UNIVERSITATEA SPIRU HARET

ANUL UNIVERSITAR 2015-2016 FACULTATEA DE ARHITECTURA

PROCEDEE DE CONSOLIDARE PRIN CAMASUIRE A ELEMENTELOR

STRUCTURALE DE BETON ARMAT
CONSOLIDARE GRINDA

CONSOLIDAREA STRUCTURILOR IN CADRE DE BETON ARMAT

Solutiile de consolidare a structurilor in cadre de beton armat se impart in doua mari categorii:

I. Interventii care nu implica modificarea sistemului structural

II. Interventii cu modificarea sistemului Structural

In aceasta lucrare se vor discuta doar interventiile care nu implica modificarea sistemului structural.

I. INTERVENTII CARE NU IMPLICA MODIFICAREA SISTEMULUI STRUCTURAL

Aceste interventii se bazeaza pe tehnici de camasuire a elementelor cadrelor, cu beton armat, cu piese
de otel sau cu polimeri armati cu fibre de diferite naturi.

Solutiile de camasuire a elementelor existente nu modifica caracteristicile de comportare initiale ale

acestor structuri caracterizate prin solicitarea relativ

uniforma a cadrelor si diafragmelor orizontale;

Ca urmare, aceste solutii de camasuire duc la cerinte de rezistenta si rigiditate ale infrastructurii si
fundatiilor sensibil mai mici, comparativ cu tehnicile de interventie

localizate (prin adaos de pereti structurali, cu cadre cu pereti de umplutura sau contravantuite etc.);

Ierarhizarea prin proiectare a rezistentelor elementelor structurale ale cadrului consolidat trebuie sa
asigure impunerea unui mecanism de plastificare de tip stalpi

puternici grinzi slabe;

Interventiile pot avea ca obiective cresterea rezistentei la forta taietoare, la moment incovoietor si/sau
forta axiala, cresterea rigiditatii sau marirea ductilitatii ;

Executia solutiilor de camasuire a elementelor existente poate afecta in masura importanta si elementele
nestructurale ale constructiei, astfel incat costul si durata lucrarilor poate fi mai mare comparativ cu alte
solutii de interventie.
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
ANUL UNIVERSITAR 2015-2016 FACULTATEA DE ARHITECTURA

CAMASUIREA CU BETON ARMAT A GRINZILOR

- Camasuirea se aplica pe cele doua fete laterale si va avea grosimea de min. 100mm.
- Armaturile verticale (etrierii) trebuie ancorate eficient la capete pentru a putea fi active pe toata inaltimea grinzii.
Ancorarea se realizeaza prin unul din procedeele din fig.1 . Ancorarea armaturilor verticale poate face necesara
completarea camasii si pe a treia sau si pe a patra latura a grinzii.
- Diametrul minim al armaturilor transversale din camasa este de 12mm. Distanta dintre aceste armaturi trebuie sa fie
mai mica de 150mm. Armatura din camasa trebuie acoperita in intregime de beton sau mortar. Stratul de acoperire
trebuie sa aiba o grosime minima de 25mm.
- In cazul in care nu se urmareste si sporirea rezistentei la incovoiere armaturile orizontale sunt simple armaturi de
montaj.
- Daca camasuirile se realizeaza prin turnare, iar grinda face parte dintr-un planseu sunt necesare perforari ale placii
adiacente grinzii pentru trecerea armaturilor si turnarea betonului. Daca golurile de turnare sectioneaza placa pe mai
mult din jumatatea deschiderii se va analiza daca este necesara sprijinirea provizorie a placii.

Fig. 1

Fig.
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
ANUL UNIVERSITAR 2015-2016 FACULTATEA DE ARHITECTURA

CAMASUIREA CU PIESE DE OTEL A GRINZILOR

Pentru camasuirea cu tabla de otel a grinzilor se pot utiliza diferite solutii: cu tabla continua, cu benzi din
platbande sau etrieri de otel beton aparent.

