Tangney a argumentat faptul ca experientele rusinii sunt in primul rand experiente ale emotiei care apar la anumite

momente. Fischer si Tangney argumenteaza faptul ca emotiile joaca un rol adaptiv de baza in functionarea umana
prin tendinte ale actiunilor de organizare care modeleaza, constrang sau structureaza activitatea si gandirea umana.
Totusi, oamenii pot stabili in mod intentionat sa induca anumite emotii, cum ar fi entuziasmul si placerea, sau sa
evite stiuatiile asociate cu emotiile negative, multe experiente emotionale sunt involuntare. Acelasi lucru se
intampla si in cazul rusinii. Rusinea este o experienta nedorita si dificil de controlat. Tangney argumenteaza faptul
ca aceste experiente ale rusinii nu trebuie sa fie confundate cu factori pre-existenti, cum ar fi stima de sine scazuta,
care poate fi precursor al rusinii. De asemenea nu trebuie confundata cu efectul post-rusinii. De exemplu, dupa o
experienta a rusinii, simtindu-se devalorizati, oamenii pot devenii depresivi, retrasi, iritabili si asa mai departe.
Rusinea poate schimba starile mentale, de la care pot decurge alte stari si efecte. Si rusinea se poate contopii in
simtul identitatii proprii(cu imperfectiuni, ca un esec, imposibil de iubit, etc. ). Totusi, chiar si cand ne focusam pe
anumite episoade ale rusinii, ramane o controversa asupra intrebarii ce fel de emotie ar putea fi rusinea. Sectiunile
care urmeaza exploreaza aspecte ale efectului rusinii. Nu voi pune in discutie diferentele intre rusine si jena,
timiditate sau vina, deoarece acestea au fost explorate mai inainte si de altii.

Tomkins a fost unul dintre primii care a sugerat faptul ca rusinea a fost un efect innascut cu propria modalitate de
expresie faciala. Scriind la momentul declinului motivational. Ce este rusinea ? Teorii si ascensiunea revolutiei
cognitive, teoria efectului al lui Tomkins a fost original si oferit ca o folositoare contradictie a peisajului rece al
efectelor pure din punct de vedere cognitiv. Tomkins a argumentat faptul ca efectele fac lucrurile sa conteze. Fara
acestea nimic nu ar putea sa conteze; cu acestea orice este posibil. Teoreticienii efectului au jucat un rol major in
sublinierea importantei rusinii. Rusinea, Tomkins a crezut, este declansata de situatii care rezulta in intreruperea
placerii: post-rusinea ca un raspuns de efect auxiliar innascut si ca un inhibitor specific al continuarii interesului si
placerii. In timp ce dezgustul opereaza numai dupa ce ceva s-a intamplat, rusinea actioneaza numai dupa ce
interesul sau placerea au fost activate; inhiba pe unul sau pe celalalt sau pe amandoua. Activatorul innascut al rusinii
este reducerea incompleta a interesului sau fericirii.

Nathanson, care a facut destule ca sa dezvolte teoria rusinii a lui Tomkins, de asemenea argumenteaza faptul ca
rusinea-umilirea este un program de efect, creat pentru a fi declansat in acele situatii in care se afla un impediment
al continuarii efectului pozitiv, dar persoana ramane interesata si doritoare al acelui lucru care produce efecte
pozitive. Nathanson noteaza faptul ca rusinea este un auxiliar pentru efectele pozitive decat un efect adevarat
innascut:[dar] care poarta toate proprietatile celorlalte efecte. Functia sa evoluata este de a intrerupe si a modula
efectul pozitiv. Intradevar, Nathanson argumenteaza faptul ca la inceputul evolutiei inainte de dezvoltarea marilor
centre cognitive, tot ce a facut efectul rusinii a fost sa inchida efectele pozitive. Dar cu cat creierul a devenit mai
complex, cu atat mai multe functii au putu fi influentate de rusine.

Anxietatea apare central de experienta rusinii si este dificil de a lua in considerare rusineafara aceasta. Ar putea unul
sa aiba o experienta a rusini non-anxioasa ? H. Lewis a argumentat faptul ca episoadele de rusine contin o calitate
aproape la fel ca panica, unde capacitatea gandirii rationale se da la o parte. Nu suntem numai constienti de
scrutinitatea celuilalt dar de asemenea devin in mod intens si rapid starnit. Cu aceasta schimbare de efect putem sa
experimentam in mod intens anxietatea, ne putem simti mintile golindu-se, sa ne simtim legati in loc, dorindu-ne ca
pamantul sa se deschida si sa putem sa alunecam din viziunea celorlalti sau sa disparem. Acestea par a fi
involuntare(primitive) reactii defensive, evoluate pentru aparare rapida in potentiale situatii de pericol.

