Sunteți pe pagina 1din 10

METODE ACTIV-PARTICIPATIVE

FOLOSITE IN PREDAREA MATEMATICII


METODE ACTIV-PARTICIPATIVE
FOLOSITE IN PREDAREA MATEMATICII

,, Un elev nu este un vas pe care trebuie sa-l


umpli,
ci o flacara pe care trebuie sa o aprinzi...
Matematica este obiectul care genereaza la marea majoritate a elevilor
esecul scolar.De aceea profesorul de matematica trebuie sa creeze un climat
institutional favorabil folosind diverse metode moderne care sa-l determite pe
elev sa se implice activ in procesul instructiv educativ.
Scoala nu trebuie inteleasa ca fiind locul unde profesorul preda si elevii
asculta. Invatarea devine eficienta doar atunci cand elevii participa in mod activ
la procesul de invatare:discutia,argumentul,investigatia,experimentul,
devin metode indispensabile pentru invatarea eficienta si de durata.
Toate situatiile si nu numai metodele active propriu-zise- in care elevii
sunt pusi si care ii scot pe acestia din ipostaza de obiect al formarii si-i
transforma in subiecti acti, coparticipanti la propria formare, reprezinta forme de
invatare activa.
Metodele active necesita o pregatire atenta: ele nu sunt eficiente decat in
conditiile respectarii regulilor jocului. Avantajul major al folosirii acestor
metode provine din faptul ca ele pot motiva si elevii care au ramaneri in urma la
matematica.
Exemple de activiti desfurate cu elevii pe baza aplicrii metodelor
de nvare activ-participative:

METODA ,,SCHIMBA PERECHEA


Este o metod interactiva de lucru n perechi. Elevii au posibilitatea de a
lucra cu fiecare dintre membrii colectivului. Stimuleaza cooperarea in
echipa,ajutorul reciproc,intelegerea si toleranta fata de opinia celuilalt.
ETAPE:
Se mparte clasa n dou grupe egale ca numr de participani. Se
formeaz dou cercuri concentrice, copiii fiind fa n fa pe perechi.
nvtorul d o sarcin de lucru. Fiecare pereche discut i apoi comunic
ideile. Cercul din exterior se rotete n sensul acelor de ceasornic, realizndu-se
astfel schimbarea partenerilor n pereche.

Copiii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al grupei. Fiecare se


implic n activitate i i aduce contribuia la rezolvarea sarcinii.
EXEMPLU DE ACTIVITATE:
Tema: ,, Proportionalitate directa/proportionalitate inversa
Etapele activitii:
1. Se organizeaz colectivul n dou grupe egale. Fiecare copil ocup un
scaun, fie n cercul din interior, fie n cercul exterior. Stnd fa n fa, fiecare
copil are un partener.
2. Profesorul comunic cerina: ,, Verifica daca numerele urmatoare sunt
direct/invers proportionale cu urmatoarele numere!.
3. Lucru n perechi. Copiii lucreaz doi cte doi pentru cteva minute.
Copilul aflat n cercul interior spune solutia de rezolvare iar cellalt aduce
completari icercand sa rezolve cerinta. Apoi copiii din cercul exterior se mut un
loc mai la dreapta pentru a schimba partenerii, realiznd astfel o nou pereche.
Jocul se continu pn cnd se ajunge la partenerii iniiali sau se termin.
4. Analiza ideilor i a elaborrii concluziilor. n acest moment, copiii se
regrupeaz i se vor analiza pe rand rezolvarile problemelor.

METODA CUBULUI

Este o metod folosit n cazul n care se dorete explorarea unui


subiect, a unei situaii din mai multe perspective.
ETAPE:
1. Se realizeaz un cub pe ale crei fee se noteaz: descrie, compar,
analizeaz, asociaz, aplic, argumenteaz;
2. Se anun tema / subiectul pus n discuie;
3. Se mparte grupul n ase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvnd una
dintre cerinele nscrise pe feele cubului;
4. Se comunic forma final a scrierii, ntregului grup (se pot afia/ nota
pe caiet).
EXEMPLU DE ACTIVITATE:
Tema: Prisma regulata deapta : triunghiulara , patrulatera , hexagonala ;
cubul , paralelipipedul dreptunghic
Descrierea activitii elevilor:
Elevii care primesc fia cu verbul descrie vor avea
-de definit prisma regulata si prisma dreapta , cubul si paralelipipedul
dreptunghic ,
-de enumerat prismele studiate,
-de realizat reprezentarea plan a corpurilor studiate i desfurrile lor
plane;
-de identificat elementele acestora;

