Sunteți pe pagina 1din 700

,

Tor' 1' ,J
4Adtt
1:
A.,/
'IMP,
it(' )ill
,:\JA0 fOitiod
-bi-
f.
F
;

11151w; 'AA-,

www.dacoromanica.ro
CALATORI STRAINI DESPRE
TARILE ROMANE
VOL. IV

www.dacoromanica.ro
ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE
A
REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

La elaborarea Intregii serii a lucrat un colectiv de la


Institutul de Istorie Nicolae Iorga" al Academiei de
Stiinte Sociale si Politice format din: Maria Holban,
Maria Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul
Cernovadeanu si 1 Ion Totoiu 1

www.dacoromanica.ro
CALTORI STRAIN'
DESPRE
TARILE ROMANE
VOL. IV

Volum ingrijit de
MARIA HOLBAN
(redactor responsabil)

M. M. ALEXANDRESCU- PAUL
DERSCA BULGARU CERNOVODEANU

C30
EDITURA STIINTIFICA, BUCURESIT, 1972

www.dacoromanica.ro
Ingrijitorul seriei din partea editurii:
ELENA CURTOV

Coperta si supracoperta:
VAL MUNTEANU

www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE

Volumul IV al seriei de caltori continua,


fara nici o intreruyere si nici un prag despartitor, desfasurarea larg a eve-
nimentelor si urmarirea lor in adincime, asa cum s-au oglindit in volumul
precedent. Oprirea acestuia in preajma intrarii lui Mihai Viteazul in Tran-
silvania nu constituie o linie de demarcatie voita sau necesara, ci a fost
impusa de bogatia materialului, care nu putea fi cuprins intr-un singur
volum. Ca si la volumele precedente, avem unele suprapuneri. De asta data
ele ofera un fel de simetrie. De o parte, cei doi ragusani, Giovanni de'Ma-
rini Poli si Paolo Giorgi din volumul III isi prelungesc actiunea si in
volumul de fa;, de alta, Carlo Magno si Petru Armeanul, care apar
acum, in volumul IV, isi cauta locul ce le apartine de drept inca in
perioada precedenta. Deci nu este nici o stavila si actiunea aluneca inainte
ca umbra timpului pe suprafata neteda a unui cadran solar. Si totusi, dato-
rit scinclarii artificiale in doug parti distincte, acestea ajung sa aiba o

