Sunteți pe pagina 1din 15

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA


CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE
FACULTATEA DE LITERE
DEPARTAMENTUL DE TIINE SOCIO-UMANE, TEOLOGIE I ARTE
Specializarea: TEOLOGIE ORTODOX PASTORAL

Personalitate lui Ioan Alexandru


n legtur cu IPS Justinian

-lucrare de seminar-

Profesor:
Pr. Prof. univ. dr. Stan Teofil
Prof. univ. dr. Marian Valerian

Student:
Morar Adrian
Burnar Lucian

BAIA MARE
2017
1
CUPRINS

1. Introducere....................................................................................3
2. Date biogafice Justinian Chira..................................................4
3. Cine este Ioan Alexandru?............................................................6
4. ntlnirea ntre spiritualitate si cultur.......................................7
4.1. Monahul Justinian fa ctre fa cu poetul Ioan
Alexandru..............................................................................7
4.2. Spiritualitatea Mnstirii Rohia n trirea IPS Justinian.8
4.3. Poezia cretin a lui Ioan Alexandru...................................9
5. Corespondena dintre Ioan Alexandru i Justinian Chira.......11
5.1. Scrisorile lui Ioan Alexandru adresate
lui Justinian Chira...............................................................11
5.2. Scrisorile lui Justinian Chira adresate
lui Ioan Alexandru..............................................................12
6. Concluzii........................................................................................14
7. Bibliografie....................................................................................15

2
1. INTRODUCERE

Corespondena dintre poetul Ioan Alexandru si pe atunci Arhimandritul Iustinian Chira


reprezint n spaiul literaturii contemporane romneti i a stilului epistolar, prietenia att de
intim legat intre un literat i un traitor desvrit al vieii monahiceti.
n carte este prezentata legatura dintre cei doi care exprim sensul adnc al unei stri de
veghe: a poetului ce-i caut curenia duhului i a monahului ce-i exerseaz noi dimensiuni ale
spiritului. Pentru fiecare cellalt este o fntn de ap vie, o candel mereu aprins spre
Dumnezeu. Teologia aproapelui funcioneaz aici n mod absolut i sinergie. Poetul transpir
dup chipul monahului iar monahul transpir dup chipul lui Hristos prin nelinitea roditoare a
poetului. Sentimentul care te copleete de la nceput i pn la sfritul crii este cel al dorului
care mbrac forme att de variate la relaia special dintre cei doi i pan la dorul de ar sau de
pmntul Ardealului, att de copleitor redat n imnele sale de poet.
Prima parte a crii cuprinde scrisorile poetului Ioan Alexandru ctre monahul Justinian,
pe atunci stare la mnstirea Rohia, acolo unde poetul se va simi mereu atras de linitea
binecuvanttoare a locului n care i rodete creaia poetic. Scrisorile fratelui Ioan sunt pline
de dorul Rohiei i al fratelui Justinian: Dorul m poart spre Mnstirea din mijlocul pdurii i
drumul linitit pn pe culmea aceea unde se deschide Universul .1Multe din scrisorii poetului
vorbesc de dorina acestuia de a avea la Rohia un loc al su: un cuib ascetic, fr pas de om, s
citesc i s disper pentru tragedia n care este omul zvrlit de la nceputul lumii. 2Aceast dorin
i-o va mplini prietenul su civa ani mai trziu cnd va construi la Rohia Casa Poetului care st i
azi mrturie srilor de tain ale poetului, loc nfrumuseat, pentru o vreme, de monahul Nicolae
att de cunoscutul Steinhardt.
Partea a doua cuprinde rspunsurile monahului Justinian, devenit cu timpul episcop vicar
la Cluj, i apoi ierarh al nou nfiinate episcopii a Maramureului i Stmarului, care ne fac s-l
percepem ntr-o lumin intim duhovniceasc ce nu se las observat din exterior. Aa nelegem
de ce scrisul pentru Prea Sfinitul Justinian e un ritual sacru mai ales spune dnsul atunci cnd
vreau s scriu celor ce cu sfinenie i iubesc, cum iubesc steaua din zare, albastru de srbtoare al
cerului i respiraia adnc a pmntului pe care o ascult stnd aici n linitea acestor dumbrvi
sacre cum ascult copilul inima mamei care-l ine n brae. Scrisorile fratelui Justinian din
Ardeal sunt mult mai elaborate i dau sentimentul unei aezri interioare plin de duhul lui
Hristos.