Lewis a trecut dincolo de definitia rusinii ca o reactie afectiva la dezacordul publicului. In rusine, sinele este in
acelasi timp agent si obiect al observatiei si dezacord, ca neajunsurile unui sine incomplet sunt expuse inaintea unui
alt observator internalizat. In sfarsit, rusinea duce la o dorinta de a scapa si de a se ascunde sa te scufunzi in podea
si sa dispari.

Anger Cofman argumenteaza faptul ca rusinea cauzeaza rupturi in podul interpersonal care este, o deconectare
intre persoane. Rusinea furia este legata unor astfel de rupturi. Totusi exista un numar de dificultati nerezolvate
aici. Mai intai teroristii rusinii au fost rar curati cand furia este legata rusinii si cand este o frustrare directa.

Acoperind sau ascunzand o posibila rusine cu furie este deseori denumit ca o salvare de fata ,o
strategie,cunoscuta ca fiind o sursa tipica a violentei masculine.In contextele sociale,relatia dintre indivizi si
imaginea fiecaruia,se incearca sa se creeze si aceasta le va afecta diferitele acoperiri pentru rusine,incluzand
furia.Expresiile furiei sunt de asemenea relatate ca domenii ale onorabilitatii din punct de vedere social definita.In
grupe de baieti saraci,experienta de a fi contrazis(fiind umilit)este un lucru serios si poate fi o amenintare la adresa
vietii daca unu nu reactioneaza imediat si isi arata puterea.Respectul si diferenta sunt cheile supravietuirii.Asa
ca,furia si agresivitatea sunt complexe si pot fi declansate de frustare,evaluarea negativa,simtul de a fi
inselat,nedreptatea,dezamagirea si asa mai departe.Exista totodata si un domeniu al furiei in sine.Se poate sa existe o
diferenta intre furia pe care o simtim fata de o persoana care ne-a distrus prezentarea noastra de sine si
imaginea,chiar daca stim ca exista ceva adevar in acuzatie(si faptul ca noi am exagerat asta poate insemna rusine-
furie),comparat cu furia umilita unde cantitatea de reflectie nu va putea schimba credinta noastra asupra faptului ca
celalalt este de vina.