Fig. 3

- Pentru camasuirea cu tabla de otel a grinzilor se pot utiliza diferite solutii: cu tabla continua (fig. 3) , cu fasii
de platbande sau etrieri de otel beton aparent (fig. 4).
- Grosimea minima a tablei este 5 mm. In cazul utilizarii unor fasii (platbande), distanta minima intre acestea,
masurata interax va fi 200 mm.
- Rostul dintre tabla de otel si elementul de beton armat se va umple cu mortar sub presiune. In cazul in care
este posibil (suprafete netede ale grinzilor) elementele de tabla se pot lipi direct cu rasina epoxidica.

Fig. 4
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
ANUL UNIVERSITAR 2015-2016 FACULTATEA DE ARHITECTURA

Izolatia termica si economia de energie

Izolatia termica si Economia de energie , numita si exigenta F din ART.5, Legea 10 / 1995.
Izolatia termica constituie un factor determinant atat in ceea ce priveste economia de energie, cat si in
ceea ce priveste confortul climatic in cladire si reducerea emisiilor de substante daunatoare pentru mediul
inconjurator.
Constructiile si instalatiile lor de incalzire, racire si ventilare trebuie sa fie proiectate si executate astfel
incat consumul de energie necesar pentru utilizarea constructiei sa ramana scazut in raport cu conditiile
climatice locale, insa fara a afecta confortul termic al ocupantilor.
In Directiva, sunt tratate pe larg aspecte privind cerintele utilizatorilor (evaluarea confortului termic, atat
vara, cat si iarna, evaluarea necesitatilor de apa calda, calitatea aerului in interior sau necesitati de ventilare ),
ca si cerintele de economie de energie (coeficientul de transmisie termica sau nivelul de izolare termica al
anvelopei evaluarea permeabilitatii la aer, sisteme de ventilare mecanica, randament nominal al sistemelor de
incalzire si racire).
Protectia termica scazuta a cladirilor din Romania conduce la un consum aproximativ dublu de energie
fata de cele din tarile UE, acest lucru avand o consecinta directa asupra nivelului ridicat de emisii poluante.
Utilizarea echilibrata a energiei in cladiri va reduce emisiile de gaze cu efect de sera precum si nivelul de
poluare prin arderea combustibililor la nivelul tintelor propuse pe plan national.

Consumul mai eficient si mai redus de energie este un obiectiv important pentru cladiri, avand in vedere
faptul ca consumul acestora reprezinta mai mult de 40 % din consumul total de energie in UE, in special pentru
incalzire, iluminat si echipamente.
Realizarea unei proiectari bune si constiente a cladirilor din punct de vedere energetic, va fi rezultatul a
nenumarate eforturi ale profesionistilor din domeniul proiectarii si ingineriei cladirilor. De asemenea va fi
nevoie si de acordul autoritatilor locale, regionale si nationale. Prin urmare, problemele care se intind de la
extractia materialelor, utilizarea terenurilor si standardele industriale ale materialelor de constructii, pana la o
buna detalierea a anvelopei exterioare a cladirii si o utilizare a instalatiilor cat mai eficiente din punct de
vedere energetic, trebuie sa conlucreze pentru a contribui la realizarea cladirilor eficiente energetic.
In general reducerea consumului de energie pe durata functionarii cladirii, se poate obtine prin imbunatatirea
eficientei cladirii din punct de vedere tehnic, in timpul functionarii acesteia. Acest lucru se poate obtine partial prin
practici de construire imbunatatite si materiale de calitate mai buna. Aceste imbunatatiri vor duce la cresterea
durabilitatii cladirilor prin reducerea cantitatii nedorite de umezeala si de infiltratii de aer care invadeaza anvelopa
cladirii si ataca materialele peretelui si structura cladirii.

Imbunatatirea durabilitatii inchiderilor reprezinta cea mai buna modalitate in asigurarea duratei de viata a
componentelor cladirii, a materialelor de constructie si a instalatiilor aferente. Solutiile simple care se iau in aceste
momente vor avea ca rezultat in viitor, un fond de cladiri mult mai durabil.