1
Justinian Chira, Ioan Alexandru, Scrisori, Ed. Gedo, Baia Mare 2001, pag. 15
2
Ibidem, pag. 13
3
2. DATE BIOGRAFICE - JUSTINIAN CHIRA

Preasfiniul Justinian Chira, arhiepiscopul Maramureului si Stmarului, s-a nscut n ziua


de 28 mai 1921, n localitatea Plopi, n judeul Maramure, ntr-o familie de tarani evlaviosi, la
botez, primind numele de Ioan.
Intre anii 1927-1934, tanarul Ioan a urmat cursurile Scolii din satul natal, iar mai apoi,
intre anii 1934-1936, a urmat cursurile Liceului Simion Stefan (liceu ortodox de baieti), din Cluj.
Mai tarziu insa, parintele va urma noi studii teologice, in anul 1963 terminand studiile la Seminarul
Teologic Ortodox din Cluj, iar in anul 1968, terminand studiile la Facultatea de Teologie din Sibiu.
Simtind o chemare tot mai mare pentru viata monahala, in ziua de 12 martie 1941, tanarul
Ioan si-a indreptat pasii spre Manastirea Sfanta Ana, din localitatea Rohia. In anul 1942, in aceeasi
manastire, tanarul frate Ioan a fost tuns in monahism, primind numele de Justinian.
In data de 15 august 1942, parintele Justinian a fost hirotonit si ierodiacon, pentru ca peste
inca un an, in data de 17 aprilie 1943, sa fie hirotonit ieromonah, de catre Preasfintitul Nicolae
Colan, episcopul Vadului, Feleacului si Clujului.
Chiar daca era calugar si preot, intre 22 noiembrie 1942 si 10 martie 1943, parintele
Justinian a fost inregimentat fortat in armata maghiara, la Miscolt. Intre anii 1940-1944, toti
romanii asteptau eliberarea tarii.
La varsta de numai 23 de ani, parintele Justinian este numit staret al Manastirii Sfanta
Ana, din Rohia. Vreme de mai bine de 30 de ani, intre anii 1941-1973, parintele Justinian conduce
manastirea exemplar, reintarind viata monahala, dupa regulile stabilite de intemeietorii
monahismului ortodox. In vremea staretiei sale, el a realizat lucruri minunate, atat pe plan
duhovnicesc, cat si pe plan gospodaresc, statornicind ca temelie a vietii si trairii duhovnicesti
vechile reguli monahale: munca, rugaciunea si studiul.
In anul 1948, parintele Justinian a fost numit protosinghel. Pentru meritele sale in
conducerea Manastirii Rohia, la propunerea Preasfintitului Teofil al Clujului, Sfantul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Romane i-a conferit, in anul 1967, rangul de arhimandrit.
In anul 1973, lasand staretia Manastirii Rohia, a fost chemat spre a fi hirotonit episcop-
vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului. Aceasta slujire o va implini pana in toamna
anului 1990, cand este chemat la conducerea Episcopiei Maramuresului si Satmarului. Instalarea
sa a avut loc in data de 11 noiembrie 1990. Din anul 1990 si pana astazi, Preasfintitul Justinian
Chira este arhiepiscop al Maramuresului si Satmarului, avand resedinta in localitatea Baia Mare.
4
Preasfintitul Justinian Chira a desfasurat o bogata activitate misionar-pastorala,
administrativ-gospodareasca si culturala, rectitorind Episcopia Maramuresului si Satmarului, pe
care o conduce pana azi.
De-a lungul vremii, Preasfintitul Justinian a scris cuvinte de invatatura in diferite
publicatii bisericesti si laice, dintre care amintim: "Viata Ilustrata", "Renasterea", "Tribuna
Ardealului", "Telegraful Roman", "Mitropolia Ardealului", "Mitropolia Banatului", "Indrumatorul
bisericesc", din Sibiu, "Indrumatorul pastoral", din Alba-Iulia.
La randul sau, el insusi a editat "Indrumatorul bisericesc", in Cluj Napoca (1978-1989), si
foaia eparhiala "Graiul Bisericii Noastre", in Baia Mare. Dintre cartile care au vazut lumina
tiparului, sub semnatura sa, le amintim pe urmatoarele: "Darurile Bisericii" (Cluj Napoca, 1983) si
"Viata Maicii Domnului" (Cluj Napoca, 1986).
In ziua de 28 mai 2011, cu ocazia implinirii a 90 de ani, IPS Justinian Chira spunea: "In
ziua de 28 mai, de ziua mea de nastere, ziua de nastere a multora dintre voi, avem datoria sa ne
amintim de mama si de tata. Am avut un tata fiecare, din samanta lui am venit pe lume, care ne-a
iubit foarte mult, ne-a crescut pe bratele lui, din sudoarea fruntii lui, dar mai ales am avut o mama.
E deosesbit de important sa avem o mama care te iubeste si cand nu mai existi. Totdeauna cand am
vorbit cu soldatii care au fost pe front si imi povesteau de ranitii care erau in ceasul mortii ca o
strigau pe mama: Mama, mama, unde esti? Pe mama o striga omul cand moare. Imi aduc aminte
de mitropolitul Antonie de la Sibiu, a avut langa el o maicuta si imi povestea ca in ceasurile lui cele
mai grele de suferinta o striga pe mama, cu numele ei a murit pe buze. De aceea de ziua mea de
nastere imi aduc aminte de mama mea, Maria, care a purtat numele Maicii Domnului si care a fost
o sfanta."
In data de 7 iulie 2011, cu ocazia implinirii varstei de 90 de ani, in Paraclisul Episcopal
din Baia Mare, dupa savarsirea slujbei de "Te Deum", Preasfintitului Justinian Chira i s-a oferit
ordinul "Steaua Romaniei in grad de cavaler", de catre cea mai inalta institutie din Stat, Presedintia
Romaniei. Aceasta distinctie incununeaza viata si activitatea ierarhului, ca un merit recunoscut de
statul roman.
In ziua de 30 octombrie 2016, in timpul Sfintei si Dumnezeiestii Liturghii, IPS Justinian
Chira s-a mutat dintre noi in corturile dreptilor, fiind inmormantat la Manastirea Sfanta Ana
Rohia in data de 3 noiembrie.3

