Caietul de Sarcini PDF

SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DESEURILOR SOLIDE IN JUDETUL BIHOR
CONSTRUIRE DRUMURI DE ACCES LA FACILITATI
JUDEUL BIHOR CONSILIUL JUDEEAN

Compartimentul U.I.P.
Nr. 6833 din 04.04. 2017
- CAIET DE SARCINI -
Se aprob,
PREEDINTE
PSZTOR SNDOR
Manager proiect,
Horia CARI Coordonator tehnic-investiii,
Paul Gheorghe FTUAN
Responsabil achiziii publice,

Maria Cristina JOCA
1|Page
DEFINIII I ABREVIERI
Angajator/ Cumprtor/ Beneficiar/ Autoritatea Contractant se refer la Consiliul Judeean

Bihor.
Beneficiarii locali nseamn administraia public local afectat de Msur
Antreprenor echivalent cu Contractor.
Proiectul reprezint: Supervizarea lucrrilor de construcii n cadrul proiectului Sistem de
management integrat al deeurilor solide n judeul Bihor
Lucrrile reprezint toate contractele de prestri de servicii finanate de Proiect.
Contractul de furnizare a serviciilor reprezint contractul de servicii semnat cu Consultantul i
finanat de Proiectul pentru asistarea gestionrii tuturor lucrrilor care fac obiectul proiectului
Consultantul pentru supervizarea lucrrilor reprezint societatea cesionat de Antreprenor
pentru furnizarea serviciilor de supervizare a lucrrilor n cadrul proiectului Sistem de management
integrat al deeurilor solide n judeul Bihor.
Furnizorul reprezint societatea a crei ofert este acceptat de Beneficiar i care va executa
lucrrile.
Contractul reprezint contractul semnat de Beneficiar i de Antreprenor.
Aprobarea Procesului-verbal la finalizarea lucrrilor nseamn procesul verbal redactat i
semnat n conformitate cu legile n vigoare de comisia de recepie desemnat de Beneficiar, la
cererea inginerului, care recomand sau care nu recomand luarea n primire a lucrrilor, a
sectorului sau a unei pri a lucrrii (dup caz) de Beneficiar.
Certificatul de aprobare la finalizarea Lucrrilor nseamn certificatul emis de inginer, care
prevede data de finalizare a lucrrilor sau a sectoarelor, n conformitate cu prevederile contractuale,
cu excepia lucrrilor minore rmase neterminate i a defectelor care nu vor afecta material
utilizarea Lucrrilor i a Sectoarelor n scopul destinaiei iniiale (pn la finalizarea sau pe parcursul
finalizrii acestor lucrri i al reparrii defectelor).
Perioada de notificare a defeciunilor (PND) nseamn perioada de notificare a defeciunilor
aprute n lucrri; durata se va stabili n contractele de lucrri i va dura 12 de luni.
Teste dup finalizare se refer la testele specificate n Contractul de lucrri (se aplic, n general,
contractelor pentru SE) i care sunt realizate dup luarea n primire a lucrrilor de Beneficiar.
Procesul-verbal final de primire-predare se refer la procesul verbal redactat i semnat n
conformitate cu legile n vigoare de comisia de inspecie a recepiei finale numite de Beneficiar, la
cererea inginerului, care recomand sau care nu recomand recepia final a lucrrilor, a Sectorului
sau a unei pri a lucrrilor (dup caz) de Beneficiar, n conformitate cu prevederile.
Certificatul de aprobare final se refer la certificatul emis de Inginer, care menioneaz data la
care Antreprenorul i-a finalizat obligaiile prevzute n acest contract.
2|Page
A CAIET DE SARCINI GENERAL
1. ARA BENEFICIARULUI
Romnia
2. BENEFICIARUL
CONSILIUL JUDETEAN BIHOR
Str Traian nr. 5, Oradea, Judetul Bihor
3. DOMENIUL DE APLICARE AL LUCRRII

1. Lot 1. Amenajare acces statie de transfer si statie de sortare la DJ 764 km 2+252
stanga Municipiul Beius, judetul Bihor
2. Lot 2. Amenajare acces statie de transfer la DN 19D km km 1+605.50 stanga -

localitatea Sacueni , judetul Bihor
3 INFORMAII GENERALE
1.1. ARA BENEFICIARULUI
ara Beneficiarului este Romnia. Aceast asisten tehnic (AT) implic supervizarea lucrrilor
pentru proiectul Sistemul de Management Integrat al Deeurilor n Judeul Bihor. Aceasta se refer
la prima faz a implementrii proiectului complet, n timp ce implementarea integral prevede o
capacitate suficient pentru 30 de ani de management al deeurilor.
1.2. Autoritatea contractant

Consiliul Judeean Bihor, Romnia
Adresa: Parcul Traian nr.5, cod 410033, Oradea, Romania
Tel: 0259/437484
Fax: 0259/468180
Persoana de contact: PSZTOR SNDOR, Presedintele Consiliului Judetean
E-mail: achizitii@cjbihor.ro , mediu@cjbihor.ro sau registratura@cjbihor.ro
Responsabilul direct pentru implementarea sistemului de management integrat al deeurilor

solide n Judeul Bihor este Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) existent n Consiliul
Judeean Bihor
Numarul de fax: 0259/441317, 0259/417950.
3|Page
1.3. Instituiile Beneficiarului

Consiliul Judeean Bihor i Consiliile locale.
1.4. Informaii generale corespunztoare, referitoare la ara de implementare a proiectului

ara beneficiar este Romnia. Romnia este situat n sud-estul Europei, n avalul cursului inferior
al Fluviului Dunrea, inclusiv Delta sa care se vars n Marea Neagr n sud-estul rii. rile vecine
sunt: Ucraina n nord, Ungaria n vest, Serbia i Muntenegru n sud-vest, Bulgaria n sud i Moldova
n est.
Populaie: aprox. 21.681.000 locuitori;
Suprafa: 238.391 Km2;
Limba oficial: Limba romn;
Capitala rii: Bucureti;
Relief: Variat; Munii Carpai (nlime maxim 2.544 m), dealuri i depresiuni n
centru i n zona Sub-Carpatic, cmpii (n sud, ntre Dunre i Munii
Carpai; n vestul rii);
Clim: Temperat - continental de tranziie, specific Europei centrale;
Rul principal: Dunrea; 1.075 km din Dunre curg pe teritoriul Romniei i se vars n Marea
Neagr prin ecosistemul natural Delta Dunrii care are o suprafa de 4.340 km.
Judeul Bihor se situeaz n Regiunea Sud-Vest - Oltenia, a Romniei. Populaia judeului este
alctuit din aproximativ 408.500 de locuitori, dintre care 55% se afl n zonele rurale. Suprafaa
total a judeului este de 5.765 km2. Judeul Bihor este structurat administrativ n 2 municipii, 9
orae i 78 de comune.
Judetul Bihor
4|Page
1.5. Situaia existent n sectorul relevant
Programul Operaional Infrastructur Mare (POIM)
Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) a fost elaborat pentru a rspunde nevoilor
de dezvoltare ale Romniei identificate n Acordul de Parteneriat 2014-2020 i n acord cu
Cadrul Strategic Comun i Documentul de Poziie al serviciilor Comisiei Europene. Strategia
POIM este orientat spre obiectivele Strategiei Europa 2020, n corelare cu Programul Naional
pentru Reform i cu Recomandrile Specifice de ar, concentrndu-se asupra creterii
durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon prin msuri de
eficien energetic i promovare a energiei verzi, precum i prin promovarea unor moduri de
transport prietenoase cu mediul i o utilizare mai eficient a resurselor.
Prioritile de finanare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al
Acordului de Parteneriat prin abordarea direct a dou dintre cele cinci provocri de dezvoltare
identificate la nivel naional: Infrastructura i Resursele.
POIM finaneaz activiti din patru sectoare: infrastructura de transport, protecia mediului,
managementul riscurilor i adaptarea la schimbrile climatice, energie i eficien energetic,
contribuind la Strategia Uniunii pentru o cretere inteligent, durabil i favorabil incluziunii.
5|Page
Axa Prioritar 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu n condiii de management eficient

al resurselor
Obiective specifice
3.1 Reducerea numrului depozitelor neconforme i creterea gradului de pregtire

pentru reciclare a deeurilor n Romnia
Aciuni
Proiecte integrate de consolidarea i extinderea sistemelor integrate de management al

deeurilor, cu respectarea ierarhiei deeurilor (prevenire, pregtirea pentru reutilizare,
reciclare, alte metode de valorificare, inclusiv tratare i eliminare): nchiderea i
reabilitarea de depozite neconforme i deschiderea/extinderea de noi depozite,
implementarea sistemelor de colectare selectiv, construcia de instalaii de transfer i
valorificare/tratare, inclusiv platforme de compostare i uniti de compostare individual
i staii de tratare mecano-biologic .a.
Consolidarea capacitii instituionale a beneficiarilor n domeniul sistemelor integrate de

management al deeurilor, ca parte integrant a proiectelor individuale;
Implementarea unui sistem integrat de management al deeurilor la nivelul municipiului

Bucureti;
Sprijin pentru pregtirea portofoliului de proiecte aferent perioadei 2014-2020 i post

2020 (dup caz).
3.2 Creterea nivelului de colectare i epurare a apelor uzate urbane, precum i a

gradului de asigurare a alimentrii cu ap potabil a populaiei
Aciuni
Proiecte integrate de ap i ap uzat (noi i fazate), cu urmtoarele tipuri de subaciuni:
Construirea/reabilitarea reelelor de canalizare i a staiilor de epurare a apelor uzate (cu

treapt teriar de epurare, acolo unde este cazul) care asigur colectarea i epurarea
ncrcrii organice biodegradabile n aglomerri mai mari de 2.000 l.e., acordndu-se
prioritate aglomerrilor cu peste 10.000 l.e.;
Implementarea i eficientizarea managementului nmolului rezultat n cadrul procesului

de epurare a apelor uzate;
Reabilitarea i construcia de staii de tratare a apei potabile, mpreun cu msuri de

cretere a siguranei n alimentare i reducerea riscurilor de contaminare a apei potabile.
Reabilitarea i extinderea sistemelor existente de transport i distribuie a apei;
6|Page
Dezvoltarea i mbuntirea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu ap

n localitile urbane i rurale.
Dezvoltarea unui laborator naional pentru mbuntirea monitorizrii substanelor

deversate n ape, acordndu-se prioritate n special substanelor periculoase, i a
calitii apei potabile
Beneficiari
Asociaiile de Dezvoltare Intercomunitar prin Operatorii Regionali (OR) de Ap
Pentru investiiile aferente Municipiului Bucureti, beneficiarul proiectului va fi Primria

Municipiului Bucureti.
Ministerul Mediului, Apelor i Pdurilor va promova operaiunile viznd mbuntirea

monitorizrii substanelor deversate n ape i a apei potabile, prin Administraia
Naional Apele Romne, i prin Ministerul Sntii
Autoritatea central de protecie a mediului n Romnia este Ministerul Mediului Apelor si

Padurilor. Ministerul Mediului Apelor si Padurilor este organul de specialitate al administraiei
publice centrale cu personalitate juridic, n subordinea Guvernului, care realizeaz politica n
domeniile mediului la nivel naional, elaboreaz strategia i reglementrile specifice de dezvoltare
i armonizarea acestor activiti n cadrul politicii generale a Guvernului, asigur i coordoneaz
aplicarea strategiei Guvernului, ndeplinind rolul de autoritate de stat, de sintez, coordonare i
control n aceste domenii.
Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor (MMAP) realizeaz politica naional n domeniile
mediului, gospodririi apelor i managementului silvic, ndeplinind rolul de autoritate de stat, de
sintez, coordonare i control n aceste domenii, direct sau prin organisme tehnice specializate,
autoriti sau instituii publice aflate n subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerului.
Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor acioneaz pentru a proteja mediul i resursele
naturale, pentru a garanta generaiei actuale i celor viitoare un mediu curat, n armonie cu
dezvoltarea economic i progresul social.
Domeniile de competen ale MMAP
controlul polurii industriale,
calitatea aerului i zgomot ambiental,
managementul ariilor naturale protejate, conservarea biodiversitii, securitatea

biologic,
infrastructur de mediu,
gestionarea deeurilor,
7|Page
gestionarea substanelor i preparatelor chimice periculoase,
protecia solului i subsolului,
dezvoltare durabil,
schimbri climatice,
managementul apelor,
managementul sectorului forestier,
meteorologie,
hidrologie i hidrogeologie.
Avnd ca obiective principale ntrirea structurilor administrative ca element de baz pentru
construirea unui sistem solid de management de mediu i contribuia la dezvoltarea durabil,
MMAP i-a stabilit urmtoarele prioriti:
integrarea cerinelor privind protecia mediului n celelalte politici sectoriale, n

concordan cu cerinele i standardele europene i internaionale,
ocrotirea biodiversitii, reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului romnesc,

redimensionarea ecologic i economic a Deltei Dunrii,
ameliorarea calitii factorilor de mediu n zonele urbane si rurale,
managementul riscului i prevenirea dezastrelor provocate de inundaii.

Obiectivele prioritare n domeniul investiiilor
aprarea mpotriva inundaiilor, nlturarea i reducerea efectelor calamitilor naturale

provocate de viituri,
amenajarea complex a bazinelor hidrografice pentru reabilitarea surselor de ap

existente i realizarea de noi surse de ap pentru populaia din zonele deficitare,
reconstrucia ecologic i conservarea biodiversitii,
infrastructura de ap/ap uzat, sisteme integrate de management al deeurilor,

reabilitarea grdinilor zoologice,
realizarea de perdele de protecie, toreni, drumuri forestiere.
Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar este organismul public din
cadrul Ministerului Economiei i Finanelor care are responsabilitatea coordonrii implementrii
asistenei comunitare acordate Romniei prin Instrumentele Structurale. Autoritatea de
Management este organismul public care asigur gestionarea asistenei financiare din instrumente
8|Page
structurale. Autoritatea de Management (AM) pentru POIM este reprezentat de Direcia

General pentru Autoritatea de Management din cadrul MMAP, care va avea rol de coordonare
global i management al implementrii POS Mediu. MMSC va aciona ca planificator global al
politicii de mediu, manager financiar i lider de proces.
Comitetul Naional de Monitorizare este organismul care va asigura coordonarea instrumentelor
structurale, precum i urmrirea eficacitii i calitii implementrii asistenei comunitare, modul de
utilizare i impactul obinut.
Contextul POIM
Axa Prioritar 3 Dezvoltarea infrastructurii de mediu n condiii de management
eficient al resurselor, prin prioritatea de investiii 6i - Investiii n sectorul deeurilor,
pentru a ndeplini cerinele acquis-ului de mediu al Uniunii i pentru a rspunde unor nevoi
de investiii identificate de statele membre care depesc aceste cerine i Obiectivul
Specific (OS) 3.1 Reducerea numrului depozitelor neconforme i creterea gradului de
pregtire pentru reciclare a deeurilor n Romnia vizeaz promovarea investiiilor n
sectorul de deeuri n vederea conformrii cu prevederile acquis-ului european i a
angajamentelor asumate prin sectorul de mediu.
Documente strategice
Pentru a identifica i a stabili prioritatea investiiilor n sectorul deeurilor la nivel naional, n
conformitate cu angajamentele asumate n sectorul deeurilor, s-au elaborat documente strategice
n cadrul unui proces de consultaii parteneriale cu factorii interesai.
Astfel, documentele corespunztoare pentru managementul deeurilor sunt:
Tratatul de aderare Seciunea mediu: angajamentele asumate de Romnia pentru sectorul
deeurilor sunt detaliate la nivelul fiecrui jude din cadrul Planurilor de implementare pentru
Directivele UE.
POS Mediu Axa Prioritar 3 Dezvoltarea infrastructurii de mediu n condiii de
management eficient al resurselor, prin prioritatea de investiii 6i - Investiii n sectorul
deeurilor, pentru a ndeplini cerinele acquis-ului de mediu al Uniunii i pentru a rspunde unor
nevoi de investiii identificate de statele membre care depesc aceste cerine i Obiectivul
Specific (OS) 3.1 Reducerea numrului depozitelor neconforme i creterea gradului de
pregtire pentru reciclare a deeurilor n Romnia vizeaz promovarea investiiilor n
sectorul de deeuri n vederea conformrii cu prevederile acquis-ului european i a
angajamentelor asumate prin sectorul de mediu.
Aceast Ax prioritar va fi finanat prin FEDR.
Obiectivele acestei asistene tehnice supervizarea lucrarilor sunt incluse n punctul de mai
sus.
Strategia Naional de Gestionare a Deeurilor (SNGD), aprobat prin HG nr. 1470/2004,
reprezint instrumentul de baz care asigur implementarea politicii UE de deeuri n Romnia.
Obiectivul SNGD const n crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea i pentru implementarea
9|Page
sistemului integrat de gestionare a deeurilor, eficient din punct de vedere ecologic i economic i n
asigurarea proteciei sntii publice i a mediului.
Planul naional de gestionare a deeurilor (PNGD), aprobat prin HG nr. 1470/2004, reprezint
planul de implementare a strategiei naionale, prin mijloacele i aciunile adecvate pentru
conformarea cu acquisul comunitar de mediu n sectorul gestionrii deeurilor.
Planurile regionale de gestionare a deeurilor (PRGD), aprobate prin OM nr. 1364/1499/2006,
au fost elaborate de fiecare dintre cele 8 regiuni de dezvoltare i transpun, la nivel regional,
obiectivele Planului naional de gestionare a deeurilor. n acest context s-au identificat soluii
specifice pentru fiecare jude pentru a asigura ndeplinirea obiectivelor asumate de Romnia prin
Capitolul 22 Mediu.
Planurile judeene de gestionare a deeurilor (PJGD), elaborate i aprobate n conformitate cu
prevederile OM nr. 951/2007, prezint fluxurile de deeuri i opiunile de gestionare a acestora la
nivel judeean.
Referitor la legislaia n domeniul managementului deeurilor, aceasta este n vigoare i este n
conformitate cu acquisul comunitar. Transpunerea directivelor UE n domeniul deeurilor a creat
responsabiliti specifice pentru autoritile de mediu, referitoare la implementarea i aplicarea
legislaiei de mediu.
Stadiul curent al sectorului deeurilor n Romnia

n prezent, n Romnia depozitarea deeurilor la depozitele de deeuri reprezint metoda principal
de eliminare a deeurilor. Exist anumite cazuri n care deeurile sunt aruncate la depozite de
deeuri necontrolate, nerespectndu-se legislaia, avnd un impact negativ asupra mediului i a
populaiei.
Colectarea selectiv se realizeaz parial doar n anumite centre, iar cantitile de deeuri
municipale reciclate sunt mai mici dect limitele impuse prin legislaie.
Cea mai mare parte a deeurilor este depozitat, fr a fi fost tratat n prealabil, nclcndu-se
astfel cerinele legislaiei, care prevd c n special fracia biodegradabil a deeurilor trebuie tratat
nainte de a fi depozitat la groapa de gunoi.
n general, sistemele curente de gestionare a deeurilor din Romnia nu pot ndeplini limitele i
obiectivele impuse de legislaia CE i naional i, n acest sens, se implementeaz mai multe
proiecte n aproximativ toate judeele, pentru mbuntirea situaiei.
n acest sens, regionalizarea serviciilor de gestionare a deeurilor, iniiat de Autoritile romne i
susinut la nivel extins de pre-aderare (ISPA, Fondul de coeziune), intenioneaz s ofere asisten
autoritilor locale pentru crearea unui sistem de management integrat al deeurilor solide n fiecare
jude din Romnia, operat de Asociaia de Dezvoltare Intercomunitar (ADI) i de Consiliul
Judeean.
10 | P a g e
Aceast regionalizare solicit nfiinarea ADI pentru coordonarea eforturilor referitoare la

implementarea programelor de dezvoltare integrat a serviciilor de salubrizare, pentru a ndeplini
obiectivele prevzute de Programul Operaional Sectorial (POS+POIM).
Stadiul curent al sectorului deeurilor n Judeul Bihor
Sistemul curent de gestionare a deeurilor municipale n Judeul Bihor este alctuit n primul
rnd din colectarea, recuperarea deseurilor, tratarea parial i depozitarea deeurilor.
Cea mai mare parte a cantitii de deeuri municipale colectate este depozitat n depozitul de
deseuri conform existent la Oradea. Pentru cea mai mare parte a judeului, practicile existente
de gestionare a deeurilor nu sunt n conformitate cu legislaia UE i cu politica naional de
gestionare a deeurilor. n acest caz, se creeaz riscuri grave pentru mediu i pentru sntatea
public. Sistemul curent de gestionare a deeurilor nu este durabil din punctul de vedere al
tuturor componentelor sale, n conformitate cu indicaiile urmtoare:
Colectarea deeurilor:
o Aproximativ 217.000 t de deeuri colectate anual
o Nivelul de racordare este sub 100% n zonele urbane si rurale
o Colectarea selectiv este implementat in anumite zone ale Judetului inclusiv in

capitala judetului Oradea pe baza unor proiecte existente ISPA/Phare si a altor
initiative
o Echipamentele existente sunt nvechite i insuficiente n special din punctul de

vedere al colectrii de deseuri mixte
n ceea ce priveste colectarea deeurilor, efortul trebuie s se concentreze asupra extinderii
sistemului de colectare selectiv, asupra mbuntirii logisticii de colectare a deeurilor, prin
realizarea unei retele de instalatii de transfer precum i asupra achiziionrii echipamentelor
necesare pentru acoperirea nevoilor de colectare a deeurilor ale ntregului jude.
Tratarea biologic a deeurilor:
o Exista doua instalatii de compostare cu capacitatea totala de 6.200 t/an care

deservesc Oradea (5.100 t/an) si Valea lui Mihai (1.100 t/an)
o Capacitatile existente pentru tratarea fractiei biodegrabile a deseurilor nu

indeplinesc obiectivele impuse de legislatie
o Nu exista statii pentru tratarea deseurilor mixte
Reciclarea deeurilor:
11 | P a g e
o Colectarea selectiv este implementat in multe zone pe baza proiectelor

PHARE existente si a altor initiative (corespunzand unui procent de 57% din
populatia totala sau 338.000 locuitori)
o Exista instalatii de sortare cu capacitatea totala de 41.000 t/an, care deservesc

Oradea (35.000 t/an), Alesd (4.000 t/an) si Valea Lui Mihai (2.000 t/an) dar
aceste instalatii nu indeplinesc in totalitate obiectivele impuse pentru reciclare
Insuficienta facilitatilor de tratare a deeurilor biodegradabile genereaza pericole
semnificative pentru mediu i pentru sntatea public, ntruct aceste deeuri ajung
netratate la rampele de gunoi. De asemenea, este posibil ca obiectivele extrem de stricte
care trebuie ndeplinite n raport cu devierea deeurilor biodegradabile de la depozitele de
deeuri s nu fie ndeplinite niciodat n conformitate cu practicile curente de gestionare a
deeurilor.
Depozitarea deeurilor:
o Deeurile si reziduurile sunt depozitate la depozitul judetean existent la Oradea

si la rampele de gunoi neconforme in functiune de la Valea Lui Mihai (in
functiune pana in 2017) si de la Salonta (in functiune pana in 2017)
o Depozitarea a peste 171.000 t deseuri pe an
o Depozitarea deeurilor mixte i a reziduurilor netratate, produc astfel cantiti

semnificative de biogaz i de levigat intens poluat
Depozitarea deeurilor netratate este considerata a reprezenta cea mai importanta
problema de mediu referitoare la gestionarea deeurilor. Depozitarea deeurilor
netratate genereaz pericole de mediu extrem de grave pentru atmosfer, sol i ape. n
conformitate cu legislaia CE i naional, asemenea practici de depozitare final nu pot
continua, iar volumul total al deeurilor generate trebuie colectat si tratat i doar
reziduurile tratate trebuie depozitate final n depozitul judeean conform din Oradea.
4 OBIECTIVE I REZULTATE ATEPTATE

1.1. Obiectivele generale ale Proiectului
Obiectivul general al acestui proiect const n dezvoltarea infrastructurii de deeuri n Romnia i, n

special, n Judeul Bihor, n conformitate cu standardele europene, pentru a mbunti calitatea
mediului i condiiile de trai. Mai exact, obiectivele generale ale proiectului includ:
o Conformitatea cu legislaia UE i cu legislaia din Romnia referitoare la tratarea
deeurilor biodegradabile prin construirea unei staii TMB i extinderea staiilor de
compostare existente
12 | P a g e
o Conformitatea cu legislaia UE i cu legislaia din Romnia referitoare la colectarea i

reciclarea deeurilor provenite din ambalaje prin construirea staiilor de sortare a
deeurilor i prin implementarea unui sistem de colectare selectiv.
o Racordarea de 100% a populaiei la serviciile de colectare a deeurilor, inclusiv

colectarea selectiv a deeurilor reciclabile
o Reducerea costurilor de transport al deeurilor prin dezvoltarea unei reele rentabile de

staii de transfer (aceast reea exist deja)
o Dezvoltarea depozit conform de deeuri, care, n colaborare cu depozitul conform de

deeuri existent din Feeni, s asigure o depozitare sigur a deeurilor
o Minimalizarea impactului asupra mediului a depozitelor neconforme de deeuri, prin

nchiderea acestora.
Activitatea face parte din Proiectul Major Sistem de management integrat al deeurilor n
judeul Bihor finantat prin Programul Operational Inf rastructura Mare (POIM) 2014
2020. Obiectivele proiectului includ:
Prevenirea generarii de deseuri prin promovarea compostarii in gospodarii si constientizarea
populatiei
Mentinerea ratei de racordare la serviciile de salubritate, atat in mediu urban cat si in cel
rural, la 100%
Implementarea colectarii selective a reciclabilelor in proportie de 100% pentru populatia
judetului
Conformarea cu Directivele privind depozitele de deseuri si ambalaje, Directiva IPPC,
Directiva Cadru privind Deseurile si legislatia Romaniei in domeniu prin implementarea
colectarii selective si prin construirea si exploatarea statiei de sortare si a statiei de tratare
deseuri biodegradabile
Reducerea totala a eliminarii deseurilor in depozit
Protejarea sanatatii populatiei si a mediului prin exploatarea depozitului conform si
inchiderea depozitelor neconforme existente
Reducerea disconfortului vizual, a mirosurilor, germenilor si altor riscuri asupra sanatatii
populatiei cauzate de practicile actuale de gestionare deseuri
Consolidarea capacitatilor in judetul Bihor in ceea ce priveste gestionarea deseurilor,
precum si implementarea si monitorizarea activitatilor de gestionare deseuri
Sporirea gradului de constientizare a populatiei cu privire la beneficiile care rezulta din
implementarea acestui proiect, precum si schimbarea obiceiurilor in ceea ce priveste
colectarea si gestionarea deseurilor.
13 | P a g e
Indicatori fizici:
Componenta Descriere Unitatea Cantiatatea
de
msur
COMPONENTA 1 COLECTAREA I TRANSPORTUL DEEURILOR
Recipieni de colectare Pubele 120 l - colectare deeuri buc. 5.000

biodegradabile
Containere 1,1 mc buc 3.401
Staii de transfer:
ST Beiu Capacitate: 16.100 tone/an buc. 1
- container 30 mc.(10 buc.)
ST Marghita Capacitate: 10.600 tone/an buc. 1
ST Salonta Capacitate: 9.900 tone/an buc. 1
ST Scueni Capacitate: 13.000 tone/an buc. 1
ST Aled (existent) Capacitate: 12.700 tone/an buc. 1
Platform de stocare Capacitate: 3.500 tone/an buc. 1
temporar (PST) tei - container 30 mc.(4 buc.)
Uniti de compostare Capacitate: 300 litri buc. 20.000
individual
COMPONENTA 2 TRATAREA DEEURILOR
Staii de sortare:
SS Beiu Capacitate: 7.000 tone/an buc. 1
SS Marghita Capacitate: 4.500 tone/an buc. 1
SS Salonta Capacitate: 4.500 tone/an buc. 1
SS Valea lui Mihai Capacitate: 4.500 tone/an
(existent - pubele 770 litri buc. 160
mrirea capacitii) - press-container 15mc. buc. 1
- container 30 mc. buc. 4
Staie de tratare mecano- Capacitate: 60.000 tone/an buc. 1
biologic (MBT) - Oradea
COMPONENTA 3 ELIMINAREA DEEURILOR
nchiderea depozitelor de Suprafa total: 24,9 ha. buc. 8
deeuri neconforme
urbane.
14 | P a g e
Implementarea proiectului include urmtoarele contracte care trebuie acordate:

o Contract de prestri de servicii 1: Asisten tehnic n managementul proiectului i
campanii de contientizare public n cadrul proiectului Sistem de management
integrat al deeurilor solide n judeul Bihor
o Contractul de prestri servicii 2: Supervizarea lucrrilor de construcii n cadrul

proiectului Sistem de management integrat al deeurilor solide n judeul Bihor
o Contract de prestri de servicii 3: Servicii de auditare pentru Sistemul de management

integrat al deeurilor solide din Judeul Bihor
o Contract de prestri de servicii 4: Asisten tehnic pentru verificarea proiectelor n

conformitate cu Legea 10/1995
o Contract de furnizare 1: Furnizarea echipamentelor de colectare a deeurilor si a

echipamentelor pentru instalatia de sortare Valea lui Mihai i statia de transfer
Alesd.
o Contract de execuie de lucrri 1: Construirea unei instalatii de tratare mecano-

biologica (TMB) la Oradea Tipul contractului: Proiectare-Construcie
o Contract de execuie de lucrri 2: nchiderea depozitelor neconforme urbane

existente - Tipul contractului: Proiectare-Construcie
o Contract de execuie de lucrri 3: Construirea a 4 instalatii de transfer, 3 instalatii de

sortare si 1 staie de stocare temporara - Tipul contractului: Proiectare-Construcie
o Contract de execuie de lucrri 4: Construirea drumurilor de acces la facilitati -

Tipul contractului: Construcie
1.2. OBIECTIVUL CONTRACTULUI
Activitile de realizat se refer la construirea drumului de acces de la SS-ST Beius la DJ

764 km 2+252 si/sau construirea drumului de acces de la ST Sacuieni la DN 19D km km
1+605.50.
n aceast documentaie de atribuire a contractului de achiziie public pentru realizarea
sarcinii se furnizeaz datele din Proiectul Tehnic (ataat la prezenta documentaie).
Participantul la licitaie trebuie s depun o ofert pentru investitie (pentru 1 Lot sau
pentru ambele Loturi), respectnd toate cerinele, reglementrile i intele din prezentul
caiet de sarcini si legislatiei in vigoare.
15 | P a g e
Antreprenorul va asigura conformitatea constructiei cu proiectul de execuie si condiiile

stipulate n avize si acordurile obtinute.
Domeniul de aplicare al lucrrilor

Antreprenorul va furniza toat manopera, materialele, dotrile i echipamentele, fie ele de
natur provizorie sau permanent, pentru a realiza construirea investitiei.
Obligaii generale
1. Executantul este obligat s se familiarizeze cu legea romn i toate Reglementrile
Autoritilor Centrale i Locale precum i orice alte regulamente statutare i instruciuni ce
sunt n orice fel legate de Lucrri, i va fi pe deplin responsabil pentru respectarea acestor
reglementri, reguli i instruciuni n derularea Lucrrilor.
2. Executantul va respecta drepturile de patent i va fi pe deplin responsabil pentru ndeplinirea
tuturor cerinelor legale n legtur cu utilizarea metodelor sau aparaturii patentate i l va
ine pe Inginer informat asupra aciunilor sale cu copii ale avizelor i altor certificate
relevante.
3. Executantul este responsabil pentru derularea Lucrrii n conformitate cu Condiiile
Contractului, i pentru calitatea materialelor i manoperei, respectarea Planurilor, Caietelor
de Sarcini, Planului de Asigurare a Calitatii, Tehnologiei de Lucrari a Executantului i
instruciunilor Inginerului.
4. Executantul este responsabil pentru stabilirea tuturor punctelor principale de trasare a
lucrarilor n conformitate cu Planurile sau orice alt instruciune primita n scris de la Inginer.
5. Executantul va corecta, pe cheltuiala sa, orice erori sau greeli, pe care le-a fcut n timpul
executrii Lucrrilor.
6. Verificarea de ctre Inginer a cotelor sau coordonatelor de trasare nu exonereaza
Executantul de responsabilitate pentru exactitatea acestora.
7. Deciziile Inginerului cu privire la acceptarea sau respingerea materialelor sau manoperei vor
fi n conformitate cu Contractul, Planurile, Specificaiile, standardele, i instruciunile. n
luarea deciziei sale Inginerul va lua n calcul rezultatele testelor, observaiilor rezultate n
cursul produciei i testrii materialelor, experienei trecute, cercetrii i oricror aspecte ce
pot influena decizia sa.
8. Instruciunile de la Inginer vor fi ndeplinite n perioada stipulat n clauzele contractuale,
dac nu, Lucrrile pot fi suspendate. Orice costuri suplimentare rezultnd din aceast
suspendare vor fi suportate de Executant.
ii. Laborator testare materiale si lucrari

1. Executantul va avea obligativitatea ca toate testrile de materiale s fie efectuate ntr-un
laborator autorizat, convenabil i acceptat de Inginer.
2. Dac un laborator autorizat, nu este disponibil n vecintatea antierului, Executantul va
stabili pe propria sa cheltuial un laborator pe antier pentru derularea testrilor i prelurilor
de probe n apropierea organizarii de santier. Laboratorul va fi constituit n conformitate cu
Ordinul MLPAT Nr. 31/N/I 995. Executantul va furniza echipamentele i consumabilele
16 | P a g e
necesare pentru derularea testrii, prelurii de probe i nregistrrii prevzute n Caietele de

Sarcini. Echipamentele de testare vor fi noi i pstrate ntr-o stare curat i funcional i vor
fi verificate i/sau calibrate la intervale prevzute sau atunci cnd se dispune acest lucru de
ctre Inginer.
3. Executantul va dota laboratorul cu un inginer calificat i tehnicieni cu larg experien n
testarea materialelor. Preluarea de probe i testarea va fi suportat de un numr adecvat de
operatori de laborator i de teren.
4. Laboratorul va fi terminat i gata de utilizare n termen de 2 sptmni de la semnarea
Contractului. n cazul n care Executantul ncepe orice selectare sau testare a materialelor
pentru prezentarea ctre Inginer spre aprobare a Lucrrilor Permanente nainte de sfritul
perioadei de 12 sptmni, atunci pot fi folosite faciliti temporare de testare, sau un
laborator extern acceptat de ctre Inginer.
5. Executantul va permite Inginerului s deruleze propriile sale teste pentru Contract
folosind echipamentele, consumabilele etc. sau s dispun ca testele s fie derulate de
personalul Executantului.
6. Executantul va fi responsabil pentru ntreinerea laboratorului i furnizarea tuturor
pieselor de schimb, consumabilelor i materialelor necesare pentru funcionarea
corespunztoare a laboratorului i testare.
iii. Controlul i asigurarea calitii

1. Executantul este responsabil pentru calitatea Lucrrilor i va depune spre aprobare de
ctre Inginer detalii ale sistemului propus pentru ndeplinirea obligaiilor relativ la controlul
calitii materialelor i standardelor de manoper solicitate prin Contract. Sistemul de
Asigurare a Calitii va include urmtoarele:
a) Articole generale ce descriu:
Organizarea Lucrrilor inclusiv durata i metodele de lucru
Gestionarea traficului pe antier inclusiv toate semnele temporare de trafic
Reglementri de siguran i de sntate
Calificrile i experiena fiecrei echipe de lucru
Numele persoanelor responsabile pentru calitatea Lucrrilor
Metodele i procedurile de adoptat n controlul calitii
Echipamentele utilizate pentru control i testare (o descriere a Laboratorului utilizat)
Metoda i sistemul de colectare a rezultatelor testelor de laborator i prezentarea
acestora Inginerului,
b) Articole detaliate pentru fiecare seciune a lucrrii Declaraia Tehnologiei de
Construcie descriind cel puin ns fr a fi limitat la, urmatoarele operaiunii specifice:
Metoda ori tehnologia aplicat
Detalii ale lucrrilor temporare
Resursele de personal i for de munc de utilizat
Msurile de siguran de utilizat inclusiv detalii asupra circulaiei pietonilor i
vehiculelor i accesului de urgen
17 | P a g e
Toate unitile i echipamentele de utilizat pe antier mpreun cu specificaiile

acestora
Diversele tipuri i numere de mijloace de transport mpreun cu metodele de ncrcare
i descrcare
Metoda de depozitare a materialelor
Metodele de ntreinere i protejare a ncrcturilor n timpul transportului
Metodele i procedurile pentru testarea i inspectarea livrrilor de materiale
Metodele i procedurile pentru testarea i inspectarea articolelor specifice de lucrri
Aciunea de luat n cazul materialelor descoperite a nu fi n conformitate cu cerinele
din Caietele de Sarcini.
2. Metodologiile de executie vor fi pregtite pentru elementele principale ale
Lucrrilor i vor fi depuse de Inginer spre verificare cu cel puin 28 de zile nainte de
nceperea activitii programate.
3. Metodologiile de executie vor lua n calcul toate cerinele i restriciile impuse
prin Contract. Fiecare descriere va cuprinde un program pas cu pas al operaiunilor sau
activitilor specifice cu descrierea, data, ora i durata fiecrui pas. Metodologiile vor fi
susinute cu schie, diagrame sau alte detalii susintoare dup cum este necesar pentru a
permite o nelegere clar a metodei i semnificaiei fiecrui pas al lucrrii sau operaiunii.
4. Inginerul va face comentarii i/sau obiecii cu privire la Metodologiile de
executie furnizate de Executant n termenul prevazut de Contract. Aceste comentarii i/sau
obiecii vor fi luate n considerare ca acceptate de ctre Executant dac acesta nu le
contrazice n scris, in termenul prevazut de Contract.
5. nainte de a prezenta Metodologiile de executie Executantul se va consulta cu
Inginerul. Un preaviz de cel puin apte (7) zile va fi acordat asupra necesitii unei
asemenea consultri i, dac se cere de ctre Inginer, Executantul va mai furniza i Planuri
n numrul specificat de exemplare, cu cel puin apte (7) zile nainte de data consultrii.
6. Executantul va amenda, fr ntrziere, documentaia i Planurile furnizate de
acesta Inginerului n legtur cu modificrile efectuate n timpul executrii Lucrrilor.
7. Executantul este responsabil pentru controlarea Lucrrilor i calitii
materialelor. Executantul va asigura sistemul corect de control i va furniza laboratoare,
personal, i toate echipamentele necesare pentru monitorizarea i testarea Lucrrilor.
Scopul Controlului Calitii este de a atinge standardele cerute.
8. Probele vor fi luate prin sondaj. Se recomand utilizarea unei metode statistice
de preluare a probei reprezentative, pe baza probabilitii ca orice parte a Lucrrilor s
poat fi aleas pentru testare.
9. nainte de acceptarea Sistemului de Asigurare a Calitii Executantul va efectua
teste de ncercare pentru a demonstra conformitatea lor.
10. Executantul va efectua preluri de probe i testri ori de cte ori dup
cum sunt acestea necesare pentru a se asigura c Lucrrile sunt derulate n conformitate
cu cerinele din Planuri i Specificaii.
11. Executantul va efectua preluri de probe i testri ori de cte ori dup
cum sunt acestea necesare pentru a se asigura c Lucrrile sunt derulate n conformitate
cu cerinele din Planuri i Specificaiile Tehnice.
18 | P a g e
12. Cerinele minime pentru tipul i frecvena testrii sunt descrise n

Specificaii, standarde, i instruciuni. n cazul n care acestea nu au fost descrise, Inginerul
va determina ce cerine sunt necesare n vederea asigurrii c Lucrrile sunt n
conformitate cu Contractul.
13. Executantul va furniza certificate confirmnd c toate echipamentele de
preluare de probe i testare sunt potrivite acestui scop, au fost calibrate corect, i
ndeplinesc cerinele procedurilor de testare.
14. Inginerului i se va permite accesul la toate laboratoarele Executantului n
scopul inspectrii.
15. Inginerul l va informa pe Executant n scris asupra oricror erori privind
laboratorul, echipamentele sale, tehnicienii si sau metodele de testate. Dac Inginerul este
de prere c aceste erori pot afecta acurateea testri, acesta poate refuza includerea n
Lucrri a materialului testat pn n momentul n care procedurile de testare sunt corectate
i este stabilit acceptabilitatea materialelor.
16. Toate costurile privind testarea vor fi suportate de Executant.
iv. Planul de promovare al UE

Executantul va implementa urmtoarele aciuni:
1. Instalarea panourilor de identificare a proiectului
Furnizarea pentru fiecare locaie a unui panou cu o singur fa (n limba romn) de
fixat n beton la locatiile ce vor fi convenite cu Beneficiarul.
Panourile vor fi instalate de ctre Executant anterior demarrii Lucrrilor Permanente.
Constructia Panoului va respecta specificatiile Manualului de Identitate Vizuala (2014-2020)
Dimensiunea munima a panoului este de 3 m latime si 2 m inaltime.
Urmtoarele elemente de informare sunt prezente n mod obligatoriu pe panou:
a) Sigla Uniunii Europene;
b) Sigla Guvernului Romniei;
c) Sigla Programului Operaional;
d) Sigla Instrumentelor Structurale n Romnia;
e) Numele fondului din care se acorda cofinanarea (Fondul de Coeziune);
f) O afirmaie aleas de Autoritatea de Management, care s sublinieze
contribuia interveniei realizate din Instrumente Structurale (citat);
g) Titlul proiectului/ investiiei;
h) Valoarea total a proiectului7 ;
i) Obiectivul proiectului;
Detaliile desenului vor fi aprobate de catre Beneficiar.
19 | P a g e
v. Intretinerea antierului
1. Executantul va fi responsabil pentru intretinerea corespunztoare a antierului i Lucrrilor i
va elimina deseurile n mod prompt de pe antier. Toate materialele, unitile i
echipamentele vor fi depozitate sau amplasate n mod adecvat.
2. Executantul nu va intra n i nici nu va utiliza nici o parte a antierului ntr-un scop ce nu are
legtur cu Lucrrile.
3. Atunci cnd Executantul necesit orice faciliti sau ocupare temporar a acesta va face
propriile sale acorduri cu proprietarii/ocupanii de terenuri sau autoritatea local dup cum
e cazul.
4. Orice condiii speciale privind accesul pe antier sunt prevazute n Contract.
vi. Predarea amplasamentului i utilizarea antierului

1. Executantul va solicita Predarea Amplasamentului de la Beneficiar atunci cnd are nevoie i
n conformitate cu programul su de Lucrri. Angajatorul va acorda posesia n
conformitate cu Sub-clauza 2.1 din Condiiile Contractului.
2. Atunci cnd Executantului i se preda amplasamentul i se va acorda autoritatea de a derula
Lucrrile conform Contractului.
3. Executantul nu va intra pe antier pentru investigaii suplimentare sau pentru a executa
Lucrrile pn cnd nu i-a fost acordat posesia. n cazul n care Executantul necesit
intrarea pe antier nainte de a-i fi acordat posesia din alte motive i Beneficiarul este de
acord, acesta va demonstrata c deine asigurrile necesare i c a dispus luarea
msurilor de siguran corespunztoare.
4. n cursul posesiei antierului, sau a unei poriuni a antierului, Executantul va fi responsabil
pentru furnizarea iluminrii, proteciei i a altor msuri pentru a face ca lucrrile
temporare, depozitarea materialelor, excavaiile, lucrrile parial finalizate, etc. s fie
sigure pentru public i pe osele.
5. Beneficiarul Local i Achizitorul vor dispune cele de mai sus i vor pune antierul la
dispoziia Executantului.
vii. Cazarea Executantului la antier i alte faciliti

1. Executantul va amenaja propria sa locaie sau locaii pentru constituirea unuia sau mai
multor complexe n care s amplaseze birourile, atelierele, depozitele, unitile sale etc.
Locaiile trebuie s fie n apropierea Santierului.
2. Executantul va localiza propriile zone pentru colectarea deseurilor i materiale nedorite,
respectnd reglementrile i procedurile locale pentru transport i dispunere.
3. Executantul va obine toate avizele necesare din partea autoritilor locale i a altor teri
pentru organizarea de antier pe cheltuiala sa.
4. Executantul va dispune furnizarea de electricitate, ap, telefon, aer comprimat i alte utilitati
dup cum sunt acestea necesare pentru antier i va furniza, va menine i va elimina
dup ncheiere toate evile, cablurile i instalaiile ce le deservesc. Executantul va furniza
o surs adecvat de ap potabila sigur pe antier. Toate instalaiile electrice ce fac
parte din Lucrrile Temporare vor respecta Reglementrile Naionale curente.
20 | P a g e
5. Executantul va face toate aranjamentele necesare pentru achiziionarea sau nchirierea de

teren, pentru birourile sale, spaiile sale de cezare, depozite, i pentru furnizarea de
electricitate i ap i canalizare i depozitare reziduuri (inclusiv construcia rezervoarelor
septice).
6. Toate cabinele, cldirile, piesele de mobilier i instalaiile furnizate conform acestei Clauze
vor fi dezafectate i antierul readus la starea iniial la sfritul Contractului.
viii. Documente de prezentat Inginerului

1. nainte de nceperea Lucrrilor Executantul va inainta un Program de Lucrri Inginerului spre
aprobare.
2. Programul de Lucru de furnizat conform Condiiilor Contractului va fi prezentat n forma unui
Grafic Perioad Locaie indicnd n mod clar mprirea pe faze a ntregii lucrri.
Resursele de for de munca vor fi listate pentru toate operaiunile.
3. Programul va fi actualizat urmrind orice variaii majore sau prelungire a perioadei acordate,
i atunci cnd orice operaiune critic a ntrziat fa de programul planificat .
4. n mod regulat, Executantul va inainta urmtoarele documente Inginerului:
Flux de numerar (lunar);
Lista de For de Munc i Echipamente (lunar).
5. Fluxul de numerar va fi intotdeauna actualizat pana la sfritul Contractului. Executantul va
mai prezenta Inginerului la sfritul fiecrei luni calendaristice, sau n orice alte momente
dup cum se poate cdea de acord, rapoarte i liste detaliate asupra echipamentelor i
forei de munc de pe antier, mprite pe categorii, i va arta separat echipamentele i
fora de munc a Executantului i a fiecrui sub-executant. n ceea ce privete
echipamentele, starea fiecrui articol va fi indicat n liste.
6. Executantul va pregti i va depune spre aprobarea Inginerului toate Planurile lucrrilor
temporare, n legtur cu sistemul de asigurare a calitii.
7. Executantul mai este responsabil i pentru pregtirea i depunerea la timp a Planurilor post
construcie/ as-built.
8. Masuratori ale acceselor, proprietilor, terenurilor
9. Acolo unde e cazul, Inginerul va dispune efectuarea de masuratori, n coordonare cu
Executantul i Autoritatea de Drumuri, proprietari sau ocupani, asupra strii drumurilor,
structurilor de drenaj, proprietilor, terenurilor i culturilor ce pot fi afectate de Lucrri.
ix. Cote i puncte de reper

1. Executantul va furniza Inginerului detalii asupra valorii i locaiei punctelor de reper i nivele
de referinta temporare pe care acesta le propune a fi folosite.
2. Executantul se va convinge c coordonatele terenului existent si ale structurilor indicate n
Contract sunt corecte. n cazul n care Executantul dorete s conteste aceste
coordonate, acesta va depune la Inginer o list a coordonatelor considerate a fi gresite i
un set de coordonate revizuite.
3. ngrdirea temporar/ paza pe antier
4. Executantul va fi responsabil pentru a se asigura c antierul este ngrdit corespunztor.
Executantul va face acest lucru nainte de a ncepe activitatea la poriunea relevant a
21 | P a g e
antierului. Executantul va inspecta i menine cu regularitate toate aceste ngrdiri, orice

defecte fiind reparate fr ntrziere.
5. Accesul va fi asigurat n ngrdirea temporar/de antier dup cum este necesar pentru uzul
ocupanilor terenurilor adiacente. ngrdirea temporar de antier va rmne n poziie fie
pn cnd este nlocuit cu ngrdire permanent fie pn cnd Lucrrile sunt ncheiate
suficient pentru a permite ca poriunea respectiv a antierului s fie pun n uz.
x. Interferen cu folosintele terenului

1. Executantul i va restriciona operaiunile sale de construcii n interiorul antierului, sau n
orice alte zone de teren dup cum pot fi negociate, i va instrui angajaii, precum i pe
aceia ai sub-executantilor si, s nu depeasc aceste spaii.
xi. Restricionarea accesului la proprieti i instalatii

1. nainte de a restriciona accesul la orice proprietate, Executantul va pune la dispozitie accese
alternative. Executantul va notifica Inginerul i ocupanii relevani n scris cu 14 zile
nainte de orice asemenea restricionare i va confirma Inginerului faptul c s-au convenit
accese alternative.
2. Executantul va lua n special n considerare cerinele de acces i deservire a celor cu
necesiti speciale. Necesitile speciale sunt definite ca acele necesiti legate de
sntatea i mobilitatea persoanelor afectate i a persoanelor implicate n sntatea
altora.
3. Executantul nu va obstruciona n mod nerezonabil accesul la orice camin de vizitare sau alt
acoperire de suprafa n afara orarului normal de lucru.
4. Executantul va da instruciuni stricte i specifice tuturor angajailor si c nici un fel de valve
sau alte instalaii, ce nu fac parte din Contract, nu vor fi operate, ajustate sau
restricionate n nici un fel fr acordul expres al Inginerului.
xii. Procedura pentru reclamaii i cereri de daune interese

1. Executantul va notifica Inginerul n scris imediat n urma oricrei daune sau rniri decurgnd
din executarea Lucrrilor.
2. Detalii ale tuturor reclamaiilor sau atenionrilor asupra unor reclamaii iminente pe care
Executantul le poate primi de la tere pri vor fi notificate fr ntrziere Inginerului, care
pe de alta parte va nainta Executantului orice asemenea reclamaii sau atenionri
inaintate direct Inginerului sau Angajatorului.
3. Executantul va trata cu promptitudine orice reclamaii, cereri, daune sau rniri de ctre
proprietari sau ocupani.
4. Protecie contra daunelor - Executantul va lua toate precauiile necesare pentru a evita
cauzarea oricror daune neasigurate la drumuri, terenuri, proprieti, copaci i alte
aspecte pe perioada Contractului.
5. Acolo unde orice poriune a Lucrrilor este n apropiere de, vizavi, sau sub orice instalatii
existente ale Societilor de Utiliti, ale Autoritii de Drumuri sau alte pri, Executantul
va susine i lucra temporar n jurul, sub sau lng toate instalatiile ntr-o asemenea
22 | P a g e
manier nct s evite deteriorarea, spargerea sau punerea n pericol, i pentru a se

asigura o funcionare nentrerupt.
6. Dac sunt descoperite orice scurgeri sau deteriorri, Executantul va notifica imediat Inginerul
i Societatea de Utiliti, Autoritatea de Drumuri sau proprietarul implicat, dup cum e
cazul, iar Executant va dispune repararea imediat a fiecrei faciliti sau nlocuirea
instalatiei afectate.
7. Executantul va restaura pe deplin pe cheltuiala sa i spre satisfacia Inginerului orice daune
cauzate de oricare dintre operaiunile sale.
8. Daunele includ toate aciunile ce ar putea conduce la deteriorarea mediului cum ar fi
vrsarea de reziduuri, combustibil sau ulei i distrugerea prin uniti i echipamente.
9. Executantul va proteja toate structurile subterane i supraterane mpotriva deteriorrii, fie c
acestea intr sau nu n limitele de nlesniri obinute de Angajator. Acolo unde asemenea
perei, garduri, pori, cabine, cldiri existente, sau orice alte structuri trebuie s fie
ndeprtate n vederea derulrii construciei n mod adecvat, acestea vor fi readuse la
starea lor iniial spre satisfacia titularului proprietii, ocupantului i Inginerului. Inginerul
va fi notificat asupra oricror daune aprute la structuri iar reparaiile sau nlocuirile se vor
face nainte de a se efectua completarea. Executantul va ndeprta i nlocui acele mici
structuri diverse ca garduri, cutii potale, i indicatoare fr compensaie suplimentar de
la Achizitor. Aceste structuri vor fi nlocuite ntr-o stare la fel de bun ca starea lor iniial.
10. Dac sunt ntlnite structuri existente ce vor mpiedica construcia Lucrrilor dup cum
sunt proiectate, Executantul va notifica Inginerul asupra schimbrilor sale propuse i va
face acele modificri rezonabile dup cum sunt acestea necesare spre satisfacia
Inginerului.
xiii. Lucrri ce afecteaz cursurile de ap

1. Executantul va notifica Inginerul n scris cu 14 zile nainte de intenia sa de a demara orice
parte a Lucrrilor ce afecteaz un curs de ap (fie c apa curge sau nu prin el), canal, lac,
rezervor, gur de canal sau acvifer.
2. Executantul va fi responsabil pentru a pstra cursurile de ap din cadrul antierului n stare
de folosinta efectiv n orice moment.
3. Executantul va lua toate msurile practicabile pentru a preveni depunerea de sedimente sau
alte materiale n, i poluarea, sau deteriorarea, oricrui curs de ap, canal, lac, rezervor,
gur de canal sau acvifer existent, decurgnd din operaiunile sale sau acte de vandalism
ale sale.
4. Executantul va obine avizul pentru toate deversarile, ncrucirile sau modificrile temporare
la cursurile de ap. Cerinele legale naionale (dac e cazul) i cele specifice Proiectului
sunt detaliate n Contract.
xiv. Epuismente
1. Executantul va suporta toate riscurile legate de ap, fie de la rul principal, de la cursuri de
ap locale, canale de irigaii, izvoare subterane, ploaie sau alte surse ori cauze.
Executantul va lua msuri, va derula orice operaiune i va furniza i utiliza toate
23 | P a g e
instalatiile, echipamentele, pompele i alte asemenea necesare pentru indepartarea apei

curgtoare sau stttoare din cadrul antierului. Executantul va fi responsabil pentru
drenarea apei din excavaii.
xv. Igien
1. nainte ca orice persoan s fie angajat ntr-o activitate ce implic un posibil contact cu apa
potabil, aceasta va fi informat asupra necesitii igienei personale i a pericolelor de
contaminare, va completa un chestionar medical furnizat de Achizitor i, dac este
nevoie, va fi testat pentru a indica faptul c nu este purttoare a nici unei boli
transmisibile pe calea apei. Executantul va informa Inginerul asupra oricrei persoane
care a fost certificat de un doctor ca suferind de o boal a sistemului digestiv i nici o
persoan nu va fi angajat n aceast activitate pn cnd consultantul medical al
Angajatorului nu este satisfcut c angajarea persoanei respective este sigur.
2. Cnd exist un dubiu cu privire la potrivirea unei persoane de a fi angajat n Lucrri,
persoana respectiv va trebui s susin o examinare medical prin care s se certifice
c aceasta nu are nici o maladie asociat de orice boal transmisibil pe calea apei.
3. Executantul va furniza suficiente toalete ecologice la fiecare locaie de lucru, de tip
corespunztor, i va menine facilitatea ntr-o stare igienic n orice moment. Toaletele
ecologice vor fi de construcie adecvat astfel nct s nu poat rezulta nici o contaminare
a zonei din utilizarea lor. La ncheierea prii respective din Lucrri, facilitile sanitare vor
fi ndeprtate iar zonele readuse la starea lor iniial.
xvi. Protecia i relocarea utilitilor

1. Executantul va fi responsabil pentru identificarea locaiei i naturii tuturor utilitatilor pe
antier, coopernd cu utilitile i alte organizaii sau organisme ale cror servicii pot fi
afectate de Lucrri i obinnd permisele i avizele necesare pentru proiectarea i
construcia Lucrrilor. Perioadele necesare de aprobare vor fi luate n considerare n
programul de planificare al Executantului.
2. Indiferent de orice avize, nainte de a ncepe sapaturile, Executantul va determina locaia
exact a retelelor existente utiliznd metode sigure de detectare a conductelor si a
cablurilor sau spare manual dup cum e cazul. Dac o retea subterana este
descoperita n mod neateptat, Executantul va notifica Inginerul i proprietarul fr
ntrziere. Indiferent de informaiile cu privire la retelele existente furnizate Executantului,
responsabilitatea de a localiza aceste retele i de a preveni orice daun va fi in totalitate a
Executantului.
3. Executantul va fi responsabil pentru toate lucrrile n inter-relaia cu utiliti i servicii
existente, cum ar fi realinierea, ajustarea, deconectarea, comunicarea i reconectarea,
pentru toate i orice ntrzieri ocazionate astfel i efectuarea plii ctre organele
statutare relevante pentru serviciile de utiliti.
4. Executantul se va asigura c toi furnizorii de servicii de utiliti, inclusiv Achizitorul, ale crui
echipamente deja traverseaz antierul, pot avea acces la acele echipamente pentru a le
inspecta, repara i rennoi fr restricie.
24 | P a g e
5. Executantul va marca poziia tuturor retelelor existente pe Planurile de Coordonare

Generale, o copie fiind pus la dispoziia Inginerului. Dac o retea este descoperita in
teren ns nu este indicata n Contract, atunci Executantul va da imediat o notificare n
scris Inginerului. Nu este acordat nici o garanie asupra exactitii sau caracterului
complet al informaiilor asupra retelelor existente incluse n Contract.
6. Este responsabilitatea Executantului de a readuce terenul la starea initiala in urma oricrei
interventii fcute n zona de lucru de orice detinator de utilitati, daca interventia a fost
facuta ca urmare a lucrarilor Executantului.
7. Executantul va poseda suficiente detectoare funcionale de conducte/cabluri pentru
localizarea conductelor i cablurilor ngropate precum i un personal adecvat competent
n utilizarea acestora. Fiecare detector va fi operat n conformitate cu instruciunile
productorului.
8. Vopseaua folosit pentru marcarea temporar a serviciilor va fi nepermanent i fie se va
terge n mod natural fie va putea fi splat cu ap i o perie.
9. Executantul va respecta orice reglementri relevante locale sau naionale de utiliti indicate
n Contract.
vii. XVII. Management de trafic
1. Planul de management de trafic va fi intocmit de catre Antreprenor si supus avizarii

Institutiilor abilitate legal. Obtinerea avizului este sarcina exclusiva a Antreprenorului.
2. Pe perioada executrii Lucrrilor i remedierii oricror defecte la acestea, Executantul:
va acorda atenie pentru sigurana tuturor persoanelor pe antier i va ine antierul (n
msura n care acesta este sub controlul su) precum i Lucrrile (n msura n care
acestea nu sunt ncheiate sau ocupate de Achizitor) ntr-o stare corespunztoare pentru a
evita orice pericol pentru toate persoane fie c acestea sunt sau nu autorizate s fie pe
antier; i
va furniza i menine, pe cheltuiala sa, toate luminile, barierele i indicatoarele de
atenionare, atunci cnd i acolo unde sunt necesare sau atunci cnd sunt solicitate de
Inginer pentru protejarea Lucrrilor sau pentru sigurana i confortul publicului sau al altora.
3. Executantul nu va ncepe nici o lucrare ce afecteaz drumurile publice pn n
momentul n care toate msurile de siguran a traficului necesitate de lucrare sunt pe deplin
operaionale.
4. Planul de Management al Traficului va indica, ns nu va fi limitat la, ce msuri vor fi
implementate pentru a gestiona traficul atunci cnd lucrrile sunt n curs de execuie. Acest
sistem va descrie, n forma unei schie nsoite de detalii narative, seria de indicatoare,
deviaii, iluminri, ngrdiri, etc., ce se vor aplica la fiecare seciune a drumului cu diferite
caracteristici de profil transversal astfel nct traficul utilizatorilor de drumuri s fie protejat.
5. Indicatoarele de trafic, marcajele de drum, lmpile, barierele i semnalele de control al
traficului vor fi n conformitate cu cerinele curente la data executrii lucrrii.
6. Executantul va ine curate i lizibile n orice moment toate indicatoarele de trafic,
marcajele de drum, lmpile, barierele i semnalele de control al traficului i acesta le va
25 | P a g e
poziiona, repoziiona, acoperi sau ndeprta dup cum este necesar n urma progresului
Lucrrilor.
7. Drumurile, cile de acces, drepturile de acces, etc. care sunt utilizate n traficul
construciei vor fi inute ntotdeauna curate fr noroi i materiale czute din vehicule sau
de pe roi decurgnd din utilizarea acestora. Executantul va furniza, menine i utiliza
echipamente adecvate n acest scop.
8. n derularea Lucrrilor Executantul se va asigura c toate drenajele, anurile i canalele
de drum s fie meninute fr deteriorri, noroi, ml, sau alte materiale ce ar putea mpiedica
scurgerea liber a apei.
9. Atunci cnd lucrarea este derulat pe, sau lng un drum deschis traficului, Executantul
se va asigura c vehiculele i unitile mobile aflate sub controlul su i funcionnd frecvent
sau cu regularitate pe sau lng respectivul drum n executarea Lucrrilor vor fi vopsite ntr-o
culoare strident.
10. Executantul va furniza, i va semnaliza corespunztor, puncte de acces la antier i de
ieire de pe antier, pentru vehicule i uniti angajate n Lucrri. Executantul se va asigura
c atunci cnd orice vehicul sau articol al unei uniti se ntoarce n interiorul antierului de
pe sau de lng un drum deschis traficului, acesta o face sub ghidarea unei persoane
desemnate n vederea conducerii traficului de pe antier care va putea fi distins fr efort
de restul forei de munc.
11. Atunci cnd o lucrare este derulat pe sau lng un drum deschis traficului, Executantul
se va asigura c fora de munc i personalul supraveghetor de pe antier va purta
ntotdeauna uniforme de atenionare foarte vizibile.
12. Executantul va respecta restriciile de ncrcare statutare n transportarea materialelor i
echipamentelor la i de la Lucrri. Acesta va obine toate permisele i avizele de la Autoriti
pentru transportuile agabaritice i l va ine ntotdeauna informat pe Inginer. Vehiculele sau
ncrcturile ce determin ncrcturi excesive pe ax nu vor fi permise pe construciile nou
ncheiate de pe antier iar Executantul va fi responsabil pentru a repara orice lucrare
deteriorat astfel n conformitate cu instruciunile Inginerului.
xviii. Situatii de urgenta

1. Executantul se va organiza astfel incat sa poate convoca rapid for de munc n afara
programului de lucru uzual pentru a derula orice lucrare necesar pentru o urgen legat de
Lucrri. Inginerului i se va furniza ntotdeauna o list cu adresele i numerele de telefon ale
angajailor Executantului care sunt n prezent responsabili pentru organizarea lucrrii de
urgen.
2. Executantul se va familiariza i i va familiariza i pe angajaii si cu normele locale
relevante pentru tratarea situatiilor de urgena.
xix. Substane periculoase

1. Nici un fel de substane periculoase nu vor fi aduse pe antier sau utilizate n orice scop
dect atunci cnd Executantul a obinut acordul prealabil n scris al Inginerului i a obinut
toate permisele necesare.
26 | P a g e
2. Executantul va obine avizul n scris al Inginerului nainte de a depozita i amplasa orice

substane periculoase pe antier.
3. Executantul va respecta codurile i legile locale sau naionale specifice, de exemplu,
cele privind depozitarea combustibilul i a substanelor inflamabile i a substanelor
explozive.
xx. Structuri existente i servicii subterane

Acolo unde, n cursul executiei Lucrrilor, orice fundaii, perei, canalizri, drenaje, conducte,
cabluri existente i alte structuri, locuri i lucruri sunt expuse, sau sunt afectate de
executarea Contractului, acestea vor fi meninute corespunztor, protejate i susinute n
mod adecvat. Vor fi adoptate masuri, aprobate de Inginer, care vor preveni dificulti,
ntreruperi i care vor asigura sigurana i continuitatea utilizrii celor de mai sus.
xxi. Planuri de montaj, planuri de construcie i planuri as-built

1. Aceste Planuri vor fi pregtite de Executant n conformitate cu legislaia romn n
vigoare i reglementrile n construcii.
2. Executantul va depune aceste Planuri, mpreun cu toate calculele justificative/ detaliile
de echipamente necesare, etc., n vederea obinerii avizului pentru aceste Planuri de la
Inginer i toate autoritile competente nainte de nceperea lucrrilor de construcii.
3. Executantul va pregti toate Planurile de construcie i Planurile de montaj necesare
pentru construirea Lucrrilor i le va depune la Inginer cu cel puin 28 de zile nainte de
nceperea planificat a oricrei lucrri. Inginerul va revizui aceste Planuri i va furniza avizul
su n scris sau observaiile sale n termen de 14 zile de la primirea lor. n cazul n care
Inginerul reine avizul observaiile sale n scris vor fi suficient de detaliate pentru a permite
Executantului s aduc orice modificri necesare la Planuri. n acest caz Executantul tine
cont de observatiile Inginerului i va re-depune Planurile la Inginer.
4. Executantul va ine evidene pe msur ce lucrrile avanseaz pentru a-i permite
acestuia s realizeze un set de Planuri as-built n timpul construciei. Evidenele vor include
Planuri detaliate ale drumurilor, cldirilor, structurilor, podeelor i canalelor majore de drenaj
incluznd linia i nivelul. Planurile as-built vor fi puse la dispoziie spre inspecie , periodic,
Inginerului. La ncheierea Lucrrilor i cu nu mai mult de 90 de zile de la eliberarea
Procesului Verbal de Receptie la Terminarea Lucrarilor Executantul va furniza dou seturi de
Planuri as-built Inginerului acoperind construcia complet a Lucrrilor. Planurile as-built
vor fi nsoite de toate evidenele relevante adunate n timpul construciei Lucrrilor i vor
respecta reglementrile romneti privind Planurile de construcii sau lucrri.
xxii. Prevenirea i protecia mpotriva incendiilor