Elevii care primesc fia cu verbul compar vor stabili asemnri i


deosebiri ntre prisma oblica si prisma dreapta , paralelipiped si paralelipiped
drept , paralelipiped drept si paralelipiped dreptunghic , paralelipiped
dreptunghic si cub .
Elevii care vor avea fia cu verbul asociaz vor asocia fiecrei prisme
studiate formulele de calcul pentru volum i arie ( lateral, total), aria bazei ,
perimetrul bazei , apoi vor identifica obiecte cunoscute care au forma obiectului
respectiv.Elevii pot primi un obiect practic/desen pe care s-l descompun n
corpuri geometrice cunoscute.
Pentru grupa care va avea de analizat, sarcina de lucru va cere ca elevii s
analizeze diferite seciuni n corpurile studiate.(diagonale, seciuni cu un plan
paralel cu baza).Se vor realiza desene corespunztoare n care se vor pune n
eviden toate planele de seciune i forma seciunii rezultate,prin markere sau
carioci colorate.
Elevii ce vor primi o fi cu verbul argumenteaz vor avea de analizat i
justificat n scris valoarea de adevr a unor propoziii , ce vor conine i
chestiuni capcan.Li se poate cere s realizeze i scurte demonstraii sau s
descopere greeala dintr-o redactare a unei rezolvri.
Elevii din grupa verbului aplic vor avea un set de ntrebri gril n care
vor aplica formulele pentru calculul ariei sau volumului prismei regulate drepte
in contexte variate.
Evaluare:
Dup expirarea timpului de lucru (20-25 min) se va aplica
METODA ,,TURUL GALERIEI .
Materialele realizate, posterele, vor fi expuse n clas n 6 locuri
vizibile.Elevii din fiecare grup i vor prezenta mai nti sarcina de lucru i
modul de realizare a ei, apoi, la semnalul dat de profesor, vor trece, pe rnd pe la
fiecare poster al colegilor de la alt grup i vor acorda acestora o not.Dup ce
fiecare grup a vizitat galeria i a notat corespunztor productiile colegilor,se
vor discuta notele primite i obiectivitatea acestora, se vor face aprecieri i se
vor corecta eventualele erori.

METODA TIU / VREAU S TIU / AM NVAT


Metoda se bazeaz pe cunoatere i experienele anterioare ale elevilor,
pe care le vor lega de noile informaii ce trebuie nvate.
ETAPE:
Listarea cunotinelor anterioare despre tema propus;
Construirea tabelului (Profesor);
Ceea ce tim / credem Ceea ce vrem s tim Ceea ce am nvat
c tim

Completarea primei coloane;


Elaborarea ntrebrilor i completarea coloanei a doua;
Citirea textului;
Completarea ultimei coloane cu rspunsuri la ntrebrile din a doua
coloan, la care se adaug noile informaii;
Compararea informaiilor noi cu cele anterioare;
Reflecii n perechi / cu ntreaga clas.

EXEMPLU:
Matematic
Clasa a V-a
Lecia: Ordinea efecturii operaiilor

TIU VREAU S TIU AM NVAT


-operaii matematice: 1. Cum se rezolv exer- Rezolvm exerciiile din
adunare, scdere, ciiile cu paranteze ( ), paranteza rotund i apoi
nmulire, mprire []? din cea ptrat.
- termeni, sum, desc-zut,
scztor, rest, factori
produs, demprit, m-
pritor, ct, rest.
- proba operaiilor: 2.Care este ordinea Se rezolv exerciiile din
T1=S-T2 rezolvrii acestor paranteza rotund, apoi
D=R+S; S=D-R exerciii? cea ptrat se transform
F1=P:F2 n rotund i apoi se
D=Cx+r; =(D-r):C rezolv exerciiul din
parantez.
- operaii de ordinul I 3.Cum rezolvm Se rezolv nti exerci-
(adunare, scdere) i de exerciiile fr parante- iile de mnulire i
ordinul II (nmulire, ze, dar care conin toate mprire, n ordinea n
mprire) operaiile? care sunt scrise, apoi
cele de adunare i
scdere.
- parantezele ( ), [ ]. 4.Cum rezolvm Realizm planul
probleme printr-un problemei, observm
exerciiu? exerciiile fiecrei aflri
i le grupm ntr-un
exerciiu folosind i
parantezele dac este
cazul.
- rezolvarea de proble- 5.Cum compunem Ne gndim la operaiile
me. probleme dup un exerciiului, ce sintagme
exerciiu? folosim, n ce ordine
alctuim enunul
problemei.

