Facultatea de Educatie Fizica si Sport

Specializarea Master Kinetoterapie la domiciliu

Anul : I
Studenta : Manole Loredana

GONARTROZA
 GONARTROZA

Gonartroza este afectiunea artrozica a articulatiei fenuro-tibio-patelare

( genunchiul ), fiind rezultatul fenomenelor mecanice si biologice care
destabilizeaza echilibrul fiziologic intre sinteza si degradarea cartilajului articular
si a osului subcondral, cu etiologie multicauzala, cum ar fi :
- mbtrnirea cartilajului articular;
- stresul biomecanic excesiv;
- deformaiile constituionale ale axului biomecanic al
membrului pelvin;
- procesele inflamatorii de tip reumatoid ;
- fenomene genetice ;
- fenomene metabolice ;
- incidente traumatice.

Gonartroza este o afeciune frecvent, care afecteaza oamenii trecui

de 50 de ani, mai frecvent femeile, sub 30 de ani fiind rar ( aproximativ 1 % ),
iar peste 75 de ani depete 30-40 %.

Structurile anatomice implicate fiziopatologic n apariia acestei maladii

sunt urmtoarele :
- catilajul articular ;
- osul subcondral ;
- sinoviala ;
- structurile ligamentare.

CARTILAJUL ARTICULAR. Are o grosime de civa milimetri, este

constituit din cartilaj hialin, fr structuri vasculo-nervoase i are rolul de a
asigura congruena articular perfect, cu o for minim de frecare
intraarticular.Suport presiuni variabile la schimbarea poziiei corpului.
Cartilajul este alctuit dintr-o matrice gluco-proteic, n care se gsesc amplasate
condrocitele, care expun pe suprafaa lor numeroi receptori.Matricea este
alctuit din lanuri de colagen de tip II i proteoglicani. Dintre proteoglicani
amintim AGRECANUL, decorina i fibromodulina.Condrocitele reprezint 2 %
din masa cartilajului adult, sunt bine reprezentate n perioada de cretere,
reprezentnd 30-40% din structura cartilajului de cretere, avnd rol n creterea
oaselor lungi i constituirea cartilajului articular.Nutriia lor este asigurat la adult
prin imbibiie din matricea nconjurtoare, avnd un metabolism redus fa de
perioada creterii osoase, dar nu pot fi interpretate ca celule inactive.Concomitent
cu mbtrnirea scade numrul lor i puterea lor de a sintetiza colagen i
preoteoglicani.Astfel se consider c pierderea unei molecule de colagen nu va
putea fi nlocuit de un colagen nou sintetizat de condrocit.Astfel artroza poate fi
interpretat ca o consecin patologic a fenomenelor de senescen a
condrocitului.

OSUL SUBCONDRAL. Este un os cu dispoziie trabecular,care prezint

o zon de contact cu cartilajul prin aa numitul cartilaj calcificat , caracterizat
de o dispoziie diferit a fibrelor de colagen.Rspunsul subcondral la pierderea de
elasticitate este reprezentat de o transformare lamelar a osului subcondral, care
corespunde radiologic osteosclerozei subcondrale.n aceast zon pot apare
microfracturi, care se vor repara prin accentuarea tramei osoase.O dat cu apariia
unei leziuni cartilaginoase, osul subcondral este supus unei traume presionale la
care el nu este adaptat fiziologic, aprnd o zon de necroz osoas, cu reacie
osteoblastic de vecintate. Aceast zon necrotic poate evolua spre dou
direcii :
a) poate dispare, dnd natere unui chist intraosos ( geoda );
b) se poate umple cu os lamelar, ca o tendin spre reparaie, ducnd la o
proliferare osoas a osului lamelar la jonciunea cartilaj-os, pe axul fortelor
de aciune mecanic, ducnd la apariia unui osteofit.

SINOVIALA. Este afectat tardiv de procesul artrozic, cu excepia

patologiei reumatoide sau inflamatorii.Fragmentele de cartilaj erodat sunt
eliminate din spaiul articular prin aciunea macrofagelor din sinovial.Cnd
capacitatea de epurare este mai mic dect cantitatea particulelor care trebuiesc
eliminate, apare o reacie de tip inflamator, manifestat prin secreia de citokine
proinflamatorii, care degradeaz suplimentar cartilajul, prin apariia sintezei unor
enzime litice cum ar fi metaloproteazele, la nivelul sinoviocitelor de tip B.

n apariia gonartrozei putem afirma c exist o predispoziie, condiionat

de trei factori secundari :
a. mbtrnirea carilajului;
b. Factori sistemici
c. Factori genetici
Definitie: afectiune degenerativa a articulatiei genunchiului in care in mod
propriu cartilajul articulatiei se distruge.

Genunchiul : articulatie sinoviala , bicondiliana , uniaxiala.

Organizare : 3 oase
- femur
- tibie
- patela
Mijloace de unire:
- capsula
- ligamente: cobliteu ; laterale si incrucisate.