3
Teodor Danalache, Justinian Chira Maramuresanul, http://www.crestinortodox.ro/parinti/justinian-chira-
maramuresanul-125833.html
5
3. CINE ESTE POETUL IOAN ALEXANDRU?

Ioan Alexandru este unul dintre cei mai mari poeti crestini romani. Numele sau real a fost
Ion Sandor. Tanarul crestin s-a nascut in ziua de 25 decembrie 1941, cand in Biserica era praznuita
Nasterea Domnului, in localitatea Topa Mica, judetul Cluj, si a trecut la cele vesnice in ziua de 16
septembrie 2000, in orasul Bonn, Germania. In anul 1962, terminand liceul George Baritiu, din
Cluj, se va inscrie la Facultatea de Filologie, din acelasi oras. Transferandu-se la Facultatea de
Filologie, din Bucuresti, tanarul Ion Sandor va absolvi studiile in anul 1968.
In urma unei burse recomandate de filosoful Heidegger, tanarul Ioan Alexandru va merge
in Germania, spre a-si continua studiile. Odata plecat, el isi va aprofunda studiile in filosofie,
teologie, limbi clasice (greaca si ebraica) si arta, in orase precum Freiburg, Basel, Aachen si
Munchen.
In cele din urma, in anul 1973, dupa mai multe calatorii culturale, efectuate in tari precum
Italia, Spania, Grecia si Israel, tanarul Ioan Alexandru isi va sustine teza de doctorat, avand titlul
"Patria, la Pindar si Eminescu".
Intors din Apus, el va tine unele seminarii de poezie comparata si cursuri de ebraica veche,
la Universitatea din Bucuresti. Pe langa acestea, el va organiza si unele cursuri de spiritualitate
bizantina, la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu", tot din Bucuresti. Daca la inceput el
a fost lasat de comunisti sa isi tina cursurile in liniste, mai apoi, cand sala cu pricina a ajuns
neincapatoare, conducerea a inceput sa-i aprobe din ce in ce mai rar prezenta in sala de curs. Pentru
aceasta, in vara anului 1989, poetul Ioan Alexandru va si fi anchetat de Securitate.
Iubea nespus de mult Sfanta Scriptura, mergand sa ii caute sensurile cat mai la radacina.
Pentru aceasta, el ii indemna adesea pe studentii sai, zicand: "Folositi acesti ani de foc din viata
dumneavoastra, invatati limbile ce pastreaza cuvintele Domnului in Evanghelii si Scripturi: greaca
veche si ebraica proorocilor, apoi latina sfintilor stramosi fara de care nu se poate lucra cum se
cuvine in ogorul mantuirii."
Prima sa poezie va fi publicata in anul 1960, in revista "Tribuna". Mai apoi, student fiind,
el va lucra ca redactor, la revista "Amfiteatru". In anul 1964, profesorul si poetul crestin Ioan
Alexandru este numit membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, iar in anul 1979 este ales
membru al Uniunii Internationale de Scriitori "Die Kogge".
In ziua de 21 decembrie 1989, in plina Revolutie, curajosul Ioan Alexandru va defila pe
strazile din centrul capitalei, printre soldati, raniti si revolutionari, tinand in mana o cruce de lemn
6
si incurajand. Dupa anul 1989, poetul Ioan Alexandru va intra in randul oamenilor politici, pentru
binele tarii, in cadrul Partidului PNTCD, unde va fi membru fondator si vicepresedinte. Intre anii
1990-1992, va fi deputat in cadrul partidului amintit, iar intre anii 1992-1996, el va fi senator de
Arad. De asemenea, poetul crestin Ioan Alexandru este co-fondator al "Grupului de Rugaciune din
Parlamentul Romaniei" si fondator al "Miscarii Pro-Vita".
Ioan Alexandru, marele patriot si poet crestin national, a trecut la cele vesnice in ziua de
16 septembrie 2000, departe de tara, pe care atat de mult a iubit-o, in orasul Bonn, Germania.4

