Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului

Colegiul Economic Viilor

Proiect de obinere a certificatului

de calificare profesional
nivel 3

Profesor ndrumtor: Elev:

Sandru Angela Nume: Dorneanu Tabita
Clasa: XII B

2014

1
 Modalitati de
promovare si
comercializare a
serviciilor turistice
in
Valcea

2
Continut:

I. Argumentul..........................................................................................................................4

II. Activitatea turistica a zonei

Locul si rolul turismului in activitatea economica...............................................5
Factorii care influenteaza activitatea turistica......................................................7
Cadrul legislativ privind desfasurarea activitatii turistice..................................13
III. Potentialul natural si antropic al zonei
Caracterizarea potentialului natural si antropic.................................................19
Evidentierea formelor de turism practicate in zona............................................28
Baza tehnico-materiala specifica turismului.......................................................32
Modalitati de protejare si conservare a mediului inconjurator.33
IV. Studiu de caz
Prigram turistic.38
Analiza de pret...40
Chestionarul Aplicat..41
Material Promotional.....43
V. Concluzii............................................................................................................................44
VI. Bibliografie........................................................................................................................45

3
 Argumentul

Am ales sa vorbesc despre judetul Valcea deoarece este o asezare foarte veche din tara
noastra, aici si-au asezat dacii cetatile.

In primul capitol am vorbit despre locul si rolul turismului in activitatea economica, factorii
care influenteaza activitatea turistica in general, dar si despre baza legislative din Romania.

In cea dea doua parte a lucrarii am vorbit despre potentialul turistic al acestei zone, despre
tipuri de turism practicate in Valcea, si mai ales despre ce monumente gasim aici.

In ultima parte am selectat o oferta turistica, am facut analiza pretului, am atasat un pliant, si
un chestionar, referitor la un parteneriat, pentru a oferi clientilor, acces lunar la bai termale.

4
 I Activitatea turistica a zonei

1.1. Locul si rolul turismului in activitatea economica

a. Pentru a identifica rolul turismului n cadrul economiei naionale se impune evidenierea

clasificrii ramurilor economiei naionale.

SECTORUL PRIMAR include: agricultura (creterea animalelor, silvicultura),

vntoarea, pescuitul, industria extractiv;
SECTORUL SECUNDAR industriile de prelucrare (manufacturier, grea, uoar,
alimentar, producia i furnizarea de energie);
SECTORUL TERIAR sectorul serviciilor (comer, transporturi, alimentaie public,
turism, serviciile i activitile care nu produc bunuri materiale, inclusiv instituiile de
cultur, nvmnt, asistena social i medical, sportul, etc.).

Principalele caracteristici ale serviciilor sunt importante pentru identificarea i delimitarea

lor fa de celelalte componente ale activitii economice i sociale (inclusiv serviciile cu
caracter turistic). Acestea se refer la:

- imaterialitate i intangibilitate: spre deosebire de produs, serviciul n general este impalpabil,

intangibil, nu poate fi vzut, ncercat, gustat (din acest motiv serviciile sunt catalogate drept
invizibile, iar comerul cu servicii denumit comer invizibil);

- nestocabilitatea (perisabilitatea): neavnd n general form material, acestea nu pot fi stocate i

pstrate pentru un consum ulterior;

- simultaneitatea produciei i consumului serviciului determin ca orice neconcordan de timp

sau de loc s se soldeze cu pierderi;

- inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului i a utilizatorului;

- eterogenitatea sau variabilitatea (variaie n funcie de specificul prestatorului, condiii de

mediu etc.).

b. Turismul se constituie ca o ramur distinct a economiei naionale.

Locul turismului este evideniat de urmtoarele elemente:

- este o component a sectorului teriar apartenen susinut de:

5
 coninutul su (include activiti de natura serviciilor: transport, alimentaie, oferirea de
informaii, tratament) i de

caracteristicile sale (nematerialitate, intangibilitate, nestocabilitate, simultaneitatea produciei

i consumului, consum mare de munc), comune tuturor componentelor sectorului teriar;

- are caracter de ramur de interferen rezultat a diversitii activitilor ce dau coninut

prestaiilor turistice i prezenei unora dintre ele n structura altor ramuri ale economiei:
transporturile, alimentaie public comer, tratament baleno-medical, ocrotirea sntii .a.;

- este o ramur de sintez desfurarea activitilor turistice necesit intrri din alte ramuri ca
industria construciilor (i indirect: industria materialelor de construcii, a sticlei, lemnului,
construcii de maini, chimic, industria energetic), alimentar, textil, agricultur, transport,
telecomunicaii, gospodrie comunal, cultur i art .a.;

- dezvoltarea turismului nu se va putea asigura armonios dect ntr-o strns corelare cu

nivelurile i ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei naionale. Aceasta
deoarece la obinerea unui produs turistic particip, direct sau indirect, aproape toate ramurile
economiei naionale.

Cercetrile ntreprinse asupra rolului turismului au evideniat faptul c el are un impact

considerabil asupra economiei societilor i culturilor diferitelor ri. Aciunea sa se manifest
pe multiple planuri: economic, social, cultural, politic; intensitatea acestor aciuni difer de la o
ar la alta n funcie de nivelul su de dezvoltare i de politica promovat fa de el.

c. Rolul economic al turismului

c.1. Rolul economic direct al turismului este evideniat de:

- contribuia turismului la creterea produsului intern brut i a venitului naional datorit creterii
volumului ncasrilor din turism (realizate att de prestatorii direci

- uniti de cazare, alimentaie public, agrement, transportatori, ct si a ageniilor de turism), ca

urmare a sporului de producie;

- contribuia turismului internaional la reechilibrarea balanei comerciale de pli ca urmare a

creterii volumului ncasrilor valutare rezultate din : vnzarea serviciilor turistice pe valut;
exportul intern;

- contribuia lui la valorificarea unor categorii de resurse ca frumuseea peisajului, condiii de

clim, calitile curative ale apelor minerale sau termominerale, monumentele de art, vestigiile
istorice, tradiia popular .a. care gsesc n turism cea mai bun valorificare sau chiar singura;

- contribuia acestuia la creterea prosperitii zonelor n care se dezvolt turismul (favoriznd

dezvoltarea infrastructurii n zon, valorificarea resurselor, a forei de munc etc.).

6
 c.2. Rolul economic indirect al turismului este rezultatul faptului c:

- dezvoltarea turismului determin dezvoltarea altor ramuri ale economiei naionale (aciunea de
stimulare a dezvoltrii altor ramuri).

d. Rolul social al turismului:

- contribuia turismului la crearea de noi locuri de munc (n turism i n celelalte ramuri care se
dezvolt datorit dezvoltrii turismului) i la apariia de noi meserii (de exemplu, animator n
turism), i pe aceast cale reducerea omajului;

- contribuia turismului la refacerea capacitii fizice i psihice a oamenilor, cu consecine

pozitive asupra productivitii muncii.

e. Rolul cultural-educativ:

- vizitarea unei zone (ri) i ofer turistului posibilitatea de a dobndi noi cunotine de
geografie, istorie, tiinele naturii, art, literatur etc.;

- contactul turitilor cu zone sau ri cu nivel mai ridicat de cultur i civilizaie poate avea efecte
pozitive asupra acestora.

f. Rolul politic:

- turismul, considerat mesager al pcii contribuie la promovarea unei mai bune nelegeri ntre
popoare aparinnd diferitelor culturi

Aportul turismului la progresul economico-social, intensitatea aciunilor sale difer

semnificativ de la o ar la alta, n funcie de nivelul su de dezvoltare i de politica promovat
fa de el.

1.2. Factorii care influenteaza activitatea turistica

n literatura de specialitate se regsesc numeroase modaliti de clasificare a factorilor de

influen ai activitii de turism, avnd drept suport urmtoarele criterii:

o dup natura sau coninutul acestora:

- factori economici:

7
 veniturile populaiei;
oferta turistic;
preurile i tarifele produselor turistice.

- factori tehnici:

performanele mijloacelor de transport;

dotrile tehnice existente n unitile hoteliere, de alimentaie .a.;
tehnologiile folosite n construcii.

- factori sociali:

urbanizarea;
timpul liber.

- factori demografici:

evoluia numeric a populaiei;

structura pe vrste;
modificarea duratei medii de via;
structura pe sexe, gurpe de vrst, categorii socio-profesionale.

- factori psihologici, educativi i de civilizaie:

nivelul de instruire;
setea de cultur;
temperamentul;
caracterul individual;
dorina de cunoatere .a.

- factori naturali:

aezarea geografic;
relieful;
clima;
poziia fa de principalele ci de comunicaie.

- factori organizatorici i politici:

formaliti la frontiere;
faciliti n turismul organizat;
conflictele sociale, etnice, religioase;
regimul vizelor.

8
 o dup durata aciunii lor n timp:

- factori cu aciune permanent:

creterea timpului liber;

modificarea veniturilor;
micarea demografic etc.

- factori sezonieri:

succesiunea anotimpurilor;
structura anului colar/universitar;
activitatea n agricultur.

- factori conjuncturali:

crizele economice, politice;

confruntrile armate;
catastrofele naturale;
condiiile meteorologice etc.

o dup importana (rolul) lor n determinarea fenomenului turistic:

- factori primari:

veniturile populaiei, oferta, preurile, timpul liber, mutaiile demografice;

- factori secundari:

climatul internaional, formalitile de viz sau frontier, diverse faciliti.

o n funcie de direcia lor de aciune:

- factori exogeni:

creterea veniturilor, evoluia numeric a populaiei, sporirea gradului de urbanizare .a.;

- factori endogeni:

lansarea de noi produse, diversificarea gamei de servicii oferite, nivelul tarifelor, faciliti
de pre, pregtirea personalului .a.

9
 o dupa profilul de marketing:

- factori ai cererii turistice:

veniturile, urbanizarea, timpul liber.

- factori ai ofertei turistice:

condiii naturale, baza material, costul prestaiilor, diversitatea i calitatea serviciilor;

- factori ai confruntrii cerere-ofert:

distribuia ageniilor de voiaj, calitatea infrastructurii, sistemul legislativ.

Aceti factori sunt dinamici, schimbtori i ntr-o anumit msur pot fi dirijai n folosul
dezvoltrii turismului.

Dintre acetia cea mai mare influen asupra cererii turistice o au:

1. Veniturile populaiei reprezint principala conditie pentru manifestarea cererii turistice, fiind
deci suportul material al dezvoltrii turismului. Nivelul lor este influenat de nivelul de
dezvoltare economic i social a unei ri.