1. Executantul va desfura ntreaga activitate conform normelor in vigoare de prevenire a
incendiilor. Acesta va furniza i menine pe antier echipamente corespunztoare de stingere
a incendiilor. Executantul va respecta toate reglementrile curente aplicabile de prevenire a
incendiilor.
2. Materialele inflamabile vor fi depozitate n conformitate cu reglementrile de prevenire a
incendiilor i departe de persoane tere.
27 | P a g e
3. Executantul va fi responsabil pentru orice pierderi ca rezultat al unui incendiu nceput n

timpul executrii Lucrrilor sau de oricare dintre angajaii si.
xxiii. Accesul oficialilor i vizitatorilor

1. Oficialii municipali i guvernamentali autorizai vor avea acces ntotdeauna la lucrare
oriunde este aceasta n pregtire sau n derulare, iar Executantul va furniza faciliti
adecvate pentru acest acces i pentru inspecie.
2. Dac antierul are condiii ce necesit accesul de ctre arheologi, oficiali din domeniul
conservrii sau al mediului, Executantul va furniza faciliti adecvate pentru acest acces i
pentru inspecie.
3. Acolo unde accesul vizitatorilor este necesar la birourile de pe antier, se ca acorda o
atenie special pentru a se asigura c acest acces este sigur i anunat corespunztor prin
indicatoare.
xxiv. Confort i sigurana forei de munc i a publicului

1. Executantul va marca toate anurile deschise i alte obstrucii prin indicatoare, ngrdiri,
baricade, i iluminat corespunzator pentru sigurana publicului.
2. n timpul executrii Lucrrilor, Executantul va respecta ntotdeauna toate cerinele legale
privind sigurana. Acesta va acorda o atenie special sntii i siguranei angajailor si i
va asigura condiii sanitare i de lucru corespunztoare.
3. Executantul trebuie s furnizeze toate echipamentele i uniformele de siguran
necesare pentru protecia i sigurana angajailor si.
xxv. Costul respectrii cerinelor de siguran este considerat a fi inclus n Preul

Contractual.
1. Curarea strzii pe perioada construciei
a. Executantul va cura toat mizeria, pietriul sau alte materiale strin vrsate n urma
operaiunilor de construcie de pe toate strzile i drumurile la ncheierea activitii din fiecare
zi. Curarea va include splarea cu ap, perierea electric, i utilizarea muncii manuale
dup cum este necesar pentru a realiza standardul comparabil cu strzile adiacente
neafectate de lucrri.
b. Executantul va lua toate msurile rezonabile pentru a preveni ca vehiculele s intre pe
antier i s ias de pe antier lsnd noroi sau alte reziduuri pe suprafaa strzilor sau
trotuarelor adiacente, i va ndeprta n mod prompt orice materiale depozitate astfel.
c. Executantul nu va obstruciona fr acordul Inginerului o lungime mai mare de 100 de
metri din orice parte a drumului n nici un moment.
xxvi. Accesul la servicii de urgen

1. Executantul va notifica Serviciile de Poliie, Salvare i de Pompieri nainte de a nchide
orice strad sau poriune a acesteia i nici o nchidere nu va fi fcut fr acordul Inginerului.
Serviciile de Poliie, Salvare i de Pompieri vor fi notificate atunci cnd strzile sunt din nou
circulabile pentru vehicule de urgen. Metodologia adoptat pentru construcia Lucrrilor va
28 | P a g e
minimiza interferentele cu accesul Serviciului de Poliie, Salvare i de Pompieri i n nici un

moment nu va mpiedica acest acces.
2. Executantul va lsa datele de contact pe timp de noapte la sediul Poliiei locale oricnd
sunt n curs operaiuni de construcii.
xxvii. Faciliti de depozitare i materiale reziduale

1. Nici un fel de faciliti de depozitare nu vor fi furnizate de Achizitor (dect dac se indic
altfel n Contract) iar Executantul va face toate aranjamentele i va suporta toate costurile
pentru depozitarea surplusului de materiale excavate. Depozitarea neautorizat nu va fi
permis.
2. ndeprtarea materialelor reziduale de la antier trebuie s respecte reglementrile
locale i naionale cu privire la transport i dispunere.
xxviii. Testare
1. n cazul n care Executantul furnizeaz propriile sale faciliti de testare, echipamentele,
personalul i metoda de funcionare vor fi acceptabile Inginerului, iar pn la 25% din toate
testele derulate de ctre Executant vor fi derulate simultan, pe probe din acelai material, de
ctre un laborator de testare independent avizat.
2. Dac rezultatele acestor teste independente arat c rezultatele Executantului sunt
incorecte, Inginerul va cere Executantului s repete testele sau s se bazeze pe propriile
sale rezultate de testare n scopul evalurii calitii materialelor i manoperei.
3. Inginerul va avea acces la laboratorul Executantului sau la laboratorul independent la
orice ore rezonabile.
4. Executantul va depune toate rezultatele testului fr ntrziere. Rezultatele de la
laboratoare independente vor fi copiate i remise direct Inginerului de ctre laborator.
5. Executantul va depune copii ale rezultatelor testului ct mai curnd posibil i nu mai
trziu de termenele specificate n Sistemul de Asigurare a Calitii.
xxix. Lucrri n afara antierului

1. Atunci cnd componente majore ale Lucrrilor sunt produse n afara antierului,
Executantul va asigura un birou adecvat i sigur la sau lng locul de, i pe perioada de,
producie i testare.
2. Executantul va notifica n scris Inginerul asupra atelierelor i locurilor n care lucrarea
este, sau va fi, derulat din care materialele articolelor fabricate sunt sau vor fi furnizate.
Acesta va mai da o notificare i va ine Inginerul informat ntotdeauna asupra perioadelor n
care aceste materiale vor fi gata a fi inspectate, astfel nct aceast inspecie poate avea loc
fr a ntrzia livrarea materialelor la antier. Aceste notificri vor fi date n acele momente
ce vor permite inspectarea ntregii lucrri n toate etapele proceselor de fabricaie i nu doar
cnd bunurile sunt ncheiate gate de livrare.
3. Cu cel puin 28 zile nainte de plasarea oricror comenzi pentru componente majore ale
Lucrrilor Executantul va nainta Inginerului spre aprobare date detaliate i complete precum
i probe atunci cnd este solicitat asupra materialelor/ componentelor pe care intenioneaz
29 | P a g e
s le procure pentru Lucrri. Toate aceste articole vor respecta Specificaiile Tehnice i vor
avea avizele necesare pentru utilizare n Romnia.
xxx. Ali Executanti

1. Executantul este informat c ali executanti angajai de ctre Achizitor i angajai ai
Achizitorului pot lucra pe sau n jurul antierului. Executantul va acorda acces pe antier
oricror asemenea persoane. Executantul va coopera cu Achizitorul i va planifica i executa
Lucrrile spre satisfactia comuna i va asigura progresul satisfctor al proiectului.
2. Executantul nu va interfera n nici un fel n lucrri, fie c acestea sunt proprietatea
Achizitorului fie c sunt proprietatea unei tere pri i fie c poziia acestor lucrri este sau
nu indicat Executantului, de ctre Inginer, exceptnd cazurile in care interferena este
descris n mod special ca parte a Lucrrilor fie n Contract fie prin instruciune a Inginerului.
Executantul va respecta i se va asigura c angajaii si i sub-executantii si respect
construcia i finisarea lucrrilor i articolele furnizate sau instalate de alii i va fi responsabil
pentru orice pierdere sau deteriorare a acestora dac a fost cauzat de acesta.
xxxi. Protecia mediului

1. Executantul va executa toate lucrrile i va lua orice msuri pentru protecia mediului i
reducerea impactului asupra mediului n conformitate cu legile n vigoare n Romnia. Acesta
va obine toate informaiile necesare actualizate privind Agentia pentru Protecia Mediului n
Romnia i va obine toate autorizaiile necesare i va derula studii complementare oricnd
este necesar. Acesta va obine avize de mediu pentru toate lucrrile temporare.
2. Pe perioada lucrrilor, inclusiv recrutarea pe antier i perioada de ntreinere,
Executantul i sub-contractantii si, cu respectarea normelor i reglementrilor n vigoare,
vor implementa urmtoarele msuri de diminuare a impactului:
Reducerea zgomotului Echipamentelor i Statiilor atunci cnd se lucreaz n zone urbane i
n apropierea unor cldiri ocupate.
Controlul vibraiilor de la statii i de la echipamente n zone urbane i n apropierea unor
cldiri i a altor structuri.
Amplasarea optim a concasoarelor, statiilor asfaltice, statiilor de betoane i a altor uniti
similare, n vederea minimizrii impactului lor negativ asupra mediilor naturale i umane.
Aplicarea unui plan adecvat de gestionare a traficului pentru a minimiza tulburarea cauzat
de traficul pe antier i pentru a proteja publicul i personalul Executantului.
Protejarea rurilor, lacurilor, terenurilor de culturi i a oricror zone din jurul antierului,
contra oricrei poluri, care poate fi cauzata de lucrrile permanente de drumuri fie din alte
activiti legate de organizarea Executantului.
Controlul metodei de depozitare a materialelor, cu respectarea strict a standardelor i
Specificaiilor Tehnice privind articolele cele mai sensibile cum ar fi combustibil, bitum,
lubrifiani, ciment, exploziv, etc.
Protecia i reconditionarea la sfritul lucrrilor a gropilor de imprumut, carierelor, serviciilor
i drumurilor de ocolire i a oricrei alte lucrri temporare sau pregtitoare.
Furnizarea i instalarea de echipamente specifice i monitorizarea relevant a zgomotului,
gazului, prafului, lichidelor i altor poluatori derivai din activitile pe antier.
30 | P a g e
Reducerea emisiei de poluatori atunci cnd acetia ating nivele maxime admisibile, n
conformitate cu normele i legislaia romn curent.
Materialele biodegradabile vor fi ngropate cu atenie n locaii aprobate de Inginer i de
Agenia local de mediu n vederea prevenirii unei poluri a apei subterane.
3. Orice alt aciune ce poate fi necesar n conformitate cu instruciunile Inginerului i, dup
cum este prevzut de legislaia curent romn.
4. Executantul, la cererea Inginerului, va efectua orice msurtori de mediu ce sunt prevzute
pentru a demonstra c cerinele acestei Clauze sunt respectate. Testele vor fi derulate n
locaiile i n momentele cerute de Inginer, iar Executantul va derula aceste teste pe propria
sa cheltuial cu instrumentele furnizate de acesta.
5. Echipamentele Executantului
a. Caracteristicile echipamentelor ce vor fi utilizate de catre Executant pentru executarea
Lucrrilor vor fi prezentate Inginerului nainte de utilizarea acestora.
b. Dac dup prerea Inginerului apar circumstane prin care este rezonabil c utilizarea
echipamentelor Executantului trebuie suspendat fie temporar fie permanent, Executantul va
schimba metoda de executare a lucrrii afectate. n special, acest lucru se va aplica acolo
unde este imposibil sau nesigur s se excaveze exceptnd cu metode manuale, datorit
apropierii de, i pericolului pentru, drumuri, structuri sau servicii existente.
c. Executantul va fi considerat a nu avea nici o cauz pentru reclamaii contra Angajatorului pe
motiv c ar trebui s i desfoare activitatea prin alt metod, i nici nu va fi considerat a
avea cauz pentru reclamaie dac orice comand fcut de Inginer rezult n faptul c
echipamentele Executantului trebuie s rmn inactive pentru o orice perioad de timp sau
c trebuie s fie ndeprtate.
6. Eliberarea antierului la terminarea lucrarilor
7. Un Certificat de Buna Executie nu va fi eliberat nainte ca Executantul s fi ndeprtat toate
utilajele, echipamentele, unitile, materialele reziduale ale sale de pe antier iar antierul s
fie readus la starea iniial spre satisfacia Beneficiarului si Inginerului
xxxii. Avize de Construire

1. Executantul va respecta toate condiiile prevzute n condiiile stipulate n avizele
obinute de ctre Angajator si care au stat la baza obtinerii Autorizatiei de Construire si orice
avize acordate de tere pri.
xxxiii. Program de lucru

1. Restriciile privind programul de lucru se pot aplica la antier inclusiv livrarea
materialelor i echipamentelor. Detalii sunt date n Clauzele Generale si Speciale din
Contract.
xxxiv. Lucrri temporare

1. Executantul va proiecta, aranja, furniza i ndeprta pe cheltuiala sa toate lucrrile temporare
necesare pentru executarea Lucrrilor Permanente. Lucrrile temporare vor include
furnizarea de devieri temporare de drumuri acolo unde sunt considerate necesare. Toate
lucrrile temporare vor fi aprobate de Inginer, ns acest lucru nu va elibera Executantul de
31 | P a g e
rspunderea sa pentru proiectarea i suficiena lor. Executantul va obine toate avizele

necesare de la autoritile competente, servicii (detinatori de utiliti), autoritati locale i alte
tere pri pentru proiectarea lucrrilor temporare cnd e cazul.
2. Executantul va fi responsabil pentru obinerea tuturor aprobrilor i avizelor pentru
organizarea tuturor nchirierilor necesare de teren pentru orice lucrri temporare cum ar fi
drumuri de acces, drumuri ocolitoare, gropi de imprumut, organizare de antier, zone de
depozitare a materialelor i echipamentelor, faciliti de laborator i altele. Acesta va
reconditiona zonele afectate de aceste lucrri temporare fie la starea lor original fie la o
stare convenit de Inginer, sau stipulat n avize.
3. Executantul va proiecta i va construi orice form de ocol temporar de osea i trecere peste
calea ferat sau ru i va fi responsabil pentru obinerea aprobrilor i avizelor de la toi
titularii de teren i altor organizaii relevante afectate de aceste lucrri temporare.
4. Ocolurile temporare de drumuri vor fi proiectate i construite folosind materiale i o
manoper care s previn sedimentarea, deformarea sau ndoirea suprafeei de rulare.
5. Proiectarea ocolului va fi depus la Inginer spre aprobare. Executantul va prezenta detaliile
schemei sale proprietarilor de terenuri, autoritii pentru ruri etc.
6. Cnd depune proiectarea de ocol Inginerului, Executantul va mai depune i propunerile sale
pentru gestionarea traficului i siguran n timp ce ocolul este n uz i va obine aprobarea
acestora de la autoritile locale.
7. La ncheierea seciunii aferente a Lucrrilor pentru care s-au efectuat lucrrile temporare,
Executantul va ndeprta aceste drumuri, structuri i alte asemenea i va restaura terenul pe
care au fost construite la starea sa original sau la o stare similar spre satisfacia
Inginerului.
xxxv. Documente necesare pentru Receptia Lucrarilor de ctre Angajator

1. Lucrrile vor fi receptionate de ctre Angajator i Beneficiarul Local dup ce au
fost ncheiate n conformitate cu Contractul. n scopul procedurii de preluare Executantul va
pregti i va prezenta Inginerului Cartea Construciei i Desenele as-built dup cum
prevede legea romn. Aceste acte vor constitui anex la Procesul Verbal de Receptie la
terminarea Lucrarilor.
2. Neprezentarea de ctre Executant a acestor acte poate fi considerat de Inginer
ca motiv justificat de a respinge notificarea Executantului pentru emiterea Certificatului de
Preluare.
3. Inginerul va avea dreptul de a revizui documentele prezentate de Executant i de
a dispune orice amendamente sau confirmri dup cum consider acesta necesar.
xxxvi. Provizioane
1. Provizioanele specificate n Contract vor fi utilizate, n ntregime sau parial, doar la discreia
i la instruciunea Inginerului.
2. Atunci cnd un provizion este prevzut n Lista de Cantiti pentru a acoperi preul de cost al
anumitor bunuri, servicii sau materiale de furnizat conform Contractului, suma de achitat
astfel Executantului va fi preul real pltibil de acesta, pentru furnizarea acestor bunuri,
servicii sau materiale, mpreun cu orice cheltuial inclus de Executant n preul su pentru
32 | P a g e
a lua n calcul fora de munc, profitul, transportul, constituirea i alte cheltuieli legate de
aceste bunuri, servicii sau materiale.
3. Executantul va produce toate facturile, bonurile i chitanele legate de plile fcute de
acesta n legtur cu articolele din Sumele Provizorii atunci cnd acesta solicit plata acestor
articole.
xxxvii. Investigarea i ndeprtarea muniiilor

1. Indepartarea muniiilor va nsemna n sensul prezentei Specificaii fie eliminarea resturilor
explozive de la rzboi (RER) fie a muniiilor neexplodate (MNX) sau a altor materiale
explozive, de propulsie i pirotehnice inclusiv Muniie pentru Arme Mici.
2. n timpul construciei va exista o posibilitate pentru descoperirea de muniii. De aceea
Executantul va pregti un Plan de investigare i ndeprtare a muniiilor pentru toate lucrrile
de executie. Planul va fi pregtit i executat de un specialist profesionist cu experien n
acest domeniu. Planul este supus aprobrii Inginerului. Plan va cuprinde urmtoarele:
Evaluare a msurii investigarii i ndeprtrii de muniii de asumate n conformitate cu
Specificaiile Tehnice
Proceduri detaliate pentru identificarea, securizarea, ndeprtarea muniiilor neexplodate,
implementarea procedurilor de Control al Calitii
Prezentarea de rapoarte Inginerului inclusiv formatul de raportare propus, pentru
urmtoarele:
Raport pe fiecare Zon de Construcie analizat, eliberat i inspectat n termen de 14
zile de la ncheierea acestei activiti;
Rapoarte la ase (6) luni asupra tuturor cutrilor, eliberrilor, dispunerilor, Controalelor
de Calitate i inspectrilor.
3. Pentru fiecare Zon de Construcie cutat i eliberat Executantul va emite un Certificat
confirmnd eliberarea zonei n formatul convenit cu Inginerul.
4. Planul Executantului de Investigare i ndeprtare a Muniiilor va face parte din Sistemul
general de Asigurare a Calitii.
5. Scopul aciunilor Executantului din cadrul cerinelor acestei Specificaii va fi limitat la
ndeprtarea muniiilor pn la 1m adncime sub suprafaa solului, care poate fi derulat
folosind detectoare manuale standard.
xxxviii. Asisten arheologic

1. Monitorizarea arheologic a construciei este n general realizat pentru a monitoriza
activiti ce afecteaza solul i care au loc n apropierea unor locaii arheologice cunoscute
sau acolo unde se va efectua un numr substanial de spturi. Monitorizarea construciei se
realizeaz pentru a limita impacturile la locaiile arheologice n timpul operaiunilor de
spturi ce sunt amplasate n apropierea unor cunoscute locaii arheologice. Aceast
activitate este prevzute de Ordonana Guvernului nr. 43/ian. 2000, paragraful 6b.
2. Indiferent de prezena sau absena personalului Autoritii Arheologice dac oricine dintre
angajaii Executantului sau alt persoan identific orice material suspectat a fi de
semnificaie arheologic n timpul construciei, lucrrile ce ar putea avea impact asupra
33 | P a g e
materialului vor fi ntrerupte imediat, iar Inginerul precum i Autoritatea Arheologic vor fi
notificate imediat.
3. Executantul va fi responsabil pentru protecia mpotriva unei eventuale sustrageri sau
tulburri, a materialului suspectat a fi de semnificaie arheologic pn atunci cnd este luat
decizia unei cercetri ulterioare fie de ctre autoritatea competent fie de Inginer.
4. Executantul va include n Programul su de Lucrri activiti legate de monitorizarea
arheologic i va include n Sistemul su de Asigurare a Calitii Metodologia
corespunztoare n scopul monitorizrii arheologice. Acest lucru trebuie sa acopere
suspendarea unei pri sau a tuturor lucrrilor pentru inspectarea i fotografierea anurilor,
malurilor, i excavrilor manuale de ctre personalul executantului sub supraveghere
arheologic, excavarea de urgen pe o perioad de pn la apte (7) zile n cazul unor
descoperiri inadvertente.
34 | P a g e
CAIET DE SARCINI
LUCRARI DE TERASAMENTE
35 | P a g e
CUPRINS
GENERALITATI
ART. 1. DOMENIUL DE APLICARE

ART. 2. PREVEDERI GENERALE
CAP. I. MATERIALE FOLOSITE
ART. 3. PAMANT VEGETAL

ART. 4. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
ART. 5. APA DE COMPACTARE
ART. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
ART. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR
CAP. II. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
ART. 8. PICHETAJUL SI BORNAREA LUCRARILOR

ART. 9. LUCRARI PREGATITOARE
ART. 10. INLATURAREA SAU REAMPLASAREA INSTALATIILOR PUBLICE
EXISTENTE
ART. 11. MISCAREA PAMANTULUI
ART. 12. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE
ART. 13. LUCRARI DE EXCAVATII GENERALE
ART. 14. EXECUTIA DEBLEELOR
ART. 15. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE
ART. 16. EXECUTIA RAMBLEELOR
16. 1. PRESCRIPTII GENERALE

16. 2. MODUL DE EXECUTIE A RAMBLEELOR
16. 3. COMPACTAREA RAMBLEELOR
16. 4. CONTROLUL COMPACTARII
16. 5. PROFILE SI TALUZE
16. 6. PRESCRIPTII APLICABILE PAMANTURILOR SENSIBILE LA
APA
16. 7. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR DIN MATERIAL
STANCOS
16. 8. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR NISIPOASE
36 | P a g e
16. 9. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR DIN SPATELE

ZIDARIILOR
16. 10. PROTECTIA IMPOTRIVA APEI
16. 11. MASURAREA SI DECONTAREA LUCRARILOR
ART. 17. TEHNOLOGIA EXECUTARII MECANIZATE A TERASAMENTELOR

ART. 18. CONSTRUCTIA PATULUI DRUMULUI IMBUNATATIT
ART. 19. CONSTRUCTIA STRATURILOR SUPERIOARE ALE
TERASAMENTELOR
ART. 20. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
ART. 21. FINISAREA PLATFORMEI
ART. 22. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
ART. 23. DRENAREA APELOR SUBTERANE
ART. 24. DEVIEREA SAU REAMENAJAREA CURSURILOR DE APA
ART. 25. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
ART. 26. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
CAP. III. RECEPTIA LUCRARILOR
ART. 27. RECEPTIA PE FAZE

ART. 28. RECEPTIA LA TERMINAREA TERASAMENTELOR
ART. 29. RECEPTIA FINALA
37 | P a g e
GENERALITATI
ART. 1. - DOMENIUL DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor.
ART. 2. - PREVEDERI GENERALE
2.1. - La executarea terasamentelor se respecta prevederile din standardele si

normativele In vigoare, iIn masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de
sarcini.
2.2. - Antreprenorul va asigura, prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitatile
de specialitate, efectuarea tuturor Incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
2.3. - Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. - Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. - Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a
terasamentelor, cu rezultatele obtinute In urma determinarilor si Incercarilor.
2.6. - In cazul In care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul
va dispune Intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
CAPITOLUL I
MATERIALE FOLOSITE
ART. 3. - PAMANT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza sa fie Insamantate sau plantate, se foloseste

pamant vegetal ales din pamanturile vegetale locale care prezinta conditii de crestere a
vegetatiei.
ART. 4. - PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
4.1. - Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243 care se folosesc
la executarea terasamentelor sunt date in tabelul 1.a si 1.b.
Tabel 1a
Materiale pentru terasamente
38 | P a g e
Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243

Granulozitate Indi
Continut in parti ce
fine in %din de
masa totala pt : Coef plas Cal.
icien ticit Umfl mat
Si
t de ate are . pt
Denumirea si caracterizarea principalelor tipuri de pamant mb
d< neun Ip pt liber tera
ol d<0
d<0. 0. iform fract a sa
.00
05mi 25 itate iune Ui% me
5
n mi Un a nte
min
n sub
0.5
mm
1.Pamanturi necorozive Cu foarte putine parti fine,
Foa
grosiere fractiunea mai mare neuniforme(granulozitate
<2 rte
de 2mm reprezinta mai mult continua) insensibilitate la 1a <1 <10 >5 0
0 bun
de 50% Blocuri, bolovanis, inghet-deschis si la
a
pietris variatiile de umiditate
Idem 1a, insa uniforme
(ganulozitate continua) Foa
1b <5 rte
bun
a
2. Pamanturi necorozive Cu partii fine,
Foa
medii si fine (fractiunea mai neuniforme(granulozitate
rte
mica de 2mm reprez. Mai continua)sensibilitate mijlocie 2a >5
<4 bun
mult de 50%) Nisip cu pietris, la inghet-deschis insensibilitate 6 <20 <10
0 a
nisip mare mijlociu sau fin la variatiile de sensibilitate
Idem 2a, insa uniforme Bun
2b >5
(ganulozitate continua) a
3. Pamanturi necorozive Cu multe parti fine, foarte
medii si fine (fractiunea mai sensibile la inghet-desghet, Me
mica de 2mm reprezinta mai ftractiunea fina prezinta 3a - <40 dio
mult de 50%)cu liant umflare libera (respectiv >4 cra
>6 >20 >10
constituit din pamanturi contractie) redusa 0
coezive.Nisip ci pietris, nisip Idem 3a, insa fractiunea fina Me
mare, mijlociu sau fin ci liant prezinta umflare libera medie 3b - >40 drio
prafos sau argilos. sau mare ca
Nota : In terasamente se poate folosi si material provenit din derocari, in conditiile aratate in
prezentul local.
39 | P a g e
Tabel 1b
Materiale pentru terasamente
Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243
Granulozitate Indic
e de
plasti Cal.
Conform Umf
citate mat.
Sim nomogramei lare
Denumirea si caracterizarea principalelor tipuri de pamant Ip pt pt
bol Casagrande liber
fracti tera
a
unea sam
Ui%
sub ente
0.5m
m
1.Pamanturi coezive nisip Anorganice cu
Med
prafos, praf nisipos, nisip compresibilitate si umflare
4a <10 <40 iocr
argilos,praf argilos, nisipos, libera reduse, sensibilitate
a
praf argilos, argila prafoasa mijlocie la inghet-desghet
nisipoasa, argila prafoasa, Anorganice cu
argila, argila grasa. compresibilitate mijlocie si Med
umflare libera reduse sau 4b <35 <70 iocr
medii, foarte sensibile la a
inghet-desghet
Anorganice (MO>5%)cu
Med
compresibilitate si umflare
4c <10 <40 iocr
libera reduse si sensibilitate
a
mijlocie la inghet-desghet
Anorganice cu compresibilitate
si umflare libera mare,
4d >35 >70 Rea
sensibilitate mijlocie la inghet-
desghet
compresibilitate mijlocie si
umflare libera redusa sau 4e <35 <75 Rea
medie, foarte sensibile la
inghet-desghet
Foar
compresibilitate mare, umflare
4f - >40 te
libera medie sau mare, foarte
rea
sensibile la inghet-desghet
Materiile organice sunt notate cu MO
40 | P a g e
4.2. - Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite In orice conditii climaterice si
hidrologice, la orice Inaltime de terasament, fara sa fie luate masuri speciale.
4.3. - Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre In cazul In care
conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea
prevederilor STAS 1709 / 2 - 90 privind prevenirea degradarilor provocate din inghet - dezghet.
4.4. - In cazul terasamentelor In debleu sau la nivelul terenului, alcatuite din pamanturi
argiloase cu simbolul 4e, 4f si a caror calitate, conform tabelului 1b este rea sau foarte rea, vor
fi Inlocuite cu pamanturi corespunzatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti hidraulici
(var, cenusa de termocentrala, etc.), pe o grosime de minimum 20 cm In cazul pamanturilor rele
si de minimum 50 cm In cazul pamanturilor foarte rele (sau a celor cu densitatea In stare uscata
mai mica de 1,5 g/cmc). Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie Inlocuirea,
fie stabilizarea acestora pe o grosime de minimum 15 cm. Atat Inlocuirea cat si stabilizarea lor
se va face pe toata latimea platformei, grosimea fiind considerata sub nivelul patului drumului
constituind partea superioara a terasamentelor, care Impreuna cu sistemul rutier, trebuie sa
asigure o grosime mai mare decit adancimea de inghet-dezghet din zona.
4.5. - La realizarea terasamentelor In rambleu, In care se utilizeaza pamanturi simbol 4d
(anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5I) a caror calitate conform tabelului 1b este rea,
este necesar ca alegerea solutiei de punere In opera si eventualele masuri de Imbunatatire sa
fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice. Atat Inlocuirea cat
si stabilizarea lor se va face pe toata latimea platformei grosimea fiind considerata sub nivelul
patului drumului constituind partea superioara a terasamentelor, care Impreuna cu sistemul
rutier, trebuie sa asigure o grosime mai mare decat adancimea de Inghet-dezghet din zona.
4.6. - Conditiile de utilizare a diferitelor pamanturi pot fi combinate la cererea
beneficiarului cu masuri specifice destinate sa aduca pamantul extras In stare compatibila cu
modalitatile de punere In opera si cu conditiile metereologice. Aceste masuri care cad In sarcina
antreprenorului privesc modalitatile de extragere si de corectii a continutului In apa fara aport de
liant sau reactiv.
ART. 5. - APA DE COMPACTARE
5.1. - Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa

contina materii organice In suspensie.
5.2. - Apa salcie va putea fi folosita cu acordul beneficiarului In afara de terasamentele
din spatele lucrarilor de arta.
5.3. - Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se
face decat cu aprobarea beneficiarului In care se vor preciza si modalitatile de utilizare.
ART.6. - PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleelor erodabile

trebuie sa aibe calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleelor, excluse fiind
nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni
mai mari de 100mm. Ele se regasesc In zona hasurata a graficului din tabelul 1b.
41 | P a g e
ART. 7. - VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR
7.1. - Verificarea calitatii pamantului consta In determinarea principalelor caracteristici

ale acestuia prevazute In tabelul 1.
Tabel
1
Nr. Caracteristici care se Metode de
crt. verifica Frecvente minime determinare
conform STAS
In functie de heterogenitatea pamantului
1 Granulozitate utilizat, Insa nu va fi mai mica decat o 1913 / 5 - 86
Incercare la 5000 mc
2 Limite de plasticitate 1913 / 4 - 86
3 Coeficientul de 730-89
neuniformitate
Pentru pamanturile folosite In rambleele din
4 Caracteristicile de -spatele zidurilor
compactare -pamanturilor folosite la protectia 1913 / 13 - 83
rambleelor
5 Umflare libera -o Incercare la 1000 mc 1913 / 12 - 88
6 Sensibilitate la 1709 / 2 - 90
Inghet-dezghet
7 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913 / 1 - 82
7.2. - Laboratorul antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de

laborator.
CAPITOLUL II
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
ART.8. - PICHETAJUL SI BORNAREA LUCRARILOR
8.1. - De regula, pichetajul axului traseului este efectuat prin grija beneficiarului. Sunt
materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile
de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati In afara amprizei drumului. Pichetajul
42 | P a g e
este Insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati In afara
zonei drumului cel putin cate doi reperi pe km.
8.2. - In cazul In care documentatia este Intocmita pe planuri fotogrametrice, traseul
drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca de catre
beneficiar la Inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate
pentru vIrfurile de unghi si a reperelor de pe teren.
8.3. - Inainte de Inceperea lucrarilor de terasamente, antreprenorul trece la restabilirea
si completarea pichetajului In cazul situatiei aratate la pct. 8.1 sau la executarea pichetajului
complet nou In cazul situatiei de la pct. 8.2. Aceste lucrari se fac de comun acord cu
beneficiarul si proiectantul. Pichetii implantati In cadrul pichetajului complementar vor fi legati In
plan si In profil In lung de aceeasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
8.4. - Odata cu definitivarea pichetajului, In afara de axa drumului, antreprenorul va
materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele :
- Inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii In axul drumului;
- punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);
- Inclinarea taluzelor.
8.5. - Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperelor
de a restabili sau de a le restabili sau de a le reamplasa daca este necesar. Acestia se vor
scoate In afara zonei de lucru.
8.6. - Scoaterea lor In afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre antreprenor, pe
cheltuiala si raspunderea sa.
8.7. - Cu ocazia efectuarii pichetajului, vor fi identificate si toate instalatiile subterane si
aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate In ampriza lucrarilor In vederea
mutarii sau protejarii acestora, conform documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber
antreprenorului. Aceste lucrari se vor corela cu cele prevazute In proiect si In caz de
neconcordante se va Instiinta beneficiarul pentru a stabili sumele necesare, eventual
suplimentare, fata de cele prevazute In proiect.
ART. 9. - LUCRARI PREGATITOARE
9.1. - Inainte de Inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari

pregatitoare In limita zonei expropriate :
- defrisari;
- curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin Indepartarea apelor de suprafata si subterane;
- demolarea constructiilor existente.
Conditii tehnice de executie
Zonele ce trebuiesc curatate sI defrisate vor corespunde In principiu cu zonele de
protectie sI vor fi indicate In plan sau vor fi specificate de dirigintele de santier dupa cum
urmeaza:
a) - zonele aflate de o parte sI de alta a axei drumului, In dreptul constructiei pe o latime de 5 m
fata de marginile constructiei;
43 | P a g e
b) - zonele aflate de o parte sI de alta a axei drumului pe o latime de 1,5 m fata de piciorul
respectiv creasta taluzului de debleu sau rambleu;
c) - zona santurilor sau canalelor pe o latime de 1,5 m fata de muchia taluzului spre exterior;
d) - alte spatii cum sunt zonele de Imprumut, zonele intersectiilor rutiere, cele ale drumurilor sau
ale altor facilitati.
In timpul operatiunilor de curatire sau de executie, copacii sI arbustii aflati In afara zonei
drumului vor trebui protejati de lovire.
Cu ocazia defrisari se vor elimina din zona drumului sI arbori care Impiedica vizibilitatea
sau afecteaza din punct de vedere estetic traseul. Copacii, la care mai putin de o treime din
diametrul portiunii inferioare a trunchiului se afla In zona care trebuie curatata vor fi lasati la
locurile lor, cu exeptia cazurilor cand acestia sunt Inclinati catre axa drumurilor.
In zonele de debleu sI rambleu toate cioatele sI radacinile vor fi complet Inlaturate pana
la o adancime de 60 cm, sub nivelul patului sI sub taluzuri. Pamantul vegetal astfel excavat se
recomanda sa se foloseasca la protejarea taluzurilor rambleurilor.
Zonele de debleu sI zonele de Imprumut de unde se va scoate material pentru umpluturi
vor fi defrisate astfel Incat sa se Inlature toate buruienile, ierburile sI vegetatia. Cu exeptia
zonelor ce urmeaza a fi excavate golurile formate prin scoaterea cioatelor sau a altor
obstructiuni vor trebui umplute cu material corespunzator sI compactate la o densitate aparenta
egala cu cea a terenului Inconjurator.
9.2. - Antreprenorul trebuie sa execute In mod obligatoriu sau sa contacteze organele
silvice pentru taierea arborilor, a pomilor si arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile.
Doborarea arborilor si a pomilor, precum si transportul materialului lemnos rezultat, se
face pe cheltuiala antreprenorului dupa Indeplinirea formelor legale.
Scoaterea buturugilor si a radacinilor se face In mod obligatoriu la ramblee cu Inaltime
mai mica de 2m precum si la deblee.
9.3. - Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni, precum si de alte materiale,
se face pe Intreaga suprafata a amprizei.
9.4. - Decaparea pamantului vegetal se face pe Intreaga suprafata a amprizei drumului
si a gropilor de Imprumut.
9.5. - Pamantul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate In depozit
definitiv. Pamantul vegetal va fi pus Intr-un depozit provizoriu In vederea reutilizarii.
9.6. - In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau
debleul drumului, acestea trebuie abatute prin santuri de garda provizorii sau definitive care sa
colecteze si sa evacueze apa In afara amprizei drumului.
9.7. - Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00m
sub nivelul platformei terasamentelor.
Aceste lucrari se vor efectua pe Intreaga zona a proiectului ocupat de constructor cu
scopul de a-si putea desfasura operatiile care-i revin conform contractului.
Podurile, podetele si celelalte structuri nu vor fi Inlaturate Inainte de a se asigura
continuitatea traficului public. Demolarea si Inlaturarea podetelor existente, a podurilor si a
indicatoarelor de circulatie, a cladirilor sau a parapetelor se va face fara a fi afectate alte
constructii sau proprietati particulare din vecinatatea drumului.Materialele
44 | P a g e
rezultate prin demolarea constructiilor vor fi descarcate Intr-o zona care nu va afecta zona si
aspectul estetic al drumului cIt si mediul Inconjurator In conformitate cu indicatiile dirigintelui.
Toate Imbracamintile din beton de ciment, straturile de baza, bordurile, etc. ce trebuie
Inlaturate vor fi dislocate In bucati si depozitate apoi In locuri bine stabilite. In cazul In care se
Intilneste un strat bituminos In zona pIna la 100 cm sub cota proiectata, acesta va fi scarificat iar
materialul rezultat va fi compactat la densitatea aparenta prescrisa pentru rambleu sau va fi
depozitat In vederea reciclarii, daca se apreciaza ca aceasta este necesara si oportuna.
Materialele de constructie cum sunt betonul sau zidaria vor putea fi utilizate la baza
rambleului sau vor putea fi Incorporate In rambleuri In urmatoarele conditii:
- sa fie dislocate In fragmente a caror dimensiune sa nu depaseasca 2/3 din grosimea
stratului;
- sa fie astfel amplasate IncIt nici un element sa nu se afle la mai putin de 50 cm sau 2/3
din grosimea stratului fata de nivelul taluzului sau fata de partea superioara a rambleului, cu
conditia obtinerii unui material corespunzator cu granulozitate, In caz contrar aceste materiale
vor fi folosite numai pentru constructia bazei rambleului.
9.8. - Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si
radacinilor, etc., vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura conform prevederilor art. 4 si
compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut In tabelul nr.5, punctul b.
9.9. - Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor Inainte ca beneficiarul sa
constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate In prezentul articol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie In mod obligatoriu mentionata In registrul de santier.
ART. 10. INLATURAREA SAU REAMPLASAREA STALATIILOR PUBLICE

EXISTENTE
Fazele de lucru pentru Inlaturarea drenurilor parasite sau a canalelor vor cuprinde:
a) - executia excavatiilor In orice teren, inclusiv roca sau beton armat, Incarcarea
materialului excavat In mijloace de transport, sprijinirea peretilor sapaturii sI evacuarea apei din
sapatura;
b) - Incercari preliminare de derocare, pe santier, folosind exploziv In cazul cand acest
lucru este necesar;
c) - demontarea sI dislocarea drenurilor, canalelor sau a altor constructii similare
Impreuna cu suportul sau vutele adiacente folosind In acest scop exploziv sau alte mijloace
adecvate;
d) - taierea armaturilor ;
e) - finisarea bazei sI a marginilor sapaturii, curatirea sI Indepartarea materialului
rezultat;
f) - reducerea suprafetei In cazul sapaturii In exces;
g) - umplerea golurilor cu material corespunzator sI compactarea;
h) - depozitarea surplusului de material;
I) - Inchiderea capetelor de drenuri sau de canale nefolosite.
j) - umplerea puturilor de vizitare sI a bazinelor de captare cu material corespunzator sI
compactarea acestuia.
45 | P a g e

Aceste lucrari vor fi executate de catre Intreprinderi specializate sI vor fi supravegheate
de persoane competente autorizate.
Masurarea sI decontarea lucrarilor
Dirigintele va verifica lucrarile realizate de catre intreprinderile specializate iar
decontarea se va face In conformitate cu cantitatile de lucrari executate.
Pentru restul lucrarilor, masurarea sI decontarea lucrarilor se va face In conformitate cu
specificatiile adecvate existente sI cu prevederile contractuale.
ART. 11. - MISCAREA PAMANTULUI
11.1. - Miscarea pamantului se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din

sapaturi In profilele cu umpluturi a proiectului.
11.2. - Excedentul de sapatura ca si pamaturile din deblee care sunt improprii realizarii
rambleelor In sensul prevederilor din art. 4, precum si pamantul din patul drumului din zonele de
debleu care trebuie Inlocuite In sensul art. 4 vor fi transportate In depozite definitive.
11.3. - Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de
Imprumut.
11.4. - Recurgerea la deblee si ramblee In afara profilului din proiect sub forma de
supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii beneficiarului.
11.5. - Daca In cursul executiei apar pamanturi provenind din deblee si gropi de
Imprumut incompatibile cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini
speciale relativ la calitate si conditiile de executie a rambleelor, antreprenorul trebuie sa
informeze beneficiarul si sa-i supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei
pamantului pentru umplutura.
11.6. - La lucrarile importante, beneficiarul, daca considera necesar sa precizeze, sa
completeze sau sa modifice prevederile art. 4 al prezentului caiet de sarcini, poate Intocmi In
cadrul caietului de sarcini speciale Tabloul de corespondenta a pamiatului prin care se
defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din deblee sau gropi de Imprumut si o
Inainteaza spre verificare proiectantului.
11.7. - Transportul pamantului se face pe baza unui plan Intocmit de antreprenor -
Tabloul miscarii pamantului care defineste In spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarui
volum izolat de debleu sau din groapa de Imprumut considerata In mod individual. El tine cont
de Tablul de corespondenta a pamantului stabilit de beneficiar, daca acesta exista, ca si de
punctele de trecere obligatorii ale intinerarului de transport si prescriptiile caietului de sarcini
speciale. Acest plan este supus aprobarii beneficiarului In termen de 30 de zile de la notificarea
ordinului de Inceperea lucrarilor, precum si a proiectantului.
ART.12. - GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE
12.1. - In lipsa unor precizari In caietul de sarcini speciale, alegerea gropilor de

Imprumut sau a depozitelor este lasata la latitudinea antreprenorului, sub rezerva aprobarii
46 | P a g e
beneficiarului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile Inainte de Inceperea
exploatarii gropilor de Imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie sa fie Insotita, daca
beneficiarul considera necesar, de :
- o justificare a calitatii materialelor In spiritul prevederilor art. 4 al prezentului caiet de
sarcini, In ceea ce priveste gropile de Imprumut. Cheltuielile pentru sondaje si analize sunt In
sarcina antreprizei;
- acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite si pentru extragerea de pamant din
gropile de Imprumut dat de proprietarul terenului.
12.2. - La exploatarea gropilor de Imprumut antreprenorul va respecta urmatoarele reguli
:
- Crestele taluzelor gropilor de Imprumut trebuie, In lipsa autorizatiei prealabile a
beneficiarului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
- Sapaturile In gropile de Imprumut pot fi efectuate In continuarea taluzelor de debleu, cu
conditia ca fundul sapaturii sa fie la terminarea extragerii, nivelat de asa maniera Incat
evacuarea apelor din precipitatii sa fie asigurata, spre terenul natural, In bune conditii, iar
taluzele sa fie Ingrijit taluzate;
- Sapaturile In camerele de Imprumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al
drumului, In profilele In debleu sau sub cota santului de scurgere a apelor In zona de rambleu;
- In albiile majore ale raurilor, gropile de Imprumut vor fi executate spre albie cu o
bancheta de 4,00 m latime Intre piciorul taluzului drumului si groapa de Imprumut;
- Fundul gropilor de Imprumut va avea o panta transversala de 13 si o panta
longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;
- Taluzurile camerelor de Imprumut amplasate In lungul drumului se vor executa cu
Inclinarea de 1:1,51:3. Cand Intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de Imprumut nu
se lasa nici un fel de banchete, taluzul camerelor de Imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
12.3. - Surplusul de sapatura In zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum urmeaza:
- fie In continuarea terasamentului In rambleu, cu nivelare, compactare si taluzare
conform prescriptiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafata lor superioara va fi nivelata la o
cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului;
- fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor In executie sau a
celor existente si In afara firelor de scurgerea apelor, cu aceleasi conditii de amenajare ca mai
sus.
In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului, sa se
respecte conditiile impuse, sa se asigure scurgerea apelor si sa se verifice stabilitatea
versantilor.
La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa nu provoace Inzapezirea
drumului.
12.4. - Antreprenorul va avea grija ca gropile de Imprumut si depozitele sa nu
compromita stabilitatea masivelor naturale, nici sa nu riste antrenarea lor de ape sau sa
cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice
particulare. In acest caz, antreprenorul va fi In Intregime raspunzator de aceste pagube.
12.5. - Beneficiarul se va opune executarii gropilor de Imprumut sau depozitelor care pot
afecta nefavorabil aspectul Imprejurimilor, scurgerea apelor, stabilitatea versantilor sau a
47 | P a g e
taluzelor, fara ca antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau
despagubiri.
12.6. - Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor
de pamanturi ca si celor necesare gropilor de Imprumut raman In sarcina antreprenorului.
ART.13. - LUCRARI DE EXCAVATII GENERALE
13.1. - EXCAVATII PENTRU DRUM
13.1.1. - Descrierea lucrarilor

Aceste lucrari vor include excavatii largi pentru drum cum sunt debleurile, sapaturile In
zonele cu profil mic, sapaturile In gropile de Imprumut, excavatiile facute In scopul devierii sau a
regularizarii cursurilor de apa, excavatii facute In scopul devierii drumurilor publice sau a
drumurilor de acces .
Fazele de lucru pentru excavatiile de drum vor cuprinde:

A.Evacuarea pamantului vegetal:
a) Incarcarea materialului evacuat In mijloacele te transport ;
b) transportul si depozitarea In depzite temporare ;
c) transportul si depozitarea surplusului In afara santierului, In depozite puse la
dispozitie de catre constructor ;
d) manipularea materialului excavat;
e) evacuarea apelor din excavatii;
B.Excavarea materialului corespunzator:
a) Incarcarea materialului excavat In mij loace de transport ;
b) protejarea patului drumului cu material corespunzator si Inlaturarea lui ulterioara;
c) Inlocuirea materialului care a devenit necorespunzator (ca urmare a actiunii traficului
de santier );
d) afanarea sau dislocarea materialului Inainte sau In timpul excavatiei ;
e) manipularea materialului excavat;
f) evacuarea apei din excavatii;
g) sprijinirea marginilor sapaturii;
i) selectarea si separarea materialului ;
j) dislocarea materialului pentru a ajunge la dimensiuni corespunzatoare pentru
constructia rambleurilor ;
k) formarea si finisarea taluzurilor , a banchetelor si a bermelor sau, In cazul
excavatiilor pentru lucrari de arta, finisarea marginilor si a bazei sapaturii ;
l) luarea masurilor de protejare a terenurilor, structurilor , canalelor si a drenurilor
m) excavatii suplimentare reclamate de constructor pentru spatiul de lucru , schele,
cofraje sau alte lucrari temporare , reumplerea lor cu material corespunzator si
compactarea ;
48 | P a g e
n) In cazul albiilor si a podetelor casetate, nivelarea paturilor si dirijarea cursurilor de

apa ;
0) excavatii In jurul pilotilor si Intre piloti ;
C. Excavarea materialului necorespunzator.(conform metodei anterioare);
D. Excavatii In roca sau In beton armat;
a) Incercari preliminare pentru derocari cu ajutorul explozivilor ;
b) taierea armaturilor ;
c) Incarcarea materialului In mijloace de transport ;
d) pregatirea patului drumului cu material corespunzator si Inlaturarea lui ulterioara ;
e) Inlocuirea materialului corspunzator devenit necorespunzator ( ca urmare actiunii
traficului de santier) ;
f) adancirea si dislocarea materialului ,folosind exploziv sau alte mijjloace,Inainte sau In
timpul executarii lucrarilor ;
g) selectarea si separarea materialului;
h) manipularea materialului excavat;
i) sprijinirea marginilor ;
j) dislocarea materialului In fragmente de dimensiuni mai mici care sa corespunda
conditiilor cerute la constructia rambleurilor ;
k) refacerea terenului In cazul sapaarii In exces;
l) formarea si finisarea taluzurilor, a banchetelor si a bermelor ,finisarea bazei si
marginilor gropii, curatirea gropii;
m) luarea masurilor necesare pentru protejarea terenurilor, structurilor canalelor,
drenurilor,etc;
n) excavarea Intre piloti si In jurul pilotilor ;
o) excavatii suplimentare reclamate de constructor pentru spatiul de lucru , scule sau
alte lucrari temporare reumplerea lor cu materiale corespunzatoare si compactarea ;
p) In cazul albiilor de rauri si a podetelor casetate nivelarea paturilor si dirijarea
cursurilor de apa ;
r) transportul, depozitarea si compactarea materialului In depozite temporare, in clusiv
prevederea de spatii pentru depozitare ;
13.1.2. - Conditii tehnice de executie

Toate excavatiile vor fi executate In conformitate cu profilurile, cotele si pantele indicate
In planse. Excavatiile pentru drum vor fi executate folosind echipamente si tehnologii adecvate
selectate In conformitate cu tipul si calitatea pamantului ce trebuie excavat, cu distantele de
transport, etc.
A.Excavatii In stanca
Excavatiile In roci vor cuprinde toate excavatiile realizate In materialele sau rocile aflate
sub forma de blocuri sau mase continue, In pozitia lor naturala si care necesita dislocare
prealabila.
49 | P a g e
Lucrarile vor cuprinde de asemenea sapaturile In pamanturile care contin In proportie

mai mare de 50 blocuri individuale sau fragmente de roci al caror volum depaseste 0,50 m
La executia lucrarilor de excavare a acestor materiale folosind exploziv vor lucra numai
muncitori bine instruiti pentru acest gen de lucrari. In timpul executiei lucrarilor de derocari cu
exploziv se vor planta toate indicatoarele de circulatie si de protectia muncii necesare.
Excavarea In stanca folosind exploziv va necesita efectuarea unor gauri sau camere de
mana , dupa caz, In care urmeaza sa se introduca Incarcaturile explozive.
Distantele dintre foraje, diametrul acestora si adancimea la care se amplaseaza
Incarcaturile explozive,vor fi stabilite In functie de natura rocii, de Inaltimea frontului de lucru si
de gradul de sfaramare dorit.
Dimensiunea maxima a fragmentelor de roca nu va depasi 60 cm sau 1/3 din grosimea
stratului.
Excavatiile In stanca vor fi executate Intotdeauna la cel putin 15 cm sub cotele
proiectate.
Derocarea excesiva sub cotele proiectate nu va fi permisa deoarece aceasta poate
conduce la formarea unor zone locale slabe care pot favoriza declansarea unor lunecari .
Orice sapatura neregulata la care excesul depaseste 15 cm va fi tratata prin reumplerea
cu material corespunzator.
In zonele de tranzitie de la debleu la rambleu realizate In terenuri stancoase se va
asigura un strat de egalizare, cu scopul de a reduce diferentele existente Intre caracteristicile
rambleului din pamant si roca compacta.
Cand la nivelul patului se Intalnesc roci evolutive acestea se vor proteja sau se vor
Inlatura pe o adancime de 60...90 cm fata de acest nivel.
Daca se urmareste ca materialul obtinut din excavatii sa fie folosit la producerea unor
agregate destinate constructiei straturilor rutiere se va cere avizul unor institutii specializate,
aviz fundamentat pe rezultate de laborator concludente.
B. Excavatii in pamanturi obisnuite
Lucrarile de excavatii In pamanturi obisnuite vor cuprinde toate sapaturile executate

folosind utilaje adecvate fara a necesita ezplozivi. Pamanturile obisnuite vor include pamanturile
necoezive cum sunt nisipurile, balasturile precum si argilele, pamanturile prafoase , rocile
detritice naturale si alte materiale similare.
Excavarea acestor pamanturi se va face pe o adancime de min. 0,50 m masurata fata
de nivelul patului, excavatia definitiva urmand a se executa ulterior, imediat Inainte de
constructia straturilor Imbracamintii , cu exceptia cazurilor cand materialele din pat nu sunt
sensibile la actiunea apei.
Pamanturile din aceasta categorie se utilizeaza pe larg la constructia rambleurilor si,
deoarece rezulta prin saparea unor debleuri de mica adancime sau aunor profile mixte ele pot
contine uneori si o cantitate mare de materiale necorespunzatoare.
Pentru a stabili daca aceste materiale sunt corespunzatoare pentru constructia
rambleului ele vor fi Incercate si analizate pe tot parcursul lucrarilor de terasamente In
conformitate cu un sistem adecvat de clasificare a pamanturilor.( conform anexei 3.1 )
50 | P a g e
Daca Incercarile arata ca materialul nu este corespunzator pentru constructia rambleului

acesta va fi descarcat In locurile specificate In proiect sau indicate de diriginte.
In cazul In care se alege o anumita tehnologie de excavare , se recomanda sa se ia In
considerare urmatoarele distante optime de transport precum si volumele minime de lucrari
stabilite pentru diferite tipuri de utilaje.
Utilajul de sapare Distantele optime de Volumele minime de

transport lucrari
Buldozer 10-20 100
Screper cu capacitatea de Incarcare de 3m3 100-300 250
Screper cu capacitatea de Incarcare de 3 - 200-400 500
6 m3
Screper cu capacitatea de Incarcare > 6 200-800 1000
m3
Greder 10-15 150
Excavatiile vor fi realizate la dimensiunile proiectate In coformitate cu tolerantele admise.

Abaterile de la dimensiunile specificate In plansa vor fi de 1,5 cm pe directia verticala pe toata
portiunea unde urmeaza sa se construiasca sistemul rutier inclusiv acostamentele acoperite.
In scopul de a usura realizarea patului la cotele stabilite in proiect ,prin Inlaturarea
materialului In exces fata de aceste cote, In timpul operatiei de constructie se recomanda ca
diferentele fata de cotele proiectate sa fie mai degraba pozitive decat negative.
Abaterile pe verticala mai mari de 1,5 cm , vor putea fi tolerate la formarea
acostamentelor de pamant a zonelor mediane sau altor benzi deoarece acestea vor fi ulterior
protejate cu pamant vegetal sau Insamantate.
Miscarea pamantului si distantele de transport vor fi indicate
deregula In proiect.
In cazul In care acestea nu sunt specificate In proiect ele vor fi stabilite si aprobate de catre
diriginte , pe santier, avandu-se In vedere sa se prevada cele mai adecvate locuri pentru
descarcarea materialului , In caz de surplus sau In cazul In care materialul este
necorespunzator.
In cazul In care nu exista sufucient material pentru constructia rambleului, cantitatea
necesara pentru suplimentare va fi obtinuta din gropile de Imprumut indicate In planse sau
aprobate de diriginte,
In conditiile In care caietul de sarcini prevede obligatia constructorului de a gasi sursele
necesare de pamant Inainte de a Incepe exploatarea oricarei gropi de Imprumut, constructorul
va face ridicarea topografica a terenului si va elabora o propunere privind tehnologia de
excavare pe care o va supune spre aprobare dirigintelui. Tehnologia propusa va include: un
plan de situatie si o sectiune transversala a excavtiei respective; metode de excavare In plan
vertical si In plan orizontal; zonele de descarcare a pamantului vegetal si altor materiale
necorespunzatoare, precum si o propunere privind reconditionarea gropii de Imprumut dupa
terminarea exploatarii ei , In conditiile reglemntate de prevederile In vigoare.
51 | P a g e
In timpul executarii lucrarilor ,suprafata excavatiei va avea In permanenta o panta

transversala de aprox. 6 pentru a asigura scurgerea apelor din precipitatii, iar patul drumului
va avea o panta de 4 .
13.1.3. - Masurarea si decontarea lucrarilor
Cantitatile de excavatii pentru drum vor fi cele corespunzatoare volumelor efective de

pamant natural care au fost excavate.
Excavarea pamantului vegetal se va masura separat.Lucrarile se vor masura In mc de
pamant vegetal efectiv sapat si se vor deconta la preturile unitare prevazute In contract,care
includ saparea ,transportul, descarcarea pamantului vegetal precum si toate celelalte lucrari
descrise mai sus.
Cantitatile de sapatura In stanca si respectiv In pamant obisnuit se vor determina pe
baza calculului ariilor ca procente din aria totala a sectiunilor transversale; aceste procente vor
servi la calculul cantitatilor ce revin pentru fiecare categorie de material. Din suprafete se vor
scadea numai ariile corpurilor lenticulare a cantitatilor sau pungilor de materiale specifice , care
depasesc 1 m2.
Lucrarile de largire a unui debleu In scopul de a se obtine material de Imprumut se vor
deconta ca excavatii pentru drum.Decontarea lucrarilor se va face separat pentru fiecare
categorie de material,la mc de pamant natural efectiv sapat la preturile unitare din deviz.
Pretul unitar va include toate fazele de lucru si anume; excavarea materialului,
Incarcarea In mijlloace de transport , finisarea si curatirea taluzurilor de fragmentele
necorespunzatoare sau de materialul afanat si nivelarea zonelor adiacente sapate.
ART. 14. - EXECUTIA DEBLEELOR
14.1. - Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare Inainte ca modul de pregatire a

amprizelor de debleu precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fi fost
verificat si recunoscut ca satisfacator de catre beneficiarul lucrarii.
Aceste acceptari trebuie, In mod obligatoriu, sa fie mentionate In registrul de santier.
14.2. - Sapaturile trebuie atacate frontal pe Intreaga latime si, pe masura ce avanseaza,
se va realiza si taluzarea, urmand pantele taluzelor mentionate pe profilele transversale. Daca
nu este posibil, aceste lucrari se pot ataca pe 2-3 nivele.
14.3. - Nu se vor crea supraadanciri In debleu. In cazul In care, In mod accidental, apar
asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie
beneficarul lucrarii si pe cheltuiala antreprenorului.
14.4. - In cazul In care terenul Intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile
stabilite si nu este de portanta dorita, beneficiarul va putea prescrie realizarea unui strat de
forma pe cheltuiala investitorului. Compactarea stratului de forma va trebui sa permita atingerea
unui grad de compactare de 100 Proctor normal.
14.5. - Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca aceasta difera
de prevederile proiectului, antreprenorul Il va informa pe beneficiar care va putea, eventual,
dispune o modificare a Inclinarii taluzelor si modificarea volumului terasamentelor.
52 | P a g e
14.6. - Prevederile STAS 2914-84 privind Inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi
de maximum 12,00 m sunt date In tabelul 2 In functie de natura materialelor existente In debleu.
Tabel
2
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZELOR
Pamanturi argiloase, In general argile nisipoase sau prafoase, 1,0 : 1,5

nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
Pamanturi marnoase 1,0 : 1,0 ... 1,0 : 0,5
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1,0 : 0,1
Roci stancoase alterabile, In functie de gradul de laterabilitate si 1,0 : 1,5 ... 1,0 : 1,0
de adancimea debleelor
Roci stancoase nealterabile 1,0 : 0,1
Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificatia de la 1,0 : 0,1 pana la pozitia

favorabila In ceea ce priveste stabilitatea verticala sau chiar In consola
In deblee mai adanci de 12,00 m sau amplasate In conditii hidrologice nefavorabile

(zone umede, infiltratii, zone de baltiri), indiferent de adancimea lor, Inclinarea taluzurilor se va
stabili printr-un calcul de stabilitate.
14.7. - Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu
sunt perfect aderente sau Incorporate In teren ca si de rocile dislocate a caror stabilitate este
incerta.
14.8. - Daca constata ca stabilitatea pamanturilor nu este asigurata, antreprenorul
trebuie sa ia de urgenta masuri de consolidari si sa previna imediat beneficiarul si proiectantul.
14.9. - Debeele ajunse la cota vor suporta o compactare de suprafata care va fi
executata de asa maniera Incat sa se obtina pe o adancime de 30 cm un grad de compactare
de cel putin 100 Proctor normal, conform prevederilor din tabelul 5.
14.10. - In terenuri stancoase In care este necesar sa se recurga la exploziv,
antreprenorul va trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze plaurile sale de derocare In asa fel
Incat sa se obtina :
- degajarea la gabarit a taluzelor si a platformei
- cea mai mare fractionare posibila a rocii evitand orice risc de degradare a lucrarilor
proiectului.
53 | P a g e
14.11. - Pe timpul Intregii durate a lucrului va trebui sa se viziteze, In mod frecvent s In

special dupa explozie, taluzurile de deblee terenurile de deasupra acestora In scopul de a se
rangui partile de roca care ar putea sa fie dislocate de explozii sau din alte cauze.
Dupa executia lucrarilor, se va verifica In mod contradictoriu ca adancimea necesara
este peste tot atinsa. In cazul In care acestea nu sunt atinse, antreprenorul va trebui sa execute
derocarea suplimentara care este necesara.
14.12. - Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3
m sunt date In tabelul 3.
Tabel
3
PROFILUL TOLERANTE ADMISE
pamanturi necoezive si material stincos

coezive
Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm
Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm
Taluzului de debleu neacoperit +/- 10 cm variabil functie de

natura rocii
14.13. - Metoda utilizata pentru nivelarea platformei In cazul terenurilor stancoase este
lasata la alegerea antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza la o adancime suplimentara,
apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de beton slab pentru aducerea la cote.
14.14. - Daca proiectul comporta reutilizarea In ansamblu a debleelor sensibile la apa,
beneficiarul va prescrie :
- In perioada ploioasa : extragerea verticala;
- dupa perioada ploioasa : extragerea In straturi pana la orizontul a carui continut In
apa va fi superior cu 10 puncte umiditatii optime Proctor normal.
14.15. - In timpul executiei debleelor, antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile de
asa maniera Incat pamanturile ce urmeaza sa fie folosite In realizarea rambleelor sa nu fie
degradate sau Inmuiate de apele de ploaie. Va trebui, In special, sa se Inceapa cu lucrarile de
debleu de la partea de jos a rampelor profilului In lung cu conditia ca apelor de scurgere
naturala sa nu se adune In acest front.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor antreprenorul va
trebui sa mentina o panta suficienta la suprafata partii excavate si sa execute In timp util
santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor In timpul excavarii.
54 | P a g e
ART.15. - PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE
In afara de lucrarile pregatitoare aratate la art. 8 lucrari care sunt comune atat
sectoarelor de debleu cat si celor de rambleu, pentru acestea din urma mai sunt necesare si
alte lucrari, pregatitoare dupa cum urmeaza :
15.1. - Atunci cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 10,
antreprenorul va trebui sa execute trepte de fratire avand o Inaltime de 0,15 m si distantate la
maximum 1,50 m pe terenuri obisnuite si cu Inclinare de 4 spre vale.
Aceste trepte vor putea fi folosite pentru deplasarea utilajelor In lungul drumului.
Executia lor se face de jos In sus, pamantul extras fiind folosit pe treapta inferioara.
15.2. - In completarea pregatirilor prevazute la art.8, pe terenurile remaniate In cursul
acestor pregatiri sau pe terenuri de slaba portanta desemnate prin caietul de sarcini speciale se
va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minima de 30 cm,
pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului 5.
ART.16. - EXECUTIA RAMBLEELOR
16.1. - Prescriptii generale
16.1.1. - Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare Inainte ca pregatirile terenului

indicate In caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fie verificate si acceptate de catre
beneficiar. Aceasta acceptare trebuie sa fie In mod obligatoriu consemnata In caietul de
santier.
16.1.2. - Nu se executa lucrari de umpluturi pe timp de ploaie sau ninsoare sau cu

pamanturi Inghetate.
16.1.3. - Executia rambleelor trebuie sa fieIntrerupta In cazul In care calitatile lor
minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi
compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de beneficiar sau reprezentantul
sau la propunerea antreprenorului.
16.2. - Modul de executie a rambleelor
16.2.1. - Rambleele se executa din straturi elementare succesive, pe cat posibil pe

Intreaga latime a platformei si In principiu pe lungimea corespunzatoare procesului tehnologic
adoptat.
55 | P a g e
Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de

mari pentru a asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa unor precizari In caietul de
sarcini speciale, aceste pante vor fi de minimum 5.
16.2.2. - Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca aceasta difera
de prevederile proiectului, antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta beneficiarului care va
putea, eventual, dispune o modificare a Inclinarii taluzelor si modificarea volumului
terasamentelor.
16.2.3. - Realizarea rambleelor cu materiale din derocari se face cu conditia respectarii
urmatoarelor masuri :
- blocurile sanu depasesca 0,50 m;
- Impanarea golurilor cu materiale derocate marunte;
- asigurarea compactarii cu vibratoare grele 12-16t;
- realizarea unor umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel
putin 2,00 m grosime la partea superioara a rambleului.
16.2.4. - La punerea In opera se va tine cont de umiditatea optima de compactare.
Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua
masurileIn consecinta pentru punerea In opera, respectiv asternerea si necompactarea
imediata, lasiad pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea
cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la
valoarea umiditatii optime.
16.3. - Compactarea rambleelor