Umilirea-furia se bate indeaproape cu umilinta.Totusi multi cercetatori tind sa separe rusinea si umilinta ,se prea
poate sa existe diferente importante intre ele.Pentru cei care face dif intre rusine si umilinta,apar din nou dif de
perspectiva.W.Miller,un avocat cu un interes in Norse Sagas,a scris cateva carti specifice umilintei.El in mod
intentionat a evitat de la bun inceput explorarea umilintei in domeniul torturii si sadismului,preferand sa se axeze pe
manifestarile zilnice.Miller vede umilirea ca pe ceva legat de pretentii sau mai concret,o emotie a
pretentiei.Umilirea loveste cand suntem expusi in a avea aspiratii si credinte care sunt dincolo de noi ;fiind prea
mari pentru cizmele noastre :Spre deosebire de rusine,umilirea poate trece granite ale grupului.Defapt,umilirea
este o experienta emotionala de a fi prins in mod nepotrivit,trecand granitele grupului intr-un teritoriu cu care acest
grup nu are vreo treaba.Daca rusinea este consecinta de anu trai la nivelul credintei,asteptarilorSi Klein a
argumentat faptul ca oamenii cred ca ei merita rusinea ;ei nu cred ca isi merita umilinta .Intrebarea demnitatii
este vazuta precum un efect contrastant al rusinii.Totusi,aceasta deseori lasa in urma intrebarea
demnitatii.Demnitatea pare sa fie mai mult despre a fi in control asupra sinelui,nu in mod necesar despre a castiga
lucruri pe care altii le admira,cum ar fi mandria.Cativa scriitori, vad pierderea demnitatii ca o parte mare si
importanta a rusinii.Totusi,relatia demnitatii cu rusinea este chiar neclara.Unul poate sa simta o acuta lipsa de
demnitatea fara o invinovatire personala atasata fie de sine sau de observator.Cand vine vorba de cazul in care
cineva sufera de o boala,frica de a pierde demnitatea cuiva poate fi o sursa majora a ascunzisului si chiar a
evitarii al unui posibil ajutor.Lazare argumenteaza faptul ca suferind de o boala poate deveni o problema atat pentru
rusine cat si pentru demnitate :cand pacientii discuta importanta in a muri cu demnitate indignarile la care se
refera aparint aparentei alterate(edem,epuizare,deformari etc),reducerea constientivitatii,incontinenta,nevoia de a fi
spalat si hranit,nevoia de a intreba sau de a cersi medicamente pentru a ameliora durerea,nevoia de a folosi un pat si
pierderea perceputa a rolurilor sociale importante si valorea sociala.Constientizarea unui om asupra corpului sau
care devine diform/isi pierde forma,ciudat sau neplacut in textura si in miros,cu emisiile corporale si fiind o posibila
sursa de a infecta alti indivizi(sa nu mai vorbim despre sursa bolii in sine cum ar fi HIV),acestea pot fi experiente
emotionale care pot opera in sau langa rusine in moduri unice si diferite.Dupa cum spune Lazarre,totusi,o cantitate
mare de rusine in aceasta arie/zona este cauzata de reactiile celorlalti asupra subiectului bolii atat de mult cat despre
valorile internalizate ale insusi bolnavilor.Pierderea demnitatii,ca umilinta,face parte din acele experiente care,la
suprafata,par a fi similare cu rusinea incat apar cateva eforturi in a explora mai adanc distinctiile sale subtile din
rusine.Dar demnitatea pare sa fie in mod specific, despre control de sine ,echilibru si respect.Ma indoiesc ca ne-am
putea gandi la rusine ca la o descriere a unei persoane muribunde care si-a pierdut controlul asupra functiilor
corpului.Si majoritatea dintre noi nu si-ar dori sa fie intr-o astfel de pozitie datorita pierderii controlului-pierderea
demnitatii.Totusi,din nou ma indoiesc ca noi ne-am vedea pe noi insine intr-o stare a rusinii daca un astfel de destin
ne-ar trada.Pierderea demnitatii prin boala nu pare sa fie pe placul lui Fischer si Tangney modelului asupra rusinii
care cere o actiune deplorabila,o exprimare sau o caracteristica cu un puternic subtext al unei fapte
gresite/rele.Psihoanalistul S.Miller sugereaza faptul ca personalitatea insasi-in mod particular obsesia si narcisismul-
poate fi construita in jurul unor scripturi despre ce este si ce nu este rusinos si protector impotriva rusinii.In mod
interesant,obsesia(dar nu narcisismul)este legata de mentinerea demnitatii prin controlul sentimentelor interne si
impulsiilor(daca nevoile dependentei,sexualitatea sau entuziasmul)-tinand lucrurile intr-o ordine si la locul
lor.Succesul in aceste eforturi este o sursa unei mandrii impunatoare.Cum ar fi acele persoane aparate .Rusinea
este parte a pierderii controlului,lasand ceva in afara.Narcisismul,totusi,implica in mod constant,incercarea de a
asigura o imagine pozitiva in ochii celuilalt prin fapte/calitati/proprietati speciale (ale frumusestii,talentului
etc).Narcisistul se teme de obisnuinta si traieste cu frica de a (fi dezvaluit ca)slab intotdeauna/nu fi suficient de
bun.Narcisistul ar putea sa aiba schimbari de stare cum ar fi episoade de furie pentru a obtine ce el sau ea
vrea.Demnitatea nu este o problema-cheie pentru ei cat este pentru obsedati.

Combinariile de efect sunt importante pentru un alt concept,conceptul rusinii ocolite-un concept preferat de catre
cativa cercetatori ai rusinii,in special ca o explicatie pentru anumite cazuri de violenta.O problema aici nu este
neaparat faptul ca oamenii pot ocoli sentimentele rusinii(pentru ca ei le gasesc ca fiind de netolerat sau niciodata nu
au putut sa invete procesul efectului rusinii)dar mai degraba,nu este ceva special despre rusinea ocolita.De
exemplu,in exemplul lui Ferster dat anterior,ne-am putea dori sa vorbim despre furia ocolita.In terapie,se poate sa
cautam sa ajutam persoana carepoate tolera sentimentele furiei fara o anxietate cuprinzatoare sau tristete.Daca
conditionarea si invatarea prin abordare este luata,se prea poate ca noi sa fi evitat furia,tristetea,vina,anxietatea si
asa mai departe.Ce nivel de procesare a acestor efecte progreseaza inainte de ca ocolirea sa fie necunoscuta,dar
unii autori cred faptul ca rusinea poate fi ceva ce noi nu constientizam.

