In islamul sunnit, exista un grup de specialisti, juristii, a caror sarcina, delegata de

comunitate, e aceea de a interpreta si analiza instructiunile divine; Coranul si

sunnah sunt intelese prin medierea acestor savanti, complexitatea interpretarii
datelor din textul sacru impune construirea acestei comunitati interpretative aparte.
Autoritatea lor ar trebui sa fie una strict bazata pe competente, negociabila,
contestabila, nu absoluta. Ca in orice structura umana, puterea atrage si adesea ei
se erijeaza in posesori ai discursului divin. Teoretic, orice discurs al acestor savanti
poate fi contestat daca un alt individ poseda cunostintele necesare, de aici si
legitimitatea reformei in islam. Practic, e cam greu pentru ca ceea ce era initial o
simpla interpretare failibila a unui individ capata prin varii mecanisme autoritate
absoluta si e impusa prin traditie ca axioma incontestabila (vezi taqlid-ul) de origine
divina. Nu exista unanimitate de opinii in islam decit asupra a foarte putine
chestiuni generale, in rest avem o diversitate de opinii explicabila tocmai prin
prezenta multipla a acestor canale interpretative umane. Fapt care ar trebui sa
intemeieze teologic o anumita tolerare a diversitatii si descentralizare a actului
interpretativ, dar care, sub influenta salafita, mai ales, a trecut foarte mult in umbra
si este adesea uitat. Teoretic, juristul trebuia sa fie un om prin excelenta moral, cu
foarte multe cunostinte din varii domenii, care sa nu fi mintit niciodata... e o pagina
intreaga de atribute ideale care conditioneaza autoritatea juristului. Practic, e vorba
de oameni dominati de supozitiile si prejudecatile epocii lor care au facut ce au
putut mai bine intr-un anumit context social. Adesea verdictele lor spun mai multe
despre mentalitatea societatii in care traiesc decit despre islam. Cea mai mare
problema e autoritatea care le e atribuita sau pe care si-o aroga, problema corelata
de mecanisme sociale, politice. Un alt dezechilibru a fost introdus prin accentul
major pus de ahl al hadth pe hadithuri in raport cu Coranul. Coranul are mai mult o
substanta etica decit legalista, iar principiile universale enuntate acolo ar intari o
perspectiva mai umanista si morala decit hadithurile.

In islamul shiit, partial lucrurile difera in sensul ca autoritatea actului interpretativ e

delegata exclusiv celor 12 imami alesi divin pe principiul ca textul sacru infailibil e
insuficient in absenta unui canal interpretativ la fel de infailibil. Asta corelat si cu
misticismul prezent in islamul shiit (si sufit). Orice alta interpretare e din start
failibila si nu e obligatorie. In absenta unui imam ales divin, marja, autoritatea
suprema in domeniul jurisprudentei (important de stiut ca la ei marja e insarcinata
doar cu chestiunile ce tin de jurisprudenta nu si de aqidah, istorie, tafsir; nu esti
obligat sa urmezi o marja in credinte, in opinii despre evenimente istorice, ci doar in
ce priveste reglementarea juridica a vietii, asta le diminueaza cumva importanta si
autoritatea) preia aceasta functie temporar si conditionat, fara pretentii de
perfectiune interpretativa. De aceea si sistemul plural al marjelor, fiecare shiit poate
alege si urma marja care il convinge, nu e o ierarhie obiectiva intre ele si nici nu e
vorba de o influenta limitata in functie de localizare (poti fi iranian si sa il urmezi pe
Khoei sau iraqian si sa il urmezi pe Fadlallah, libanez). Khamenei n-are nici o
influenta asupra unui musulman care il urmeaza pe Sistani sau invers si Sistani nu
poate contesta autoritatea lui Khamenei, nici invers. Sigur, ca sa ajungi marja e iar
vorba de trecerea anumitor etape de cunoastere. Alta diferenta la shiiti e ca nu poti
urma decit o marja in viata, pentru ca contextul social poate schimba verdictele,
deci savantul trebuie sa fie familiarizat cu circumstantele actuale ale musulmanilor.

