Sunteți pe pagina 1din 11

Academia Forelor Terestre Nicolae 201

Blcescu 7

PROTECIA INVENIILOR N SPAIUL


EUROPEAN

STUDIU DE CAZ

Realizat de:
Masterand Zmaranda Ctlin
Academia Forelor Terestre Nicolae 201
Blcescu 7

Cuprins

1. Introducere n studiul proprietii intelectuale - inveniile

2. Reglementarea inveniei n documentele internaionale i n


legislaia intern

3. Studiu de caz

4. Bibliografie
Academia Forelor Terestre Nicolae 201
Blcescu 7

1. Introducere n studiul proprietii intelectuale - inveniile

Prin prezenta lucrare se aduc la cunotin modalitile de protecie a dreptului de


proprietate intelectual, mai cu seam a inveniilor.
Am expus importana reglementrii i utilitatea lucrrii date de faptul c dreptul
de proprietate intelectual este o ramur de drept n continu dezvoltare, fapt ce se
datoreaz progresul tehnologic.
De cele mai multe ori, progresul tehnic se asociaz cu noiunea de invenie.
Inveniile fac parte din creaiile umane care formeaz obiectul dreptului de
proprietate intelectual.
Despre dreptul de proprietate intelectual, implicit invenia, se poate preciza c
sunt reglementate prin urmtoarele convenii internaionale: Convenia de la Paris din
1883 pentru protecia proprietii industriale,Convenia de la Berna din 1886 pentru
protecia operelor literare i artistice, Convenia de la Stockholm, din 1967, pentru
nfiinarea Organizaiei Mondiale a Proprietii Intelectuale (OMPI) precum i alte
acte normative prezentate n cuprinsul acestei lucrri.
Cu toate c Romnia este stat semnatar al acestor convenii, pe teritoriul su se
nregistreaz nclcri grave ale dreptului de proprietate intelectual.
Pe cale de consecin, se vor identifica o parte dintre aceste nclcri i se vor
prezenta sugestii privitoare la viitoarele reglementri cu scopul de a diminua
ponderea faptelor prin care se ncalc dreptului de proprietate intelectual.
Att nclcrile, ct i sugestiile referitoare la invenii se vor prezenta i,
totodat, se vor propune n urma analizei studiului de caz de caz despre cele mai
importante invenii romneti.

2. Reglementarea inveniei n documentele internaionale i n


legislaia intern

2.1 Documente internaionale

Primele reglementri internaionale de protecie a creaiilor formnd obiectul


drepturilor de proprietate intelectual, au fost elaborate pentru nceput n Frana
secolului al XVII-lea i remarcnd principala, dar i printre cele mai vechi convenii
n domeniul dreptului de autor - Convenia de la Berna pentru protecia operelor
literare i artistice din 9 septembrie 1886 - completat ulterior printr-un act adiional i
printr-o Declaraie interpretativ semnat la Paris n 1896, precum i revizuit prin
Actul de la Paris din 1971.
Alte acte normative internaionale i europene ce marcheaz momente
importante n protecia legal a proprietii intelectuale:

a) Convenia de la Paris din 1883 pentru protecia proprietii industriale


Academia Forelor Terestre Nicolae 201
Blcescu 7

Legislaia destul de diferit a diverselor ri ale lumii, riscul ca o invenie


publicat ntr-o ar s distrug noutatea inveniei n alte ri, dezvoltarea tot mai
accentuat a unui flux de tehnologie cu caracter internaional, cresterea comerului
internaional au reprezentat cei mai importani factori care au determinat cursul
armonizrii legilor industriale la nivel internaional.
Dup un numr de reuniuni internaionale, Conferina internaional de la Paris
din 1883 s-a ncheiat prin semnarea Conveniei pentru protecia proprietii
industriale, care a intrat n vigoare la 7 iulie 1884. Prin aceast Convenie a fost creat
i Uniunea Internaional pentru Protecia Proprietii Industriale.
Convenia de la Paris are un caracter deschis. Dac, la adoptarea ei, Convenia a
fost semnat de 11 state fondatoare, la 1 ianuarie 1999 un numr de 154 de state erau
membre ale Uniunii. Convenia de la Paris a fost supus unor revizuiri priodice.
Romnia a aderat la Convenia de la Paris, revizuit la Bruxelles (1897) i
Washington (1911) printr-un Decret-lege din anul 1920. Ulterior, n anul 1963, ara
noastr a aderat la textele revizuite de la Haga (1925), Londra (1934) i Lisabona
(1958), iar n anul 1969, Romnia a ratificat forma Conveniei revizuit la Stockholm
(1967).
Principalele prevederi ale Conveniei de la Paris pot fi mprite
n patru mari categorii:
- prevederi care conin reglementri de drept material ce garanteaz un
drept de baz, cunoscut ca dreptul la tratament naional. Principiul tratamentului
naional nseamn ca fiecare ar membr a Uniunii de la Paris este obligat s asigure
cetenilor celorlalte ri membre aceeai protecie pe care o asigur propriilor si
ceteni;
- a doua categorie de prevederi stabilete un drept de baz cunoscut
ca dreptul la prioritate. Dreptul la prioritate nseamn c un candidat
(sau succesorul ori succesorii si la titlu) care i-a nregistrat un drept de
proprietate industrial ntr-una din rile membre ale Uniunii, trebuie s
beneficieze de protecie n toate celelalte ri membre;
- a treia categorie de prevederi cuprinde un anumit numr de
reglementri comune de drept material, care conin fie reguli privind drepturi si
Obligaii ale persoanelor fizice sau juridice, fie reglementri care pretind sau
permit rilor membre s adopte legi potrivit acestor reglementri;
- a patra categorie de prevederi se refer la cadrul administrativ
i cuprinde clauzele finale ale Conveniei.1

b) Convenia de la Berna din 1886 pentru protecia operelor


literare i artistice

Romnia a aderat, cu rezerve, la Convenia de la Berna n forma


Revizuit la Berlin prin Legea nr. 152/1926, pentru ca n 1995 s renune
la rezerve. Aceste rezerve priveau n principal durata drepturilor i competenta n
litigii avnd ca obiect interpretarea i aplicarea Conveniei. La forma revizuit a
Conveniei prin Actul de la Paris din 1971 si modificat n 1979, Romnia a aderat
prin Legea nr. 77/1998.
1
Convenia de la Paris din 1883, Lect. Univ. drd. Iordache Ioana- Dreptul Proprietii Intelectuale, pag
2-4
Academia Forelor Terestre Nicolae 201
Blcescu 7
Convenia de la Berna se ntemeiaz pe trei principii de baz:
- principiul tratamentului naional, conform cruia operele provenite
dintr-unul din statele membre trebuie s beneficieze n fiecare din rile membre de
aceeai protecie pe care ara respectiv o acord operelor propriilor ceteni;
- principiul proteciei automate, potrivit cruia tratamentul naional nu
este condiionat de ndeplinirea vreunei formaliti. Altfel spus, protecia este acordat
automat, fr s fie condiionat de vreo formalitate de nregistrare;
- principiul independenei proteciei, conform cruia beneficiul i
exercitarea drepturilor recunoscute nu depind de existena proteciei n tara de origine
a operei.2

c) Convenia de la Stockholm, din 1967, pentru nfiinarea


Organizaiei Mondiale a Proprietii Intelectuale (OMPI)

OMPI este o organizatie interguvernamental cu statut de instituie


specializat. La Conferina diplomatic de la Stockholm (1967) s-a semnat Convenia
pentru constituirea OMPI, intrata n vigoare n anul 1970.
Activitile OMPI sunt de trei tipuri, i anume:
- activiti de nregistrare, care implic servicii directe pentru solicitani sau
deintori de proprietate intelectual. Activitile de acest gen privesc primirea i
procesarea cererilor internaionale i sunt, de regul, finanate din taxele solicitanilor,
care reprezint circa trei sferturi din bugetul OMPI;
- activiti de cooperare interguvernamental, care vizeaz
administrarea proprietii intelectuale, administrarea coleciilor de
documente privind brevetele de invenie folosite pentru cercetare i
comparaii, precum i identificarea mijloacelor pentru facilitarea
accesului la informaii, ntreinerea i actualizarea sistemelor de
clasificare internaionale etc.;
- activitile de substan sau programate ale OMPI, care cuprind
promovarea acceptrii mai largi a tratatelor existente, actualizarea acestor tratate,
precum si ncheierea de noi tratate i participarea la activiti de cooperare pentru
dezvoltare.3

d) Alte acte normative cu privire la invenie:

- Directiva Comisiei Europene adoptat n anul 1986 i care privete protecia


juridic a topografiilor de produse semiconductoare, pe care Romnia a adoptat-o prin
Legea nr. 16/1995;
- Directiva Comisiei Europene adoptat n anul 1991 i consacrat proteciei
programelor pentru calculator, pe care Romnia a adoptat-o prin includerea unui
capitol special n Legea nr. 8/1996 a drepturilor de autor i conexe;
- Directiva pentru armonizarea legislaiilor europene n domeniul proprietii
intelectuale este cea din 1993, privind transmisiunile prin cablu i satelii preluat de
Romnia prin dispoziii n materie incluse n Legea nr. 8/1996;

2
Convenia de la Berna din 1886, Lect. Univ. Drd. Iordache Ioana- Dreptul Proprietii Intelectuale,
pag. 4
3
Convenia de la Stockholm din 1967, Lect. Univ. drd. Iordache Ioana- Dreptul Proprietii
Intelectuale, pag. 4-5
Academia Forelor Terestre Nicolae 201
Blcescu 7
- Directiva nr. 92/100/1992 referitoare la dreptul de nchiriere i cel de
mprumut de opere, obiect al unor drepturi conexe ale autorilor;
- Directiva din 29 octombrie 1993 realizeaz armonizarea legislaiei statelor
membre ale Uniunii cu privire la durata de protecie a drepturilor de autor i a
drepturilor conexe, prevederile acestei directive fiind de asemenea preluate prin Legea
nr. 8/1996. 4

2.2 Legislaie intern

n sistemul nostru de drept, principalele acte normative care reglementeaz


drepturile de proprietate intelectual sunt:
-Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenie, cu modificrile i
completrile ulterioare;
-Legea nr. 129/1992 privind protecia desenelor i modelelor industriale;
-Legea nr. 84/1998 privind mrcile i indicaiile geografice;
-Legea nr. 16/1995 privind protecia topografilor de circuite integrate;
-Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor i drepturile conexe.5

3. Studiu de caz

Ne folosim in fiecare zi de o suma de obiecte si accesorii, menite sa ne


mijloceasca indeplinirea unor scopuri si sa ne faca existenta mai usoara. Pe altele le
folosim mai rar, in timp ce unele ne salveaza de-a dreptul viata. In foarte putine
cazuri, devenim curiosi referitor la originile lor, la cum, cand si cine le-a creat. Prea
rar ne intrebam ce anume din toate lucrurile pe care le intrebuintam au ca sursa un
izvor autohton, in mintile creatoare si in mainile dibace ale conationalilor nostri.
Probabil dintr-o convingere defetista ca romanii nu au descoperit niciodata nimic
important. Ei bine, lucrurile sunt departe de a sta astfel si nu numai ca inventii
romanesti importante exista, insa eventuala lor absenta ar fi dat o fata destul de
diferita omenirii, nu intr-un sens benefic.
Prin urmare, vom prezenta unele dintre cele mai importante inventii ale poporului
roman.

1. Injectia cu insulina Nicolae Paulescu


Nicolae Paulescu, profesor de psihologie al Universitatii de Medicina si Farmacie din
Bucuresti,este cel care a descoperit pentru prima secretat de pancreas, care regleaza
metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor si mineralelor din organism oara, in
1921, insulina, hormonul. Paulescu este cel care a demonstrat eficienta acestei
substante in reducerea hiperglicemiei si care a folosit insulina in tratarea diabetului.
Descoperirea sa a salvat milioane de vieti.
Enciclopediile ii prezinta insa, la acest capitol, pe doi eroi canadieni Frederick
Banting si Charles Best care, in 1922, aveau sa primeasca Premiul Nobel, in dauna lui
4
Europa- Sinteze ale legislatiei UE-
http://europa.eu/legislation_summaries/fight_against_fraud/fight_against_counterfeiting/l26057a_ro.ht
m
5
Lect. Univ. drd. Iordache Ioana- Dreptul Proprietatii Intelectuale, pag 2
Academia Forelor Terestre Nicolae 201
Blcescu 7