Sporirea veniturilor individuale , mai exact, a prii care rmne dup acoperirea nevoilor
fiziologice (adpost, hran, mbrcminte, nclminte) influeneaz nivelul cheltuielilor pentru
turism.

Veniturile influeneaz circulaia turistic att cantitativ, prin modificarea numrului

turitilor, ct i calitativ, determinnd durata deplasrii, intensitatea plecrilor n vacan,
caracterul organizat sau particular al prestaiei, distana pe care se efectueaz cltoria, realizarea
cltoriei n interiorul sau n afara granielor rii, opiunea pentru un anumit mijloc de transport
etc.

2. Preurile i tarifele

Influena preurilor poate viza produsul turistic n ansamblul lui sau numai una din
componentele sale: transport, cazare, alimentaie, agrement; se poate manifesta n raport cu piaa
intern sau internaional; poate produce mutaii cantitative sau calitative.

n general, practicarea unor tarife ridicate limiteaz accesul serviciilor turistice i se reflect
mai ales n reducerea numrului de turiti, a duratei sejurului, a distanelor de cltorie, a

10
frecvenei plecrilor n vacan etc. n acelai timp nu sunt excluse reaciile adverse, n care tarife
foarte sczute pot genera nencrederea turitilor n calitatea serviciilor determinnd, o reducere a
solicitrilor pentru serviciile turistice respective.

3. Oferta turistic

ansamblul elementelor care motiveaz deplasarea n scop turistic i anume: resursele turistice
naturale i antropice, echipamentele turistice, bunurile i serviciile destinate consumului turistic,
fora de munc, infrastructura, condiiile de comercializare (preuri, faciliti etc.). Fiecare dintre
aceste elemente are contribuia sa n dezvoltarea turismului. Existena unor resurse turistice
valoroase, dei important, nu este suficient pentru atragerea turitilor n zon. Valorificarea
acestora depinde de gradul de dezvoltare a bazei materiale, de calitatea i diversitatea serviciilor
oferite.

4. Progresul tehnic nregistrat n domeniul dezvoltrii mijloacelor de transport i n infrastructura

turistic vizibil i invizibil, aferent folosirii acestora, constituie un alt factor important de
influen.

El are consecine asupra gradului de mobilitate a populaiei i acioneaz asupra unor

fenomene cum ar fi: urbanizarea, industrializarea, calitatea mediului, performanele dotrilor
hoteliere precum i calitatea serviciilor turistice.

Analizat din punctul de vedere al influenei exercitate asupra mobilitii populaiei, progresul
tehnic i manifest rolul n urmtoarele direcii: perfecionarea cilor i mijloacelor de transport
n comun precum i creterea gradului de dotare cu automobile. n acest sens se pot asigura
condiii pentru deplasarea unui numr sporit de persoane, creterea confortului, reducerea duratei
cltoriei, ieftinirea costului transportului realizandu-se i stimulndu-se astfel interesul pentru
deplasare.

Progresul tehnic influeneaz hotrtor i calitatea i diversitatea serviciilor asigurate de

unitile prestatoare de servicii turistice prin integrarea acestora ntr-un sistem de rezervare
computerizat, conectarea lor la sistemele moderne, rapide de comunicaie, imbuntirea
sistemului de comunicare, camere, compartiment recepie (front office) etc.

5. Evolutia demografic corelat cu dinamica populaiei i mutaiile n structura acesteia pe

vrste, profesiuni, medii etc.

- creterea numeric a populaiei influeneaz hotrtor activitatea turistic, aceast corelaie

realizndu-se numai n rile cu un nivel economic ridicat, capabile s asigure locuitorilor lor
condiiile materiale necesare cltoriei;

11
 - analiznd structura pe vrste a populaiei i modificrile aprute pe acest plan la un nivel
mondial se detaeaz distinct dou tendine: tineretul este i va reprezenta un segment la
populaiei cu rol desoebit n activitatea turistic fapt stimulat de facilitile acordate lor de agenii
de turism (faciliti justificate de exsitena unor venituri mai mici i de importana redus
acordat de tineret confortului turistic); o rezerv de lrgire a pieei turistice o reprezint
categoria de populaie constituit din persoanele de vrsta a treia stimulate s cltoreasc n
interes turistic de un sistem de faciliti adecvat lor i beneficiind de timp liber concomitent cu
sporirea veniturilor acestora.

- distribuia populaiei pe categorii socio-profesionale are un rol important n determinarea

circulaiei turistice (segmentele de populaie cu un nivel superior de pregtire i patronii
manifest mai mult nclinaie pentru consumul turistic comparativ cu interesul modest
manifestat de lucrtorii agricoli i rani).

6. Procesul de urbanizare determin mutaii n structura nevoilor populaiei precum i asupra

evoluiei turismului; ca urmare a concentrrilor urbane i a dezvoltrii economice excesive, s-a
nscut nevoia de evadare spre zone linitite, nepoluate, pentru odihn, distracie, recreere.
Aceast nevoie de evadare stimuleaz moibilitatea populaiei contribuind la intensificarea
circulaiei turistice.

7. Timpul liber al sfritului de sptmn, al concediilor i vacanelor influeneaz prin mrimea

sa posibilitile de practicare a turismului. Principalele cauze care au determinatcreterea valoric
a timpului liber s-au realizat pe seama: diminurii duratei zilei de munc la 8 ore i chiar mai
puin, reducerii sptmnii de lucru, promovrii cu succes a sistemelor de lucru cu timp parial,
instituionalizrii, generalizrii i creterii duratei concediului anual pltit, reducerii timpului
total de munc n cadrul vieii.

8. Dintre factorii psiho-sociologici care influeneaz semnificativ turismul amintim: moda,

tradiiile (serbri populare tradiionale i festivaluri), dorina de cunoatere i instruire
(manifestri tiinifice, culturale, sportive).

9. Aciunile guvernamentale i faciliile acordate de organizatorii de turism pot mbrca

urmtoarele forme:

- legislaia n domeniul turismului (care poate ngrdi sau stimula cltoriile);

12
- acordurile internaionale;

- alinierea la sistemele consacrate de clasificare a hotelurilor;

- formalitile la frontier;

- sistemul de acordare a vizelor;

- organizarea ageniilor de voiaj.

1.3. Cadrul legislativ privind desfasurarea activitatii turistice

Legislatie turism

AUTORITATEA NATIONALA PENTRU TURISM - CADRUL LEGAL DE FUNCTIONARE

Hotararea Guvernului nr. 413 din 23 martie 2004 privind organizarea si functionarea
Autoritatii Nationale pentru Turism

CADRUL GENERAL AL DESFASURARII ACTIVITATII DE TURISM

Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de

turism n Romania
Legea nr. 755/ 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 58/1998 privind
organizarea si desfasurarea activitatii de turism n Romania
Ordonanta Guvernului nr. 5/2003 pentru modificarea art. 33 din Ordonanta Guvernului
nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism n Romania

LICENTIERE/BREVETARE

Hotararea Guvernului nr. 238 / 2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului
de turism
Ordinul Ministrului Turismului nr. 170 /2001 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism
Ordinul Ministrului Turismului nr. 910 / 2002 pentru modificarea Normelor metodologice
privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism,
aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 170/2001

13
 Ordinul Ministrului Turismului nr. 203 / 2002 privind preschimbarea certificatelor de
clasificare si/sau a licentelor de turism
CERTIFICATE DE CLASIFICARE
Hotararea Guvernului nr. 1328/ 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice
Hotararea Guvernului nr. 1412 / 2002 pentru modificarea si completarea Hotararii
Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice
Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/ 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind clasificarea structurilor de primire turistice
Ordinul Ministrului Turismului nr. 188 /2003 privind modificarea si completarea
Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin
Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002
Ordinul Ministrului Turismului nr. 911/ 2002 privind modificarea si completarea
Ordinului ministrului turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind clasificarea structurilor de primire turistice

GHIZI DE TURISM

Hotararea Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism

Hotararea Guvernului nr. 631/2003pentru modificarea si completarea Hotararii
Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism
Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 637 din 1 aprilie
2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile pentru
selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism

PARTII SI TRASEE DE SCHI

Hotararea Guvernului nr. 263/ 2001 privind amenajarea, omologarea, ntretinerea si

exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement
Ordinul Ministrului Turismului nr. 491/ 2001 pentru aprobarea Normelor privind
omologarea, amenajarea, ntretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru
agrement

AGREMENT

Hotararea Guvernului nr. 511/2001 privind unele masuri de organizare a activitatii de

agrement n statiunile turistice
Hotararea Guvernului nr. 452/ 2003 privind desfasurarea activitatii de agrement nautic

14
 Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 292 din 12
septembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desfasurarea activitatii
de agrement nautic

AUTOCARE

Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 254/1996 pentru aprobarea Normelor

metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice n
trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane n trafic
international
Ordinul Ministrului Turismului nr. 55 / 1997 Ordinul Ministrului Transporturilor nr.
167/1997 pentru modificarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor
utilizate pentru transporturi turistice n trafic intern si international si pentru transporturi
publice de persoane n trafic international

CONSTRUCTII N DOMENIUL TURISMULUI

Hotararea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de

urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din
domeniul turismului

LITORAL

Legea nr. 597/ 2001 privind unele masuri de protectie si autorizare a constructiilor n zona de
coasta a Marii Negre

Ordonanta de Urgenta nr. 202/ 2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere

Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 455 din 11 martie 2004
pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea, clasificarea, avizarea si controlul
activitatilor de turism n zona costiera

Ordinul Ministrului Turismului nr. 113 / 2001 privind renovarea exterioarelor constructiilor din
statiunile turistice de pe litoral

TURISM RURAL

Ordonanta Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului
rural

15
Legea nr. 187 / 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor
facilitati pentru dezvoltarea turismului rural

TURISM BALNEAR

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 152 / 2002 privind organizarea si functionarea

societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare

Legea nr. 143/2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2002 privind
organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare

PROTECTIA TURISTILOR

SALVAMAR

Hotarare a Guvernului nr. 1021/ 2002 pentru aprobarea Normelor privind organizarea posturilor
de salvare si a posturilor de prim ajutor pe plaje si n stranduri

SALVAMONT

Hotararea Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor masuri pentru prevenirea accidentelor
montane si organizarea activitatii de salvare n munti

ALTE REGLEMENTARI PRIVIND PROTECTIA TURISTILOR

Hotararea Guvernului nr. 559/ 2001 privind unele masuri de comercializare a produselor
alimentare si nealimentare n statiunile turistice