Mai intii o intrebare de detaliu: cum iti alegi marja? Declari public ca esti adeptul uneia sau
alteia? Poti alege dupa care sa fi judecat?
Mai larg insa, inteleg ca e mai degraba o problema de recunoastere din partea credinciosului si
legitimitate recunoscuta in domeniu interpretului? Trebuie si un mecanism social-politc de
recunoastree... Fiindca altfel cum s-ar putea fundamenta puterea politica a clericilor in Iran?
(In alta ordine de idei, dupa desfiintarea califatului de catre Ataturk, ce s-a intimplat cu titlul? N-
a lasat un loc gol in spatiul politic sunnit?) Da, exact, teoretic puterea juristilor e dependenta si
legitimata de autoritatea pe care le-o delega credinciosii in baza anumitor competente, nu doar
cognitive, ci si morale, pe care ei trebuie sa le demonstreze. Si daca nu le poseda, ar trebui sa
poata fi contestati. Puterea politica a anumitor clerici din Iran - nu sunt toti, Yusuf al Sanei e
intemnitat si persecutat si multi altii ca el, desi, ca marja, au autoritate deplina - e o anomalie a
acestui regim, nu are precendent in istoria shiita, cred ca am mai discutat despre statul ''islamic''
al lui Khomeini si inventia absoluta pe care o are la baza, din perspectiva conceptelor si logicii
shiite traditionaliste. Si pentru shiiti, clericii nu au ce cauta in politica, rolul lor e strict acela de a
calauzi credinciosul in acele domenii ale vietii unde e nevoie de o anumita actiune prestabilita
pentru ca un act sa devina islamic sau islamic acceptat. Imamul acela ales divin da, rolul sau e
acela de a calauzi comunitatea la modul absolut, politic, in calitate de imam, si spiritual, ca
posesor infailibil al interpretarii corecte a Coranului. Khomeini practic si-a asumat functiile unui
imam ales divin printr-un artificiu conceptual legat de functia wilayat al faqih. Altfel cele doua
roluri au fost complet separate, ideologic separate, in istoria shiita, rolul interpretilor post epoca
imamilor alesi divin fiind doar acela de a oferi calauzire juridica failibila credinciosilor, nu si
unul politic. Nu prea cunosc istoria ideilor politice in islam, dar ce stiu e ca exista diverse
interpretari si legate de califat si obligativitatea sa si in islamul sunnit. Unii interpreteaza si ca nu
e necesar sa fie o anumita forma de guvernare, ci pur si simplu sa fie respectate anumite principii
islamice care se pot regasi si in sistemul democratic, de exemplu. Cei mai liberali. Dar la nivelul
mentalului colectiv al musulmanilor sunniti cred ca e un ideal destul de obscur, in sensul ca multi
il asociaza cu o epoca de aur din vremea Profetului pe care cred ca o pot reproduce imitind o
anumita forma de guvernare despre care, in fapt, nu stiu foarte multe. In islamul shiit nu exista
califat fara imam ales divin, deci pina la venirea imamului Mahdi totul e impostura.
ultumesc inca o data! Ca sa ma intorc la "pretextul" discutiei: inteleg ca, teoretic, e posibil si
"jihadul sexual", cita vreme a fost declarat de cineva suficient de influent in cadrul unei scoli
teologice oarecare, chiar daca conceptul in sine e (mi se pare mie?) absurd?
22 hours ago Like 1