Paulescu. Cei 30 de ani de munca si staruinta in laborator ai profesorului au fost furati


de cei doi tineri canadieni, care luasera cunostinta de munca romanului din
publicatiile vremii. In baza articolelor acestuia, ei au reusit sa izolelze insulina si sa o
foloseasca in tratarea unui pacient. Cu 8 luni inainte, Paulescu publicase intr-o revista
de specialitate belgiana rezultatele cercetarilor sale sub titlul Recherches sur le rle
du pancras dans lassimilation nutritive. Doar ca n-o numise insulina, ci pancreina.
In 1916, pe cand se afla in stadiul final al cercetarii, trupele germane ocupasera
Bucurestiul. A trebuit sa-si amane anuntarea rezultatelor definitive.

2. Avionul cu Reactie Henri Coanda


In Octombrie 1910, Marele Palat de pe Champs-Elisee, Paris, a gazduit cea de-a doua
editie a Expozitiei Internationale de Aeronautica. Au fost expuse cele mai noi piese de
aviatie. Cea mai interesanta masinarie, care a atras atentia multora, a fost un avion
rosu, fara elice, pe a carui placuta metalica din scria: COANDA-1910. Acest avion
trezit interesul atentia oamenilor nu numai pentru ca nu avea elice, ci si pentru ca era
total diferit fata de ceea ce numeau ei pana atunci "avion". Masinaria avea doua aripi
duble si un singur loc, o anvergura de 10,3 m, lungimea de 12,5 m, greutatea de 420
kg si o forta a propulsiei de 220 kg. Cea mai interesanta parte din avionul lui Coanda
era sistemul de propulsie,o adevarata revolutie in constructia de motoare de avioane,
care avea sa constituie solutia viitorului.
Motorul cu reactie, inventat si construit pentru prima oara de catre Henri Coanda era
compus dintr-un motor-piston cu patru cilindri, racit cu apa si dezvolta 50 de cai-
putere la 1000 de rotatii pe minut. Acest motor-piston era conectat la o tija care rotea
multiplicatorul de rotatii; miscarea era transmisa compresorului care castiga o rotatie
de 4000 de rotatii pe minut. Forta de propulsie era de 220 kgf, mult mai mare decat
daca motorul-piston era conectat la o elice. Multi vizitatori ai expozitiei au fost
suspiciosi privind decolarea avionului, pana la o demonstratie accidentala a lui
Coanda, cand, dorind doar sa verifice motorul, avionul a inceput sa merga din ce in ce
mai repede, pana si-a luat zborul. Impresionat de flacarile produse de motor si
ingrijorat de faptul ca nu mai pilotase un avion pana atunci, ci doar planoare, Henry a
pierdut controlul masinariei, care a pierdut din inaltime si viteza pana cand a aterizat
fortat. Aceasta incercare a constituit primul zbor cu un avion echipat cu un motor cu
reactie. Astfel, cu 30 de ani inainte de Heinkel, Campini si Whittle, Coanda a construit
si a zburat cu primul avion cu reactie.

3. Gerovital Ana Aslan


Medic roman specialist in gerontologie, academician din 1974 si director al
Institutului National de Geriatrie si Gerontologie, Ana Aslan a evidentiat importanta
procainei in ameliorarea tulburarilor distrofice legate de varsta, aplicand-o pe scara
larga in clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital sau vitamina H3. Produsul
geriatric a fost preparat in anul 1952 si brevetat in peste 30 de tari. In acelasi an ia
fiinta Institutul National de Geronto-Geriatrie Dr. Ana Aslan, primul institut de
geriatrie din lume, model pentru tarile dezvoltate, prin asistenta clinica si cercetare.
Ana Aslan are, anual, mii de pacienti. Efectele terapiei Aslan asupra imbatranirii au
convins inca de la inceput, aducand institutului pacienti cu nume celebre: Tito, de
Gaulle, Pinochet, Chaplin, Claudia Cardinale, printese, conti si directori ai unor mari
banci ale lumii. Renumele produselor Aslan a trecut si Oceanul, John Kennedy
Academia Forelor Terestre Nicolae 201
Blcescu 7
recurgand, pentru o afectiune a coloanei vertebrale, la un tratament la domiciliu cu
Gerovital.