16.3.1. - Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare
Proctor normal prevazuteIn STAS 2914-84 conform tabelului 4.
Tabel
4
ZONELE DIN
TERASAMENTE LA PAMANTURI
CARE SE PRESCRIE necoezive coezive
GRADUL
DE COMPACTARE Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti
permanente semi- permanente semi-
permanente permanente
a.Primii 30 cm ai terenului
natural sub un rambleu cu
Inaltimea h de :
h : 2,00 m 100 95 97 93
h : > 2,00 m 95 92 92 90
b.In corpul rambleelor la
adancimea (h) sub patul
drumului :
h : 0,50 m 100 100 100 100
56 | P a g e
0,5 < h : 2,00 m 100 97 97 94

h : > 2,00 m 95 92 92 90
c.In deblee pe adancimea
de 30 cm sub patul drumului
100 100 100 100
16.3.2. - Antreprenorul va trebui sa supuna acordului beneficiarului cu cel putin opt zile
Inainte de Inceperea lucrarilor fisa tehnologica cuprinzand conditiile de executie a
terasamentelor stabilite, pe cate un tronson, experimental, continand cel putin urmatoarele date:
setul de utilaje pentru excavare, asternere, compactare; caracteristicile utilajelor de compactare
(greutate, latime, presiune In pneuri, caracteristici de vibrare, etc.) grosimea stratului de pamant
afinat si grosimea stratului de pamant compactat, numarul de treceri ale utilajului de
compactare, viteze cu si fara vibrare; intensitatea de compactare Q/S.
In cazurile In care nu se va putea sa fie satisfacuta aceasta obligatie, grosimea
straturilor succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare.
16.3.3. - Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 1 sub Imbracamintile din
beton de ciment si de 4 sub celelalte Imbracaminti si se accepta In max. 10 din numarul
punctelor de verificare.
16.4. - Controlul compactarii
Starea rambleului este controlata prin supravegherea beneficiarului pe masura executiei

In urmatoarele conditii :
a) controlul va fi strat dupa strat;
b) se va proceda pentru fiecare strat la urmatoarele Incercari cu frecventa teoretica din
tabelul 6 care vor putea, eventual, sa fie modificate la cererea inginerului.
Tabel
5
DENUMIREA INCERCARII FRECVENTA OBSERVATII

MINIMALA A
INCERCARILOR
Pentru fiecare tip de
Incercarea Proctor min.1 la 5000 mc pamant
Determinarea continutului de apa min.3 la 250 ml de pe strat

si determinarea gradului de compactare platforma
Laboratorul antreprenorului va tine un registru In care se vor consemna toate rezultatele

privind Incercarea Proctor determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe
straturi si sectoare.
57 | P a g e
Antreprenorul nu va putea cere receptia unui strat decat daca toate gradele de
compactare corespunzatoare sunt superioare minimului prescris. Aceasta receptie va trebui, In
mod obligatoriu, mentionata In registrul de santier.
16.5. - Profile si taluze

16.5.1. - Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera Incat dupa compactare
profilele din proiect sa fie realizate cu tolerante admisibile.
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut, In lipsa unor dispozitii contrare, In caietul de
sarcini speciale prin metoda rambleului excedentar.
Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu scobituri si nici cu excrescenteIn afara celor
rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
16.5.2. - Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta
corespunzatoare, vor avea Inclinarea 1 : 1,5 pana la Inaltimile maxime pe verticala - date In
tabelul 6.
Tabel 6
NATURA MATERIALELOR IN RAMBLEU H MAX. m
Argile prafoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrisuri sau balasturi 10
16.5.3. - In cazul rambleelor cu Inaltimi mai mari decat cele aratate In tabelul 7 dar pana
la 12,00 m, Inclinarea taluzurilor pe Inaltimile din tabelul 7, socotite de la nivelul platformei
drumului In jos, va fi de 1 : 1,5, iar pe restul Inaltimii pana la baza rambleului Inclinarea va fi de
1 : 2.
16.5.4. - In ramblee mai Inalte de 12,00 m, precum si la cele situate In albiile majore ale
raurilor, vailor si In baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din articule fine si foarte fine,
Inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de
stabilitate de 1,31,5.
16.5.5. - Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta
redusa vor avea Inclinarea de 1 : 1,5 pana la Inaltimile maxime hmax pe verticala dateIn tabelul
7, In functie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundatie.
58 | P a g e
Tabel 7
CARACTERISTICILE TERENULUI DE FUNDATIE
PANTA a) unghiul de frecare interna grade
TERENULUI 5 10 15
DE b) coeziunea materialului KPa
FUNDATIE 30 60 10 30 60 10 30 60 80
Inaltimea maxima a rambleului, hmax m
0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00
1 : 10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00
1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00
1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00
16.5.6. - Forma si dimensiunile profilelor vor fi cele din proiect. Suprafata patului
drumului trebuie sa fie plana, cu Inclinarea transversala de 3,5 - 4,0 la drumurile de clasa
tehnica I si II si similara cu cea a Imbracamintii drumurilor la drumul de clasa tehnica III - IV.
Tolerantele de executie pentru suprafata patului drumului si pentru taluze, sub lata de 3 m, vor fi
cele de la art.12 paragr. 12.12.
Toleranta pentru ampriza rambleului realizat fata de proiectare este de +5cm.
16.5.7. - SUPRAVEGHEREA , PROTECTIA SI REFACEREA TALUIZURILOR IN

TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE TERASAMENTE
Descrierea lucrarilor
Aceste lucrari vor cuprinde inspectarea regulata a taluzurilor In timpul executiei
lucrarilor de terasamente si protejarea suprafetelor susceptibile de eroziune prin asternere de
pamant vegetal si Inierbare.
Fazele de executie pentru protejarea taluzurilor cu pamant vegetal, prin
Inierbare si brazduire vor cuprinde:
A Protejarea lucrarilor cu pamant vegetal
a) Inlaturarea materialelor nefixate de pe suprafetele ce trebuie protejate
b) evacuare din depozit, Incarcarea In mijloacele de transport,transportul, descarcarea,
raspandirea materialului, nivelarea si compactarea pamantului vegetal pe acostamente, taluzuri
sau pe banda mediana.
B.Protejarea lucrarilor de terasamente prin Inierbare si brazduire
a) curatirea suprafetelor ce trebuie Inierbate sau brazduite de pietre, bolovani sau
orice alt material nefixat si afanarea pamantului imediat Inainte de Inierbare.
b) adaugarea substantelor nutritive si a Ingrasamintelor chimice
c) umezirea si curatirea brazdelor
d) amenajarea si fixarea brazdelor
A) Supravegherea si remedierea taluzurilor
59 | P a g e
Inspectia regulata efectuata de catre reprezentantii constructorului si a beneficiarului , va

constitui baza de programare a volumului si frecventei lucrarilor de remediere a taluzurilor.
Inspectarea periodica a taluzurilor va cuprinde observaraea urmatoarelor deteriorari
posibile:
Deformatii. Tasarile la partea superioara a taluzului prelungite catre picior pot sa indice
o cedare incipienta produsa prin alunecari dupa o suprafata curba.
Crapaturi. O serie de crapaturi dezvoltate In vecinatatea si sub creasta taluzului poate
indica declansarea unor fenomene de contractie prin uscare.Crapaturi consecutive produse la
marginile laterale ale unor mase In miscare pot de asemenea indica fenomene de alunecare.
Fisuri. Deschiderea unor rosturi sau fisuri In taluz de stanca indica Inceputul unei cedari
prin translatie sau dislocare.
Scurgeri. Apa care se scurge dintr-un taluz antrenand particule de pamant indica
existenta unor fenomene de eroziune interna.
Ravinare. Ravenele produse prin eroziune pe un taluz indica necesitatea protectiei
suprafetei taluzului.
Inspectarea taluzurilor se va face de asemenea dupa perioade de ploi torentiale, de
viscolire intensa sau de Inghet.
Taluzurile realizate In pamanturi argiloase vor fi inspectate In timpul sau imediat dupa
producerea ploilor torentiale care au survenit dupa perioade de seceta Indelungata, pentru a se
aprecia efectul apei care poate patrunde prin crapaturile existente.
Inspectarea taluzurilor de debleu In timpul constructiei precum si cea a taluzurilor
abrupte ale excavatiilor pentru fundatii de lucrari de arta sau santuri se va face zilnic de catre
persoane competente , astfel Incat sa se asigure In permanenta conditii de munca optime si
sigure pentru muncitori si sa se evite periclitarea lucrarilor deja terminate sau a structurilor
existente In apropierea sapaturii.
In cazul In care exista incertitudini privind stabilirea de scurta sau de lunga durata a
taluzurilor de debleu se vor adopta metode de supraveghere adecvata a acestora.
Sistemul de drenare a taluzurilor va fi inspectat In mod regulat , pentru a se vedea daca
drenurile lucreaza efectiv ,daca nu s-au produs colmatari ca urmare a deteriorarii tuburilor sau
a deformarii taluzurilor.
Se vor efectua inspectii speciale In perioada cand au loc ploi torentiale pentru a se
verifica daca unele drenuri nu sunt supraIncarcate sau daca nu se antreneaza pamant prin
eroziune sI, dupa caz, se vor lua masurile necesare.
Zonele de descarcare ale sistemelor de drenare vor fi verificate periodic pentru a se
vedea daca nu se produc eroziuni sau poluari ale cursurilor de apa.
Se vor verifica zidurile de sprijin -picior de taluz,daca nu au deplasari si, dupa caz se vor
lua masurile de remdiere necesare.
Se vor inspecta barbacanele pentru a se vedea daca acestea lucreaza efectiv si daca nu
se antreneaza pamant ca urmare a unor eventuale fenomene de eroziune produse In spatele
structurii.
Se vor inspecta gabioanele pentru a se depista eventualele fenomene de coroziune a
pieselor metalice. Daca In unele zone apa ce se scurge antreneaza particule de pamant se vor
60 | P a g e
Inlatura gabioanele pe zona respectiva si se vor Inlocui cu materiale care sa constituie un filtru
adecvat sau se vor folosi filtre produse din geotextile.
B) Protejarea taluzurilor
Protejarea taluzurilor rambleurilor si debleurilor se va face In conformitate cu prevederile

standardizate In vigoare.
Stabilirea solutiilor de protejare a taluzurilor va fi considerata ca facand parte integranta
din proiectarea lucrarilor de terasamente si va fi folosita ca un mijloc de reducere al impactului
negativ pe care-l produce lucrarea asupra mediului Inconjurator.In acest scop se vor analiza
factorii ce produc eroziunea precum sI conditiile locale specifice In care acestia actioneaza.
Pentru a se asigura protectia rapida a taluzurilor Impotriva eroziunii se recomanda sa se
folosesca materialele geotextile, Indeosebi In cazurile cand cresterea vegetatiei este dificila sau
Intarziata.
In cazurile In care s-a produs o alunecare dupa o suprafata circulara, stabilirea
programului de lucru pentru efectuarea remedierilor va cuprinde dupa caz, masuri de interventie
imediata sau de lunga durata.
In cazul masurilor de interventie imediata care au drept scop redeschiderea traficului, la
stabilirea metodei de Inlaturare a materialelor antrenate si de curatire a zonei In care s-a produs
alunecarea , se vor lua In considerare geometria alunecarii,modul de acces al utilajelor
necesare pentru curatire si riscurile pe care le implica curatirea piciorului taluzului.
Masurile de interventie de lunga durata se vor stabili , avand In vedere importanta
economica a constructiei , durata de viata a lucrarii , existenta unor cladiri sau a altor lucrari
care ar putea fi periclitate de instabilitatea continua ,precum si de implicatiile asupra mediului
Inconjurator cum ar fi estetica lucrarilor de remediere.
Aceste masuri vor consta, dupa caz, In urmatoarele: ajustarea profilului
taluzului,drenarea, constructia unor ziduri de sprijin sau a unor sisteme de ancorare , fixarea
blocurilor de roca cu ajutorul unor buloane si tratarea suprafetelor , umplerea golurilor existente
folosind tehnici de injectie.
Inainte de a utilza geotextilele le executia lucrarilor de terasamente se recomanda sa se
specifice urmatoarele proprietati In scopul de a stabili conformitatea acestora cu specificatiile
tehnice: masa specifica, uniformitatea si grosimea , continutul de fibre sintetice, coeficientul de
permeabilitate, dimensiunile porilor si distributia acestora si rezistentele mecanice.
Geotextilele nu vor fi supuse direct radiatiei solare mai mult de 1-2 zile pentru a se evita
degradarea lor structurala Inainte de a fi Incorporate In lucrarile de terasmente.
Masurarea si decontarea lucrarilor
Suprafetele protejate cu pamant vegetal sau prin brazduire , conform prevederilor

proiectului , se vor masura In metri patrati de suprafata orizontala sau Inclinata , efectiv
protejata.
Suprafetele asfel protejate se vor deconta la preturile unitare din fiecare contract.
16.6. - Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa
61 | P a g e
16.6.1. - Atunci cInd la realizarea rambleelor sunt folosite pamanturi sensibile la apa si
nu sunt masuri speciale In caietul de sarcini speciale, beneficiarul lucrarii va putea sa prescrie
antreprenorului :
- Punerea In opera si compactarea imediata a pamantului din deblee sau din gropi
de Imprumut la umiditatea optima de compactare, cu luarea masurilor de prevenire a
supraumezirii;
- Asternerea In asteptarea compactarii si scarificarea In vederea reducerii umiditatii prin
evaporare;
- Practicarea de drenuri deschise In vederea reducerii umiditatii pamanturilor al caror
continut excesiv de apa nu ar fi permis obtinerea unei densitati suficiente si reluarea ulterioara a
compactarii.
Pentru aceste pamanturi beneficiarul va putea impune antreprenorului prescriptii
speciale In ceea ce priveste evacuarea apelor.
16.7. - Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stancos
16.7.1. - Descarcarea materialului derocat In rambleu si nivelarea lui va fi organizata In

asa fel Incat sa se obtina un material omogen si pe cat posibil cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea o grosime care va fi determinata In functie de
dimensiunea materialului si de posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va
putea, In nici un caz, sa depaseasca 0,80 m in corpul rambleului. In cei 0,30 m superioare se
vor elimina blocurile a caror dimensiune cea mai mare va depasi 0,20 m.
Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor
fi fractionate. Beneficiarul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor
In depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleelor trebuie sa fie continua. Este
interzisa intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase care
prezinta un procentaj de goluri ridicat.
16.7.2. - Rambleele vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone sau cu utilaje cu
senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi Insotita de o stropire cu apa suficienta
pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde :
Q - reprezinta volumul rambleului pus In opera Intr-o zi masurat In mc dupa compactare;
S - reprezinta suprafata lucrata Intr-o zi de utilajul de compactare deplasandu-se cu viteza
stabilita In timpul experimentarii.
Valoarea parametrilor va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de Incercare controlat prin

Incercari cu placa permitand sa obtina un modul al primei Incercari cel putin egal cu 500 bari si
un raport E2/E1 inferior lui 0,15.
Incercarile se vor face de antreprenor iar rezultatele vor fi Inscrise In registrul de santier.
16.7.3. - Platforma va fi nivelata admitandu-se aceleasi tolerante ca si In cazul debleelor
In material stancos art.12 tabel 4.
62 | P a g e
Toleranta nivelarii taluzelor neacoperite va fi astfel ca toate blocurile instabile sa fie

Indepartate prin ranguire.
16.8. - Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase
16.8.1. - Rambleele din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu Imbracarea

taluzelor In scopul de a le proteja de eroziune.
Grosimea straturilor elementare va fi cea care permite obtinerea compactarii cerute.
16.8.2. - Vor fi stropite pana la obtinearea unei umectari omogene a masei nisipoase pe
Intreaga grosime a stratului elementar.
16.8.3. - Platforma si taluzele vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la art.12
tabel 4. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzele
nisipoase.
16.9. - Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele zidariilor
16.9.1. - Sunt considerate ramblee In spatele zidariilor rambleele puse de o parte si de
alta a lucrarilor de arta pe toata Inaltimea acestora.
In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleele vor fi constituite
din materiale identice cu cele adoptate pentru platforma, cu exceptia materialelor stancoase. Pe
o latime minima de un metru, plecand de la zidarie, vor fi Inlaturate pietrele a caror dimensiune
depaseste 10 cm.
16.9.2. - Acestea vor fi compactate cu ajutorul utilajelor, respectand integritatea lucrarilor
si permitand obtinerea gradului de compactare conform prevederilor tabelului 5.
Aceste utilaje vor fi supuse aprobarii beneficiarului sau reprezentantului acestuia care
vor preciza pentru fiecare lucrare de arta Intinderea zonei lor de utilizare.
16.10. - Protectia Impotriva apelor
Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleelor contra apelor pluviale si a
inundatiilor provocate de ploi a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice
ploi Inregistrate In cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai
apropiata statie pluviometrica.
16.11. - Masurarea si decontarea lucrarilor
Lucrarile de constructie a rambleurilor se vor masura In metri cubi de rambleu efectiv
realizat si compactat.
Decontarea lucrarilor se va face la preturile unitare prevazute In contract care vor
include toate lucrarile necesare pentru executia rambleului si anume: asternerea materialului,
umezirea sau uscarea lui, compactarea, finisarea rambleului, asternerea materialului pentru
taluzuri, umezirea sau uscarea materialului, compactarea si finisarea taluzurilor, inclusiv
curatirea terenului.
ART.17. - TEHNOLOGIA EXECUTARII MECANIZATE A TERASAMENTELOR
17.1. - Clasificarea terenurilor

In general terenurile se sapa prin taiere cu diferite unelte, atunci cand terenurile nu sunt
prea dure, sau prin dislocare cu exploziv atunci cand taierea este anevoioasa sau imposibila.
63 | P a g e
Functie de rezistenta terenurilor la taiere manuala distingem urmatoarele categorii

conform tabelului 8.
Tabelul 8.
Greutate Unelte Categoria
a de de sapare Stabilitatea taluzelor
specifica sapare
Ctg
ter. DENUMIREA aparenta manuala mecanica Adancim Unghiul Panta
TERENULUI kg/m3 ea de taluzului
sapaturii sapare (h/l)
(m) (0)
A) TERENURI
PAMANTOASE
Terenuri usoare
I -umpluturi nealterate 600-- lopata I h<3,0 m 39 1/1.25
1600
-pamanturi arate h>3,0 m 34 1/1.5
- pamanturi usoare
Terenuri mijlocii
-nisipuri argiloase cu 1400 -- cazma I-II h<3,0 m 56 1/0.67
pietris 1900
II -argile usoare partial h>3,0 m 45 1/1
- pamanturi cu nisip tarnacop
si pietris <15 mm
Terenuri tari
III - pamant cu
radacini, bolovani, 1500- tarnacop II-III h<3,0 m 63 1/0.50
resturi de zidarie, etc 1900
-marne moi si argile partial h>3,0 m 56 1/0.67
nisipoase cu pietris cazma
Terenuri foarte tari
IV -argile grase cu 1900-- tarnacop III-IV
pietris 2200
-argila grasa, spit h<3,0 m 71 1/0.34
compacta, umeda
-stanca dezagregata baros h>3,0 m 63 1/0.50
-terenuri Inghetate
B) TERENURI tarnacop
STANCOASE
V- Roci semidure spit V
64 | P a g e
-VII -marne moi,loess 1100-- exploziv dupa h<3,0 m 84 1/0.10

compact 2800
-sisturi slabe rangi derocare h>3,0 m 76 1/0.25
Roci dure VI
VIII- -calcar moale 2200-- exploziv dupa - 90 -
3000
-X -marne medii rangi derocare
XI-- Rocifoarte dure VI
XVI -calcar compact 2500-- exploziv dupa - 90 -
3300
-roci eruptive derocare
Terenurile a caror rezistenta la taiere este mai mica de 4 daN/cm2, intra In categoria
terenurilor pamantoase, iar cele care au rezistenta la taiere mai mare decat 4 daN/ cm 2, In
categoria terenurilor stancoase
17.2. - Clasificarea sapaturilor
Sapaturile se clasifica functie de latimea gropii de fundatie, a modului de executare (cu
sau fara sprijiniri) si a mijloacelor de executie, astfel:
* din punct de vedere a latimii gropii de fundatie:
- sapaturi In spatii Inguste; avand latimea mai mica de 2 m
- sapaturi In spatii largi, avand latimea mai mare de 2 m
* din punct de vedere al sistemului de sprijiniri:
a) Sapaturi fara sprijiniri, cu pereti verticali. Acest tip de sapaturi se admit pentru
perioade mici de timp si cand nu exista pericolul de Inmuiere datorita apelor pluviale sau
freatice. Functie de natura terenului se admit urmatoarele Inaltimi ale taluzului vertical:
- terenuri curgatoare (categoria 1)......................................... 0,25 m
- pamant slab, nestabil (categoria 2)....................................... 0,75 m
- terenuri de compactitate medie (categoria 3).................. 1,25 m
- terenuri compacte (categoria 4)........................................... 2,00 m
- argile compacte ....................................................................... 3,00 m
- terenuri stancoase cu stanci sanatoase........pana la orice adancime
b) Sapaturi fara sprijiniri, cu pereti In taluz, executate In terenuri coezive
cu umiditate normala la care sapatura nu sta deschisa mult timp.
In cazul sapaturilor mai adanci de 3 m taluzurile se executa In trepte de 0,5 -
1,00 m, latime la 2,00 m adancime.
c) Sapaturi cu pereti sprijiniti, executate In terenuri cu coeziune redusa,
sau In terenuri coezive si de alta natura, cand saparea In taluz nu este posibila
tehnic si economic:
- In spatii Inguste
- In spatii largi
* Din punct de vedere al mijloacelor cu care se executa sapatura:
- sapatura executata mecanizat cu masini specializate
- sapatura executata manual
65 | P a g e
Executarea sapaturilor se opreste cu cca.30 cm mai sus fata de cota indicata In proiect,
pentru a se pastra nederanjate caracteristicile pamantului bun de fundare. Acest strat se sapa
numai Inaintea betonarii.
Cota minima de fundare este sub limita de Inghet care variaza la noi In tara Intre 0,80 -
1,10 m. Acest lucru este necesar a se respecta pentru a se evita miscarea fundatiilor la variatiile
de volum datorita Inghetului si dezghetului repetat al pamantului sub talpa fundatiilor.
17.3. - Tehnologia executarii mecanizate a sapaturilor
17.3.1. - Consideratii tehnico-economice privind mecanizarea lucrarilor de sapaturi.
Mecanizarea lucrarilor de sapaturi In constructii, a adus avantaje tehnico-economice
deosebit de mari fata de sapatura manuala. Pe langa marirea productivitatii muncii si reducerea
pretului de cost, saparea mecanica reduce foarte mult forta de munca, cu toate avantajele pe
care acest lucru Il ofera din punt de vedere social, scurtand In aceeasi proportie si duratele de
executie.
Alegerea corecta a masinilor pe tipuri si categorii de lucrari, se face orientativ pe baza
cunoasterii categoriei terenului, volumului de sapatura si distantei de transport, prezentate
sintetic In tabelul 9.
Tabelul 9.
Alegerea orientativa a utilajului de sapare si transport
Nr. Catego Distanta Volumul de Utilajul de sapat si mijlocul de transport
crt ria de lucrari
teren transport
m
a) Sapaturi deasupra nivelului panzei freatice

1 < 3000 Buldozer pe senile 65CP
2 50 3000 Buldozer pe pneuri 180 CP
3 50 - 200 indif. de Screper tractat de 8 m3
volum
4 200-1000 <1000 Autoscreper de 10-14 m3
5 I-II 1000 Autoscreper de 20-25 m3
6 <5000 Excavator 0.6 m3+ autobasculanta de 6.5 t
7 1000 5000-10000 Excavator 0.6 m3+ autobasculanta de 12 t
8 10000- Excavator 1.0 m3+ autobasculanta de 16 t
20000
9 20000 Excavator 2.5 m3+ autobasculanta de 16 t
10 <100 indif. de Buldozer pe senile 180 CP + scarificator
volum
11 <10000 Excavator 0.6 m3+transportor cu banda
12 100-1000 10000- Excavator 0.6 m3+ transportor cu banda
20000
66 | P a g e
13 III-IV 20000 Excavator 0.6 m3+ transportor cu banda

14 <5000 Excavator 0.6 m3+ autobasculanta de 6.5 t
15 1000 5000-10000 Excavator 0.6 m3+ autobasculanta de 12 t
16 10000- Excavator 0.6 m3+ autobasculanta de 16 t
20000
17 >20000 Excavator 0.6 m3+ autobasculanta de 16 t
b)Sapaturi sub nivelul panzei freatice

18 I-II <1500 indif. de Draga absorbanta 3500 m3
volum
19 1500 <5000 Excavator draglina 0.6 m3 + autobasculanta de 6.5 t
20 I,II,III 5000 - Excavator draglina 1.0 m3+ autobasculanta de 12 t
10000
21 >10000 Excavator draglina 2.5 m3+ autobasculanta de 16 t
17.3.2. - Transportul pamantului rezultat din sapatura.

Executarea mecanizata a sapaturilor cu utilaje specializate de mare randament, impun
ca si evacuarea pamantului sa se faca mecanizat, cu masini specializate In transport, unele cu
functionare ciclica (autovehicule cu platforma basculanta, vagoane de cale ferata, etc), altele cu
functionarea continua (benzile transportoare). Tinand cont de cantitaea foarte mare de pamant
ce trebuie transportat, este necesar ca la alegerea mijloacelor de transport sa se tina seama de
multitudinea factorilor tehnico-economici care intervin In procesele de sapare si transport printre
care: volumul lucrarilor de sapatura, mijlocul de sapare ales sau de care se dispune, categoria
de teren, distanta de transport si starea drumurilor de acces.
In functie de locul de depozitare al pamantului se disting depozite apropiate si depozite
Indepartate.
Depozitele apropiate, se constituie din pamantul rezultat din sapatura si care este
necesar executarii ulterioare a umpluturilor de pamant. Din aceste motive, depozitele apropiate
trebuie constituite cat mai aproape de obiectul de constructii, cu lasarea spatiilor libere
necesare desfasurarii In conditii bune a proceselor tehnologice de executie, transport si a
lucrarilor de pregatire loco-obiect. In general aceste distante sunt cuprinse Intre 10 - 20 m In
unele cazuri putand fi si mai mici.
Transportul pamantului la aceste distante se poate face:
- prin Impingere cu buldozere specializate sau cu tractoare
echipate cu lama de buldozer;
- Incarcatoare cu cupa frontala, utilizate la Incarcarea materiallelor granulare In
autovehicole;
- transportoare cu banda de cauciuc;
- transportoare cu cupe.
Cand saparea se executa cu excavatoare cu cupa inversa si excavatoare echipate cu
cupa draglina, cantitatea de pamant necesara umpluturilor ulterioare, se poate goli direct In
depozitul apropiat, cel putin de o parte a obiectului.
67 | P a g e
Depozitele Indepartate, se constituie din surplusul de pamant sapat care nu mai este
necesar efectuarii de umpluturi locale. Aceste depozite se constituie acolo unde relieful
terenului permite: gropi, locuri accidentate, vaioage, etc si care ulterior s-ar putea reda
circuitului agricol. Si aceste depozite se recomanda sa fie alese pe cat posibil, cat mai aproape
de locul de sapare, deoarece transportul pamantului necesita un consum Insemnat de
combustibil si lubrefianti, a caror cantitate creste proportional cu distanta de transport.
Transportul pamantului In depozitul Indepartat, se poate efectua cu:
- autovehicule de toate categoriile cu platforma basculanta
- remorci auto cu platforma basculanta, tractate de tractoare pe pneuri sau
senile, functie de starea drumului de acces si distanta de transport.
La distante mai mari de 1 km, se prefera transportul cu autobasculante, mai ales atunci
cand transportul se face pe unele portiuni de drumuri publice amenajate; se pot utiliza
basculante de capacitate de la 6 - 16 to, functie de capacitatea mijlocului de Incarcare astfel ca
sa fie satisfacuta conditia de continuitate In activitatea de Incarcare-transport-descarcare, pana
la efectuarea unui ciclu complet, astfel ca nici mijlocul de sapare-Incarcare sa nu stationeze din
lipsa de autovehicule, dar nici acestea sa nu astepte pentru Incarcare.
Autobasculantele au avantajul ca pot circula cu viteze mari (In limita celor admise de
lege) fiind astfel mult mai operative si mai mobile, In schimb au dezavantajul ca necesita
drumuri amenajate care scumpesc lucrarile. Alegerea celei mai bune solutii de transport se
poate face In baza unui studiu de optimizare.
17.3.3. - Executarea umpluturilor de pamant si compactarea lor
A. Executarea lucrarilor de pamant. La executarea umpluturilor de pamant pentru toate
categoriile de lucrari (drumuri, platforme, piste, cai ferate, etc) trebuie respectate anumite
conditii tehnice pentru pamantul cu care se face umplutura si anumite reguli tehnologice ca mod
de executare a umpluturilor, menite sa asigure stabilitatea terasamentelor In timp sub sarcinile
de exploatare.
Pamanturile pentru umplutura trebuie sa Indeplineasca urmatoarele conditii tehnice:
* Pentru executarea umpluturilor se recomanda In primul rand utilizarea pamanturilor
permeabile si cu grad mai redus de permeabilitate, care prin eliminarea relativ repede a apei In
exces au o stabilitate mai mare In timp.
B. Compactarea terasamentelor.
Pentru a evita tasarea ulterioara a pamanturilor depuse In umplutura, este necesara
compactarea acestora pentru reducerea la minimum a gradului de Infoiere si porozitate. Gradul
de compactare ce urmeaza a fi realizat depinde de sarcinile pe care trebuie sa le suporte
umplutura In exploatare, precum si de intervalul de timp ce se scurge de la executarea
umpluturii pana la darea In exploatare, deoarece umpluturile se compacteaza si In mod natural
sub efectul umiditatii din ploi si zapezi si a greutatii proprii, sau circulatiei unor autovehicule ce
transporta materiale. Compactarea se realizeaza prin aplicarea repetata a unor forte exterioare
de scurta durata asupra umpluturilor, determinand deplasarea particulelor de pamant unele fata
68 | P a g e
de altele prin Invingerea fortelor de frecare si coeziune ce exista Intre particule conducand la o
Indesare a acestora prin micsorare de volum.
Sub efectul fortelor exterioare pamantul se deformeaza. Deformatia totala este compusa
dintr-o deformatie elastica, reversibila si o deformatie remanenta, ireversibila. Compactarea se
realizeaza datorita deformatiei remanente a pamantului prin micsorarea volumului datorita
comprimarii porilor si a golurilor umplute cu aer. Porii de aer nu se pot elimina complet prin
compactare oricat de energica ar fi compactarea, ramanand In final dupa compactare un volum
de cca. 4-6 ./. aer oclus. Daca porii din pamant sunt umpluti In Intregime cu apa (stare saturata)
pamantul nu se poate compacta fiind incompresibil, numai daca se elimina o parte din apa.
Daca porii sunt umpluti numai partial cu apa pamantul se poate compacta numai atat cat
permite volumul de aer al porilor.
17.3.3.1. - Influenta umiditatii pamantului asupra compactarii
Umiditatea terenului joaca un rol foarte important la compactarea umpluturilor.
Compactarea optma se obtine atunci cand umiditatea se apropie de cea naturala a terenului
Inainte de sapare. La pamanturi coezive, cresterea umiditatii conduce la cresterea grosimii
peliculei de apa ce Inconjoara granula de pamant, ceea ce conduce la o micsorare a fortelor de
lagatura (a coeziunii), lucru ce favorizeaza compactarea. La pamanturile necoezive, o cantitate
mai mica de apa decat umiditatea naturala, sporeste frecarea Intre granule si Ingreuneaza
compactarea. Sporind umiditatea, compactarea este favorizata. Se observa deci ca umiditatea
(cu exceptia starii saturate), favorizeaza compactarea terenurilor. In tabelul 10 se dau
umiditatile optime de compactare pentru unele terenuri:
Umiditatea optima de compactare pentru unele terenuri de constructii.
Tabelul 10
Felul terenului Umiditatea optima pentru compactare W opt
Nisip si pietris cu granule mari se inunda cu apa
Nisipuri fine si argiloase 12---15
Argile nisipoase si argile usoare 15---17
Loess 19---21
Argile nisipoase grele si argile grase 21---28
Argile foarte compacte 30---35
Asigurarea umiditatii optime umpluturilor pe timpul compactarii acestora, este esentiala

pentru obtinerea unei bune compactari. La lucrari importante de umplutura, executia acestora
se opreste In timpul ploilor sau a Insoririlor puternice, sau se iau masuri de protectie Impotriva
acestora.
17.3.4. - Mijloace si metode de compactare a terasamentelor.
17.3.4.1. - Clasificare.
Compactarea pamanturilor poate fi realizata prin diferite metode, In functie de natura
utilajelor folosite. Intrucat modificarea pozitiei reciproce a granulelor componente de pamant
astfel Incat acesta sa aiba In final o structura cat mai compacta, se obtine prin aplicarea
repetata a unor Incarcari, o prima clasificare a utilajelor de compactare se poate face dupa
69 | P a g e
frecventa si viteza de variatie a efortului aplicat pamantului deosebinu-se din acest punct de
vedere:
- utilaje cu actiune statica
- utilaje cu actiune dinamica
Dupa modul de aplicare a Incarcarilor, utilajele de compactare pot fi Impartite In
urmatoarele categorii:
- utilaje care realizeaza compactarea prin apasare si rulare (aceasta actiune mai
poarta si numele de cilindrare);
- utilaje care realizeaza compactarea prin apasare, rulare si framantare;
- utilaje care realizeaza compactarea prin batere;
- utilaje care realizeaza compactarea prin vibrare;
Se poate aprecia ca primele doua categorii de utilaje au un efect static (apasare si
framantare), iar urmatoarele doua categorii au un efect dinamic (batere sau vibrare).
In afara utilajelor specializate pentru compactarea pamantului, o Indesare a acestuia se
realizeaza In mod invitabil prin circulatia masinilor care transporta sau Imprastie pamantul.
Acest efect este mai redus In cazul circulatiei masinilor echipate cu senile (presiunea exercitata
de aceasta este de 0,4 - 0,6 daN/cm2) si mai mare In cazul masinilor echipate cu pneuri (5 - 6
daN/cm2). Din acest punct de vedere rezultate bune se obtin mai ales prin circulatia
motoscreperelor, care sunt utilaje grele si pot realiza pana la 50...80./. din compactarea
standard. Circulatia acestor masini trebuie sa fie dirijata In mod uniform pe toata latimea
platformei, iar straturile elementare In care este asternut pamantul sa fie suficient de subtiri (10-
15 cm). Totusi prin circulatie nu se poate conta decat pe o precompactare care va reduce din
energia necesara pentru compactarea propriu zisa, precum si pe o serie de efecte secundare
sfarmarea bulgarilor, nivelarea, reducerea pierderilor de umiditate.
17.3.4.2. - Realizarea compactarii cu masini si utilaje care au un efect de apasare si
rulere( compactarea prin cilindrare)
In acest caz modificarea asezarii particulelor componenete ale pamantului pentru obtinerea
unei stari mai indesate se realizeaza numai prin Invingerea frecarii interioare si rezistentei la
forfecare datorita apasarii exercitata de utilaj pe suprafata de contact.
Organul de lucru al acestui utilaj este un cilindru metalic cu suprafata neteda (tambur).
Utilajele pot fi remorcate de tractoare alcatuind tavalugii cu tamburi netezi tractati,sau pot fi
autopropulsate,fiind actionate de un motor termic.
Pentru a reduce timpul In care se realizeaza gradul de compactare impus, In functie de
puterea motorului tractorului,acestuia Ii pot fi atasati 2,3 sau chiar mai multi tavalugi.
La compactarea terasamentelor se folosesc In general rulouri compactoare cu trei
tamburi,din care unul In fata pentru directie ( cu diametrul mai mic si latimea mai mare ) si doua
In spate ( cu diametrul mai mare si latimea mai mica).Rulourile compactoare cu doi sau trei
tamburi egali(cu diametru si ca latime),numite si compactoare tandem,se folosesc mai ales la
compactarea Imbracamintilor rutiere Intrucat realizeaza o buna planeitate a suprafetei
compactate.Tamburii sunt goi In interior si se lesteaza pe timpul lucrului prin umplrea lor cu
nisip,balast sau apa,pentru a realiza presiunea de compactare necesara.Parametrul de baza al
acestor utilaje este presiunea specifica liniara exercitata pe generatoarea tamburului,valorile
posibile In functie de tipul utilajului fiind prezentate In tabelul 11.
70 | P a g e
Tabelul 11
Tipul ruloului compactor Greutatea (kN) Presiunea specifica pe
generatoare (N/cm)
Rulou compactor usor 40...50 400...450
Rulou compactor mijlociu 60...80 450...600
Rulou compactor greu 90...160 600...1200
Rulou compactor foarte greu peste 160 peste 1200
Domeniul de utilizare. Cu toate ca sunt Intalnite cel mai des pe santiere, rulourile
compactoare statice nu sunt utilajele de compactare cele mai eficace deoarece eforturile de
forfecare sub suprafata de Incarcare descresc relativ repede In adancime. Se obtin rezultate
bune doar la compactarea straturilor din piatra sparta.
In cazul compactarii pamantului rezultate satisfacatoare se Inregistreaza numai daca
materialul este asezat In straturi subtiri(10...15)cm si are o coeziune redusa (nisip argilos,balast
cu argila etc.).Eficacitatea scade pentru pamanturi necoezive (nisipuri sau balasturi fara fractiuni
argiloase), precum si pentru pamanturi foarte coezive la care crusta se formeaza la suprafata
tratului Impiedica compactarea In adancime.
Rezultate bune se obtin cu compactoarele cu tamburi netezi la finisarea suprafetelor, fiind
recomandate pentru a lucra In combinatie cu alte tipuri de utilaje.
17.3.4.3. - Realizarea compactarii cu masini si utilaje care au efect de apasare,rulare si
framantare
Actiunea de framantare a pamantului favorizeaza efectul compactarii deoarece
contribuie la eliminarea mai rapida a aerului continut In strat. Compactarea In acest mod se
realizeaza cu utilajele cu proeminente pe tambur sau cu utilaje pe pneuri.
a) Utilaje cu proeminente pe tamburi
Aceste utilaje sunt de cele mai multe ori tracatate, provenind din tavalugi netezi pe a
caror suprafata cilindrica se fixeaza bandaje metalice cu came(crampoane).
Efectul de compactare al acestor tavalugi numiti si picior de oaie se obtin prin presiunile
locale mari de ordinul a 20.....60 daN/cm2 pe care camele le exercita asupra pamantului.. Spre
deosebire de celelalte tipuri de utilaje, In acest caz compactare Incepe de la baza stratului si
Inainteaza spre suprafata pe masura repetarii trecerilor utilajului pe acelasi loc.Astfel,daca la
Inceputul compactarii camele patrund complet In pamantul afanat pe masura ce procesul
compactarii avanseaza ele vor patrunde din ce In ce mai putin In strat, pentru ca la sfarsitul
compactarii sa patrunda numai 3...5 cm.
Pe aceasta grosime stratul de pamant ramane afanat, urmand a fi compactat Impreuna cu
stratul urmator, sau cu un alt utilaj(compactor cu tamburi netezi sau cu pneuri). Ca si tavalugii
cu tamburi netezi, tamburele sunt goale la interior,astfel Incat prin lestare greutatea lor poate
varia In limite largi ,modificandu-se asfel si presiunea exercitata asupra pamantului.
Eficacitatea optima a tavalugilor picior de oaie se obtine atunci cand compactarea se face de
la Inceput cu acest utilaj.Daca se face mai Intai o precompactare cu alt tip de utilaj, sau cu
utilajele de transport, se formeaza la suprafata stratului o crusta rezistenta prin care camele
patrund mai greu si se ajunge la obtinerea unei zone inferioare de compactitate redusa,
obligand la reducerea grosimii stratului ce poate fi compactat Intr-o singura repriza.
71 | P a g e
De asemenea, foarte important pentru buna functionare a tavalugului este curatirea

pamantului care se prinde In came. Pentru a preveni acest lucru se recomanda montarea pe
cadrul de sustinere a tavalugului a unor dispozitive de curatire avand forma unor crampoane
dispuse Intre bandajele cu came.
Un efect similar acestui tip de utilaje Il au tavalugii grila a caror suprafata laterala este
realizata dintr-o retea de bare din otel .La acest tip de utilaj lestarea se realizeaza prin
montarea unor greutati din blocuri de beton sau a unor cutii cu balast pe cadrul de sustinerer
Pentru a reduce efectul afanarii la suprafata stratului au fost create utilaje cu segmenti
mobili la care camele de pe suprafata cilindrica a tavalugului sunt orientabile luand pozitii
succesive In functie de stadiul compactarii, utilajul transmitand pamantului presiuni mai reduse
pe masura ce se ajunge la suprafata stratului de pamant compactat. In afara avantajului ca nu
mai necesita alte utilaje pentru finisarea suprafetei, acest tip de utilaj permite scurtatrea timpului
necesar de lucru prin reducerea numarului de treceri.
Domeniul de utilizare. Tavalugii picior de oaie sunt indicati aproape exclusiv pentru
compactarea pamanturilor coezive si sunt contraindicate pentru pamanturile pietroase si
balasturi deoarece granulele aluneca pe langa proeminenete In momentul patrunderii acestora
In strat,efectul rezultat fiind afanarea materialelor respective.
In cazul pamanturilor coezive rezultate bune se obtin la umiditati optime sau ceva mai
mici.La umiditati mai mari decat umiditatea optima de compactare Indesarea pamantultui cu
tavalugul picior de oaie devine imposibila din cauza pamantului care se lipeste si este retinut
Intre came.
b) Compactorii cu pneuri
Aceste utilaje au o raspandire din ce In ce mai larga pe santierele de constructii datorita
unor avantaje pe care le prezinta:
- eficaciate ridicata la o gama larga de terenuri(de la cele necoezive sau cu coeziune
redusa pana la cele coezive)
- efectul compactarii este bun pe toata grosimea stratului deoarece presiunea scade
Incet cu adancimea
-calitatea compactarii este buna (golurile din masa pamantului sunt rapid eliminate
datorita In buna parte actiunii de framantare pe care o exercita pneurile)
Compactarea pamantului se realizeaza prin apasare, rulere si framantare datorita faptului
ca pneurile in contact permanenet cu pamantul capata o miscare verticala oscilatorie provacata
de neregularitatile acestuia.Procesul de compactare este Insotit atat de deformarea pneurilor
cat si a pamantului datorita actiunii unor presiuni verticale si orizontale considerabile asupra
acestuia. Intr-o prima faza la Inceputul procesului de compactare din cauza starii relativ afanate
a pamantului pneurile practic nu se deformeaza .Rezulta prin urmare ca In acest proces
suprafata de contact se micsoreaza continuu In timp ce presiunea aferenta creste In mod
corespunzator.Acest lucru este foarte important deoarece pe masura ce pamantul se Indeasa
este nevoie de un efort din ce In ce mai mare pentru a intensifica procesul de compactare.
Compactorii cu pneuri se realizeaza In doua variante:
- compactori cu pneuri tractati sub forma unor platforme cu una sau doua osii. In cutiile
situate pe platforma se introduce balast utilajele fiind astfel lestate In limite destul de mari (de
ex. de la 5 t la 25 t sau de la 25t la 45t)
72 | P a g e
- compactori cu pneuri autopropulsati asemanatori cu compactorii cu tambure netede la

care Insa rulourile metalice sunt Inlocuite cu roti cu pneuri. Dispunerea rotilor pe cele doua osii
se poate face in doua moduri:
- osia din fata - trei roti grupate In mijloc,iar pe osia din spate doua perechi de roti
dispuse in afara grupului rotilor din fata
- osia din fata cu trei sau patru roti, iar osia din spate cu patru sau cinci roti care
alcatuiesc Insa un singur grup.In acest caz rotile din spate compacteaza fIsiile ramase
necompactate Intre rotile de pe osia din fata marind astfel efectul framIntarii si realizand dupa
fiecare trecere o suprafata plana a stratului compact .
Modificarea greutatii prin lestare In cazul utilajelor autopropulsate se poate face In limite
mai restranse cu placi de fonta atasate la partea inferioara a sasiului sau prin cutii cu balast
montate lateral .
Compactoarele autopropulsate au fata de cele tractate avantajul ca pot fi utilizate prin
deplasarea In dublu sens (au mersul reversibil ) si nu mai necesita deci spatiu pentru Intoarcere
.
Pentru compactarea pamIntului cu utilaje pe pneuri se recomanda ca presiunii din pneuri
sa-i corespunda o anumita sarcina pe roata astfel Incat sa se produca deformatia pneului :
- presiunea prea mare din pneuri ,In raport cu sarcina pe roata conduc la formarea unei
cruste pe suprafata stratului care Impiedica compactarea In adancime
- presiunile mai mici In pneuri fata de sarcinile pe roata, relativ mari, au un efect favorabil
asupra compactarii mai ales In cazul pamInturilor coezive cu umiditate mare.
Utilajele moderne sunt dotate cu dispozitive care permit modificarea presiunii In pneuri
In timpul mersului ceea ce permite respectarea mult mai exacta a tehnologiei de compactare,
presiunea fiind reglata corespunzator tipului de pamant si fazei de compactare.
Domeniul de utilizare Dintre toate utilajele de compactare, compactorii cu pneuri au cea
mai mare utilizare fiind folositi cu succes atat la compactarea pamantului, cat si a straturilor
rutiere. Se utilizeaza In egala masura la compactarea pamanturilor necoezive, cat si a celor
coezive .
17.3.4.4. - Realizarea compactarii prin vibrare
Compactarea pamanturilor prin vibrare este una dintre cele mai moderne metode de
compactare, care Isi gaseste o aplicare din ce In ce mai larga, datorita rezultatelor bune
obtinute prin acest procedeu.
Principiul metodei consta In transmiterea unor vibratii In stratul de pamant supus
compactarii, vibratii care provoaca o deplasare relativa a particulelor si o asezare mai compacta
a acestora. Vibratiile produse de organul de lucru al utilajului In stratul de pamant transmit
particulelor componente ale acestuia forte de inertie proportionale cu masa lor. Din inegalitatea
maselor particulelor si deci a fortelor de inertie, apar In punctele de contact dintre particule forte
cere reduc sau anuleaza legaturile existente Intre acestea , permitInd deplasarea lor reciproca
sub greutatea proprie, dar mai ales sub efectul suplimentar de apasare dat de greutatea
utilajului si de socul produs de acesta .
Apare deci evident ca efectul de compactare prin vibrare va fi cu atat mai mare cu cat
fortele de legatura dintre particule vor fi mai mici, iar masele particulelor mai diferite. De aceea ,
metoda compactarii prin vibrare a aparut si s-a dezvoltat In primul rand pentru pamanturile
73 | P a g e
necoezive care Indeplinesc conditiile mentionate. La pamanturile coezive Intre particule

actioneaza forte de legatura mari, Indesarea producandu-se numai dupa distrugerea sau
reducerea simtitoare a acestor legaturi , ceea ce practic este foarte greu .
Exista o corelare Intre frecventa vibratiilor transmise si dimensiunile particulelor care
intra In vibratie. Intrucat frecventele ridicate sunt foarte repede amortizate , la compactarea
pamanturilor se folosesc frecvente reduse (25...50Hz) .
Compactarea prin vibrare este influentata In mare masura de umiditatea pamantului; apa
permite transmiterea mai usoara a vibratiilor si reduce frecarea Intre particule. Datorita acestui
fapt pamanturile necoezive se compacteaza cel mai usor atunci cand umiditatea lor este mai
mare cu 10....20 decat umiditatea optima de compactare, iar la umiditati de ordinul(
0.7......0,8) W opt ,efectul compactarii prin vibrare scade foarte mult.
Utilajele de compactare prin vibrare constau dintr-un generator de vibratii (actionat mai
ales de un motor termic) si organul de lucru prin care vibratiile se transmit stratului de pamant.
dupa constructia si modul de functionare a organului de lucru , utilajele de compactare prin
vibrare pot fi:
-placi vibratoare
-rulouri vibratoare.
Atat placile cat si rulourile pot fi tractate sau autopropulsate.Deplasarea placilor
vibratoare prin mijloace proprii este posibila datorita Inclinarii generatorului de vibratii catre
Inainte, In momentul atingerii turatiei corespunzatoare regimului de lucru al utilajului.
Compactorii vibratori autopropulsati sunt de tip tandem ,numai unul din rulouri fiind Insa
vibrator (de obicei cel din fata), prin celalalt tambur asigurandu-se propulsia utilajului.
Domeniul de utilizare
Atat placile vibratoare cat si rulourile vibratoare se folosesc aproape exclusiv la
compactarea pamanturilor necoezive (nisip,pietris, balast, piatra sparta) .La pamanturile coezive
efectul de compactare a placilor vibratoare este foarte redus, In timp ce a rulourilor vibratoare
este totusi mai bun decat al compactorilor netezi de aceeasi greutate.
Rulourile vibratoare pot fi folosite In egala masura atat la compactarea terasamentelor
cat si a fundatiilor din materiale granulare simple sau stabilizate cu lianti , precum si la
compactarea Imbracamintilor rutiere din mixturi asfaltice.
17.4.3.5. - Alegerea metodei si mijlocului de compactare
La alegerea metodei de compactare si implicit a utilajelor necesare trebuie avute In
vedere urmatoarele elemente :
-natura si starea pamantului (coeziv, necoeziv, grad de neuniformitate, umiditate)
- gradul de compactare care trebuie realizat
- conditiile locale de lucru (volumul de lucru,frontul de lucru, ritmul de executie,
anotimpul In care se executa, etc)
Fiecare metoda de compactare are partile ei pozitive si negative, si In general, nu exista
un mijloc universal de compactare care sa corespunda riguros oricarei situatii de pe teren. In
aceasta situatie se pune problema alegerii celui mai eficient si mai economic utilaj de
compactare din numeroasele tipuri existente ,unele fiind concepute pentru a realiza
74 | P a g e
compactarea fiind mai multe procedee ( utilaje combinate prevazute cu pneuri si cu rulou
vibrator, tamburi vibratori cu proeminente, etc).
Pentru realizarea Insa a unei compactari corecte, care sa conduca la realizarea de
terasamente rezistente, durabile, stabile si economice nu este suficient numai sa se aleaga
metoda de compactare, trebuind sa se respecte riguros tehnologia de compactare. In acest
sens principalele elemente care trebuie avute In vedere la stabilirea tehnologiei de compactare
sunt:
- utilajul de compactare
- indicatii privind circulatia utilajului (schema de lucru, viteza de deplasare, suprapunerea
trecerilor, etc)
- grosimea stratului de pamant Inainte de compactare
- numarul de treceri pentru obtinerea gradului de compactare prescris
- intervalul de umiditate al pamantului In care se poate realiza compactarea preconizata
- masuri pentru conservarea umiditatii pamantului utilizat
- productivitatea necesara a se realiza.
Unele dintre aceste elemente (grosimea stratului, numarul de treceri, productivitatea
utilajelor) pot fi obtinute prin calcul In functie de parametrii de lucru ai utilajelor, sau pot fi
apreciate pe baza experientei constructorului.
In tabelul 12 sunt prezentate utilajele recomandate si cateva date informative asupra
unor parametrii mentionati.
Tabel
12
Tipul pamantului Utilajul de compactare Grosimea Numarul Viteza de
stratului m de treceri lucru km/h
Pietrisuri sau balasturi cu -Rulou vibrator greu 0.4...0.5 6...8 1.0...1.5
putine sau
fara fractiuni fine -Compactor pe pneuri greu 0.2...0.3 10...15 2.0...3.0
-Rulou compactor ( 100-120 0.1...0.2 15...20 1.5...2.5
kN )
-Rulou vibrator greu 0.30...0.50 6...8 1.5...2.0
Balast argilos -Compactor pe pneuri greu 0.15...0.25 8...12 2.0...3.0
-Rulou compactor 0.15...0.20 10...15 1.5...2.0
-Rulou vibrator usor 0.3...0.5 4...5 1.5...2.0
Nisipuri uniforme si -Compactor pe pneuri greu 0.3...0.4 10...12 2.0...3.0
neuniforme cu
pietris cu sau fara -Compactor pe pneuri usor 0.15 8...10 1.5...2.0
fractiuni fine
-Rulou compactor 0.15...0.20 10...15 1.5...2.0
-Rulou vibrator usor 0,3...0,5 5...6 1,5...2,0
Nisipuri prafoase si -Compactor pe pneuri usor 0,20 8...10 5,0
nisipuri argiloase
-Compactor pe pneuri greu 0,3...0,4 10...15 2,0...3,0
75 | P a g e
-Rulou compactor 0,15...0,20. 15...20 1,5...2,0

Prafuri nisipoase cu -Compactor pe pneuri 2-5 0,2...0,3 8...12 1,5...2,0
plasticitate daN/cm2
mare -Rulou compactor 0,15...0,20 12...16 1,5...2,0
-Tavalug picior de oaie 0,20 12...16 1,5...2,5
Prafuri nisipoase si argile -Tavalug picior de oaie 0,20 10...16 2,5...5
cu
plasticitate redusa -Compactor pe pneuri 0,20...0,30 10...12 2,0...3,0
-Rulou compactor 0,15...0,20 15...20 1,5...2,0
Argile nisipoase -Tavalug picior de oaie 0,20...0,30 15...20 2,0...3,0
prafoase, nisipuri
fine argiloase -Compactor pe pneuri 0,20 15...20 1,5
-Rulou compactor 0,15...0,20 20...25 1,5...2,0
Argile , argile nisipoase , -Tavalug picior de oaie 0,20 12...16 1,5...2,5
loess
-Compactor pe pneuri greu 0,15...0,25 12...16 2,0...3,0
Pentru lucrari de terasamente concentrate sau de Intindere mare, la care volumul este
de peste 5.000 mc pamant compactat, valorile parametrilor din tabelul 5 sunt orientative.
Valorile reale se vor stabili pe santier Intr-o compactare de proba care va servi si pentru
controlul compactarii.
Compactarea de proba se executa pe portiuni limitate denumite si piste sau platforme de
Incercare cu scopul de a stabili pentru fiecare utilaj de compactare cu care urmeaza a se lucra
grosimea optima a stratului si numarul minim de treceri prin care se realizeaza gradul de
compactare prescris atunci cand pamantul are o umiditate apropiata de cea optima (W opt+/- 2
).
Amplasamentul pistelor de Incercare poate fi ales In interiorul amprizei lucrarii cand
programul general de executie permite aceasta, sau In exteriorul acesteia eventual Intr-o zona
apropiata de sursa de material (groapa de Imprumut, balastiera) trebuind sa preceada cu
cateva zile Inceperea efectiva a lucrarilor de compactare, timp In care urmeaza sa se execute
lucrarile de laborator si sa se interpreteze rezultatele obtinute In vederea luarii deciziei.
Dimensiunile minime ale sectorului pe care se executa compactarea de proba sunt:
- lungime 30 m (exclusiv rampele de acces de la capete)
- latimea 3,5 m (cel putin dublul latimii utilajului de compactare)
Amplasarea pistelor de Incercare se va face In aliniament si pe cat posibil In teren
orizontal. Pamantul pe care se face compactarea de proba trebuie sa aiba aceasi natura cu cel
care urmeaza a fi utilizat la executarea terasamentelor pe santierul respectiv.
Numarul sectoarelor de Incercare rezulta din numarul parametrilor variabili care pot
interveni In tehnologia de compactare (tipul de utilaj, natura pamantului, umiditatea pamantului,
grosimea stratului care se compacteaza).
Randamentul de exploatare al utilajelor de compactare depinde In primul rand de
caracteristicile tehnice ale utilajelor folosite si de natura pamantului supus compactarii, precum
si de alti factori ca:
76 | P a g e
- modul de organizare al lucrului

- schimbarile de directie, Intoarcerile utilajului
- dimensiunile frontului de lucru
- starea utilajului
- experienta constructorului
- constiinciozitatea si priceperea conducatorului utilajului.
Toate aceste elemente fac ca randamentul efectiv al utilajului sa nu depaseasca
50...80 din cel teoretic.
TinInd seama de considerentele enuntate, randamentul de exploatare al utilajelor de
compactare poate fi calculat cu relatiile:
Re = 1000 (B-d) v h Kc Kt ; m3/h n
In cazul compactarii cu rulouri respectiv:

Re = 60 n1 (D - d) l Kc Kt ; m3/h
n2
In cazul compactarii cu placi vibratoare sau maiuri.

In relatiile de mai sus:
h - este grosimea stratului compactat In metri v - viteza de lucru a utilajului In
km/ora
B - latimea utilajului In metri d - latimea suprapunerilor urmelor alaturate (0,25 ... 0,4 m
In cazul compactarilor
cu ruloul si 0,1 ... 0,15 m pentru maiuri)
n, n2 - numarul trecerilor pe aceasi urma
n1 - numarul de lovituri pe minut
D - diamentrul placii In metri l - avansul maiului la un salt In metri
17.4.3.6. - Controlul compactarii terasamentelor
a) Consideratii generale
Verificarea modului In care materialele puse In opera au fost compactate este o garantie
a comportarii In timpul exploatarii In bune conditiuni. Se poate controla executia unei compactari
pe doua cai si anume:
- examinand rezultatele obtinute, adica masurand sau apreciind calitatile fizice sau
mecanice ale materialului compactat;
- controland materialul si modul de executie al compactarii.
Urmand prima cale se determina, dupa executarea compactarii, proprietatile fizice
(densitate, umiditate) sau mecanice (rezistenta la poansonare, modului de deformatie,
deformatia elastica) ale materialului.
Prin cea de a doua cale controlul se desfasoara permanent, odata cu executarea
lucrarilor de compactare. In acest sens se urmareste daca materialul pus In opera este de
aceasi calitate (granulozitate, umiditate) cu a materialului folosit la executarea platformelor
experimentale pe care s-a efectuat compactarea de proba si daca se respecta tehnologia
stabilita cu aceasta ocazie (tipul utilajului, grosimea stratului, numarul de treceri).
b. Verificarea compactarii prin stabilirea caracteristicilor fizice ale stratului executat
77 | P a g e
Calitatea lucrarilor de compactare se verifica prin determinarea gradului de compactare

Gc stabilit cu relatia:
Gc = d x 100
dmax
In care:
d = /1+0,01 W; gr/cm3 - densitate In stare uscata a stratului de teren

compactat
- densitatea materialului In stratul compactat

W - umiditatea aferenta acestui strat
Determinarea densitatii maxime In stare uscata se face In laborator conform STAS

1913/13 din 1983, prin Incercarea Proctor.
In functie de valoarea lucrului mecanic specific de compactare (L) se deosebesc doua
Incercari Proctor:
- Incercarea Proctor normala In care L = 6 daN cm/cm3 (0,6 J/cm3)
- Incercarea Proctor modificata, In care L = 27 daN cm/cm3 (2,7 J/cm3)
Se numeste lucru mecanic specific de compactare L raportul Intre lucrul mecanic de

compactare si unitatea de volum a pamantului compactat masurat dupa compactare.
In domeniul cuprins Intre cele doua valori limita se pot trasa curbe intemediare cu diferite
valori ale lucrului mecanic specific de compactare (vezi figura diagrama Proctor).
Incercarea Proctor normala se foloseste In general pentru stabilirea caracteristicilor de
compactare ale terasamentelor de drumuri, cai ferate, piste de aeroport, platforme pentru
parcari auto si Imbunatatirea terenului de fundare.
Incercarea Proctor modificata se foloseste la stabilirea carcateristicilor de compactare
ale straturilor de baza si ale straturilor si substraturilor de fundatie pentru drumuri.
La acelasi lucru mecanic (acelasi utilaj de compactare) se stabileste prin Incercari
valoarea celor trei parametri de baza; umiditate optima (Wopt), grosimea stratului (hst) si
numarul de treceri ale mijlocului de compactare (n).
Stabilirea gradului de influenta a acestor factori se face In prealabil pe platformele
experimentale sau pe fIsii aparte, la care se variaza cIte unul din factori mentinInd constanti pe
ceilalti doi astfel:
- Umiditatea optima - se detremina pastrand constanta grosimea straturilor si a
numarului de treceri, variind pentru fiecare strat procentul de umiditate. Se iau apoi probe din
fiecare strat la care se adauga densitatea aparenta In stare uscata si se reprezinta grafic In
curba de compactare. Proba care reprezinta cea mai mare densitate aparenta In stare uscata
indica si umiditatea optima.
- Stabilirea numarului de treceri si a grosimii stratului se determina astfel:
78 | P a g e
- se executa mai multe fIsii de umplutura In straturi de grosimi diferite;

- se pastreaza constanta umiditatea optima;
- fiecare strat se compacteaza prin mai multe treceri succesive a mijlocului pana
cand se obtine aceeasi densitate.
Raportul n/h = minim - indica valoarea optima a celor doi factori de influenta.
Se observa In diagrama Proctor ca odata cu cresterea lucrului mecanic specific, W opt
descreste si ca de la o anumita umiditate W = W lim, efectul compactarii este independent de
valoarea lucrului mecanic specific de compactare. Cand umiditatea efectiva din teren W f este
mai mica decat cea optima trebuie analizat de la caz la caz care solutie este mai economica;
udarea terenului pentru cresterea umiditatii la cea optima sau aducerea unui mijloc de
compactare mai greu care sa efectueze un lucru mecanic de compactare mai mare.
Lucru mecanic specific de compactare L In Incercarea Proctor se calculeaza cu relatia:
L = m x g x h1 x n/A x a
In care: m = masa maiului In kg
g = acceleratia gravitationala = 9,807 m/s2
h1 = Inaltimea de cadere a maiului In metri
n = numarul de lovituri pe fiecare strat
A = aria sectiunii cilindrului In cm2
a = grosimea stratului de pamant compactat In cm
Pentru efectuarea Incercarilor se folosesc trei marimi de cilindri In functie de
dimensiunea maxima a particulelor de pamant si trei marimi de maiuri In functie de lucrul
mecanic specific de compactare si marimea cilindrului conform tabelului 13.
Tabelul 13.
Dimen. Diametru Inaltimea felul Incercarii
max. a l interior cilindrului Proctor si Nr. de
partic. al diametrul Maiuri straturi
de cilindrului cilindrului pentru
pamant Incercare
Dmax d (mm) h (mm) Proct d mm Inalt. Diam. Nr. de
mm or Mas de Nomi lovitur Proc Proc
a cader n. i pe tor tor
e fiecar nor modi
kg h1 D1 e strat mal fic.
(mm) (mm) (n)
7.1 100 115* norma 100 2.5 300 50 25
l 150 70
79 | P a g e
20.0 150 150 modifi 100 4.5 450 50 25 3 5

c 150 70
31.5 250 275 norma 15.0 600 125 30
l si 250 80
modifi
c
*Se pot utiliza si cilindri avand h = 100 mm
c. Controlul compactarii prin urmarirea respectarii tehnologiei de executie

Platformele experimentale executate Inainte de Inceperea lucrarilor de compactare
pentru stabilirea tehnologiei de executie stau si la baza unei metode de control prin care
calitatea compactarii va rezulta chiar In timpul executarii lucrarilor. Metoda este simpla si consta
In a supraveghea ca In timpul executarii compactarii sa se respecte cu strictete parametri
tehnologici fixati initial adica tipul materialului, umiditatea sa, tipul utilajului si caracteristicile sale
(masa - prin lestare, viteza de deplasare, presiunea pneurilor, frecventa de vibrare), grosimea
stratului pus In opera si numarul de treceri pe acelasi loc.
In Franta prin prelucrarea observatiilor efectuate pe un mare numar de piste de
Incercare a fost propusa o noua metoda de control In care numarul de treceri ce trebuie
controlate pe santier printr-o atenta supraveghere este Inlocuit prin parametrul Q/S In care:
- Q = este volumul de pamant compactat de un utilaj Intr-un anumit interval de timp;
- S = este suprafata acoperita de utilaj In acelasi interval de timp.
Asa dar, Q reprezinta productivitatea efectiva a utilajului, iar S se poate obtine

cunoscand latimea organului de lucru a utilajului (B) si lungimea frontului de lucru (L).
Acesti doi parametri pot fi usori determinati In fiecare moment pe santier : Q prin
stabilirea cantitatii de pamant pus In opera Intr-un anumit interval de timp, pe baza evidentei
transportului sau prin masurarea volumului In groapa de Imprumut sau la locul de realizare a
umpluturii, iar S prin Inregistrarea distantei parcursa cumulat In timpul lucrului In acelasi interval.
Distanta parcursa este Inregistrata automat pe un disc cu ajutorul unei dispozitii montat la
bordul utilajului de compactare (tahograf).
Valoarea parametrului Q/S (m3/m2) obtinuta In acest fel se compara cu cea existenta In
tabele pentru diferite categorii de pamant, compactate cu diferite tipuri de utilaje verificand
respectarea grosimii stratului compactat.
Metodele de control a compactarii prin urmarirea respectarii tehnologiei de executie nu
exclud necesitatea recoltarii de probe la sfarsitul compactarii pentru verificarea finala, Insa
numarul acestora va fi mult mai redus.
ART.18. -Executia patului drumului Imbunatatit sau a stratului de forma
Descrierea lucrarilor.Rolul si importanta stratului de forma In

proiectarea si constructia drumurilor
80 | P a g e
Lucrarile vor consta din constructia unui pat de drum Imbunatatit prin utilizarea de
materiale granulare adecvate, stabilizate mecanic sau prin utilizarea unor materiale granulare
sau pamantoase stabilizate cu diversi lianti.
In practica rutiera se recomanda ca sa se recurga la acest gen de solutii tehnice In
urmatoarele situatii:
I . In cazul,utilizarii unor pamanturi care prezinta o capacitate portanta redusa sau In
cazul unor conditii de umiditate excesiva, In scopul reducerii sensibilitatii acestora la actiunea
apei.
II. In cazul utilizarii unor pamanturi care prezinta o capacitate portanta buna si o stare
de umiditate normala In scopul de a asigura urmatoarele :
a) In timpul constructiei drumului o buna practicabilitate a echipamentelor de constructie;
realizarea unui sector rigid adecvat care sa permita o buna compactare a straturilor superioare
ale structurii rutiere: stratul de baza si straturile Imbracamintei; utilizarea eficienta a unor
repartizatoare de materiale granulare sau de materiale stabilizate, care sa permita realizarea
unor profile mai precise decat cele permise pentru terasamente;
b) In timpul exploatarii drumului pentru a asigura un strat uniform si rezistent cu
proprietati mecanice corespunzatoare , care sunt luate In considerare la proiectarea structurii
rutiere ,acest strat fiind considerat ca fiind stratul inferior al acestei structuri.
Pe langa rolul de portanta acest strat special poate sa aiba ,In unele cazuri particulare ,
rolul de strat antigel .
Adoptarea alternativei ce implica realizarea patului Imbunatatit la constructia drumurilor,
pe langa avantajele tehnice mentionate mai sus, conduce totodata si la reducerea grosimii
straturilor superioare, asigurand astfel utilizarea mai eficienta a materiallor rutiere disponibile si
la realizarea unor structuri rutiere mai eficiente.
a) Pat de drum Imbunatatit realizat cu materiale granulare stabilizate mecanic.(strat de

forma)
Lucrarile se vor realiza In conformitate cu prevederile STAS 12253-84.Lucrari de
drumuri . Straturi de forma . Conditii tehnice generale de calitate.
b) Pat de drum Imbunatatit realizat din agregate, materiale sau pamanturi stabilizate cu
lianti hidraulici.
Lucrarile se vor executa si controla dupa caz, In conformitate cu STAS 10473/ 1 -86 si
10473/2-86.
Pe langa prevederile acestor standarde la executie se vor mai avea In vedere
urmatoarele recomandari:
(i) Inainte de Inceperea lucrarilor de satbilizare se va verifica prin Incercari de laborator
compatibilitatea pamanturilor la stabilzare si se vor elabora retete de lucru adecvate
(II 0 retetele de lucru avizate de laborator vor specifica urmatoarele:
- dozajul de liant raportat la densitatea uscata a pamantului sau cantitatea de liant pe
unitatea de suprafata, In kg/mp, pentru stratul rutier de o anumita grosime
- umiditatea optima de compactare ( W opt) pentru amestecul pamant-liant
- densitatea maxima In stare uscata a amestecului pamant-liant
81 | P a g e
- proprietatile mecanice ( rezistenta la compresiune la 7 si 28 zile, rezistenta la actiunea

apei; rezistenta la Inghet-dezghet )
In timpul executarii lucrarilor se vor verifica urmatoarele:
-compozitia granulometrica , continutul de substante organice,stare de umiditate si
consistenta pamanturilor folosite zilnic sau ori de cate ori se observa schimbari ale proprietatilor
pamanturilor utilizate
- verificarea compactarii , In conformitate cu metoda de control specificata ( pe baza de
densitati sau prin verificarea grosimii stratului si a valorii parametrului Q/S ), In conformitate cu
Ghidurile practice pentru constructia terasamentelor de drumuri - Anexa 3.1.
- verificarea rezistentelor mecanice la 7 si 28 zile ( minimum un set de 6 probe la 3500
2
m)
- controlul continuu al suprafat2arii , folosind rigla de 4 m lungime.
Lucrarile se vor masura In metri patrati de pat de drum Imbunatatit sau de strat de forma
executat si compactat.
Decontarea lucrarilor se va face la preturile unice contractuale stabilite avand In vedere
toate operatiunile ce le implica realizarea acestor lucrari.
ART.19. - Executia straturilor superioare ale terasamentelor
Constructia patului drumului( subgrade)