Hotararea Guvernului nr. 237 /2001 pentru aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenta si
protectia turistilor n structuri de primire turistice

Hotararea Guvernului nr. 306/ 2001 privind practicarea de catre agentii economici din turism si
de catre institutiile de cultura de tarife si taxe nediscriminatorii pentru turistii si vizitatorii romani
si straini

Hotararea Guvernului nr. 805 / 2001 privind unele masuri de informare asupra tarifelor maximale
pentru serviciile de cazare n structurile de primire turistice cu functiuni de cazare turistica la
turismul neorganizat

16
Hotararea Guvernului nr. 1185 / 2001 privind majorarea limitelor amenzilor contraventionale
prevazute n unele acte normative din domeniul turismului

COMERCIALIZAREA PACHETELOR DE SERVICII TURISTICE

Ordonanta Guvernului nr. 107/ 1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii
turistice

Legea nr. 631/2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de
comercializare a pachetelor de servicii turistice

Ordinul Ministrului Turismului nr. 69/ 2003 pentru aprobarea contractului-cadru de

comercializare a pachetelor de servicii turistice

Ordinul Ministrului Turismului nr. 235/2001 privind asigurarea turistilor n cazul insolvabilitatii
sau falimentului agentiei de turism

PROGRAME NATIONALE

SUPERCHI N CARPATI

Legea nr. 526/2003pentru aprobarea Programului national de dezvoltare a turismului montan

"Superschi n Carpati"

PROGRAMUL BLUE FLAG

Hotararea Guvernului nr. 335/2002 privind unele masuri de implementare n Romania a

programului "Steagul Albastru - Blue Flag"

MARCA Q

Hotararea Guvernului nr. 668 din 5 iunie 2003 privind aprobarea Programului national de
crestere a calitatii serviciilor hoteliere si de lansare a marcii "Q"

17
STATIUNI TURISTICE

Hotararea Guvernului nr. 1122/2002 pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a

statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes
national, respectiv local

Hotararea Guvernului nr. 432/ 2003 privind completarea Hotararii Guvernului nr. 1.122/2002
pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru
declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes national, respectiv local

ALTE ACTE NORMATIVE

Ordinul Ministrului Turismului nr. 1/ 2001 privind posibilitatea acordarii unor facilitati pentru
ziaristi si reporteri de radio si televiziune

Ordinul Ministrului Turismului nr. 320 / 2001 privind instituirea premiilor de excelenta n
turism

18
 II Potentialul natural si antropic al zonei

2.1. Caracterizarea potentialului natural si antropic

Potenialul turistic are dou componente:

a.componenta natural
b.componenta antropic (social-cultural)

a. Componentele cadrului natural sunt:

1.substratul geologic
2.relieful
3.hidrografia
4.vegetaia
5.fauna
6.clima

a.1. Substratul geologic

Geologia Subcarpailor Vlcii trebuie abordat n strns legtur cu evoluia paleogeografic a

Subcarpailor Getici, din care fac parte, care se desfoar n lungul unei unit i structurale
numit Depresiunea Getic ce a a avut un caracter de avanfos. Depresiunea s-a format la
nceputul paleogenului dup micarea tectonic laramic care a ridicat Carpaii Meridionali, pe
de o parte i a cobort, pe de alt parte, spaiul cristalin din faa acestora crend acest bazin de
sedimentare extins cu un rol de avanfos. n ceea ce privete structura acestei depresiuni sunt
caracteristice:
- fundamentul cu o provenien dubl carpatic, blocuri cristaline ce coboar n trepte spre sud i
Platforma Valah, blocuri care nclin uor spre nord;
- suprastructura sedimentar s-a realizat n trei cicluri i n diferite faciesuri (litoral, de mare
adnc, salmastru, lacustru) care se succed att de la nord la sud ct i n timp. Cele trei cicluri
sunt: ciclul paleogen miocen-inferior cu eocen reprezentat de conglomerate i greii, oligocen n
facies grezos i acvitanian cu conglomerate, gresii i intercalaii de argile; ciclul miocen alctuit
din depozite burdigaliene (conglomerate la zi ntre Topolog i Olneti i la adncime n rest),
badenian (marne, argile i sare la Ocnele Mari) i sarmaian inferior (gresii, marne); ciclul
sarmato-pliocen cu caracter transgresiv care nainteaz mult la vest de Olt alctuit din marne
nisipoase slab cimentate, argile, nisipuri, marne cu intercalaii de crbuni.

a.2. Relieful

Teritoriul judeului Vlcea este acoperit de culmi muntoase i dealuri, altitudinile scznd de
la nord la sud, spre depresiunea intramontan a Lovitei. n partea sudic a judeului, dealurile cu
altitudini cuprinse ntre 600-700 m nchid depresiunile subcarpatice Jiblea-Berislveti, Pueti,

19
Hurezu.
n nordul judeului se nal culmile munilor Fgra, la vest se desfoar Munii Lotrului iar
la sud Munii Cpnii. Pe partea stng a Oltului se afl masivul Coziei care atinge 1.669 m.
Au o individualitate justificat i bine exprimat prin caracterele reliefului actual, rezultat al
unei ndelungate evoluii comune, n cadrul bazinului hidrografic al Oltului. Privit n ansamblu
teritoriul creeaz imaginea unui relief de dealuri (a cror nlime scade treptat de la 800- 1000
m, la contactul cu munii n nord, pn la 300-400 m spre piemontul din sud), printre care se
insinueaz mici depresiuni i culoare largi de vale.
Prezint o structur monoclinal, fiind evidenta lng munte, continundu-se apoi spre sud cu
cea cutat. Avnd n general o structur monoclinal dealurile sunt alctuite din gresii, marne,
argile de vrst neozoic (Mgura 871 m, Pleu 766 m, Dealul Mgurii 807 m). n formarea
reliefului eroziunea a avut un rol nsemnat fiind activat de nivelul local cobort al Oltului. Din
cauza coborrii nivelului de baz local ntreaga morfologie a sectorului dintre Topolog i Bistria
a suferit modificri nsemnate, sistemul de cueste i depresiuni subsecvente cu direc ie
longitudinal, a fost segmentat adnc de vile afluente care se recurbeaz dendritic spre valea
principal, crend culmi orientate piezi spre Rmnicu Vlcea.
- n partea de nord, la est de Olt i contactul cu Masivul Cozia - alctuit din gnais ocular, roc
foarte rezistent, dar cu anumite nsuiri specifice la eroziune, prezint povrniuri abrubte cu
microrelief extrem de variat asemntor celui carstic - se ntlnete cea mai mare depresiune,
Jiblea, fiind o depresiune de contact rezultat de pe urma unei eroziuni diferen iale, iar la vest de
Olt, succesiunea benzilor de relief se repet ntr-o form mai complicat. La marginea mun ilor
nali, ai cristalinului i sedimentarului mezozoic se ntind muncei alctui i din roci senoniene,
eocene i oligocene cu predominarea conglomeratelor eocene. Aceste depuneri sedimentare,
transgresive peste aripa aplecat a cristalinului, prezint ca i la est de Olt, o nclinare
monoclinal spre sud, ceea ce explica relieful structural cu apariia de cueste aliniate paralel cu
marginea munilor. Prsind roca dur, vile se lrgesc brusc n formaiile friabile de la sud. Apar
astfel clare la vest de Climneti, n continuarea depresiunii Jiblea, dar mult mai restrnse ca
ntindere, depresiunile: Sua- Andreeti pe valea Muereasca i Olnesti Bi- Livadia pe valea
Olnetilor, legate ntre ele prin ei joase. nchise la sud de o culme subcarpatic cu altitudine de
600-700 m, fragmentat de ape, aceste mici depresiuni de contact suplinesc rolul depresiunilor
subcarpatice din alte sectoare. La sudul acestor depresiuni apar nlimi tipic subcarpatice, nalte
i ele de 600-700 m alctuite din depuneri miopliocene cu structura cutat de felul masivelor:
Purcreu, Buneti, Piscupia, se pune i mai clar n eviden prin ivirea n anticlinalul care taie
valea Otsu a masivului de sare de la Pietrari.
- Spre sud apare structura cutat pe mai multe anticlinale i sinclinale unde s-au dezvoltat
depresiuni mici (Govora, Ocnele Mari) n rocile moi. n aceast parte irul depresiunilor este
nchis de dmburile orografice ale dealurilor subcarpatice, adnc tiate i desprite n segmente
de vile numeroaselor ruri (Bistria, Otsu, Olnesti), coborte aproape paralel de pe versantul
sudic al Munilor Cpnii. n ceea ce privete latura sudic a Sucarpa ilor Vlcii aceasta este
alctuit din dealuri nscrise pe formaiuni sarmastice, pliocene i cuaternare cu aceeai structur
monoclinal, rocile fiind dispuse n benzi orientate de la vest la est. Dup ie irea din defileul de
la Cozia culoarul Oltului se lrgete treptat, terasele cptnd o desfurare mare astfel acest
culoar capta un aspect de culoar depresionar. Prin amenajrile hidrotehnice lunca i terasele
inferioare sunt acoperite de lacurile de acumulare. Indiferent de dimensiunile i de stadiul de
evoluie, depresiunile sunt acelea care prin rolul jucat definesc particularit ile geografice- fizice,
economice- umane, al ntregului inut deluros subcarpatic. n funcie de trsturile lor

20
morfologice locale s-a desfurat modelarea tuturor dealurilor din jur i n cuprinsul lor s-au
pstrat urmele schimbrilor petrecute n decursul evoluiei reliefului acestei regiuni.

