STUDIU DE CAZ.

NCADRAREA INTERSECIEI

Strada DepozitelorCentura Pitesti

NTR-UN NIVEL DE SERVICIU N BAZA DATELOR

IDENTIFICATE N TEREN

1.1. Date iniiale

1.1.1. Geometria interseciei

Intersectia studiata

Figura 1. ncadrarea n teritoriu a interseciei studiate

 Figura.2. Geometria interseciei

1.1.2. Calculul volumelor de trafic

Figura .3. Calculul volumelor de trafic

Procentul de vehicule grele, toate directiile: %HV = 5%.
Declivitati %G = 0% pe toate directiile.
Se vor analiza 2 scenarii:
Fara traversari pietonale;
100 pietoni pe ora pe fiecare brat al intersectiei.

1.1.3. Codificarea micrilor

n aceast etap s-a efectuat numerotarea micrilor de viraj in intersectie si
clasificarea acestora pe ranguri, in functie de numarul miscarilor carora le cedeaza
dreptul de acces, aspecte centralizate n figura 7.4.

Figura 7.4. Codificarea micrilor

1.2. Soluii
1.2.1. Ajustarea timpului critic de
acces si timpului de urmare
Formula utilizat:

Rezultatele au fost centralizate n tabelele 6.2., 6.3.

1.2.2. Calculul capacitii. Benzi dedicate
1.2.2.1. Capacitatea potenial
Capacitatea potentiala a fiecarei miscari din intersectia studiata aferente
arterei considerate secundara, precum si miscarilor de stanga aferente arterei
considerate principale s-a determinat cu formula:

Condiiile de aplicare pentru intersecia studiat au fost:

Intersecia nu este blocat;
Toate micrile au benzi dedicate;
Intersecia poate fi considerat izolat;
Nu exist alte micri n intersecie.

Impedanta la traversare datorata vehiculelor

Formula utilizat:

Calculul capacitii benzii mixte

Formula utilizat:

Determinarea ntrzierilor de control

Formula utilizat:
 Analiza a fost efectuat pe durata unei perioade de 15 minute (0,25 ore).
Valoarea de 5 sec/veh inclus n ecuaie ine cont de decelerarea vehiculelor
de la viteza de circulaie la viteza de ateptare n coad i de accelerarea de la linia
de stop la viteza de circulaie.

1.2.6. Agregarea ntrzierilor

Agregarea ntrzierilor pe brae
Formula utilizat

Agregarea ntrzierilor pe intersecie

Formula utilizat:

Tabelul .1. Nivelul de serviciu al interseciilor nesemaforizate

n urma efecturii calculelor, rezultatele se cenztralizeaz n tabelele .2.

respectiv 3, rezultatele obinute se compar cu tabelul1, n urma acestei comparri,
trgndu-se concluzii n ceea ce privete ncadrarea interseciei ntr-un nivel de
serviciu corespunztor celor dou scenarii analizate.

Tabelul.2. Soluia 1 fr pietoni

3. Concluzii scenariul 1
Aa cum rezult din tabelul 7.2., intersecia se ncadreaz n nivelul D de
serviciu, nivel care ofer un flux rutier apropiat de instabilitate, iar libertatea de
manevr a conductorilor auto este mic. Acest lucru este evideniat i de realitate,
deoarece strada Depozitelor preia un flux de trafic ridicat.
Tabelul 3. Soluia 2 100 pietoni pe ora pe fiecare bra
4. Concluzii scenariul 2
Aa cum rezult din tabelul3., intersecia se ncadreaz n nivelul F de
serviciu, nivel care ofer un flux rutier forat i instabil, iar libertatea de manevr a
conductorilor auto este aproape nul. Acest lucru este evideniat i de realitate.