Descrierea lucrarilor Lucrarile vor consta In pregatirea patului drumului In zone de
debleu de profil mixt sau de rambleu si vor cuprinde urmatoarele operatii:
a) curatirea preliminara a terenului, defrisarea si Inlaturarea vegetatiei, scarificarea si
compactarea suprafetei
b) luarea masurilor de protejare a patului fata de actiunile distructive ale apei si ale
utilajelor grele folosite la executia drumului
c) acoperirea rambleurilor realizate din roci
a) Conditii tehnice pentru constructia patului drumului folosind materiale pietroase
Lucrarile de pregatire a patului drumului In zone de debleu realizate In stanca vor consta
din nivelarea neregularitatilor , prin asternerea, nivelarea si compactarea unui strat de legatura
relizat din materiale granulare de dimensiuni mai reduse.Se recomanda ca acest material
granular rezultat din concasari sau exploatat din gropi de Imprumut sa nu contina particule
argiloase sau prafoase (9 fractiuni sub 0,06 mm ) In proportie mai mare de 10.Se mai
recomanda ca acest material sa nu contina fractiuni mai mari de 60 mm, iar granulozitatea sa
prezinte un coeficient de neuniformitate mai mare decat 9.
Lucrarile nu vor fi executate pe timp friguros sau cu materiale Inghetate. Punerea In
opera si compactarea materialelor destinate executaii patului se recomanda sa se faca In
conformiatate cu prevederile Ghidurilor practice pentru constructia terasamentalor de drumuri
,partea a 2-A , care fac obiectul Anexei 3.1 al acestei lucrari.
82 | P a g e
In cazul cand se specifica metoda de control bazata pe masurarea densitatii, gradul de

compactare al patului va fi de minimum 100 .
Capacitatea portanta a patului drumului determinata cu Incercarea cu placa cu diametrul
de 30 cm va fi de minimum 300 Mpa si recomandabil 400 Mpa.
Cotele patului nu vor depasi valorile proiectate cu mai mult de 3,0 cm.
b)Conditii tehnice pentru constructia patului drumului folosind amestecuri de materiale
mixte.
Lucrarile vor include nivelarea si, dupa caz, reconditionarea unor zone care contin
materiale necorespunzatoare prin Inlocuirea sau amestecarea acestora cu materiale de calitate
mai buna ,inclusiv operatii de umezire sau de uscare, In vederea realizarii unei compactari
eficiente.
Lucrarile vor fi executate si controlate In conformitate cu prevederile Ghidurilor practice
pentru constructia terasamentelor ( Anexa 3.1 )
Materialele de acest gen folosite la constructia patului vor Indeplini urmatoarele conditii
tehnice:
-coeficientul de uniformitate U 9
-umiditatea materiala nu va depasi cu mai de 2 fata de umiditatea optima de
compactare
-dimensiunea maxima a materialului va fi de 60 mm
Nu se recomanda sa se execute astfel de lucrari pe timp de iarna sau folosind pamanturi
Inghetate .Capacitatea portanta a patului realizat cu astfel de materiale, determinata cu placa
avand diametrul de 30 cm va fi cel putin 350 Mpa.
Cotele patului nu se vor abate de la cotele proiectate mai mult de 3,0 cm.
In cazul cand se specifica metoda de control bazata pe masurarea densitatii, gradul de
compactare al patului va fi de minimum 100 , Proctor normal.
c.) Conditii tehnice pentru constructia patului drumului folosind materiale pamantoase
Lucrarile se refera la realizarea patului folosind materiale pamantoase de genul
argilelor,prafurilor, nisipurilor argiloase sau prafoase care, In general , sunt sensibile la actiunea
apei.
Materialele fine folosite la constructia patului vor Indeplini urmatoarele conditii tehnice:
- coeficientul de neuniformitate U 9
- densitatea mexima In stare uscata determinata prin Incercarea Proctor normal va fi de
minimum 1,65 g/cm3
- indicele de plasticitate IP va fi de max. 15
- indicele de portanta californian CBR va fi 5
- umflarea dupa 4 zile de imersie In apa nu va depasi 9
- umiditatea materialului nu va diferi fata de umiditatea optima de compactare cu mai
mult de 2
Nu se recomanda sa se execute asfel de lucrari pe timp de iarna sau cu materiale
Inghetate.
Punerea In opera si compactarea acestor materiale se recomanda sa se faca In
conformitate cu prevederile Ghidurilor practice pentru constructia terasamentelor ( Anexa 3.1)
83 | P a g e
In cazul cand se specifica metoda de control pe baza de densitati , gradul de

compactare al pamantului va fi de minim 100.
Capacitatea portanta a patului masurata prin Incercarea cu placa avand diametrul de
30 cm va fi de minimum 300 Mpa.
Cotele patului drumului nu vor depasi valorile proiectate cu mai mult de 3 cm.
Frecventa minima a determinarilor si Incercarilor de control la constructia patului
drumului va fi urmatoarea :
- compozitia granulometrica - cel putin 2 determinari la 3500 mp strat pus In opera
- determinarea gradului de compactare ( In cazul cand se specifica metoda de control
bazata pe masurarea densitatii) : - minimum 2 Incercari la 1000 mp
- determinarea capacitatii portante folosind placa de diametru 30 cm : - 2 Incercari la
1000 mp
-grosimea stratului si valoarea parametrului Q/S se verifica zilnic conform metodologiei
RTR
- cotele patului In puncte dispuse la distante de minimum 10 m de ax si la marginea
platformei se verifica zilnic conform tehnologiei de control In vigoare
- suprafatarea se verifica cel putin In 3 sectiuni la o suprafata de 7000 mp
Lucrarile se vor masura In mp de pat de drum executat si compactat

Decontarea lucrarilor se va face la preturile unice contractuale , avand In vedere toate
operatiunile de pregatire si de constructie a patului precum si categoriile de materiale folosite.
ART.20. - EXECUTIA SANTURILOR SI A RIGOLELOR
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se

sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant paralel cu muchia taluzului. In nici un caz
nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie Intrerupt de prezenta masivului stancos. Paramentele
santului sau a rigolei vor trebui sa fie plane, iar blocurile In proeminenta sa fie taiate.
La sfirsitul santierului si Inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgari si de blocuri ebulate.
ART.21. - FINISAREA PLATFORMEI
Daca se executa strat de forma, sapaturile se executa mai jos decat cota patului
drumului cu grosimea acestui strat asigurand santuri, rigole provizorii la nivelele
corespunzatoare pentru a se evita influenta infiltratiilor de ape In trerasamente. Suprafata
patului drumului se protejeaza cu emulsie bituminoasa Impotriva infiltratiilor de apa.
84 | P a g e
21.1. - Stratul superior al platformei va fi completat, nivelat si compactat, respectand

cotele In profil In lung si In profil transversal, declivitatile si latimea prevazute In proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date In tabelul 5, respectiv In
tabelul 4.
In ceea ce privesc latimea platformei si cotele de executie, abaterile limita sunt :
- la latimea platformei :
0,05 m fata de ax
0,10 m la latimea intreaga
- la cotele proiectului :
0,05 m fata de cotele de nivel ale proiectului
21.2. - Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentelor, platforma
va fi nivelata transversal urmarind profilul acoperis constituit din doi versanti plani, Inclinati cu
4 spre marginea acestora. In curbe se aplica deverul prevazut In planuri fara sa coboare sub
o panta transversala de 4.
ART.22. - ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
Atunci cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este In prealabil taiat In
trepte sau Intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate, etc, destinate sa le fixeze.
Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal trebuie farimitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat
Inainte de raspandire.
Dupa raspandire, pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de Imbracare cu pamant vegetal este, In principiu, suspendata pe
timp de ploaie.
ART.23. - EXECUTIA DRENURILOR IN SAPATURA
Antreprenorul este obligat sa asigure scurgerea si drenarea apelor pe tot parcursul

executarii lucrarilor, pana la forma lor finala.
Lucrari de drenare a apelor subterane care s-ar putea sa se dovedeasca necesare vor fi
definite prin dispozitii de santier de catre beneficiar si reglementarea lor va interveni In lipsa
unor dispozitii speciale ale caietului de sarcini speciale conform prevederilor Clauzelor
administrative generale.
23.1. - GENERALITATI
Drenurile sunt constructii necesare pentru :
- colectarea si evacuarea organizata a apelor de infiltratie
- coborarea nivelului panzei fratice cand aceasta poate influenta defavorabil
comportarea corpului drumului sau cea a altor lucrari
- consolidarea taluzelor, terasamentelor si versantilor care pot afecta platforma
drumurilor sau alte lucrari.
Drenurile In sapatura deschisa se pot executa manual, In mod corect pana la adancimea
de 6,0 m si mecanizat pana la adancimea de 3,0 m.
Lucrarea se masoara la metru cub sapatura.
85 | P a g e
Fazele de executie prezinta particularitati functie de solutia adoptata :

- executia sapaturii
- executia corpului drenului (radier, tub drenaj, material geotextil,
umplutura drenanta)
23.2. - DESCRIEREA OPERATIUNILOR
23.2.1. - Executia sapaturii

Sapatura se executa mecanizat sau manual In sensul dinspre aval spre amonte.
Panta longitudinala a drenurilor cu radier rigid are valori cuprinse Intre (0,2-10) functie
de conditiile de relief si asigurare a functionalitatii. Se recomanda adoptarea pantelor In
intervalul (2-5) .
Panta longitudinala a drenurilor cu radier elastic se prevede In functie de conditiile de
relief si functionalitate intre 0,2I si panta maxima admisa pentru santuri si rigole protejate
prevazute In STAS 2916-87 pct.22.
Inainte de Inceperea lucrarilor se iau urmatoarele masuri :
- semnalizarea zonei de lucru conform instructiunilor In vigoare
- asigurarea scurgerii apelor meteorice de pe amplasament
- identificarea unor eventuale instalatii aeriene sau subterane si a
unitatii titulare In vederea stabilirii de catre aceasta a conditiilor In care se pot
executa lucrarile In deplina siguranta
- trasarea lucrarilor
- organizarea si aprovizionarea punctului de lucru cu materialele
necesare In proportie de 50.
In timpul executiei sapaturilor se are In vedere ca :
- sa nu se pericliteze siguranta constructiilor si instalatiilor existente, vizibile sau
Ingropate, precum si a lucrarilor In executie aflate In vecinatate
- sa se circule cu restrictie de viteza de 5 km/h In limita prismului de alunecare
- zilnic, Inainte de a Incepe lucrul si la Incetarea lui se verifica semnalizarea,
sprijinirile si starea terenului din jurul sapaturii pentru a se lua masurile ce se impun, pentru a
evita eventualele surpari si pericole de accidente.
Pamantul sapat se va depozita la cel putin 1,0 m de peretele sapaturii, iar materialele se
vor depozita la cel putin 5,0 m. Aceste distante se pot reduce la jumatate In cazul sapaturilor
pentru drenuri si asanare care, de regula, au adancimi sub 2,0 m.
In zonele In care sunt Ingropate cabluri, conducte, terenuri arheologice, etc. sapaturile
se executa cu atentie, cu respectarea instructiunilor date In scris, de unitatea tutelara a
instalatiilor, eventual sub supravegherea delegatului acestei unitati.
Daca In timpul executiei sapaturilor se descopera instalatii subterane, lucrarile se opresc
imediat si se procedeaza la identificarea lui si sesizarea unitatii tutelare. Lucrarile se pot relua
numai dupa eliminarea oricarui pericol si sub supravegherea delegatului unitatii tutelare.
Sapaturile pentru drenuri se executa pe cel mult trei tronsoane de 4-6 m lungime, din
aval catre amonte, asigurand permanent scurgerea apelor din sapaturi prin cadere libera.
86 | P a g e
Executia sapaturii la tronsonul urmator se va ataca numai dupa ce primul tronson este
umplut cel putin pana la jumatate din adancimea lui.
Demontarea sprijinirilor se face pe masura executarii corpului drenului.
In cazul sapaturilor executate mecanizat, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel
incat sa nu ramana sapaturi la sfarsitul zilei de lucru. Aceasta tehnologie se aplica de regula la
drenuri de asanare echipate cu tuburi de drenaj, riflate, perforate si corp drenant din pietris si
balast, eventual si filtru din geotextil.
23.2.2. - Executarea corpului drenurilor

Corpul drenului de captare a apelor de infiltratie sau de coborare a nivelului panzei
subterane este alcatuit din radier, rigola, umplutura drenanta si capac de Inchidere.
Corpul drenurilor de evacuare poate fi realizat pe o Inaltime redusa.
Radierul elastic se realizeaza prin compactarea terenului din talpa sapaturii drenului In
cazul drenurilor perfecte sau dintr-un strat de balast de 20 cm grosime In cazul drenurilor
imperfecte.
Colectarea si conducerea apelor In drenurile cu radier elastic se realizeaza prin tuburi de
drenaj cu talpa sau tuburi riflate, perforate, din PVC, asezate direct la baza sapaturii In cazul
drenurilor perfecte sau pe un strat de balast de 20 cm grosime In cazul drenurilor imperfecte.
Asternerea filtrului geotextil se face astfel incat fasiile sa fie suprapuse la margini pe 10
cm, pentru ca pamantul sa nu patrunda In corpul drenant. Se recomanda ca la margini fasiile sa
fie cusute mecanic, In acest caz suprapunerea lor putand fi de numai 2-3 cm. In cazul In care
nu se coase suprapunerea geotextilului va fi de 20-30 cm.
Coborarea materialelor In sapatura se face cu mijloace mecanice sau pe jgheaburi.
Balastul se poate coborI In sapatura si direct prin aruncare.
Corpul drenant se realizeaza din balast prin compactare, In straturi de 30-40 cm
grosime.
Umplutura din pamant In capac se compacteaza In straturi de 15-20 cm grosime la un
grad de compactare de 90-95I.
Capacul de Inchidere se prevede la toate tipurile de drenuri, cu exceptia drenurilor
transversale de interceptie pe sectorul aflat sub pareta carosabila a drumului, deoarece au rolul
de a colecta si apa din fundatia drmului, In acest caz Imbracamintea drumului constituind
capacul de Inchidere al drenului.
23.3. - MATERIALE UTILIZATE - CONDITII DE CALITATE
23.3.1. Balast
Pentru realizarea filtrului invers se foloseste balast STAS 662-89, sortul 0-71 mm cu
granulozitatea continua.
23.3.2. Geotextile
Ca filtru invers din geotextil se folosesc pentru drenuri cu o adancime de cel mult 2,0 m:
- netesin 200
87 | P a g e
sau alte materiale echivalente

- terasin 200
23.3.3. Tuburi drenaj
Tuburile riflate NI 8500-80, perforate, realizate din PVC sau polietilena cu diametre de
65-120 mm se folosesc la drenuri de captare a apelor, se Intind direct pe radier si se protejeaza
cu umplutura drenanta din balast sau pietris.
Accesul apei In tuburi se asigura prin fante de 1,0 x 5,0 sau 1,5 x 8 mm In numar care
sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei In tuburi de 24-50 cmp pe metru liniar de tub.
Tuburi netede neperforate din PVC STAS 6675-86 avand diametrul de 90-110 mm pentru
conducerea apelor In drenurile de evacuare si pentru executarea puturilor de aerisire.
23.4. - VERIFICAREA CALITATII

Pentru executarea unei lucrari corespunzatoare din punct de vedere calitativ, pe
parcursul executiei este obligatoriu sa se faca verificari la toate fazele de executie dupa cum
urmeaza:
23.4.1. Executia sapaturii
La aceasta faza controlul de calitate consta din:
- verificarea amplasamentului lucrarilor
- receptia terenului de fundare a radierului
- verificarea dimensiunilor si a pantei terenului de fundare a radierului
- verificarea sprijinirilor cand sunt prevazute In proiect
- verificarea lungimii tronsonului sapat
23.4.2. Executarea corpului drenului
- verificarea pantei longitudinale si tranversale a radierului
- verificarea tipului si dimensiunilor tubului de captare a apelor si
asezarea lui pe radier
- verificarea geotextilului folosit din punct de vedere calitativ si a
suprapunerii marginilor necusute, control care consta In :
*identificarea produsului prin examinarea etichetelor aplicate pe
baloturi
*determinarea masei unitare
*determinarea caracteristicilor mecanice
*verificarea conditiilor de depozitare si manipulare
*verificarea asezarii geotextilului astfel Incat sa se asigure
continuitatea (suprapunere sau coasere)
*protectia geotextilelor Impotriva actiunii vantului
*verificarea ca prin deversarea materialelor de umplutura sa nu
se produca perforatii ale materialului geotextil
- verificarea calitatii balastului sau pietrisului pe loturi de acelasi fel de
agregate si sort mixt 200 t prin metoda verificarii de 10 urmarindu-se:
granulozitatea, conditiile de filtru invers, corpuri straine, parti levigabile
- verificarea compactarii umpluturii drenante
88 | P a g e
23.4.3. - Verificarea debitului drenului

- verificarea functionalitatii drenului prin verificarea debitului timp de 5-10 zile.
Daca debitul ramane aproximativ constant Inseamna ca drenul a intrat Intr-un regim de
functionare continuu.
In cazul In care debitul scade continuu drenul se poate colmata, poate pierde apa
colectata sau nu mai este apa libera In pamant. Verificarea este eficienta numai daca se
monteaza tuburi piezometrice pentru urmarirea variatiei nivelului apelor subterane In zona
activa a drenurilor.
Toate aceste verificari se fac conform Normativului C 140/86, Incheindu-se proces
verbal de receptie calitativa Intre contractor si inginer.
ART.24. - DEVIEREA SAU REAMENAJAREA CURSURILOR DE APE
24.1. - Descrierea lucrarilor
Lucrarile vor consta din devierea sau reamenajarea cursurilor de apa care sunt
adiacente sau traverseaza santierul atunci cand aceste operatiuni sunt necesare.Ele vor include
si construirea canalelor deschise sau a santurilor de interceptare, pentru protejarea debleurilor
si a rambleurilor.
24.2. - Fazele de executie a santurilor de interceptare vor cuprinde:
A.Excavarea santurilor de interceptare :
a) taierea brazdelor si pastrarea lor pentru refolosire, sau In cazul unui
surplus depozitarea acestora In zone din afara santierului puse la dispozitie de
constructor;
b) excavarea pamantului vegetal
c) excavarea materialului necorespunzator
d) excavarea materialului corespunzator
e) dispunerea materialului necorespunzator si a surplusului de material
corespunzator
f) finisarea taluzelor si a racordarilor
g) reamplasarea si punerea In functie a drenurilor deranjate sau distruse
B. Alinierea racordurilor si a taluzurilor santurilor de interceptare
a) amenajarea cursurilor de apa
b) nivelarea si compactarea materialului din pat
c) asezarea, fixarea, fundarea si rostuirea penelor
d) montarea tuburilor
e) executia cofrajelor
f) montarea armaturilor
g) turnarea betonului
89 | P a g e
24.3. - Conditii tehnice de executie.

In cazul In care la lucrarile de deviere sau largire a albiilor cursurilor de apa se IntIlnesc
canale In zona lucrarilor de apa, acestea vor fi curatate de vegetatie si de depozitele de
materiale necorespunzatoare si vor fi reumplute cu materiale corespunzatoare bine compactate
(cel putin 95 din densitatea Proctor normala ),
Santurile deschise destinate protejarii debleurilor si a rambleurilor vor fi construite In
conformitate cu planurile de executie sau cu indicatiile dirigintelui.
De regula santurile de garda si de evacuare a apelor se vor construi Inainte de
Inceperea lucrarilor generale de terasamente si cu asigurarea functionarii lor si In timpul
exploatarii drumului.
Fundurile santurilor vor avea pante corespunzatoare care sa permita scurgerea apelor
catre racordul stabilit. Se va asigura protectia corespunzatoare , cand apar probleme de
erodabilitate.
24.4. - Masurarea si decontarea lucrarilor
Aceste lucrari nu se vor masura si deconta separat, dar vor fi incluse In articolele si In
preturile unitare pentru excavatii.
ART.25. - INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
In timpul termenului de garantie, antreprenorul va trebui sa execute, In timp util si pe

cheltuiala sa, lucrarile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor si a
rambleelor si sa corijeze tasarile rezultate dintr-o proasta executie a lucrarilor.
In afara de aceasta, antreprenorul va trebui sa execute In aceeasi perioada si la cererea
In scris a beneficiarului toate lucrarile complementare care vor fi necesare ca urmare a
degradarilor de care antrepriza nu va fi responsabila.
ART.26. - CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
26. 1. - Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta In :

- verificarea trasarii si bornarii axei si amprizei drumului;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie;
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat;
- controlul grosimii straturilor asternute;
- controlul compactarii terasamentelor;
- controlul caracteristicilor platformei drumului;
- controlul capacitatii portante.
26. 2. - Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica In registrul de laborator a
verificarilor efectuate asupra calitatii si starii (umiditatii) pamantului pus In opera si a rezultatelor
obtinute In urma Incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
26. 3. - Verificarea trasarii axului si a amprizei drumului se va face Inainte de Inceperea
lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea Intocmai a prevederilor
proiectului. Toleranta admisibila fiind de 0,10 m In raport cu reperii pichetajului general.
Verificarea pregatirii terenului de fundatie de sub rambleu.
90 | P a g e
26. 4. - Inainte de Inceperea executarii umpluturilor, dupa ce s-a curatat terenul, s-a
Indepartat stratul vegetal si s-a compactat pamantul, se determina natura pamantului, gradul de
compactare si deformabilitatea terenului de fundatie de sub rambleu.
26. 5. - Verificarile efectuate se vor consemna Intr-un proces verbal de verificare a
calitatii lucrarilor ascunse, specificandu-se si eventualele remedieri necesare.
26. 6. - Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare
este de 3 Incercari pentru fiecare 2000 mp de suprafete compactate.
26. 7. - Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu
parghii conform instructiunilor tehnice departamentale - indicativ CD 31-94.
26. 8. - Masuratorile cu deflectometru se vor efectua In profile transversale amplasate la
maximum 25 m unul dupa altul In trei puncte (dreapta, ax, stanga) de pe ampriza variantelor de
drum nou. Pentru portiunile In care se executa banda a III-a, se va face o verificare din 25 In 25
m.
26. 9. - La nivelul terenului de fundatie de sub rambleu, se considera realizata
capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon de
100 KN to are valori mai mari decat cea admisibila In cel mult 10 din punctele masurate.
Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc In functie de tipul
pamantul de fundatie conform tabelului 9.
26.10. - Verificarea gradului de compactare a terenului de fundare se va face In corelatie
cu masuratorile cu deflectometru In punctele In care rezultatele acestora atesta valori de
capacitate portanta scazuta, iar daca nu corespund se continua compactarea concomitent cu
alte masuri de Imbunatatire a granulometriei, a umiditatii, etc.
Verificarea calitatii straturilor asternute.
26.11. - Verificarea calitatii pamantului consta In determinarea principalelor caracteristici
ale pamantului conform tabelului 2.
In cazul probelor extrase din gropile de Imprumut se va determina si densitatea In starea
uscata. Verificarea calitatii straturilor asternute.
26.12. - Grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului va fi

verificata, aceasta trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul
de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare pentru a se asigura gradul de compactare
si capacitatea portanta prescrisa.
26.13. - Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare
strat de pamant pus In opera.
In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de
la baza stratului atunci cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si
baza stratului atunci grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezive se va
preleva o singura proba din fiecare punct care trebuie sa aiba un volum de minimum 1000 cm3.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii In stare uscata a
acestor probe cu densitate In stare uscata maxima stabilita prin Incercarea Proctor Normal
STAS 1913/13-83.
Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face In minimum trei puncte
repartizate stanga, ax, dreapta, In sectiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime.
91 | P a g e
26.14. - In cazul In care valorile obtinute nu sunt corespunzatoare celor prevazute In

tabelul 5 se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului
respectiv.
26.15. - Nu se va trece la executia stratului urmator atat timp cat rezultatele verficarilor
efectuate nu confirma realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a
stratului nefiind posibila. Aceste date se urmaresc de catre beneficiar si se Inscriu In cartea
tehnica a drumului.
26.16. - Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu
penetrometrul sau cu deflectometrul cu parghie.
Controlul caracteristicilor patului drumului.
26.17. - Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei
terasamentelor si consta In verificarea gradului de compactare, verificarea elementelor
geometrice, verificarea topografica a nivelmentului si determinarea deformabilitatii cu ajutorul
deflectometrului cu parghie sau a Dynatestului sau a altor metode agrementate, la nivelul
patului drumului.
26.18. - Tolerantele de nivelment admisibile impuse pentru patul drumului sunt 0,05 m
fata de prevederile proiectului. In ceea ce priveste suprafata platformei si nivelarea taluzelor,
tolerantele sunt cele aratate In art. 12 si 14 In prezentul caiet de sarcini. Controlul topografic al
nivelmentului va fi facut pe profile din 20 In 20 m.
26.19. - Deformabilitatea platformei drumului este stabilita prin masuratori cu
deflectometrul cu parghie. La nivelul platformei (patului) se considera realizata capacitatea
portanta necesara daca deformatia elastica corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 100
KN are valori mai mari decat cea admisa conform tabel 14.
Tabel
14
TIPUL DE PAMANT CONFORM STAS 1243-88 VALOAREA ADMISIBILA A
DEFORMATIEI ELASTICE 1/100
MM
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, pra

400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa

nisipoasa, argila 450
CAPITOLUL III
RECEPTIA LUCRARII
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executie (receptii pe
faze de executie) unei receptii la terminarea terasamentelor si unei receptii finale.
92 | P a g e
ART.27. - RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
27.1. - In cadul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de
lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de
documentatii si de prezentul caiet de sarcini.
27.2. - In urma verificarilor se Incheie proces verbal de receptie pe faze, In care se
confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
27.3. - Receptia pe faze se efectueaza de catre beneficiar si antreprenor, iar documentul
ce se Incheie ca urmare a receptiei trebuie sa poarte ambele semnaturi.
27.4. - Receptia pe faze se va face In mod obligatoriu la urmatoarele momente ale
lucrarii :
- trasarea si sablonarea lucrarii
- terminarea lucrarilor pregatitoare (pct. 9.1) inclusiv decaparea
stratului vegetal
- pregatirea terenului de fundatie de sub rambleu (pct.20.4)
- terminarea terasamentelor la nivelul patului drumului.
27.5. - Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia
organelor de control, cit si a comisiei de receptie la terminarea lucrarilor sau finala.
27.6. - Lucrarile nu se vor receptiona daca :
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute In proiect
- nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cat si pe
fiecare strat In parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze)
-lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare
-nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei
-se observa fenomene de instabilitate, Inceputuri de crapaturi In corpul
terasamentelor, ravinari ale taluzelor, etc.
-nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului
ART.28. - RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
28.1. - Receptia la terminarea terasamentelor se efectueaza odata cu receptia sectorului

de drum terminat, verificandu-se :
- concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini, a
caietului de sarcini speciale si a proiectului de executie
- natura pamantului din corpul drumului si din terenul de sub rambleu,
concordanta gradului de compactare si a capacitatii portante realizate, cu prevederile caietului
de sarcini
- starea de stabilitate, Indepartarea apelor, starea taluzurilor.
Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.
ART.29. - RECEPTIA FINALA
93 | P a g e
29.1. - La receptia finala a lucrarii se va consemna modul In care s-au comportat

terasamentele In perioada de garantie si daca acestea au fost Intretinute
corespunzator.
DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE
Ordin comun MT/MI nr. 411/1112/2000 Norme metodologice privind conditiile de

publicat in inchidere a circulatiei si de instruire a
MO 397/24.08.2000 restrictiilor de circulatie in vederea executarii
de lucrari in zona drumului public si/sau pentru
protejarea drumului.
NGPM/1996 Norme generale de protectia muncii.
NSPM nr. 79/1998 Norme privind exploatarea si intretinerea
drumurilor si podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 Norme de prevenire si stingere a incendiilor si
dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 Instructiuni proprii de securitatea muncii prin
lucrari de intretinere, reparare si exploatare a
drumurilor si podurilor.
II. REGLEMENTARI TEHNICE
CD 31 Normativ pentru determinarea prin

deflectografie si deflectometrie a capacitatii
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple
si semirigide.
III. STANDARDE
STAS 730 Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si

drumuri. Metode de incercare.
STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea
pamanturilor.
STAS 1709/1 Actiunea fenomenului de inghet-deschet la
lucrari de drumuri. Adancimea de inghet in
94 | P a g e
complexul rutier. Prescriptii de calcul.

lucrari de drumuri. Prevenirea si remedierea
degradarilor din inghet0desghet.Prescriptii
tehnice.
lucrari de drumuri.Determinarea sensibilitatii la
inghet desghet a pamanturilor de fundatie.
Metoda de determinare
STAS 1913/1 Teren de fundare. Determinarea umiditatii.
STAS 1913/3 Teren de fundare. Determinarea densitatii
pamanturilor.
STAS 1913/4 Teren de fundare. Determinarea limitelor de
plasticitate.
STAS 1913/5 Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.
STAS 1913/12 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor
fizice si mecanice ale pamanturilor cu umflari si
contractii mari.
STAS 1913/13 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor
de compactare. Incercarea Procor.
STAS 1913/15 Teren de fundare. Determinarea greutatii
volumice de teren.
STAS 2914 Lucrari de drumuri.Terasamente.Conditii tehnice
generale de calitate.
95 | P a g e
CAIET DE SARCINI
FUNDATIE DIN BALAST
96 | P a g e
CUPRINS
GENERALITATI
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

ART.2. PREVEDERI GENERALE
CAP.I. MATERIALE
ART.3. AGREGATE NATURALE

ART.4. APA
ART.5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI
OPTIMAL
CAP.II. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
CAP.III. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
ART.8. MASURI PRELIMINARE

ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
ART.10. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
ART.11. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI
CAP.IV. CONDITII TEHNICE REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE

ART.13. CONDITII DE COMPACTARE
ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDARE
CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR
ART.15. RECEPTIA PE FAZA

ART.16. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
ART.17. RECEPTIA FINALA
97 | P a g e
GENERALITATI
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din
balast sau balast optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor.
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de
fundatie realizat.
1.2. Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si
forestiere cu acordul patronului acestor drumuri.
ART.2. PREVEDERI GENERALE
2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a
carui grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84 intre
minim15cm dupa compactare si 30 cm. Stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca urmatoarele
roluri:
-rol de rezistenta;
- rol drenant;
- rol anticapilar;
- rol antigel;
- rol de isolator (anticontaminant);
2.2. Atunci cand stratul superior de fundatie indeplineste si rol de strat de baza se va
asigura prin proiectare si executie capacitatea acestuia de a prelua pe langa eforturile normale
si alte eforturi generate de traffic si transmise de imbracamintea rutiera : socuri, vibratii, eforturi
tangentiale.
2.3. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.4 Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "Inginerului" verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "Inginerul"
va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
CAPITOLUL I
MATERIALE
98 | P a g e
Pentru verificarea conformitatii balastului cu cerintele stabilite se vor efectua urmatoarele

determinari:
- determinarea granulozitatii conf. SR EN 933-1 SI SR EN 933-2.
- determinarea coeficientului de neuniformitate Un conform STAS 730;
- determinarea echilaventului de nisip EN conform STAS 730;
- determinarea rezistentei la uzura cu masina Los Angeles conform STAS 730;
Daca este necesar se vor efectua suplimentar :
- determinarea coeficientului de permeabilitate conf. STAS 1913/6;
- determinarea conditiei de filtru invers pe baza curbelor granulometrice a balastului si a
pamantului din stratul de fundare;
Receptia cantitativa se efectueaza pe baza de masa volumica in vrac determinate in prealabil
conform SR EN 1097-3.
Pentru certificarea calitatii balastului furnizorului va prezenta la livrare o declaratie de
conformitate pe baza rezultatelor determinarilor periodice sip e lot effectuate, consemnate in
rapoarte de incercari.
ART.3. AGREGATE NATURALE
3.1. Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast sau balast amestec optimal,
cu granula maxima de 71 mm.
3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu
trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamnt, carbune, lemn, resturi vegetale)
sau elemente alterate (STAS 662).
3.3. Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa
indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.
Tabel 1
CONDITII DE ADMISIBILITATE METODE DE
CARACTERISTICI BALAST BALAST OPTIMAL VERIFICARE
CONFORM STAS
Sort 0-71 0-71 -
Continut de fractiuni %
maxim: sub 0,02 mm 3 3 1913/5-85
sub 0,2 mm - 4....10
sub..7,1 mm 15-70 30...45 4606 - 80
sub 31,5 mm 48-85 60-75
sub..71 mm 100 100
Granulozitate continua sa se inscrie intre
limitele din tabelul 2 4606-80
Coeficient de neuniformitate
(Un), min 15 730-89
99 | P a g e
Echivalent de nisip
(EN) min 30 30 730-89
Uzura cu masina tip Los Angeles
(LA) % max. 35 30 730-89
3.4. Balastul optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-7, 7-16, 16-31
(40), 31 (40)-71, fie direct din balast daca indeplineste conditiile din tabelul 1.
3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului optimal sunt aratate
in tabelul 2.
Tabel 2
Domeniu de Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile de diametre de ...
granulozitate 0,02 0,2 7,1 31,5 71,0
0-71 inferioara 0 4 30 60 100
superioara 3 10 45 75 100
3.6. Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a
se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in
opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.
3.7. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal
astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
3.8. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in functie de
cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
3.9. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si
depozitarea acestora se va face astfel inct sa se evite amestecarea balasturilor.
3.10. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal
aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se
corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative
prevazute.
ART.4. APA
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau
din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in
suspensie.
ART.5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI

OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
100 | P a g e
Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu

prevederile cuprinse in tabelul 3.
Tabel 3
Actiunea,procedeul de Frecventa minima Metoda de
verificare sau caracteristici ce La aprovizionare La locul de punere determinare
se verifica in opera conform
STAS
0 1 2 3 4
1 Examinarea datelor inscrise in La fiecare lot
certificatul de calitate sau aprovizionat - -
certificatul de garantie
O proba la fiecare
2 Determinarea granulometrica lot aprovizionat
pentru fiecare
sursa (daca este - 4606-80
cazul pentru
fiecare sort)
O proba pe schimb
(si sort) si ori de
3 Umiditate - cte ori se observa
o schimbare 4606-80
cauzata de conditii
meteorologice
Rezistente la uzura cu masina O proba la fiecare
4 tip Los Angeles (LA) lot aprovizionat - 730-89
pentru fiecare
sursa (sort)
C A P I T O L U L II
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se

stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
du max.P.M.= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cmc
Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.
ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
101 | P a g e
7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe

probe prelevate din lucrare si anume:
du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc
W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
in vederea stabilirii gradului de compactare gc.
d.u.ef.
gc. = ---------------- x 100
du max.pM
7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare

aratat la art.13.
C A P I T O L U L III
PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
ART.8. MASURI PRELIMINARE
8.1. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea
lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea
acestor lucrari si a conform prevederilor STAS 2914 sau a substratului de fundatie, conform
prevederilor STAS 6400.
8.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele
necesare punerii in opera a balastului sau balastului optimal.
8.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din
fundatii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub
rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest
scop in proiect.
8.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este
cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un
strat drenant continuu se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al
traseului la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
8.5. In cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de
a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita
si care vor fi consemnate in registrul de laborator.
8.6. La fiecare 400 t de balast aprovizionat se vor efectua verificari asupra calitatii
materialului.
ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
102 | P a g e
9.1. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta

experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o
latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curente,
componenta atelierului de compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspndire
pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.
9.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta
"Inginerului", efectund controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun
acord si efectuate de un laborator de specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va
trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de
compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea optima a stratului de balast pus in opera;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea
de compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q= volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc
S= suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
In cazul cnd se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare
utilaj se cumuleaza.
9.3. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de
referinta pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la
urmarirea calitatii lucrarilor.
ART.10. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul

optimal intr-unul sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea
optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in
proiect.
10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
stabileste de laboratorul de santier tinnd seama de umiditatea agregatului si se adauga prin
stropire.
Stropirea va fi uniforma evitndu-se supraumezirea locala.
10.3. Compactarea straturilor de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe
tronsonul experimental respectndu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare,
tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
103 | P a g e
10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a

platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie
astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurndu-se si
masurile de evacuare a apelor conform pct.7.3.
10.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramn
dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu
denivelari mai mari de 4 cm se complecteaza, se reniveleaza si apoi compacteaza din nou.
10.6. Este interzisa executia din balast inghetat.
10.7. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu
pojghita de gheata.
10.8. In cazul in care valorile umiditatii balastului sunt mai mici decat limita inferioara
domeniului optim de umiditate de compactare, in perioade cu insolatie puternica si temperaturi
admosferice ridicate, este necesar sa se adauge apa in vederea inscrierii umiditatii in domeniul
optim.
10.9. In cazul in care valorile umiditatii balastului sunt mai mari decat limita superioara
a domeniului optim, caz intlnit dupa perioada de precipitatii abundente sau la utilizarea direct
dupa extragerea din balastiera, operatia de compactare se va incepe numai dupa pierderea
partiala a apei incat umiditatea de compactare sa se situeze in domeniul optim.
ART.11.CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI
11.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast optimal se vor face
pentru verificarea compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 4 cu frecventa
mentionata in acelasi tabel.
Tabel 4
Determinarea, procedeul de Frecvente minime la locul Metode de
verificare sau caracteristica care se de punere in opera verificare
verifica conform STAS
1 Incercare Proctor modificata - 1913/13-83
2 Determinarea umiditatii de minim 3 probe la o suprafata de
compactare 2.000 mp de strat 4606-80
3 Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o suprafata de
compact 2.000 mp de strat -
4 Verificarea realizarii intensitatii de
compactare Q/S zilnic -
5 Determinarea gradului de minim 3 puncte pentru suprafete
compactare prin determinarea < 2.000 mp 1913/15-75
greutatii volumice in stare uscata
104 | P a g e
6 Determinarea capacitatii portante la La autostrazi in cte doua puncte

nivelul superior al stratului de situate in profiluri transversale la Normativ
fundatie distante de 20 m unul de altul CD 31-94
pentru fiecare banda cu latime de
7,5 m
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se

determina prin masuratori cu deflectometrul cu prghie conform "Instructiunilor tehnice
departamenteale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu
prghie - indicativ CD 31-94.
In cazul benzilor de supralargire, cnd latimea acestora este mica si nu pot fi efectuate
masuratori deflectometrice, se pot utiliza alte metode pentru determinarea capacitatii portante,
cu aprobarea Inginerului. Daca se utilizeaza metoda determinarii deformatiei relative sub placa
(STAS 2914/4), frecventa incercarilor va fi min. 3 determinari la 250 m de banda.
11.1. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului
executat:
- compozitia granulometrica a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optima, densitate maxima uscata)
- caracteristicile efective ale stratului executat - grad de compactare, capacitate portanta.
11.2. Acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de
fundatie, astfel incat acestea sa fie in permanenta incadrate de acostamente asigurandu-se
masurile de evacuare a apei.
11.3. Avand in vedere importanta deosebita pe care o are compactarea corecta a
stratului de fundatie asupra calitatii de ansamblu a lucrarii rutiere executate, se recomanda ca
pe langa metodele standardizate, bazate pe inlocuire (cu apa sau nisip STAS 12288) sa fie
utilizate metode de verificare tehnologica continua sau pas cu pas pt determinarea densitatii
sau direct a gradului de compactare pe stratul realizat.
C A P I T O L U L IV
CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE
12.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din
proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge
stratul la fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de
drum prezentat receptiei.
105 | P a g e
12.2. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in
proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
12.3. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a
imbracamintii prevazuta in proiect.
12.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
mm.
12.5. Verificarea elementelor geometrice se face pe baza datelor din proiect si cu
respectarea prevederilor STAS 6400.
ART.13. CONDITII DE COMPACTARE
Gradul de compactare al balastului trebuie sa indeplineasca conditiile mentionate in

table:
Clasa tehnica a Categoria strazii Gradul de compactare balastului

drumului al
In 95%din punctele de In toate punctele de
masurare masurare
I, II, III I, II, III min. 100% mn. 98%
IV, V IV min. 98% min. 95%
Gradul de compactare al balastului reprezinta raportul dintre densitatea in stare uscata a

balastului din strat si densitatea maxima in stare uscata, din domeniul umed al curbei Proctor,
determinate prin incercarea Proctor modificata, efectuata conform STAS 1913/13.
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pna la realizarea
gradului de compactare de 98% Proctor Modificat in cel putin 93% din punctele de masurare si
de 95% in toate punctele masurate pentru drumurile din clasele tehnice IV si V si de 100%
Proctor Modificat in cel putin 95% in punctele de masurare si 98% in toate punctele de
masurare pentru drumurile din clasele tehnice I si III.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata
daca deformatiile elastice inregistrate (CD 31-94) sunt mai mici dect valoarea admisibila care
este conform Tabelului 5.
Valorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundatie din balast .
Tabel 5
Grosimea Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:
stratului de Strat de forma conf. Pamnturi de tipul conf. STAS 1243
fundatie din STAS 12253 Nisip prafos Praf nisipos Argila
balast Nisip argilos Praf argilos Argila nisipoasa
h.cm Praf Argila prafoasa
106 | P a g e
10 185 323 371 411

15 140 210 225 250
20 130 180 195 210
25 120 160 175 190
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
NOTA: 1. Valorile d.adm. sunt determinate pentru balasturi de tip 2, 3 si 4, avnd E def. = 600-
700 daN/cm2 conform instructiunilor PD 177-76 respectiv E el.= 2000-2300 daN/cm2, conform
instructiunilor CD 152-85
2. Pentru balasturi de tip 1, 5 si 6 avnd E def. = 450-550 daN/cm2, respectiv E el. =
1500-1800 daN/cm2, valorile d.adm., date in tabel se sporesc cu 10%.
ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m

lungime astfel:
- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu
pot fi mai mari de +/- 9 mm.
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu
pot fi mai mari de +/- 9 mm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari dect cele prevazute in prezentul caiet de sarcini
se va face corectarea suprafetei fundatiei.
Rezultatele tuturor masuratorilor, determinarilor si verificarilor specificate in prezentul

ghid si de STAS 6400 vor fi tinute la zi in documentatia de executie a santierului, ce va constitui
documentatia de control in vederea receptiei lucrarilor.
CAPITOLUL V
RECEPTIA LUCRARILOR
ART.15. RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci cnd toate lucrarile prevazute in documentatie

pentru stratul de fundatie din balast sau balast optimal sunt complet terminate si toate
verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12, 13, si 14.
107 | P a g e
Comisia de receptie antreprenor si Inginer, examineaza lucrarile si verifica indeplinirea

conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile
consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie procesul verbal de receptie calitativa.
ART.16. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia la terminarea lucrarilor pentru stratul de fundatie din balast sau balast amestec
optimal, se efectueaza o data cu receptia la terminarea integrala a lucrarilor unui sector de
drum.
Comisia de receptie va examina lucrarile si va verifica indeplinirea cerintelor de calitate
si modul de executie, care trebuie sa fie conform cu proiectul si caietul de sarcini, ca si cu
inregistrarile de calitate din timpul executiei.
Daca rezultatele sunt corespunzatoare se efectueaza receptia, incheindu-se procesul
verbal de receptie la terminarea lucrarilor.
ART.17. RECEPTIA FINALA
Receptia finala a stratului de fundatie din balast sau balast optimal va avea loc o data cu
receptia finala a unui sector, terminat integral dupa expirarea perioadei de garantie si se va face
in conditiile prevederilor in vigoare si al prezentului caiet de sarcini.
ART.17. REFERINTE
Reglementarile la care se face referire in prezentul ghid sunt:

a) Legea nr. 10/1995 privind realitatea in constructii;
b) Standardele europene adoptate ca standarde romane:
SR EN 932-1:1998 Incercari pentru determinarea caracteristicilor generale ale
agregatelor. Partea 1:
Metode de esantionare;
SR EN 933-1:2002 Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
Analiza granulometrica prin cernere.
Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale
ochiurilor.
agregatelor. Partea 4: Coeficientul de forma.
SR EN 1097-3:2002 Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale
agregatelor. Partea 3: Metoda pentru
determinarea masei volumice in vrac si a porozitatii intergranulare.
SR EN 45014:2000 Criterii generale pentru declaratia de conformitaye a furnizorului.
108 | P a g e
c) Standarde romanesti:
SR 662-2002 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice
de calitate;
STAS 730-89 Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de
incercare.
STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor.
STAS 1913/6-76 Teren de fundare. Determinarea permeabilitatii in laborator.
STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Incercarea Proctor.
STAS 2914-84 Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de
calitate.
SR 4032-1:200 Lucrari de drumuri. Terminologie.
STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali.
Metode de incercare.
STAS 6400-84 Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 12253-84 Lucrari de drumuri. Straturi de forma. Conditii tehnice generale de
calitate.
STAS 12288-85 Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu
dispozitivul cu con si nisip.
d) Instructiuni tehnice
CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a
capacitatii portante a structurilor supple si semirigide.
AND 530-97 Instructiuni privind controlul calitatii terasamentelor rutiere;
e) Norme generale de protectia muncii/2002 NGPM
109 | P a g e
CAIET DE SARCINI
FUNDATII DIN PIATRA SPARTA SI/SAU
DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
110 | P a g e
CUPRINS
CAP. I. GENERALITATI
Art. 1. Obiect si domeniu de aplicare
Art. 2. Prevederi generale
CAP. II. MATERIALE
Art. 3. Agregate naturale
Art. 4. Apa
Art. 5. Controlul calitatii agregatelor inainte de realizarea straturilor de fundatie
CAP. III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
Art. 6. Caracteristicile optime de compactare
Art. 7. Caracteristicile efectivede compactare
CAP. IV. REALIZAREA STRATURILOR DIN FUNDATIE
Art. 8. Masuri preliminare
Art. 9. Experimentarea executiei straturilor de fundatie
Art. 10. Executia straturilor de fundatie
a) Fundatii din piatra sparta mare 63-80 pe un strat de balast
b) Fundatii din piatra sparta amestec optimal
Art. 11. Controlul calitatii compactarii straturilor de fundatii
CAP. V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
Art. 12. Elemente geometrice
Art. 13. Conditii de compactare
Art. 14. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie
CAP. VI. RECEPTIA LUCRARILOR
Art. 15. Receptia pe faza de executie
Art. 16. Receptia finala, la terminarea lucrarilor
Art. 17. Receptia finala
111 | P a g e
CAPITOLUL I
GENERALITATI
ART. 1. - OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1. - Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din
piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice . El
cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele folosite si stratul de
fundatie realizat .
ART.2. - PREVEDERI GENERALE
2.1. - Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a
carui grosime este stabilita prin proiect .
2.2. - Fundatia din piatra sparta 63-90 se realizeaza in doua straturi, un strat inferior de
minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm conform prevederilor
STAS 6400-84 .
2.3. - Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea
unor masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive,
stratul de fundatie din piatra sparta optimala 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat
de fundatie care poate fi :
- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare ;
- substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa compactare ;
Cind stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast asa cum se prevede la pct.
2.2. acesta preia si fundatia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind
grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei .
2.4. - Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un

laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini .
2.5. - Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea dirigintelui verificari

suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini .
112 | P a g e
2.6. - In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul
va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun .
CAPITOLUL II
MATERIALE
ART.3. - AGREGATE NATURALE
3.1. - Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate :
a.) Pentru fundatie din piatra sparta mare 63-90 mm

-balast 0-71 mm in stratul inferior ;
-piatra sparta 63-90 mm in stratul superior ;
-split 16-25 mm pentru impanarea stratului superior ;
-nisip grauntos sau savura ca material de protectie .
b.) Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm

-nisip 0-7 mm pentru realizarea substratului in cazul cand pamantul din patul drumului
este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0-71, pentru substratul
drenant ;
-piatra sparta amestec optimal 0-63 mm .
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cind stratul superior
este un macadam sau un beton de ciment .
3.2. - Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau
inghet . Se interzice folosirea agregatelor din roci feldspatice sau sistoase .
3.3. - Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca

conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine
vizibile ( bulgari de pamant, carbune, lemn , resturi vegetale) sau elemente alterate .
NISIP - conditii de admisibilitate
Tabel 1
Caracteristici Conditii de admisibilitate pentru:
strat izolant strat de protectie
113 | P a g e
Sort 0-7 3-7

Granulozitate:
-continut de fractiuni sub 0.09mm max. 12 -
-continut de fractiuni sub 0.02mm max. 5
-conditii de filtru invers d15<5 d85 -
Coeficient de permeabilitate 6 x 10-5
BALAST - conditii de admisibilitate pentru fundatii
Tabel 2
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Sort 0-71
Continut de fractiuni, max.
-sub 0.02mm 3
-sub ...7.1mm 15...70
Granulozitate continua
Coeficient de neuniformitate (Un) min. 15
Echivalent de nisip (EN) min. 30
Uzura cu masina tip Los Angeles 50
(LA), max.
PIATRA SPARTA - conditii de admisibilitate
Tabel 3
Cantitatea de granule Piatra
Denumirea Sortul Dimensiunui ce trec prin ciurul necoresp. Forma
curenta mm superior inferior dimens.
max.
Savura 0-8 0-8 95...100 - - Poledric
Split 8-16 8...16 95...100 0...10 15 raport
16-25 16...25 95...100 0...10 15 dintre
25-40 25...40 95...100 0...10 15 dimens.
min 1:0.5
Piatra 63-90 63...90 90...100 0...100 15 0.25 sau
sparta b/a=0.25
mare c/a=0.25
114 | P a g e
Corpuri straine admise maxim 1
3.4. - Piatra sparta optimala se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16,
16-25 ,25-40, 40-63 fie direct de la concasare daca indeplineste conditiile din tabelul 4 .
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - conditii de admis.
Tabel 4
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Sort 0-63
Continutul de fractiuni, max. :
-sub 0.02mm 3
-sub 0.2mm 4....10
-0.....8mm 30....45
-25....63mm 30....45
Granulozitate sa se inscrie intre limitele din tabelul 5
Echivalentul de nisip (EN), min. 30
Uzura cu masina tip Los Angeles 30
(LA) max.
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - granulozitate
Tabe
5
Domeniu Treceri in din greutate prin sitele sau ciururile
de Limita cu diametrul de ... in mm
granulozitate 0,02 0,2 8 25 40 63
0 ... 63 Inferior 0 4 30 55 75 100
Superior 3 10 45 70 85 100
3.5. - Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura

omogenitatea si constanta calitatii acestora . Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face
numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator .
115 | P a g e
3.6. - Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in

conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare .
3.7. - Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel :

- intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de
furnizor ;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate ) rezultatele
determinarilor, efectuate de laborator .
3.8. - In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal
aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta se
corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative
prevazute .
ART.4. - APA
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau
din alte surse, dar trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
-sa fie limpede si sa nu contina suspensii organice sau anorganice (mil, argila, etc. );
-sa nu aiba gust si miros pronuntat ;
-sa corespunda caracteristicilor chimice conform STAS 790-84 ;
Verificarea se va face la un laborator de specialitate .
ART. 5. - CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE

REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu

prevederile cuprinse in tabelul nr. 6 .
Tabel 6
ACTIUNEA,PROCEDEUL FRECVENTA MINIMA
METODE DE
DE
DETERMINAR
VERIFICARE SAU La locul de punere
La aprovizionare E
CARACTERISTICI CARE in opera
CONF. STAS
SE VERIFICA
1 2 3 4
Examinarea datelor inscrise
in certificatul de calitate sau La fiecare aprovizionat - -
certificatul de garantie
Corpuri straine : In cazul in care se Ori de cite ori apar
4606-80
-argila bucati observa prezenta lor factori de
116 | P a g e
-argila aderenta impurificare

-continut de carbune
O proba la max 500mc
Granulozitatea sorturilor pentru fiecare sort si - 4606-80
fiecare sursa
O proba la max 500mc
Aspectul si forma granulelor
pentru fiecare sort si - 4606-80
pentru piatra sparta
fiecare sursa
O proba la max 500 mc

Echivalentul de nisip 730-89
pentru fiecare sursa
-
O proba pe schimb
si sort si ori de cate
Umiditate - ori se observa o 4606-80
schimbare cauzata
de cond. meteorol.
Rezistenta la sfaramare prin
compresiune pe piatra
pentru fiecare sort de - 730-89
sparta in stare saturata la
piatra sparta si sursa
presiune normala
Uzura cu masina tip Los
pentru fiecare sort si -
Angeles 730-89
fiecare sursa
CAPITOLUL III
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
ART. 6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra
sparta se stabilesc de catre un laorator de specialitate acreditat inainte sa inceperea lucrarilor
de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste: du max. P.M.
greutate volumica in stare uscata;
-
maxima exprimata in
g/cm3;
W opt P.M. umiditatea
optima de compactare, exprimata in %
ART. 7. - CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe
probe prelevate din lucrare si anume: du ef greutatea volumica in stare uscata efectiva,
exprimata in g/cm3 ;
117 | P a g e
W ef umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %;

du ef
gc= ----------------------- x 100
du max P.M.
7.2. La executia stratului de fundatie se va urmarii realizarea gradului de compactare .
CAPITOLUL IV
REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
ART. 8. - MASURI PRELIMINARE
8.1. - La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de

terasamente, in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
8.2. - Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele
necesare punerii in opera a straturilor de fundatie.
8.3. - Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile
pentru drenarea apelor din fundatie :
- drenuri transversale de acostament cu latimea de 25-30 cm si adancimea de 30-50 cm
situate la distante de 10-20 m in functie de panta longitudinala a drumului, vor avea panta de 4-
5 si se vor executa normal pe axa drumului cind declivitatea in profilul longitudinal este mai
mica de 2 sau cu inclinare de cca.60in directia pantei cind declivitatea este mai mare de 2.
- in cazul in care drumul este situat in debleu sau la nivelul terenului si nu exista
posibilitatea evacuarii apelor prin santuri se prevad drenuri longitudinale sub acostament sau
sub rigole cu panta minima de 0,3.
8.4. - Evacuarea prin taluzurile drumului a apei din stratul drenant sau din drenurile
transversale de acostament se face la cel putin 15 cm deasupra fundului santurilor sau in cazul
rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate in zona. In cazul
rambleelor executate din pamanturi necoezive sau permeabile nu se prevad masuri de
evacuare a apei din fundatie. Prin proiectele de executie se pot stabili si alte masuri de
evacuare a apei.
118 | P a g e
8.5. - In cazul cind sint mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta
se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in
functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.
ART.9. - EXPERIMENTAREA EXECUTARII STRATURILOR DE FUNDATII
9.1. - Inainte de inceperea lucrarilor executantul este obligat sa efectueze

experimentarea executarii stratului de fundatie. Experimentarea se face pentru fiecare tip de
strat de fundatie - strat de fundatie din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast de minim
10 cm sau fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63, cu sau fara substrat de nisip in
functie de solutia prevazuta in proiect.
In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90 experimentarea se va face separat pentru
stratul inferior din balast si stratul superior din piatra sparta mare.
In toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de
minimum 30 ml si latime de cel putin 3,50 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier, in conditii de executie curenta,
componenta atelierului de compactare, modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului
de compactare cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se poate
executa intr-un singur strat sau doua, reglarea utilajelor de raspandire pentru realizarea grosimii
respective si o suprafatare corecta.
9.2. - Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta

dirigintelui, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, dupa cum
este cazul, stabilite de comun acord.
In cazul in care gradul de compactare prevzut nu poate fi obtinut, executantul va trebui
sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului
de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume :
- grosimea maxima a stratului de balast sau piatra sparta optimala pus in opera
- conditiile de compactare ( verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea
de compactare a utilajului ).
In cazul cind se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele calcate de fiecare
utilaj se cumuleaza.
9.3. - In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90, se urmareste stabilirea corecta
de atelierul de cilindrare compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii,
numarul minim de treceri al acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pina la fixarea pietrei
sparte 63-90 si in continuare numarul minim de treceri dupa asternerea in doua reprize a
splitului de impanare 16-25 pina la obtinerea inclestarii optime.
Cilindrarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un
fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta iar alte pietre de acea srime 63-90 puse in
fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sint sfaramate.
119 | P a g e
9.4. -Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referinta pentru restul lucrarilor.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la
urmarirea calitatii lucrarilor .
ART.10. - EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
A. FUNDATII DIN PIATRA SPARTA MARE 63-90 PE UN STRAT DE

BALAST
a.) Executia stratului inferior din balast
10.1. - Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-un singur

strat avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa cilindrare sa se obtina
10 cm grosime .
Asternerea si nivelarea se vor face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in
proiect.
10.2. - Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se

stabileste de laboratorul de santier tinind seama de umiditatea agregatului si se adauga prin
stropire. Stropirea va fi uniforma evitindu-se supraumezirea locala.
10.3. - Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe

tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului , viteza utilajelor de compactare,
tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. Deplasarea utilajelor sa fie liniara, fara serpuiri ,
iar intoarcerea lor sa nu aiba loc pe portiunile care se compacteaza sau care sunt de curand
compactate ; fisiile succesive de compactare sa se suprapuna pe minimum 20 cm latime.
10.4. - Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a

platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie
astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente asigurandu-se si
masurile de evacuare a apelor.
10.5. - Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau

raman dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport de acelasi tip si se recilindreaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate pe toata
grosimea stratului, se completeaza cu material de acelasi tip si se recompacteaza.
10.6. - Este interzisa executia din balast inghetat .
10.7. - Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau
cu pojghita de ghiata.
120 | P a g e
b.) Executia stratului superior din piatra sparta 63-90
10.8. - Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior de balast care in
prealabil va fi umezit .
10.9. - Piatra sparta se asterne si se cilindreaza la uscat in reprize. Pina la inclestarea

pietrei sparte compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6 tone, dupa care se
continua compactarea cu cilindri de 10-14 tone cu vibrare . Numarul de treceri a atelierului de
compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.
10.10. - Dupa terminarea cilindrarii piatra sparta se impaneaza cu split 16-25 care se
cilindreaza, apoi se innoroieste, respectandu-se numarul de treceri stabilit la experimentare.
10.11. - Pina la asternerea stratului superior, stratul de piatra sparta mare astfel
executat, se acopera cu material de protectie ( nisip grauntos sau savura ).
In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se prevede
innoroirea si protectia stratului de piatra sparta mare.
B. FUNDATII DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
10.12. - Pe terasamentele receptionate, realizate din pamanturi coezive si pe care nu se

prevad in proiecte imbunatatiri ale patului sau executiei de straturi de forma, se va executa in
prealabil un substrat de nisip de 7 cm.
Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei
prevazute pentru stratul de fundatie din proiect.
Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza.
10.13. - Pe substratul de nisip realizat se asterne piatra sparta optimala 0-63 intr-unul
sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de
compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in
proiect.
10.14. - Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare

se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin
stropirea uniforma evitindu-se supraumezirea locala .
10.15. - Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe

tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului , viteza de deplasare a utilajelor
de compactare , tehnologia si intensitatea Q/S de compactare .
121 | P a g e
10.16. - Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a

platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie
astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurandu-se si
masurile de evacuare a apelor .
10.17. - Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau

raman dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport de acelasi tip si se recilindreaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate pe toata
grosimea stratului, se completeaza cu material de acelasi tip si se recompacteaza .
10.18. - Este interzisa executia stratului de fundatie din piatra sparta optimala inghetata.
10.19. - Este interzisa asternerea pietrei sparte optimale pe patul acoperit cu un strat de
zapada sau cu pojghita de gheata .
10.20. - In cazurile in care piatra sparta optimala se obtine prin amestecarea sorturilor in
conformitate cu prevederile de la pct. 3.4. , la preparare se vor utiliza instalatii in amestec
continuu si punerea in opera se va face integral mecanizat .
ART. 11. - CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE

FUNDATII
11.1. - In timpul executiei straturilor de fundatie din balast, piatra sparta mare 63-90 si
din piatra sparta amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii incercarile si
determinarile aratate in tabelul nr. 7 cu frecventa mentionata in acelasi tabel .
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Instructiunilor tehnice
departamentale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor indicativ CD 31-77 .
N Determinarea, Procedeul de verificare Frecvente minime la locul de Metode de

R. sau caracteristicile care se verifica punere in opera verificare
C Conf. STAS
R
T
1. Incercarea proctor modificata
-strat balast - 1913/13-83
-strat piatra sparta amestec optimal
2. Determinarea umiditatii de comp. minim 3 probe la o suprafata
-strat balast de 2000 mp de strat. 4606-80
3. Determinarea grosimii stratului compactat minim 3 probe la o suprafata
-toate tipurile de straturi de 2000 mp de strat -
122 | P a g e
4. Verificarea realizarii intensitatii de

compactare Q/S zilnic -
-toate tipurile de straturi
5. Determinarea gradului de compactare minim 3 puncte pentru
prin determinarea greutatii volumice in suprafete <2000 mp si minim 5 1913/15-75
stare uscata puncte pentru suprafete >2000
-strat balast mp de strat
6. Determinarea gradului de compactare minim 3 incercari la o
prin incercarea cu p.s. in fata suprafata de 2000 mp. 179-84
compresorului.
7. Determinarea capacitatii portante la in cate doua puncte situate in
nivelul superior al stratului de fundatie. profiluri transversale la Normativ
-toate tipurile de straturi distante C.D. 31-77
de 10 m unul de altul pentru
fiecare banda cu latime de
7.5m
11.2. - Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului
executat :
-compozitia granulometrica a agregatelor ;
-caracteristicile optime de compactare obtinute prin metode Proctor modificat (umiditate
optima, densitate maxima uscata ) ;
-caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta )
.
CAPITOLUL V
CONDITII TEHNICE , REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ART. 12. - ELEMENTE GEOMETRICE
12.1. - Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect .

Abaterea limita la grosime poate fi de 10 - +20 mm .
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge
stratul la fiecare 200 m de strat executat .
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de
drum prezentat receptiei .
12.2. - Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect .

Abaterile limita la latime pot fi 5cm .
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului .
123 | P a g e
12.3. - Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintei prevazuta in

proiect .
Abaterea limita la panta este 4 fata de valoarea pantei indicate in proiect .
12.4. - Declivitatile in profil longitudinal sint conform proiectului .

Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi de 10mm
ART. 13. - CONDITII DE COMPACTARE
13.1. - Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la
realizarea gradului de compactare 95-98 Proctor modificat pentru drumurile din clasele
tehnice IV si V; sa se realizeze un grad de compactare de minim 98 din densitatea in stare
uscata maxima in cel putin 95 in punctele de masurare si de minim 95 in toate punctele si
98 ........100 Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I-III gradul de
compactare minim 100 din densitatea in stare uscata maxima in cel putin 95 din punctele de
masurare si din minim 98 in toate punctele de masurare .
13.2. - Stratul de fundatie din piatra mare 63-90 trebuie compactat pana la realizarea
inclestarii maxime a agregatelor si care se probeaza prin faptul ca ruloul compresor nu mai lasa
urme iar mai multe pietre de aceeasi marime si natura cu piatra concasata folosita nu mai
patrund in fundatie si sunt sfarimate de rulourile compresorului .
13.3. - Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera

realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor
elastice admisibile care este de 250 sutimi de mm .
ART. 14. - CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3.00 m

lungime astfel :
- in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu
pot fi mai mari de 9 mm ;
- in profil transversal , verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si
nu pot fi mai mari de 5 mm ;
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini
se va face corectarea suprafetei fundatiei .
CAPITOLUL VI
124 | P a g e
RECEPTIA LUCRARILOR
ART. 15 -. RECEPTIA PE FAZE
Receptia pe faze se efectueaza atunci cind toate lucrarile prevazute in documentatie

sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art. 5 ,9
,10 ,11 si 12 .
ART. 16. - RECEPTIA PRELIMINARA
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si

calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul
executiei de catre organele de control .
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminar .
ART. 17. - RECEPTIA FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in

conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare precum si a prevederilor din prezentul caiet
de sarcini .
125 | P a g e
CAIET DE SARCINI MIXTURI
126 | P a g e
CUPRINS
CAP. I. GENERALITI
SECIUNEA 1. Obiect, domeniu de aplicare
SECIUNEA 2. Definitii si terminologie
SECIUNEA 3. Referine caiet de sarcinie
CAP. II. MATERIALE. CONDIII TEHNICE

SECIUNEA 1. Agregate
SECIUNEA 2. Filer
SECIUNEA 3. Liani
SECIUNEA 4. Aditivi
CAP. III. PROIECTAREA MIXTURILOR ASFALTICE. CONDIII TEHNICE

SECIUNEA 1. Compoziia mixturilor asfaltice
SECIUNEA 2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
SECIUNEA 3. Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice
CAP. IV. PREPARAREA, TRANSPORTUL I PUNEREA N OPER A MIXTURILOR

ASFALTICE
SECIUNEA 1. Prepararea i transportul mixturilor asfaltice
SECIUNEA 2. Lucrri pregtitoare
SECIUNEA 3. Aternerea mixturilor asfaltice
SECIUNEA 4. Compactarea mixturilor asfaltice
CAP.V. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR EXECUTATE

SECIUNEA 1. Controlul calitii materialelor
SECIUNEA 2. Controlul procesului tehnologic de preparare a mixturii asfaltice
SECIUNEA 3.Controlul calitii straturilor executate din mixturi asfaltice
SECIUNEA 4. Verificarea elementelor geometrice
CAP.VI. RECEPIA LUCRRILOR

SECIUNEA 1. Recepia la terminarea lucrrilor
SECIUNEA 2. Recepia final
ANEXA A (caiet de sarcinia ) Harta cu zonele climatice

ANEXA B (caiet de sarcinia) Determinarea absorbiei de ap
127 | P a g e
CAPITOLUL I
GENERALITI
SECIUNEA 1
Obiect i domeniu de aplicare
Art.1. Prezentul caiet de sarcini stabilete condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc
mixturile asfaltice executate la cald n etapele de proiectare a acestora, controlul calitii
materialelor componente, prepararea, transportul, punerea n oper, precum i straturile rutiere
executate din aceste mixturi.
Straturile de mixturi asfaltice pentru partea carosabil a podurilor, pasajelor i

viaductelor se execut n conformitate cu prevederile tehnice privind executarea la cald a
mbrcminilor bituminoase pentru calea pe pod.
Art.3. Modul de abordare a acestor specificatii tehnice pentru mixturile asfaltice realizate este
cel mentionat in seria SR EN 13108, primordiala fiind realizarea performantelor mentionate in
prezentul caiet de sarcini.
Art.4. Mixturile asfaltice utilizate la execuia straturilor rutiere vor ndeplini condiiile de calitate din
acest caiet de sarcini. Tipul mixturii se va stabili n funcie de clasele tehnice ale drumurilor/
categoriile tehnice ale strazilor i zona climatic.
Art.5. Compoziia i performanele mixturilor asfaltice se stabilesc, studiaz, evalueaz i se

verific n laboratoare autorizate / acreditate.
Art.6. La execuia structurilor rutiere din mixturi asfaltice realizate la cald se vor utiliza mixturi
asfaltice ce respect cerinele din prezentul caiet de sarcini i sunt in concordanta cu cerintele
standardelor din seria SR EN 13108, in vigoare.
SECIUNEA 2
Definiii i terminologie
Art.7. Mixtura asfaltic preparata la cald este un material de construcie realizat printr-un
proces tehnologic ce presupune nclzirea agregatelor naturale i a bitumului, malaxarea
amestecului, transportul i punerea n oper, prin compactare la cald.
128 | P a g e
Art.8. Mixturile asfaltice prezentate n acest caiet de sarcini se utilizeaz pentru stratul de
uzura (rulare), stratul de legtur (binder), precum i pentru stratul de baz.
Art.9. mbrcminile bituminoase cilindrate sunt alctuite, n general, din dou straturi:
stratul superior, denumit strat de uzur (rulare);
stratul inferior, denumit strat de legtur (binder).
mbrcminile bituminoase cilindrate pot fi execute ntr-un singur strat, respectiv stratul
de uzur (rulare), n cazuri justificate tehnic.
Art.10. Stratul de baz din mixturi asfaltice intr n componena structurilor rutiere, peste care se
aplic mbrcminile bituminoase.
Art.11. Denumirea, simbolul si notarea mixturilor asfaltice prezentata in tabelul 1 este in

conformitate cu cerintele seriei de standarde SR EN 13108. Simbolul este generic si se
utilizeaza in acest caiet de sarcini. Notarea se face in documentatii pentru identificare.
Tabelul 1. Sinteza mixturilor asfaltice fabricate n Romnia

Clasa
Tip mixtur
Notare conform seriei tehnic a
dup
Nr. Denumire si de standarde SR EN drumului/
Notare* Utilizare dimensiunea
crt. simbol 13108 categoria
maxima a
engleza(franceza)* tehnica a
granulei,
strzii
0 1 2 3 4 5 6
Beton
asfaltic cu BA rul Strat de 8**
III, IV, V/
1 criblur BA liant AC(EB) rul liant rulare/ 11,2
III, IV
uzur 16
Beton
asfaltic cu Strat de 8**
BAPC
2 pietri AC(EB) rul liant rulare/ IV, V / IV 11,2
rul liant
concasat uzur 16
BAPC
Mixtur
Strat de
asfaltic MAS I, II,III,IV /
3 SMA rul liant rulare/ 11,2
stabilizat rul liant I, II, III,IV
uzur 16
MAS
Mixtur
Strat de
asfaltic MAP PA ( ED, BBD ) rul I, II, III /
4 rulare/ 16
poroas rul liant liant I, II, III
uzur
MAP
129 | P a g e
Beton
asfaltic I, II, III,IV,V
BAD Strat de
5 deschis cu AC(EB) leg liant / 22,4
leg liant legtur
criblur I, II,III,IV
BAD
Beton
asfaltic
deschis cu BADPC Strat de III,IV,V /
6 AC(EB) leg liant 22,4
pietri leg. liant legtur II,III,IV
concasat
BADPC
Beton
asfaltic BADPS
Strat de
7 deschis cu leg. AC(EB) leg liant V / IV 22,4
legtur
pietri sortat liant
BADPS
Anrobat
bituminos cu
AB I, II,III,IV,V /
criblur Strat de 22,4
8 baza AC(EB) baz liant I, II, III,IV
pentru strat baz 31,5
liant
de baz
AB
Anrobat
bituminos cu ABPC
Strat de III,IV ,V/ 22,4
9 pietri baza AC(EB) baz liant
baz II, III, IV 31.5
concasat liant
ABPC
Anrobat
ABPS
bituminos cu Strat de
10 baza AC(EB) baz liant V / IV 31,5
pietri sortat baz
liant
ABPC
* Notarea va fi urmata de date referitoare la eventuali aditivi
**
BA 8 nu se utilizeaza ca strat de rulare/uzura in zona carosabila a drumurilor nationale
Exemple:
Simbol :BADPS 22,4

Notare : BADPS 22,4 leg. 50/70 cu aditiv adezivitate = beton asfaltic deschis cu pietri
sortat cu graula maxima de 22,4 mm, pentru strat de legatura , cu bitum 50/70 si cu aditiv
pentru adezivitate.
Simbol : MAS 11,2
130 | P a g e
Notare : MAS 11,2 rul. 50/70 cu aditivi de adezivitate , fibre si granule polimer = mixtura
asfaltic stabilizat cu granula maxima de 11,2, pentru strat de uzura cu bitum 50/70 si cu
aditivi pentru adezivitate, fibre si granule polimer.
Simbol : MAP 16
Notare : MAP 16 rul PMB 45/80 - mixtura asfaltic poroas cu granula maxima de 16 pentru
strat de uzura cu bitum modificat 45/80.
Art.12. Pentru execuia straturilor de uzur (rulare), conform tabel 2, se vor avea n vedere
urmtoarele tipuri de mixturi asfaltice, n funcie de clasa tehnic a drumului / categoria tehnica a
strazii :
beton asfaltic cu criblura, beton asfaltic cu pietris concasat, conform cu SR EN 13108 - 1;
mixturi asfaltice stabilizate, cu schelet mineral robust, cu coninut ridicat de bitum si aditivi
de stabilizare - conform cu SR EN 13108 - 5;
mixturi asfaltice poroase, cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea
apei i reducerea nivelului de zgomot - conform cu SR EN 13108 - 7.
Tabelul 2 - Mixturi asfaltice pentru stratul de uzur (rulare)

Clasa tehnic
Nr. Categoria Tipul mixturii asfaltice, cu dimensiunea
a
crt. tehnica a strazii maxima a granulei de cel mult 16mm
drumului
Mixtur asfaltic stabilizat
1 I, II I, II
Mixtur asfaltic poroas
2 III III Beton asfaltic cu criblur
3 IV IV Beton asfaltic cu criblur
Beton asfaltic cu pietri concasat
Beton asfaltic cu criblur
4 V -
Beton asfaltic cu pietri concasat
131 | P a g e
Art.13. Pentru execuia straturilor de legatura (binder) se vor avea n vedere urmtoarele tipuri
de mixturi asfaltice, conform cu SR EN 13108 1, n funcie de clasa tehnic a drumului /
categoria tehnica a strazii (tabelul 3):
Tabelul 3 - Mixturi asfaltice pentru stratul de legtur

Categoria
Nr. Clasa tehnic Tipul mixturii asfaltice, cu dimensiunea maxima a
tehnica a
crt. a drumului granulei de cel mult 22,4mm
strazii
1 I, II, I Beton asfaltic deschis cu criblur
Beton asfaltic deschis cu criblur
2 III, IV II,III
Beton asfaltic deschis cu pietri concasat
Beton asfaltic deschis cu criblur
3. V IV Beton asfaltic deschis cu pietri concasat
Beton asfaltic deschis cu pietri sortat
Art.14. Pentru executia stratului de baz, se vor avea in vedere urmatoarele tipuri de betoane
asfaltice (anrobate bituminoase), conform cu SR EN 13108 1, n funcie de clasa tehnic a
drumului / categoria tehnica a strazii (tabelul 4).
Tabelul 4 - Mixturi asfaltice pentru stratul de baz

Clasa tehnic Categoria
Nr. Tipul mixturii asfaltice, cu dimensiunea maxima a
a drumului tehnica a
crt. granulei de cel mult 31,5mm
strazii
1 I, II, I Anrobat bituminos cu criblur
Anrobat bituminos cu criblur
2 III, IV II, III
Anrobat bituminos cu pietri concasat
Anrobat bituminos cu criblur
3 V IV Anrobat bituminos cu pietri concasat
Anrobat bituminos cu pietri sortat
Art.15. Mixturile asfaltice se aplic pe:

straturi de fundaie ;
straturi de baz ;
132 | P a g e
mbrcmini rutiere existente.

n cazul mbrcminilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de baz din agregate
naturale stabilizate cu liani hidraulici sau puzzolanici, sau pe mbrcmintea din beton de
ciment, sau pe mbrcmintea bituminoas existent, se recomand executarea unui strat
antifisur peste stratul suport.
Art.16. Mixturile asfaltice poroase se aplica pe un strat suport impermeabil (etans).
Art.17. Pentru aplicarea acestui caiet de sarcini se utilizeaz termenii si definiiile

corespunztoare din: SR 4032 - 1, SR EN 13108 - 1, SR EN 13108 - 5, SR EN 13108 - 7 i SR
EN 13108 20, SR EN 13043 / 2003 + AC / 2004 ; dintre care, in principal:
Criblura: agregat natural alcatuit din granule de forma poliedrica obtinut prin concasarea,
granularea si selectionarea in sorturi (clase de granulozitate) a rocilor dure, de regula
magmatice, bazice si semibazice;
Pietris concasat: agregat natural alcatuit din granule de forma poliedrica obtinut prin
concasarea, granularea si selectionarea in sorturi(clase de granulozitate) a agregatelor
din balastiera;
Pietris sortat: agregat natural de balastiera sortat in clase de granulozitate;
Nisip natural: Agregat natural de balastiera, neprelucrat sau prelucrat prin sortare si
spalare, cu dimensiunile 0...2 mm;
Nisip de concasaj: Agregat natural de carier/balastiera sfaramat artificial cu dimensiunile
0...2 mm.
SECIUNEA 3
Art.18. La utilizarea prezentului caiet de sarcini se aplica prevederile urmatoarelor documente

de referinta:
Agregate pentru amestecuri bituminoase i pentru finisarea

SR EN 13043 : 2003 /
suprafeelor utilizate n construcia oselelor, a aeroporturilor
AC : 2004
i a altor zone cu trafic.
Bitum i liani bituminoi. Cadrul specificaiilor pentru emulsiile
SR EN 13808 : 2013
bituminoase cationice.
Bitum i liani bituminoi. Cadru pentru specificaiile
SR EN 14023 : 2010
bitumurilor modificate cu polimeri.
Bitum si lianti bituminosi . Determinarea continutului de apa
SR EN 1428 : 2012
din emulsiile bituminoase.Metoda distilarii azeotrope.
SR 61 : 1997 Bitum. Determinarea ductilitii.
133 | P a g e
Bitum si lianti bituminosi. Determinarea reziduuluipe sita al

SR EN 1429 : 2013 emulsiilor bituminoase si determinarea stabilitatii la depozitare
prin cernere.
Bitum i liani bituminoi. Determinarea rezistenei la ntrire
SR EN 12607-1 : 2015
sub efectul cldurii i aerului. Partea 1: Metoda RTFOT
Bitum i liani bituminoi. Determinarea rezistenei la ntrire
SR EN 12607-2 : 2015
sub efectul cldurii i aerului. Partea 2: Metoda TFOT
SR EN 12591 : 2009 Bitum i liani bituminoi. Specificaii pentru bitumuri rutiere.
Caracteristici ale suprafeei drumurilor i aeroporturilor.
Metode de ncercare. Partea 1: Msurarea adncimii
SR EN 13036-1 : 2010
macrotexturii suprafeei mbrcmintei, prin tehnica
volumetric a petei
Caracteristici ale suprafeelor drumurilor i pistelor
SR EN 13036-4 : 2012 aeroportuare. Metode de ncercare. Partea 4: Metode de
msurare a aderenei unei suprafee. ncercarea cu pendul.
Caracteristici ale suprafeelor drumurilor i pistelor
aeroportuare. Metode de ncercare. Partea 7: Msurarea
SR EN 13036-7 : 2004
denivelrilor straturilor de rulare ale drumurilor: ncercarea cu
dreptar.
Caracteristici ale suprafeei drumurilor i pistelor
SR EN 13036-8 : 2008 aeroporturilor. Metode de ncercare. Partea 8: Determinarea
indicilor de planeitate transversal.
Caracterizarea texturii mbrcmintei unei structuri rutiere
SR EN ISO 13473-1 :
plecnd de la releveele de profil. Partea 1: Determinarea
2004
adncimii medii a texturii.
ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
SR EN 933-1 : 2012 agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozitii. Analiza
granulometric prin cernere.
SR EN 933-2 : 1998 agregatelor. Partea 2: Analiza granulometric. Site de control,
dimensiunile nominale ale ochiurilor.
SR EN 933-3 : 2012 agregatelor. Partea 3: Determinarea formei granulelor.
Coeficient de aplatizare
SR EN 933-4 : 2008 agregatelor. Partea 4: Determinarea formei granulelor.
Coeficient de form.
SR EN 933-5:2001 agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafee
concasate i sfrmate din agregate grosiere.
Incercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
SR EN 933-
agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafee
5:2001/A1:2005
sparte n agregate.
134 | P a g e

SR EN 933-7 : 2001 agregatelor. Partea 7: Determinarea coninutului de elemente
cochiliere. Procent de cochilii n agregate.
SR EN 933-8+A1 :
agregatelor. Partea 8: Evaluarea prilor fine. Determinarea
2015
echivalentului de nisip.
SR EN 933-9 + A1 :
agregatelor. Partea 9 - Evaluarea partilor fine. ncercare cu
2013
albastru de metilen.
ncercri pentru determinarea caracteristicilor mecanice i
SR EN 1097-1 : 2011 fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenei la
uzur (micro-Deval).
SR EN 1097-2 : 2010 fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea
rezistenei la sfrmare.
SR EN 1097-5 : 2008 fizice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea continutului de
apa prin uscare in etuva ventilata.
SR EN 1097-6 : 2013 fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea densitatii i a
absorbiei de apa a granulelor.
ncercri pentru determinarea caracteristicilor termice i de
SR EN 1367-1 : 2007 alterabilitate ale agregatelor. Partea 1: Determinarea
rezistenei la nghe-dezghe.
ncercri pentru determinarea caracteristicilor termice si de
SR EN 1367-2 : 2010 alterabilitate ale agregatelor. Partea 2: ncercarea cu sulfat de
magneziu.
SR EN 1744-1 + A1 : ncercri pentru determinarea proprietilor chimice ale
2013 agregatelor. Partea 1: Analiza chimica.
Lucrri de drumuri. Determinarea adezivitii bitumurilor
SR 10969 : 2007 rutiere i a emulsiilor cationice bituminoase fa de agregatele
naturale prin metoda spectrofotometric.
Lucrri de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.
STAS 863 : 1985
Prescripii de proiectare.
SR 4032-1 : 2001 Lucrri de drumuri. Terminologie.
Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 2: Analiza
SR EN 196-2 : 2013
chimic a cimentului.
Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice
SR EN 12697-1 : 2012
preparate la cald. Partea 1: Coninut de liant solubil.
SR EN 12697-2 + A1: Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice
2007 preparate la cald. Partea 2: Determinarea granulozitii.
SR EN 12697-6 : 2012 Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice
135 | P a g e
preparate la cald. Partea 6: Determinarea densitii aparente

a epruvetelor bituminoase.
SR EN 12697-8 : 2004 preparate la cald. Partea 8: Determinarea caracteristicilor
volumetrice ale epruvetelor bituminoase.
SR EN 12697-11 :
preparate la cald. Partea 11: Determinarea afinitii dintre
2012
agregate i bitum
SR EN 12697-12 :
preparate la cald. Partea 12: Determinarea sensibilitii la ap
2008 /C91:2009
a epruvetelor bituminoase.
SR EN 12697-13 : Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice
2002 preparate la cald. Partea 13: Msurarea temperaturii
SR EN 12697-17 +
preparate la cald. Partea 17: Pierderea de material a
A1: 2007
epruvetelor din mixtur asfaltic drenant
SR EN 12697-18 :
preparate la cald. Partea 18: ncercarea de scurgere a
2004
liantului.
SR EN 12697-22 + A1 Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice
: 2007 preparate la cald. Partea 22: ncercare de ornieraj.
SR EN 12697-23 :
preparate la cald. Partea 23. Determinarea rezistentei la
2004
tractiune indirecta a a epruvetelor bituminoase
2012 preparate la cald. Partea 24: Rezistena la oboseal.
2006 preparate la cald. Partea 25: ncercare la compresiune ciclic.
2012 preparate la cald. Partea 26: Rigiditate.
2002 preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.
SR EN 12697-29 :
preparate la cald. Partea 29: Determinarea dimensiunilor
2003
epruvetelor bituminoase.
SR EN 12697-30 :
preparate la cald. Partea 30: Confecionarea epruvetelor cu
2012
compactorul cu impact.
SR EN 12697-31 :
preparate la cald. Partea 31: Confecionarea epruvetelor cu
2007
presa cu compactare giratorie.
SR EN 12697-33 + A1 Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice
: 2007 preparate la cald. Partea 33: Confecionarea epruvetelor cu
136 | P a g e
compactorul cu placa.
2012 preparate la cald. Partea 34: ncercarea Marshall.
SR EN 12697-36 :
preparate la cald. Partea 36: Determinarea grosimilor
2004
imbracamintii asfaltice.
SR EN 13108-1:2006 / Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Partea 1:
C91 : 2014 Betoane asfaltice.
SR EN 13108-5:2006 / Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Partea 5: Beton
AC : 2008 asfaltic cu coninut ridicat de mastic.
SR EN 13108-7:2006/ Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Partea 7:
AC : 2008 Betoane asfaltice drenante.
SR EN 13108-20:2006 Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Partea 20:
/ AC : 2009 Procedura pentru ncercarea de tip.
SR EN 13108-21:2006 Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Partea 21:
/AC:2009/C91: 2014 Controlul produciei n fabric.
Caiet de sarcini privind determinarea starii tehnice a
drumurilor modern - aprobat prin ORDIN nr 625, din
CD 155 - 2001
10/23/2003 al ministrului transporturilor, construciilor i
turismulu, publicat in Monitorul Oficial nr. 786 /07.11.2003.
Procedura pentru inspecia tehnic a echipamentelor pentru
PCC 022-2015 punerea n oper a mixturilor asfaltice la lucrri de drumuri i
aeroporturi, publicat in Monitorul Oficial nr. 341 /19.05.2015
Procedura de inspecie tehnic a staiilor pentru prepararea
PCC 019 -2015 mixturilor asfaltice pentru lucrri de drumuri i aeroporturi,
publicat in Monitorul Oficial nr. 485/02.07.2015
137 | P a g e
C A P I T O L U L II
MATERIALE. CONDIII TEHNICE
SECIUNEA 1
Agregate
Art.19. Agregatele naturale care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse n

prezentul caiet de sarcini sunt conform cerintelor standardului SR EN 13043.
Agregatele naturale trebuie s provin din roci omogene, fr urm de degradare,
rezistente la nghe dezghe i s nu conin corpuri strine.
Art.20. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor naturale trebuie s fie conform cerinelor
prezentate n tabelele 5, 6, 7 i 8.
Tabelul 5. Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. Caracteristica Condiii de calitate Metoda
crt. de ncercare
1. Coninut de granule n afara clasei de granulozitate: SR EN 933-1
- rest pe sita superioara (dmax), %, max. 1-10 (Gc 90/10)
- trecere pe sita inferioara (dmin), %, max. 10
(1)
2. Coeficient de aplatizare, % max. 25 (A25) SR EN 933-3
(1)
3. Indice de forma, %, max. 25 (SI25) SR EN 933-4
4. Coninut de impuriti - corpuri strine nu se admit vizual
5. Coninut n particule fine sub 0,063 mm, %, max. 1,0 (f1,0 ) * / 0,5 (f0,5) SR EN 933-1
6. cls.th.dr. I- Cat.th.str.I- 20( LA20)
Rezistena la fragmentare, III III
SR EN 1097-2
coeficient LA, %, max. cls.th.dr. IV- Cat.th.str.IV 25(LA25)
V
7. cls.th.dr. I- Cat.th.str.I- 15 (MDE 15)
Rezistena la uzur
III III
(coeficient micro-Deval), %, SR EN 1097-1
cls.th.dr. IV- 20 (MDE 20)
max. Cat.th.str.IV
V
8. Sensibilitatea la nghe-dezghe la 10 cicluri de
(2)
nghe-dezghe SR EN 1367-1
- pierderea de mas (F), %, max. 2 (F2)
- pierderea de rezisten (SLA), %, max. 20
9.(2) Rezistena la aciunea sulfatului de magneziu, % 6 SR EN 1367-2
max.
10. Coninut de particule total sparte, %, min. 95 (C95/1) SR EN 933-5
(pentru cribluri provenind din roci detritice)
* agregate cu granula de max 8mm
138 | P a g e
(1)
forma agregatului grosier poate fi determinat prin metoda coeficientului de aplatizare sau a
indicelui de form
(2)
rezistenta la inghet poate fi determinat prin sensibilitate la inghet dezghet sau prin rezistenta
la actiunea sulfatului de magneziu SREN 1367-2
Tabelul 6. Nisip sau sort 0-4 de concasaj, utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice
Nr. Condiii de Metoda de
Caracteristica
crt. calitate ncercare
1. Coninut de granule n afara clasei de SR EN 933-1
granulozitate: 10
- rest pe ciurul superior (dmax), %, max.
2. Granulozitate continu SR EN 933-1
3. Coninut de impuriti:
- corpuri strine, nu se admit vizual
4. Coninut de particule fine sub 0,063mm, %, max. 10 (f10) SR EN 933-1
5. Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), SR EN 933 -9
2
max.*
*Determinarea valorii de albastru se va efectua numai in cazul nisipurilor cu continut de granule
fine mai mare sau egal cu 3%
Tabelul 7. Pietriuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. Pietri sortat Pietri concasat Metoda
crt. Caracteristica de
ncercare
Coninut de granule n afara clasei de
granulozitate:
1-10 1-10 SR EN
1. - rest pe ciurul superior (dmax), %, max.
10(Gc 90/10) 10(Gc 90/10) 933-1
- trecere pe ciurul inferior (dmin), %,
max.
SR EN
2. Coninut de particule sparte, %, min. - 90 (C90/1)
933-5
SR EN
3(1) Coeficient de aplatizare, % max. 25 (A25) 25 (A25)
933-3
SR EN
4(1) Indice de form, %, max. 25 (SI25) 25 (SI25)
933-4
SR EN
Coninut de impuriti
5. nu se admit nu se admit 933-7
- corpuri strine
i vizual
Coninut n particule fine, sub 0,063 1,0(f1,0 ) * / 0,5 SR EN
6. 1,0(f1,0 ) * / 0,5 (f0,5)
mm, %, max. (f0,5) 933-1
139 | P a g e
cls.th.dr.I-III
- 20( LA20)
Rezistena la cat.th.str.I-III
SR EN
7. fragmentare coeficient cls.th.dr. IV-
1097-2
LA, %, max. V 25(LA25) 25(LA25)
cat.th.str.IV
cls.th.dr. I-III
- 15 (MDE 15)
Rezistena la uzur cat.th.str.I-III
SR EN
8. (coeficient micro-Deval), cls.th.dr. IV-
1097-1
%, max. V 20 (MDE 20) 20 (MDE 20)
cat.th.str.IV
Sensibilitatea la nghe-dezghe
9(2) SR EN
- pierderea de mas (F), %, max. 2 (F2) 2 (F2)
1367-1
Rezistena la aciunea sulfatului de SR EN
10(2) 6 6
magneziu, max., % 1367-2
* agregate cu granula de max 8mm
(1)
forma agregatului grosier poate fi determinat prin metoda coeficientului de aplatizare sau a
indicelui de form
(2)
rezistenta la inghet poate fi determinat prin sensibilitate la inghet dezghet sau prin rezistenta
la actiunea sulfatului de magneziu SREN 1367-2
Tabelul 8 - Nisip sau sort 0-4 natural utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice
Nr. Condiii de Metoda de
Caracteristica
crt. calitate ncercare
1. Coninut de granule n afara clasei de SR EN 933-1
granulozitate 10
- rest pe ciurul superior (dmax), %, max.
2. Granulozitate continu SR EN 933-1
3. Coeficient de neuniformitate, min. 8 *
4. Coninut de impuriti:
- corpuri strine, nu se admit SR EN 933-7 i
- coninut de humus (culoarea soluiei de vizual
NaHO), max. galben SR EN 1744
5. Echivalent de nisip pe sort 0-2 mm, %, min. 85 SR EN 933-8
6. Coninut de particule fine sub 0,063 mm, 10 (f10) SR EN 933-1
%max.
7. Calitatea particulelor fine, (valoarea de 2 SR EN 933-9
albastru), max
* Coeficientul de neuniformitate se determin cu relaia: Un = d60/d10 unde:
d60 = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru
verificarea granulozitii
140 | P a g e
d10 = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru
verificarea granulozitii
Pietriurile concasate utilizate la execuia stratului de uzur vor ndeplini cerinele de

calitate din tabelul 5.
Art.21. Fiecare tip i sort de agregat trebuie depozitat separat n silozuri / padocuri prevzute cu
platforme betonate, avnd pante de scurgere a apei i perei despritori, pentru evitarea
amestecrii agregatelor. Fiecare siloz va fi inscripionat cu tipul i sursa de material pe care l
conine.
Art.22 Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitii agregatelor naturale sunt
conform din SR EN 933 - 2, sitele utilizate trebuie sa apartina seriei de baza plus seria 1 -
conform SR EN 13043, la care se adauga sitele 0,063 mm si 0,125 mm.
Art.23. Fiecare lot de materiale aprovizionat va fi nsoit, dupa caz, de:

declaraia de performan, marcaj de conformitate CE i certificat de conformitate a
controlului productiei in fabrica;
sau
declaraia de performan, marcaj de conformitate CE i rapoarte de ncercare (emise de
laboratoare autorizate/acreditate) prin care s se certifice calitatea materialului.
Art.24. In santier, se vor efectua verificri pentru caracteristicile prevzute n tabelele 5, 6, 7 i

8, la fiecare lot de material aprovizionat, sau pentru maximum:
1000 t pentru agregate cu dimensiunea > 4 mm;
500 t pentru agregate cu dimensiunea 4 mm.
SECIUNEA 2
Filer
Art.25. Filerul utilizat pentru prepararea mixturilor asfaltice este filerul de calcar, filerul de cret
sau filerul de var stins, conform cerintelor standardului SR EN 13043. Este interzis utilizarea, ca
nlocuitor al filerului, a altor pulberi.
Art.26. Caracteristicile fizico-mecanice ale filerului trebuie s fie conform cerinelor prezentate n
tabelul 9.
141 | P a g e
Tabel 9. Filer utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. Metoda de
Caracteristica Condiii de calitate
crt. ncercare
1 continut carbonat de calciu 90 % categorie cc90 SR EN 196-2
sita (mm ) treceri( %) SR EN 933-1,-
2 ....................................100 2
2 granulometrie
0,125.........................min.85
0.063 ........................min.70
3 continut de apa max.1% SR EN 1097-5
valoarea vbf g/kg SR EN 933-9
4 particule fine nocive categorie 10
vbf10
Art.27. Filerul se depoziteaz n silozuri cu ncrcare pneumatic. Nu se admite folosirea

filerului aglomerat.
Art.28. Fiecare lot de material aprovizionat va fi nsoit, dupa caz, de:

controlului productiei in fabrica,
sau
declaraia de performan, marcaj de conformitate CE i rapoarte de ncercare(emise de
laboratoare autorizate / acreditate) prin care s se certifice calitatea materialului.
Art.29. In santier se vor efectua verificri privind granulometria i continutul de apa la fiecare
max. 100 t aprovizionate.
SECIUNEA 3
Liani
Art.30. Lianii care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse n prezentul caiet de
sarcini sunt:
bitum clasa de penetratie 35/50 , 50/70 sau 70/100, conform SR EN 12591 i art. 31,
respectiv art. 32 din prezentul caiet de sarcini;
bitum modificat cu polimeri: clasa 3 (penetraie 25/55), clasa 4 (penetraie 45/80) sau
clasa 5 (penetraie 40/100), conform SR EN 14023 i art. 32, din prezentul caiet de
sarcini.
142 | P a g e
Lianii se selecteaz n funcie de penetraie, n concordan cu zonele climatice din anexa A, i

anume:
pentru zonele calde se utilizeaz bitumurile clasa de penetratie 35/50 sau clasa de
penetratie 50/70 i bitumurile modificate clasa 3 sau clasa 4 ;
pentru zonele reci se utilizeaz bitumurile clasa de penetratie 50/70 sau clasa de
penetratie 70/100 i bitumurile modificate clasa 4 sau bitumul modificat clasa 5 dar cu
penetraie mai mare de 70 (1/10 mm) ;
pentru mixturile stabilizate MAS, indiferent de zon, se utilizeaz bitumurile clasa de
penetratie 50/70 sau bitumuri modificate clasa 4.
Art.31. Fa de cerinele specificate n SR EN 12591 i SR EN 14023 bitumul trebuie s

prezinte condiia suplimentar de ductilitate la 25 C (determinat conform SR 61):
mai mare de 100 cm pentru bitumul clasa de penetratie 50/70 i 70/100;
mai mare de 50 cm pentru bitumul clasa de penetratie 35/50;
mai mare de 50 cm pentru bitumul clasa de penetratie 50/70 mbtrnit prin metoda
TFOT/RTFOT1);
TFOT/RTFOT1);
TFOT/RTFOT1).
Art.32. Bitumul i bitumul modificat cu polimeri trebuie s prezinte o adezivitate de minim 80%
fa de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiv. n caz contrar, se aditiveaz cu
ageni de adezivitate.
Art.33. Adezivitatea se determin prin metoda cantitativ descris n SR 10969 (cu

spectrofotometrul) si/sau prin una dintre metodele calitative - conform SR EN 12697-11. In
etapa initiala de stabilire a amestecului, se va utiliza obligatoriu metoda cantitativ descris n
SR 10969 (cu spectrofotometrul) si se va adopta solutia de ameliorare a adezivitatii atunci cand
este cazul (tipul si dozajul de aditiv).
Art.34. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri i bitumul aditivat se depoziteaz separat, pe

tipuri de bitum, n conformitate cu specificaiile productorului de bitum, respectiv specificaiile
tehnice de depozitare ale staiilor de mixturi asfaltice. Perioada i temperatura de stocare vor fi
alese n funcie de specificaiile productorului, astfel nct caracteristicile iniiale ale bitumului
s nu sufere modificri pana la momentul preparrii mixturii.
Art.35. Pentru amorsare se vor utiliza emulsiile bituminoase cationice cu rupere rapid realizate
cu bitum sau bitum modificat.
Art.36. Fiecare lot de material aprovizionat va fi nsoit de declaraia de performan sau alte
documente (marcaj de conformitate CE i certificat de conformitate a controlului productiei in
fabrica).
143 | P a g e
Art.37. La aprovizionare se vor efectua verificri ale caracteristicilor bitumului sau bitumului
modificat, conform art. 30, la fiecare 500 t de liant aprovizionat. Pentru emulsiile bituminoase
aprovizionate sau fabricate in santier se vor efectua determinarile din tabelul nr. 10 la fiecare
100t de emulsie.Verificarea adezivitatii, conform art. 33, se va face la fiecare lot de bitum
aprovizionat dupa aditivare atunci cand se utilizeaza aditiv pentru imbunatatirea adezivitatii.
Tabel 10. Caracteristicile fizico-mecanice ale emulsiei bituminoase

Condiii
Nr. Metoda de
Caracteristica de
crt. ncercare
calitate
1. Continutul de liant rezidual min.58% SR EN 1428
Omogenitate
2. 0,5 % SR EN 1429
Rest pe sita de 0,5mm
SECIUNEA 4
Aditivi
Art.38. Pentru atingerea performanelor mixturilor asfaltice la nivelul cerinelor din prezentul
caiet de sarcini se pot utiliza aditivi, cu caracteristici declarate, evaluai n conformitate cu
legislaia n vigoare. Aceti aditivi pot fi adugai fie direct n bitum, fie n mixtura asfaltic.
Art.39. Conform SR EN 13108-1 art.3.1.12 aditivul este un material component care poate fi
adugat n cantiti mici n mixtura asfaltic, de exemplu fibre minerale sau organice, polimeri,
pentru a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice.
n acest caiet de sarcini au fost considerai aditivi i produsele (agenti de adezivitate)
care se adaug direct n bitum pentru mbuntirea adezivitii acestuia la agregate.
Art.40. Tipul i dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de ctre un
laborator autorizat/acreditat, pentru indeplinirea cerinelor de performan specificate.
Art.41. Fiecare lot de aditiv aprovizionat va fi insotit de documente de conformitate potrivit

legislatiei de punere pe piata, in vigoare.
C A P I T O L U L III
PROIECTAREA MIXTURILOR ASFALTICE. CONDIII TEHNICE
SECIUNEA 1
Compoziia mixturilor asfaltice
144 | P a g e
Art.42. Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt cele precizate la Capitolul II.
Art.43. Materialele granulare (agregate naturale si filer) care vor fi utilizate la fabricarea
mixturilor asfaltice pentru drumuri sunt prezentate n tabelul 11.
Tabelul 11. Materiale granulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr.
Tipul mixturii asfaltice Materiale utilizate
crt.
Criblur
1. Mixtur asfaltic stabilizat Nisip de concasaj
Filer
Criblur
2. Nisip de concasaj
Filer
Criblur
Nisip de concasaj
3. Beton asfaltic cu criblur
Nisip natural
Filer
Pietri concasat
Beton asfaltic cu pietri concasat Nisip de concasaj
4.
Nisip natural
Filer
Criblur
Beton asfaltic deschis cu criblur Nisip de concasaj
5.
Nisip natural
Filer
Pietri concasat
Nisip de concasaj
6. Beton asfaltic deschis cu pietri concasat
Nisip natural
Filer
Pietri sortat
Nisip natural
7. Beton asfaltic deschis cu pietri sortat
Nisip de concasaj
Filer
Criblur
Nisip de concasaj
8. Anrobat bituminos cu criblur
Nisip natural
Filer
Pietri concasat
9. Anrobat bituminos cu pietri concasat Nisip de concasaj
Nisip natural
145 | P a g e
Filer
Pietri sortat
Nisip de concasaj
10. Anrobat bituminos cu pietri sortat
Nisip natural
Filer
Art.44. La mixturile asfaltice destinate stratului de uzur i la mixturile asfaltice deschise

destinate stratului de legtur si de baza se folosete nisip sau sort 0-4 de concasaj sau
amestec de nisip de concasaj sau sort 0-4 cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, sau
sorturi 0-4 nisipul natural sau sortul 0-4 natural este n proporie de maximum:
25% pentru mixturile asfaltice utilizate la stratul de uzur;
50% pentru mixturile asfaltice utilizate la stratul de legtur si de baz.
Pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos cu pietri sortat, destinate stratului de baz,
se folosete nisip sau sort 0-4 natural sau amestec de nisip sau sort 0-4 natural cu nisip sau
sort 0-4 de concasaj n proporie variabil, dup caz.
Art.45. Limitele coninutului de agregate naturale i filer din cantitatea total de agregate sunt
conform:
tabelului 12 - pentru mixturile asfaltice tip beton asfaltic destinate straturilor de
uzur/rulare i legtur i pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos
destinate straturilor de baz;
tabelului 14 - pentru mixturile asfaltice stabilizate.
Tabelul 12 Limitele procentelor de agregate naturale si filer

Nr. Strat de uzura Strat de Strat de baza
crt. Fractiuni de agregate legatura
naturale AB 31,5
din amestecul total BA 8 BAD 22,4 AB 22,4 ABPC
BA 11,2 BA16
BAPC BADPC 22,4 ABPC 31,5
BAPC11,2 BAPC16
8 BADPS 22,4 22,4 ABPS
31,5
1. Filer si fractiuni din 918 816 815 510 38 312
nisipuri sub 0,125 mm,
%
2. Filer si nisip fractiunea Diferenta pana la 100
(0,125 4) mm, %
3. Agregate naturale cu 2244 3448 3661 5572 5773 4063
dimensiunea peste 4
mm, %
146 | P a g e
Tabelul 13 Zona granulometrica a mixturilor asfaltice tip betoane asfaltice si anrobate

bituminoase
Marimea BAD 22,4 AB 31,5
ochiului sitei BADPC AB 22,4 ABPC
BA 8 BA 11,2 BA 16
conform SR EN 22,4 ABPC 31,5
BAPC 8 BAPC11,2 BAPC 16
933-2 , mm BADPS 22,4 ABPS
22,4 31,5
45 - - - - - 100
31,5 - - - 100 100 90100
22,4 - - 100 90100 90100 8294
16 - 100 90100 7390 7086 7288
11,2 100 90100 - - - -
8 90100 7585 6182 4261 3858 5474
4 5678 5266 3964 2845 2743 3760
2 3855 3550 2748 2035 1934 2247
0,125 918 816 815 510 38 312
0,063 711 510 711 37 25 27
Art. 46. Zonele granulometrice reprezentand limitele impuse pentru curbele ganulometrice ale
amestecurilor de agregate naturale i filer sunt conform:
tabelului 13 - pentru mixturile asfaltice tip beton asfaltic destinate straturilor de
uzur/rulare i legtur i pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos
destinate straturilor de baz;
tabelului 14 pentru mixturile asfaltice stabilizate;
tabelului 15 - pentru mixturile asfaltice poroase.
Tabelul 14 Limitele procentuale si zona granulometrica pentru mixturile asfaltice stabilizate

Nr. Strat de uzura
Caracteristica
crt. MAS 11,2 MAS 16
1. Fractiuni de agregate naturale din
amestecul total
1.1. Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,125 mm , % 913 1014
1.2. Filer si sort fractiunea 0,125 4 mm , % Diferenta pana la 100
1.3. Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm , % 5870 6375
2. Granulometrie
Marimea ochiului sitei treceri , %
22,4 - 100
16 100 90100
11,2 90100 7181
8 5065 4459
147 | P a g e
4 3042 2537
2 2030 1725
0,125 1115 1014
0,063 812 912
Tabelul 15 Zona granulometrica a mixturilor asfaltice poroase MAP16 *

Site cu ochiuri patrate , mm Treceri , %
22.4 100
16 90100
2 812
0,063 24
*Limitele sunt orientative , se va urmari respectarea conditiilor din tabelul 18 si 22.
Art.47. Coninutul optim de liant se stabilete prin studii preliminare de laborator, de ctre un
laborator de specialitate autorizat / acreditat innd cont de valorile precizate n tabelul 16. n
cazul n care, din studiul de dozaj rezult un procent optim de liant n afara limitei din tabelul 16,
acesta va putea fi acceptat cu aprobarea proiectantului i a beneficiarului.
Tabelul 16 Continutul optim de liant

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Continut de liant
min. % in mixtura
MAS11,2 6,0
MAS16 5,9
BA 8
6,3
uzura (rulare) BAPC 8
BA 11,2
6,0
BAPC 11,2
BA16 5,7
BAPC16 5,7
MAP16 4
legatura (binder) BAD 22,4
BADPC 22,4 4,2
BADPS 22,4
baza AB 22,4
ABPC 22,4
AB 31,5 , 4,0
ABPC 31,5
ABPS 31,5
Art.48. Valorile minime pentru coninutul de liant prezentate n tabelul 16 au n vedere o mas
volumic medie a agregatelor de 2.650 kg/m3.
148 | P a g e
Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, limitele coninutului de bitum se
calculeaz prin corecia cu un coeficient a = 2.650 / d, unde d este masa volumic real
(declarat de productor i verificat de laboratorul antreprenorului) a agregatelor inclusiv filerul
(media ponderat conform fraciunilor utilizate la compoziie), n kg/m 3 i se determin conform
SR EN 1097 - 6.
Art.49. n cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferii aditivi, acetia se utilizeaz conform
legislaiei i reglementrilor tehnice n vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator.
Art.50. Studiul preliminar pentru stabilirea compoziiei optime a mixturii asfaltice (dozaj) va
include rezultatele ncercrilor efectuate conform art.51, pentru cinci coninuturi diferite de liant.
Art.51. Stabilirea compoziiei mixturilor asfaltice n vederea elaborrii dozajului de fabricaie se

va efectua pe baza prevederilor acestui caiet de sarcini. Studiul de dozaj va cuprinde
obligatoriu:
verificarea caracteristicilor materialelor componente (prin analize de laborator, respectiv
rapoarte de ncercare);
procentul de participare al fiecrui component n amestecul total;
stabilirea dozajului de liant functie de curba granulometrica aleasa;
validarea dozajului optim pe baza testelor iniiale de tip conform tabelului 30, nr. crt. 1.
Un nou studiu de dozaj se realizeaz obligatoriu de fiecare dat cnd apare cel puin
una din situaiile urmtoare:
schimbarea sursei de liant sau a tipului de liant / calitii liantului;
schimbarea sursei de agregate;
schimbarea tipului mineralogic al filerului;
schimbarea aditivilor.
Art.52. Validarea n producie a mixturii asfaltice in santier se va efectua, obligatoriu, prin

transpunerea dozajului pe staie i verificarea cerintelor acesteia conform tabelului 30, nr. crt. 2.
Art. 53 . Mixtura asfaltica va fi insotita, dupa caz, de:

controlului productiei in fabrica;
declaraia de performan, marcaj de conformitate CE i rapoarte de ncercare (emise de
laboratoare autorizate / acreditate) prin care s se certifice calitatea materialului, inclusiv
documentele privind dozajele i conformitatea pentru materialele componente care vor
respecta cerintele din prezentul caiet de sarcini.
149 | P a g e
SECIUNEA 2
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
Art.54. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determin pe corpuri de prob

confecionate din mixturi asfaltice preparate n laborator pentru stabilirea dozajelor optime
(ncercri iniiale de tip) i pe probe prelevate de la malaxor sau de la aternere pe parcursul
execuiei, precum i din straturile mbrcminilor gata executate.
Art.55. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuiei lucrrilor, precum i din
stratul gata executat, se efectueaz conform SR EN 12697 - 27.
Art.56. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic i anrobat
bituminos si mixtura asfaltica poroasa trebuie s se ncadreze n limitele din tabelele 17, 18, 19
si 20.
Art.57. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determin conform SR EN 12697-6 i

SR EN 12697-34 i vor respecta condiiile din tabelul 17.
Absorbia de ap se determin conform metodei din Anexa B la acest caiet de sarcini.
Sensibilitatea la ap se determin conform SR EN 12697 - 12 , metoda A i SR EN

12697 - 23, aceasta va respecta condiiile din tabelul 17.
Tabelul 17 - Caracteristici fizico-mecanice determinate prin ncercri pe cilindrii Marshall

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall
Indice Raport Sensibilitate
Nr. Tipul mixturii Stabilitate Absorbia
de S/I, la ap,
crt. asfaltice la 60 C, de ap ,
curgere, min. %
KN, % vol.
mm, KN/mm
1. Beton asfaltic 6,5...13 1,5...4,0 1,6 1,5...5,0 min. 80
2. Mixtur asfaltic poroas 5,0...15 1,5...4,0 2,1 - min. 60
Betoane asfaltice min. 80

3. 5,0...13 1,5...4,0 1,2 1,5...6,0
deschise
4. Anrobat bituminos 6,5...13 1,5...4,0 1,6 1,5...6,0 min. 80
Art.58. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, in functie de strat (stratul de

uzura, de legatura si de baza), se vor ncadra n valorile limit din tabelele 18, 19, 20, 21 i 22.
150 | P a g e
ncercrile dinamice care se vor efectua n vederea verificrii caracteristicilor fizico-

mecanice ale mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul caiet de sarcini sunt urmtoarele :
Rezistena la deformaii permanente (ncercarea la compresiune ciclic i
ncercarea la ornieraj) reprezentat prin:
Viteza de fluaj i fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin
ncercarea la compresiune ciclic triaxial pe probe cilindrice din mixtur
asfaltic, conform SR EN 12697 - 25, metoda B;
Viteza de deformaie i adncimea fgaului, determinate prin
ncercarea de ornieraj se realizeaza pe epruvete confecionate n laborator
conform SR EN 12697 - 33 sau prelevate prin tiere din stratul realizat (carote),
conform SR EN 12697 - 22, dispozitiv mic n aer, procedeul B;
Rezistena la oboseal, determinat conform SR EN 12697 - 24, prin ncercarea la
ntindere indirect pe epruvete cilindrice - anexa E, sau prin una din celelalte metode
precizate de SR EN 12697 - 24 ;
Modulul de rigiditate, determinat prin ncercarea la rigiditate a unei probe cilindrice
din mixtur asfaltic, conform SR EN 12697 - 26, anexa C;
Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete
confecionate la presa de compactare giratorie, conform SR EN 12697 - 31.
Tabelul 18 Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzur determinate prin ncercri

dinamice
Mixtur asfaltic
Caracteristic pentru stratul de
Nr.
uzur
crt.
Clas tehnic drum I-II III-IV
Categorie tehnica strada I II-III
1. Caracteristici pe cilindrii confecionai la presa giratorie
1.1. Volum de goluri la 80 giraii , % max. 5,0 6,0
1.2. Rezistena la deformaii permanente (fluaj dinamic)
- deformaia la 50 C, 300KPa i 10000 impulsuri, m/m, max. 20 000 30 000
- viteza de deformaie la 50 C, 300KPa i 10000 impulsuri, 1,0 2,0
m/m/ciclu, max.
1.3. Modulul de rigiditate la 20 C, 124 ms, MPa, min. 4200 4000
2. Caracteristici pe plci confecionate n laborator sau pe carote din mbrcminte
2.1. Rezistena la deformaii permanente, 60 C (ornieraj)
- Viteza de deformaie la ornieraj, mm/1000 cicluri, max.
0.3 0,5
- Adncimea fgaului, % din grosimea iniial a probei, max.
5,0 7,0
151 | P a g e
Tabelul 19 Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legtur determinate prin ncercri

dinamice
Mixtur asfaltic pentru
Caracteristic
Nr. stratul de legtur
crt. Clas tehnic drum I-II III-IV
1.1. Volum de goluri, la 120 giraii,% maxim 9,5 10,5
- deformaia la 40 C, 200KPa i 10000 impulsuri, m/m,
20 000 30 000
max.
- viteza de deformaie la 40 C, 200KPa i 10000 impulsuri,
m/m/ciclu, max. 2,0 3,0
1.3. Modulul de rigiditate la 20 C, 124 ms, MPa, min. 5000 4500

1.4. Rezistena la oboseal, proba cilindric solicitat la ntindere
400 000 300 000
indirect : Numr minim de cicluri pn la fisurare la 150C
2. Rezistena la oboseal, epruvete trapezoidale sau
prismatice
150 100
6 10-6, minim
Tabelul 20 Caracteristicile mixturilor pentru stratul de baz determinate prin ncercri dinamice
Mixtur asfaltic
Caracteristic pentru stratul de
Nr.
baz
crt.
Clas tehnic drum I-II III-IV
1.1. Volum de goluri, la 120 giraii,% maxim 9 10
- deformaia la 40 C, 200KPa i 10000 impulsuri, m/m, maxim 20 000 30 000
- viteza de deformaie la 40 C, 200KPa i 10000 impulsuri,
m/m/ciclu, maxim
2,0 3,0
1.3. Modulul de rigiditate la 20 C, 124 ms, MPa, minim 6000 5600
1.4. Rezistena la oboseal, proba cilindric solicitat la ntindere
indirect : Numr minim de cicluri pn la fisurare la 150C
500 000 400 000
2. Rezistena la oboseal, epruvete trapezoidale sau prismatice
152 | P a g e
6 10-6, minim 150 100
Note:
1) Valorile modulilor de rigiditate determinai n laborator, prevzui n tabelele 18, 19 i 20 sunt
stabilite ca nivel de performan minimal pentru mixturile asfaltice analizate in conditii de
laborator.
2) La proiectarea structurilor rutiere se utilizeaz valorile modulilor de elasticitate dinamic din

reglementarile tehnice in vigoare, privind dimensionarea sistemelor rutiere suple i semirigide.
Art.59. n cazul n care mixtura pentru stratul de uzur va fi o mixtur stabilizat, aceasta va
ndeplini condiiile din tabelele 18 i 21, volumul de goluri se va determina prin metoda
densitatilor aparente si maxime astfel cum sunt precizate in SR EN 12697 - 8 .
Art.60. Epruvetele Marshall pentru analizarea mixturilor asfaltice stabilizate se vor confeciona
conform specificaiilor SR EN 12697 - 30 prin aplicarea a 75 de lovituri pe fiecare parte a
epruvetei.
Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determin conform SR EN 12697 - 8.
Sensibilitatea la ap se determin conform SR EN 12697 - 12 , metoda A .
Testul Shellenberg se efectueaz conform SR EN 12697 - 18.
Tabel 21 Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate

Nr.
Caracteristica
crt.
1. Volum de goluri pe cilindri Marshall, % 3...4
2. Volum de goluri umplut cu bitum, % 77...83
3. Test Shellenberg, %, max. 0,2
4. Sensibilitate la ap, % min. 80
Art.61. n cazul n care mixtura pentru stratul de uzur va fi o mixtur poroas, aceasta va
ndeplini condiiile din tabelele 17 i 22.
Tabel 22 Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase

Nr.
Caracteristica
crt.
1. Volum de goluri pe cilindri Marshall, %, min. 12 - 20
2. Pierdere de material, SR EN 12697 - 17, %, max. 30
153 | P a g e
SECIUNEA 3
Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice
Art.62. Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt:

gradul de compactare, i absorbia de ap;
rezistena la deformaii permanente;
elementele geometrice ale stratului executat;
caracteristicile suprafeei mbrcminilor bituminoase executate.
Gradul de compactare. Absorbia de ap
Art.63. Gradul de compactare reprezint raportul procentual dintre densitatea aparent a

mixturii asfaltice compactate n strat i densitatea aparent determinat pe epruvete Marshall
compactate n laborator din aceeai mixtur asfaltic, prelevat de la aternere, sau din aceeai
mixtur provenit din carote.
Epruvetele Marshall se vor confeciona conform specificaiilor SR EN 12697 - 30 pentru toate

tipurile de mixturi asfaltice abordate n prezentul caiet de sarcini, cu excepia mixturilor asfaltice
stabilizate pentru care se vor aplica 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.
Art.64. Densitatea aparent a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate
din stratul gata executat sau prin msurtori n situ cu echipamente de msurare adecvate,
omologate.
Not:
Densitatea maxima se efectueaz conform SR EN 12697 - 5, iar densitatea aparent se
determin conform SR EN 12697 - 6.
Art.65. ncercrile de laborator efectuate pentru verificarea compactrii constau n determinarea

densitii aparente i a absorbiei de ap pe plcue (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu
diametrul de 100 mm, netulburate (media a trei determinari).
Art.66. Condiiile tehnice pentru absorbia de ap i gradul de compactare al straturilor din

mixturi asfaltice, cuprinse n prezentul caiet de sarcini, vor fi conforme cu valorile din tabelul 23.
Tabelul 23 Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice

Absorbie
Nr. Grad de
Tipul stratului de ap, compactare,
crt. %, min.
% vol.
1. Mixtur asfaltic stabilizat 26 97
2. Mixtur asfaltic poroas - 97
154 | P a g e
3. Beton asfaltic 25 97
4. Beton asfaltic deschis 38 96
5. Anrobat bituminos 28 97
Rezistena la deformaii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice
Art.67. Rezistena la deformaii permanente a stratului de uzur executat din mixturi asfaltice se
verific pe minimum dou carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel
puin dou zile dup aternere.
Art.68. Rezistena la deformaii permanente pe carote se msoar prin determinarea vitezei de

deformaie la ornieraj i adncimea fgaului, la temperatura de 60 C, conform SR EN 12697 -
22. Valorile admisibile pentru aceste caracteristici, sunt prezentate n tabelul 18.
Elemente geometrice
Art.69. Conditiile de admisibilitate si abaterile limita locale admise la elementele geometrice

sunt cele prevazute in tabelul 24.
Art.70. La stabilirea grosimii straturilor realizate din mixturi asfaltice se va avea in vederea
asigurarea unei grosimi minime de 2,5 x dimensiunea maxima a granulei de agregat utilizata.
Nu se admit abateri in minus fata de grosimea prevazuta in proiect pentru fiecare strat.
Tabelul 24. Elementele geometrice i abaterile limit pentru straturile executate din mixturi
asfaltice
Abateri limit locale
Nr. Condiii de
Elemente geometrice admise la elementele
crt. admisibilitate*
geometrice
1 Grosimea minim a stratului
compactat, conform SR EN
Nu se admit abateri n
12697 - 36
minus fa de grosimea
- strat de uzur 4,0 cm
prevzut n proiect pentru
- strat de legtur 5,0 cm
fiecare strat.
- strat de baz 22,4 6,0 cm
- strat de baz 31,5 8,0 cm
2 Limea parii carosabile Profil transversal
20 mm
proiectat
3 Profilul transversal
5,0 mm fa de cotele
n aliniament
sub form acoperi profilului adoptat
n curbe i zone
155 | P a g e
aferente conform STAS 863

cazuri speciale pant unic
4 Profil longitudinal, n cazul
drumurilor noi 5,0 mm fa de cotele
- Declivitate, % maxim profilului proiectat, cu
autostrzi 5% condiia respectrii pasului
DN 7% de proiectare adoptat
drumuri/strazi 9%*
* conditiile de admisibilitate pentru caracteristicile straturilor strazilor se coreleza conform art.
2.3.din Ordinul Ministrului Transporturilor nr 45/1998 publicat in MO partea I, bis, nr.
138/6.04.1998, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art.71. Caracteristicile suprafeei straturilor executate din mixturi asfaltice i condiiile tehnice
care trebuie s fie ndeplinite sunt conform tabelului 25.
Art.72. Determinarea caracteristicilor suprafeei straturilor executate din mixturi asfaltice, se

efectueaz, pentru:
strat uzur (rulare) - cu maxim 15 zile nainte de recepia la terminarea lucrrilor i la
sfarsitul perioadei de garantie ;
strat de legtur i strat baz - nainte de aternerea stratului urmtor (superior).
Tabelul 25 Caracteristicile suprafeei straturilor bituminoase executate

Condiii de
Caracteristica
Nr. admisibilitate*
Metoda de ncercare
Crt. Uzura Legtura,
Strat
(rulare) baza
Planeitatea n profil longitudinal, Reglementri tehnice n
prin msurarea cu echipamente vigoare privind
omologate msurarea indicelui de
Indice de planeitate, IRI, m/km: 1,5 planeitate.
drumuri de clas tehnic Msurtorile se vor
1. 2,0 2,5
III efectua din 10 n 10 m,
2,5 iar n cazul sectoarelor cu
drumuri de clas tehnic III
3,0 denivelri mari se vor
drumuri de clas tehnic IV
determina punctele de
- drumuri de clas tehnic V maxim.
Planeitatea n profil longitudinal,
sub dreptarul de 3m
Denivelri admisibile, mm:
2. 4,0
- drumuri de clas tehnic I i II 3,0 SR EN 13036-7
- drumuri de clas tehnic III 4,0
5,0
156 | P a g e
- drumuri de clas tehnic IVV
Planeitatea n profil transversal,

3. +1,0 +1,0 SR EN 13036-8
mm/m
Aderena suprafeei. uniti PTV

drumuri de clas tehnic
80 ncercarea cu pendul
III
4.1. - (SRT)
drumuri de clas tehnic III 75 SR EN 13036-4
70
IV...V
Adncimea medie a macrotexturii,
adncime textur, mm
III 1,2 Metoda volumetric MTD
4.2. -
SR EN 13036-1
drumuri de clas tehnic III 0,8
IV...V 0,6
Coeficient de frecare (GT):
drumuri de clas tehnic 0,67
III 0,62
4.3. drumuri de clas tehnic 0.57 AND 606
III
IV-V
Omogenitate. Aspectul suprafeei Vizual: Aspect fr degradri sub form de
5. exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise,
lefuite
* conditiile de admisibilitate pentru caracteristicile straturilor strazilor se coreleza conform art.
2.3.din Ordinul Ministrului Transporturilor nr 45/1998 publicat in MO partea I, bis, nr.
138/6.04.1998, cu modificarile si completarile ulterioare.
Planeitatea n profil longitudinal se determin fie prin msurarea indicelui de planeitate

IRI, fie prin msurarea denivelrilor sub dreptarul de 3 m.
Planeitatea n profil transversal este cea prin care se constat abateri de la profilul
transversal, apariia fgaelor i se va determina cu echipamente electronice omologate sau
metoda ablonului.
Pentru verificarea rugozitii se vor determina att aderena prin metoda cu pendulul
SRT ct i adncimea medie a macrotexturii.
157 | P a g e
Aderena suprafeei se determin cu aparatul cu pendul alegnd minim 3 sectoare

reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 seciuni situate la distana de 5...10
m ntre ele, pentru care se determin rugozitatea, n puncte situate la un metru de marginea
prii carosabile (pe urma roii) i la o jumtate de metru de ax (pe urma roii). Determinarea
adncimii macrotexturii se va efectua n aceleai puncte n care s-a aplicat metoda cu pendul.
C A P I T O L U L IV
PREPARAREA, TRANSPORTUL I PUNEREA N OPER

A MIXTURILOR ASFALTICE
SECIUNEA 1
Prepararea i transportul mixturilor asfaltice
Art.73. Mixturile asfaltice se prepar n instalaii prevzute cu dispozitive de predozare, uscare,

resortare i dozare gravimetric a agregatelor naturale, dozare gravimetric sau volumetric a
bitumului i filerului, precum i dispozitiv de malaxare forat a agregatelor cu liantul bituminos.
Verificarea funcionrii instalaiilor de producere a mixturii asfaltice se va efectua n mod
periodic de ctre personal de specialitate conform unui program de ntreinere specificat de
productorul echipamentelor i programului de verificare metrologic a dispozitivelor de msura
i control.
Certificarea conformitatii instalaiei privind calitatea fabricaiei i condiiile de securitate, se va

efectua cu respectarea procedurii PCC 019.
Controlul produciei n fabric se va efectua conform cerinelor standardului SR 13108 - 21.
Art.74. Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului i ale mixturii asfaltice la ieirea din
malaxor se stabilesc n funcie de tipul liantului, conform tabelului 26 (sau conform specificaiilor
productorului), cu observaia c temperaturile maxime se aplic n toate punctele instalaiei de
preparare mixturi asfaltice i temperaturile minime se aplic la livrare.
Tabel 26- Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice

Mixturi Mixturi
Betoane
asfaltice asfaltice
Tip Bitum Agregate asfaltice
stabilizate poroase
bitum
Mixtura asfaltic la ieirea din malaxor
Temperatura, 0C
35/50 150-170 140-190 150-190 160-200 150-180
50/70 150-170 140-190 140-180 150-190 140-175
158 | P a g e
70/100 150-170 140-190 140-180 140-180 140-170
n cazul utilizrii unui bitum modificat, a unui bitum dur sau a aditivilor, pot fi aplicate
temperaturi diferite. n acest caz, aceasta trebuie s fie documentat i declarat pe marcajul
reglementat.
Art.75. Temperatura mixturii asfaltice la ieirea din malaxor trebuie reglat astfel nct n
condiiile concrete de transport (distan i mijloace de transport) i condiiile climatice s fie
asigurate temperaturile de aternere i compactare conform tabelului 27.
Art.76. Se interzice nclzirea agregatelor naturale i a bitumului peste valorile specificate n

tabelul 26, cu scopul de a evita modificarea caracteristicilor liantului, n procesul tehnologic.
Art.77. Trebuie evitat nclzirea prelungit a bitumului sau renclzirea aceleiai cantiti de
bitum. Dac totui din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitat renclzirea bitumului,
atunci este necesar verificarea penetraiei acestuia. Dac penetraia bitumului nu este
corespunztoare se renun la utilizarea lui.
Art.78. Durata de malaxare, n funcie de tipul instalaiei, trebuie s fie suficient pentru
realizarea unei anrobri complete i uniforme a agregatelor naturale i a filerului cu liantul
bituminos.
Art.79. Mixturile asfaltice executate la cald se transport cu autobasculante adecvate,

acoperite cu prelate speciale, imediat dup ncrcare, urmrindu-se ca pierderile de
temperatur pe tot timpul transportului, s fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi
curate i uscate.
Art.80. Mixtura asfaltic preparat cu bitum modificat cu polimeri se transport obligatoriu cu

autobasculante cu bena termoizolant i acoperit cu prelat.
SECIUNEA 2
Lucrri pregtitoare
Art.81. Pregtirea stratului suport nainte de punerea n oper a mixturii asfaltice

nainte de aternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curat, iar dac este cazul se
remediaz i se reprofileaz. Materialele neaderente, praful i orice poate afecta legtura ntre
stratul suport i stratul nou executat trebuie ndeprtat.
n cazul stratului suport din macadam, acesta se cur i se mtur.
159 | P a g e
n cazul stratului suport din mixturi asfaltice degradate reparaiile se realizeaz conform
prevederilor reglementarilor tehnice in vigoare privind prevenirea i remedierea defeciunilor la
mbrcminile bituminoase.
Cnd stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea
suprafeei acestuia cu impuriti datorate traficului. n cazul n care acest strat nu se protejeaz
sau nu se acoper imediat cu stratul urmtor se impune curarea prin periere mecanic i
splare.
Dup curare se vor verifica cotele stratului suport, care trebuie s fie conform
proiectului de execuie.
n cazul n care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice
existente, aducerea acestuia la cotele prevzute n proiectul de execuie se realizeaz, dup
caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtur asfaltic, fie prin frezare, conform
prevederilor din proiectul de execuie.
Stratul de reprofilare / egalizare va fi realizat din acelai tip de mixtur ca i stratul

superior. Grosimea acestuia va fi determinat funcie de preluarea denivelrilor existente.
Art.82. Amorsarea. La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorseaz stratul
suport i rosturile de lucru.
Amorsarea se realizeaza uniform, cu un dispozitiv special care poarte regla cantitatea de liant.
In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum ramasa dupa aplicarea amorsajului
trebuie sa fie de (0,3...0,5) kg/m2.
SECIUNEA 3
Aternerea mixturilor asfaltice
Art.83. Aternerea mixturilor asfaltice se va executa la temperaturi ale stratului suport si

temperatura exterioara de minimum 10oC, pe o suprafa uscat.
Art.84. n cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri, aternerea mixturilor asfaltice
se va executa la temperaturi ale stratului suport si temperatura exterioara de minimum 15oC, pe
o suprafa uscat.
Art.85. Lucrrile se ntrerup pe vnt puternic sau ploaie i se reiau numai dup uscarea stratului
suport.
Art.86. Aternerea mixturilor asfaltice se efectueaz numai mecanizat, cu repartizatoare

finisoare prevzute cu sistem de nivelare nclzit care asigur o precompactare, cu excepia
160 | P a g e
lucrarilor in spaii nguste n care repartizatoarele - finisoarele nu pot efectua aceast operaie.
Mixtura asfaltic trebuie aternut continuu, n grosime constant, pe fiecare strat i pe toat
lungimea unei benzi programat a se executa n ziua respectiv.
Certificarea conformitatii echipamentelor de asternere a mixturilor asfaltice la cald se
face cu respectarea procedurii PCC 022.
Art.87. n cazul unor ntreruperi accidentale care conduc la scderea temperaturii mixturii
asfaltice rmas necompactat, aceasta va fi ndeprtat. Aceast operaie se face n afara
zonelor pe care exist, sau urmeaz a se aterne, mixtur asfaltic. Captul benzii ntrerupte se
trateaz ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de la art. 94.
Art.88. Mixturile asfaltice trebuie s aib la aternere i compactare, n funcie de tipul liantului,
temperaturile prevzute n tabelul 27. Msurarea temperaturii va fi efectuat n masa mixturii, n
buncrul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate n SR EN 12697-13.
In cazul utilizrii aditivilor pentru mrirea lucrabilitii mixturilor asfaltice la temperaturi
sczute acestia vor avea la baz specificaii tehnice conform legislaiei i reglementrilor n
vigoare.
Art.89. Pentru mixtura asfaltic stabilizat, se vor utiliza temperaturi cu 100C mai mari dect
cele prevzute n tabelul nr. 27.
Tabelul 27 Temperaturile mixturii asfaltice la aternere i compactare

Temperatura mixturii Temperatura mixturii asfaltice la
Liant asfaltice la aternere compactare
o o
C, min. C, min.
bitum rutier nceput sfrit
35/50 150 145 110
50/70 140 140 110
70/100 140 135 100
bitum modificat cu polimeri
25/55 165 160 120
45/80 160 155 120
40/100 155 150 120
Art.90. Aternerea se va face pe ntreaga lime a cii de rulare, ceea ce impune echiparea
repartizatorului-finisor cu grinzi de nivelare i precompactare de lungime corespunztoare.
Art.91. Grosimea maxim a mixturii aternute printr-o singur trecere nu poate fi mai mare de
10 cm.
Art.92. Viteza optim de aternere se va corela cu distana de transport i capacitatea de

fabricaie a staiei, pentru a se evita total ntreruperile n timpul execuiei stratului i apariia
crpturilor / fisurilor la suprafaa stratului proaspt aternut.
161 | P a g e
Funcie de performanele finisorului, viteza la aternere poate fi de 2,5...4 m/min.
Art.93. n buncrul utilajului de aternere, trebuie s existe n permanen suficient mixtur,

necesar pentru a se evita o rspndire neuniform a materialului.
Art.94. La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o atenie deosebit se va acorda
realizrii rosturilor de lucru, longitudinale i transversale, care trebuie s fie foarte regulate i
etane.
La reluarea lucrului pe aceeai band sau pe banda adiacent, zonele aferente rostului
de lucru, longitudinal i/sau transversal, se taie pe toat grosimea stratului, astfel nct s
rezulte o muchie vie vertical .
n cazul rostului longitudinal, cnd benzile adiacente se execut n aceeai zi, tierea nu
mai este necesar, cu exceptia stratului de uzura(rulare).
Rosturile de lucru longitudinale i transversale ale stratului de uzur se vor decala cu
minimum 10 cm fa de cele ale stratului de legtur, cu alternarea lor.
Atunci cnd exist i strat de baz bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic,
rosturile de lucru ale straturilor se vor executa ntreesut.
Art.95. Legtura transversal dintre un strat bituminos nou i un strat bituminos existent al
drumului se va face dup decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabil n funcie
de grosimea noului strat, astfel nct s se obin o grosime constant a acestuia, cu panta de
0,5%.
n plan, liniile de decapare se recomand s fie n form de V, la 45o. Completarea zonei
de unire se va face prin amorsarea suprafeei, urmat de aternerea i compactarea noii mixturi
asfaltice, pn la nivelul superior al ambelor straturi (nou i existent).
162 | P a g e
Art.96. Stratul de baz va fi acoperit cu straturile mbrcmintei bituminoase, nefiind lsat

neprotejat sub trafic.
Art.97. Avnd n vedere porozitatea mare a stratului de legtur (binder), realizat din beton
asfaltic deschis, acesta nu se va lsa neacoperit. Stratulul de binder va fi acoperit nainte de
sezonul rece, pentru evitarea apariiei unor degradri structurale.
163 | P a g e
SECIUNEA 4
Compactarea mixturilor asfaltice
Art.98. Compactarea mixturilor asfaltice se va realiza prin aplicarea unor tehnologii care s
asigure caracteristicile tehnice i gradul de compactare prevzute pentru fiecare tip de mixtur
asfaltic i fiecare strat n parte.
Operaia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaz cu compactoare cu rulouri
netede, cu sau fara dispozitive de vibrare adecvate, i/sau cu compactoare cu pneuri, astfel
nct s se obin gradul de compactare conform tabelului 23.
Certificarea conformitatii compactoarelor se face cu respectarea procedurii PCC 022.
Art.99. Pentru obinerea gradului de compactare prevzut, se execut un sector de prob i se
determin numrul optim de treceri ale compactoarelor, n funcie de performanele acestora,
tipul i grosimea straturilor executate.
Sectorul de prob se realizeaz nainte de nceperea aternerii stratului n lucrare,
utiliznd mixturi asfaltice preparate n condiii similare cu cele stabilite pentru producia curent.
Art.100 Alegerea numrului de treceri optim i a atelierului de compactare are la baz

rezultatele ncercrilor efectuate pe stratul executat in sectorul de prob, de catre un laborator
autorizat / acreditat, n conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.
Art.101. Metoda de compactare propus va fi considerat satisfctoare dac, pe sectorul de

prob, se obine gradul de compactare minim menionat n tabelul 23.
Art.102. Pentru obinerea gradului de compactare prevzut, numrul minim de treceri

recomandat pentru compactoarele uzuale este cel menionat n tabelul 28. La compactoarele
dotate cu sisteme de msurare a gradului de compactare n timpul lucrului, se va ine seama de
valorile afiate la postul de comand. Compactarea se execut pe fiecare strat n parte.
Tabelul 28. Compactarea mixturilor asfaltice. Numr minim de treceri.

