Poezia Floare albastra a fost citita in sedinta Junimii de pe 7
septembrie 1887 si publicata in revista Convorbiri literare.
Textul se inscrie in romantism prin: contemplarea
naturii,importanta acordata sentimentelor,problematica omului de geniu,impuritatea limbajului care imbina arhaisme si expresii populare,ansamblul de specii,utilizarea antitezei.
Titlul este reprezentat de o metafora care simbolizeaza aspiratia
spre ideal.Substantivul fl oaresimbolizeaza planul terestru,efemer, al omului comun,ipostaza feminina,iar adjectivul albastru face trimitere la planul cosmin,etern,al omului de geniu,ipostaza masculina.Textul ,astfel,sustine strucura care pune in antiteza cele doua planuri.
Din punct de vedere tematic in Floare albastra se pot
regasi:iubirea,natura, timpul reprezentat de efemeritatea fi intei umane,dar si problematica omului de geniu.
Din punct de vedere formal, inciputul este realizat pe baza unei
replici dintr-o structura dialogata care se desfasoara pe tot parcursul discursului liric,validandu-se lirismul narativ-dramatizat cu sustrat fi lozofi c.
Din punct de vedere structural textul este alcatuit din 2 planuri:
primul reprezentat de ipostaza feminina-planul terestru,efemer,al omului comun,iar cel de-al doilea este reprezentat de ipostaza masculina-planul comin,etern,ideatic,al omului de geniu.Textul este structurat sub forma unui dialog intre cele doua ipostaze.
Prima secventa,stroferele 1-3,ilustreaza lumea rece a ideilor
,lumea lui.Monologul fetei incepe cu reprosul suferat prin adverbul iar,plasat la inceputul textului: Iar te-ai cufundat in stele/Si in nori si-n ceruri nalte?
Universul spiritual in care el s-a izolat este redat prin enumerarea
simbolurilor enernitatii din prima strofa : stele , ceruri nalte,iar aspiratia spre cunoasterea absoluta este sugerata prin metafora rauri de soare din cea de-a doua strofa.Planul cunoasterii guvernate de timpul infi nit este redat prin intermeniul metaforelor simbol: intunecata mare care simbolizeaza misterul genezei, campii asire reprezentand universul de cultura si piramide-nvechite sugerand misterul cunoasterii. Din secventa In zadar rauri de soare/Gramadesti-n a ta minte este ividentiata importanta pe care si-a acorda omul de geniu fata de sine considerand ca nimeni nu poate intelege tainele cunoasterii mai bine ca el . Prin aceasta secventa el isi exprima direct opinia despre incapacitatea fiintei umane de a intelege tainele cunoasterii si ca doar omul de geniu ,le poate intelege.
In cea de-a doua secventa,strofa a patra,este prezentata
meditatia barbatului asupra unei iubiri rememorate.El realizeaza adevarul spuselor iubitei,dar nu se poate desprinde de aspiratia lui spre ideal Ah!Ea spune adevarul/Eu am ras,n-am spus nimica.Prin epitetul mitica utilizat in sfarsitul primul vers a celei de-a patra strofa , se poate intelege ca in eul liric are o admiratie aparte pentru fi inta iubita,el simtindu-se foarte bine in compania sa acest lucru fi ind relevant in secventanetezindu-mi parulul.
Cea de-a treia strofa prezinta continuare monologului iubitei ,care
cheama la iubire in lumea ei Hai in codru cu verdeata. Lumea din care ea face parte esti sugerata prin prezenta elementelor specifi ce acestui plan: codru; verdeata; izvoare. Ea nu doreste sa-si schimbe conditia ci incearca sa i-o schimbe pe a lui . Metafora prapastia mareata poate fi considerat tot simbol al cunoasterii nedeslusite de fi inta iubita.
Cea de-a patra secventa prezinta continuare meditatiei barbatului
asupra iubirii si incerca lui de a intelege in toata complexitatea ta.
Ultima strofa ilustreaza tristetea eului din cauza priederii iubitei
Si te-ai dus dulce minune . Disparitia totala a iubirii este sugerata din structura si-a murit iubirea noastra. Chemare pe care el o face Floare albastra!Floare albastra! este folosita in incercare de as alina durerea provocata de pierderea iiubirii prin apiratia spre ideal , insa acest lucru nu-i schimba starea deoarece el ramane molancolic indiferent de cat de mult ai iubi absolutul Totusi este trist in lume.
Imaginarului poetic este reprezentat de stele ; ceruri nalte;
campii asire; codru ; izvoare , soare , mare.
In concluzie Floare albastra apartine romantismului prin
contemplarii naturii , importanta acordata sentimentelor,problematica omului de geniu si prin utilizarea antitezei.
In opinia mea , in Floare albastra Eminescu isi arata
tristetea,melancolie , pe care a are deoarece a acordat mai multa importanta aspiratiei spre cunoasterea absuta decat pentru iubirea absoluta , piezand ceea ce il facea mai fericit si raman trist deoarece absolutul nu-l va putea atinge niciodata.