www.dacoromanica.ro
fizionomie proprie si sa infatiseze chiar un contrast, ca dota fete ale unui
diptic luminate in chip diferit, dar constituind totusi un tntreg. De aceea
e nevoie in fiece clipa sa avem tnaintea ochilor si prezentul ce se scurge
si prezentul abia scurs. Va trebui, nu o dat, sa ne referim la materialul
volumului III, care se leag. atit de steins de acela al volumului de fata
si care chiar in privinta momentului lui Mihai Viteazul constituie un singur
tot cu acesta. Daca reducem structura lor la esential, constatam si aici o
simetrie. Epoca lui Mihai Viteazul este introdus de prologul lui Petru
Cercel si incheiata de epilogul lui Radu Serban. Iar in Moldova, la nava-
lirile tatarilor si cazacilor din vremea lui Aron corespunde cea din vremea
Movilestilor si a lui Gratiani. Alaturi de aceste simetrii, rasar contrastele.
$i poate cel mai impresionant si mai revelator este cel dintre Sigismund,
fantoma aparentelor si a veleitatilor, si Mihai Viteazul, omul realitatilor
si al faptelor. In volumul III, principele Transilvaniei apare tot timpul
in prim plan. Introdus trica din volumul II, de catre Possevino, in chip
de copil minune si de capodoper a iezuitilor, 11 vedem apoi cum creste,
obsedat inca de la inceput de ambitii si de spaime concretizate in visul
pe care 11 poivesteste lui Capeci, si cum traind tot mereu sub tutela cuiva,
tutela ingusta si parinteasca a lui Leleszi, cea acaparatoare si nesovgitoare
a lui Carrillo, cea oportunista si cinia a lui Josica, este ispitit de acelasi
end de evaziune, de dezertare, de rupere de tot ce putea sa-1 lege de Tara
sa si de obligatiile sale fa ta de ea. Evaziune, spre care aspira mai intil in vis
pe care inceara sg o pregateasca in taing Carrillo, in vara anului 1593,
dupa inaugurarea sistemului de executii sumare (in decembrie 1592martie 1593
cad victime Paul Gyulay si I. Galfy), prefigurind macelul de la Cluj din au-
gust 1594 pe care 11 realizeaza aproape in lipsa lui Carrillo, la prima
crizg politia pe care trehuie sa o intimpine singur, cind isi cedeaza de bu-
navoie principatul varului sail Baltazar Bthory, executat apoi pentru asa-
zisa sa conspiratie pe care cauta apoi sa o tradua in fapt, punind
la cale, trial din 1595, o calatorie secreta in Italia, cu prilejul drumului su
la Praga in ianuarie 1596. Insusi acel drum continea, in germene, tot ideea
unei dezertiuni. Aceasta nu l-a mai prasit niciodata. La baza ei sttea un
sentiment elementar: frica. Fria de once: de nobilime, in 1588, &id exi-
leaza pe iezuiti, de Bthoresti inc din 1592, de turci, de ttari. Cei din
jurul su incercau sa ascund aceasta realitate sub o fawn: improvizatg.
Si asa s-a nascut fictiunea conspiratiei" de la Cluj si inventia Principelui
Prodigios" al lui Lope de Vega, care a rezervat un loc si magistrului omnipre-
zent al acestuia, cel ce fusese adevaratul lor creator. In realitate, eroul glorificat
astfel se aruncase in razboi de frica. Stiind a nu poate sapa de o parti-
cipare personala la campania turcilor in Ungaria, a alergat la ocrotirea
papei si a Ligii crestine la care s-a raliat, cu conditia esentialg ca aderarea
sa sa lamina -absolut secreta, si ca el s nu intre In actiune deck atunci chid

VI

www.dacoromanica.ro
va putea face aceasta fr primejdie. Oastea sa trebuia s fie gata, in apa-
renta pentru a-si da concursul turcilor, in realitate pentru a-i lovi din spate
la momentul oportun. Dar si aceast actiune trebuia indeplinit de un altul.
De preferint, de Baltazar Bthory, desemnat In acest scop drept viitor co-
mandant al armatei. and se produce panica pricinuit de trecerea nvalnia
a ttarilor spre teatrul de razboi din Ungaria (iunie 1594), acesta indat:
este si numit comandant i lsat s intimpine el situatia. lar dnd aceast
situatie se cristalizeaz in alternativa pus: dar principelui de adunarea no-
bilimii: s renunte la alianta cu impratul i cu Liga crestin sau s abdice,
el gseste mai simplu s-i lase lui Baltazar principatul si el s porneasc
(cu tezaurul) spre Loretto in Italiab unde mai trla mnc Leleszi. Ce a urmat
indat nu a fost opera sa, ci a lui Carrillo, reintors chiar atunci i tinut
prizonier pin la acest deznodmint, care multumit lui a fost doar provi-
zoriu. Si tot el a cutat s dea o formi coerent i aparent logic mitului
acelei conspiratii", inventate doar pentru a ascunde renuntarea nesilit a
lui Sigismund. Dar 6 aici trebuiau acoperite alte carente ale acestuia, care
se grbise s alerge la protectia payei, trimitind anume la el un emisar con-
fidential, Fabio Genga, cu o lista confuz a pcatelor vinovatilor", dar
mai ales ale lui Baltazar, atit de haotic, absurd 6 copilreasc, incit nu
ar fi putut convinge e nimeni. In sfirsit, asupra sortii lui Baltazar, sugru-
mat In inchisoare doua sptmini dup mcelul general, nu pomenea nimic,
lsind impresia a el ar mai fi in viat. Din acest material inform a con-
struit Carrillo scenariul conspiratiei", incheiat cu scena arestrii conspira-.
torilor", tri care Sigismund era pus s joace un rol activ i s. se arate,
totodat, subtil i eroic. In realitate, arestrile, caznele i executiile, tntr-un
cuvint toati partea aceasta de brutalitate pur i-a revenit lui Bocskai, un-
chiul lui Sigismund, acelasi care la inceputul anului 1596, in lipsa lui Si-
gismund la Praga, va inibusi in singe miscarea secuilor. Si, pe Una el, Jo-
sica, mai insidios, urmrea lichidarea dusmanului dintotdeauna: Baltazar
si a omului al crui loc voia si-1 ocupe: cancelarul Kovics6czy ucis odat
cu Baltazar, in septembrie 1594. Cu venirea lui Josica la conducere, in cali-
tate de cancelar, se concretizeaz o politic intrevzut inc din februarie
1594, de catre Comuleo, la trecerea sa prin Alba Iulia. Acest principe mi
se pare di nu vrea srz se alieze cu Moldoveanul fi nici cu Valahul. Dorefte
sel ocupe Moldova fi Tara Romaneased, sa ucida pe acei principi i sa ia
pentru el aceste trzri". Gindul simplist a lui Sigismund, urmrind in chipul
acesta coroana Daciei, trebuia realizat pe ci mai ocolite. Si, astfel, yorneste,
Mc de la inceputul cooperrii, o campanie de denigrare sistematica a celor
.