Ateliere de compactare
A B
Tipul stratului Compactor cu pneuri Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri
de 160 kN netede de 120 kN netede de 120 kN
Numr de treceri minime
uzur 10 4 12
legtur 12 4 14
baz 12 4 14
Art.103. Compactarea se execut n lungul benzii, primele treceri efectundu-se n zona

rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joas spre cea ridicat.
Pe sectoarele n ramp, prima trecere se face cu utilajul de compactare n urcare.
164 | P a g e
Compactoarele trebuie s lucreze fr ocuri, cu o vitez mai redus la nceput, pentru a evita
vlurirea stratului executat din mixtur asfaltic i nu se vor ndeprta mai mult de 50 m n
spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, n special n lungul bordurilor, n
jurul gurilor de scurgere sau ale cminelor de vizitare, se compacteaz cu compactoare mai
mici, cu plci vibrante sau cu maiul mecanic.
Art.104. Suprafaa stratului se controleaz n permanen, iar micile denivelri care apar pe
suprafaa stratului executat din mixturi asfaltice vor fi corectate dup prima trecere a rulourilor
compactoare pe toat limea benzii.
CAPITOLUL V
CONTROLUL CALITII LUCRRILOR EXECUTATE
Controlul calitii lucrrilor de execuie a straturilor de uzur, de legtur i de baz din

mixturi asfaltice se efectueaz n etapele de mai jos:
SECIUNEA 1
Controlul calitii materialelor
Art.105. Controlul calitii materialelor din care se compune mixtura asfaltica se va face
conform prevederilor prezentului caiet de sarcini, atat in etapa initiala, cat si pe parcursul
executiei, conform capitolului II si art. 51 din capitolului III si vor fi acceptate numai acele
materiale care satisfac cerintele prevazute in acest caiet de sarcini.
SECIUNEA 2
Controlul procesului tehnologic de preparare a mixturii asfaltice
Controlul procesului tehnologic de preparare a mixturii asfaltice const n urmtoarele operaii:
Art.106. Controlul reglajului instalaiei de preparare a mixturii asfaltice:
funcionarea corect a dispozitivelor de cntrire sau dozare volumetric: la nceputul
fiecrei zile de lucru;
funcionarea corect a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
Art.107. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:

temperatura liantului la introducerea n malaxor: permanent;
temperatura agregatelor naturale uscate i nclzite la ieirea din usctor: permanent;
temperatura mixturii asfaltice la ieirea din malaxor: permanent.
Art.108. Controlul procesului tehnologic de execuie a stratului bituminos:
165 | P a g e
pregtirea stratului suport: zilnic, la nceperea lucrrii pe sectorul respectiv;

temperatura exterioara: zilnic, la nceperea lucrrii pe sectorul respectiv;
temperatura mixturii asfaltice la aternere i compactare: cel puin de dou ori pe zi la
compactare, cu respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697 - 13;
modul de execuie a rosturilor: zilnic;
tehnologia de compactare (atelier de compactare, numr de treceri): zilnic.
Art.109. Verificarea respectrii compoziiei mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit

(dozajul de referin) se va face n felul urmtor :
granulozitatea amestecului de agregate naturale i filer la ieirea din malaxor, nainte de
adugarea liantului (arja alb)conform SR EN 12697 - 2: zilnic sau ori de cte ori se
observ o calitate necorespunztoare a mixturilor asfaltice;
coninutul minim obligatoriu de materiale concasate: la nceputul fiecrei zile de lucru;
compoziia mixturii asfaltice (compoziia granulometric - conform SR EN 12697 - 2 i
coninutul de bitum - conform SR EN 12697 - 1) prin extracii, pe probe de mixtur prelevate
de la malaxor sau aternere: zilnic.
Art.110. Verificarea calitii mixturii asfaltice se va face prin analize efectuate de un laborator
autorizat pe probe de mixtur asfaltic, astfel:
compoziia mixturii asfaltice, care trebuie s corespund compoziiei stabilite prin studiul
preliminar de laborator;
caracteristicile fizico-mecanice care trebuie s se ncadreze n limitele din prezentul caiet de
sarcini (vezi tabelul 30)
Volumul de goluri se va verifica pe parcursul execuiei pe epruvete Marshall i se va
raporta la limitele din tabelele 21 si 22, n funcie de tipul mixturii asfaltice preparate.
Abaterile compoziiei mixturilor asfaltice fa de amestecul de referin prestabilit (dozaj)

sunt indicate n tabelul 29.
Tabelul 29. Abateri fa de dozajul optim

Abateri admise fa de dozajul optim, n valoare absolut
Agregate 31,5 +5
Treceri
pe sita
de, mm
166 | P a g e
22,4 +5
16 +5
11,2 +5
8 +5
4 +4
2 +3
0,125 + 1,5
0,063 + 1,0
Bitum 0,2
Art.111. Tipurile de ncercri i frecvena acestora, n funcie de tipul de mixtur i clasa tehnic
a drumului sunt prezentate n tabelul 30, n corelare cu SR EN 13108 - 20.
Tabelul 30 Tipul i frecvena ncercrilor realizate pe mixturi asfaltice

Natura
Nr. Caracteristici verificate i
controlului/ncercrii i Tipul mixturii asfaltice
Crt. limite de ncadrare
frecvena ncercrii
Toate tipurile de mixturi
asfaltice destinate stratului
ncercri iniiale de tip
1. conform tabel 17 de uzur, de legtur i de
(validarea n laborator)
baz cu excepia mixturilor
asfaltice stabilizate
167 | P a g e

de uzur, cu excepia
mixturilor poroase, pentru
conform tabel 18
clasa tehnic a drumului I,
II, III, IV
si categoria tehnic a strzii
I, II, III
de legtur i de baz,
conform prevederilor din
conform tabel 19 i tabel 20
acest caiet de sarcini pentru
clasa tehnic a drumului I,
II, III, IV si categoria tehnic
a strzii I, II, III
Mixturile asfaltice
conform tabel 21 stabilizate, indiferent de
clasa tehnic a drumului
Mixturile asfaltice poroase,
conform tabel 22 indiferent de clasa tehnic a
drumului
La transpunerea pe staia
de asfalt a dozajelor
proiectate n laborator, vor fi
idem punctul 1 prelevate probe pe care se
vor reface toate ncercrile
prevzute la punctul 1 din
ncercri iniiale de tip acest tabel.
2.
(validarea n producie)
La transpunerea pe staia
compoziia mixturii de asfalt a dozajelor
conform art. 109, si art. 110 proiectate n laborator, se
va verifica respectarea
dozajului de referinta.
Verificarea caracteristicilor Toate tipurile de mixtur
compoziia mixturii
mixturii asfaltice prelevate asfaltic pentru stratul de
3. conform art. 109, si art. 110
n timpul execuiei: uzur, de legtur i de
frecvena 1/400 tone baz.
mixtur asfaltic
fabricat sau 1/700 tone
mixtur fabricat n
cazul staiilor cu
productivitate mai mare
168 | P a g de
e 80 to/ora , dar cel
puin o dat pe zi.

caracteristici fizico-
mecanice pe epruvete
de uzur, de legtur i de
Marshall conform tabel 17
baz cu excepia mixturilor
asfaltice stabilizate
conform tabel 21 Mixturi asfaltice stabilizate
caracteristici fizico-
mecanice pe epruvete
Marshall conform tabel 17 Mixturi asfaltice poroase
i volum de goluri pe cilindri
Marshall - conform tabel 22
Verificarea calitii stratului
executat :
Toate tipurile de mixtur
- o verificare pentru fiecare
conform tabel 23 asfaltic pentru stratul de
4. 10 000 m2 executai ,
uzur, de legtur i de
- min. 1 / lucrare, in cazul baz .
lucrrilor cu suprafa mai
mic de 10 000 m2
Verificarea rezistenei
stratului la deformaii Toate tipurile de mixtur
conform tabel 18 pentru
permanente pentru stratul asfaltic destinate stratului
rata de ornieraj i/sau
5. executat: de uzur, pentru drumurile
adncime fga , cu
- o verificare pentru fiecare de clas tehnic I, II i III, IV
respectarea art. 67 si art.
10 000 m2 executai , si categoria tehnic a strzii
68
- min. 1 / lucrare, n cazul I, II, III
lucrrilor cu suprafaa mai
mic de 10 000 m2
Verificarea modulului de
rigiditate
- o verificare pentru fiecare
6. 10 000 m2 executai , conform tabel 20 Strat de baza
- min. 1 / lucrare, n cazul
lucrrilor cu suprafaa mai
mic de 10 000 m2
Verificarea elementelor
7. geometrice ale stratului conform tabel 24 Toate straturile executate
executat
Verificarea caracteristicilor
8. conform tabel 25 Toate straturile executate
suprafeei stratului executat
9. Verificri suplimentare n conform solicitrii comisiei de recepie
169 | P a g e
situaii cerute de comisia de

recepie (beneficiar):
- frecvena: 1 set carote
pentru fiecare solicitare
SECIUNEA 3
Controlul calitii straturilor executate din mixturi asfaltice
Art.112. Verificarea calitii straturilor se efectueaz prin prelevarea de epruvete, conform SR

EN 12697 - 29, astfel:
carote 200 mm pentru determinarea rezistenei la ornieraj;
carote 100 mm sau plci de min. (400 x 400) mm sau carote de 200 mm (n
suprafa echivalent cu a plcii menionate anterior) pentru determinarea grosimii
straturilor, a gradului de compactare i absorbiei de ap, precum i la cererea
beneficiarului, a compoziiei.
Epruvetele se preleveaz n prezena delegatilor antreprenorului, beneficiarului i
consultantului/dirigintelui, la aproximativ 1 m de la marginea prii carosabile, ncheindu-se un
proces verbal n care se va nota - informativ, grosimea straturilor prin msurarea cu o rigl
gradat. Grosimea straturilor, msurat n laborator, conform SR EN 12697 - 29 se va trece n
raportul de ncercare.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt identificate de ctre delegaii
antreprenorului, beneficiarului i consultantului/dirigintelui din sectoarele cele mai defavorabile.
Art.113. Verificarea compactrii stratului, se efectueaz prin determinarea gradului de

compactare n situ, prin ncercri nedistructive sau prin ncercri de laborator pe carote.
ncercrile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactrii constau n

determinarea densitii aparente i a absorbiei de ap, pe plcue (100x100) mm sau pe carote
cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.
Rezultatele obinute privind compactarea stratului trebuie s se ncadreze n limitele din

tabelul 23.
Art.114. Alte verificari, in caz de litigiu ,constau n msurarea grosimii stratului, i a compoziiei
(granulometrie SR EN 12697-2 i coninut de bitum solubil conform SR EN 12697-1.).
Art.115. Controlul pe faze determinante, stabilite n proiectul tehnic, privind straturile de mixturi
asfaltice realizate se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitii n
construcii aprobat cu HG 272 / 1994 i conform Procedurii privind efectuarea controlului de stat
n faze de execuie determinante pentru rezistenta mecanica si stabilitatea constructiilor,
Indicativ PCF 002, aprobata prin Ordinul MDRAP nr. 1370 /2014, publicat in Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 576 din 01.08.2014
170 | P a g e
SECIUNEA 4
Verificarea elementelor geometrice
Art.116. Verificarea elementelor geometrice ale stratului i a uniformitii suprafeei, const n:
- verificarea ndeplinirii condiiilor de calitate pentru stratul suport i fundaie, conform
prevederilor STAS 6400;
- verificarea grosimii stratului, n funcie de datele nscrise n rapoartele de ncercare
ntocmite la ncercarea probelor din stratul de baz executat, iar la aprecierea comisiei de
recepie, prin maximum dou sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului
asfaltic executat; verificarea se va face pe probe ce se iau pentru verificarea calitii
mbrcminii, conform tabel 23 i conform tabel 24;
- verificarea profilului transversal: - se face cu echipamente adecvate, omologate;
- verificarea cotelor profilului longitudinal: - se face n ax, cu ajutorul unui aparat
topografic de nivelment sau cu o grind rulant de 3 m lungime, pe minimum 10% din lungimea
traseului.
Nu se admit abateri n minus fa de grosimea stratului prevzut n proiect, respectiv n

profilul transversal tip, condiie obligatorie pentru promovarea lucrrilor la recepie. n situaia n
care grosimea proiectat nu este respectat stratul se reface conform proiectului.
C A P I T O L U L VI
RECEPIA LUCRRILOR
SECIUNEA 1
Recepia la terminarea lucrrilor
Art.117. Recepia la terminarea lucrrilor se efectueaz de ctre beneficiar conform

Regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora, aprobat prin
H.G. 273/94 cu modificrile i completrile ulterioare.
Comisia de recepie examineaz lucrrile executate n conformitate cu documentaia
tehnic aprobat, proiect de execuie, caiet de sarcini, precum i determinri necesare n
vederea realizrii recepiei la terminarea lucrrii, dup cum urmeaz:
Verificarea elementelor geometrice - conform tabel 24;
grosimea;
limea prii carosabile;
profil transversal i longitudinal;
Planeitatea suprafeei de rulare - conform tabel 25;
Rugozitate - conform tabel 25;
171 | P a g e
Capacitate portant - conform caiet de sarcini CD 155;

Rapoarte de ncercare pe carote, prelevate din straturile executate - conform tabel 28.
SECIUNEA 2
Recepia final
Art. 118. Recepia final se va face conform Regulamentului de recepie a lucrrilor de

construcii i instalaii aferente acestora, aprobat prin H.G. 273/94 cu modificrile i completrile
ulterioare, dup expirarea perioadei de garanie.
Art. 119. Constructorul are obligaia finalizrii tuturor lucrrilor cuprinse n Anexa 2, precum i
remedierii neconformitilor cuprinse n Anexa 3 la Procesul verbal de recepie la terminarea
lucrrilor, n termenele prevzute n acestea.
Art.120. n perioada de garanie, toate eventualele defeciuni vor fi remediate corespunztor de

ctre antreprenor.
Art.121. In vederea efectuarii receptiei finala, pentru lucrari de ranforsare, reabilitare, precum i
construcii noi de drumuri, autostrzi si strazi, se vor prezenta msurtori de planeitate,
rugozitate i capacitate portant efectuate la sfarsitul perioadei de garantie, care se vor
compara cu masuratorile prezentate la receptia la terminarea lucrarilor.
Art.122. In vederea efectuarii receptiei finale, pentru lucrari de intretinere periodica, se vor
prezenta msurtori de planeitate si rugozitate efectuate la sfarsitul perioadei de garantie, care
se vor compara cu masuratorile prezentate la receptia la terminarea lucrarilor
172 | P a g e
173 | P a g e
Anexa B (caiet de sarcini)
Determinarea absorbiei de ap
Absorbia de ap este cantitatea de ap absorbit de golurile accesibile din exterior ale unei
epruvete din mixtur asfaltic, la meninerea n ap sub vid i se exprim n procente din masa
sau volumul iniial al epruvetei.
Aparatur
a) Etuv;
b) Balan hidrostatic cu sarcin maxim de 2 kg cu clasa de precizie III;
c) Aparat pentru determinarea absorbiei de ap alctuit dintr-un vas de absorbie
(exsicator de vid); pomp de vid (tromp de ap); vacuummetru cu mercur; vas de siguran i
tuburi de legtur din cauciuc ntre prile componente. Pompa de vid trebuie s asigure
evacuarea aerului n aa fel nct s se realizeze o presiune sczut de 15...20 mmHg dup
circa 30 minute.
Modul de lucru
Determinarea se efectueaz pe epruvete sub form de cilindri Marshall confecionate n
laborator, precum i pe plcue sau carote prelevate din mbrcmintea bituminoas.
Confecionarea epruvetelor se realizeaz conform SR EN 12697-30. Epruvetele din
mbrcmintea bituminoas se usuc n aer la temperatura de maxim 20 C pn la mas
constant.
Not: Masa constant se consider cnd dou cntriri succesive la interval de minim 4 ore
difer intre ele cu mai puin de 0,1%.
Epruvetele astfel pregtite pentru ncercare se cntresc n aer (mu), dup care se menin timp
de 1 or, n ap, la temperatura de 20 C 1 C, se scot din ap, se terg cu o estur umed
i se cntresc n aer (m1) i apoi n ap (m2).
Diferena dintre aceste dou cntriri raportat la densitatea apei reprezint volumul iniial al
epruvetei:
(cm3)
Epruvetele sunt introduse apoi n vasul de absorbie (exsicatorul de vid) umplut cu ap la
temperatura de 20 C 1 C se aeaz capacul de etanare i se pune n funciune evacuarea
aerului astfel ca dup circa 30 minute s se obin un vid ntre 15...20 mmHg. Vidul se ntrerupe
dup 3 ore , dar epruvetele se menin n continuare n ap la temperatura de 20 C 1 C timp
de 2 ore la presiune atmosferic.
174 | P a g e
Epruvetele se scot apoi din ap, se terg cu o estur umed i se cntresc n aer (m3) i n
ap (m4).
Diferena ntre aceste dou cntriri raportat la densitatea apei reprezint volumul final al
epruvetelor:
(cm3)
Calcul
Absorbia de ap, exprimat n procente, se poate calcula n dou moduri cu urmtoarele
formule:
n
cazul n care volumul iniial (V) al epruvetelor este mai mare ca volumul final (V1):
- Absorbia de ap (Am) raportat la masa epruvetei:
(%)
Abs
orbia de ap (Av) raportat la volumul epruvetei:
(%)
n
cazul n care volumul final (V1) este mai mare ca volumul iniial (V):
Absorbia de ap (Am) raportat la masa
epruvetei: (%)
Abs
orbia de ap (Av) raportat la volumul epruvetei:
(%)
n care:
mu masa epruvetei dup uscare, cntrit n aer, n grame;
m1 masa epruvetei dup 1 or de meninere n ap, cntrit n aer, n grame;
m2 masa epruvetei dup 1 or meninere n ap , cntrit n ap, n grame;
m3 masa epruvetei, dup 3 ore n vid i alte 2 ore la presiune atmosferic, cntrit n
aer, n grame;
m4 masa epruvetei dup 3 ore n vid i alte 2 ore la presiune atmosferic, cntrit n
ap, n grame;
w densitatea apei, n grame pe centimetru cub, calculat cu formula:
175 | P a g e
unde t, este temperatura apei.

Abaterea valorilor individuale fa de medie nu trebuie s fie mai mare de 0,5% (procente n
valoare absolut).
176 | P a g e
CAIET DE SARCINI
Dispozitive de scurgere i
evacuarea apelor de suprafa
177 | P a g e
Capitol I Generaliti
Partea I - Natura i calitatea materialelor folosite
Capitol II Materiale pentru mortare i betoane

Capitol III Materiale pentru pereuri li zidrie de piatr brut
i bolovani
Capitol IV Materiale i tuburi pentru drenuri
Capitol V Materiale pentru canalizri
Capitol VI Borduri de trotuare, prefabricate pentru rigole,
anuri i casiuri
Capitol VII Controlul calitii materialelor
Partea II - Modul de execuie a lucrrilor
Capitol VIII Pichetarea i execuia spturilor

Capitol IX Compoziia i utilizarea mortarelor i a betoanelor
Capitol X Cofraje
Capitol XI Oel de armur
Capitol XII Beton
Capitol XIII Zidrii din piatr brut sau bolovani
Capitol XIV Amenajarea anurilor, rigolelor i casiurilor
Capitol XV Drenuri i dispozitive de colectare i evacuare a
apelor din corpul drumului
Capitol XVI Canalizare
Capitol XVII Borduri de trotuar i rigole prefabricate
Capitol XVIII ncercri i controale
Capitol XIX Recepia lucrrilor
Anex Referine normative
178 | P a g e
Capitol I
Generaliti
Art.1. Obiect i domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se aplic la realizarea dispozitivelor de scurgere i evacuarea

apelor de suprafa, i anume:
o anuri la marginea platformei
o anuri de gard
o rigole la marginea platformei
o rigole la bordura trotuarului
o rigole de acostament
o casiuri
o lucrri de canalizare
o canale de evacuare
o puuri absorbante
o drenuri i dispozitive de colectare i evacuare a apelor din corpul drumului
El cuprinde condiiile tehnice, care trebuie s fie ndeplinite la realizarea acestor
dispozitive i controlul calitii materialelor i a lucrrilor executate conform prevederilor
proiectelor de execuie.
n prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:
o podurile i podeele
o lucrrile de amenajare i corectare a torenilor
o lucrrile de canalizare pentru ape uzate i de suprafa
Art.2. Prevederi generale
Antreprenorul este obligat:

o s asigure msurile organizatorice i tehnologice corespunztoare pentru
respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini
o s asigure prin laboratorul propriu sau al altor laboratoare autorizate, efectuarea
tuturor ncercrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini
n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va
dispune ntreruperea execuiei lucrrilor i luarea msurilor care se impun.
179 | P a g e
Partea I
Natura i calitatea
materialelor folosite
Capitol II
Materiale pentru mortare i betoane
Art.3. Cimenturi
Cimenturile pentru mortare i betoane vor fi conform prescripiilor standardelor n

vigoare n Romnia. La prepararea betoanelor i a mortarelor se va utiliza unul de urmtoarele
tipuri de ciment, care trebuie s corespund condiiilor tehnice de calitate:
o ciment Portland P40 conform SR EN 197/1
o ciment Portland cu adaos Pa35 conform SR EN 197/1
o ciment metalurgic M30 conform SR EN 197/1
o ciment hidrotehnic Hz35 conform SR 3011
Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrrile expuse la nghe-dezghe n
stare saturat cu ap, cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafa, este
artat n tabelul 1 pentru betoane i n tabelul 2 pentru mortare ciment.
Tabel 1
Condiiile de execuie sau Clasa Tipul de Tipul de ciment
caracteristicile elementelor betonului beton P40 Pa3 M30 Hz35
5
Elemente sau construcii cu gropi C12/15 I R U I
mai mici de 1,5 m C16/20- U R I I
C25/30
oricare
Elemente sau construcii masive C12/15 I R U U
avnd grosimea egala sau mai C16/20- U U I R
mare de 1,5 m C25/30
180 | P a g e
Elemente sau construcii din C28/35 U I I I

armat
betoane superioare >C32/40 U I I I
NOTA: R - ciment indicat a se utiliza

U - ciment utilizat n locul celui indicat
I - ciment a crui utilizare nu este recomandabil din
considerente tehnice sau economice
Tabel 2
Tipul de ciment
Tipul de mortar indicat a se utilizabil n lipsa celui
utiliza indicat
Mortar de zidrie sau tencuial de
F 25 M 30
marca 50
M 30 Pa 35
marca 100
Mortare de completarea rosturilor
Pa 35 M 30
dintre elementele prefabricate
Cimenturile folosite trebuie s satisfac condiiile artate n tabelul 3.

Pentru lucrri n contact cu ape naturale agresive sau n contact cu ape marine, se vor
utiliza cimenturi adaptate acestor medii a cror clas minimal va fi precizat prin caietul de
sarcini speciale n funcie de lucrare.
Tabel 3
Condiii de admisibilitate
Caracteristici
P 40 Pa 35 M 30 Hz 35
nceputul prizei 1h 1h 1h 1 h 30
Sfritul prizei < 10 h < 10 h < 10 h < 10 h
30
Constante de volume pe S nu prezinte ncovoieri sau crpturi
ture
Rezistene la ntindere din ncovoiere minim N/mmp
la 2 zile 3,0 - - -
la 7 zile - - - 4,0
la 28 zile 5,0 - - 5,5
Constante de volum Le Mrimea volumului < 10 mm
Chatelier
Rezistene la compresiune
la 2 zile 17,0 10,0 - -
la 7 zile - - 15,0 20,0
la 28 zile 40,0 35,0 30,0 35,0
181 | P a g e
Condiiile tehnice de recepie, livrare i control ale cimentului, trebuie s corespund

prevederilor standardelor respective. n timpul transportului de la fabric la antier (sau depozit
intermediar), manipulrii i depozitrii pe antier, cimentul va fi ferit de umezeal i impurificri
cu corpuri strine.
Depozitarea cimentului se va face numai dup constatarea existenei certificatului de
calitate. Durata de depozitare a cimentului nu va depi 45 de zile de la data livrrii de ctre
productor.
Cimentul rmas n depozit un timp mai ndelungat nu va putea fi ntrebuinat dect dup
verificarea strii de conservare a rezistenelor mecanice la 2 (7) zile. Cimenturile, care vor
prezenta rezistene mecanice inferioare limitelor prescrise mrcii, vor fi declasate i utilizate
corespunztor.
Cimentul, care se constat c s-a alterat, se va evacua, fiind interzis utilizarea acestuia
la prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala
antreprenorului.
Controlul calitii cimentului de ctre executant, se face n conformitate cu prevederile
tabelului 23.
Art.4. Agregate
Pentru prepararea mortarelor i a betoanelor de ciment, se folosesc:

a) Agregate naturale
o nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7 mm
o balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm
b) Agregate concasate
o nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8 mm
o piatr spart 8-25 sau 8-40 mm
Agregatele trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau nghe. Se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate. Agregatele trebuie s fie inerte i s nu
conduc la efecte duntoare asupra cimentului folosi la prepararea betonului sau mortarului.
Nisipul trebuie s fie aspru la pipit. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baz
de prescripii speciale.
Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietri sau piatr spart trebuie
s ndeplineasc condiiile din tabelul 4.
Tabel 4
Condiiile Observaii
Caracteristici minime de
admisibilitate
b/a 0,66 Agregatele, care nu ndeplinesc aceste condiii,
Forma
c/a 0,33 vor putea fi folosite numai dup o ncercare
granulelor
prealabil a betonului
182 | P a g e
Din punct de vedere al coninutului de impuriti, agregatele trebuie s respecte

prevederile din tabelul 5:
Tabel 5
nisip natural
Denumirea impuritii pietri sau
sau de
piatr spart
concasaj
Corpuri strine resturi animale sau vegetale, pcur,
uleiuri
Nu se admit
Pelicul de argil sau alt material aderent pe granulele
agregatelor
Mic, - %, max. - 1,0 -
Crbune - %, max. - 0,5 -
Humus (culoarea soluiei de hidroxid de sodiu) galben
Argil n buci - %, max. - 1,0 0,25
Pri leviabile - %, max. - 2,0 0,5
Sulfai sau sulfuri Nu se admit
Observaii: n cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia de nisip i

pietri, verificndu-se ncadrarea n condiiile tehnice din tabelul de mai sus.
Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor trebuie s ndeplineasc condiiile

admisibile indicate n tabelul 6:
Tabel 6
Condiii de
Caracteristici fizico mecanice admisibilitat
e
Densitate aparent kg/mc, 1.800
Densitate n grmad n stare afnat i uscat min 1.200
Porozitate total pentru piatr spart 2
Porozitate total pentru pietri sau piatr spart 2
Volum de goluri n stare afnat nisip %, max 40
pentru: pietri 45
piatr spart 55
Rezistena la strivire n stare
%, min 60
natural
n stare uscat %, max 15
Coeficientul de nmuiere dup saturare %, min 0,80
Rezistena la compresiune a rocilor din care
N/mmp 90
provin pe cuburi, sau cilindri n stare saturat
Rezistena la nghe-dezghe, exprimat prin
%, max 10
pierderea procentual fa de masa iniial
183 | P a g e
Sorturile de agregate trebuie s fie caracterizate prin granulozitate continu, iar

coninutul n granule care trec, respectiv rmn pe ciururile sau sitele ce delimiteaz sortul nu
trebuie s depeasc 10%, dimensiunea maxim a granulelor ce rmn pe ciurul superior nu
trebuie s depeasc 1,5 dmax.
Granulozitatea nisipului este dat n tabelul 7.
Tabel 8
Sortul de nisip Treceri, n %, prin sita sau ciurul de:
0,2 0,5 1 2 3,15 7
minim - 10 45 90 - -
02
maxim - 50 85 100 - -
minim 5 - 35 - 90 -
03
maxim 30 - 75 - 100 -
minim 2 - 20 - - 100
07
maxim 21 - 70 - - 100
n catul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie s ndeplineasc

condiiile din tabelul 8.
Tabel 8
Treceri, n %, prin sita sau ciurul
Balast pentru de:
betoane 3,1
5 16 20 dmax
5
minim 20 - 55 - 80
0 31
maxim 50 - 85 - 100
minim 10 - 35 - 80
0 71
maxim 30 - 65 - 100
minim - 30 - 55 80
0 41
maxim - 60 - 85 100
minim - 25 - 45 80
0 63
maxim - 25 - 80 100
Agregatele se vor aproviziona din timp n depozite pentru a se asigura omogenitatea i
constata calitii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dup ce analizele de
laborator au artat c acestea sunt corespunztoare. Depozitarea se va face pe platforme
amenajate separat pe sorturi i pstrate n condiii care s le fereasc de impurificare. Controlul
calitii agregatelor de ctre antreprenor, se face n conformitate cu prevederea tabelului 19.
Laboratorul antreprenorului va ine evidena calitii agregatelor, astfel:
o ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
o ntr-un registru rezultatele determinrilor efectuate de laborator
Art.5. Ap
184 | P a g e
Apa utilizat la prepararea betoanelor i mortarelor poate s provin din reeaua public
sau din alt surs, dar n acest din urm caz trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice
prevzute n tabelul 9, conform STAS 790. Modelele de determinare sunt reglementate prin
STAS 790. Verificarea se va face de ctre un laborator de specialitate, la nceperea lucrrilor. n
timpul utilizrii pe antier, se va evita ca apa s se polueze cu detergeni, materii organice,
uleiuri vegetale, argile, etc.
Tabel 9
Caracteristici chimice i fizice Condiii de
admisibilitate
Coninutul total de sruri - max gr/l 4
Sulfii - max gr.SO4/litr 2
u
Substane organice - max gr/l 0,5
Cloruri - max gr.CL/litru 0,5
Azotai - max gr.NO3/dm 0,5
c
Magneziu - max gr.Mg2/dm 0,5
c
Materii n suspensie - max gr. 3
Art.6. Oel beton
Armturile pentru beton armat pe antier sau elementele prefabricate din beton armat
realizate pe antier, se vor realiza din oel beton cu profil neted OL.37 sau din oel beton cu
profil periodic PC.52, conform prevederilor proiectului. Aceste oeluri trebuie s ndeplineasc
condiiile tehnice prevzute n STAS 438/1.
La livrate oelul beton va fi nsoit de certificatul de calitate, emis de productor.
Oelurile vor fi stocate n locuri speciale clasate pe categorii de diametre. Suprafeele de
stocare trebuie s fie curate. Barele nu vor fi n contact cu solul, cu materiale sau cu subiecte
susceptibile de a antrena umiditate.
Armturile fasonate sau fasonate i asamblate, vor fi transportate n aa fel nct nici un
element s nu sufere deformaii permanente n timpul transportului sau manipulrii.
Controlul calitii oelului beton, se face pe fiecare cantitate i sortiment aprovizionat.
185 | P a g e
Capitol III
Materiale pentru pereuri i zidrii

de piatr brut i bolovani
Art.7. Nisip pentru pereuri uscate
Pentru realizarea substratului la pereu, se va utiliza nisipul natural sortul 0 7 , care

trebuie s aib coninut de fraciuni sub 0,09 mm de maxim 12%.
Pentru mpnarea pereului, se va utiliza nisipul natural sortul 3 7 mm sau savura.
Art.8. Piatr brut pentru pereuri i zidrii
Piatra brut folosit la pereuri i zidrii:

o trebuie s provin din roci fr urme vizibile de dezagregare fizic, chimic sau
mecanic
o trebuie s fie omogene n ce privete culoarea i compoziia mineralogic,
o s aib o structur compact
Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie s corespund prevederilor din tabelul 10:
Tabel 10
Condiii de
Caracteristici
admisibilitate
Rezistena la compresiune pe epruvete n stare
N/mmp 80
uscat
Rezisten la nghe-dezghe
- coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatr
% 0,3
spart, max.
- coeficient de nmuiere pe epruvete, max. 25
Forma i dimensiunile pietrei brute, folosite la pereuri, este artat n tabelul 11:
Tabel 11
caracteristici Condiii de admisibilitate

Forma neregulat, apropiat de un
trunchi de piramid sau de o
pan
nlimea - mm - 140...180
186 | P a g e
Dimensiunile bazei - mm -
- lungime egal sau mai mare ca
nlimea
- lime 80...150
Piatr necorespunztoare dimensiunilor, 15
% max.
Piatra brut pentru zidrii, va avea form neregulat, aa cum rezult din carier, avnd
dimensiunea minim de cel puin 100 mm i o greutate care s nu depeasc 25 kg.
Pentru zidrie cu rosturi orizontale, se va folosi piatr brut stratificat, care are dou
fee aproximativ paralele. Pentru zidria de piatr brut opus incentrum pietrele trebuie s aib
o fa vzut destul de mare; cu muchiile de cel puin 15 cm, fr ca muchia cea mai lung s
depeasc mai mult de 11 dimensiunea celei mai mari.
Art.9. Bolovani pentru pereuri i zidrii
Bolovanii de ru trebuie s provin din roci nealertate, negelative i omogene ca

structur i compoziie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate i nici bolovani cu fisuri sau
fee de clivaj.
Caracteristicile mecanice ale bolovanilor, vor trebui s fie dup cum urmeaz:
o rezistenele la sfrmare prin compresiune minim 60 %
o rezistena la uzura cu maina Deval minim 11
Dimensiunile bolovanilor folosii la pereuri, trebuie s varieze n limitele artate n tabelul
12.
Tabel 12
Dimensiuni Condiii admisibile

- lungime, lime a feei - mm - 80...140
- nlime 120...160
Piatr necorespunztoare dimensiunilor, % din 15
mas, max.
Bolovanii folosii la zidrii au dimensiunile n medie cuprinse n limitele 80...200 mm.
187 | P a g e
Capitol IV
Materiale i tuburi pentru pereuri drenuri
Art.10. Material pentru filtre
Ca material drenant, se folosete balastul 0-71 mm care trebuie s aib un echivalent de

nisip (EN) superior lui 40.
Balastul trebuie s fie curat, s nu conin elemente vegetale, humus, detritusuri.
Trebuie s aib o granulometrie continu pentru a prentmpine contaminarea lui de ctre
terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului. Trebuie s se
supun regulei filtrelor lui Terzaghi:
D 15 > 4 d 85
unde: D 15 - dimensiunea ciurului care las s treac 15% din materialul filtrant
d 85 - dimensiunea ciururilor care las s treac 85% din materialele filtrelor
Pietri ciuruit 8/25 (8/31 conform SR 662) aezat n zona tubului perforat al drenului de
adncime.
Ca filtru invers, se folosete geotextil. Caracteristicile geotextilului, trebuie s
corespund prevederilor Normelor tehnice, privind utilizarea geotextilelor, aprobat de
ICCDC indicativ NP 075.
Art.11. Tuburi pentru drenuri
Pentru colectarea i evacuarea apelor din drenuri, se pot folosi:

o tuburi rigide de policlorur de vinil (PVC) STAS 6675/2
o tuburi de polietilena (PE) STAS 10617/2
o tuburi ondulate riflate perforate
Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt artate n tabelul 13.
Tabel 13
STAS 6675/2 STAS 10617/2
Dimensiuni Tub PVC
Tub PVC rigid Tub PE rigid
Diametrul exterior
75 110 75 110 65 80
mm
Grosimea nominal
3,6 5,3 4,3 6,3 0,6 0,7
mm
Lungimea m 6,0 6,0 5-12 5-12 140 170
Greutatea kg/m 1,120 2,610 0,972 2,080 0,220 0,325
Suprafaa activ 24-45 neperforat 24- neperforat 24-45 24-45
188 | P a g e
cmp/m 45
Tuburile riflate din PVC (NI 8500 tip Buzu) de 80,5 mm se folosesc la drenuri spate i
la drenuri forate tubate, nvelite n geotextil.
Tuburile rigide perforate PVC sau PE de 75 mm, se folosesc la drenuri forate netubate.
Tuburile neperforate din PE sau PVC de 1120 mm se folosesc la:
o intrri i ieiri din cminele drenurilor
o la cap de dren
o la cap de aerisire
o ntre chesoane pentru evacuarea apelor
Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 X 8,0 mm, trebuie s
fie ntr-un numr care s realizeze o suprafa activ (de intrare a apei n tuburi) de 24-45
cmp/m de tub.
Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri, se folosesc tuburi perforate din beton
cu seciuni circulare cu cep i buz, fr talp, D = 200 mm i lungime de 1,00 m conform STAS
816 tabel 15.
Art.12. Geotextil
Caracteristicile geotextilului trebuie s corespund prevederilor din Normele tehnice

privind utilizarea geotextilelor, aprobat de ICCPDC indicativ NP 075.
Se va accepta materialul care prezint defecte de cel mult 10% din suprafa. Zonele cu
defecte se vor nltura la punerea n oper.
189 | P a g e
Capitol V
Materiale pentru canalizri
Art.13. Tuburi prefabricate din beton simplu
Pentru canalizarea cu scurgere liber, se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu
cu seciune circular cu cep i buz sau cu muf, cu talp sau fr talp, de diverse diametre,
conform STAS 816 artate n tabelele 14 i 15.
Folosire tipului de tub cu cep i buz sau cu muf pentru mbinri umede sau uscate, cu
talp sau fr talp, se va face n funcie de prevederile proiectului de execuie i ale caietului
de sarcini speciale (tabelele 14 i 15).
Tabel 14
Tuburi circulare fr talp cu muf pentru mbinri Tuburi circulare cu talp cu muf pentru mbin
umede i uscate umede i uscate
Diametru D Abatere Lungimea Grosimea Diametru D Abatere Lungimea Grosi
Nominal Abatere la pereilor Nominal Abatere la pere
limit perpend. limit perpend.
a supraf. a supraf.
frontale frontale
pe axe pe axe
200 +3 3 1.000 26 - - - -
300 +4 4 1.250 36 300 +4 4 45
1.000
400 +4 4 1.500 42 400 +4 4 50
2.500
500 +5 5 2.000 50 500 +5 5 58
600 +6 6 2.500 58 - - - -
Tabel 15
Tuburi circulare fr talp cu cep i buz Tuburi circulare cu talp cu cep i buz
Diametru D Abatere Diametru D Abatere
la la
Grosim
perpen Lun- perpend
ea Abate Lun-
Nomin Abater d. a gim .a
pereilo Nominal re gime
al e limit supraf. e supraf.
r limit
frontale frontale
pe axe pe axe
200 +3 3 26 - +3 3 26 160
300 +4 4 36 300 +4 4 36 240
1.00 1.00
400 +4 4 42 400 +4 4 42 320
0 0
500 +5 5 50 500 +5 5 50 400
600 +6 6 58 450
190 | P a g e
Pentru amenajarea gurilor de scurgere, se vor folosi tuburi circulare conform STAS 816
cu diametrul de 500 mm i 250 mm specificate n tabelul 16.
Tabel 16
Specificaia Diametru Lungime Grosime STAS
tubului interior 81680
Tubul interior la
care se 500 1.085 60 Fig.19
racordeaz canalul
700
Tubul superior 500 900 60 Fig.20
1.000
Tubul racord 200 - 26 Fig.21
Cot cu muf 200 315 26 Fig.12-14
NOT: Toate dimensiunile sunt n mm.
Pentru cminele de vizitare , se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 i 800
mm, conform STAS 816, precizate n tabelul 17.
Tabel 17
Specificaia tubului Diametrul Lungimea Grosimea STAS 81680
Tubul la partea
1.000 1.000 140 Fig.22
superioar
Tubul de la partea
1.000 1.000 Fig.23
superioar
120
800
Tubul racord 500 Fig.24
1.000
Pentru cminele de vizitare i gurile de scurgere, se vor folosi capace carosabile sau
necarosabile i grtare de scurgere din tipurile prevzute n STAS 2308, respectiv 3272,
conform precizrilor din caietul de sarcini speciale.
Tuburile i piesele de canalizare trebuie s aib suprafaa interioar cu aspect de beton
nesclivisit. Suprafaa interioar trebuie s fie neted i s nu aib defecte. Pe suprafaa
exterioar se admit mici fisuri de contracie, distribuite neegal, dac nu au influen asupra
calitii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de maxim 200 g s se obin un sunet clar, nedogit.
Tuburile trebuie s fie impermeabile, ndeplinind condiiile prevzute n tabelul 18,
privind valoarea medie a pierderilor de ap, determinat sub presiune. Rezultatele individuale
nu trebuie s difere de medii cu mai mult de 30%.
Tabel 18
Diametrul Pierderea de ap la presiunea de 5,0 m
nominal (H2O)
191 | P a g e
D mm cmc/m lungimea cmc/DM2

(la tuburi ntregi) suprafaa de
max. ncercare
200 120 1,9
300 160 1,7
400 210 1,6
500 270 1,5
600 300 1,5
Absorbia total de ap, determinat pe cioburi de tub, conform STAS 816, va fi de

maxim 6%.
Rezistena la compresiune pe generatoare pe tuburi de prob, avnd o vechime de 28
de zile, ncercate conform prevederilor STAS 816, trebuie s ndeplineasc condiiile din tabelul
19.
n cazul cnd prefabricarea tuburilor se va face pe antier, se va folosi cimentul cu
marca maxim 30, agregatele vor trebui s ndeplineasc condiiile din STAS 1667, iar betonul
trebuie s aib cel puin clasa BC20.
Tabel 19
Diametrul nominal - D ncrcarea minim - P,
mm mm
200 27000
300 30000
400 32000
500 35000
600 38000
Manipularea i depozitarea tuburilor, se va face cu atenie, ferindu-le de lovituri i ocuri.

Se interzice cu desvrire:
o descrcarea tuburilor prin cdere liber
o manipularea tuburilor agate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu
crlige la capetele tubului
o ciocnirea tuburilor ntre ele sau de alte obiecte
Depozitarea tuburilor:
o se face orizontal cu intercalarea captului cu muf (n cazul tuburilor cu muf),
direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazeme de lemn
o se face i pe vertical, cu condiia asigurrii planeitii terenului de depozitare
la transportul tuburile se aeaz pe supori din lemn, n cazul ambalrii pe mai multe
rnduri, suporii trebuind s se gseasc pe aceeai vertical. Se pot folosi la transport i alte
dispozitive, precum i alte materiale care s asigure tuburile mpotriva deteriorrii. Tuburile cu
diametrul de 500 mm se pot transporta i n poziia vertical.
Fiecare lot de livrare va fi nsoit de documentul de certificare a calitii, ntocmit conform
dispoziiilor legale n vigoare.
192 | P a g e
Tuburile se vor transporta dup 28 de zile de la data fabricaiei, iar n cazul n care au
fost supuse la tratamente speciale de ntrire, la termenele cnd se realizeaz rezistenele
betonului la 28 de zile.
Capitol VI
Borduri de trotuare prefabricate pentru rigole, anuri i casiuri
Art.14. Borduri de trotuare borduri de refugii
Bordurile de refugii i bordurile de trotuar, vor fi realizate din beton conform prevederilor
din STAS 1139 a cror dimensiuni trebuie s corespud datelor din tabelul 20.
Tabel 20
nlime
Tipu Mrime Limea Lungimea
a Observaii
l a 6+/-2 1+/-5
4+/-5
A A2 200 300 1000; 300 utilizat la trotuare
utilizate la drenrile spaiilor
B B3 100 170 750; 500 verzi, ncadramente laterale,
etc.
I I 300 300 600 utilizate la intrri
P P 600 300 400 carosabile
NOT: Toate dimensiunile sunt n mm
Caracteristicile mecanice pe care trebuie s le ndeplineasc bordurile sunt artate n

tabelul 21.
Tabel 21
Caracteristici mecanice Condiii de admisibilitate
rezistena la rupere medie la ncovoiere pentru
40
tipurile A i B
rezistena la rupere la ncovoiere a unei singure kgf/cmp
epruvete de prob pentru lungimile de 1000, 750 i 30
500 mm
rezisten la uzur mm max. 1,3
la 20 cicluri nghe-dezghe
fr s apar fisuri sau
193 | P a g e
tirbituri
Defectele admisibile pentru borduri, sunt cele indicate n tabelul 22.

Tabel 22
Denumirea defectului Condiii de admisibilitate
Sgeata feelor vzute, 0/00 max 3
Deformri pe feele vzute mai mari
Nu se admit
de 2 mm
Devieri de la unghiul de 90% max 3
Nu se admit n muchiile rotunjite, la celelalte se admit
tirbituri, mm, max. la 25% din prob cu lungime de maxim 3 mm i
adncime de maxim 2 mm
Nu se admit
Art.15. Elemente prefabricate pentru amenajarea rigolelor, anurilor

i casiurilor de taluz
La amenajarea rigolelor, anurilor i casiurilor de taluz din elemente prefabricate, se vor

folosi elemente prevzute n proiectul de execuie, care pot fi cele indicate in STAS 10796/2 sau
alte tipuri. Elementele prefabricate, vor fi realizate pe antier din beton clasa Bc15, respectnd
ntocmai elementele geometrice date n detaliile de execuie i condiiile impuse n caietul de
sarcini speciale. n lipsa unor detalii ale proiectului de execuie, amenajarea anurilor poate fi
fcut fie cu elemente prefabricate din beton de un tip agreat de beneficiar, fie din beton turnat
pe loc , a cror caracteristici trebuie precizate n caietul de sarcini speciale.
Capitol VII
Art.16. Controlul calitii materialelor
Materialele propuse de antreprenor sunt supuse ncercrilor preliminare de informare i

ncercrilor de reet definitiv, conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrrilor rutiere.
ncercrile preliminare de informare sunt executate pe eantioane de materiale, provenind din
fiecare balastier, carier sau uzin propus de antreprenor. Natura lor i frecvena cu care
sunt efectuate sunt artate n tabelul 23, completat cu dispoziiile din caietul de sarcini speciale.
rezultatul acestor ncercri, va trebui s fie conform specificaiilor prevzute n prezentul caiet
de sarcini, eventual completat prin dispoziiile din caietul de sarcini speciale.
Consistena ncercrilor de reet i frecvena lor sunt stabilite pentru fiecare material n
parte n tabelul 23, completat eventual i cu dispoziiile din caietul de sarcini speciale.
194 | P a g e
Nici o alt toleran, dect cele care sunt precizate n prezentul caiet de sarcini,
completate eventual i cu dispoziiile din caietul de sarcini speciale, nu va fi admis.
Materialele care nu vor corespunde condiiilor impuse, vor fi refuzate i puse n
depozit n afara antierului prin grija Inginerului.
Tabel 23
Frecvena ncercrilor
ncercri sau caracteristici Metode ncercarea
Materialul ncercarea de
care se verific conform nainte de
informare
utilizare
Examinarea datelor din
- La fiecare lot -
certificatul de calitate
Constante de volum O determinare la -
fiecare lot
SR 196/3 aprovizionat nu mai
Timpul de priz -
puin de 100 t pe o
prob medie
Ciment Rezistene mecanice la 2(7) O prob la 100 t sau
zile SR EN la fiecare siloz la care
-
Rezistene mecanice la 28 196/1 s-a depozitat lotul
zile aprovizi-onat
Starea de conservare numai
2 determinri
dac s-a depit termenul de SR EN
- pe siloz sus i
depozitare sau au ntrziat 196/3
jos
factorii de alterare
- La fiecare lot -
O
determinare
Parte levigabil SR 667 -
pe lot de 100
mc
Humus La schimbarea sursei -
Corpuri strine, argil n STAS
buci, argil aderent, 4606 - O
Agregate coninut de carburani, mic determinare
O prob la max 500 pe lot de 100
SR EN
Granulozitatea sorturilor mc pentru fiecare mc
933
sort i surs
O
O determinare pentru determinare
Echivalentul de nisip
fiecare surs pe lot de 50
STAS 730
mc
Rezistena la uzura cu O determinare la max
-
maina tip Los Angeles 500 mc pentru
195 | P a g e
fiecare sort i surs
Frecvena ncercrilor
informare
utilizare
Examinarea datelor din La fiecare lot
- -
Piatr brut certificatul de calitate aprovizionat
pentru Rezistena la compresiune a
SR EN O
pereuri i rocii pe epruvete i n stare -
1926 determinare
zidrii de uscat
pe lot de 100
piatr STAS
Rezistena la nghe-dezghe - mc
6200/15
Examinarea abaterilor din La fiecare lot
- -
Bolovani certificatul de calitate aprovizionat
pentru Rezistena la sfrmare prin O
-
pereuri i compresiune determinare
STAS 730
zidrii Rezistena la uzura cu pe lot de 100
-
maina Deval mc
Pentru apa potabil
Ori de cte ori
nu este cazul. Pentru
schimb
apa care nu provine
sursa sau
Ap Analiz chimic STAS 790 din reeaua public
cnd apar
de ap potabil o
condiii de
analiz pentru fiecare
poluare
surs
Examinarea datelor din La fiecare cantitate
Oel beton - -
certificatul de calitate aprovizionat
- -
Material O determinare pentru O
Echivalentul de nisip STAS 730
drenant fiecare surs determinare
SR EN O prob pentru pe lot de 100
Granulometrie
933/1 fiecare surs mc
Tuburi PVC - -
sau PE
3 determinri pe
pentru
Suprafaa activ - fiecare lot -
drenuri
aprovizionat
Tuburi din Examinarea datelor din La fiecare lot
- -
beton pentru certificatul de calitate aprovizionat
canalizare Dimensiuni (diametre i STAS 818 Determinri O serie de
196 | P a g e
grosimi) ecarturi obligatorii dac determinri

cantitatea este mai pe fiecare lor
mare de 100 m i de 100 m
pentru fiecare surs
Examinarea vizual a
- -
suprafeelor interioare
- -
Borduri de
Dimensiuni ncercri obligatorii
trotuare din O ncercare
STAS dac cantitatea este
beton Examinarea vizual a pe fiecare lot
1137 mai mare de 500 m
suprafeelor interioare de 500 mc
pentru fiecare surs
197 | P a g e
Partea II
Modul de execuie
a lucrrilor
Capitol VIII
Pichetarea i execuia spturilor
Art.17. Pichetarea lucrrilor
Pichetarea lucrrilor const n materializarea axei i limitele fundaiilor sau a amprizelor

lucrrilor, n funcie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului, precum i de
implementarea unor repere de nivelment n imediata apropiere a lucrrilor.
Pichetarea se face de ctre antreprenor, pe baza planurilor de execuie, pe care le va
respecta ntocmai i se aprob de ctre inginer, consemnndu-se n registrul de antier.
Art.18. Execuia spturilor
Spturile pentru fundaii, vor fi efectuate conform desenelor de execuie care vor fi
vizate Bun pentru execuie. Ele vor fi duse pn la cota stabilit de inginer n timpul execuiei
lucrrilor.
Spturile pentru anuri i rigole, vor fi executate cu respectarea strict a cotei, pantei
i a profilului din planele cu detalii de execuie (limea fundului, nlimea i nclinarea
taluzelor), precum i a amplasamentului acestora fa de axul drumului sau de muchia taluzelor
n cazul anurilor de gard.
Spturile pentru drenuri i canalizri, vor fi executate cu respectarea strict a limii
traneei, a nclinrii taluzelor, a cotei i pantei precizate n planele de execuie.
Spturile vor fi executate pe ct posibil pe uscat. Dac este cazul de epuismente,
acestea cad n sarcina antreprenorului n limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
198 | P a g e
Pmntul rezultat din sptur va fi evacuat i pus n depozitul stabilit de beneficiar, la o

distana care nu va putea depi 1,0 km dect n cazul unor prevederi n acest sens n caietul
n cazul canalizrilor, dac este nevoie de sprijiniri, antreprenorul le va executa pentru a
evita ebulmentele i a asigura securitatea personalului, realiznd susineri joantive sau cu
interspaii, n funcie de natura terenului, care s nu pot depi dublul limii medii a elementelor
de susinere.
Pmntul pentru umplerea traneelor, va fi curat de pietre a cror dimensiune
depete 15 cm. Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxim a fiecrui strat
elementar nu va depi dup tasare 20 cm. Densitatea uscat a rambleului va trebui s ating
95 % din densitatea optim uscat, Proctor Normal.
Capitol IX
Compoziia i utilizarea mortarelor i a betoanelor
Art.19. Compoziia i utilizarea mortarelor
Mortarele vor avea urmtoarea compoziie i ntrebuinare:

o mortar M50 destinat zidriilor i pereurilor din piatr brut sau bolovani, avnd
un dozaj de 30 kg ciment la mc de nisip
o mortar M100 destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidrii de
piatr sau prefabricate, umplerii rosturilor tuburilor de canalizare, avnd un dozaj
de 400 kg ciment M30 sau Pa 35 la mc de nisip
Art.20. Prepararea mortarelor de ciment
Pentru dozarea compoziiei mortarului, nisipul este msurat n ldie sau n roabe, a
cror capacitate prezint un raport simplu cu numrul de saci de liant de folosit.
Mortarul este preparat manual, amestecul de nisip i ciment se face la uscat, pe o
suprafa plan i orizontal din scnduri sau panouri metalice pn la omogenizare perfect.
Se adaug atunci, n mod progresiv, cu o stropitoare, mestecnd cu lopata, cantitatea de ap
strict necesar. Amestecarea continu, pn cnd mortarul devine perfect omogen. n toate
cazurile mortarul trebuie s fie foarte bine amestecat pentru ca, frmntat cu mna, s formeze
un bulgre uor umezit, ce nu curge ntre degete. Pentru anumite folosine, ca mortare pentru
protecii, pentru matri, .a. delegatul clientului poate s accepte i alte consistene.
199 | P a g e
Mortarul trebuie s fie folosi imediat dup prepararea lui. Orice mortar, care se va usca
sau va ncepe s fac proz, trebuie s fie aruncat i nu va trebui niciodat amestecat cu
mortarul proaspt.
Art.21. Clasificarea i utilizarea betoanelor
Clasificarea dup rezisten a betoanelor este indicat n tabelul 24 n care sunt indicate
rezistenele pe care trebuie s le ateste aceste betoane, precum i consumurile minime de
ciment.
Tabel 24
Rezistena Cantitatea
Clasa
Destinaia betonului caracteristic minim de ciment
betonului
RbK N/mmc mc
C 2,8/3,5 Beton de umplutur 3,5 115
C 4/5 Beton n fundaii masive 5,0 150
C 6/7,5 Beton n fundaii sau elevaii 7,5 180
C 8/10 Beton simplu n elevaii i beton slab 10,0 240
armat
C 12/15 Beton armat 15,0 300
C 16/20 Beton armat prefabricat 50,0 350
Art.22. Compoziia betoanelor
Compoziia betoanelor este definit de proporia n volume a diverselor categorii de

agresare uscate, greutatea liantului pentru 1,00 mc de beton data executat i volumul apei.
Dac caietu7l de sarcini speciale prevede, proporiile agregatelor trebuie s fie determinate de
greutate.
Cantitile necesare pe fiecare component al betonului, vor fi determinate nainte de a
ncepe prepararea acestuia de ctre antreprenor:
o fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa Bc 7,5
o fie prin comparaii cu compoziii deja folosite, cu materiale identice, dac
inginerul accept
n aceste dou cazuri, antreprenorul trebuie s prezinte inginerului pentru acceptare,
ntr-un termen de minim 15 zile nainte de data prevzut pentru nceperea lucrrilor de
betonare, studiul compoziiei i justificrile necesare.
200 | P a g e
La stabilirea compoziiei betonului, se va ine seama de prevederile Codului de practic

pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat NR 012, lund n
considerare:
o dozajul minim de ciment, conform tabelului 24
o lucrabilitatea betonului, care trebuie asigurat conform tabelului 26
o rezistenele minime ale betonului ce trebuie asigurate conform tabelului 28
Tabel 25
Tipul de elemente de beton Mijloace Lucrabilitate
de Notri Tasare
transport cm
Fundaii din beton simplu sau slab armat, basculante L2 3 +/-1
elemente masive
Idem sau fundaii de beton armat, tlpi, grinzi, L3 8 +/-2
perei
autoagitato
Elemente sau monolitizri cu aglomerri de
r
armturi sau dificulti de compactare cu L4 12 +/-2
seciuni reduse
Tabel 26
Apa, 1/mc pentru
Clasa betonului lucrabilitate
L2 L3 L4
C 2,8/3,5...C 160 170 -
6/7,5
C 8/10...C 20/25 170 185 200
Limitele domeniului de granulozitate pentru diferite clase de betoane sunt artate n

tabelul 27
Tabel 27
Agregat Limit % Treceri n mas prin site sau ciurul de:
e e 02 1 3 7 16 26 31 40 71
A. Pentru betoane de clasa < C 6/7,5
0-31 max 10 25 42 60 80 - 10 - -
0
min 2 18 32 50 70 - 95 - -
0-40 max 10 28 38 52 74 - 90 10 -
0
min 2 16 28 42 64 - 82 95 -
0-70 max 8 18 32 45 16 70 77 84 10
0
min 1 6 13 22 38 50 57 68 95
B. Pentru betoane de clasa < C 12/15
201 | P a g e
0-31 max 8 22 37 55 76 - 10 - -
0
min 1 14 27 45 66 - 95 - -
0-40 max 8 20 33 47 69 - 88 10 -
0
min 1 12 23 37 59 - 80 95 -
0-70 max 8 18 32 45 61 70 77 84 10
0
min 1 6 13 22 38 50 57 68 95
C. Pentru betoane de clasa > C 16/20
0-31 max 7 18 32 50 72 - 10 - -
0
min 1 10 22 40 62 - 95 - -
0-40 max 6 16 28 42 64 - 86 10 -
0
min 1 8 18 32 54 - 78 95 -
Toleranele admisibile asupra compoziiei betonului sunt dup cum urmeaz:

o pentru fiecare sort de agregate +/-3%
o pentru ansamblul de agregate +/-2%
o pentru ciment +/-2%
o pentru ap total +/-5%
Prelevarea de agregate i controlul dozajelor de ciment i ap sun efectuate de inginer
n momentul betonrii.
Rezistenele minime la ncercrile preliminare trebuie s fie conform prevederilor din
tabelul 28.
Tabel 28
Vrsta Rezistena la compresiune N/mmp