Isac Alak Alina Imi cer scuze daca n-am reusit sa fiu mai clara, sistemul e simplu, dar probabil
nu stiu eu cum sa explic mai bine sau pornind de la ceea ce e deja cunoscut de catre dvs. Marja
si-o alege fiecare shiit dupa o investigatie prealabila (care e puternic recomandata, nu e bine sa
alegi din capriciu sau fara sa te fi informat bine anterior) a competentelor fiecareia; apoi e obligat
sa urmeze interpretarile acelei marja in domeniul jurisprudentei (doar) sau sa schimbe cu totul
marja, nu pot prelua o fatwa de la marja asta si alta de la alta (desi exista si aici niste discutii mai
complicate care ar permite niste exceptii). In sunnism astazi sunt mai putini cei care mai urmeaza
strict o anumita scoala de jurisprudenta, de obicei se practica analize selective, un fel de
combinare controlata a datelor oferite de cele 4 scoli. Mecanismul initial de recunoastere in
sunnism era cel legat de domeniul epistemologic; evident, conducatorii au avut nevoie de juristi
pentru a manipula/modela masele si juristii au avut nevoie de conducatori pentru a le fi
promovata scoala. In primele doua secole de dupa moartea Profetului au existau aproape 100 de
scoli de jurisprudenta, reduse apoi la 19, reduse apoi la 4. In sistemul asta de selectie au contat
mai multi factori externi, inclusiv sustinerea politica, scoala urmata de conducator dobindind mai
multa prestanta si influenta; conducatorii la rindul lor preferau o scoala si in functie de avantajele
personale pe care aceasta le oferea prin interpretarile sale - o scoala care recunostea puterea
absoluta a conducatorului era preferabila uneia care sustinea ideea posibilitatii contestarii unui
conducator nedrept in baza a mai multor variabile. In shiism cei 11 imami au detinut in
exclusivitate aceasta functie, iar dupa aceea s-au format aproximat 10 scoli din care au ramas 5,
iar astazi in Ithna Asharia/shiitii majoritari doar doua. Raportat la jihadul sexual, aici lucram cu
texte, poti scoate orice interpretare doresti din orice carte, daca tii neaparat. Cu un hadith, un
verset scos din context poti demonstra orice si daca te folosesti de aceste instrumente pline de
autoritate care intimideaza si blocheaza simtul critic al musulmanilor ignoranti (majoritatea
musulmanilor nu stiu cum functioneaza sistemul asta al jurisprudentei si pentru ei e o dovada
suficienta citarea unui verset sau a unui hadith) poti avea efectul scontat. Si daca e absurd,
imoral. Jurisprudenta sunnita a fost una foarte complexa si rafinata, astazi musulmanii s-au
obisnuit cu stilul salafit de argumentare, care a patruns pina si mediile sufite, shiite: citeva dovezi
textuale (versete, hadithuri), citeva opinii mentionate ale savantilor din trecut si gata o
concluzie/verdict indisputabila si obligatorie. Nu se mai cunosc toate discutiile, contextualizarile
si nuantarile care insoteau acest proces in trecut. Si probabil jihadistii au autoritatile lor, daca un
sheikh obscur, dar recunoscut de ei, declara ceva, se vor gasi multi sa-l urmeze. Si Osama era
inginer parca, oricum, n-avea pregatire teologica, dar asta nu l-a impiedicat sa declare jihad si sa
gaseasca adepti care sa il urmeze.
21 hours ago Like 2

Radu Ungureanu Dvs sinteti foarte clara, eu nu am informatiile/cunoasterea necesara. Pe mine

ma intereseaza mai degraba mecanismul institutional/ social, cel teologic oricum nu am cum sa-l
inteleg vreodata... Inteleg ideea scolilor teologice printr-o comparatie cu lumea academica
premoderna (neconfiscata de stat) - ofera credibilitate samd. Ce-mi scapa e legatura cu politicul -
cum se transforma aceasta recunoastere de "intelept normatiiv" (e corect sa numim asa un
imam?) in sursa a legitimitatii politice intr-un stat modern (care are nevoie de autoritate clara
etc.)
21 hours ago Like

Kataba Abatak Vedeti dle Ungureanu, de aceea v-am trimis mai intai la esenta. Sa intelegeti ce
spune dra Isac(al carui punct de vedere il apreciez) trebuie sa porniti de la baza.
21 hours ago Like