4. NTLNIREA DINTRE SPIRITUALITATE I CULTUR


4.1. Monahul Justinian fa ctre fa cu poetul Ioan Alexandru

Cei doi s-au cunoscut ntr-un pelerinaj fcut de ctre poetul Ioan Alexandru n
Moldova. Ajuns la poarta mnastirii Rohia n anul 1966 l cunoate pe stareul Justinian Chira.
Poetul nsetat dupa o trire autentic i un cuvnt duhovnicesc desavrit care s-i astmpere
sufletul ostenit de greutile vremii, rmne surprins de personalitatea marcant a printelui
Justinian i de cuvantul su care la fcut sa tresar i chiar n acele clipe sa nfiripat o prietenie care
a dat rod unei corespondene pline de lumin i sinceritate prin care putem observa intima
ingemnare a culturii autentice i a spiritualitii ortodoxe adevarate.

ntr-un interviu dat de catre IPS Justinian Chira domnului Vasile Tomoiag despre
Ioan Alexandru regsim urmtoarea afirmaie: El a venit la Rohia cu un prieten, nu vreau s
nominalizez, care a plecat la camer ca s se culce, iar Ioan Alexandru a rmas puin mai n urm.
L-am condus pn la u i n cadrul uii, cnd s ne desprim, i-am spus un cuvnt care se
pstreaz. I-am spus Pstreaz-i trupul curat, iar cnd i-am spus acest cuvnt, Ioan Alexandru s-
a uitat la mine foarte lung i s-a fcut alb la fa. L-a impresionat teribil c am atins probabil coarda
cea mai sensibil i mai important a lui, c eu tiam c el este ispitit de multe. Cu acest prim

4
Idem, Ioan Alexandru, poet crestin, http://www.crestinortodox.ro/parinti/ioan-alexandru-poet-crestin-
126117.html
7
cuvnt pe care i l-am spus a nceput prietenia ntre Ioan Alexandru i stareul de la Rohia. Eu am
plecat de la cuvntul Sntei Scripturi, I Corinteni, capitolul 6, versetul 19, unde spune aa de
frumos Apostolul Pavel: Voi nu tii c trupul vostru este templul [sau biserica] Sfntului Duh.
Vei face voi din templul lui Dumnezeu templul desfrnrilor?. i acesta a fost leit-motivul
permanent al meu cu care am luptat s-l sprijin, n msura n care am avut posibilitatea, pe o linie
corect de via social i de via personal. Dup aceasta s-a cstorit, a avut familie, dar eu
permanent am mers pe ideea aceasta: Pstreaz-i trupul curat. De ce? De obicei asceii notri,
clugrii notri, snii notri, atunci cnd vorbesc de curenie, vorbesc despre curenia suetului.
Eu am nceput cu Pstreaz-i trupul curat, pentru c de aici poate s ajung i suetul curat. Din
moment ce reueti s-l convingi pe un brbat, un tnr, cum era Ioan Alexandru i alii, i cum
este i tineretul de astzi, s aib un trup curat, atunci va avea i gnd curat i contiin curat i
for i putere intelectual, va birui n toate. Va deveni i cu suetul curat dac reuete s-i
pstreze integritatea zic; dup aceasta urmeaz i integritatea moral i integritatea intelectual.
Toate darurile vin pentru un tnr dac reuete s-i pstreze tinereea curat, viaa curat i
sntoas. Cu aceasta am nceput prietenia i aceast baz am pstrat-o ntotdeauna i am ajuns s-
l consider frate al meu i am acceptat ca el s m numeasc frate al lui.5