C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 18/22,5
7 zile 11,7 15,3 18,8 20,8
28 zile 18,0 23,5 29,6 32,0
202 | P a g e
Capitol X
Cofraje
Art.23. Cofraje
Stabilirea soluiei de cofrare i ntocmirea detaliilor de execuie este sarcina

antreprenorului.
Cofrajele proiectate trebuie s fie capabile s suporte sarcinile i suprasarcinile fr s
se deformeze.
Toate cofrajele trebuie s fie nivelate n toate punctele cu o toleran de +/-1 cm.
Limile sau grosimile ntre cofraje ale diferitelor pri ale lucrrii nu trebuie s prezinte reduceri
mai mari de 5 mm.
Scndurile sau panourile cu care se realizeaz cofrajele trebuie s fie mbinate la nivel
i alturate n mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea
maxim admis n planul unui parament ntre dou scnduri alturate de 3 mm.
203 | P a g e
Capitol XI
Oel de armtur
Art.24. Fasonarea i montarea armturii
Armturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de execuie i apoi montate n

cofraj.
Fasonarea n cofraje nu este admis dect cu autorizaie inginerului i aceasta pentru
nchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.
Barele lsate n ateptare ntre dou faze de betonare vor fi protejate mpotriva oricrei
deformaii accidentale. ndoirea i ndreptarea barelor lsate n ateptare este interzis.
Verificarea montrii corecte a armturii trebuie s fie fcut de inginer sau de delegatul
acestuia nainte de betonare. Inginerul poate ordona innd seama de importana lucrrii ca
betonarea s nu aib loc dect dup aceast verificare.
204 | P a g e
Capitol XII
Beton
Art.25. Prepararea betonului
Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituenilor n

malaxorul betonierei. Agregatele vor fi introduse n betonier n ordinea urmtoare:
o agregatele cu cele mai mari dimensiuni
o cimentul
o nisipul
o agregatele cu cele mai mici dimensiuni
o apa
Duratele minimale ale malaxrii corespund urmtoarelor numere de tururi:
o malaxor cu axa vertical 10 tururi
o malaxor cu axa orizontal 20 tururi
o betonier cu axa orizontal 20 tururi
o betonier cu axa nclinat 30 tururi
Duratele maxime nu trebuie s depeasc de 3 ori duratele minime.
La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de ap introdus n betonier, va fi determinat
innd cont de umiditatea nisipurilor i agregatelor, care va trebui s fie msurate cel puin o
dat pe zi.
Utilajele de fabricaie trebuie s permit msurarea agregatelor, liantului i apei n
limitele toleranelor stabilite la art.22.
Modul de transport al betonului pe antier va trebui supus aprobrii inginerului nainte de
execuie.
Art.26. Punerea n oper a betonului
Betoanele curente sunt puse n oper prin batere sau vibrare, conform prescripiilor
caietului de sarcini speciale.
Betonul trebuie pus n oper nainte de a ncepe priza. Inginerul va fixa un interval
maxim de timp pentru punerea n oper a betonului dup fabricarea acestuia. Betonul care nu
va fi pus n oper n intervalul stabilit sau la care se va dovedi c a nceput priza, va fi
ndeprtat din antier.
Betonul trebuie s fie ferit de segregaii n momentul punerii n oper. Dac n timpul
transportului nu a fost amestecat, el poate s fie amestecat manual la locul de folosire nainte
de turnare.
Dac este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie s fie puse
n oper prin vibrare i modul cum trebuie s fie fcut aceast operaiune.
205 | P a g e
La reluarea betonrii, suprafaa betonului ntrit este ciupit dac este cazul i bine
curat. Suprafaa este abundent udat astfel ca vechiul beton s fie saturat nainte de a fi pus
n contact cu betonul proaspt.
Paramentele necofrate trebuie s prezinte formele i poziiile prevzute n desenele de
execuie. Ele vor fi reglate i finisate n timpul turnrii fr aport de beton dup nceperea prizei
i fr aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obine corecia geometric a
suprafeei va fi vibrat cu aceleai mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesubt, dac
acesta din urm a fost pus n oper prin vibrare.
Prin caietul de sarcini speciale sau n lipsa acestuia, inginerul, se va stabili innd seama
de situaia lucrrilor, de grosimea lor i natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea
betonului este interzis sau nu este autorizat dect sub rezerva folosirii mijloacelor i
procedeelor care previn degradrile de nghe. Aceste mijloace, fie c sunt stabilite prin caietul
de sarcini speciale, fie c sunt convenite pe antier cu acordul inginerului, trebuie s menin n
toate punctele betonului o temperatur de cel puin 10 0C
timp de 72 de ore. Cnd este posibil s se reia turnarea betonului ntrerupt datorit frigului va
trebui n prealabil s se demoleze betonul deteriorat i apoi s se aplice msurile artate n
art.20.
Antreprenorul va trebui s ia msurile necesare pentru ca temperatura betonului n
cursul primelor ore s nu depeasc 35 0C. Un numr oarecare de precauiuni elementare vor
fi luate n acest scop, ca:
o temperatura cimentului nu trebuie s depeasc 40 0C
o utilizarea apei reci
o evitarea nclzirii agregatelor la soare prin acoperire
o protecia betonului proaspt turnat mpotriva insolaiei
Dac aceste precauiuni nu permit s se menin temperatura betonului sub 35 0C,
beneficiarul va ntrerupe betonarea.
Dup terminarea prizei, suprafeele de beton se trateaz prin stropire cu ap.
Beneficiarul va stabili durata tratrii pentru fiecare parte a lucrrii n funcie de calitatea
betonului i condiiile climatice.
Art.27. ncercarea i controlul betoanelor
n scopul de a verifica corectitudinea fabricrii betonului, inginerul poate, n orice

moment, s ordone ncercri de control.
Pentru controlul rezistenelor la lucrrile cu cantiti importante de betoane, va fi
prelevat, pentru fiecare parte din lucrarea n execuie, la ieirea din betonier sau din malaxor i
de fiecare dat cnd inginerul o va considera necesar, un minim de 12 probe n vederea
urmtoarelor ncercri:
la 7 zile: la 28 zile
o compresiune 3 3
o ntindere 3 3
Dac ncercrile la 7 de zile conduc la rezistene inferioare rezistenelor
corespunztoare acestei vrste, inginerul va trebui s opreasc lucrrile de betonare,
206 | P a g e
convenindu-se pentru ameliorarea calitilor materialului sau a condiiilor de fabricaie (sau

unele i altele) i de a proceda la o nou ncercare de a relua lucrrile de betonare. Rmne la
latitudinea inginerului de a decide dac, innd seama de rezultatele obinute, de destinaia
lucrrii i de condiiile sale ca i de toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea
astfel executat poate s fie acceptat, trebuie s fie modificat sau consolidat. El poate
subordona acceptrii sale, lucrarea sau pri din lucrarea n cauz, cu o refacere la un cost total
care s ating 20 %.
Dac rezistenele obinute la 28 de zile sunt considerate neacceptabile, inginerul va
putea s ordone demolarea lucrrii sau o parte din lucrarea n cauz pe cheltuiala
antreprenorului.
Consistena betoanelor va fi msurat cu conul lui Abrams. Ea va trebui s se situeze
ntre 0,8 1,0 din tasarea obinut cu betonul de prob corespunztor. n caz contrar cantitatea
de ap va fi modificat pentru a reveni la tasarea de referin. ncercarea va putea fi repetat ori
de cte ori inginerul o va considera necesar.
Art.28. Tolerane la lucrrile executate din beton
Tolerana asupra oricrei dimensiuni msurat ntre paramentele opuse sau ntre muchii
sau ntre interseciile muchiilor este dat n funcie de aceast dimensiune n tabelul 29.
Tabel 29
Dimensiuni n Tolerane n
m cm
0,10 0,5
0,20 0,7
0,5 1
1,00 2
2,00 2
5,00 3
Deviere maxim admis a unui element cu direcie apropiat de vertical este dat n
funcie de nlimea i natura acestui element de tabelul 30.
Tabel 30
nlimea n m Tolerane n cm
a b c
1 1,5 1,8 2,3
2 2,0 2,3 2,9
3 2,2 2,7 3,3
5 2,6 3,2 4,0
10 3,3 4,0 5,0
NOTA: tolerane a pentru elemente portante verticale

tolerane b pentru elemente portante cu fruct
tolerane c pentru elemente neportante
207 | P a g e
Tolerana de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafee plane sau riglete
fiind sau nu cofrat, este caracterizat de sgeata maxim admisibil pe ntregul segment de
lungime l a acestei muchii sau a acestei generatoare. Aceast sgeat este egal cu cea mai
mare dintre valorile:
o 1/300
o un centimetru
Capitol XIII
Zidrii din piatr brut sau bolovani
Art.29. Zidrii din piatr brut sau bolovani
n momentul folosirii, piatra brut trebuie s fie uor umezit, fapt pentru care grmezile
de piatr brut sunt n prealabil stropite cu ap din abunden.
nainte de folosire mortarul trebuie s fie ntotdeauna depozitat n jgheaburi sau pe
platform de lemn, metalice sau din materiale plastice, adpostite de ploaie sau de cldur;
este interzis s fie nmuiat prin adugiri de ap.
Pietrele sau bolovanii sunt aezai cu mna pe un strat abundent de mortar i potrivite
prin alunecare n aa fel ca s se obin o tasare a rosturilor i o refulare a mortarului la
suprafa prin toate rosturile. Rosturile i spaiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu achii
de piatr nfipte i strnse astfel ca fiecare piatr brut sau bolovan, precum i achiile nfipte,
s fie acoperite n ntregime cu mortar. Rosturile de pe faa vzut a zidriei de piatr brut sau
de bolovani nu vor fi garnisite cu achii de piatr i se va cuta ca aceste rosturi s aib o
grosime redus care nu trebuie s depeasc 3 cm n cazul pietrei brute.
Faa vzut a zidriei va fi realizat din pietre brute sau bolovani bine alei i bine
aezai.
La executarea zidurilor, cu o grosime mai mic de 40 cm, se va cuta s se foloseasc
pietre care s cuprind ntreaga grosime a zidului, n numr de cel puin dou buci pe metru
ptrat.
Paramentul vzut al zidriei, dac caietul de sarcini speciale prevede, va trebui s fie
rostuit. Cnd paramentul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi ndeprtat cu grij
fr bavuri i bine netezit cu mistria.
Cnd paramentul unei zidrii noi trebuie s fie rostuit, se cur rosturile, nainte de a
face priz mortarul, pe 3 cm adncime. nainte de a proceda la rostuire, se va uda suprafaa cu
o perie. Suprafeele rostuite sunt adncite fa de planul zidriei cu circa 1 cm. Cnd rostuirea
208 | P a g e
este fcut pentru consolidarea unei zidrii vechi, curirea rosturilor se face pe o adncime
pn la 5 cm i curate cu ap mult. Mortarul este pus n loc cu mistria i netezit sau prin
procedee mecanice.
Pe timp uscat, zidriile sunt umezite uor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapid.
Zidriile trebuie aprate prin toate mijloacele mpotriva uscciunii, ploii i ngheului.
Dac zidriile de construcii trebuie s fie ntrerupte ca urmare a intemperiilor,
antreprenorul va lua msuri de acoperire la partea superioar cu rogojini, pmnt sau nisip de
10 cm grosime cel puin. La reluarea lucrrilor orice zidrie avariat este demolat i
recostruit.
Cnd se aplic o zidrie nou pe o zidrie veche, suprafeele de contact a acestora vor
fi curate, udate i la nevoie desfcute i refcute.
Capitol XIV
Amenajarea anurilor, rigolelor i casiurilor
Art.30. Prescripii generale de amenajare
Dimensiunile i forma anurilor i rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate

n proiectul de execuie, stabilitate de la caz la caz n funcie de relief, debit i viteza apei,
natura terenului, mijloacele de execuie, condiii de circulaie, pentru evitarea accidentelor i ele
trebuie respectate ntocmai de ctre antreprenor.
Extrem de important este s se respecte cotele i pantele proiectate.
Panta longitudinal minim va fi:
o 0,25 % n terenul natural
o 0,10 % n cazul anurilor i rigolelor pereate
Proiectarea anurilor i rigolelor este obligatorie n condiiile n care panta lor depete
panta maxim admis pentru evitarea eroziunii pmntului. Pantele maxim admise pentru anuri
i rigole neprotejate sunt date n tabelul 31.
Tabel 31
Denumirea principalelor tipuri de Panta maxim admis
pmnturi %
Pmnturi coezive cu compresibilitate 0,5
mare
Pmnturi coezive cu compresibilitate redus:
- nisipuri prfoase i argiloase 1
- nisipuri argiloase nisipoase 2
209 | P a g e
- argile prfoase i nisipoase 3

Pmnturi necoezive grosiere:
- pietri (2 20 mm) 3
- bolovni (20 200 mm) 4
- blocuri (peste 200 mm) 5
Pmnturi necoezive de granulaie mijlocie i fin:
- nisip finos i fin (0,05...0,25 mm) 0,5
- nisip mijlociu mare (0,25...2,00 mm) 1
- nisip cu pietri 2
Pantele maxim admise pentru anuri i rigole protejate sunt date n tabelul 32.
Tabel 32
Tipul protejrii anului rigolei sau casiului Panta maxim admis
%
Pereu uscat din piatr brut negeliv rostuit 5
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip maxim
5 cm grosime, betonul fiind :
- clasa BC 7,5 10
- clasa BC 10 12
Pereu zidit din piatr brut negeliv cu mortar de
ciment sau pereu din dale de beton simplu clasa 15
BC 10 pe pat de beton
Casiuri pe taluze nalte din pereu zidit din piatr
brut cu mortar de ciment sau din elemente
67
prefabricate cu amenajare corespunztoare la
piciorul taluzului
Pe poriunile n care anurile sau rigolele au pante mai mari dect cele indicate n
tabelul 32, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate n tabel.
Rigolele de acostament sun obligatorii n urmtoarele situaii:
o la ramblee cu nlimea 3,00...5,00 m n cazul curbelor convertite i supranlate
o la ramblee peste 5,00 m
Descrcarea apelor din rigole de acostament, se face prin casiuri amenajate pe taluze.
anurile de gard se recomand s fie pereate, indiferent de pant. Amplasarea
anurilor de gard se va face la distana minim de 5,00 m de muchia taluzului debleului, iar
cnd este la piciorul rambleului la distana minim de 1,50 2,00 m, banda de teren dintre
piciorul rambleului i anul de garda va avea pante de 2% spre an.
Antreprenorul va executa lucrarea n soluia n care este prevzut n proiectul de
execuie. Acolo ns unde se constat pe par cursul execuiei lucrrilor o neconcordan ntre
prevederile proiectului i realitatea dup teren, privind natura pmntului i panta de scurgere,
situaia va fi semnalat inginerului lucrrii, care va decide o eventual modificare a soluiei de
protejare a anurilor i rigolelor de scurgere prin dispoziii de antier.
210 | P a g e
Art.31. Execuia pereurilor uscate
Peste terenul bine nivelat, se aterne un strat de nisip grunos n grosime de 5 cm dup
pilonare. Peste stratul de nisip pilonat, se aterne stratul de nisip afnat, de aceeai calitate, n
care se aeaz pietrele sau bolovanii. Grosimea iniial a acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se implint vertical n stratul de nisip afnat, unele lng altele, btndu-se i
lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatr s fie strns de pietrele vecine. Pietrele se aeaz
cu rosturile esute. Pentru a se asigura stabilitatea pereului, se procedeaz la o prim batere cu
maiul pe uscat pentru aezarea pietrelor. Se aterne apoi un strat de nisip de 1,0 1,5 cm
grosime pentru mpnare, care se ud i se mpinge cu periile n golurile dintre pietre pn le
umplu, dup care se bate din nou cu maiul pn la refuz.
Suprafaa pereului trebuie s fie regulat, neadmindu-se abateri peste 2 cm fa de
suprafaa teoretic a taluzului, refacere fcndu-se prin scoaterea pietrei i reglarea stratului de
nisip de sub aceasta.
Art.32. Execuia pereurilor rostuite cu mortar de ciment
Execuia acestui tip de pereu este aceeai ca la art.31, cu excepia c dup pilonare
umplerea rosturilor nu se face cu nisip ci cu mortar de ciment M100, dup care se piloneaz la
refuz nainte de a ncepe priza mortarului. Suprafaa pereului trebuie protejat contra uscrii
prin udare timp de 3 zile.
Art.33. Execuia pereului n mortar de ciment
pilonare. Peste stratul de nisip pilonat, se aterne un strat abundent de mortar de ciment M100,
n care se implint pietrele sau bolovanii i se potrivesc prin alunecare n aa fel ca s se obin
o tasare a rosturilor i o refulare a mortarului la suprafa prin toate rosturile.
Se continu apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor rmase ntre pietre i nivelarea
suprafeei prin pilonare dup care mortarul este netezit cu mistria.
Suprafaa pereului trebuie protejat contra uscrii prin udare timp de 3 zile i prin
acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.
Condiiile pentru suprafaare sunt cele de la art.31.
Art.34. Pereu de piatr brut sau bolovani pe fundaie de beton
Peste terenul bine nivelat, se toarn stratul de fundaie n grosimea prevzut n

proiectul de execuie din beton de ciment C 6/7,5 i pn s nceap priza betonului se trece la
execuia pereului din piatr brut sau bolovani i colmatarea rosturilor cu mortar de ciment
M100 n condiiile artate la art.33. Condiiile de suprafaare sunt cele de la art.31.
Art.35. Pereu din beton turnat pe loc
211 | P a g e
Peste terenul bine nivelat se toarn direct pe pmnt stratul de beton C 8/10 sau C
12/15, n grosimea prevzut n proiect pe tronsoane de 1,50 m cu rosturi de 2 cm.
Betonul turnat trebuie protejat mpotriva soarelui sau a ploii ncepnd din momentul cnd
ncepe priza prin acoperire i dup ce priza este complet terminat prin stropire cu ap, att ct
este nevoie, n funcie de condiiile atmosferice.
Art.36. Pereu din elemente prefabricate din beton
Elementele prefabricate din beton vor fi aezate, fie pe un strat de nisip pilonat, fie pe un
strat de beton C 6/7,5 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de
execuie.
Forma i dimensiunile elementelor prefabricate, vor fi cele prevzute n documentaia de
execuie sau elemente similare propuse de antreprenor i acceptate de inginerul lucrrii.
Capitol XV
Drenuri i dispozitive de colectarea i
evacuarea apelor din corpul drumului
Art.37. Prescripii generale
Evacuarea apei din substratul inferior al fundaiei, se realizeaz n funcie de posibilitile

de scurgere, prin:
o drenuri transversale de acostament
o strat drenant continuu
o dren longitudinal sub acostament
Drenurile transversale de acostament au o lime de 25...30 cm i adncime de 30...50
cm, situate la o distan de 10...20 cm n funcie de panta longitudinal a drumului. Panta
longitudinal a acestor drenuri este de 3...5% i se execut normal pe axa drumului cnd
declivitatea n profil longitudinal al drumului este mai mic de 2% i cu nclinarea de cca. 60
grade n direcia pantei cnd declivitatea este mai mare de 2%.
Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm pn la taluzurile drumului. El se
recomand n special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulaie.
Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant
continuu prin taluzurile drumului, se face cu cel puin 15 cm deasupra fundului anurilor sau n
cazul rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim ala apelor stagnate n zon. Nu se
prevd msuri de evacuare a apelor din corpul drumului n cazul rambleelor executate din
pmnturi necoezive sau permeabile.
212 | P a g e
Drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole, se prevd n zonele de debleu
sau la nivelul terenului unde nu exist posibilitatea evacurii apelor prin anuri. n acest caz
stratul inferior de fundaie va fi prelungit pn la dren, iar panta longitudinal a drenului va fi de
minim 0,3 %.
Art.38. Realizarea drenurilor de acostament
Dup executarea stratului de fundaie i completarea acostamentelor cu pmnt la

nivelul acesteia, nainte de cilindrare, se vor realiza spturile n acostament la dimensiunile,
nclinarea fa de axe, panta prescris i distana ntre ele artate in art.37. Pmntul va fi
evacuat n afara amprizei i n locul acestuia se va pune materialul drenant din balast 0-71 mm,
realizndu-se continuitatea materialului granular i racordarea cu cota inferioar a fundaiei.
Odat terminate aceste operaii, se trece la cilindrarea fundaiei cu acostamente i
drenurile executate crora trebuie s li se asigure evacuarea la o cot superioar anului cu cel
puin 15 cm.
Art.39. Realizarea stratului drenant continuu
Aceasta se realizeaz odat cu stratul inferior al fundaiei, conform prevederilor

Art.40. Realizarea drenului longitudinal sub acostament sau rigol
Sptura pentru realizarea drenului, se poate realiza manual sau mecanizat.

Dac se sap manual, limea acestuia va fi n funcie de adncime , i anume:
o pentru H = 1,00 1,50 limea = 0,60 m
o pentru H = 1,50 2,00 limea = 0,80 m
o pentru H = 2,00 4,00 limea = 1,20 m
n cazul drenului spat mecanizat, limea va fi n funcie de limea cupei, dar min. 25
m.
n cazul spturii manuale, drenurile se vor executa pe tronsoane de 4,00...6,00 m
lungime din aval ctre amonte, sprijinite corespunztor, cu asigurarea permanent a scurgerii
apelor colectate. Tronsonul urmtor se atac numai dup ce tronsonul precedent a fost umplut,
cel puin pn la jumtatea adncimii lui, cu corpul drenat. n cazul executrii drenului prin
spare mecanic este necesar s se coordoneze sparea i executarea corpului drenului astfel
nct s nu se in sptura deschis.
Spturile se vor executa cu perei verticali, fr sprijiniri pn la adncimi de:
o 1,00 m n pmnturi plastic vrtoase i nisipuri n stare ndesat
o 1,50 m n pmnturi tari
213 | P a g e
Cnd adncimea spturilor depete aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se
va spa cu taluze. Este interzis s se menin spturile deschise. Corpul drenurilor se execut
imediat ce sptura a ajuns la cota prevzut.
Materialul rezultat din sptur se va ndeprta de la locul spturii la o distan mai
mare de 0,50 m.
n funcie de soluia prevzut n documentaia de execuie, se va realiza radierul rigid
din beton BC 7,5 la cota prevzut n documentaia de execuie, care poate avea o pant
longitudinal de 0,2 10 % sau radierul elastic prin compactarea terenului din talp sau din
balast, care nu poate avea o pant mai mare dect anurile i rigolele neprotejate.
Pe radierul pregtit se pozeaz tubul de drenaj perforat, cu talp PVC avnd diametrul
de 80 150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul de 65 150 mm, conform
Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietri se face prin mijloace mecanice
sau direct prin aruncare. Corpul drenant se realizeaz prin compactare n straturi de 30...40 cm
grosime i pe msur ce se execut acesta, se demonteaz sprijinirile dac acestea exist.
Se interzice ntreruperea lucrrilor n stadii care pot periclita lucrrile executate,
stabilitatea terenului sau a construciilor existente n vecintatea lor.
n cazul spturilor mecanizate, lucrrile de spare i umplere se succed astfel nct s
nu rmn spturi deschise la sfritul zilei de lucru.
Capacul de nchidere, se va realiza dintr-un pereu zidit din piatr brut sau bolovani cu
mortar de ciment sau dintr-un pereu din dale prefabricate de beton simplu turnat pe loc sau din
dale prefabricate.
Capitol XVI
Canalizarea
Art.41. Deschiderea spturilor
Spturile se vor executa cu perei verticali, traneea avnd limea egal cu diametrul
exterior al tubului, mrit cu o supralrgire de 0,25 m de o parte i de alta. Fundul spturii este
adus cu grij la cotele prevzute n proiect i este compactat dac este cazul de aa
manier nct densitatea uscat a solului s ating 95% din densitatea uscat optim Proctor
normal. Cnd n tranee se ntlnesc bancuri stncoase, ele trebuie s fie derocate i aduse la
o cot cu cel puin 10 cm sub fundul spturii i nlocuite pe aceast grosime cu pmnt fin,
nisip sau balast.
Art.42. Executarea canalelor, gurilor de scurgere i cminelor de vizitare
214 | P a g e
Tuburile trebuie coborte cu grij n tranee, unele n prelungirea celorlalte, facilitnd

alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din buci de lemn. Calarea provizorie cu
ajutorul pietrelor este interzis. Tuburile sunt pozate ncepnd din aval, bine aliniate i cu o
pant regulat, respectnd prevederile proiectului de execuie. mbucarea, cnd exist este
ntotdeauna dirijat spre amonte.
Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minim. Legtura ntre tuburile
circulare cu mbucare pe jumtate de grosime este efectuat cu ajutorul unui inel de 5 cm
grosime minim, ranforsat cu o armtur i turnat pe loc n interiorul unui tipar. El este executat
cu mortar n loc.
Umplerea traneelor nu se va face dect cu avizul inginerului lucrrii. Aceast umplere
va fi executat pn la 20 cm deasupra tubului cu pietri ciuruit i pilonat cu grij pe flancurile
tuburilor. Deasupra, umplerea va fi executat cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60
mm, n straturi succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grij ca s ajung la o densitate
uscat de 95% din Proctor normal.
La execuia gurilor de scurgere i a cminelor de vizitare, se va respecta poziia
acestora indicat n proiect, cota radierului i cota de racordare. La gura de scurgere betonul
plcii superioare va avea clasa C 8/10 i va fi slab armat. Gurile de scurgere vor fi aezate pe
un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35, care va depi cu cel puin 10 cm jur
mprejur baza gurilor de scurgere. Elementele gurii de scurgere cu un singur grtar, vor fi
asamblate cu mortar de ciment M50.
La cminele de vizitare, mbinarea tuburilor prefabricate din beton, se face cu mortar de
ciment M50.
Fundul cminului va fi tencuit i sclivisit cu mortar de ciment n grosime de 3 cm cu M50
i va pstra exact forma i panta canalului n continuare.
Gurile pentru treptele scrilor vor fi executate pe toat grosimea peretelui cu ngrijire
pentru a nu deteriora tubul. Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment M100 dine ndesat.
Pentru racordarea cminului la cota terenului, se va turna pe loc beton C 6/7,5. Pe ultimii
20 cm se prevede o ngroare pentru montarea capacului conform detaliilor de execuie.
Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar, care se monteaz pe tub.
Capitol XVII
Borduri i rigole prefabricate
Art.43. Montarea bordurilor
Limea spturii va fi egal cu limea elementului majorat ci 0,20 m.
215 | P a g e
Fundul spturii este adus cu grij la cotele prevzute n proiect i este compactat
dac este nevoie ca s ating 95% din densitatea optim Proctor normal. n cazul unei
spturi mai adnci fa de cota prescris, antreprenorul trebuie s compenseze diferena de
cot prin creterea grosimii fundaiei bordurii i rigolei. Cnd lucrrile sunt montate pe pat de
nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat. Caietul de sarcini speciale sau inginerul
lucrrii stabilete condiiile de depozitare provizorii de refolosire sau de evacuare a pmntului
rezultat din spturi.
Bordurile i rigolele prefabricate sunt montate pe o fundaie de nisip sau beton de minim
10 cm grosime. Caietul de sarcini speciale sau planurile de execuie stabilesc natura i
dimensiunile fundaiei, precum i un eventual element de sprijinire a bordurii i a dispozitivului
destinat s asigure scurgerea apelor infiltrate n corpul drumului.
Rosturile nu vor trebui s aib mai mult de 2 cm grosime i vor fi rostuite cu mortar M50.
Bordurile i rigolele prefabricate sunt puse urmrind cotele, aliniamentele i declivitile
stabilite prin detaliile de execuie.
Toleranele admise la montarea bordurilor i rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fa de
cotele prevzute n profilele transversale corespunztoare i n profilul lung.
Capitol XVIII
ncercri i controale
Art.44. Controlul de calitate i recepia lucrrilor
Independent de ncercrile preliminare de informare i ncercrilor de reet privind

calitatea materialelor elementare care intervin n constituia lucrrilor i fac obiectul art.16 al
prezentului fascicul, se va proceda la:
A. ncercri preliminare de informare
Aceste ncercri, care cuprind studii de compoziie a betoanelor, precum i ncercri de
studii, sunt efectuate naintea nceperii fabricrii betoanelor
B. ncercri de control de calitate
ncercrile de control de calitate sunt efectuate n cursul lucrrilor n condiiile de
frecven, specificate n tabelul 33, completat cu dispoziiile caietului de sarcini speciale.
C. ncercri de control de recepie
ncercrile de control de recepie sunt efectuate fie la sfritul execuiei uneia din fazele
lucrrii, fie n momentul recepiei provizorii a lucrrii, n condiiile precizate n tabelul 33,
completat cu dispoziiile caietului de sarcini speciale.
Tabel 33
Denumirea lucrrii Natura ncercrii Control Frecvena
216 | P a g e
A B C
Betoane > C 8/10 Studiul compoziiei . . Pentru betoane
ncercri la compresiune . . . de clase > C8/10.
ncercri la ntindere . . . Pe pri de
lucrare
Betoane < C 8/10 ncercare la compresiune . Pe pri de lucrri
ncercare la plasticitate . la cererea
dirigintelui
Cofraje Controlul dimensiunilor de amplasare i . naintea betonrii
soliditate fiecrui element
Armtur Controlul poziiei armturilor .
Lucrri executate din Controlul dimensiunilor i ncadrrii n .
beton sau zidrie din tolerane
piatr brut sau Controlul corectrii finisrii a feei .
bolovani vzute
Lucrri de protejare a Amplasarea lucrrilor . .
anurilor rigolelor i Dimensiunile i calitatea lucrrilor . .
casiurilor Profilul longitudinal, seciunea i . .
grosimea protejrii
Drenuri transversale Amplasamentul i nclinarea .
de acostament Dimensiunile .
Posibilitatea de scurgere n an .
Drenuri longitudinale Amplasament . .
Cotele radierului .
Realizarea corect a filtrului .
Amplasarea camerelor de vizitare . . La fiecare lucrare
Controlul funcionrii . .
Canalizare Amplasament . .
Cotele radierului .
Pozarea corect a tuburilor i realizarea .
mbinrilor ntre ele
Realizarea corect a umpluturii .
Aezarea i execuia corect a gurilor . .
de scurgere i a cminelor de vizitare
Racordarea ntre gurile de scurgere i .
canalizare
Borduri de trotuar Amplasament . . .
Realizarea corect a fundaiei .
Respectarea cotelor . .
217 | P a g e
Capitol XIX
Recepia lucrrilor
Lucrrile privind scurgerea i evacuarea apelor de suprafa, vor fi supuse de regul

unei recepii preliminare i unei recepii finale, iar acolo unde sunt lucrri ascunse, care necesit
s fie controlate i recepionate, nainte de a se trece la faza urmtoare de lucru cum sunt
lucrrile de drenaj, canalizare, .a. acestea vor fi supuse i recepiei pe faz de execuie.
Art.45. Recepia pe faze
n cadrul recepiei pe faz (de lucrri ascunse), se va verifica dac partea de lucrare ce
se recepioneaz s-a executat conform proiectului i atest condiiile impuse de documentaia
de execuie i de prezentul caiet de sarcini. n urma verificrilor se ncheie proces verbal de
recepie pe faze n care se confirm posibilitatea trecerii execuiei la faza imediat urmtoare.
Recepia pe faz se efectueaz de ctre inginerul lucrrii i antreprenorul. Documentul
se ncheie ca urmare a recepiei i poart ambele semnturi.
Recepia pe faze, se va face n mod obligatoriu la urmtoarele momente ale lucrrii:
a) Pentru drenuri
o trasarea i amplasarea cminelor
o executarea spturii la cot
o realizarea radierului i pozarea tubului drenant
o la realizarea umpluturii drenante
b) Pentru canalizri
o trasarea canalului i amplasarea gurilor de scurgere i cminelor de vizitare
o executarea spturii, la cote la canal i cmine
o pozarea tuburilor i realizarea mbinrilor dintre acestea
o realizarea radierului din gurile de scurgere i cminele de vizitare
o realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru nlime i la realizarea
umpluturii la cota final
c) Pentru lucrri din beton i zidrii: anuri ranforsate, anuri zidite, camere de cdere,
.a.
o trasarea
o execuia spturilor la cote
o executarea cofrajului
o montarea armturii
d) Drenuri transversale de acostament
o la realizarea acestora
Registrul de procese verbale de lucrri ascunse, se va pune la dispoziia organelor de
control, ct i comisiei de recepie preliminar sau final.
Art.46. Recepia preliminar
218 | P a g e
La terminarea lucrrilor sau a unor pri din acestea, se va proceda la efectuarea

recepiei preliminare a lucrrilor, verificndu-se:
o concordana cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini
speciale i a proiectului de execuie
o dac verificrile prevzute n prezentul caiet de sarcini au fost efectuate n
totalitate
o dac au fost efectuate recepiile pe faze i rezultatul acestora
o condiiile tehnice i de calitate ale execuiei, precum i constatrile consemnate
n cursul execuiei de ctre organele de control (client, inginer, etc.)
n urma acestei recepii se ncheie Procesul verbal de recepie preliminar i n care se
consemneaz eventualele remedieri necesare, termenul de execuie a acestora i recomandri
cu privire la modul de inere sub observaie unde s-au constatat unele abateri fa de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Art.46. Recepia final
La recepia final a lucrrilor, se va consemna modul n care s-au comportat lucrrile,

dac au funcionat bine i dac au fost bine ntreinute.
Anex Documente de referin
pentru Caiet de sarcini generale la Dispozitive de scurgere i evacuarea apelor de suprafa
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul comun MT/MI Norme metodologice privind condiiile de nchidere a circulaiei i
nr. 411/1112/2000, de instruire a restriciilor de circulaie n vederea executrii de
publicat n M.O. lucrri n zona drumului public i/sau pentru protejarea drumului
nr. 397 din 24.08.2000
NGPM/1996 Norme generale de protecia muncii
NSPM nr.79/1998 Norme privind exploatarea i ntreinerea podurilor
Ordinul M.I. nr. 775/1998 Norme de prevenire i stingere a incendiilor i dotarea cu
mijloace tehnice de stingere
Ordinul AND nr. 116/1999 Instruciuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de
ntreinere, reparare i exploatare a drumurilor i podurilor
II. REGLEMENTRI TEHNICE
NE 012 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton
armat i beton precomprimat
III. STANDARDE
219 | P a g e
SR 183/1 Lucrri de drumuri. mbrcmini de beton de ciment, executate

n cofraje fixe. Condiii tehnice de calitate
n cofraje glisante. Condiii tehnice de calitate
SR EN 196/1 Metode de ncercri ale cimenturilor.
Partea 1 determinarea rezistenelor mecanice
Partea 2 analiza chimic a cimenturilor
SR EN 196/3 + Metode de ncercri ale cimenturilor.
SR EN 196/3-AC Partea 3 determinarea timpului de priz i a stabilitii
SR EN 196/6 Metode de ncercri ale cimenturilor. Determinarea fineii
SR EN 196/7 Metode de ncercri ale cimenturilor. Metode de prelevare i
pregtire a probelor de ciment
SR 227/2 Cimenturi. ncercri fizice. Determinarea fineii de mcinare prin
cernere pe proba de 100 g
SR 388 Ciment Portland
STAS 438/1 Produse de oel pentru armarea betonului. Oel beton laminat la
cald. Mrci i condiii tehnice de calitate
SR EN 459/2 Var pentru construcii. Partea 2 metode de ncercare
STAS 539 Filer de calcar, filer de cret i filer de var stins n pulbere
SR 648 Zgur granulat de furnal pentru industria cimentului
SR 667 Agregate naturale i piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri.
Condiii tehnice de calitate
STAS 790 Ap pentru betoane i mortare
SR EN 933/2 ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor
Partea 2 Analiza granulometric. Site de control, dimensiuni
nominale ale ochiurilor
SR EN 1097/1 ncercri pentru determinarea caracteristicilor mecanice i fizice
ale agregatelor
Partea 1 Determinarea rezistenei de uzur (micro-Deval)
STAS 1275 ncercri pe betoane. ncercri pe betonul ntrit. Determinarea
rezistenelor mecanice
STAS 6400 Lucrri de drumuri. Straturi de baz i de fundaie. Condiii
tehnice generale de calitate
STAS 10796/1 Construcii anexe pentru colectarea i evacuarea apelor.
Prescripii generale de proiectare
STAS 10796/2 Construcii anexe pentru colectarea i evacuarea apelor. Rigole,
anuri i casiuri. Prescripii de proiectare i execuie
STAS 10796/3 Construcii pentru colectarea apelor. Prescripii de proiectare i
amplasare
220 | P a g e
CAIET DE SARCINI
DISPOZITIVE DE SCURGERE I
EVACUAREA APELOR DE SUPRAFA
221 | P a g e
Capitol I Generaliti
Partea I - Natura i calitatea materialelor folosite
Capitol II Materiale pentru mortare i betoane

Capitol III Materiale pentru pereuri li zidrie de piatr brut
i bolovani
Capitol IV Materiale i tuburi pentru drenuri
Capitol V Materiale pentru canalizri
Capitol VI Borduri de trotuare, prefabricate pentru rigole,
anuri i casiuri
Capitol VII Controlul calitii materialelor
Partea II - Modul de execuie a lucrrilor
Capitol VIII Pichetarea i execuia spturilor

Capitol IX Compoziia i utilizarea mortarelor i a betoanelor
Capitol X Cofraje
Capitol XI Oel de armur
Capitol XII Beton
Capitol XIII Zidrii din piatr brut sau bolovani
Capitol XIV Amenajarea anurilor, rigolelor i casiurilor
Capitol XV Drenuri i dispozitive de colectare i evacuare a
apelor din corpul drumului
Capitol XVI Canalizare
Capitol XVII Borduri de trotuar i rigole prefabricate
Capitol XVIII ncercri i controale
Capitol XIX Recepia lucrrilor
Anex Referine normative
222 | P a g e
Capitol I
Generaliti
Art.1. Obiect i domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se aplic la realizarea dispozitivelor de scurgere i evacuarea

apelor de suprafa, i anume:
o anuri la marginea platformei
o anuri de gard
o rigole la marginea platformei
o rigole la bordura trotuarului
o rigole de acostament
o casiuri
o lucrri de canalizare
o canale de evacuare
o puuri absorbante
o drenuri i dispozitive de colectare i evacuare a apelor din corpul drumului
El cuprinde condiiile tehnice, care trebuie s fie ndeplinite la realizarea acestor
dispozitive i controlul calitii materialelor i a lucrrilor executate conform prevederilor
proiectelor de execuie.
n prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:
o podurile i podeele
o lucrrile de amenajare i corectare a torenilor
o lucrrile de canalizare pentru ape uzate i de suprafa
Art.2. Prevederi generale
Antreprenorul este obligat:

o s asigure msurile organizatorice i tehnologice corespunztoare pentru
respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini
o s asigure prin laboratorul propriu sau al altor laboratoare autorizate, efectuarea
tuturor ncercrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini
n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va
dispune ntreruperea execuiei lucrrilor i luarea msurilor care se impun.
223 | P a g e
Partea I
Natura i calitatea
materialelor folosite
Capitol II
Materiale pentru mortare i betoane
Art.3. Cimenturi
Cimenturile pentru mortare i betoane vor fi conform prescripiilor standardelor n

vigoare n Romnia. La prepararea betoanelor i a mortarelor se va utiliza unul de urmtoarele
tipuri de ciment, care trebuie s corespund condiiilor tehnice de calitate:
o ciment Portland P40 conform SR EN 197/1
o ciment Portland cu adaos Pa35 conform SR EN 197/1
o ciment metalurgic M30 conform SR EN 197/1
o ciment hidrotehnic Hz35 conform SR 3011
Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrrile expuse la nghe-dezghe n
stare saturat cu ap, cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafa, este
artat n tabelul 1 pentru betoane i n tabelul 2 pentru mortare ciment.
Tabel 1
Condiiile de execuie sau Clasa Tipul de Tipul de ciment
caracteristicile elementelor betonului beton P40 Pa3 M30 Hz35
5
Elemente sau construcii cu gropi C12/15 I R U I
mai mici de 1,5 m C16/20- U R I I
C25/30
oricare
Elemente sau construcii masive C12/15 I R U U
avnd grosimea egala sau mai C16/20- U U I R
mare de 1,5 m C25/30
Elemente sau construcii din C28/35 U I I I
armat
betoane superioare >C32/40 U I I I
224 | P a g e
NOTA: R - ciment indicat a se utiliza

U - ciment utilizat n locul celui indicat
I - ciment a crui utilizare nu este recomandabil din
considerente tehnice sau economice
Tabel 2
Tipul de ciment
Tipul de mortar indicat a se utilizabil n lipsa celui
utiliza indicat
F 25 M 30
marca 50
M 30 Pa 35
marca 100
Mortare de completarea rosturilor
Pa 35 M 30
dintre elementele prefabricate
Cimenturile folosite trebuie s satisfac condiiile artate n tabelul 3.

Pentru lucrri n contact cu ape naturale agresive sau n contact cu ape marine, se vor
utiliza cimenturi adaptate acestor medii a cror clas minimal va fi precizat prin caietul de
sarcini speciale n funcie de lucrare.
Tabel 3
Caracteristici
P 40 Pa 35 M 30 Hz 35
nceputul prizei 1h 1h 1h 1 h 30
Sfritul prizei < 10 h < 10 h < 10 h < 10 h
30
Constante de volume pe S nu prezinte ncovoieri sau crpturi
ture
Rezistene la ntindere din ncovoiere minim N/mmp
la 2 zile 3,0 - - -
la 7 zile - - - 4,0
la 28 zile 5,0 - - 5,5
Constante de volum Le Mrimea volumului < 10 mm
Chatelier
Rezistene la compresiune
la 2 zile 17,0 10,0 - -
la 7 zile - - 15,0 20,0
la 28 zile 40,0 35,0 30,0 35,0
225 | P a g e
Condiiile tehnice de recepie, livrare i control ale cimentului, trebuie s corespund

prevederilor standardelor respective. n timpul transportului de la fabric la antier (sau depozit
intermediar), manipulrii i depozitrii pe antier, cimentul va fi ferit de umezeal i impurificri
cu corpuri strine.
Depozitarea cimentului se va face numai dup constatarea existenei certificatului de
calitate. Durata de depozitare a cimentului nu va depi 45 de zile de la data livrrii de ctre
productor.
Cimentul rmas n depozit un timp mai ndelungat nu va putea fi ntrebuinat dect dup
verificarea strii de conservare a rezistenelor mecanice la 2 (7) zile. Cimenturile, care vor
prezenta rezistene mecanice inferioare limitelor prescrise mrcii, vor fi declasate i utilizate
corespunztor.
Cimentul, care se constat c s-a alterat, se va evacua, fiind interzis utilizarea acestuia
la prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala
antreprenorului.
Controlul calitii cimentului de ctre executant, se face n conformitate cu prevederile
tabelului 23.
Art.4. Agregate
Pentru prepararea mortarelor i a betoanelor de ciment, se folosesc:

c) Agregate naturale
o nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7 mm
o balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm
d) Agregate concasate
o nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8 mm
o piatr spart 8-25 sau 8-40 mm
Agregatele trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau nghe. Se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate. Agregatele trebuie s fie inerte i s nu
conduc la efecte duntoare asupra cimentului folosi la prepararea betonului sau mortarului.
Nisipul trebuie s fie aspru la pipit. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baz
Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietri sau piatr spart trebuie
s ndeplineasc condiiile din tabelul 4.
Tabel 4
Condiiile Observaii
Caracteristici minime de
admisibilitate
b/a 0,66 Agregatele, care nu ndeplinesc aceste condiii,
Forma
c/a 0,33 vor putea fi folosite numai dup o ncercare
granulelor
prealabil a betonului
Din punct de vedere al coninutului de impuriti, agregatele trebuie s respecte

prevederile din tabelul 5:
226 | P a g e
Tabel 5
nisip natural
Denumirea impuritii pietri sau
sau de
piatr spart
concasaj
Corpuri strine resturi animale sau vegetale, pcur,
uleiuri
Nu se admit
Pelicul de argil sau alt material aderent pe granulele
agregatelor
Mic, - %, max. - 1,0 -
Crbune - %, max. - 0,5 -
Humus (culoarea soluiei de hidroxid de sodiu) galben
Argil n buci - %, max. - 1,0 0,25
Pri leviabile - %, max. - 2,0 0,5
Sulfai sau sulfuri Nu se admit
Observaii: n cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia de nisip i

pietri, verificndu-se ncadrarea n condiiile tehnice din tabelul de mai sus.
Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor trebuie s ndeplineasc condiiile

admisibile indicate n tabelul 6:
Tabel 6
Condiii de
Caracteristici fizico mecanice admisibilitat
e
Densitate aparent kg/mc, 1.800
Densitate n grmad n stare afnat i uscat min 1.200
Porozitate total pentru piatr spart 2
Porozitate total pentru pietri sau piatr spart 2
Volum de goluri n stare afnat nisip %, max 40
pentru: pietri 45
piatr spart 55
Rezistena la strivire n stare
%, min 60
natural
n stare uscat %, max 15
Coeficientul de nmuiere dup saturare %, min 0,80
Rezistena la compresiune a rocilor din care
N/mmp 90
provin pe cuburi, sau cilindri n stare saturat
Rezistena la nghe-dezghe, exprimat prin
%, max 10
pierderea procentual fa de masa iniial
227 | P a g e
Sorturile de agregate trebuie s fie caracterizate prin granulozitate continu, iar

coninutul n granule care trec, respectiv rmn pe ciururile sau sitele ce delimiteaz sortul nu
trebuie s depeasc 10%, dimensiunea maxim a granulelor ce rmn pe ciurul superior nu
trebuie s depeasc 1,5 dmax.
Granulozitatea nisipului este dat n tabelul 7.
Tabel 8
Sortul de nisip Treceri, n %, prin sita sau ciurul de:
0,2 0,5 1 2 3,15 7
minim - 10 45 90 - -
02
maxim - 50 85 100 - -
minim 5 - 35 - 90 -
03
maxim 30 - 75 - 100 -
minim 2 - 20 - - 100
07
maxim 21 - 70 - - 100
n catul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie s ndeplineasc

condiiile din tabelul 8.
Tabel 8
Treceri, n %, prin sita sau ciurul
Balast pentru de:
betoane 3,1
5 16 20 dmax
5
minim 20 - 55 - 80
0 31
maxim 50 - 85 - 100
minim 10 - 35 - 80
0 71
maxim 30 - 65 - 100
minim - 30 - 55 80
0 41
maxim - 60 - 85 100
minim - 25 - 45 80
0 63
maxim - 25 - 80 100
Agregatele se vor aproviziona din timp n depozite pentru a se asigura omogenitatea i
constata calitii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dup ce analizele de
laborator au artat c acestea sunt corespunztoare. Depozitarea se va face pe platforme
amenajate separat pe sorturi i pstrate n condiii care s le fereasc de impurificare. Controlul
calitii agregatelor de ctre antreprenor, se face n conformitate cu prevederea tabelului 19.
Laboratorul antreprenorului va ine evidena calitii agregatelor, astfel:
o ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
o ntr-un registru rezultatele determinrilor efectuate de laborator
Art.5. Ap
Apa utilizat la prepararea betoanelor i mortarelor poate s provin din reeaua public
sau din alt surs, dar n acest din urm caz trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice
228 | P a g e
prevzute n tabelul 9, conform STAS 790. Modelele de determinare sunt reglementate prin
STAS 790. Verificarea se va face de ctre un laborator de specialitate, la nceperea lucrrilor. n
timpul utilizrii pe antier, se va evita ca apa s se polueze cu detergeni, materii organice,
uleiuri vegetale, argile, etc.
Tabel 9
Caracteristici chimice i fizice Condiii de
admisibilitate
Coninutul total de sruri - max gr/l 4
Sulfii - max gr.SO4/litr 2
u
Substane organice - max gr/l 0,5
Cloruri - max gr.CL/litru 0,5
Azotai - max gr.NO3/dm 0,5
c
Magneziu - max gr.Mg2/dm 0,5
c
Materii n suspensie - max gr. 3
Art.6. Oel beton
Armturile pentru beton armat pe antier sau elementele prefabricate din beton armat
realizate pe antier, se vor realiza din oel beton cu profil neted OL.37 sau din oel beton cu
profil periodic PC.52, conform prevederilor proiectului. Aceste oeluri trebuie s ndeplineasc
condiiile tehnice prevzute n STAS 438/1.
La livrate oelul beton va fi nsoit de certificatul de calitate, emis de productor.
Oelurile vor fi stocate n locuri speciale clasate pe categorii de diametre. Suprafeele de
stocare trebuie s fie curate. Barele nu vor fi n contact cu solul, cu materiale sau cu subiecte
susceptibile de a antrena umiditate.
Armturile fasonate sau fasonate i asamblate, vor fi transportate n aa fel nct nici un
element s nu sufere deformaii permanente n timpul transportului sau manipulrii.
Controlul calitii oelului beton, se face pe fiecare cantitate i sortiment aprovizionat.
Capitol III
Materiale pentru pereuri i zidrii

de piatr brut i bolovani
229 | P a g e
Art.7. Nisip pentru pereuri uscate
Pentru realizarea substratului la pereu, se va utiliza nisipul natural sortul 0 7 , care

trebuie s aib coninut de fraciuni sub 0,09 mm de maxim 12%.
Pentru mpnarea pereului, se va utiliza nisipul natural sortul 3 7 mm sau savura.
Art.8. Piatr brut pentru pereuri i zidrii
Piatra brut folosit la pereuri i zidrii:

o trebuie s provin din roci fr urme vizibile de dezagregare fizic, chimic sau
mecanic
o trebuie s fie omogene n ce privete culoarea i compoziia mineralogic,
o s aib o structur compact
Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie s corespund prevederilor din tabelul 10:
Tabel 10
Condiii de
Caracteristici
admisibilitate
Rezistena la compresiune pe epruvete n stare
N/mmp 80
uscat
- coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatr
% 0,3
spart, max.
- coeficient de nmuiere pe epruvete, max. 25
Forma i dimensiunile pietrei brute, folosite la pereuri, este artat n tabelul 11:
Tabel 11
caracteristici Condiii de admisibilitate

Forma neregulat, apropiat de un
trunchi de piramid sau de o
pan
nlimea - mm - 140...180
Dimensiunile bazei - mm -
- lungime egal sau mai mare ca
nlimea
- lime 80...150
Piatr necorespunztoare dimensiunilor, 15
% max.
Piatra brut pentru zidrii, va avea form neregulat, aa cum rezult din carier, avnd
dimensiunea minim de cel puin 100 mm i o greutate care s nu depeasc 25 kg.
230 | P a g e
Pentru zidrie cu rosturi orizontale, se va folosi piatr brut stratificat, care are dou
fee aproximativ paralele. Pentru zidria de piatr brut opus incentrum pietrele trebuie s aib
o fa vzut destul de mare; cu muchiile de cel puin 15 cm, fr ca muchia cea mai lung s
depeasc mai mult de 11 dimensiunea celei mai mari.
Art.9. Bolovani pentru pereuri i zidrii
Bolovanii de ru trebuie s provin din roci nealertate, negelative i omogene ca

structur i compoziie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate i nici bolovani cu fisuri sau
fee de clivaj.
Caracteristicile mecanice ale bolovanilor, vor trebui s fie dup cum urmeaz:
o rezistenele la sfrmare prin compresiune minim 60 %
o rezistena la uzura cu maina Deval minim 11
Dimensiunile bolovanilor folosii la pereuri, trebuie s varieze n limitele artate n tabelul
12.
Tabel 12
Dimensiuni Condiii admisibile

- lungime, lime a feei - mm - 80...140
- nlime 120...160
Piatr necorespunztoare dimensiunilor, % din 15
mas, max.
Bolovanii folosii la zidrii au dimensiunile n medie cuprinse n limitele 80...200 mm.
231 | P a g e
Capitol IV
Materiale i tuburi pentru pereuri drenuri
Art.10. Material pentru filtre
Ca material drenant, se folosete balastul 0-71 mm care trebuie s aib un echivalent de

nisip (EN) superior lui 40.
Balastul trebuie s fie curat, s nu conin elemente vegetale, humus, detritusuri.
Trebuie s aib o granulometrie continu pentru a prentmpine contaminarea lui de ctre
terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului. Trebuie s se
supun regulei filtrelor lui Terzaghi:
D 15 > 4 d 85
unde: D 15 - dimensiunea ciurului care las s treac 15% din materialul filtrant
d 85 - dimensiunea ciururilor care las s treac 85% din materialele filtrelor
Pietri ciuruit 8/25 (8/31 conform SR 662) aezat n zona tubului perforat al drenului de
adncime.
Ca filtru invers, se folosete geotextil. Caracteristicile geotextilului, trebuie s
corespund prevederilor Normelor tehnice, privind utilizarea geotextilelor, aprobat de
ICCDC indicativ NP 075.
Art.11. Tuburi pentru drenuri
Pentru colectarea i evacuarea apelor din drenuri, se pot folosi:

o tuburi rigide de policlorur de vinil (PVC) STAS 6675/2
o tuburi de polietilena (PE) STAS 10617/2
o tuburi ondulate riflate perforate
Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt artate n tabelul 13.
Tabel 13
STAS 6675/2 STAS 10617/2
Dimensiuni Tub PVC
Tub PVC rigid Tub PE rigid
Diametrul exterior
75 110 75 110 65 80
mm
Grosimea nominal
3,6 5,3 4,3 6,3 0,6 0,7
mm
Lungimea m 6,0 6,0 5-12 5-12 140 170
Greutatea kg/m 1,120 2,610 0,972 2,080 0,220 0,325
Suprafaa activ 24-
24-45 neperforat neperforat 24-45 24-45
cmp/m 45
232 | P a g e
Tuburile riflate din PVC (NI 8500 tip Buzu) de 80,5 mm se folosesc la drenuri spate i
la drenuri forate tubate, nvelite n geotextil.
Tuburile rigide perforate PVC sau PE de 75 mm, se folosesc la drenuri forate netubate.
Tuburile neperforate din PE sau PVC de 1120 mm se folosesc la:
o intrri i ieiri din cminele drenurilor
o la cap de dren
o la cap de aerisire
o ntre chesoane pentru evacuarea apelor
Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 X 8,0 mm, trebuie s
fie ntr-un numr care s realizeze o suprafa activ (de intrare a apei n tuburi) de 24-45
cmp/m de tub.
Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri, se folosesc tuburi perforate din beton
cu seciuni circulare cu cep i buz, fr talp, D = 200 mm i lungime de 1,00 m conform STAS
816 tabel 15.
Art.12. Geotextil
Caracteristicile geotextilului trebuie s corespund prevederilor din Normele tehnice

privind utilizarea geotextilelor, aprobat de ICCPDC indicativ NP 075.
Se va accepta materialul care prezint defecte de cel mult 10% din suprafa. Zonele cu
defecte se vor nltura la punerea n oper.
233 | P a g e
Capitol V
Materiale pentru canalizri
Art.13. Tuburi prefabricate din beton simplu
Pentru canalizarea cu scurgere liber, se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu
cu seciune circular cu cep i buz sau cu muf, cu talp sau fr talp, de diverse diametre,
conform STAS 816 artate n tabelele 14 i 15.
Folosire tipului de tub cu cep i buz sau cu muf pentru mbinri umede sau uscate, cu
talp sau fr talp, se va face n funcie de prevederile proiectului de execuie i ale caietului
de sarcini speciale (tabelele 14 i 15).
Tabel 14
Tuburi circulare fr talp cu muf pentru mbinri Tuburi circulare cu talp cu muf pentru mbin
umede i uscate umede i uscate
Diametru D Abatere Lungimea Grosimea Diametru D Abatere Lungimea Grosi
Nominal Abatere la pereilor Nominal Abatere la pere
limit perpend. limit perpend.
a supraf. a supraf.
frontale frontale
pe axe pe axe
200 +3 3 1.000 26 - - - -
300 +4 4 1.250 36 300 +4 4 45
1.000
400 +4 4 1.500 42 400 +4 4 50
2.500
500 +5 5 2.000 50 500 +5 5 58
600 +6 6 2.500 58 - - - -
Tabel 15
Tuburi circulare fr talp cu cep i buz Tuburi circulare cu talp cu cep i buz
Diametru D Abatere Diametru D Abatere
la la
Grosim
perpen Lun- perpend
ea Abate Lun-
Nomin Abater d. a gim .a
pereilo Nominal re gime
al e limit supraf. e supraf.
r limit
frontale frontale
pe axe pe axe
200 +3 3 26 - +3 3 26 160
300 +4 4 36 300 +4 4 36 240
1.00 1.00
400 +4 4 42 400 +4 4 42 320
0 0
500 +5 5 50 500 +5 5 50 400
600 +6 6 58 450
234 | P a g e
Pentru amenajarea gurilor de scurgere, se vor folosi tuburi circulare conform STAS 816
cu diametrul de 500 mm i 250 mm specificate n tabelul 16.
Tabel 16
Specificaia Diametru Lungime Grosime STAS
tubului interior 81680
Tubul interior la
care se 500 1.085 60 Fig.19
racordeaz canalul
700
Tubul superior 500 900 60 Fig.20
1.000
Tubul racord 200 - 26 Fig.21
Cot cu muf 200 315 26 Fig.12-14
Pentru cminele de vizitare , se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 i 800
mm, conform STAS 816, precizate n tabelul 17.
Tabel 17
Specificaia tubului Diametrul Lungimea Grosimea STAS 81680
Tubul la partea
1.000 1.000 140 Fig.22
superioar
Tubul de la partea
1.000 1.000 Fig.23
superioar
120
800
Tubul racord 500 Fig.24
1.000
Pentru cminele de vizitare i gurile de scurgere, se vor folosi capace carosabile sau
necarosabile i grtare de scurgere din tipurile prevzute n STAS 2308, respectiv 3272,
conform precizrilor din caietul de sarcini speciale.
Tuburile i piesele de canalizare trebuie s aib suprafaa interioar cu aspect de beton
nesclivisit. Suprafaa interioar trebuie s fie neted i s nu aib defecte. Pe suprafaa
exterioar se admit mici fisuri de contracie, distribuite neegal, dac nu au influen asupra
calitii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de maxim 200 g s se obin un sunet clar, nedogit.
Tuburile trebuie s fie impermeabile, ndeplinind condiiile prevzute n tabelul 18,
privind valoarea medie a pierderilor de ap, determinat sub presiune. Rezultatele individuale
nu trebuie s difere de medii cu mai mult de 30%.
Tabel 18
Diametrul Pierderea de ap la presiunea de 5,0 m
nominal (H2O)
235 | P a g e
D mm cmc/m lungimea cmc/DM2

(la tuburi ntregi) suprafaa de
max. ncercare
200 120 1,9
300 160 1,7
400 210 1,6
500 270 1,5
600 300 1,5
Absorbia total de ap, determinat pe cioburi de tub, conform STAS 816, va fi de

maxim 6%.
Rezistena la compresiune pe generatoare pe tuburi de prob, avnd o vechime de 28
de zile, ncercate conform prevederilor STAS 816, trebuie s ndeplineasc condiiile din tabelul
19.
n cazul cnd prefabricarea tuburilor se va face pe antier, se va folosi cimentul cu
marca maxim 30, agregatele vor trebui s ndeplineasc condiiile din STAS 1667, iar betonul
trebuie s aib cel puin clasa BC20.
Tabel 19
Diametrul nominal - D ncrcarea minim - P,
mm mm
200 27000
300 30000
400 32000
500 35000
600 38000
Manipularea i depozitarea tuburilor, se va face cu atenie, ferindu-le de lovituri i ocuri.

Se interzice cu desvrire:
o descrcarea tuburilor prin cdere liber
o manipularea tuburilor agate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu
crlige la capetele tubului
o ciocnirea tuburilor ntre ele sau de alte obiecte
Depozitarea tuburilor:
o se face orizontal cu intercalarea captului cu muf (n cazul tuburilor cu muf),
direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazeme de lemn
o se face i pe vertical, cu condiia asigurrii planeitii terenului de depozitare
la transportul tuburile se aeaz pe supori din lemn, n cazul ambalrii pe mai multe
rnduri, suporii trebuind s se gseasc pe aceeai vertical. Se pot folosi la transport i alte
dispozitive, precum i alte materiale care s asigure tuburile mpotriva deteriorrii. Tuburile cu
diametrul de 500 mm se pot transporta i n poziia vertical.
Fiecare lot de livrare va fi nsoit de documentul de certificare a calitii, ntocmit conform
dispoziiilor legale n vigoare.
236 | P a g e
Tuburile se vor transporta dup 28 de zile de la data fabricaiei, iar n cazul n care au
fost supuse la tratamente speciale de ntrire, la termenele cnd se realizeaz rezistenele
betonului la 28 de zile.
Capitol VI
Borduri de trotuare prefabricate pentru rigole, anuri i casiuri
Art.14. Borduri de trotuare borduri de refugii
Bordurile de refugii i bordurile de trotuar, vor fi realizate din beton conform prevederilor
din STAS 1139 a cror dimensiuni trebuie s corespud datelor din tabelul 20.
Tabel 20
nlime
Tipu Mrime Limea Lungimea
a Observaii
l a 6+/-2 1+/-5
4+/-5
A A2 200 300 1000; 300 utilizat la trotuare
utilizate la drenrile spaiilor
B B3 100 170 750; 500 verzi, ncadramente laterale,
etc.
I I 300 300 600 utilizate la intrri
P P 600 300 400 carosabile
NOT: Toate dimensiunile sunt n mm
Caracteristicile mecanice pe care trebuie s le ndeplineasc bordurile sunt artate n

tabelul 21.
Tabel 21
Caracteristici mecanice Condiii de admisibilitate
rezistena la rupere medie la ncovoiere pentru
40
tipurile A i B
rezistena la rupere la ncovoiere a unei singure kgf/cmp
epruvete de prob pentru lungimile de 1000, 750 i 30
500 mm
rezisten la uzur mm max. 1,3
la 20 cicluri nghe-dezghe
fr s apar fisuri sau
237 | P a g e
tirbituri
Defectele admisibile pentru borduri, sunt cele indicate n tabelul 22.