Despre expresiile faciale,Tomkins a crezut ca harta efectelor este direct asupra expresiilor faciale si asupra
sistemelor,cu emotii specifice legate de expresiile specifice.Acest subiect a fost greu de studiat si in mod cert nu esre
asa de usor pe cat Tomkins a crezut.De exemplu,intr-o reluare/revedere/recorectare majora asupra datelor cercetarii,
a descoperit ca emotiile pot aparea fara expresii faciale si ca expresiile faciale pot aparea fara emotii .Expresiile
faciale pot difera conform cu orice emotii care sunt experimentate in privat sau public.Exista un
display/expunere/prezentare/afisare socioculturala cu regulile sale care afecteaza public expresiile
emotiilor.Combinatiile efectelor de asemenea i-au afectat pe cercetatori care au cautat pentru acele expresii faciale
asociate cu efecte specifice.In cazul depresiei,de ex,sunt diferente in tiparul nonverbal al comunicarii conform
asupra faptului daca depresia este anxioasa,furioasa sau este un tip endogen.In experientele rusinii din viata de zi cu
zi,acelasi lucru este cel mai probabil sa fie adevarat,cu furie,anxietate,sau dizgust facand parte din experienta rusinii
si astfel poate face parte din comportamentul nonverbal.Intr-un fel sau altul aceasta problema este de a intreba
oamenii sa pozeze expresii faciale,in absenta oricarui alt efect simtit ;dar apare o ingrijorare crescuta in a le cere
oamenilor sa faca o fata a efectului.(ex :furie,tristete ;rusine)se poate ca acestia sa foloseasca componente diferite
ale sistemului facial si chiar diferite zone ale creierului care sunt dedicate emotiilor provocate in mod
spontan..Astfel alte metodologii sunt cerute .Totusi atentia este ceruta,exista un acord general care implica evitarea
contactului vizual si miscari in a lasa capul jos.Dar daca inca nu este suficient de clar despre cum acestea pot fi
diferite/pot diferi de la sau sa fie similare cu reactiile timiditatii,expresiile anxietatii sociale sau eforturilor de a
ascunde furia.Si astfel studiile expresiilor faciale si ale emotiilor raman pline de propriile lor complexitati si
controversii.Vina de sine-un numar de scriitori au argumentat faptul ca rusinea este legata cu invinuirea de sine,unde
vina este legata cu invinuirea actiunilor celuilalt.Aici din nou,este o problema care necesita
rezolvare.Tangney,Wagner si Gramzow au gasit o corelatie semnificativa intre rusine si intern si atributiile sociale
ale studentilor.Totusi,acest stil nu este specific rusinii si este de regula asociat cu neuroticism si depresie.Din
moment ce vina de sina este discutata pe larg de Andrews in cap 2,nu este explorata in detaliu aici.Totusi,este luata
in considerare ideea ca vina de sine este intr-un fel sau altul paradoxal cand vine vorba despre perceptiile asupra
responsabilitatii.Shaver si Drown fac distinctii clare intre vina de sine ,responsabilitatea si cauzalitatea.De ex,o
persoana poate sa stie perfect/la fel de bine ca nu a cauzat o atributa personala negativa.(ex :un defect din
nastere)dar se poate simti rusinat cu toate acestea.Notat mai sus legat despre cazul femeii violate,ea se poate simti
ca un sine rau fara atributiile cauzalitatii personale.De acord,cuvantul rau poate avea diferinte semnificatii ,de
ex,un sens moral/rau sau un simt de dezgust/de nedorit.Astfel de distinctii sunt cruciale cand lucram cu pacienti dar
au inca un impact puternic asupra cercetarii rusinii.Vina de sine este un aliat apropiat al auto-criticii,dar este clar
faptul ca anumite forme de auto-critica nu sunt legate de rusine.De asemenea,operele legate de subiectul depresiei
sugereaza ca vulnaribilitatea pentru depresie este legata de 2 (presupuse din punct de vedere
ortogonal)dimensiuni,dependenta si auto-critica,dar exista putine informatii despre cum fiecare este legata de
rusine.Conform teoriei curente,tipurile de auto-critica trebuie sa fie predispuse la un grad ridicat la rusine.Dar exista
oameni dependenti ,care trebuie sa nu fie auto-critici cu ei insusi,de asemenea predispozitia la rusine ?Experienta
clinica sugereaza ca de regula sunt atrasi de aceasta stare si sunt auto-critici.Harper si Hoopes au argumentat faptul
ca dependenta are nevoie sa poata fi un potential script/tipar al rusinii izbitor/proeminent.Sunt auto-criticii si
indivizii dependenti predispusi la rusine in diferite metode ?Din nou ,aceste zone de studiu care au dezvoltat idei
similare(ex :asupra vinei de sine)dar care exista in literaturi separate.