Plecat de la mnstirea Rohia i ajuns n Moldova, poetul Ioan trimite stareului


Justinian aceast scrisoare: Iubitul meu printe stare Iustinian, cu care am avut o ntlnire
sueteasc i spiritual unic, sunt prea extaziat de ochii i minile dumitale pentru a m dezmetici
curnd. V srut barba pentru puterile i sentimentele trezite n suetul meu6, n care vedem dorul
sdit de impresia ntlnirii cu duhovnicul mnstirii.

4.2. Spiritualitatea Mnstirii Rohia n trirea IPS Justinian


nc de la primul su pelerinaj la mnstirea Rohia tnrul Ioan rmne impresionat de
frumuseea mnstirii si de trirea duhovniceasca a clugrilor.
El exprim acest lucru prin aceste cuvinte: Ca slujire, Mnstirea Sfnta Ana - Rohia
este totul pentru mine. Aici am venit prima dat, aici am fost tuns n monahism, n 1994, aici am
fost hirotonit i tot aici am fgduit s slujesc Maicii Domnului pn la sfritul vieii. Rohia a

5
Vasile Tomoioag, Pstreaz trupul curat
Convorbire ntre Vasile Tomoioag i IPS Iustinian al Maramureului, https://ioansalexandru.wordpress.com/ips-
iustinian-chira/
6
Justinian Chira, Ioan Alexandru, op. cit., pag. 5.
8
jucat un rol misionar, pastoral i duhovnicesc foarte important pentru toi credincioii din nord-
vestul rii.7
Duhul Rohiei a influenat marea personalitate a IPS Justinian ct i viaa religioas a
episcopiei Maramureului i Stmarului dar i pe tnarul Ioan Alexandru dupa cum exprim i el
n una din notele trimise lui Justinian: pribegim cu Rohia mereu in gnd i n inim i nu tim
cum s facem mai scurt timpul pn la revedere8 n scrisorile sale poetul exprim dorul profund
de acel loc care pentru el nseamn deschiderea universului, linitea interioar i inspiraia
poetic, mnstirea Rohia. La acest elogiu adus mnstirii, stareul i rspunde, confirmnd
splendoarea creterii duhovniceti ce o ofer acel loc, prin aceste cuvinte: ntr-adevr n tcerile
de aici, inima omului poate asculta i auzi mai desluit zvonul marilor taine n care trim i care
ne bat la porile sufletului nelinitindu-l i amintindu-i c i este destinat pentru orizonturi mult
mai largi dect poate cuprinde viaa omeneasc.9 Multe din scrisorile poetului vorbesc de
dorina acestuia de a avea la Rohia un loc al su: un cuib ascetic, fr pas de om, s citesc i s
disper pentru tragedia n care este omul zvrlit de la nceputul lumii .10Aceast dorin i-o va
mplini prietenul su civa ani mai trziu cnd va construi la Rohia Casa Poetului care st i azi
mrturie serilor de tain ale poetului, loc nfrumuseat, pentru o vreme, de monahul Nicolae att
de cunoscutul Steinhardt.11
4.3. Poezia cretin a lui Ioan Alexandru

Inspirat de duhul acestui loc nfrumuseat poetul compune o poezie dedicat lui Justinian
Chira, n care fcand o descriere minunat a locului mnstirii elogiaz inspiraia ce eman din
acest aezmnt monahal, dorindu-i ca aceasta sa se revarse peste ntreaga ar Romneasc
prin urmtoarele versuri:

Rohia
Lui Justinian Chira
ntre pduri de fag i de stejar
n Maramureul de srbtoare
Cu faa ntoars ctre rsrit
Rohia este maica nsctoare.