Tabel 22
Denumirea defectului Condiii de admisibilitate
Sgeata feelor vzute, 0/00 max 3
Deformri pe feele vzute mai mari
Nu se admit
de 2 mm
Devieri de la unghiul de 90% max 3
Nu se admit n muchiile rotunjite, la celelalte se admit
tirbituri, mm, max. la 25% din prob cu lungime de maxim 3 mm i
adncime de maxim 2 mm
Nu se admit
Art.15. Elemente prefabricate pentru amenajarea rigolelor, anurilor

i casiurilor de taluz
La amenajarea rigolelor, anurilor i casiurilor de taluz din elemente prefabricate, se vor

folosi elemente prevzute n proiectul de execuie, care pot fi cele indicate in STAS 10796/2 sau
alte tipuri. Elementele prefabricate, vor fi realizate pe antier din beton clasa Bc15, respectnd
ntocmai elementele geometrice date n detaliile de execuie i condiiile impuse n caietul de
sarcini speciale. n lipsa unor detalii ale proiectului de execuie, amenajarea anurilor poate fi
fcut fie cu elemente prefabricate din beton de un tip agreat de beneficiar, fie din beton turnat
pe loc , a cror caracteristici trebuie precizate n caietul de sarcini speciale.
Capitol VII
Art.16. Controlul calitii materialelor
Materialele propuse de antreprenor sunt supuse ncercrilor preliminare de informare i

ncercrilor de reet definitiv, conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrrilor rutiere.
ncercrile preliminare de informare sunt executate pe eantioane de materiale, provenind din
fiecare balastier, carier sau uzin propus de antreprenor. Natura lor i frecvena cu care
sunt efectuate sunt artate n tabelul 23, completat cu dispoziiile din caietul de sarcini speciale.
rezultatul acestor ncercri, va trebui s fie conform specificaiilor prevzute n prezentul caiet
de sarcini, eventual completat prin dispoziiile din caietul de sarcini speciale.
Consistena ncercrilor de reet i frecvena lor sunt stabilite pentru fiecare material n
parte n tabelul 23, completat eventual i cu dispoziiile din caietul de sarcini speciale.
238 | P a g e
Nici o alt toleran, dect cele care sunt precizate n prezentul caiet de sarcini,
completate eventual i cu dispoziiile din caietul de sarcini speciale, nu va fi admis.
Materialele care nu vor corespunde condiiilor impuse, vor fi refuzate i puse n
depozit n afara antierului prin grija Inginerului.
Tabel 23
Frecvena ncercrilor
informare
utilizare
- La fiecare lot -
Constante de volum O determinare la -
fiecare lot
SR 196/3 aprovizionat nu mai
Timpul de priz -
puin de 100 t pe o
prob medie
Ciment Rezistene mecanice la 2(7) O prob la 100 t sau
zile SR EN la fiecare siloz la care
-
Rezistene mecanice la 28 196/1 s-a depozitat lotul
zile aprovizi-onat
Starea de conservare numai
2 determinri
dac s-a depit termenul de SR EN
- pe siloz sus i
depozitare sau au ntrziat 196/3
jos
factorii de alterare
- La fiecare lot -
O
determinare
Parte levigabil SR 667 -
pe lot de 100
mc
Humus La schimbarea sursei -
Corpuri strine, argil n STAS
buci, argil aderent, 4606 - O
Agregate coninut de carburani, mic determinare
O prob la max 500 pe lot de 100
SR EN
Granulozitatea sorturilor mc pentru fiecare mc
933
sort i surs
O
O determinare pentru determinare
Echivalentul de nisip
fiecare surs pe lot de 50
STAS 730
mc
Rezistena la uzura cu O determinare la max
-
maina tip Los Angeles 500 mc pentru
239 | P a g e
fiecare sort i surs
Frecvena ncercrilor
informare
utilizare
- -
Piatr brut certificatul de calitate aprovizionat
pentru Rezistena la compresiune a
SR EN O
pereuri i rocii pe epruvete i n stare -
1926 determinare
zidrii de uscat
pe lot de 100
piatr STAS
Rezistena la nghe-dezghe - mc
6200/15
Examinarea abaterilor din La fiecare lot
- -
Bolovani certificatul de calitate aprovizionat
pentru Rezistena la sfrmare prin O
-
pereuri i compresiune determinare
STAS 730
zidrii Rezistena la uzura cu pe lot de 100
-
maina Deval mc
Pentru apa potabil
Ori de cte ori
nu este cazul. Pentru
schimb
apa care nu provine
sursa sau
Ap Analiz chimic STAS 790 din reeaua public
cnd apar
de ap potabil o
condiii de
analiz pentru fiecare
poluare
surs
Oel beton - -
- -
Material O determinare pentru O
Echivalentul de nisip STAS 730
drenant fiecare surs determinare
SR EN O prob pentru pe lot de 100
Granulometrie
933/1 fiecare surs mc
Tuburi PVC - -
sau PE
3 determinri pe
pentru
Suprafaa activ - fiecare lot -
drenuri
aprovizionat
Tuburi din Examinarea datelor din La fiecare lot
- -
beton pentru certificatul de calitate aprovizionat
canalizare Dimensiuni (diametre i STAS 818 Determinri O serie de
240 | P a g e
grosimi) ecarturi obligatorii dac determinri

cantitatea este mai pe fiecare lor
mare de 100 m i de 100 m
pentru fiecare surs
Examinarea vizual a
- -
suprafeelor interioare
- -
Borduri de
Dimensiuni ncercri obligatorii
trotuare din O ncercare
STAS dac cantitatea este
beton Examinarea vizual a pe fiecare lot
1137 mai mare de 500 m
suprafeelor interioare de 500 mc
pentru fiecare surs
Partea II
Modul de execuie
a lucrrilor
Capitol VIII
Pichetarea i execuia spturilor
Art.17. Pichetarea lucrrilor
Pichetarea lucrrilor const n materializarea axei i limitele fundaiilor sau a amprizelor

lucrrilor, n funcie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului, precum i de
implementarea unor repere de nivelment n imediata apropiere a lucrrilor.
Pichetarea se face de ctre antreprenor, pe baza planurilor de execuie, pe care le va
respecta ntocmai i se aprob de ctre inginer, consemnndu-se n registrul de antier.
Art.18. Execuia spturilor
241 | P a g e
Spturile pentru fundaii, vor fi efectuate conform desenelor de execuie care vor fi
vizate Bun pentru execuie. Ele vor fi duse pn la cota stabilit de inginer n timpul execuiei
lucrrilor.
Spturile pentru anuri i rigole, vor fi executate cu respectarea strict a cotei, pantei
i a profilului din planele cu detalii de execuie (limea fundului, nlimea i nclinarea
taluzelor), precum i a amplasamentului acestora fa de axul drumului sau de muchia taluzelor
n cazul anurilor de gard.
Spturile pentru drenuri i canalizri, vor fi executate cu respectarea strict a limii
traneei, a nclinrii taluzelor, a cotei i pantei precizate n planele de execuie.
Spturile vor fi executate pe ct posibil pe uscat. Dac este cazul de epuismente,
acestea cad n sarcina antreprenorului n limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
Pmntul rezultat din sptur va fi evacuat i pus n depozitul stabilit de beneficiar, la o
distana care nu va putea depi 1,0 km dect n cazul unor prevederi n acest sens n caietul
n cazul canalizrilor, dac este nevoie de sprijiniri, antreprenorul le va executa pentru a
evita ebulmentele i a asigura securitatea personalului, realiznd susineri joantive sau cu
interspaii, n funcie de natura terenului, care s nu pot depi dublul limii medii a elementelor
de susinere.
Pmntul pentru umplerea traneelor, va fi curat de pietre a cror dimensiune
depete 15 cm. Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxim a fiecrui strat
elementar nu va depi dup tasare 20 cm. Densitatea uscat a rambleului va trebui s ating
95 % din densitatea optim uscat, Proctor Normal.
Capitol IX
Compoziia i utilizarea mortarelor i a betoanelor
Art.19. Compoziia i utilizarea mortarelor
Mortarele vor avea urmtoarea compoziie i ntrebuinare:

o mortar M50 destinat zidriilor i pereurilor din piatr brut sau bolovani, avnd
un dozaj de 30 kg ciment la mc de nisip
o mortar M100 destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidrii de
piatr sau prefabricate, umplerii rosturilor tuburilor de canalizare, avnd un dozaj
de 400 kg ciment M30 sau Pa 35 la mc de nisip
Art.20. Prepararea mortarelor de ciment
242 | P a g e
Pentru dozarea compoziiei mortarului, nisipul este msurat n ldie sau n roabe, a
cror capacitate prezint un raport simplu cu numrul de saci de liant de folosit.
Mortarul este preparat manual, amestecul de nisip i ciment se face la uscat, pe o
suprafa plan i orizontal din scnduri sau panouri metalice pn la omogenizare perfect.
Se adaug atunci, n mod progresiv, cu o stropitoare, mestecnd cu lopata, cantitatea de ap
strict necesar. Amestecarea continu, pn cnd mortarul devine perfect omogen. n toate
cazurile mortarul trebuie s fie foarte bine amestecat pentru ca, frmntat cu mna, s formeze
un bulgre uor umezit, ce nu curge ntre degete. Pentru anumite folosine, ca mortare pentru
protecii, pentru matri, .a. delegatul clientului poate s accepte i alte consistene.
Mortarul trebuie s fie folosi imediat dup prepararea lui. Orice mortar, care se va usca
sau va ncepe s fac proz, trebuie s fie aruncat i nu va trebui niciodat amestecat cu
mortarul proaspt.
Art.21. Clasificarea i utilizarea betoanelor
Clasificarea dup rezisten a betoanelor este indicat n tabelul 24 n care sunt indicate
rezistenele pe care trebuie s le ateste aceste betoane, precum i consumurile minime de
ciment.
Tabel 24
Rezistena Cantitatea
Clasa
Destinaia betonului caracteristic minim de ciment
betonului
RbK N/mmc mc
C 2,8/3,5 Beton de umplutur 3,5 115
C 4/5 Beton n fundaii masive 5,0 150
C 6/7,5 Beton n fundaii sau elevaii 7,5 180
C 8/10 Beton simplu n elevaii i beton slab 10,0 240
armat
C 12/15 Beton armat 15,0 300
C 16/20 Beton armat prefabricat 50,0 350
Art.22. Compoziia betoanelor
Compoziia betoanelor este definit de proporia n volume a diverselor categorii de

agresare uscate, greutatea liantului pentru 1,00 mc de beton data executat i volumul apei.
Dac caietu7l de sarcini speciale prevede, proporiile agregatelor trebuie s fie determinate de
greutate.
Cantitile necesare pe fiecare component al betonului, vor fi determinate nainte de a
ncepe prepararea acestuia de ctre antreprenor:
o fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa Bc 7,5
o fie prin comparaii cu compoziii deja folosite, cu materiale identice, dac
inginerul accept
243 | P a g e
n aceste dou cazuri, antreprenorul trebuie s prezinte inginerului pentru acceptare,

ntr-un termen de minim 15 zile nainte de data prevzut pentru nceperea lucrrilor de
betonare, studiul compoziiei i justificrile necesare.
La stabilirea compoziiei betonului, se va ine seama de prevederile Codului de practic
pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat NR 012, lund n
considerare:
o dozajul minim de ciment, conform tabelului 24
o lucrabilitatea betonului, care trebuie asigurat conform tabelului 26
o rezistenele minime ale betonului ce trebuie asigurate conform tabelului 28
Tabel 25
Tipul de elemente de beton Mijloace Lucrabilitate
de Notri Tasare
transport cm
Fundaii din beton simplu sau slab armat, basculante L2 3 +/-1
elemente masive
Idem sau fundaii de beton armat, tlpi, grinzi, L3 8 +/-2
perei
autoagitato
Elemente sau monolitizri cu aglomerri de
r
armturi sau dificulti de compactare cu L4 12 +/-2
seciuni reduse
Tabel 26
Apa, 1/mc pentru
Clasa betonului lucrabilitate
L2 L3 L4
C 2,8/3,5...C 160 170 -
6/7,5
C 8/10...C 20/25 170 185 200
Limitele domeniului de granulozitate pentru diferite clase de betoane sunt artate n

tabelul 27
Tabel 27
Agregat Limit % Treceri n mas prin site sau ciurul de:
e e 02 1 3 7 16 26 31 40 71
A. Pentru betoane de clasa < C 6/7,5
0-31 max 10 25 42 60 80 - 10 - -
0
min 2 18 32 50 70 - 95 - -
0-40 max 10 28 38 52 74 - 90 10 -
0
min 2 16 28 42 64 - 82 95 -
0-70 max 8 18 32 45 16 70 77 84 10
244 | P a g e
0
min 1 6 13 22 38 50 57 68 95
B. Pentru betoane de clasa < C 12/15
0-31 max 8 22 37 55 76 - 10 - -
0
min 1 14 27 45 66 - 95 - -
0-40 max 8 20 33 47 69 - 88 10 -
0
min 1 12 23 37 59 - 80 95 -
0-70 max 8 18 32 45 61 70 77 84 10
0
min 1 6 13 22 38 50 57 68 95
C. Pentru betoane de clasa > C 16/20
0-31 max 7 18 32 50 72 - 10 - -
0
min 1 10 22 40 62 - 95 - -
0-40 max 6 16 28 42 64 - 86 10 -
0
min 1 8 18 32 54 - 78 95 -
Toleranele admisibile asupra compoziiei betonului sunt dup cum urmeaz:

o pentru fiecare sort de agregate +/-3%
o pentru ansamblul de agregate +/-2%
o pentru ciment +/-2%
o pentru ap total +/-5%
Prelevarea de agregate i controlul dozajelor de ciment i ap sun efectuate de inginer
n momentul betonrii.
Rezistenele minime la ncercrile preliminare trebuie s fie conform prevederilor din
tabelul 28.
Tabel 28
Vrsta Rezistena la compresiune N/mmp

C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 18/22,5
7 zile 11,7 15,3 18,8 20,8
28 zile 18,0 23,5 29,6 32,0
245 | P a g e
Capitol X
Cofraje
Art.23. Cofraje
Stabilirea soluiei de cofrare i ntocmirea detaliilor de execuie este sarcina

antreprenorului.
Cofrajele proiectate trebuie s fie capabile s suporte sarcinile i suprasarcinile fr s
se deformeze.
Toate cofrajele trebuie s fie nivelate n toate punctele cu o toleran de +/-1 cm.
Limile sau grosimile ntre cofraje ale diferitelor pri ale lucrrii nu trebuie s prezinte reduceri
mai mari de 5 mm.
Scndurile sau panourile cu care se realizeaz cofrajele trebuie s fie mbinate la nivel
i alturate n mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea
maxim admis n planul unui parament ntre dou scnduri alturate de 3 mm.
246 | P a g e
Capitol XI
Oel de armtur
Art.24. Fasonarea i montarea armturii
Armturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de execuie i apoi montate n

cofraj.
Fasonarea n cofraje nu este admis dect cu autorizaie inginerului i aceasta pentru
nchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.
Barele lsate n ateptare ntre dou faze de betonare vor fi protejate mpotriva oricrei
deformaii accidentale. ndoirea i ndreptarea barelor lsate n ateptare este interzis.
Verificarea montrii corecte a armturii trebuie s fie fcut de inginer sau de delegatul
acestuia nainte de betonare. Inginerul poate ordona innd seama de importana lucrrii ca
betonarea s nu aib loc dect dup aceast verificare.
247 | P a g e
Capitol XII
Beton
Art.25. Prepararea betonului
Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituenilor n

malaxorul betonierei. Agregatele vor fi introduse n betonier n ordinea urmtoare:
o agregatele cu cele mai mari dimensiuni
o cimentul
o nisipul
o agregatele cu cele mai mici dimensiuni
o apa
Duratele minimale ale malaxrii corespund urmtoarelor numere de tururi:
o malaxor cu axa vertical 10 tururi
o malaxor cu axa orizontal 20 tururi
o betonier cu axa orizontal 20 tururi
o betonier cu axa nclinat 30 tururi
Duratele maxime nu trebuie s depeasc de 3 ori duratele minime.
La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de ap introdus n betonier, va fi determinat
innd cont de umiditatea nisipurilor i agregatelor, care va trebui s fie msurate cel puin o
dat pe zi.
Utilajele de fabricaie trebuie s permit msurarea agregatelor, liantului i apei n
limitele toleranelor stabilite la art.22.
Modul de transport al betonului pe antier va trebui supus aprobrii inginerului nainte de
execuie.
Art.26. Punerea n oper a betonului
Betoanele curente sunt puse n oper prin batere sau vibrare, conform prescripiilor
caietului de sarcini speciale.
Betonul trebuie pus n oper nainte de a ncepe priza. Inginerul va fixa un interval
maxim de timp pentru punerea n oper a betonului dup fabricarea acestuia. Betonul care nu
va fi pus n oper n intervalul stabilit sau la care se va dovedi c a nceput priza, va fi
ndeprtat din antier.
Betonul trebuie s fie ferit de segregaii n momentul punerii n oper. Dac n timpul
transportului nu a fost amestecat, el poate s fie amestecat manual la locul de folosire nainte
de turnare.
248 | P a g e
Dac este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie s fie puse
n oper prin vibrare i modul cum trebuie s fie fcut aceast operaiune.
La reluarea betonrii, suprafaa betonului ntrit este ciupit dac este cazul i bine
curat. Suprafaa este abundent udat astfel ca vechiul beton s fie saturat nainte de a fi pus
n contact cu betonul proaspt.
Paramentele necofrate trebuie s prezinte formele i poziiile prevzute n desenele de
execuie. Ele vor fi reglate i finisate n timpul turnrii fr aport de beton dup nceperea prizei
i fr aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obine corecia geometric a
suprafeei va fi vibrat cu aceleai mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesubt, dac
acesta din urm a fost pus n oper prin vibrare.
Prin caietul de sarcini speciale sau n lipsa acestuia, inginerul, se va stabili innd seama
de situaia lucrrilor, de grosimea lor i natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea
betonului este interzis sau nu este autorizat dect sub rezerva folosirii mijloacelor i
procedeelor care previn degradrile de nghe. Aceste mijloace, fie c sunt stabilite prin caietul
de sarcini speciale, fie c sunt convenite pe antier cu acordul inginerului, trebuie s menin n
toate punctele betonului o temperatur de cel puin 10 0C
timp de 72 de ore. Cnd este posibil s se reia turnarea betonului ntrerupt datorit frigului va
trebui n prealabil s se demoleze betonul deteriorat i apoi s se aplice msurile artate n
art.20.
Antreprenorul va trebui s ia msurile necesare pentru ca temperatura betonului n
cursul primelor ore s nu depeasc 35 0C. Un numr oarecare de precauiuni elementare vor
fi luate n acest scop, ca:
o temperatura cimentului nu trebuie s depeasc 40 0C
o utilizarea apei reci
o evitarea nclzirii agregatelor la soare prin acoperire
o protecia betonului proaspt turnat mpotriva insolaiei
Dac aceste precauiuni nu permit s se menin temperatura betonului sub 35 0C,
beneficiarul va ntrerupe betonarea.
Dup terminarea prizei, suprafeele de beton se trateaz prin stropire cu ap.
Beneficiarul va stabili durata tratrii pentru fiecare parte a lucrrii n funcie de calitatea
betonului i condiiile climatice.
Art.27. ncercarea i controlul betoanelor
n scopul de a verifica corectitudinea fabricrii betonului, inginerul poate, n orice

moment, s ordone ncercri de control.
Pentru controlul rezistenelor la lucrrile cu cantiti importante de betoane, va fi
prelevat, pentru fiecare parte din lucrarea n execuie, la ieirea din betonier sau din malaxor i
de fiecare dat cnd inginerul o va considera necesar, un minim de 12 probe n vederea
urmtoarelor ncercri:
la 7 zile: la 28 zile
o compresiune 3 3
o ntindere 3 3
249 | P a g e
Dac ncercrile la 7 de zile conduc la rezistene inferioare rezistenelor

corespunztoare acestei vrste, inginerul va trebui s opreasc lucrrile de betonare,
convenindu-se pentru ameliorarea calitilor materialului sau a condiiilor de fabricaie (sau
unele i altele) i de a proceda la o nou ncercare de a relua lucrrile de betonare. Rmne la
latitudinea inginerului de a decide dac, innd seama de rezultatele obinute, de destinaia
lucrrii i de condiiile sale ca i de toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea
astfel executat poate s fie acceptat, trebuie s fie modificat sau consolidat. El poate
subordona acceptrii sale, lucrarea sau pri din lucrarea n cauz, cu o refacere la un cost total
care s ating 20 %.
Dac rezistenele obinute la 28 de zile sunt considerate neacceptabile, inginerul va
putea s ordone demolarea lucrrii sau o parte din lucrarea n cauz pe cheltuiala
antreprenorului.
Consistena betoanelor va fi msurat cu conul lui Abrams. Ea va trebui s se situeze
ntre 0,8 1,0 din tasarea obinut cu betonul de prob corespunztor. n caz contrar cantitatea
de ap va fi modificat pentru a reveni la tasarea de referin. ncercarea va putea fi repetat ori
de cte ori inginerul o va considera necesar.
Art.28. Tolerane la lucrrile executate din beton
Tolerana asupra oricrei dimensiuni msurat ntre paramentele opuse sau ntre muchii
sau ntre interseciile muchiilor este dat n funcie de aceast dimensiune n tabelul 29.
Tabel 29
Dimensiuni n Tolerane n
m cm
0,10 0,5
0,20 0,7
0,5 1
1,00 2
2,00 2
5,00 3
Deviere maxim admis a unui element cu direcie apropiat de vertical este dat n
funcie de nlimea i natura acestui element de tabelul 30.
Tabel 30
nlimea n m Tolerane n cm
a b c
1 1,5 1,8 2,3
2 2,0 2,3 2,9
3 2,2 2,7 3,3
5 2,6 3,2 4,0
10 3,3 4,0 5,0
NOTA: tolerane a pentru elemente portante verticale
250 | P a g e
tolerane b pentru elemente portante cu fruct

tolerane c pentru elemente neportante
Tolerana de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafee plane sau riglete
fiind sau nu cofrat, este caracterizat de sgeata maxim admisibil pe ntregul segment de
lungime l a acestei muchii sau a acestei generatoare. Aceast sgeat este egal cu cea mai
mare dintre valorile:
o 1/300
o un centimetru
Capitol XIII
Zidrii din piatr brut sau bolovani
Art.29. Zidrii din piatr brut sau bolovani
n momentul folosirii, piatra brut trebuie s fie uor umezit, fapt pentru care grmezile
de piatr brut sunt n prealabil stropite cu ap din abunden.
nainte de folosire mortarul trebuie s fie ntotdeauna depozitat n jgheaburi sau pe
platform de lemn, metalice sau din materiale plastice, adpostite de ploaie sau de cldur;
este interzis s fie nmuiat prin adugiri de ap.
Pietrele sau bolovanii sunt aezai cu mna pe un strat abundent de mortar i potrivite
prin alunecare n aa fel ca s se obin o tasare a rosturilor i o refulare a mortarului la
suprafa prin toate rosturile. Rosturile i spaiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu achii
de piatr nfipte i strnse astfel ca fiecare piatr brut sau bolovan, precum i achiile nfipte,
s fie acoperite n ntregime cu mortar. Rosturile de pe faa vzut a zidriei de piatr brut sau
de bolovani nu vor fi garnisite cu achii de piatr i se va cuta ca aceste rosturi s aib o
grosime redus care nu trebuie s depeasc 3 cm n cazul pietrei brute.
Faa vzut a zidriei va fi realizat din pietre brute sau bolovani bine alei i bine
aezai.
La executarea zidurilor, cu o grosime mai mic de 40 cm, se va cuta s se foloseasc
pietre care s cuprind ntreaga grosime a zidului, n numr de cel puin dou buci pe metru
ptrat.
Paramentul vzut al zidriei, dac caietul de sarcini speciale prevede, va trebui s fie
rostuit. Cnd paramentul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi ndeprtat cu grij
fr bavuri i bine netezit cu mistria.
251 | P a g e
Cnd paramentul unei zidrii noi trebuie s fie rostuit, se cur rosturile, nainte de a
face priz mortarul, pe 3 cm adncime. nainte de a proceda la rostuire, se va uda suprafaa cu
o perie. Suprafeele rostuite sunt adncite fa de planul zidriei cu circa 1 cm. Cnd rostuirea
este fcut pentru consolidarea unei zidrii vechi, curirea rosturilor se face pe o adncime
pn la 5 cm i curate cu ap mult. Mortarul este pus n loc cu mistria i netezit sau prin
procedee mecanice.
Pe timp uscat, zidriile sunt umezite uor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapid.
Zidriile trebuie aprate prin toate mijloacele mpotriva uscciunii, ploii i ngheului.
Dac zidriile de construcii trebuie s fie ntrerupte ca urmare a intemperiilor,
antreprenorul va lua msuri de acoperire la partea superioar cu rogojini, pmnt sau nisip de
10 cm grosime cel puin. La reluarea lucrrilor orice zidrie avariat este demolat i
recostruit.
Cnd se aplic o zidrie nou pe o zidrie veche, suprafeele de contact a acestora vor
fi curate, udate i la nevoie desfcute i refcute.
Capitol XIV
Amenajarea anurilor, rigolelor i casiurilor
Art.30. Prescripii generale de amenajare
Dimensiunile i forma anurilor i rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate

n proiectul de execuie, stabilitate de la caz la caz n funcie de relief, debit i viteza apei,
natura terenului, mijloacele de execuie, condiii de circulaie, pentru evitarea accidentelor i ele
trebuie respectate ntocmai de ctre antreprenor.
Extrem de important este s se respecte cotele i pantele proiectate.
Panta longitudinal minim va fi:
o 0,25 % n terenul natural
o 0,10 % n cazul anurilor i rigolelor pereate
Proiectarea anurilor i rigolelor este obligatorie n condiiile n care panta lor depete
panta maxim admis pentru evitarea eroziunii pmntului. Pantele maxim admise pentru anuri
i rigole neprotejate sunt date n tabelul 31.
Tabel 31
Denumirea principalelor tipuri de Panta maxim admis
pmnturi %
Pmnturi coezive cu compresibilitate 0,5
mare
252 | P a g e
Pmnturi coezive cu compresibilitate redus:

- nisipuri prfoase i argiloase 1
- nisipuri argiloase nisipoase 2
- argile prfoase i nisipoase 3
Pmnturi necoezive grosiere:
- pietri (2 20 mm) 3
- bolovni (20 200 mm) 4
- blocuri (peste 200 mm) 5
Pmnturi necoezive de granulaie mijlocie i fin:
- nisip finos i fin (0,05...0,25 mm) 0,5
- nisip mijlociu mare (0,25...2,00 mm) 1
- nisip cu pietri 2
Pantele maxim admise pentru anuri i rigole protejate sunt date n tabelul 32.
Tabel 32
Tipul protejrii anului rigolei sau casiului Panta maxim admis
%
Pereu uscat din piatr brut negeliv rostuit 5
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip maxim
5 cm grosime, betonul fiind :
- clasa BC 7,5 10
- clasa BC 10 12
Pereu zidit din piatr brut negeliv cu mortar de
ciment sau pereu din dale de beton simplu clasa 15
BC 10 pe pat de beton
Casiuri pe taluze nalte din pereu zidit din piatr
brut cu mortar de ciment sau din elemente
67
prefabricate cu amenajare corespunztoare la
piciorul taluzului
Pe poriunile n care anurile sau rigolele au pante mai mari dect cele indicate n
tabelul 32, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate n tabel.
Rigolele de acostament sun obligatorii n urmtoarele situaii:
o la ramblee cu nlimea 3,00...5,00 m n cazul curbelor convertite i supranlate
o la ramblee peste 5,00 m
Descrcarea apelor din rigole de acostament, se face prin casiuri amenajate pe taluze.
anurile de gard se recomand s fie pereate, indiferent de pant. Amplasarea
anurilor de gard se va face la distana minim de 5,00 m de muchia taluzului debleului, iar
cnd este la piciorul rambleului la distana minim de 1,50 2,00 m, banda de teren dintre
piciorul rambleului i anul de garda va avea pante de 2% spre an.
Antreprenorul va executa lucrarea n soluia n care este prevzut n proiectul de
execuie. Acolo ns unde se constat pe par cursul execuiei lucrrilor o neconcordan ntre
253 | P a g e
prevederile proiectului i realitatea dup teren, privind natura pmntului i panta de scurgere,
situaia va fi semnalat inginerului lucrrii, care va decide o eventual modificare a soluiei de
protejare a anurilor i rigolelor de scurgere prin dispoziii de antier.
Art.31. Execuia pereurilor uscate
pilonare. Peste stratul de nisip pilonat, se aterne stratul de nisip afnat, de aceeai calitate, n
care se aeaz pietrele sau bolovanii. Grosimea iniial a acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se implint vertical n stratul de nisip afnat, unele lng altele, btndu-se i
lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatr s fie strns de pietrele vecine. Pietrele se aeaz
cu rosturile esute. Pentru a se asigura stabilitatea pereului, se procedeaz la o prim batere cu
maiul pe uscat pentru aezarea pietrelor. Se aterne apoi un strat de nisip de 1,0 1,5 cm
grosime pentru mpnare, care se ud i se mpinge cu periile n golurile dintre pietre pn le
umplu, dup care se bate din nou cu maiul pn la refuz.
Suprafaa pereului trebuie s fie regulat, neadmindu-se abateri peste 2 cm fa de
suprafaa teoretic a taluzului, refacere fcndu-se prin scoaterea pietrei i reglarea stratului de
nisip de sub aceasta.
Art.32. Execuia pereurilor rostuite cu mortar de ciment
Execuia acestui tip de pereu este aceeai ca la art.31, cu excepia c dup pilonare
umplerea rosturilor nu se face cu nisip ci cu mortar de ciment M100, dup care se piloneaz la
refuz nainte de a ncepe priza mortarului. Suprafaa pereului trebuie protejat contra uscrii
prin udare timp de 3 zile.
Art.33. Execuia pereului n mortar de ciment
pilonare. Peste stratul de nisip pilonat, se aterne un strat abundent de mortar de ciment M100,
n care se implint pietrele sau bolovanii i se potrivesc prin alunecare n aa fel ca s se obin
o tasare a rosturilor i o refulare a mortarului la suprafa prin toate rosturile.
Se continu apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor rmase ntre pietre i nivelarea
suprafeei prin pilonare dup care mortarul este netezit cu mistria.
Suprafaa pereului trebuie protejat contra uscrii prin udare timp de 3 zile i prin
acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.
Condiiile pentru suprafaare sunt cele de la art.31.
Art.34. Pereu de piatr brut sau bolovani pe fundaie de beton
Peste terenul bine nivelat, se toarn stratul de fundaie n grosimea prevzut n

proiectul de execuie din beton de ciment C 6/7,5 i pn s nceap priza betonului se trece la
254 | P a g e
execuia pereului din piatr brut sau bolovani i colmatarea rosturilor cu mortar de ciment
M100 n condiiile artate la art.33. Condiiile de suprafaare sunt cele de la art.31.
Art.35. Pereu din beton turnat pe loc
Peste terenul bine nivelat se toarn direct pe pmnt stratul de beton C 8/10 sau C
12/15, n grosimea prevzut n proiect pe tronsoane de 1,50 m cu rosturi de 2 cm.
Betonul turnat trebuie protejat mpotriva soarelui sau a ploii ncepnd din momentul cnd
ncepe priza prin acoperire i dup ce priza este complet terminat prin stropire cu ap, att ct
este nevoie, n funcie de condiiile atmosferice.
Art.36. Pereu din elemente prefabricate din beton
Elementele prefabricate din beton vor fi aezate, fie pe un strat de nisip pilonat, fie pe un
strat de beton C 6/7,5 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de
execuie.
Forma i dimensiunile elementelor prefabricate, vor fi cele prevzute n documentaia de
execuie sau elemente similare propuse de antreprenor i acceptate de inginerul lucrrii.
Capitol XV
Drenuri i dispozitive de colectarea i
evacuarea apelor din corpul drumului
Art.37. Prescripii generale
Evacuarea apei din substratul inferior al fundaiei, se realizeaz n funcie de posibilitile

de scurgere, prin:
o drenuri transversale de acostament
o strat drenant continuu
o dren longitudinal sub acostament
Drenurile transversale de acostament au o lime de 25...30 cm i adncime de 30...50
cm, situate la o distan de 10...20 cm n funcie de panta longitudinal a drumului. Panta
longitudinal a acestor drenuri este de 3...5% i se execut normal pe axa drumului cnd
declivitatea n profil longitudinal al drumului este mai mic de 2% i cu nclinarea de cca. 60
grade n direcia pantei cnd declivitatea este mai mare de 2%.
255 | P a g e
Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm pn la taluzurile drumului. El se

recomand n special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulaie.
Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant
continuu prin taluzurile drumului, se face cu cel puin 15 cm deasupra fundului anurilor sau n
cazul rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim ala apelor stagnate n zon. Nu se
prevd msuri de evacuare a apelor din corpul drumului n cazul rambleelor executate din
pmnturi necoezive sau permeabile.
Drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole, se prevd n zonele de debleu
sau la nivelul terenului unde nu exist posibilitatea evacurii apelor prin anuri. n acest caz
stratul inferior de fundaie va fi prelungit pn la dren, iar panta longitudinal a drenului va fi de
minim 0,3 %.
Art.38. Realizarea drenurilor de acostament
Dup executarea stratului de fundaie i completarea acostamentelor cu pmnt la

nivelul acesteia, nainte de cilindrare, se vor realiza spturile n acostament la dimensiunile,
nclinarea fa de axe, panta prescris i distana ntre ele artate in art.37. Pmntul va fi
evacuat n afara amprizei i n locul acestuia se va pune materialul drenant din balast 0-71 mm,
realizndu-se continuitatea materialului granular i racordarea cu cota inferioar a fundaiei.
Odat terminate aceste operaii, se trece la cilindrarea fundaiei cu acostamente i
drenurile executate crora trebuie s li se asigure evacuarea la o cot superioar anului cu cel
puin 15 cm.
Art.39. Realizarea stratului drenant continuu
Aceasta se realizeaz odat cu stratul inferior al fundaiei, conform prevederilor

Art.40. Realizarea drenului longitudinal sub acostament sau rigol
Sptura pentru realizarea drenului, se poate realiza manual sau mecanizat.

Dac se sap manual, limea acestuia va fi n funcie de adncime , i anume:
o pentru H = 1,00 1,50 limea = 0,60 m
o pentru H = 1,50 2,00 limea = 0,80 m
o pentru H = 2,00 4,00 limea = 1,20 m
n cazul drenului spat mecanizat, limea va fi n funcie de limea cupei, dar min. 25
m.
n cazul spturii manuale, drenurile se vor executa pe tronsoane de 4,00...6,00 m
lungime din aval ctre amonte, sprijinite corespunztor, cu asigurarea permanent a scurgerii
apelor colectate. Tronsonul urmtor se atac numai dup ce tronsonul precedent a fost umplut,
cel puin pn la jumtatea adncimii lui, cu corpul drenat. n cazul executrii drenului prin
spare mecanic este necesar s se coordoneze sparea i executarea corpului drenului astfel
nct s nu se in sptura deschis.
256 | P a g e
Spturile se vor executa cu perei verticali, fr sprijiniri pn la adncimi de:

o 1,00 m n pmnturi plastic vrtoase i nisipuri n stare ndesat
o 1,50 m n pmnturi tari
Cnd adncimea spturilor depete aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se
va spa cu taluze. Este interzis s se menin spturile deschise. Corpul drenurilor se execut
imediat ce sptura a ajuns la cota prevzut.
Materialul rezultat din sptur se va ndeprta de la locul spturii la o distan mai
mare de 0,50 m.
n funcie de soluia prevzut n documentaia de execuie, se va realiza radierul rigid
din beton BC 7,5 la cota prevzut n documentaia de execuie, care poate avea o pant
longitudinal de 0,2 10 % sau radierul elastic prin compactarea terenului din talp sau din
balast, care nu poate avea o pant mai mare dect anurile i rigolele neprotejate.
Pe radierul pregtit se pozeaz tubul de drenaj perforat, cu talp PVC avnd diametrul
de 80 150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul de 65 150 mm, conform
Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietri se face prin mijloace mecanice
sau direct prin aruncare. Corpul drenant se realizeaz prin compactare n straturi de 30...40 cm
grosime i pe msur ce se execut acesta, se demonteaz sprijinirile dac acestea exist.
Se interzice ntreruperea lucrrilor n stadii care pot periclita lucrrile executate,
stabilitatea terenului sau a construciilor existente n vecintatea lor.
n cazul spturilor mecanizate, lucrrile de spare i umplere se succed astfel nct s
nu rmn spturi deschise la sfritul zilei de lucru.
Capacul de nchidere, se va realiza dintr-un pereu zidit din piatr brut sau bolovani cu
mortar de ciment sau dintr-un pereu din dale prefabricate de beton simplu turnat pe loc sau din
dale prefabricate.
Capitol XVI
Canalizarea
Art.41. Deschiderea spturilor
Spturile se vor executa cu perei verticali, traneea avnd limea egal cu diametrul
exterior al tubului, mrit cu o supralrgire de 0,25 m de o parte i de alta. Fundul spturii este
adus cu grij la cotele prevzute n proiect i este compactat dac este cazul de aa
manier nct densitatea uscat a solului s ating 95% din densitatea uscat optim Proctor
257 | P a g e
normal. Cnd n tranee se ntlnesc bancuri stncoase, ele trebuie s fie derocate i aduse la
o cot cu cel puin 10 cm sub fundul spturii i nlocuite pe aceast grosime cu pmnt fin,
nisip sau balast.
Art.42. Executarea canalelor, gurilor de scurgere i cminelor de vizitare
Tuburile trebuie coborte cu grij n tranee, unele n prelungirea celorlalte, facilitnd

alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din buci de lemn. Calarea provizorie cu
ajutorul pietrelor este interzis. Tuburile sunt pozate ncepnd din aval, bine aliniate i cu o
pant regulat, respectnd prevederile proiectului de execuie. mbucarea, cnd exist este
ntotdeauna dirijat spre amonte.
Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minim. Legtura ntre tuburile
circulare cu mbucare pe jumtate de grosime este efectuat cu ajutorul unui inel de 5 cm
grosime minim, ranforsat cu o armtur i turnat pe loc n interiorul unui tipar. El este executat
cu mortar n loc.
Umplerea traneelor nu se va face dect cu avizul inginerului lucrrii. Aceast umplere
va fi executat pn la 20 cm deasupra tubului cu pietri ciuruit i pilonat cu grij pe flancurile
tuburilor. Deasupra, umplerea va fi executat cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60
mm, n straturi succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grij ca s ajung la o densitate
uscat de 95% din Proctor normal.
La execuia gurilor de scurgere i a cminelor de vizitare, se va respecta poziia
acestora indicat n proiect, cota radierului i cota de racordare. La gura de scurgere betonul
plcii superioare va avea clasa C 8/10 i va fi slab armat. Gurile de scurgere vor fi aezate pe
un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35, care va depi cu cel puin 10 cm jur
mprejur baza gurilor de scurgere. Elementele gurii de scurgere cu un singur grtar, vor fi
asamblate cu mortar de ciment M50.
La cminele de vizitare, mbinarea tuburilor prefabricate din beton, se face cu mortar de
ciment M50.
Fundul cminului va fi tencuit i sclivisit cu mortar de ciment n grosime de 3 cm cu M50
i va pstra exact forma i panta canalului n continuare.
Gurile pentru treptele scrilor vor fi executate pe toat grosimea peretelui cu ngrijire
pentru a nu deteriora tubul. Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment M100 dine ndesat.
Pentru racordarea cminului la cota terenului, se va turna pe loc beton C 6/7,5. Pe ultimii
20 cm se prevede o ngroare pentru montarea capacului conform detaliilor de execuie.
Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar, care se monteaz pe tub.
Capitol XVII
Borduri i rigole prefabricate
258 | P a g e
Art.43. Montarea bordurilor
Limea spturii va fi egal cu limea elementului majorat ci 0,20 m.

Fundul spturii este adus cu grij la cotele prevzute n proiect i este compactat
dac este nevoie ca s ating 95% din densitatea optim Proctor normal. n cazul unei
spturi mai adnci fa de cota prescris, antreprenorul trebuie s compenseze diferena de
cot prin creterea grosimii fundaiei bordurii i rigolei. Cnd lucrrile sunt montate pe pat de
nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat. Caietul de sarcini speciale sau inginerul
lucrrii stabilete condiiile de depozitare provizorii de refolosire sau de evacuare a pmntului
rezultat din spturi.
Bordurile i rigolele prefabricate sunt montate pe o fundaie de nisip sau beton de minim
10 cm grosime. Caietul de sarcini speciale sau planurile de execuie stabilesc natura i
dimensiunile fundaiei, precum i un eventual element de sprijinire a bordurii i a dispozitivului
destinat s asigure scurgerea apelor infiltrate n corpul drumului.
Rosturile nu vor trebui s aib mai mult de 2 cm grosime i vor fi rostuite cu mortar M50.
Bordurile i rigolele prefabricate sunt puse urmrind cotele, aliniamentele i declivitile
stabilite prin detaliile de execuie.
Toleranele admise la montarea bordurilor i rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fa de
cotele prevzute n profilele transversale corespunztoare i n profilul lung.
Capitol XVIII
ncercri i controale
Art.44. Controlul de calitate i recepia lucrrilor
Independent de ncercrile preliminare de informare i ncercrilor de reet privind

calitatea materialelor elementare care intervin n constituia lucrrilor i fac obiectul art.16 al
prezentului fascicul, se va proceda la:
D. ncercri preliminare de informare
Aceste ncercri, care cuprind studii de compoziie a betoanelor, precum i ncercri de
studii, sunt efectuate naintea nceperii fabricrii betoanelor
E. ncercri de control de calitate
ncercrile de control de calitate sunt efectuate n cursul lucrrilor n condiiile de
frecven, specificate n tabelul 33, completat cu dispoziiile caietului de sarcini speciale.
F. ncercri de control de recepie
ncercrile de control de recepie sunt efectuate fie la sfritul execuiei uneia din fazele
lucrrii, fie n momentul recepiei provizorii a lucrrii, n condiiile precizate n tabelul 33,
completat cu dispoziiile caietului de sarcini speciale.
259 | P a g e
Tabel 33
Control
Denumirea lucrrii Natura ncercrii Frecvena
A B C
Betoane > C 8/10 Studiul compoziiei . . Pentru betoane
ncercri la compresiune . . . de clase > C8/10.
ncercri la ntindere . . . Pe pri de
lucrare
Betoane < C 8/10 ncercare la compresiune . Pe pri de lucrri
ncercare la plasticitate . la cererea
dirigintelui
Cofraje Controlul dimensiunilor de amplasare i . naintea betonrii
soliditate fiecrui element
Armtur Controlul poziiei armturilor .
Lucrri executate din Controlul dimensiunilor i ncadrrii n .
beton sau zidrie din tolerane
piatr brut sau Controlul corectrii finisrii a feei .
bolovani vzute
Lucrri de protejare a Amplasarea lucrrilor . .
anurilor rigolelor i Dimensiunile i calitatea lucrrilor . .
casiurilor Profilul longitudinal, seciunea i . .
grosimea protejrii
Drenuri transversale Amplasamentul i nclinarea .
de acostament Dimensiunile .
Posibilitatea de scurgere n an .
Drenuri longitudinale Amplasament . .
Cotele radierului .
Realizarea corect a filtrului .
Amplasarea camerelor de vizitare . . La fiecare lucrare
Canalizare Amplasament . .
Cotele radierului .
Pozarea corect a tuburilor i realizarea .
mbinrilor ntre ele
Realizarea corect a umpluturii .
Aezarea i execuia corect a gurilor . .
de scurgere i a cminelor de vizitare
Racordarea ntre gurile de scurgere i .
canalizare
Borduri de trotuar Amplasament . . .
Realizarea corect a fundaiei .
Respectarea cotelor . .
260 | P a g e
Capitol XIX
Recepia lucrrilor
Lucrrile privind scurgerea i evacuarea apelor de suprafa, vor fi supuse de regul

unei recepii preliminare i unei recepii finale, iar acolo unde sunt lucrri ascunse, care necesit
s fie controlate i recepionate, nainte de a se trece la faza urmtoare de lucru cum sunt
lucrrile de drenaj, canalizare, .a. acestea vor fi supuse i recepiei pe faz de execuie.
Art.45. Recepia pe faze
n cadrul recepiei pe faz (de lucrri ascunse), se va verifica dac partea de lucrare ce
se recepioneaz s-a executat conform proiectului i atest condiiile impuse de documentaia
de execuie i de prezentul caiet de sarcini. n urma verificrilor se ncheie proces verbal de
recepie pe faze n care se confirm posibilitatea trecerii execuiei la faza imediat urmtoare.
Recepia pe faz se efectueaz de ctre inginerul lucrrii i antreprenorul. Documentul
se ncheie ca urmare a recepiei i poart ambele semnturi.
Recepia pe faze, se va face n mod obligatoriu la urmtoarele momente ale lucrrii:
e) Pentru drenuri
o trasarea i amplasarea cminelor
o executarea spturii la cot
o realizarea radierului i pozarea tubului drenant
o la realizarea umpluturii drenante
f) Pentru canalizri
o trasarea canalului i amplasarea gurilor de scurgere i cminelor de vizitare
o executarea spturii, la cote la canal i cmine
o pozarea tuburilor i realizarea mbinrilor dintre acestea
o realizarea radierului din gurile de scurgere i cminele de vizitare
o realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru nlime i la realizarea
umpluturii la cota final
g) Pentru lucrri din beton i zidrii: anuri ranforsate, anuri zidite, camere de cdere,
.a.
o trasarea
o execuia spturilor la cote
o executarea cofrajului
o montarea armturii
h) Drenuri transversale de acostament
o la realizarea acestora
Registrul de procese verbale de lucrri ascunse, se va pune la dispoziia organelor de
control, ct i comisiei de recepie preliminar sau final.
261 | P a g e
Art.46. Recepia preliminar
La terminarea lucrrilor sau a unor pri din acestea, se va proceda la efectuarea

recepiei preliminare a lucrrilor, verificndu-se:
o concordana cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini
speciale i a proiectului de execuie
o dac verificrile prevzute n prezentul caiet de sarcini au fost efectuate n
totalitate
o dac au fost efectuate recepiile pe faze i rezultatul acestora
o condiiile tehnice i de calitate ale execuiei, precum i constatrile consemnate
n cursul execuiei de ctre organele de control (client, inginer, etc.)
n urma acestei recepii se ncheie Procesul verbal de recepie preliminar i n care se
consemneaz eventualele remedieri necesare, termenul de execuie a acestora i recomandri
cu privire la modul de inere sub observaie unde s-au constatat unele abateri fa de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Art.46. Recepia final
La recepia final a lucrrilor, se va consemna modul n care s-au comportat lucrrile,

dac au funcionat bine i dac au fost bine ntreinute.
Anex Documente de referin
pentru Caiet de sarcini generale la Dispozitive de scurgere i evacuarea apelor de suprafa
IV. ACTE NORMATIVE

Ordinul comun MT/MI Norme metodologice privind condiiile de nchidere a circulaiei i
nr. 411/1112/2000, de instruire a restriciilor de circulaie n vederea executrii de
publicat n M.O. lucrri n zona drumului public i/sau pentru protejarea drumului
nr. 397 din 24.08.2000
NGPM/1996 Norme generale de protecia muncii
NSPM nr.79/1998 Norme privind exploatarea i ntreinerea podurilor
Ordinul M.I. nr. 775/1998 Norme de prevenire i stingere a incendiilor i dotarea cu
mijloace tehnice de stingere
Ordinul AND nr. 116/1999 Instruciuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de
ntreinere, reparare i exploatare a drumurilor i podurilor
V. REGLEMENTRI TEHNICE
NE 012 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton
armat i beton precomprimat
VI. STANDARDE
262 | P a g e
n cofraje fixe. Condiii tehnice de calitate

n cofraje glisante. Condiii tehnice de calitate
Partea 1 determinarea rezistenelor mecanice
Partea 2 analiza chimic a cimenturilor
SR EN 196/3 + Metode de ncercri ale cimenturilor.
SR EN 196/3-AC Partea 3 determinarea timpului de priz i a stabilitii
SR EN 196/6 Metode de ncercri ale cimenturilor. Determinarea fineii
SR EN 196/7 Metode de ncercri ale cimenturilor. Metode de prelevare i
pregtire a probelor de ciment
SR 227/2 Cimenturi. ncercri fizice. Determinarea fineii de mcinare prin
cernere pe proba de 100 g
SR 388 Ciment Portland
STAS 438/1 Produse de oel pentru armarea betonului. Oel beton laminat la
cald. Mrci i condiii tehnice de calitate
SR EN 459/2 Var pentru construcii. Partea 2 metode de ncercare
STAS 539 Filer de calcar, filer de cret i filer de var stins n pulbere
SR 648 Zgur granulat de furnal pentru industria cimentului
SR 667 Agregate naturale i piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri.
Condiii tehnice de calitate
STAS 790 Ap pentru betoane i mortare
SR EN 933/2 ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor
Partea 2 Analiza granulometric. Site de control, dimensiuni
nominale ale ochiurilor
SR EN 1097/1 ncercri pentru determinarea caracteristicilor mecanice i fizice
ale agregatelor
Partea 1 Determinarea rezistenei de uzur (micro-Deval)
STAS 1275 ncercri pe betoane. ncercri pe betonul ntrit. Determinarea
rezistenelor mecanice
STAS 6400 Lucrri de drumuri. Straturi de baz i de fundaie. Condiii
tehnice generale de calitate
STAS 10796/1 Construcii anexe pentru colectarea i evacuarea apelor.
Prescripii generale de proiectare
STAS 10796/2 Construcii anexe pentru colectarea i evacuarea apelor. Rigole,
anuri i casiuri. Prescripii de proiectare i execuie
STAS 10796/3 Construcii pentru colectarea apelor. Prescripii de proiectare i
amplasare
263 | P a g e
3 N CAIET DE SARCINI
SISTEME DE SECURITATE
264 | P a g e
b. Semnalizare rutier pe vertical indicatoare rutiere

i. Generaliti
1. Prezentul caiet de sarcini stabilete condiiile tehnice generale de
calitate, pe care trebuie s le ndeplineasc lucrrile de
semnalizare rutier pe vertical indicatoare.
2. La executarea lucrrilor de semnalizare se respect prevederile
din standardele i normativele n vigoare, n msura n care
completeaz i nu contravin prezentului caiet de sarcini.
3. Antreprenorul este obligat s asigure adoptarea msurilor
tehnologice i organizatorice care s conduc la respectarea
strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
4. n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de
sarcini, beneficiarul va dispune ntreruperea execuiei lucrrilor i
luarea msurilor ce se impun.
ii. Materiale folosite

Pentru semnalizarea pe vertical se utilizeaz indicatoare rutiere cu tabl reflectorizant
montate pe stlpi metalici.
iii. Forme, culori, semnificaii ale indicatoarelor

1. Indicatoare de avertizare a pericolului
Acest tip de indicatoare se prezinta in urmatoarele doua forme:
Triunghiuri echilaterale
Au chenar rosu prezentnd o figura desenata in culoarea neagra pe fond alb.
Dreptunghiurile
Sunt de marimi diferiite prezentnd pe fond alb sageti rosii care indica sensul
virajului sau benzi inclinate descendente spre partea carosabila.
2. Indicatoare de reglementare
De prioritate:
Formele cele mai variante sunt intlnite la acest tip de indicatoare:
- triunghiuri echilateral alb cu chenar rosu
- octogon de culoare rosie avnd inscrisa inscriptia STOP
De interzicere sau restrictie:
Cu singura exceptie care se prezinta sub forma patrata, toate celelalte figuri de forma
circulara cu chenar rosu in marea lor majoritate afisnd diverse inscriptii, desene pe fond
alb sau albastru.
De obligatie:
Sunt in totalitate circulare, pe fond albastru prezentnd sageti albe, reprezentati
schematice, valori pentru viteze de circulatie.
3. Indicatoare de orientare si informare

Indicatoare de orientare
265 | P a g e
Forma in care se prezinta acest gen de indicatoare este cea dreptunghiulara si cea cu
sageata, majoritatea avnd fond albastru pe care sunt inscrise cu diverse caractere, denumiri de
localitati, etc., cu culoare alba.
Indicatoare de informare
Acest tip de indicatoare au forme patrate sau dreptunghiulare de culoare albastra (fondul)
pe care sunt prezentate simbolic diverse utilitati din imediata apropiere.
4. Semne aditionale
Acest tip de indicator are forma dreptunghiulara dar cu cteva exceptii si pe cea patrata,
sunt montate sub indicatoarele prezentate mai sus cu scopul de a atentiona conducatorii
autovehiculelor asupra unor particularitati ale tronsoanelor de drum.
iv. Controlul calitii panourilor

1. Verificrile ce se efectueaz sunt:
- forma i dimensiunile, n conformitate cu STAS 1848/1-86
- planeitatea feei
- verificarea rezistenei i nedeformabiliti ale dispozitivelor de prindere pe stlpi
- aspectul i exactitatea executrii simbolului
- aplicarea corect a foliei reflectorizante, care trebuie s prezinte o bun aderen, s nu aib
ncreituri i umflturi
- aspectul i exactitatea inscripiilor
2. Verificarea dup montare a indicatoarelor const n:
- respectarea prescripiilor de instalare, innd seama de
distanele i nlimile prevzute modul de prindere pe stlpi
- este interzis montarea reclamelor i a altor panouri pe
suprafaa de teren cuprins ntre marginea platformei drumului
i linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora i a
nu distrage atenia conductorilor de autovehicule.
v. Dimensiunile indicatoarelor
1. Dimensiunile indicatoarelor vor fi in conformitate cu reglementarile
Comunitatii Europene. Dimensiunile date in continuare sunt cele
considerate mari in legislatia romana.
2. Avertizare, reglementare si obligare
a) Indicatoare triunghiulare
Indicatorul Cedeaza trecerea fig. 34
latura = 1200
latimea chenarului = 150
latime banda = 13
Alte indicatoare triunghiulare
266 | P a g e
latura = 900
b) Indicatoare circulare
diametrul = 800
c) Indicator de forma octogonala
inaltimea = 950
d) Indicator de forma patrata
latura = 650
3. Indicatoare de orientare (si informare)
a) Dimensiunile necesare vor rezulta din continutul informatiilor de pe indicator.
Aceste indicatoare sunt fig. 82a, 82b, 82c, 82e, 86, 92a, 92b, 93, 94, 95b, 96a, 97a, 98a,
98b, 99, 100, 101, 102, 103a, 103b.
Forma poate varia intre un patrat si dreptunghi cu raportul lungime/latime cuprins intre 2 si 2,5.
b)Indicatorul Parcarea fig. 127a.
lungime = 650
latime = 500
vi. Metode de testare a foliei reflectorizante

1. Materialele retroreflectorizante vor fi clasa 2 (high intensity grade).
2. Foliile care apartin acestei clase detin o inalta performanta de retroreflexie. Aceste
folii sunt constituite din microbile de sticla aderente la o rasina sintetica, incapsulate de catre o
suprafata plana la exterior.
3. Foliile retroreflectorizante sunt marcate de catre producatorul lor.
4. Semnele de marcare sunt integrate in folii in timpul fabricatiei si nu pot fi indepartate
prin metode fizice sau chimice, fara a nu provoca distrugerea sistemului de retroreflexie.
5. Modelul si locul de aplicare a semnelor de identificare vizuala permite identificarea
producatorului si numarul anilor de utilizare a foliei retroreflectorizante.
6. Semnele de identificare vizuala pot fi vizibile la lumina retroreflectata, cnd
suprafata foliei reflectorizante este iluminata perpendicular.
7. Metodele de testare pentru folii retroreflectorizante si indicatoare de circulatie
retroreflectorizante constau din metode de testare fotometrice, metode de testare a
caracteristicilor mecanice si metode de testare la medii agresive. Necesitatile de calitate pe baza
testelor de calitate se vor prezenta in continuare separat, pentru folii retroreflectorizante si
indicatoare de circulatie retroreflectorizante.
8. Foliile retroreflectorizante din clasa 2 destinate realizarii indicatoarelor de circulatie
retroreflectorizante se pregatesc, se conditioneaza si interpreteaza rezultatele testarii si se
testeaza conform urmatoarelor proceduri:
- mostrele de folii reflectorizante, inainte de a fi testate, se aplica pe placute de aluminiu
cu grosimea de 2 mm sau pe aliaje de aluminiu de calitate asemanatoare cu Al2MG2MnO3.
267 | P a g e
- suprafata placutei metalice trebuie sa fie plana, iar dimensiunile si metoda de testare
trebuie sa fie in concordanta cu testul care se executa si recomandarile facute de producatorul de
folie retro-reflectorizanta.
- mostrele de folii retroreflectorizante din materiale din clasa 1 si clasa 2, se vor conditiona
timp de 24 ore la temperatura de 23oC 2oC si 50 RH + 5%.
9. Rezultatele testarii se exprima ca o marime medie, provenita din cel putin trei
determinari a trei mostre testate in conditii asemanatoare.
vii. Analize fotometrice

1. Coeficient de retroreflexie - R permite sa se determine nivelul de calitate al
vizibilitatii pe timp de noapte pentru un semnal retro-reflectorizant. Coeficientul de
retroreflexibilitate R se exprima in CD/LX.M2 si se masoara cu aparate special denumite
retroreflectomere.
2. Determinarea se executa pe mostre de dimensiuni de 15x15 cm aplicate pe suport
din aluminiu, la unghiuri de incidenta a sursei luminoase de 5o, 30o, 40o in raport cu normala si
la unghiuri de receptie de 0,2o - 0,33o, 1o, 2o, in raport cu fascicolul incident.
3. Valoarea coeficientului de retroreflexie R, rezulta ca o medie a citirilor efectuate in
diferite puncte pe toata suprafata mostrei de folie retroreflectorizanta.
viii. Culoare
1. Culoarea foliilor reflectorizante se determina pe mostre avnd dimensiunile de 5x5
cm, aplicate pe placute de aluminiu.
2. Masurarea culorii se face cu Colormeter, proba fiind iluminata cu o sursa de
iluminare Standard D65, sub un unghi de 45o fata de suprafata normala si cu o directie de
masurare de 0o (Geometrie de masurare 45/0).
ix. Teste de verificare a caracteristicilor mecanice

1. Adeziunea la suport
a. Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o buna aderenta la suport,
indepartarea prin jupuire neputnd fi posibila fara distrugerea materialului retroreflectorizant.
b. Testul de adeziune se executa pe esantioane avnd dimensiunile de 10x15 cm.
2. Teste de verificare a rezistentei la mediu - Rezistenta la coroziune
a. Se determina rezistenta la ceata salina produsa prin atomizarea la 35oC 2oC, a
unei solutii de 5 parti greutate clorura de sodiu dizolvata in 95 parti greutate apa distilata.
Mostrele de testat au dimensiunile de 15x15 cm si sunt supuse actiunii cetii salina la min. doua
cicluri de cte 22 ore fiecare ciclu. Ciclurile vor fi separate printr-un interval de 2 ore la
temperatura camerei, timp in care mostrele pot fi uscate. Dupa testare, mostrele vor fi spalate cu
apa distilata si uscate cu o psla in vederea examinarii.
b. Testul de rezistenta la coroziune poate fi considerat corespunzator daca mostrele
testate nu prezinta defecte de suprafata de tip fisuri, decolorari, etc.
3. Rezistenta la intemperii
a. Mostrele de folii retroreflectorizante, cu exceptia culorilor oranj si maro, se expun in
diferite zone climatice, timp de 2 ani, cu fata catre sud si inclinate la 45o.
268 | P a g e
b. In vederea testarii mostrelor se spala, se usuca cu crpa moale sau burete si

apoi se spala cu apa distilata.
c. Testul se considera corespunzator daca mostrele de folii reflectorizante:
d. Nu prezinta defecte de suprafata de tipul basici, cojiri fisuri sau maxim 0,8 mm
contractii, intinderi sau desprinderi de suport
4. Suprafata total uda - Determinarea coeficientului de retroreflexie
a. Performantele de retroreflectibilitate ale unei folii pe timp de ploaie, se simuleaza in
laborator.
b. Mostrele de testat avnd dimensiuni de 15x15 cm, trebuie sa aiba intreaga
suprafata de sus in jos, acoperita cu un film de apa.
c. Aceasta se realizeaza prin variatia presiunii apei de la furtun. Determinarea
coeficientului de retroreflexie se face in conditiile in care apa cade pe suprafata foliei. Testul se
considera corespunzator, daca coeficientul de retroreflexie pastreaza minim 90% din valoare.
d. Controlul calitii materialelor nainte de punerea lor n oper se face de ctre
Antreprenor, prin laboratorul su.
x. Confecionarea i vopsirea stlpilor de susinere, confecionare

1. Stlpii pentru sustinerea indicatoarelor metalice au lungimea de 3,5 m si se
confectioneaza dupa cum urmeaza:
- pentru stlpii indicatoarelor de forma triunghiulara, rotunda, sageti precum si
pentru cele in forma de patrat sau dreptunghi avnd latura cea mai mica sub 1,0 m, se foloseste
teava de otel cu diametre de 48-51 mm si grosimea peretilor de minim 3 mm
2. Se pot utiliza si alte tipuri de stlpi daca acestea sunt aprobate de Inginer.
- pentru dispozitivele de sustinere ale panourilor din profile speciale de aluminiu se
foloseste teava sau profile de otel si sunt dimensionate in functie de suprafata panoului, pe
raspunderea ofertantului.
3. Caracteristicile acestor sustineri se precizeaza in cadrul ofertei.
4. Dispozitivele de sustinere a indicatoarelor se protejeaza cu grund de fier sau plumb
si se vopsesc in culoare gri.
xi. Confecionarea i vopsirea indicatoarelor

1. Indicatoarele se vor confectiona din aluminiu astfel inct sa se realizeze cu precizie
formele si dimensiunile prevazute in prezentul caiet de sarcini.
2. Indicatoarele de forma triunghiulara, rotunda, dreptunghiulara cu laturi sub 1,0 m si
cele in forma de sageata - se vor executa din tabla de aluminiu cu grosimea de min. 2,0 mm,
avnd conturul ranforsat prin dubla indoire sau cu profil special din aluminiu.
3. Panourile dreptunghiulare sau patrate avnd latura cea mai mica de cel putin 1,0 m
se executa din profile speciale imbinate pe verrticala.
4. Nu se admit prinderi prin sudura sau nituire.
5. Suruburile utilizate trebuie protejate anticoroziv.
6. Spatele indicatorului si rebordul se vopsesc in culori gri.
7. Folia reflectorizanta se aplica pe suport din aluminiu.
269 | P a g e
8. Pregatirea suprafetei indicatoarelor in vederea aplicarii foliei reflectorizante se face

dupa cum urmeaza:
- degresarea suprafetei pentru a indeparta petele de ulei cu apa si detergenti la
temperatura de aproximativ 25oC
- inlaturarea urmelor de praf cu o crpa moale curata si stergerea cu o crpa inmuiata in
alcool
dupa zvntare se aplica folia reflectorizanta.
9. Aplicarea foliei reflectorizante
a. Folia ce se va utiliza este de tip clasa 2 (tip high intenssity grade). Foliile trebuie sa
corespunda calitativ conditiilor mentionate in cap. "Metode de testare a foliei reflectorizante".
b. Aplicarea foliei se poate face "la rece" atunci cnd se foloseste folie cu adeziv la
presiune sau "la cald" atunci cnd se utilizeaza folie cu adeziv activat la cald.
xii. Condiii tehnice, reguli i metode de verificare

1. La dimensiuni se admit tolerane de + 1% pentru indicatoarele metalice.
2. Tolerane admise:
+ 1 mm pentru nlimi ale literelor pn la 130 mm
+ 2 mm pentru nlimi mai mari de 130mm
+ 0,5mm la grosimi ale literelor pn la 18 mm
+1 mm pentru grosimi mai mari de 18mm
xiii. Recepia lucrri

1. Recepia preliminar la terminarea lucrrilor
2. Recepia preliminar se face odat cu recepia preliminar a ntregii lucrri
conform normelor legale n vigoare.
3. Recepia final se face odat cu imbrcmintea, dup expirarea perioadei de
verificare a comportrii acesteia, conform normelor legale n vigoare.
270 | P a g e

Caietul de Sarcini PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caietul de Sarcini PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DESEURILOR SOLIDE IN JUDETUL BIHOR

CONSTRUIRE DRUMURI DE ACCES LA FACILITATI

JUDEUL BIHOR CONSILIUL JUDEEAN

Responsabil achiziii publice,

Angajator/ Cumprtor/ Beneficiar/ Autoritatea Contractant se refer la Consiliul Judeean

A CAIET DE SARCINI GENERAL

3. DOMENIUL DE APLICARE AL LUCRRII

2. Lot 2. Amenajare acces statie de transfer la DN 19D km km 1+605.50 stanga -

1.2. Autoritatea contractant

Responsabilul direct pentru implementarea sistemului de management integrat al deeurilor

1.3. Instituiile Beneficiarului

1.4. Informaii generale corespunztoare, referitoare la ara de implementare a proiectului

1.5. Situaia existent n sectorul relevant

Programul Operaional Infrastructur Mare (POIM)

Axa Prioritar 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu n condiii de management eficient

3.1 Reducerea numrului depozitelor neconforme i creterea gradului de pregtire

Proiecte integrate de consolidarea i extinderea sistemelor integrate de management al

Consolidarea capacitii instituionale a beneficiarilor n domeniul sistemelor integrate de

Implementarea unui sistem integrat de management al deeurilor la nivelul municipiului

Sprijin pentru pregtirea portofoliului de proiecte aferent perioadei 2014-2020 i post

3.2 Creterea nivelului de colectare i epurare a apelor uzate urbane, precum i a

Proiecte integrate de ap i ap uzat (noi i fazate), cu urmtoarele tipuri de subaciuni:

Construirea/reabilitarea reelelor de canalizare i a staiilor de epurare a apelor uzate (cu

Implementarea i eficientizarea managementului nmolului rezultat n cadrul procesului

Reabilitarea i construcia de staii de tratare a apei potabile, mpreun cu msuri de

Reabilitarea i extinderea sistemelor existente de transport i distribuie a apei;

Dezvoltarea i mbuntirea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu ap

Dezvoltarea unui laborator naional pentru mbuntirea monitorizrii substanelor

Asociaiile de Dezvoltare Intercomunitar prin Operatorii Regionali (OR) de Ap

Pentru investiiile aferente Municipiului Bucureti, beneficiarul proiectului va fi Primria

Ministerul Mediului, Apelor i Pdurilor va promova operaiunile viznd mbuntirea

Autoritatea central de protecie a mediului n Romnia este Ministerul Mediului Apelor si

controlul polurii industriale,

calitatea aerului i zgomot ambiental,

managementul ariilor naturale protejate, conservarea biodiversitii, securitatea

gestionarea substanelor i preparatelor chimice periculoase,

protecia solului i subsolului,

managementul sectorului forestier,

integrarea cerinelor privind protecia mediului n celelalte politici sectoriale, n

ocrotirea biodiversitii, reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului romnesc,

ameliorarea calitii factorilor de mediu n zonele urbane si rurale,

managementul riscului i prevenirea dezastrelor provocate de inundaii.

aprarea mpotriva inundaiilor, nlturarea i reducerea efectelor calamitilor naturale

amenajarea complex a bazinelor hidrografice pentru reabilitarea surselor de ap

reconstrucia ecologic i conservarea biodiversitii,

infrastructura de ap/ap uzat, sisteme integrate de management al deeurilor,

realizarea de perdele de protecie, toreni, drumuri forestiere.

structurale. Autoritatea de Management (AM) pentru POIM este reprezentat de Direcia

Stadiul curent al sectorului deeurilor n Romnia

Aceast regionalizare solicit nfiinarea ADI pentru coordonarea eforturilor referitoare la

Stadiul curent al sectorului deeurilor n Judeul Bihor

o Aproximativ 217.000 t de deeuri colectate anual

o Nivelul de racordare este sub 100% n zonele urbane si rurale

o Colectarea selectiv este implementat in anumite zone ale Judetului inclusiv in

o Echipamentele existente sunt nvechite i insuficiente n special din punctul de

o Exista doua instalatii de compostare cu capacitatea totala de 6.200 t/an care

o Capacitatile existente pentru tratarea fractiei biodegrabile a deseurilor nu

o Nu exista statii pentru tratarea deseurilor mixte

o Colectarea selectiv este implementat in multe zone pe baza proiectelor

o Exista instalatii de sortare cu capacitatea totala de 41.000 t/an, care deservesc

o Deeurile si reziduurile sunt depozitate la depozitul judetean existent la Oradea

o Depozitarea a peste 171.000 t deseuri pe an

o Depozitarea deeurilor mixte i a reziduurilor netratate, produc astfel cantiti