METODA MOZAICUL
Metoda mozaicul presupune invatarea prin cooperare la nivelul unui grup
si predarea achizitiilor dobandite de catre fiecare membru al grupului unui alt
grup.Are avantajul ca implica toti elevii in activitate si ca fiecare dintre ei devine
responsabil atat pentru propria invatare, cat si pentru invatarea celorlalti. De
aceea, metoda este foarte utila in motivarea elevilor cu ramaneri in urma: faptul
ca se transforma pentru scurt timp, in , profesori le confera un ascendent moral
asupra colegilor.
ETAPE:
Se imparte clasa in grupe eterogene de 4 elevi,fiecare primind cate o fisa
numerotate de la 1 la 4,ce contine parti ale unui material ce urmeaza a fi inteles
si discutat de catre elevi.Elevii sunt regrupati in functie de numarul fisei primite
si incearca sa inteleaga continutul informativ de pe fise si stabilesc modul in
care pot preda ceea ce au inteles colegilor din grupul lor original.Se revine in
gruparea initiala si are loc predarea sectiunii pregatite celorlalti membri.
Si in final are loc trecerea in revista a materialului dat prin predarea orala
cu toata clasa/ cu toti participantii.
EXEMPLU DE ACTIVITATE:
Clasa: a V-a
Tema: Propozitii compuse
Cele patru fise de lucru sunt paragrafe prezentate in manual cu titlurile:
Cand obtinem propozitii adevarate folosind ,,si/ ,,sau/ ,,nu/ ,,dacaatunci

METODA BRAINSTORMING
Metoda Brainstorming inseamna formularea a cat mai multe idei oricat
de fanteziste ar parea- ca raspuns la o situatie enuntata, dupa principiul
cantitatea genereaza calitatea. Obiectivul fundamental consta in exprimarea
libera a opiniilor elevilor asa cum vin ele in mintealor ,indiferent daca acestea
conduc sau nu la rezolvarea problemei.
ETAPE:
Alegerea sarcinii de lucru.Solicitarea exprimarii intr-un mod cat mai rapid
a tuturor ideilor legate de rezolvarea problemei. Inregistrarea pe tabla si
regruparea lor pe categorii,simboluri , cuvinte cheie,etc. Selectarea si ordonarea
ideilor care conduc la rezolvarea problemei.
EXEMPLU DE ACTIVITAT:
O problema de geometrie din manualul de clasa a VII-a in care se aplica
teoremele invatate:teorema lui Pitagora,a inaltimii si a catetei.Problema este
scrisa pe tabla apoi elevii propun idei care duc la rezolvarea problemei, cum ar
fi:-construim figura,aplicam teorema lui Pitagora apoi teorema catetei,etc.

POVESTIRI CU SUBIECT DAT


ETAPE:
Se alege un concept matematic: triunghiul dreptunghic si se cere elevilor
sa creeze o povestire in care personajul principal este conceptul ales, iar alte
personaje sunt ,,rudele acestuia-cum ar fi triunghiul oarecare si dreptunghiul. In
acest fel elevii ajung in mod natural la caracterizarea unei notiuni sesizand
asemanarile si deosebirile dintre notiunea noua si alte notiuni studiate anterior.
EXEMPLU:
,,Salut! Sunt un triunghi si am un prieten cu care ma inteleg foarte bine.
Sa va spun cum ne-am imprietenit:
Era o familie de patrulatere. Unul din ei era paralelogramul, fratele
patratului si verisorul dreptunghiuluiIntr-o zi, ne-am dus sa ne inscriem intr-
un club de matematica. Ca sa fim acceptati trebuia sa ne desenam si sa ne aflam
perimetrele si aria. El a reusit eu nu! Asa ca vreau sa ma ajutati voi.