Relatia dintre RUSINEA INTERNA si cea EXTERNA care a explorat cateva domenii cognitive ale rusinii (auto-
evaluari din viziunea celuilalt,standarde si comparatia sociala),putem acum reconsidera natura rusinii interne vs
natura rusinii externe.Totusi,rusinea interna si cea externa sunt deseori corelate impreuna,ele nu trebuie sa fie vazute
in aceasta maniera mereu.De ex,exista o dovada clara a faptului ca avand trasaturi sociale stigmatizate (ex :fiind
obez)nu trebuie sa conduca in mod necesar la o stima de sine scazuta sau un simt al rusinii interne personale.Unu
poate fi facut de ras de faptul ca nu are sentimentele rusinii-fiind fara rusine-fara un simt al unei rusini interne.Si
recunoscand ca altii gasesc comportamentul unei persoane rusinos cand acea persoana un el sau o ea,nu crede la fel
si poate de asemenea sa ridice un comportament antisocial.Un pedofil a constientizat ca ceilalti vad ca el foloseste
copii pentru activitati sexuale.

Ce este rusinea ?

-totusi el a avut un mic simt al rusinii interne pentru aceasta,totusi el a dat multe justificari.Eforturi in a-l face sa
simta jena,sa il faca de ras in inchisoare a dus la concluzia ca aceasta actiune nu a dat foarte multe rezultate in afara
faptului ca a reusit sa il convinga sa fie mai atent pentru a nu fi prins(sa isi ascunda activitatile).El poate constientiza
ca comportamentul sau i-a adus sanctiuni sociale severe dar nu faptul ca a fost rusinat intern de abuzul in
sine.Rusinea externa cere o abilitate de a anticipa cum altii pot judeca un comportament sau un atribut
personal.Cand comportamentul este controlat in mod pur de rusinea externa,oamenii care cred ca pot evita
descoperirea se pot angaja intr-un comportament al rusinii sociale,cum ar fi vizitarea prostituatelor.Daca este
prinsa,persoana poate aparea si chiar simti jenata de privirea celorlalti (fiind prins) ;dar nu poate fi spus/dedus faptul
ca rusinea este interna deoarece persoana poate avea viziunea/ideea ca prostitutia ar trebuie legalizata si ca el/ea nu
a facut nimic rau sau gresit.Controversiunea aici este ca rusinea poate aparea in absenta unei auto-evaluari negative
pentru niste actiuni care sunt rusinate.Ii este pedofilului intr-adevar rusine dar evita aceasta sau chiar nu exista
niciun strop de rusine in acest caz ?Mollon captureaza esenta despre cum rusinea implica constientizarea unui mod
de viata negativ in mintile celorlalti cu un citat al scriitorului existentialist Jean-Paul Sartre :A te vedea pe sine
rosind si a te simti transpirand etc ,acestea sunt expresii inexacte in care timidul obisnuieste sa isi descrie
starea ;ceea ce el incearca sa arate cu adevarat este faptul ca el in mod fizic si un constient constant asupra corpului
sau,nu cat este pentru el cat este pentru celalalt.Aceasta neliniste constanta in care aceasta retinere a alienarii
corpului meu ca fiind ceva neregulat poate determina.o frica patologica fata de inrosire(timiditate) ;acestea sunt
nimicuri dar o retinere metafizica oripilata de propriul corp,De fapt,aceasta este incorecta ;nu imi poate fi rusine/nu
ma pot simti jenat de propriul meu corp atata timp cat exista in acesta.Este corpul meu asa cum este si pentru
celalalt care ma jeneaza.