7
Dumitru Malonache, Duhul ziditor al Rohiei, http://ziarullumina.ro/duhul-ziditor-al-rohiei-79043.html
8
Ioan Alexandru, Justinian Chira, op. cit. Pag.13
9
Ibidem pag. 141
10
Ibidem pag. 13
11
Pr.Dr. Cristian Muntean, Recenzie: Ioan Alexandru Justinian Chira SCRISORI,
Baia Mare, 2001, 320 p., http://www.agnos.ro/blog/2010/10/31/recenzieioan-alexandru-justinian-chira-scrisori/

9
Din sate toate drumurile ies
O iau usor pe dealuri ctre sear
Crri subiri se zpnzura de muni
Unele urc, altele coboar.

Dar toate ajung n luminiul sfnt


Ct peste zri luceafarul strluce
i frate-al meu n turn cu Dumnezeu
Limbile-nclopot sngele pe cruce.

Cnd pe izvorul sacru de sub deal


Se torc fuioarele de diminea
i cu stergarul soarelui se terg
Gorunii verzi de roua de pe fa

Atunci a vrea i eu s poposesc


n cuibul tu de flacar Rohie
S ard cu toate psrile la un loc
i din cenui s smulgem o faclie

S-o ridicm n slvi peste pduri


i vulturul s-ombuce n ghiar
i s-o rstoarne trsnet din nalt
n toate cimitirele din ar.12

Poetul desi nu s- a nascut in Maramures ,in geografia literara a Maramuresului el a fost ,


ca scriitor,o prezenta mai puternica decat cei din bastina locului.Si aceasta nu doar fiindca este
autorul Imnelor Maramuresului asa cum e si autorul Imnelor Moldovei, al Imnelor
Transilvaniei, al unei opere originale si puternice care-l aseaza in familia traditionalistilor
ardeleni,precum Goga si Blaga .
Dar aceasta parte de cer numita Maramures, acest spatiu spiritual in care o anume
demnitate launtrica nu s-a alterat niciodata l-a cucerit pe Ioan Alexandru de cum a venit intaia
data la Rohia.Unde a venit si a revenit mereu- loc de meditatie si de rodnica creatie. Maramuresul
si Rohia au insemnat insa mult pentru poet:
Asta-i sfintenia voastra Maramuresenilor
Acestea va sunt comorile
Nastere de prunci trude din greu
Tinute sarbatorile
Sase zile ponos la coasa sau in adancul
Pamantului
A saptea in genunchi la altar

12
Ioan Alexandru, Rohia, Graiul Bisericii noastre, nr. 2, 1996, pag. 15
10
Sub flacarile Cuvantului
Tara se strica bolesc vitele-n juguri
turmele in scadere
Fara stangerea painii fara zdrobirea
inimii de-nviere
Obrazul da-n lepra nerusinarii
lacrima seaca
Unde vremile nu-s vamuite de clopote
Si de toaca .
Maramures .13

Ioan Alexandru a cutat mereu un sens al vieuirii neamului su i l-a gsit n Iubirea de
Patrie, n mrturisirea nvierii lui Iisus Hristos, care este prilejul celei mai mari bucurii, n poezia
care biruind luntric are dreptul s vesteasc oamenilor Adevrul. Toate acestea le-a neles
poetul cutnd izvorul primar al cntului su pe care l-a aflat n lumea satului. Sunt fericit,
spune poetul, c m-am nscut la ar, ntr-un sat, n Transilvania.
Poezia lui Ioan Alexandru st sub semnul Bucuriei trite n Lumina Logosului. Iar
aceast bucurie are funcie mesianic, deoarece poetul este apostol al graiului izvort din dorina
mistuitoare de regsire a Patriei, care primete sens soteriologic.14

5. CORESPONDENA DINTRE IOAN ALEXANDRU SI


JUSTINIAN CHIRA

5.1. Scrisorile lui Ioan Alexandru


n corespondea sa catre Justinian poetul i revars gndurile sale de dor fa de
mnstire si fa de prietenul su drag. Totodat intr-un mod concis dar totui mbibat de stil
poetic acesta ii mrturisete faptele, mplinirile, bucuriile dar i zbuciumul vieii sale ctre
printele su de suflet precum marturisete: Iubite printe, v scriu n noapte n faa unor texte.
Vreau absolute singuratate pn la sfarsitul lumii. Acolo n miezul padurii. Ce s-ar putea face?