a.3.Hidrografia
- Rurile
Acest teritoriu subcarpatic aparine n ntregime bazinului Oltului, i anume pr ii de trecere
de la bazinul mijlociu la bazinul inferior. n traseul su se distinge acest sector subcarpatic
desfurat pe circa 45 km ntre Climneti si aval de Bbeni. Debitul Oltului n dreptul
localitii Rmicu Vlcea este de peste 115 m3/s, iar la ieirea din sectorul subcarpatic, dup ce
primete afluenii din aria de la Bbeni, debitul su mai crete cu aproximativ 15-16 m3/s.
De la Mnstirea Cozia unde Oltul presete defileul de la Cozia acesta mai prime te o serie
de aflueni, dintre acetia doar doi pe partea dreapt si unul pe partea stng fiind mai importan i,
care de altfel izvorsc din muni.
Pe partea dreapt Oltul primete ca afluent rul Olneti, avnd o lungime de 38 km,
confluena dintre cele dou aflndu-se pe raza Municipiului Rmnicu Vlcea, cu afluentul su
din dreapta, Cheia. Urmeaz apoi civa aflueni mici subcarpatici, ca Srata si Govora care
dreneaz apele unor izvoare srate (Bile Govora, Ocnele Mari), urmnd apoi Bistri a, care
ptrunde adnc n Munii Cptnii prin izvoarele sale (are o lungime de 42 km). Ultimul amintit
are la rndul su o serie de aflueni, ca: Bistricioara din dreapta, Costetiul si Otsul din stnga.
Pe partea stng din zona subcarpatic, Oltul primete afluen i mici cum sunt: Valea Satului,
Smnicul, Valea Stncioiului, Aninoasa, n schimb dinspre crestele Munilor Fgra primete
apele Topologului ( are o lungime de 83,7 km), format din confluena a doua praie: Negoiul i
Prul Scara, vrsndu-se n Olt n aval de Tigveni, Topologul fiind de altfel i limita estic a
Subcarpailor Vlcii.
-Lacuri
Se ntlnesc cu precdere lacuri artificiale, dar si lacuri naturale. Pentru folosirea poten ialului
hidroenergetic al Oltului s-au realizat cinci lacuri de acumulare n sectorul subcarpatic ( n
perioada 1974- 1981):
Rmnicu Vlcea este amplasat n amonte de oraul Rmnicu Vlcea, amenajarea acestuia
ncepnd nc din anul 1969, fiind dat n folosin n anul 1974, lacul avnd o suprafa a de 319
ha i un volum de ap de 21,4 mil m3 de ap;
Govora a fost pus n folosin n anul 1975, are o suprafa de 477 ha i un volum de 21,4 mil
m3 de ap;
Deti - a fost dat n folosin n anul 1976, suprafaa lacului fiind de 247 ha, iar volumul de
ap estimat este de 11,7 mil m3 de ap;
Rureni amplasat n aval de confluena Oltului cu Olnetiul, n raza ora ului Rmnicu
Vlcea, a fost dat n folosin n anul 1977, lacul are o suprafa de 147 ha i un volum de 10,9
mil m3 de ap;

21
 Climneti este amplasat n depresiunea Jiblea i a fost dat n folosin din anul 1981, lacul
are o suprafa de 84 ha i un volum de ap estimat la 4,6 mil m3 de ap;

a.4. Vegetatia
n funcie de relief i clim, vegetaia caracteristic teritoriului vlcean este repartizat dup
zonarea acestora. n regiunile montane, pe cele mai nalte culmi predomin flora alpin i
subalpin. Dintre speciile care cresc aici, se ntlnesc: salcia pitic, violeta, bujorul de munte i
floarea de col - ultimele declarate monumente ale naturii.
Zona forestier este specific regiunilor deluroase, acoperind circa 45% din suprafaa
judeului. Pdurile de molid cresc n etajul subalpin, pe lng arbuti ca: macriul, afinul s.a.
Pdurile de foioase acoper zona montan i o parte a dealurilor subcarpatice i piemontane.
Dintre speciile de arbori care compun etajul foioaselor predomin fagul, mesteacnul, carpenul,
alunul i paltunul de munte. La altitudinile din zona colinar i de cmpie cuprinse ntre 300-700
m, predomin stejarul pedunculat, ulmul i carpenul.
Pdurea ocupa, cu cteva secole n urm, apropae n ntregime acest spaiu, pdurile
continuindu-se nentrerupt din culmile munilor pn n cmpia Dunrii n partea sudic a rii.
ncepnd cu secolul al XVIII-lea exploatrile forestiere s-au fcut ntr-un ritm foarte accentuat,
dar pe fondul unor condiii mai dificile de exploatare, acest teritoriu a fost mai pu in despdurit
dect alte pri ale rii. Locurile despdurite sunt mai extinse n lungul vilor principale i n
cuprinsul ariilor depresionare, fiind transformate n terenuri cultivabile, n pajiti, dar i n
pstrarea ca izlazuri i puni.
Cu excepia dealurilor mai joase dintre prul Govora i Olt i a celor din por iunea
Genuneni- Govora, acoperite cu pduri de gorun, dealurile subcarpatice din dreapta Oltului i
depresiunile dintre ele sunt domeniu de dezvoltare al pdurilor n amestec de fag . La est de Olt
limita acestor pduri rmne ceva mai la nord, astfel ca dealurile formate ntre Topolog i Olt
sunt acoperite cu stejrete, la fel ca i dealurile mai joase. Aici rspndire mai mare au tot
pdurile de gorun, dar apar i cteva poriuni cu pduri de cer (Quercus cerris) i de garni a
(Quercus frainetto). Speciile amintite sunt dominante n pdurile din dealuri, dar alturi de ele se
gsesc din abunden alte esene de dealuri.
n vile largi, cum este cea a Oltului, cu toate trasformarile survenite, se ntlnesc nc
zvoaie cu slcii i plopi uriai, nsoite adesea, pe locurile mai nalte de pduri de stejar
pendunculat (Quercus robur), ulm (Ulmus foliacea) i alte specii iubitoare de umezeal.
Pe culmile mai nalte se mai ntlnesc petice rmase din ceea ce odinioar constituia codri
btrni i greu de ptruns, sunt pdurile de gorun (Quercus petraea, Quercus falechampii,
Quercus polycarpa), cum sunt cele din dealurile de la vest i nord-vest de Rmnicu Vlcea.
La poalele munilor unde exist acel renumit adpost din depresiunile supcarpatice, se
resimnte o nuan climatic deosebit care a fost interpretat ca reprezentnd o influen
submediteraneean. Aici vegeteaz n condiii foarte bune unele specii iubitoare de cldur. n
depresiunile de sub munte i dintre dealuri triete n condiii excelente nucul, dar a fost semnalat
i castanul dulce, acesta fiind prezent la Jiblea, n adpostul Coziei.

22
a.5. Fauna
Fauna este reprezentat de: cprioar, mistre, vulpe, pisic slbatic, lup, dintre psri
(pupza, mierla, cucul) in padurile de foioase, in silvostepa fiind habitatul iepurelui,
popndului, hrciogului.

a.6. Clima
Se inscrie in conditiile generale ale climatului de dealuri, cu temperaturi de 6-8 C si
precipitatii de 500 - 700 mm/an.
Influentele climatice care se resimt in aceasta grupa sunt cele est europene, reprezentate prin
veri calde si secetoase si ierni aspre si geroase, vantul care actioneaza aici, tot timpul anului,
fiind Crivatul.

b. Mediul antropic- este spaiul natural ale crui componente au fost total sau aproape total
modificate de activitatea omului. Acest mediu prezint un stadiu avansat de implicare a omului
n modificarea mediului natural: aici se impun construciile administrative, economice, culturale,
aezrile umane, reelele de strzi etc. Mediul antropic include mediul urban, mediul rural, me-
diul de culturi agricole, mediul industrial etc. n acest tip de mediu raportul dintre natural i
antropic se menine n favoarea celui de-al doilea, n funcie de necesitile societii.
b.1.Cultural Istoric

Muzeul de Arta din Ramnicu Valcea

Muzeul de Arta din Ramnicu Valcea reprezinta un veritabil loc cultural, in care imaginatia
turistilor ar putea fi pusa la incercare de frumusetile colectiilor.
Muzeul de Arta din Ramnicu Valcea a fost infiintat de familia Simian, originara din Silistea
Sibiului, cunoscuta a fi o mare intreprinzatoare manufacturiera a locului.
Asadar, in interiorul locuintei familiei mai sus amintite a luat fiinta un veritabil muzeu. O mare
parte dintre colectii au fost expuse in interiorul casei vechi, iar o alta in spatiul construit pentru
extinderea galeriei de arta.
In interiorul muzeului vom putea admira colectii de arta importante veritabile lucrari de pictura
si sculptura apartinand celor mai renumiti pictori ori sculptori romani. Putem aminti operele lui
Nicolae Grigorescu, Sabin Popp, Nicolae Vermont, Ion Georgescu, Sava Hentia.
Una dintre cele mai valoroase opere de arta este un vestit tablou ce face parte din Scoala
Venetiana, avand o vechime considerabila, datand din secolul al XVIII-lea.

23
 Cula Greceanu

Cula Greceanu reprezinta una dintre principalele atractii turistice ale judetului Valcea. Cula
Greceanu a apartinut initial familiei Maldarescu, urmand a fi cedata ulterior familiei Greceanu.

Vechimea acestui monument dateaza din secolul al XVIII-lea, potrivit istoricilor. Cu toate
acestea, exista argumente din care ar reiesi ca o astfel de constructie a fost ridicata de pe vremea
lui Mihai Viteazu de catre unul dintre capitanii de oaste al acestuia, pe numele sau Tudor Maldar,
cladirea urmand a fi reconstruita in secolul al XVIII-lea.

Cula Greceanu este o constructie veche, un adevarat monument al timpului, purtand stilul
constructiilor brancovenesti. Arcadele, boltile de intrare, piatra traforata sunt doar unele dintre
elementele esentiale ale acestui stil de constructie.

Cula Greceanu este o constructie masiva, dimensionata pe doua etaje. La primul etaj vom putea
observa mai multe incaperi, printre care cea mai importanta este camera de zi sau camera de
primire, de unde Olga Greceanu s-a lasat inspirata de numeroase imagini pe care le-a transpus in
operele sale.

Etajul al doilea gazduieste un cerdac frumos ornamentat, dar si doua incaperi asezate intr-un loc
in care fusese altadata podul cladirii.

Cula Greceanu a fost deschisa spre vizitare publicului incepand cu anul 1967. Odata ajunsi aici,
orice turist isi poate face o impresie despre modul in care erau curtile boieresti de altadata.

Manastirea Arnota

Manastirea Arnota se afla situata in apropierea orasului Ramnicu Valcea, la numai 37

kilometri de acesta..

Manastirea Arnota este ctitorita de Matei Basarab, avand o vechime destul de inaintata, datand
din anii 1633. Potrivit istoricilor, manastirea Arnota a fost cladita pe ruinele unor alte biserici
inca necunoscute.

Cu toate ca cel care a ctitorit-o este Matei Basarab, Constantin Brancoveanu a fost cel care i-a
ridicat pridvorul si turla, dar sic ea mai importanta opera a acesteia catapeteasma. Inca de la

24
intrare putem observa urmele celui care a construit o parte din elementele sale esentiale,
peusafiind inscriptionate urmatoarele cuvinte scrise in limba slavona: Aceste usi le-a facut
Constantin Brancoveanu vel-logofat.