In timp ce rusinea se refera la actualele experiente emotionale la un moment dat/la un punct din timp,predispozitia
spre rusine se refera la acei factori inainte ca rusinea sa fie starnita.Totusi.M.D. Lewis noteaza ca aceasta ar putea fi
o distinctie artificiala :fundalul care declara de la aceste evaluari care apar,se poate ca niciodata aceasta lipsa a
activitatii cognitive-emotionale organizate si aceasta activitate ar trebuie in mod necesar sa influenteze caracterul
unor interpretari aparute.Din acest punct de vedere,evaluarea proceseaza si constituie o traiectorie in desfasurare al
activitatii cognitive-emotionale care creste si se indeparteaza,se muta inauntru si in afara declaratiilor dar nu are un
inceput sau un sfarsit.

Teroristii efectului relateaza predispozitia spre rusine la :1)usurinta sau disponibilitatea de a experimenta anumite
tipuri de emotii si de a angaja in anumite tipuri de comportament in anumite situatii si 2)severitatea efectelor
negative si comportamentele declansate de posibile situatii rusinoase.

Rusinea.neglijata pentru prea mult timp,se dezvolta rapid in topul efectelor sociale importante.Totusi,este dificil de a
clarifica ce fel de efect al rusinii este.Cu toate acestea,conceptele rusinii ocolite si rusinea ca efectul care intrerupe
efectul pozitiv a insemnat ca rusinea poate fi vazuta peste tot.In multe forme ale psihopatologiei,de la
violenta,depresie,si anxietate spre singuratatea timiditatii,rusinea se pare ca a jucat un rol.Rusinea poate fi un
fenomen suferit de indivizi sau grupuri de oameni si rusinea poate actiona ca un moderator al comportamentului
cand este asociat cu sistemele de onoare.Deci rusinea a atras atentia cercetatorilor din diferite fundale.Aceasta
apropiere ofera nerabdare considerabila si dorinta de a studia in adancime aceasta tema dar de asemenea aduce
probleme.Daca nu conteaza faptul ca esti timid sau un narcisist,extravertit,agresiv,violent sau retras,depresiv sau
anxios sau suferind de o boala sau un handicap,pentru ca fiecare poate fi legata de rusine ,atunci rusinea poate fi in
pericol sa devina un concept cuprinzator care isi pierde utilitatea.Asadar acest capitol a incercat sa arate ca exista
multe probleme inca nerezolvate ,incluzand cele definitorii.