4. Vaccinul antiholeric Ioan Cantacuzino


Ioan Cantacuzino, academician, medic, microbiolog, profesor universitar roman,
fondator al scolii romanesti de imunologie si patologie experimentala, a desfasurat o
bogata activitate de cercetare privind vibronul holeric si vaccinarea antiholerica. Pe
baza cercetarilor desfasurate in aceasta directie, medicul a pus la punct o metoda de
vaccinare antiholerica, numita Metoda Cantacuzino, folosita si astazi in tarile unde
se mai semnaleaza cazuri de holera. Implicandu-se in studiul holerei, tifosului
exantematic si tuberculozei, aduce contributii remarcabile. A creat notiunea de
imunitate prin contact.
In campania din 1913 a condus prima vaccinare antiholerica masiva in focarele
infectioase, cunoscuta in stiinta ca Marea experienta romaneasca", care a salvat
multe mii de vieti, si a initiat masurile de combatere a epidemiei de holera. In primul
Razboi Mondial, in calitate de conducator al serviciilor sanitare militare si civile, a
luat masurile de combatere a marii epidemii de tifos exantematic. Creeaza o serie de
lucrari ca: descoperirea imunitatii celulare si umorale, sensibilitatea si lipsa de
imunitate a organismului fata de scarlatina, studii cu renume mondial asupra holerei si
vaccinoterapiei. Introduce vaccinul lui Calmette, iar n 1912 creeaza vaccinul antitific.

5. Stiloul Petrache Poenaru


In anul 1821, braileanul Petrache Poenaru, pandur, creator al steagului Romaniei
moderne, inginer, matematician, inventator si membru titular al Academiei Romane
din 1870, a fost secretarul lui Tudor Vladimirescu in timpul revolutiei. Aceasta era o
functie publica, activitatea lui fiind legata de pana si calimara. Poate ca si de aici i-a
venit ideea conceperii primului stilou din lume. Desi dupa infrangerea lui Tudor
Vladimirescu pandurii erau vanati si decapitati, Petrache Poenaru scapa, iar in 1826
primeste o bursa franceza si isi completeaza studiile la Ecole Polytechnique din Paris.
In 1827, la data de 25 mai, obtine Brevetul francez 3208 pentru "plume portable sans
fin, qui s'alimente elle-mme avec de l'encre" (condei portaret fara sfarsit,
alimentandu-se el insusi cu cerneala). Aceasta inventie a revolutionat domeniul
instrumentelor de scris, contribuind la crearea unui obiect folosit si in prezent de
milioane de oameni. Tocul cu rezervor al lui Poenaru elimina zgarieturile de pe hartie
si scurgerile nedorite de cerneala si propunea solutii pentru imbunatatirea partilor
componente spre a asigura un debit constant de cerneala, precum si posibilitatea
inlocuirii unor piese.

6. Scaunul ejectabil Anastase Dragomir


Daca la sfarsitul sec. XIX, inceputul sec. XX, multi entuziasti ai aviatiei erau
preocupati de constructia avioanelor si de pilotarea acestora, un tanar pe nume
Anastase Dragomir si-a concentrat atentia pe siguranta aparatelor de zbor si mai ales a
pasagerilor de la bordul lor. Anastase Dragomir era pasionat, ca multi dintre tinerii
acelei perioade, de problemele aviatiei. A plecat in Franta, unde a lucrat la mai multe
uzine de avioane. Aici si-a perfectionat propriul sau sistem pentru salvarea pilotilor si
a pasagerilor in caz de accidente. La 3 noiembrie 1928, a inregistrat, in Franta, cererea
de brevet Nouveau systeme de montage des parachutes dans les appareils de
Academia Forelor Terestre Nicolae 201
Blcescu 7
locomotion aerienne si a obtinut Brevetul nr. 678566 din 2 aprilie 1930 pentru
cabina catapultabila
Aceasta inventie era un nou sistem de parasutare din aparatele de locomotie aeriana,
fiecare pasager avand o parasuta proprie care permite, in momentul critic, eliberarea
acestui ansamblu de avion, astfel incat parasuta, impreuna cu pasagerul insalat pe
scaun, sa treaca printr-o deschizatura a podelei. Brevetul prevedea ca acest ansamblu
de celula-parasuta sa aiba mai multe comenzi, menvrabile de catre pilot. In 1950,
Anastase Dragomir a obtinut un nou brevet, romanesc, cu nr. 40658, pentru celula
parasutata, care consta in folosirea unui spatar curb de glisare pentru ejectarea
cabinelor, fie pe jos, fie pe sus, pentru ca in 1959 sa inregistreze o alta cerere, care
avea ca obiect construirea unui avion de transport echipat cu cabine catapultabile,
pentru salvarea pasagerilor (brevet romanesc nr. 41424 din 1960). Ideea roamanului
se va concretiza prin aparitia, la noile tipuri de avioane supersonice militare, a scaunul
ejectabil.