Chiar daca Manastirea Arnota nu este o constructie prea mare, in realitate aceasta isi pastreaza si
astazi arhitectura destul de simpla, avand o turla destul de inalta, un pridvor in care elementele
structurale conserva stilul brancovenesc. Picturile sale o disting a fi printre cele mai interesante si
valoroase manastiri dintara.

In timpul lui Barbu Stirbei, Manastirea Arnota a fost reconsolidate. Tot atunci vechile chilii au
fost daramate pentru a fi construite alte lacasuri in care sa se adaposteasca cei ce slujesc pentru
aceasta.

Manastirea Surpatele

Manastirea Surpatele, cu hramul Sfanta Treime, se afla pe Valea Otasaului, la 3 km distanta

de Manastirea Dintr-un Lemn.

Numele ii vine de la satul in care este ctitorita, Surpatele, aflat in comuna Francesti, judetul
Valcea.

A fost construita in secolul al XVI-lea de catre logofatul Tudor Dragoescu, fratele sau Stanciu si
preotul Dumitru Balasa. Este o constructie de lemn despre care nu se stie prea mult.

Intre 1703-1706, Marica Brancoveanu ridica biserica de zid care dainuie si astazi. Constantin
Brancoveanu doneaza o Evanghelie cu coperti placate cu argint poleit, pe care dainuie inscrisul
de donare cu semnatura marelui domn carturar.

Biserica a fost repictata in anul 1815 de mesterul Gheorghe Gheronitie din Hurezi.

Din cauza faptului ca ajunge intr-un grad mare de ruinare, dar si din cauza lipsei de fonduri,
manastirea se inchide in anul 1872, calugaritele mutandu-se la Manastirea Dintr-un Lemn.

In 1927, Comisiunea Monumentelor Istorice restaureaza intregul complex monahal, lucrare care
se termina in anul 1935, amenajandu-se si chilii pentru 17 maici.

Biserica manastirii se remarca printr-o catapeteasma sculptata si usi in stil Brancovenesc. De

asemenea, se mai remarca printr-o iconografie deosebita.

25
Lacasul a fost vizitat in anul 1860 de catre scriitorul Alexandru Odobescu, care a ramas profund
impresionat de frumusetea lui

Muzeul Satului Valcean

Muzeul Satului Valcean este un muzeu etnografic in aer liber din comuna Bujoreni, judetul
Valcea.

Infiintat in 1969 si deschis publicului in 1974, muzeul se afla la granita municipiului Ramnicu
Valcea si comuna.

Pe o suprafata de 8 hectare, satul-muzeu (care cuprinde aproape 80 de constructii arhitecturale si

in jur de 12.000 de piese muzeistice) reconstituie imaginea functionala a unei asezari rurale
traditionale, cu toate institutiile sale social-culturale.

In organizarea acestui muzeu s-a tinut cont de cativa factori constitutivi ai unui sat adevarat
formele de relief ale zonei, vatra si hotarul lui cu toate elementele sale in functie de care au fost
amplasate gospodariile si constructiile comunitare, transferate din diferitele localitati ale
judetului Valcea.

Alaturi de Cula Bujorenilor (numita si cula cu scara exterioara), Muzeul Satului Valcean mai
cuprinde:

1. Hanul lui Bogdan (din 1889);

2. scolile din Cacova (Stoenesti) din secolul al XX-lea;
3. Biserica de lemn (1785) in care inca se oficiaza liturghii la marile sarbatori, alte
constructii religioase (cruci, troite);
4. case taranesti din judetul Valcea mobilate si cu anexe gospodaresti (cea mai veche casa
avand peste 200 de ani);
5. fantani si porti specifice zonei.

Casa Memoriala Anton Pann

26
 Casa Memoriala Anton Pann este un monument arhitectural construit in secolul al XVIII-lea
si reconstituie peregrinarile carturarului pe meleagurile valcene.

Casa scriitorului a fost construita in stil arhitectural traditional, detinand si un foisor deschis,
sprijinit de stalpi realizati din lemn de stejar.

Expozitia a fost amenajata pentru a ilustra interiorul unei modeste locuinte de targ de la mijlocul
secolului al XIX-lea, aici fiind prezentate piese de mobilier (divan, biblioteca, masa, scaune),
obiecte decorative din cositor, alama, alpaca si portrete ale unor personalitati din epoca.

In a doua incapere a expozitiei gasim mobilier pictat, specific zonei transilvanene, evidentiind
legatura pe care Anton Pann a avut-o cu acest colt de tara.

In ultima incapere a muzeului sunt prezentate lucrari muzicale, culegeri de folclor, poezii si
povestiri ale lui Anton Pann (Noul Erotocrit, Fabule si istorioare, Povestea Vorbei,
Nastratin Hogea etc.), scotand in valoare activitatea sa tipografica si literara.

Casa Memoriala Anton Pann este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Valea
Oltului.

Castrul roman Arutela

Monument istoric situat intre localitatile Pausa si Caciulata, langa orasul Calimanesti, Castrul
roman Arutela este trecut in lista monumentelor istorice din 2004, datand din epoca romana
(137138 d.H.).

Constructia se gaseste pe malul stang al Oltului, in vecinatatea Manastirii Cozia si in ambianta

complexului hidroenergetic Turnu.

Castrul este construit din lespezi de piatra si are forma patrata, iar la colturi are turnuri
semicirculare si turnuri patrate de o parte i de alta a porii pretoriene. Pe zidurile din stanga si
din dreapta se afla doua porti de serviciu. Zidul este ridicat din lespezi subtiri si piatra marunta
prinsa cu mortar.

27
In timpul sapaturilor arheologice s-au descoperit diverse obiecte (arme, monede, vase i
inscripii), care sunt expuse astazi la Muzeul Militar din Bucureti.

Castrul roman Arutela poate fi vizitat de oricine, pentru ca nu exista nimeni care sa il pazeasca.

Conacul Boicescu

Conacul Boicescu se afla in comuna Zatreni si este una dintre cele mai impunatoare monumente
istorice din judetul Valcea.

Cula Zatreanu a fost construita in 1754 de catre Radu Zatreanu. Cea mai mare parte din mosie si
conacul din Zatreni au fost acaparate de un arendas venit din Bulgaria, care s-a numit Boicescu si
ai carui urmasi in mare parte s-au straduit sa nu instraineze mosia. Suprafata terenului este de
450.000 de metri patrati, are 30 de camere, structura de caramida, parchet, gaz, curte, demisol,
crama, mansarda.

Curtea conacului boieresc are doua hectare, iar, in apropiere, un lot de teren arabil de
43 de hectare, langa raul Oltet. Partea noua a conacului aproximativ 70% din toata
cladirea, a fost construita de un arhitect italian, in 1938.

Lacul Vidra

Lacul Vidra este un lac de acumulare. Lac antropic fondat in 1972 are un volum 340
mil. m3, suprafata 940 ha, lungime 9 km. Lacul este inconjurat de paduri de molid.
Barajul Vidra este amplasat pe raul Lotru, in cheile Vidra, la 30 km amonte de statiunea
Voineasa. Reprezinta principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a raului
Lotru.
Circa 25% din debitul regularizat provine din aportul Lotrului care are un debit mediu
multianual la Vidra de aproximativ 4,5 mc/ sec.

In lacul principal Vidra sunt captate si alte rauri prin sistemul de aductiuni si captari
secundare, ce cuprinde 81 de captari grupate in trei ramuri distincte:

28
Partia Vidra Schi Voineasa. Ski Resort Transalpina
Partia de schi se afla pe domeniu schiabil Voineasa, in nord-vestul judetului Valcea. Distanta de
la Voineasa pana la Ski Resort Transalpina este de aproximativ 34 Km.
Zona Lacul Vidra (Obarsia Lotrului, Voineasa Valcea) un important punct de atractie turistica
din Romania, are din 2012 o partie de schi care completeaza oferta turistica din zona. Proiectat
pentru a deveni unul din cele mai performante domenii schiabile din Romania, complexul
schiabil de la Lacul Vidra (Voineasa) va asteapta pentru a practica sporturile de iarna intr-o zona
cu potential turistic deosebit.
In zona Lacului Vidra (Partia Vidra Schi Voineasa. Ski Resort Transalpina) pe varfurile ce
depasesc 2000m inaltime, zapada persista pina in luna mai. In imediata apropiere (7,5Km), la
Obarsia Lotrului se afla intersectia cu Transalpina.

Altitudinea la baza partiei Mioarele este de 1350 m. De aici porneste o telegondola (pe o lungime
de aproximativ 2.9 Km) ajungand la 1800 m. de unde ascensiunea se continua cu un teleschi,
care urca pana la 2000 m pe Varful Bora. Lungimea totala a partiei Mioarele este aproximativ 6
km, de la baza partiei si pana pe Varful Bora.

2.2 Evidentierea formelor de turism practicate in zona

Turismul montan se justific prin rolul Carpailor n dezvoltarea fenomenului turistic,
i include o mare diversitate de subforme care beneficiaz de un climat moderat, caracterizat
prin confort termic, viscole puine, frecvena foarte redus a avalanelor, o persisten a
stratului de zpad de pn la 180 200 zile/an, elemente favorizante pentru practicarea
alpinismului, drumeiei, sporturilor de iarn, speoturismului, balneo i climatoterapiei.
Turismul pentru sporturi de iarn se bazeaz pe existena unui domeniu schiabil.
Practicarea schiului de agrement i sportiv a generat acest tip de turism, favorizat de altitudinile
de peste 1000-1500 m, durata mare a stratului de zpad, grosimea acestuia, orientarea spre nord
a prtiilor de schi etc. n ara noastr domeniul schiabil nsumeaz o suprafa de 374,3 hectare,
cu 71 prtii de schi alpin cu o lungime 91,0 km, concentrate n 16 judee i 20 de masive
montane. Peste 50% din domeniul schiabil se afl situat n judeele Braov, Prahova, Dmbovia,
n masivele montane Bucegi, Postvaru, Piatra Mare, CIbucetele Predealul, Munii Baiului
(unde se gsesc i staiunile Poiana Braov, Sinaia, Predeal, cele mai cunoscute i solicitate de
turitii amatori de sporturi de iarn).

Exist un numr de 15 staiuni de interes regional i local, cu un real potenial turistic,

care pot deveni atracii deosebite pentru rile vecine: Ucraina, Ungaria. Ele au condiii de
practicare a sporturilor de iarn, a drumeiilor etc. Agrementul pentru sporturile de iarn se
sprijin doar pe un procent de 25% prtii uoare i foarte uoare, predominnd cele de mare
dificultate, de care pot beneficia doar schiorii cu experien.