13
Ion Igna, Ion Alexandru Poetul nostru, http://www.radiodiasporaonline.com/stiri/ioan-alexandru-poetul-
nostru
14
Maria Daniela-Pnzan, IOAN ALEXANDRU POET AL LOGOSULUI
https://costyconsult.wordpress.com/2012/03/01/poezia-religioasa-romaneasca-ioan-alexandru-serial-de-maria-
daniela-panazan/
11
Vreau un cuib ascetic, fr pas de om, s citesc i sa disper pentru tragedia n care este omul
zvarlit de la nceputul lumii.
Totul e ruin n jurul meu lume ce nu-i cunoate scopul - fr pic de demnitate i
respect fa de ce sa fcut. n numele a ce? Oh, Doamne s fim aici i n mine nsumi. A venit la
mnpstire i a m supune unei discipline grozave m atrage dar n-am Credina asa cum o ai
dumneata de pild Curnd v voi da semen din nou. Copii colindnd imi tremur n cap. V
mbriez n eternitate al dumitale vesnic Alexandru. 15
Una dintre marile dorine ale poetului era aceea de a avea un loc al su, o chilie a sa la
aezmantul prietenului su Justinian. n multe din scrisorile sale adresate printelui su
duhovnicesc, i exprim aceasta dorin precum reiese: m gndesc foarte mult la gndul tu
de a face o cas lng mnstire. tii ce am plnuit eu?
n noua cas ce o faci s-mi faci mie o chilie, o chilies pre pdure cu geam spre
mnstire i pdure, unde s-mi aduc cri i cteva lumini i care s fie chilia mea. Acolo voi
veni cnd voi prinde vreme, mereu, s scriu i s plng i s te vd pe tine i s ascult
clopotele.16 Acesta n scrisoarea sa descrie cu deamnuntul cum si-ar dori s arate chilia sa:
s aib numai o fereastr mare i s fie spre rsrit i un pat de lemn care il vom face mpreun,
un pat cu paie i un ol. Un pat tare de lemn cu ol i pnz de aternut i pern fcut la rzboi de
esut. O lamp i candele. Icoana i cile ct mai puine i ct mai eseniale pereii sm rmn
de lemn i grinzile tot asa. S fie lemnul curat acolo i nevruit. S rmn totul natural. Ua s
fie groas de tejar i podeaua, nu de scndur ori parchet, ci de lemn.17
Aceste scrisori ale poetului sunt mpletite pe parcursul timpului de numeroase vizite ale
facute de acesta la mnstirea Rohia alturi de prietenul su drag ct i de vizitele fcute de ctre
printele Justinian acestuia.

5.2. Scrisorile lui Justinian Chira


Epistolele, pentru c aa pot fi numite dup modelul epistolelor Sfinilor Apostoli, ale
IPS Justinian prezint grija sa fa de fratele su ct i de fiul su duhovnicesc Ioan Alexandru.
Acestea n comparaie cu cele primate de la poet sunt pline de o cldur printeasc i de grij
fa de viaa duhovniceasc a celui pe care il iubete. Aceast purtare de grij a stareului i mai
trziu a PS Justinian se revars nu doar asupra poetului ci i asupra familiei sale dupa cum reiese

15
Justinian Chira, Ioan Alexandru, op. cit. Pag.19-20
16
Ibidem, pag. 40
17
Ibidem, pag. 40
12
din urmtoarea scrisoare: n fiecare zi, de cand m-am ntors de la Bucureti, m gndesc la voi.
La tine, fratele meu curat, la soia ta, domnia Ulvina, la tefan, Maria, Ioachim i Rut, dar i la
ceilali ce merg pe drum drept in via purtarea de grij se revrsa mai cu seama asupra
poetului: n fiecare zi m-am gndit la tine, i voiam s-i scriu i nu am gsit timp potrivit
pentru acest lucru vezi, fratele meu, unul dintre pcatele cele mai mari este izolarea. Nu
singurtatea care a fost intotdeauna roditoare ci izolarea ce este sterile.18 Din aceste cuvinte din
urm reiese grija pastoral exprimat prin scrisoare a printelui fa de fiul su duhovnicesc.
n scrisorile sale stareul Justinian elogiaz de mai multe ori opera poetului difuznd-o
ntre cei care treceau pragul mnstirii.
Scrisorile fratelui Justinian din Ardeal sunt mult mai elaborate i dau sentimentul unei
aezri interioare plin de duhul lui Hristos. Nu ntmpltor poetul avea s-i scrie ntr-una din
scrisori: Ai o limb frumoas i vie i o cugetare dreapt i limpede, aa cum mi nchipui c
erau i monahii cei alei ai lui Zalmoxis i apoi primii cretini prin Maramure 19
Acest lucru se datoreaz convingerii fratelui Justinian dup cum el nsui mrturisete
c: a scrie oamenilor ca de altfel, orice comunicare fa de acetia, e un lucru sacru, e ca un act
liturgic i nu-l pot face dect cu mare grij i mai ales nu il pot face dect atunci cnd sunt
pregtit sufletete s fac acest lucru, ca atunci cnd cineva se mprtete cu trupul i sangele lui
Iisus Hristos cel nviat.20
Putem vorbi n privina scrisorilor printelui Justinian, de adevarate cuvntri filocalice
i cuvinte de nvtur adresate poetului ca act liturgic n litughia cosmic adus n faa lui
Dumnezeu de ctre ntreaga natur.
Scrisorile fratelui Justinian vorbesc despre nelinitile autorului, despre imensa dragoste
fa de acest popor romnesc i fa de glia strmoilor care a suportat de-a lungul timpului attea
vitregii. Ele mai vorbesc despre o latur mai puin cunoscut a Prea Sfinitului, aplecarea din
tineree spre literatur care, chiar dac nu a cultivat-o n scris, s-a simit legat prin toate fibrele
interioare.
S-i mulumim Prea Sfiniei Sala pentru bucuria de-a ne fi fcut prtai unei att de alese
corespondene, cu acelai regret c mna i peana nu pot exprima toate cte ar dori inima 21