doi domni, in buletinele neadevrate trimise la Praga si de acolo la Roma,


In scrisoarea trimis, in februarie 1595, de Simion Genga fratelui su, ca
si-1 informeze pe papi si care se rsfringe In atitudinea comandanyilor tru-
pei maghiare din Tara Romaneasc fa t de acest .domn. Apoi chid lucrul

VII

www.dacoromanica.ro
este bine injghebat, se demasc bateriile, si in martie 1595 se vorbeste de
necredinta acestor voievozi" (Mihai si Aron) si de nevoia de a se lua
msuri din vreme ... chiar de ar fi ca ei s fie inlturati". Paralel cu aceasta,
erau folosite rapoartele agentului imperial Giovanni de'Marini Poli, cisti-
gat sau cumprat intr-un fel oarecare de Josica, spre a arunca indoial
asupra domnilor, indeosebi a lui Aron, fr ins. a uita s-1 cuprind si pe
Mihai in insinurile generale privind nestatornicia domnilor romani. Curind
se lmureste sensul intregii manevre, cind se trece la realizarea primei etape
a acaparrii Ts rilor romne, anume aceea a adoptrii noii titulaturi de Princeps
utriusque Valahiae. Aceasta a premers cu vreo lun si jumtate asa-zisul
tratat cu Tara Romneasc (20 mai 1595). Intr-adevr, intorcindu-se de la
Praga la 5 aprilie, Carrillo scria c, in lipsa lui (deci inainte de 5 aprilie),
Sigismund fusese silit s asume titlul de principe al celor dozat Valahii, fiind
convins de catre boierii infifi care afirmau c nu pot fi siguri de aceste
tri in alt chip, deoarece poporul il va asculta mai mult pe principe, eind
va puna acest titlu, pentru ca cei doi voievozi s nu-1 yoat prsi la mo-
mentul cel mai potrivit. Este limpede c la aceast data nu putea fi vorba
de boierii trimisi ulterior din Tara Romneasc, pentru acel asa-zis tratat
incheiat la 20 mai. Ei nu sosiser inc la Alba Julia la 28 aprilie, deci nu ar
putea fi indicati aici decit viitorii autori ai capturrii lui Aron: $tefan
Rzvan, Caloghera si, probabil, ungurul Mihai Tolnay, care 11 insotise in
toamna anului precedent pe Giovanni la Praga, uncle i se zicea moldovea-
nul". Totodat Carrillo adaug: L-am gsit aici pe domnul Giovanni Ma-
rino care a cerut atunci altetei sale ca, v'zind pericolul, s'a se instiipineasca
cu totul in aceste Obi (inpatronirsene affato de quei provincie)". Scrisoarea
lui Carrillo este din 9 aprilie, iar raportul lui Giovanni, tot din Alba Julia,
din ziva urmtoare se refer tot la audienta din ziva de 9 (vezi Cagtori,
IH, pp. 252, 253, 254). Confruntarea lor las totusi impresia c ele nu con-
cord intocmai si c lipseste acea invitatie categoric din fraza final a lui
Carrillo. Iar in raportul urmtor, acelasi Giovanni, suprat a nu a fost
lsat s mearg in Tara Romneasc, denunt planurile oculte ale lui Josica
de a-i schimba pe domnii romani, bnuind chiar un interes personal (ibidem,
p. 256), si totodat il declar inspiratorul ambitiilor nemsurate ale lui Si-
gismund. Asadar, faimosul tratat" sau statut din 20 mai nu era decit con-
cretizarea noului titlu adoptat de el cu de la sine putere si incuviintat de
nevoie de Imprat dup aceea, si el constituia etapa a doua a acaparrii
voite. In realitate, boierii nu aveau nici o optiune, decit s refuze, pur si
simplu, adoptarea punctelor enuntate de Josica. Ei i s-au si plins lui Gio-
vanni c impotriva vointei lor au incuviintat si au confirmat capitolele".
Nu stim care va fi fost rolul adevrat al acestuia pe ling boieri. Din spusa
lui a rezultat c i-a mingiiat, indemnindu-i a se dea dupi vrem4 cci
capitolele si jurmintele fcute prin sil nu se in dupa dreptul Imperiului".