7. Pila Karpen Nicolae Vasilescu-Karpen


O pila electrica, de productie romaneasca, furnizeaza energie de 56 de ani, fara
intrerupere. Inventatorul minunii, Nicolae Vasilescu-Karpen, om de stiinta, inginer,
fizician si inventator a declarat, cu o jumatate de secol in urma, ca ea va functiona
vesnic. In Muzeul National Tehnic "Dimitrie Leonida" din Bucuresti exista un obiect
de patrimoniu care sta intr-un seif metalic blindat, chiar in biroul directorului
muzeului. Este vorba despre "Pila termoelectrica cu temperatura uniforma", cunoscuta
sub numele de "Pila lui Karpen", realizata in 1950. Aparatul este, de fapt, un
perpetuum mobile, adica un dispozitiv care genereaza energie la nesfarsit fara
interventie din exterior.
Desi ar fi trebuit sa se opreasca de multe decenii, "Pila lui Karpen" se incapataneaza
sa functioneze, asa cum a prevazut inventatorul ei. Construirea unui perpetuum
mobile a fost visul de secole al omenirii. Un aparat care sa se miste la nesfarsit, fara
sa primeasca impulsuri exterioare, ar rezolva definitiv setea de energie a civilizatiei
actuale. In epoca moderna insa, acest vis a fost abandonat pe considerentul ca ar fi o
utopie. Cei ce au continuat totusi sa caute solutia, au fost marginalizati, lumea
oamenilor de stiinta considerandu-i nebuni. Perpetuum mobile nu poate exista. Cu
toate acestea, un fizician roman s-a incapatanat sa-l construiasca. Si se pare ca a
reusit. Nicolae Vasilescu-Karpen a inceput sa lucreze la teoria unei pile electrice care
sa genereze energie la nesfarsit inca inainte de Primul Razboi Mondial. "Pila" a fost
brevetata in 1922. Era vorba, in fapt, despre doua pile electrice legate in serie, care
pun in miscare un minimotor galvanometric. Acesta, la randul sau, misca o paleta
conectata la un intrerupator. La fiecare jumatate de rotire paleta deschidea circuitul,
pentru ca la a doua jumatate de rotatie sa-l inchida. Timpul de rotatie a elicei era
calculat in asa fel incat pilele sa aiba timp de reincarcare, respectiv pentru refacerea
polaritatii in perioada cat circuitul este deschis. O astfel de pila de proportii ar putea
alimenta o nava spatiala.

8. Cibernetica Stefan Odobleja


Cibernetica este teoria controlului prin retroactiune. Termenul s-a raspandit mai ales
in legatura cu sistemele digitale, dar domeniul este mult mai larg: cibernetica se ocupa
de modul in care un sistem (digital, mecanic, biologic) prelucreaza informatiile si
reactioneaza la acestea; tot cibernetica se intereseaza de modul in care sistemele se
Academia Forelor Terestre Nicolae 201
Blcescu 7
modifica sau permit modificari pentru a-si optimiza actiunile. Medicul Stefan
Odobleja, creatorul psihociberneticii si parintele ciberneticii generalizate, publica in
1929 studiul Metoda de transonanta toracica in care enunta pentru prima oara legea
reversibilitatii.
Odata cu participarea la la Congresul International de Medicina Militara din Bucuresti
(1937), anunta aparitia operei sale capitale Psihologia consonatista, lucrare prin care
face publica prima varianta a conceptiei cibernetice generalizate si demonstreaza
caracterul multi si interdisciplinar al acesteia. Modelul cibernetic, pornind de la
observatii, intuitie si ratiune, creat de Odobleja in 1938 - 1939, dar vehiculat zece ani
mai tarziu in literatura americana si apoi in cea europeana, a fost utilizat si aplicat
intr-o varietate de domenii. Incepand din anul 1972, Stefan Odobleja si-a studiile
teoriei conform careia originea ciberneticii se afla in psihologie.