29
 n vederea dezvoltrii turismului montan pentru sporturi de iarn la nivel naional s-a
aprobat Programul Superschi n Carpai prin Legea nr.526/2003, completat ulterior cu Legea
nr. 422/2004 care sprijin prin propuneri de investiii, realizarea de staiuni montane dotate cu
echipamente pentru sporturi de iarn n aproape toate masivele montane. De asemenea prin H.G.
nr.5/2004 s-a fcut noi completri privind condiiile de amenajare, omologare, ntreinere i
exploatarea prtiilor i a traseelor de schi pentru agrement.

Turismul montan climateric este evident susinut de condiiile bioclimatice cu caracter

stimulativ, de varietatea i frumuseea peisajelor caracteristice spaiului montan, de prezena
spaiilor lacustre naturale sau antropice. Este un turism de sejur pentru recreere, odihn i
agrement, care beneficiaz de prezena unor importante staiuni montane, care i-au realizat,
puternice structuri turistice: Poiana Braov, Prul Rece, Predeal, Sinaia, Buteni, Duru,
Pltini, Muntele Mic, Timiul de Sus, etc. Aceste staiuni montane au o importan deosebit pe
plan naional, alturi de ele existnd i staiuni montane de interes regional sau local (Azuga,
Izvoarele, Cheia, Poiana Mrului, Vling, Trei Ape, Floroin, Beli Fntnele, Voineasa etc.). Pe
ansamblu, staiunile montane concentreaz aproape 12% din capacitatea de cazare i n medie
9% din cererea turistic internaional.

Turismul de drumeie montan a fost si este stimulat de prezena unor peisaje geografice
de excepie, de diversitatea ecosistemelor, de componentele reliefului glaciar, carstic sau
vulcanic deosebit de atractive, care prezint o frecven mare fie n zona montan nalt a
Munilor Rodnei, Fgra, Parng i Retezat puternic afectate de procesele glaciare i post
glaciare, fie n areale unde substratul litologic este dominant de calcare i conglomerate: Munii
Bihor, Aninei, Cernei, Mehedini, Bucegi, Piatra Craiului, Postvaru, Piatra Mare, Ciuca,
Ceahlu, Raru etc. Practicarea turismului de drumeie (itinerant) presupune existena unui
sistem de poteci turistice bine ntreinute i marcate, baz de cazare dispersat n spaiul montan
(cabane, refugiu, hanuri, moteluri), dar accesibil.

Turismul de escalad (alpinisn) se leag de zonele montane de o fractur aparte, cu

versani abrupi, n poziie vertical, grefai pe rocile calcaroase i conglomeratice ale Bucegilor,
Rarului, Munii Piatra Craiului, Hnaului. Locaiile cele mai cutate sunt cele de la marginea
platourilor suspendate i din sectoarele de chei puternic adncite (Cheile Bicazului, Cheile
Turzii, Cheile Nerei etc.). Pe plan naional se impune abruptul estic i nord estic al Bucegilor,
cu circa 60 de trasee de alpinism, n general cu grad ridicat de dificultate (jepii Mici 5 trasee,
Craiman 15 trasee, Cotila 26 trasee, Moraru cu 10 trasee etc.).

Turismul balnear are cea mai bun reprezentare n teritoriu, ca urmare a bogiei de
resurse balneare. Prin staiuni sunt valorificate aproape toate tipurile de ape minerale, mofetele,
nmolurile organice i anorganice, climatul salinelor i calitile terapeutice ale litoralului i

30
bioclimatelor de munte i marin, cu rol deosebit n profilaxia i terapeutica diverselor maladii, ca
i pentru ntreinere.

Calitatea rezervelor omologate pentru resursele hidrominerale situeaz Romnia ntre

primele ri din Europa, pe teritoriul romnesc concentrndu-se circa 1/3 din resursele balneare
europene. Dintr-un total de 160 staiuni balneare i de circa 400 localiti i puncte balneare doar
un numr de 25 sunt de interes naional, celelalte avnd un rol mai redus pe piaa turistic intern
i european. Cele mai cunoscute sunt: Covasna, Tunad, Climneti, Olneti, Buzia, Sinaia, 1
Mai, Bile Felix, Neptun, Eforie Nord .a. Un numr de 7 staiuni sunt cunoscute i pe piaa
turistic internaional: Bile Herculane, Bile Felix, Climneti-Cciulata, Covasna, Bile
Tunad, Slnic Moldova, Vatra Domei. La nivel naional staiunile balneare dispun de circa 16%
din capacitatea de cazare i aproape 6% din cererea turistic internaional. Prin Legea
nr.143/2003 care ntrete reglementrile incluse n OUG. nr.15/2002 sunt prezentate condiiile
de organizare i funcionare a societilor comerciale de turism, balneare i de recuperare, iar
prin Legea nr.343/2002 sunt reglementate toate aciunile de asisten medical balnear i de
recuperare din staiunile balneare, climaterice i balneo-climatice.

Turismul cultural-itinerant are mai multe subtipuri, n funcie de categoriile principale

de obiective: culturale, istorice, religioase, etnografice, arheologice etc. i se axeaz, mai ales, pe
un numr foarte mare de elemente de patrimoniu, dar care nu au fost valorificate la acelai nivel.
La o analiz mai atent se constat o mai mare concentrare a bunurilor culturale cu valen
turistic n judeele Braov, Maramure, Suceava, Neam, Vrancea, Sibiu, Vlcea, Hunedoara,
Alba, Bihor, Cluj unde alturi de valori ale patrimoniul romnesc se regsesc obiective ce aparin
minoritilor etnice. Cele mai numeroase atracii turistice sunt concentrate n domeniul religios
unde se remarc numrul mare de biserici, catedrale, sinagogi, mnstiri, urmate de cele care
aparin unor instituii publice i muzeelor. n plus, se remarc dispersia mare a lor n teritoriu,
fapt ce impune modernizarea reelei de ci de comunicaie. De asemenea multe dintre aceste
valori culturale necesit urgente i importante intervenii pentru restaurare, conservare deoarece
sunt ntr-un stare avansat de degradare. Infrastructura existent nu se ridic la nivelurile
standardelor europene i reduce, astfel, accesul la unele obiective turistice.

Turismul de vntoare i pescuit sportiv are o veche tradiie n Romnia, datorat, n

principal, bogatului fond cinegetic. n multe judee precum: Suceava, Maramure, Braov,
Neam, Harghita, Vlcea, Cara-Severin, Bihor, Alba, Sibiu exist cabane de vntoare, iar
ocoalele silvice pot organiza partide de vntoare la cererea turitilor. Pescuitul sportiv este
practicabil n Delta Dunrii, Marea Neagr, pe cursurile rurilor mari, n unele lacuri naturale i
antropice din spaiul montan i colinar. Alturi de aceste forme majore de turism, n timp s-au

31
conturat i alte forme care, de fapt, au derivat din acestea (speologic, ecologic i tiinific,
echitaie etc.).

Vititurismul se axeaz pe punerea n valoare a principalelor zone viticole existente n

ar. Dei n ultimii ani a avut loc o scdere a suprafeelor cultivate cu vi de vie u soiuri nobile,
se ncerc o refacere i pstrare a plantaiilor valoroase. Plantaiile viticole reprezint circa 2,8%
din suprafaa agricol i 14% din valoarea produciei agricole vegetale. Romnia reprezint a
opta putere viticol a continentului european i realizeaz circa 3% (2004) din producia de vin a
acestuia iar vinurile de bun calitate pot deveni produse reprezentative pentru ar. Cele mai
renumite vinuri, medaliate n ultimii ani sunt provenite din podgoriile: Tohani-Dealul Mare,
Reca, Murfatlar, Bucium Iai, Cotnari, Dealu Mare. Alturi de acestea sunt valoroase prin
calitate i vinurile din podgoriile Jidvei, Vrancea, Medgidia, Costeti, Prahova, etc. Turiti pot
cunoate i aprecia vinurile romneti prin vizitarea cramelor care exist n multe podgorii
renumite : Panciu, Odobeti, Cotnari, Murfatlar, Reca, Drgani,etc. n Bucureti, pe bd. Ion
Mihalache, sector 1 se gsete cea mai vestit i modern cram (condiii de pstrare climatizat
a vinurilor) a fost realizat de inginerul I Puc.

Turismul de aventur i sporturi extreme. Ca form de turism organizat a aprut nc

de la nceputul secolului nostru, mai ales pentru drumeiile montane, cnd au fost construite i
primele cabane. Ulterior, n 1968, a luat fiin societatea Biroul de turism pentru tineret care din
1990 a devenit Biroul de turism i tranzacii. Ea dispune nc de 28 de agenii de turism i de 9
baze turistice (Prul Rece, Costineti, Buteni, Cmpulung Moldovenesc, Izvorul Mureului,
campingul Rou-Delt etc.). Dar treptat termenul de aventur i-a schimbat mult coninutul prin
includerea unor activiti turistice pline de risc, primind denumirea generic de adventure. Astfel
alternativele extreme care includ activiti de rafting, canioningul, caiacul rodeo, hidrospeedul
care toate se desfoar pe ap i cer echipamente relativ scumpe. Ulterior n aria montan au
nceput s se practice parapanta, deltaplanul, bungee-jumping, ofroad i alpinism, mountainbike,
speologie n peteri, coborri n avene. La noi n ar un asemenea turism se desfoar prin
Romania Gorj Adventure iar activitile de circuit se deruleaz n masivele Parng, Vlcan,
Mehedini, Godeanu.

Turismul ecologic i tiinific se practic, n ultimele decenii ale secolului nostru, n

rile cu mare tradiie turistic, ca forme de diversificare a activitilor turistice i a modalitilor
de valorificare a altor resurse turistice. n literatura de specialitate este denumit i ecoturism i se
practic n mod deosebit n zonele naturale protejate: parcuri naionale, rezervaii naturale,
peisagistice, rezervaii ale biosferei. Posibilitile de practicare n Romnia sunt destul de
limitate, din cauza lipsei unei amenajri adecvate i a unei organizri conform cerinelor

32
internaionale. n ultimii ani a nceput organizare administraiilor parcurilor naionale i naturale
care ncep s fie preocupate de desfurarea unui turism organizat. n momentul de fa doar n
Munii Retezat, Delta Dunrii, Munii Rodnei se poate practica un astfel de turism, ntr-o form
controlat de un personal care formeaz o gard ecologic, pe trasee turistice marcate.