Probleme conceptuale

A fost atrasa atentia asupra a 3 distinctii :rusinea si anxietatea sociala,rusinea si demnitatea si rusinea si umilinta.In
vederea acestuia din urma,a fost argumentatfaptul ca rusinea si umilinta au efecte diferite,structura cognitiva si
dinamici ale puterii.Umilinta este deseori ascunsa la fel ca si rusinea,sau aproape subestimata rusinii.Umilinta poate
conduce la rusine,la fel cum o persoana devine cunoscuta ca cineva care a fost ranita sau degradata.Unu poate sa
sima rusinea cand se povesteste prietenilor sau ajutoarelor despre experiente umilitoare(violul,abuzul sexual).O
persoana poate fi din punct de vedere psihologic speriata de ceilalti si atunci simte ca aceasta cicatrice este rusinoaa
si este sursa rusinii.Aici exista,bineinteles,alte emotii care pot fi asociate cu rusinea.Relatia de rusine cu dispretul,si
chiar si cu invidia,inca primeste si trebuie sa primeasca un interes de cercetare.Cercetatorii rusinii vor gasi
valoare,cred eu,in noile dezvoltari in stiinta cognitiva,in special in procesarea de sine.Cele mai multe rusini starnite
este via metode rapide ,procese involuntare care sunt dificil de controlat.Si totusi cercetatorii rusinii au fost ezitanti
fata de ideea de a explora acest domeniu de lucru.Dar unu suspecta ca nu va mai dura mult pana sa inceapa sa se
proceseze aceste deviatii care la randul lor vor deveni focusul cercetarii,cat timp acestea se afla in depresie si
anxietate.In vederea tratamentului,exista cel mai probabil,diferente importante in conceptualizarea si tratamentul
rusinii care este legata in dispozitii personale comparate cu cele legate de trauma serioasa de dinainte.Diferiti
terapeuti,au depus eforturi importante in a explora multele prezentari ale rusinii,de a vb despre diferitele tipuri de
rusine si a indica diferinte terapii ;dar inca ne aflam la inceputurile stagiilor/etapelor de munca si cei mai multi
cercetatori inca trateaza rusinea ca pe o entitate singulara masurabila cu o singura dimensiune.Si totusi exista o
mica cercetare de explorare cand oamenii sunt infricosati de ideea de a fi rusinati si totodata de a se simti
rusinat .Acest lucru este important deoarece daca este efectul intern al rusinii de care este cel mai temut,atunci
oamenii pot evita situatii asociate cu anumite efecte .Tratamentele pt acest tip de rusine,poate fi de ajutor pentru
persoana care tolereaza efectul rusinii,la fel de mult pe cat metodele de reducere a anxietatii implica invatarea in a
tolera anxietatea.Si lucrand cu efectul rusinii poate continua cu invatarea in a recunoaste si tolera in mod gradat
efectul rusinii si restructurarea cognitiva in vivo.Frica de a fi rusinat poate cere o abordare mai cognitiva care se
concentreaza pe testarea credintelor negative despre cum ceilalti vad sinele.Acestea la randul lor,pot fi diferite de la
trauma dezrusinarii-bazata pe amintiri specifice sau credinte despre sine.Din nou, aceasta cercetare este inca la
inceput.Am oferit de asemenea propria mea viziune(nu este originala) asupra rusinii ca un social dar experienta
interioara a sinelui ca un agent neatractiv social,sub presiunea de a limita posibilele daune via scaparea sau
domolirea.Rusinea este despre a fi intr-o lume ca un sine de nedorit ,un sine care nu isi doreste sa fie.Rusinea este
un raspuns involuntar la constientizarea ca un individ si-a pierdut statutul/statusul si este devalorizat.Rusinea nu mai
este in mod cert cel care doarme cum Helen Lewis a gandit.Prin munca sa,si faptul ca oamenii precum Silvan
Tomkins,Gerald Kaufman,Donald Nathanson,Thomas Scheff si multi altii,adormitul s-a trezit in ultimul deceniu sau
cam asa ceva-dar inca se zbate sa isi gaseasca identitatea si limitele.

Pg26 :dpdv teoretic,cel putin,putem distinge intre sentimentele pe care le am si sentimentul despre cine sau cum
sunt-aceasta in cele din urma intotdeauna include valorile pe care mi le atribuiesc.Functiunile ego.ului si intentiile
constiintei sunt bazate pe sentimentele pe care le am,simtul meu de sine si aceasta pare sa fie relevanta in a lua in
considerare originile simtului de sine in timpul etapelor de inceput ale copilariei.Sunt interesat,dincolo de acestea,in
viziunile unor cercetatori tineri moderni care cred ca au descoperit un simt subiectiv care preceda existenta oricarei
imagini sau reprezentari de sine,ceva ce este observabil curand dupa ce copilul s-a nascut.

Aici ma bazes pe munca lui Daniel Stern,care traseaza asupra experientelei sale persoanale de clinica si asupra
cercetarii sale dar lasand asta la o parte,americanii lucreaza pe teren,in domeniu.Asupra bazei cercetarii,Stern a
ajuns la anumite ipoteze care privesc originea sinelui.Pe la inceputurile etapelor,simtul de sine nu are nicio legatura
cu o constiinta reflectiva sau cu un speech.In urmatoarele pagini,as vrea sa descriu si sa discuta ceste puncte facute
de Stern care par sa aiba o relevanta particulara pt acest topic/subiect.

Cum am spus si mai inainte,stima de sine este valoarea de baza pe care o atribui personalitatii mele.Rusinea este
legata adanc in necunostiinta si este numai alterabila in limite.Cu o stima de sine buna,am o buna si satisfacuta si
iubitoare imagine de sine,fantezia pe care o am despre mine.Caderea de sine a inferiotitatii este vazuta ca o tulpina
a unei evaluari negative corespondente.Din nou,astfel de auto-judecari sunt indeaproape legate cu evaluarile si
criticile care ii semnifica pe ceilalti ;acestea ne-au facut pe noi la inceputurile etapelor vietii.