9. Tunul Basilic Orban


Caderea Constantinopolului reprezinta numele sub care este cunoscuta cucerirea
capitalei Imperiului Bizantin de fortele Imperiului Otoman, sub comanda sultanului
Mehmed al II-lea, in data de 29 mai 1453. Armata bizantina numara aproximativ
7.000 de oameni, din care 2.000 erau mercenari straini. Cetatea avea circa 22.5
kilometri de ziduri fortificate, probabil cele mai puternice aflate in existeta pana
atunci. Otomanii aveau o armata uriasa, de aproximativ 80.000 100.000 de oameni,
dar sabiile si sagetile nu erau suficiente pentru a penetra colosala cetate bizantina. Ca
atare,otomanii au angajat un inginer pe nume Urban sau Orban, de origine
controversata inca, dar despre a carui nationalitate romana exista destule probe.
Acesta era specialist in construirea de tunuri, arme care la acea vreme reprezentau o
noutate in tehnica de lupta. Urban a constuit in premiera un tun enorm, botezat tunul
Basilic, masurand peste opt metri lungime si circa 75 centimetri diametru, care era
capabil sa lanseze un proiectil de 544 kilograme la o distanta de aproape doi
kilometri. Tunul lui Urban nu avea precizie, incarcarea sa dura trei ore, ghiulele erau
putine si arma s-a prabusit sub reculul propriu dupa numai sase saptamani. Cu toate
acestea, instrumentul a reprezentat precursorul tunurilor perfectionate, de mare putere,
proiectate ulterior, lansad pana astazi mostenirea principiului sau de functionare.

10. Diorama Grigore Antipa


Diorama este o reprezentare spatiala a unei portiuni de peisaj, in care se expun, in
muzee, animale impaiate, manechine si diverse alte obiecte asemanatoare, in scopul
infatisarii unui ecosistem si crearii impresiei unui peisaj real. Primul care s-a gandit la
aceasta forma de incadrare a naturii in peisajul citadin a fost naturalistul Grigore
Antipa, biolog, zoolog, ecolog si profesor universitar romana. El este intemeietorul
Muzeului National de Istorie Naturala din Bucuresti, care ii poarta numele si care,
pornind de la reorganizarea sa, in 1907, prezinta pentru prima oara dioramele
biologice.
Acestea au reprezentat o noua etapa in evolutia si organizarea muzeelor de istorie
naturala. Primele diorame prezentau viata de pe piscurile muntilor Carpati, din
regiunea colinelor, din Baragan, precum si din zona inundabila a Deltei Dunarii. De
asemenea, in Muzeul de Istorie Naturala exista si numeroase diorame care infatiseaza
fauna din regiunile de tundra, prerie, savana sau din desertul Sahara. Datorita
Academia Forelor Terestre Nicolae 201
Blcescu 7
deosebitei prezentari, numeroase muzee europene si americane au solicitat sprijinul
savantului roman pentru organizarea colectiilor lor muzeistice.6

Avand in vedere cele expuse mai sus, putem afirma ca poporul roman este un
popor de oameni culti care au niste minti laminate, capabile sa creeze, sa inventeze tot
felul de lucruri benefice omenirii, in orice domeniu, de la simple lucruri de rutina,
pana la inventii revolutonare care intretin si salveaza viata.

Bibliografie:

1) Dreptul Proprietii Intelectuale- Lect. Univ. Drd. Iordache Ioana

2) Descopera.ro- Cele mai importante inventii romanesti

3) Europa- Sinteze ale legislatiei UE

6
Cele mai importante invenii romnesti, Descopera.ro