CONCLUZII FINALE

Datele din acest proiect se refer la intersecii negiratorii i nesemaforizate i

intersecii giratorii nesemaforizate i turbogiratii i nu se aplic interseciilor cu
circulaia nedirijat la care se aplica regula prioritii de dreapta.
Prezentul proiect cuprinde principii generale i condiii tehnice privind
amenajarea intersectiilor la nivel ntre toate drumurile publice situate att in interiorul
localitilor ct i n afara acestora precum i ntre acestea i drumurile private
deschise circulatiei publice.
Tipologia intersectiei se alege in functie de urmtorii factori:
Tipul si functiunea arterelor in retea;
Capacitatea necesara, considerand traficul de perspectiva;
Nivelul de siguranta rutiera.
Amenajarea intersectiilor intre arterele principale si arterele locale nu este
recomandata.
Densitatea intersectiilor de pe o artera de circulatie se
determina in functie de viteza de circulatie (viteza de proiectare sau viteza
reglementata cea care are o valoare mai mica) si in functie de clasa functionala a
arterei.
Limitarea numarului de intersectii de pe artere are scopul de:
a creste siguranta circulatiei prin reducerea numarului zonelor
potentiale de conflict;
a creste capacitatea de circulatie si fluenta traficului prin
reducerea numarului de perturbatii in trafic.
Pentru verificarea capacitatii de circulatie a intersectiilor la nivel, indiferent de
modul de control al traficului, este necesara colectarea datelor de trafic curente:
 Valorile de trafic ;
Geometria intersectiei ;
Controlul circulatiei prin intersectie.
Valorile de trafic (sau numarul vehiculelor) se vor colecta pentru fiecare
directie de mers, pe categorii de vehicule.
Intersecia este o poriune de drum care permite succedarea curenilor de
circulaie n direcii diferite, n siguran (fr risc de ciocnire) reducnd la minimum
stnjenirea autovehiculelor (frnri, accelerri, ateptri etc.) i care s asigure
posibiliti de debit n fiecare direcie sau, pe scurt : siguran, comoditate, debit.
La amenajarea unei intersecii trebuie s se in seama de :
condiiile topografice i vizibilitatea n plan i profilul n lung;
vitezele de acces n intersecie ;
intensitatea direcional a curenilor de circulaie ;
componena traficului (proporia de autovehicule grele pe diveri cureni de
circulaie);
accidentele produse n acea intersecie i n special amplasamentul punctelor
de ciocnire.
O seciune de ntretiere este o cale cu sens unic, n cadrul creia are loc
trierea autovehiculelor care sosesc din 2 direcii convergente tangenial i care ies n
2 direcii divergente tangenial. Aceasta permite nlocuirea ntretierii a dou ci cu
sens unic. evitnd dirijarea autovehiculelor cu gtuiri, cu o vitez medie normal.
Alegerea perioadei de analiza se face tinand seama de variatia traficului in
timp (variatie zilnica, saptamanala, lunara, anuala), precum si de clasa functionala a
intersectiei.
Analiza de capacitate va tine cont de variatia saptamanala a traficului, de
variatia lunara a traficului, si de orice alt efect de sezonalitate a traficului identificat in
teren.
In cazul in care exista mai multe perioade critice in cursul unei zile (ora
de varf de dimineata, ora de varf de seara), perioade in care intensitatea si
structura traficului se modifica radical, este necesara efectuarea analizei de
capacitate pentru toate aceste perioade.
Varful maxim de 15 minute se determina din masuratorile orare efectuate in
teren.
 Intersectiile nesemaforizate sunt interseciile pentru care controlul traficului la
parcurgerea intersectiei se realizeaz prin cedarea prioritatii. Intersectiile
nesemaforizate sunt localizate in general in afara localitatilor, iar conditiile de
circulatie redusa nu necesita semaforizare.
Insulele separatoare au rolul de genera un spatiu fizic care delimiteaza
sensurile de mers de pe aceeasi directie.
In cazul intersectiilor unde se regaseste o circulatie pietonala intensa, insulele
separatoare se vor realiza obligatoriu denivelat si se vor intrerupe in dreptul trecerilor
pietonale. Aceste insule preiau si functia de refugiu pietonal.
In calculul elementelor de capaciate pentru intersectiile nesemaforizate este
necesara identificarea arterei principale (cu prioritate) si a arterei secundare (fara
prioritate), numerotarea miscarilor de viraj in intersectie si clasificarea acestora pe
ranguri, in functie de numarul miscarilor carora le cedeaza dreptul de acces.
S-a efectuat un studiu n intersecia centura Pitesti strada Depozitelor din
municipiul Pitesti, n vederea ncadrrii acestei intersecii ntr-un nivel de serviciu n
baza datelor identificate n teren.
Avnd n vedere c intersecia se afl ntr-o zon n care i desfoar
activitatea dou licee importante din municiupiu s-au avut n vedere dou scenarii n
efectuarea msurtoriului, i anume, un scenariu fr traversri pietonale i un
scenariu cu traversri pietonale a 100 de pietoni pe or pentru fiecare bra al
interseciei.
n cazul primului scenariu intersecia se ncadreaz n nivelul D de serviciu,
nivel care ofer un flux rutier apropiat de instabilitate, iar libertatea de manevr a
conductorilor auto este mic. Acest lucru este evideniat i de realitate, deoarece
strada Depozitelor preia un flux de trafic ridicat.
n cazul celui de-al doilea scenariu, intersecia se ncadreaz n nivelul F de
serviciu, nivel care ofer un flux rutier forat i instabil, iar libertatea de manevr a
conductorilor auto este aproape nul. Acest lucru este evideniat i de realitate,
deoarece intersecia centura Pitesti cu strada Depozitelor se afl ntr-o zon intens
circulat de pietoni, mai ales c n zon se afl dou licee importante din municipiu,
iar n perioada activitilor didactice, numrul pietonilor crete, iar acest lucru
coroborat cu fluxul ridicat de trafic al interseciei duce la blocaje n trafic.
 BIBLIOGRAFIE

1. Florea, D., Cofaru, C., oica, A. Managementul traficului rutier, Ed. Universitatii
Transilvania din Braov, 2000

2. Georgescu, S., Nicolau, S. Tehnologii moderne de transport, Ed. Tehnic,

Bucureti, 1974

3. Iftimie, C. Spre un transport n comun eficace si eficient, Ed. MatrixRom, Bucuresti,

2004

4. NEAGU E. Teoria traficului rutier si siguranta circulatiei, Editura Universitatii din

Pitesti, 2003.

5. Nistor, N. - Teoria traficului rutier si siguranta circulatiei, Institutul Politehnic Bucureti,

editia 1977

6. *** - STAS 7348/1986 - Echivalarea vehiculelor pentru determinarea capacitatii de

circulatie.

7. *** - PD 600-2010 - Normativ pentru amenajarea interseciilor la nivel

pe drumurile publice.

8. *** - Normativ CNADNR 584-2002 Determinarea traficului de calcul

pentru proiectarea si verificarea drumurilor din punct de vedere al capacitatii portante
si al capacitatii de circulatie.

9. *** - O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaia pe drumurile publice,

modificata si completat prin Legea nr. 6/2007

10. *** - STAS 4032/2-1992: Tehnica traficului rutier. Terminologie