Miscarile posibile: flexie extensie

Flexie : - forta activa - 1350 sold flectat
- 1200 sold intins
- forta pasiva - 1600
Extensie este relativa porneste la de pozitia de flexie activa
- amplitudine 0 0 extensie pura
5-100 hiperextensie.

Exista si miscari reduse de rotatie mediala si laterala asociate cu flexia si

extensia. In mod pasiv se pot realiza si miscari de inclinare laterala si mediala .
patologic pot aparea miscari de sertar sau lateralitate .

Muschi efectori principali:

Flexie
- muschii ischiocrurali; semimembranosul ( cel mai puternic);
- gracilius si croitorul ( intervin secundar);
Limitatori : contractii ale masei musculare , cvadriceps si capsula
articulara.
Extensie
- muschiul cvadriceps ajutat de tensorul fasciei lata.
Limitatori : tensionarea partii posterioare a capsulei ; tensionarea
ligamentelor incrucisate si tensionarea ischiogambierilor.
Rotatie interna
- 300 activ ;
- 400 pasiv.
Muschii: laba de gasca, semimembranosul si popliteul.
Rotatie externa
- 400 activ ; 45 0 pasiv variind cu gradul de flexie al genunchiului.
Muschii : biceps femural si tensorul fasciei lata.
 Gonartroza se poate prezenta clinic in 3 stadii, datorita uzarii
cartilajului articular mai ales articulatia femuro-patelara .
1. Stadiul initial care manifesta o incapacitate usoara si intermitenta de
inzavorare a genunchiului in mers , usoara hipotrofie a cvadricepsului ,
crepitatii moderate.
2. Stadiul evoluat cu dureri intense care apar in ortostatism si mers, limitarea
mobilitatii pana la 900 cresterea in volum a genunchiuluiusor flexum ,
hipotrofie si hipotonie importanta a cvadricepsului , instabilitatea
genunchiului in mers si uneori chiar si deviatii laterale ale sale.
3. Stadiul final cu dureri in repaos, frecvent inflamari , mobilitate sub 90 0 ,
deformari evidente ale articulatiei , flexum si deviatii in plan sagital,
frontal, mers greu facand absolut necesara utilizarea bastonului.

Kinetoterapeutul are urmatoarele obiective:

- scaderea durerii;
- cresterea stabilitatii;
- creterea mobilitatii;
- cresterea gradului de coordonare si echilibru la mers.

Recuperarea medicala in cazul pacientilor cu gonartroza este extrem de

importanta deoarece daca nu se obtine acest lucru la timp, se poate ajunge la
forme de gonartroza invalidante care impiedica persoana in cauza sa munceasca
si sa mai duca o viata normala.
O sedinta de recuperare medicala in cazul gonartrozei are urmatoarele sectiuni:
1.Masajul reflex si masajul medical de specialitate. Prin aceasta sectiune
de masaj medical si reflexoterapie, combinate, se urmareste si se obtine o
relaxare a musculaturii din zona afectata, o imbunatatire a circulatiei
sangvine, o eliminare a toxinelor si se creaza anumiti biocurenti benefici in
zona. Dupa ce s-a obtinut relaxarea musculaturii din zona afectata precum
si celelalte efecte benefice, se poate trece la sectiunea a doua a sedintei de
recuperare medicala si anume kinetoterapia
2.Kinetoterapia. Recuperarea pacientilor care sufera de gonartroza are ca
prim obiectiv reeducarea muschiului cvadriceps. In cazul gonartrozei se
produce o atrofie a cvadricepsului si astfel se ajunge la scaderea si apoi la
limitarea mobilitatii. Imediat dupa ce scad durerea si inflamatia, se trece la
 reeducarea muschiului cvadriceps. Se recomanda o reeducare blanda si
progresiva. Prin aceasta prelucrare se poate ajunge la disparitia durerilor
din timpul mersului si de la urcatul scarilor. In functie de situatia data
( genu varum, genu valgum ) atentia se indreapta si spre alte grupe
musculare.
3.Mezoterapie.
4.De la caz la caz putem folosi si infiltratiile intraarticulare cu remedii
naturiste, homeopate.

Etape:
1. Evaluarea;
2. Terapia durerii;
3. Posturari;
4. Contractii izometrice ;
5. Mobilizari active si stretching;
6. Masaj;
7. Tractiunile.

Evaluarea starii de sanatate.

In urma controlului clinic-anatomo- functional al bolii , radiografii vom
stabili un program de recuperare in functie de evolutia, stadiul bolii si de starea
psihica a pacientului prin care vom urmari starea pacientului , progresivitatea
leziunilor.

Acesta va trebui sa tina cont de urmatoarele reguli:

- reducerea sau mentinerea greutatii corporale sub greutatea
ideala;
- evitarea pozitiilor monotone prelingite atat in ortostatism
cat si pe scaun sau pe genunchi ;
- evitarea mersului prelungit ;
- mers cu srijin pe un baston;
- evitarea schiopatarii printr-un control al mersului;
- respectarea perioadelor de repaos, asociata cu posturarea
antidecliva a membrelor inferioare.
Terapia durerii .
- analgezice ;
- compresii cu gheata.