JOC DE ROL
ETAPE:
Jocul de rol se realizeaza prin simularea unei situatii, care pune
participantii in ipostaze care nu le sunt familiare, pentru a-i ajuta sa inteleaga
situatia respectiva si sa inteleaga alte persoane care au puncte de
vedere,responsabilitati,interese, preocupari si motivatii diferite.
EXEMPLU:
Un joc de rol poate fi :liniile importante din triunghi discuta intre ele-ce
isi spun?
Se impart rolurile,se stabileste modul de desfasurare al jocului,se
pregatesc fisele cu descrierile de rol si sunt instruiti elevii cu desfasurarea
propriu-zisa.Fisele pot puncta cateva dintre proprietatile pe care ,,actorii le pot
invoca:,, noi,inaltimile suntem mai importante,pentru ca ajutam la calcularea
ariilor si sa ajunga la asemanari:,, de fapt in triunghiul isoscel suntem surori
gemene,etc.
Dupa desfasurarea jocului sunt utile urmatoarele intrebari:
A fost o interpretare conforma cu realitatea?
Ce ar fi putut fi diferit in interpretare?
Ce alt final ar fi fost posibil?
Ce ati invatat din aceasta axperienta?

JOCUL MATEMATIC
Jocul matematic poate fisub forma de rebus,probleme cu continut
haios,dezlegarea unor puzzle,etc.

Cunoscnd locul pe care jocul l ocup n viaa copilului unul preferat


se nelege eficiena folosirii lui n procesul instructiv-educativ
Folosind jocul:

Elevul nva de plcere cu un minim de efort


Elevul devine interesat de activitatea pe care o desfoar
i facem pe elevii timizi s devin mai volubili
Copilul nu este constrns, ci este motivat intrinsec
Elevul i reglementeaz comportamentul
Elevul iese din egocentrismul su i nva s colaboreze

EXEMPLE:
1.Caut vecinii !
Scopul didactic este consolidarea deprinderilor de comparare a unor
numere,
Sarcina didactic este s gseasc numrul mai mare sau mai mic cu o
unitate dect numrul dat.

2. Cine urc scara i coboar mai repede?

Scopul didactic este consolidarea deprinderilor de calcul cu cele patru


operaii,
Sarcina didactic este s efectueze exerciii de adunare , scdere,
nmulire, mprire.
3.Puzzle

Cel mai atractiv dintre jocuri rmne cel numit puzzle ( buci care,
asamblate, conduc la o form plan, o imagine). Piesele componente pot fi
realizate din carton sau poate fi utilizat doar vizualizarea ansamblului.
Jocul , gen puzzle, cu o mare vechime (inventat n China antic), este utilizat
n noile manuale sub denumirea PTRATUL TANGRAM. Acesta const din
buci, numite TANURI, care asamblate formeaz un ptrat, dar aezate n
diferite poziii se pot folosi pentru a obine figuri diferite: animale, plante, litere,
cifre, obiecte, etc.
Scopul: -consolidarea cunotinelor despre figurile geometrice;
-s-i dezvolte deprinderile practice privind tierea i lipirea figurilor
geometrice;
Sarcina didactic: -s desprind un ptrat dintr-o form dreptunghiular;
-s asocieze figurile geometrice pentru obinerea imaginii
dorite;
Material didactic; ptratul TANGRAM, lipici, coli de hrtie
Desfurarea jocului: la semnalul nvtorului elevii ncep s decupeze
figurile geometrice conform explicaiilor; cele mai reuite lucrri vor fi
prezentate n cadrul unei expoziii.

Metodele active acord valoare activismului subiectului:


valorific gndirea critic / creativitatea;
presupun complementaritate relaii;
sistematizeaz experiene subiective;
presupun colaborare cercetare comun.
Specific metodelor interactive de grup este faptul c ele promoveaz
interaciunea dintre minile participanilor, dintre personalitile lor, ducnd
la o nvare mai activ i cu rezultate evidente.
Acest tip de interactivitate determin identificarea subiectului cu
situaia de nvare n care acesta este antrenat ceea ce duce la
transformarea elevului n stpnul propriei formri.

Surse bibliografice:
1. Gardner, H.,,Mintea disciplinata,Ed. Sigma,2004
2. Singer,M.,Voica,C. Invatarea matematicii. Elemente de didactica
aplicata.Ghidul Profesorului,Ed. Sigma,2002.
3. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematica primar-
gimnazial, Ed. SC Aramis print,2001.