18
Ibidem, pag. 227,237.
19
Pr. Dr. Cristian Munteanu, art. Cit.
20
Justinian Chira, Ioan Alexandru, op. cit. Pag 237.
21
Ibidem, pag. 143.
13
6. CONCLUZII

Corespondena dintre Justinian Chira si Ioan Alexandru reprezint in primul rnd o


opera rar n spaiul literar romnesc n care se exprim iubirea de ar, de neam i de biseric a
poporului roman. n al doilea rnd, reprezint legtura dintre un printe i un fiu ntr-un mod
filocalic dar, i iubirea dintre doi frai ntru Hristos. Aceste epistole constituie o unitate ntre cult
i cultur, ntre sacru i profanul adus la picioarele Mantuitorului astfel transformat n ceva mai
mult, ntr-un profan pnevmativizat, nduhovnicit.
Astfel poetul popular Ioan Alexandru prin ntlnirea cu slujitorul Cuvntului ntrupat
ajunge la rndul su prin cuvintele poetice slujitor la rndul su al adevrului, al vieii, cltorind
spre nviere.
Printele Justinian devine prin aceste epistole ale sale, apostol al poetului care i
influeneaz opera fcndu-o slujitoare a neamului i a credinei strmoeti. Dup spusele
Sfntului Apostol Pavel el nu rmne doar nvtor ci se ridic i la demnitatea de printe
duhovnicesc care putem spune aduce la Hristos opera poetului.

14
7. BIBLIOGRAFIE

1. Justinian Chira, Ioan Alexandru, Scrisori, Ed. Gedo, Baia Mare 2001, pag. 15
2. Maria Daniela-Pnzan, IOAN ALEXANDRU POET AL LOGOSULUI
https://costyconsult.wordpress.com/2012/03/01/poezia-religioasa-romaneasca-
ioan-alexandru-serial-de-maria-daniela-panazan/
3. Ion Igna, Ion Alexandru Poetul nostru,
http://www.radiodiasporaonline.com/stiri/ioan-alexandru-poetul-nostru
4. Ioan Alexandru, Rohia, Graiul Bisericii noastre, nr. 2, 1996, pag. 15
5. Pr.Dr. Cristian Muntean, Recenzie: Ioan Alexandru Justinian Chira
SCRISORI, Baia Mare, 2001, 320 p.,
http://www.agnos.ro/blog/2010/10/31/recenzieioan-alexandru-justinian-chira-
scrisori/
6. Dumitru Malonache, Duhul ziditor al Rohiei, http://ziarullumina.ro/duhul-
ziditor-al-rohiei-79043.html
7. Vasile Tomoioag, Pstreaz trupul curat Convorbire ntre Vasile Tomoioag
i IPS Iustinian al Maramureului, https://ioansalexandru.wordpress.com/ips-
iustinian-chira/
8. Teodor Danalache, Justinian Chira Maramuresanul,
http://www.crestinortodox.ro/parinti/justinian-chira-maramuresanul-
125833.html

15

S-ar putea să vă placă și