2.3 Baza tehnico-material specifica turismului

este reprezentat de ansamblul mijloacelor tehnice de producie utilizate, n acest
domeniu, n scopul obinerii de bunuri i servicii specifice, destinate consumului
turistic.
n corelaie cu sfera larg de cuprindere a turismului, cu rolul su complex i de ramur
de sintez, baza tehnico-material a acestuia include att mijloace comune altor ramuri,
ct i echipamente specifice.
n raport cu modul particular n care se consum i se nlocuiesc, resursele materiale
(capitalul tehnic) se mpart n capital fix i capital circulant.
ntre baza tehnico-material i activitatea turistic exist o relaie strns, de
intercondiionare:
pe de o parte, turismul nu poate fi conceput n afara unei echipri tehnice
corespunztoare a zonelor de atracie, iar, pe de alt parte, dimensiunile, structura,
calitatea resurselor materiale trebuie s se adapteze permanent evoluiilor
turismului.
Dac atraciile constituie factorul fundamental al activitii turistice, baza tehnico-material i
infrastructura turistic reprezint factorul decisiv, iar infrastructura general, factorul permisiv.

Baza tehnico material specific turistic cuprinde:

Uniti de cazare
Reeaua unitilor de cazare este cea mai important component a bazei tehnico-
materiale. Aceast reea este alctuit din obiective de diverse tipuri, clasificate
dup coninut, funcia ndeplinit, categoria de confort, perioada de funcionare,
forma de proprietate.
Uniti de alimentaie
Facilitile de alimentaie se refer la alimentaia intra i extrasezonier, la
catering puse la dispoziie turitilor pe toat perioada sejurului.
Mijloace de transport
Este vorba de cele care sunt destinate exclusiv turitilor i/sau se afl n
propietatea/administrarea unor societi comerciale aparinnd sferei turismului.

33
 Mijloace (instalaii) de transport pe cablu
servesc ca mijloace de continuare a cltoriei sau de acces spre altitudini nalte,
spre destinaiile de vacan sau ca mijoace de agrement.
Mijloacele de agrement
au ca obiectiv crearea condiiilor pentru distracie i recreere, pentru petrecerea
plcut a timpului liber.
Instalaiile de tratament
sunt destinate unei forme particulare a turismului, i anume a celui balneo-
medical. Aceste mijloace au un coninut eterogen, determinat de specificitatea
afeciunilor, natura resurselor i profilul staiunilor.
Satele turistice
sunt localiti rurale situate ntr-un cadru nepoluat, dispunnd de elemente
atrcative posibil de valorificat: arhitectur local, tradiii, meteuguri, amenajate
astfel nct s ofere permanent sau temporar gzduire, alimentaie i activiti
recreativ-distractive.
Satele de vacan
sunt ansambluri mari ce cuprind uniti de cazare individual sau familial
grupate n jurul unor spaii comune pentru mas, distracie i sport. Caracteristica
fundamental a acestor mijloace o constituie desfurarea n comun, n formula
club, a activitilor recreative, ceea ce conduce la crearea unei atmosfere
specifice.

2.4. Modalitati de protejare si conservare a mediului inconjurator

Pana nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile
omenirii. In prezent, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltarii fara precedent a tuturor
ramurilor de activitate, necesarul de materie prima si energie pentru productia de bunuri a crescut
mult, iar exploatarea intensa a resurselor pamantului releva, tot mai evident, un dezechilibru
ecologic.

Perfectionarea si modernizarea proceselor tehnologice, utilizand cele mai noi cuceriri

stiintifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu si pe cele energetice. Ca
urmare a industrializarii si cresterii productiei de bunuri au sporit mult materialele ce afecteaza
mediul ambiant.
Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de
complexe, se regasesc in aer, apa si in sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a prezentei
dioxidului de sulf din aer, datorita dezvoltarii proceselor termice si a utilizarii unor combustibili
inferiori; sunt evacuate in atmosfera importante cantitati de oxizi de azot, de carbon, negru de

34
fum, saruri si oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte daunatoare
asupra vegetatiei, in general, si direct sau indirect asupra omului.
La acest sfarsit de secol si inceput de mileniu, lumea se afla in efervescenta. Schimbarile care
au avut loc si vor avea loc, creeaza, intr-o viziune optimista, sperante si pentru remedierea fie si
treptata a mediului inconjurator. In tumultul generalizat al schimbarilor, trebuie sa tragem inca un
semnal de alarma legat de mediul inconjurator si de supravietuirea omului si a existentei vietii pe
Terra.
Mediul natural, adica aerul, oceanele, marile, lacurile, apele curgatoare, solul si subsolul si
formele de viata pe care aceste ecosisteme le creeaza si le sustin este imaginea cea mai comuna
pe care omul obisnuit si-o face atunci cand vorbeste despre mediul inconjurator.
O padure, o balta sau un lac, de exemplu, formeaza fiecare in parte un ecosistem care se
interconditioneaza reciproc si se readapteaza continuu in cautarea unui anumit echilibru.
Totalitatea factorilor naturali, determina conditiile de viata pentru regnurile vegetale, animale si
pentru exponentul sau rational omul, reprezentand mediul natural. In mediul natural distingem
componente fizice naturale elemente abiotice: aer, apa, substrat geologic, relief, sol.
Componentele biotice reprezinta viata, organismele ce le dezvolta pe fundalul sportului
ecologic. Ele apar sub forma vegetatiei si animalelor depinzand atat de factori terestri, cat si
cosmici (radiatia solara de exemplu) ceea ce ne ajuta sa intelegem implicatiile care pot urma
unor modificari fie terestre, fie cosmice, sau ambele in acelas timp.
Mediul inconjurator apare ca o realitate pluridimensionala care include nu numai mediul
natural, dar si activitatea si creatiile omului, acesta ocupand o dubla pozitie: de component al
mediului si de consumator, de beneficiar al mediului.
Conceptul actual de mediu inconjurator are un caracter dinamic, care cauta sa cunoasca, sa
analizeze si sa urmareasca functionarea sistemelor protejate in toata complexitatea lor.
Prin resurse naturale se intelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului inconjurator
ce pot fi folosite in activitatea umana:
resurse neregenerabile minerale si combustibili fosili;
resurse regenerabile apa, aer, sol, flora, fauna salbatica;
resurse permanente energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor.

In intreaga activitate a mediului inconjurator se urmareste nu numai folosirea rationala a

tuturor aceste resurse, ci si corelarea activitatii de sistematizare a teritoriului si localitatilor cu
masuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de productie cat mai putin
poluante si echiparea instalatiilor tehnologice si a mijloacelor de transport generatoare de
poluanti cu dispozitive si instalatii care sa previna efectele daunatoare asupra mediului
inconjurator, recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale utilizabile.
Astfel notiunea de mediu inconjurator cuprinde de fapt, toate activitatile umane in relatia
om-natura, in cadrul planetei Terra.

35
 Cand se vorbeste de progres sau de saracie, se vorbeste de fapt, in termenii cei mai globali, de
mediul inconjurator care caracterizeaza planeta noastra la un moment dat, caci intre toate acestea
si poluarea, degradarea apei si a aerului, amenintarea paturii de ozon, desertificarea, deseurile
toxice si radioactive si multe altele, exista o stransa interdependenta.
In toate civilizatiile care s.au dezvoltat pana in secolul al XVII-lea, de natura predominant
agricola,pamantul era baza economiei, vietii, culturii, structurii familiei si politicii, viata era
organizata in jurul satului, economia era descentralizata, astfel ca fiecare comunitate producea
aproape tot ce ii era necesar. Energia chieltuita corespundea in esenta lucrului fortei musculare,
umana sau animala, rezervelor de energie solara inmagazinata in paduri, utilizarii fortei
hidrauliuce a raurilor sau mareelor, fortei eoliene.
Natura reusea pana la urma sa refaca padurile taiate, vantul care unfla velele, raurile care
puneau in miscare rotile, deci sursele de energie utilizate de civilizatiile agricole erau
regenerabile.
Odata cu sporirea populatiei globului, ce a decurs paralel cu perfectionarea organizarii sociale
si, in special odata cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele doua
secole, incercarea omului de a domina in lupta aspra cu natura, de a-i smulge lacom bogatiile
ascunse, incepe sa aiba tot mai mult succes. Peste un miliard si jumatate din populatia actuala a
Terrei apartine civilizatiei industriale.
Industrialismul a fost mai mult decat cosuri de fabrica si linii de asamblare. A fost un sistem
social multilateral si bogat care a influentat fiecare aspect al vietii omenesti. Cresterea
economica, enorm accelerata, se bazeaza in majoritate nu pe surse regenerabile de energie, ci pe
energia cheltuita prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: carbuni, titei, gaze naturale.
Problema rezidurilor activitatilor umane a luat proportii ingrijoratoare, prin acumularea lor
provocand alterarea calitatii factorilor de mediu. Aceste alterari sunt cauza unor dezechilibre in
fauna si flora si an sanatatea si bunul mers al colectivitatii umane din zonele supraaglomerate.
Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazata pe consumarea resurselor neregenerabile de
energie, s-a ajuns, in unele tari industrializate, la un grad de bunastare ridicat, constatandu-se
practic ca apare, cu iminenta, amenintarea consecintelor actiunii umane asupra mediului,
poluarea lui la nivel global.
Deteriorarea mediului ambiant este cauzata de: existenta prea multor automobile, avioane cu
reactie si nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care functioneaza dupa tehnlogii vechi,
poluante, mari consumatoare de materii prime, apa si energie, fenomene care sunt determinante,
in ultima instanta, de necesitati crescande ale unei populatii aflate in stare de explozie
demografica si indeosebi de existenta marilor aglomerari urbane.
Mediul inconjurator reprezinta un element esential al existentei umane si reprezinta rezultatul
interferentelor unor elemente naturale sol, aer, apa, clima, biosfera cu elemente create prin
activitatea umana. Toate acestea interactioneaza si influenteaza conditiile existentiale si
posibilitatile de dezvoltare viitoare a societatii.
Orice activitate umana si implicit existenta individului este de neconceput in afara mediului.
De aceea, calitatea in ansamblu a acestuia, precum si a fiecarei componente a sa in parte, isi pun
amprenta asupra nivelului existentei si evolutiei indivizilor.