Posturarea genunchiului afectat.

* Din decubit dorsal

- membrul inferior afectat sprijinit la 40 0 pe un rulou se mentine genunchiul in
extensie prin propria greutate;
- membrul inferior afectat sprijinit pe un rulou se pune un saculet cu nisip
favorizand extensia;
* Din decubit lateral
- piciorul de contact cu suprafata de sprijin fiind cel sanatos, o perna intre
genunchiul - cel suferind flectat.
- cu partea laterala a palmei , kinetoterapeutul executa neteziri usoare pe zona
poplitee incalzind-o usor , genunchiul ajunge apoi in flexie de aproximativ 90 0 si
se postureaza o perna se aseaza sub genunchi si sac de nisip peste.
Contractia izometrica
* Pacientul in decubit dorsal
- genunchii sunt in flexie si lipiti puternic unul de celalalt, talpile pe sol. Pacientul
contracta muschii ca si cum ar vrea sa extinda genunchii ;
- cu un sac de nisip sub genunchi ridica gamba si mentine cateva secunde;
* Pacinetul asezat pe o bancheta gambele atarnate in afara, calcaiele se sprijina
pe picioarele banchetei astfel incat sa blocheze miscarea de flexie peste 90 0 a
genunchiului. Pacientul contracta muschii ischiogambieri ca si cum ar vrea sa
flecteze genunchii.
Mobilizari pasive , pasivo-active, active.

Kinetoterapia pasiv n gonartroz ncepe cu mobilizarea rotulei (n sens

longitudinal i transversal), dup care se trece la mobilizarea articulaiei
femuro-tibiale, avnd ca obiectiv principal asigurarea libertii de micare
n extensie i rotaie, n special rotaia intern care este aproape
ntotdeauna limitat.
KINETOTERAPIA ACTIV. Refacerea forei musculare i a echilibrului
dintre muchii agoniti i antagoniti, n special a muchilor stabilizatori ai
ai articulaiei trebuie nceput ct mai precoce i continuat mereu printr-
un program de meninere a tonusului i forei musculare. Se realizeaz prin
 exerciii izometrice i izodinamice contra unor rezistene, fiind recunoscut
necesitatea de a se lucra cu rezisten manual dirijat n sectorul de
mobilitate indolor .

Pentru flexie extensie ( prima se recupereaza extensia)

- kinetoterapeutul executa miscari pasive de flexie - extensie cu genunchiul

pacientului;
- pacientul asezat in decubit dorsal , genunchii flectati, talpile pe sol - se lasa sa
alunece usor picioarele cu control;
- pacientul asezat in decubit dorsal un saculet de nisip sub genunchi , pacientul
incearca sa extinda genunchiul, kinetoterapeutul opune rezistenta relaxeaza- si
din nou flexie (hold relax hold);
- pacientul asezat in decubit facial pacientul executa flexia genunchiului afectat
si kinetoterapeutul opune rezistenta pe gamba relax flexie
- sprijin cu genunchiul salatos pe un scaun flexia si extensia genunchiului
afectat;
- pedalare la bicicleta saua se coboara treptat
- din asezat piciorul pe o rotila flexie- exesie.

Pentru abductie adductie

- decubit lateral ridicarea piciorului intins

- sprijin cu genunchiul sanatos pe scaun abductie in lateral a
piciorului intins
- cu o minge mare intre picioare o strange
Stretchingul - metoda prin intermediul caraia poate fi exersata mobilitatea
muschilor intr-o forma simpla, eficienta si fara a exista riscul fracturilor, care
consta in izolarea unui grup particular de muschi.

Beneficii:
- atenueaza maladiile degenerative;
- stimuleaza lubrifierea articulatiei;
- mentine tineretea articulatiei;
- miscroreaza tensiunea arteriala;
- stimuleaza circulatia sangvina;
- imbunatateste respiratia;
- mareste capacitatea pulmonara.
 Masajul
- are un rol principal chiar de la inceputul programului de recuperare, gratie
efectului favorabil asupra stimularii tonsului muscular si prin mobilizarea rotulei
in condrilii femurali. In plus efectul circulator nu poate fi neglijat.
Tractiunile
- cresc mobilitatea si refac alinierea.

Pot fi :
d. manuale executate in axul membrului inferior la sfarsitul sedintei de
masaj , se executa succesiv tractiuni (moderate) si compresiuni corelate cu
ritmul respirator
e. mecanice prin tractiuni la nivelul gambei , practicate zilnic cu greutati de
circa 3 kg pe membru perioade lungi de timp cu efect de reducere a
presiunii intraarticulare si decontracturat.
Bibliografie:

http://kinetoterapie-cluj.ro/informatii-despre.asp?info=tratament-gonartroza-prin-
kinetoterapie.
http://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/kinetoterapie_artroza.html
https://doc.ro/simptome-evolutie-proces-artroza-gonartroza
http://www.doctorortoped.ro/genunchi-si-gamba/afectiuni/genunchi-si-
gamba/gonartroza-artroza-genunchiului.html