36
 Ansamblul de relatii si raporturi de schimburi ce se stabilesc intre om si natura, precum si
interdependenta lor influenteaza echilibrul ecologic, determina conditiile de viata si implicit
conditiile de munca pentru om, precum si perspectivele dezvoltarii societatii in ansamblu. Aceste
raporturi vizeaza atat continutul activitatii cat si crearea conditiilor de existenta umana.
In concluzie, se poate afirma ca mediul trebuie adaptat si organizat pentru a raspunde nevoilor
indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natura a unor resurse si prelucrarea lor pentru a
deservi populatia (pentru a satisface doleantele acestora). Aceasta dependenta cunoaste un mare
grad de reciprocitate, datorita faptului ca nevoile umane se adapteaza intr-o masura mai mare sau
mai mica mediului.
Asigurarea unei calitati corespunzatoare a mediului, protejarea lui ca necesitate
supravietuirii si progresului reprezinta o problema de interes major si certa actualitate pentru
evolutia sociala. In acest sens, se impune pastrarea calitatii mediului, diminuarea efectelor
negative ale activitatii umane cu implicatii asupra acestuia.
Poluarea si diminuarea drastica a depozitelor de materii regenerabile in cantitati si ritmuri ce
depasesc posibilitatile de refacere a acestora pe cale naturala au produs dezechilibre serioase
ecosistemului planetar.
Protectia mediului este o problema majora a ultimului deceniu dezbatuta la nivel mondial,
fapt ce a dat nastere numeroaselor dispute intre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare.
Acest lucru a impus infiintarea unor organizatii internationale ce au ca principale obiective
adoptarea unor solutii de diminuare a poluarii si cresterea nivelului calitatii mediului in
ansamblu.
Cercetarile amanuntite legate de calitatea mediului, de diminuarea surselor de poluare s-au
concretizat prin intermediul unui ansamblu de actiuni si masuri care prevad:
cunoasterea temeinica a mediului, a interactiunii dintre sistemul economic si sistemele
naturale; consecintele acestor interactiuni; resursele naturale trebuiesc utilizate rational si cu
maxim de economicitate
prevenirea si combaterea degradarii mediului provocata de om, dar si datorate unor cauze
naturale
armonizarea intereselor imediate si de perspectiva ale societatii in ansamblu sau a agentilor
economici privind utilizarea factorilor de mediu
Pentru protejarea mediului, in primul rand trebuie identificate zonele afectate, evaluat gradul
de deteriorare si stabilite cauzele care au produs dezechilibrele respective.
In ceea ce privesc modalitatile de protejare trebuie solutionate trei categorii de probleme:
crearea unui sistem legislativ si institututional adecvat si eficient care sa garanteze
respectarea legilor in vigoare.
evaluarea costurilor actiunilor de protejare a mediului si identificarea surselor de
suportare a acestora.
elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan national si international
referitor la protejarea mediului.

37
 In ceea ce priveste evaluarea costurilor si stabilirea modului in care aceste sunt suportate se
poate sustine ca protejarea mediului este costisitoare si nu pot fi intotdeauna identificati factorii
poluarii. Datorita acestei situatii costurile de protejare a mediului se impart intre societatile
comerciale potentiale poluatoare si stat. Fondurile alocate protejarii mediului difera de la o tara
la alta in functie de nivelul de dezvoltare al fiecareia.
Pentru elaborarea unor programe pentru protejarea mediului, trebuie identificati toti factorii
de mediu si zonele in care pot aparea probleme de poluare a acestora. Un astfel de program
presupune identificarea zonelor, evaluarea costurilor necesare si stabilirea responsabilitatilor
pentru derularea proiectelor.
Presiunea activitatii omului asupra mediului natural creste foarte rapid. De asemenea, se
accelereaza dezvoltarea industriala, schimburile, circulatia marfurilor, spatiul ocupat, parcurs si
utilizat pentru activitatile umane este din ce in ce mai vast. Aceasta evolutie isi pune amprenta in
mod nefavorabil asupra mediului si a componentelor sale.
Un alt factor care dauneaza mediului este modernizarea transporturilor, accesibilitatea lejera
in spatiile verzi. Comportamentul individului polueaza mediul intr-o masura mai mare sau mai
mica, fie sub forma activitatii cotidiene, fie a consumurilor turistice.
Prin dezvoltarea activitatii umane sunt afectate toate componentele mediului in proportii
diferite. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele, solul, apa, flora, fauna,
monumentele, parcurile si rezervatiile, precum si biosfera

III Studiu de caz

3.1. Program turistic

Sejur in Ramnicu Valcea la Hotel Sofianu - 8 nopti

Hotel Sofianu 4*

Grand Hotel Sofianu se afl n Parcul Zvoi din Rmnicu Vlcea i este singurul hotel-muzeu din
Romnia, avnd o colecie de peste 1000 de opere de art. Ofer camere moderne dotate cu aer
condiionat i acces Wi-Fi gratuit.

Centrul spa beneficiaz de o zon de relaxare unde oaspeii hotelului au la dispoziie o piscin, o
cad cu hidromasaj, o saun uscat, masaje, tratamente de nfrumuseare i un centru de fitness.

Toate camerele de la Sofianu sunt prevzute cu minibar i TV LCD. Suitele au podea din lemn de
culoare nchis i o baie mare cu cad cu hidromasaj.

38
Restaurantul Art servete preparate din buctria romneasc i internaional la carte sau stil
bufet; la cerere, sunt disponibile meniuri vegetariene i dietetice. Oaspeii se pot relaxa n hol,
savurnd o cafea.

Pe terasa de var Art Gallery oaspeii se pot delecta cu cocktailuri sau cafea. Fiind nconjurat de
cel mai mare parc din ora, Parcul Zvoi, terasa de la Grand Hotel Sofianu ofer vedere
panoramic frumoas.

Sofianu gzduiete un centru de tratamente medicale i de wellness, Balneomed, care ofer o

varietate de proceduri, printre care terapii anti-stres, anti-mbtrnire i de rentinerire corporal

Facilitati hotel
Accepta animale de companie
Acces pentru persoane cu dizabilitati
Bar
Baza de tratament
Camera pentru bagaje
Club / Discoteca
Fax
Frigider
Internet
Lift
Lobby bar
Masaj
Parcare
Piscina
Program non-stop
Restaurant
Room service
Sala conferinta
Sala fitness
Salon frumusete
Sauna
Seif
Spalatorie
Telefon

39
 Terasa
Transfer aeropor

Facilitati camera

Aer conditionat
Baie proprie
Incalzire centrala
Internet
Minibar
Telefon
TV color

Pret pe sejur de persoana in tip camera cu pensiune completa inclusa

Oferta valabila pana la date de: 30.10.2014

01.Mar.2014 - 31.Oct.2014 1650 RON

TRATAMENT BAILE OLANESTI

Servicii incluse
- 8 nopti cazare;
- pensiune completa - meniu fix/regim sau fisa cont de 70 lei/zi;
- o consultatie medic specialist;
- 3 proceduri/zi la recomandarea medicului specialist;
- o reconsultatie.

Servicii neincluse
- transportul;

Descriere / Alte informatii

- tratamentul se face pe baza unei planficari in intervalele:
luni-vineri - 09.00-13.00/14.00-18.00;

40
sambata - 09.00-13.00;
duminica nu se fac proceduri;

Ofert cu locuri limitate!

Pentru disponibiliti i preuri detaliate, v rugm contactai agenia.
Ofert actualizat n data de: 14.01.2014

3.2. Analiza de pret

-durata sejur 9 zile/8 nopti
-distanta: 480 km
-servicii incluse: cazare, pensiune completa, medic
-cheltuieli culturale: 100 ron/pers
-numar personae: 2
-comision 15%
-tva:24%
-cost/km : 5 ron

Nr.crt. Elemente de Elemente de Valoare pe Valoare

cheltuieli calcul persoana totala
1 Cazare (206:2)*8n 825 1650
2 Masa 70*8 560 1120
3 Transport 480km*5ron 2400 2400
4 Cheltuieli cu ghidul gratuit 0 0
5 Cheltuieli cu soferul gratuit 0 0
6 Cheltuieli culturale 100 100 3500
7 Total cheltuieli directe - 3885 7770
8 Comision 15% 582.75 1165.5
9 TVA 24% 932.4 1864.8
10 Total cheltuieli indirecte - 1515.15 3030.3
11 Total pret de vanzare - 5400.15 10800.3

41
3.3. Chestionarul aplicat

Conducerea hotelului Sofianu, doreste sa incheie un accord pentru a putea oferi clientilor
acces lunar la bai termale

Pentru luarea acestei decizii ne-ar fii utile parerile dumneavoastra exprimate prin raspunsurile
la intrebarile din prezentul chestionar.

Va rugam sa incercuiti variantele de raspuns pe care le considerati in concordanta cu parerile

dumneavoastra.

Va multumim,

Hotel Sofianu

A.1. a. Aveti nevoie de relaxare?

DA/NU

b. Va simtiti adesea obositi?

DA/NU

A.2. a.Exista persoane apropiate care au probleme medicale, care necesita bai termale pentru
vindecare?

42
 Nimeni Sotul/Sotia Copii

b. Cu cine v-ar placea sa mergeti?

Nimeni Familia Prietenii

B.1. a.Daca ati putea merge zilnic la sauna,ati merge?

Cu siguranta Probabil da Nu stiu Probabil nu Sigur nu

b.Sunteti de accord ca baile termale pot face minuni din punct de vedere medical?

Cu siguranta Probabil da Nu stiu Probabil nu Sigur nu

c. Credeti in potentialul curative al bailor termale?

Cu siguranta Probabil da Nu stiu Probabil nu Sigur n

3.4 Material promotional

43
Concluzii

44
 Judetul Valcea este foarte important pentru turismul din tara noastra, aici au fost printer
cele mai vechi asezari omenesti din Europa.
S-au facut foarte multe descoperiri arheologice in aceasta zona, ce dateaza de pe vremea
dacilor.
Este o zona in care se practica aproape toate formele de turism, este un judet bogat din
orice punct de vedere.
Putem merge sa ne relaxam la bai termale, putem vizita saline, gradina zoological,
rezervatii natural, cetatile stramosilor nostril dacii.

Bibliografie

45
 Organizarea agentiei de turism, Mihai Stefanie,Capota Valentina. Manual cls. A-IX-A, A-
X-A Domeniul Turism si Alimentatie. Editura CD PRESS, Bucuresti 2007, Editura CD
PRESS, Bucuresti 2010
Economia turismului, Neacsu Nicolae. Editura Uranus, Bucuresti 2005
Tehnologia turismului,Stanciulescu Gabriela,Capota Valentina. Editura
Niculescu,Bucuresti 2002
Managementul Agentiei de Turism,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000
Ghid turistic al Romaniei,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000
Materiale auxiliare,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000 Materiale auxiliare

46