www.dacoromanica.ro
Oare mingliere dup consumarea faptei, sau cumva inainte? Dar Mihai
Viteazul, cu toat aceast spoliere i batjocur, a vzut mai ales trdarea
boierilor, si de aceea in convorbirea lui dramatic cu Lubieniecki el revine
de dou ori asupra ei. In audienta tainic dat acestui emisar, nepot al lui
Andrei Taranowski pe care ti asteptase pentru a-i duce a6pelul su la ctr-
muitorii Poloniei, se revars o sinceritate atit de direct, rupta para din suflet,
inch cuvintele sale ni-1 aduc in fa t ca o prezent vie, autentia, de neui-
tat. Chiar vorbind cu emisarul polon, el nu se poate impiedica de a deza-
proba abtinerea Poloniei de la Lisa crestin: Nu vrem s ne legan im-
preun'ei contra p`ciginilor, deci pagznii ne vor lega ei pe noi". El mai trimite
rspuns hatmanilor s nu astepte pe turci la Nistru, ci si-i astepte la Du-
nre, adugind la urrn: s pzeasa bine domnii hatmani ca ttarii
turcii s nu se adune la un loc, cci atunci intreaga crestintate nu i-ar pu-
tea invinge. Ins ei acuma slut gata, iar crestintatea abia se gindeste s se
pregteasc". Cuvinte de Indemn care ar fi trebuit ssal gseasa alt ecou
decit cel neasteptat pe care ti affm in corespondenta lui Malaspina, din
care rezult c aceasta mrturisire de credint si chemare in ajutor, netinut
in searn la timpul ei, nu a fost totusi uitat, ci folosit la primul prilej in
aprarea marelui hatman Zamoyski, cind este intoars oarecum contra dom-
nului. Nuntiul apostolic din Polonia, Malaspina, trimitind la Roma o dare
de seam foarte ampl a discutiilor din senatul polon, privind actiunea lui
Zamoyski in Moldova, redat in Hurmuzaki, XII, pp. 142-146, cu o dat
aproximativ 1595, dup octombrie" (i care pare s fie aproape simul-
tan cu o scrisoare a aceluiasi atre nuntiul din Transilvania, datat din 8
noiembrie, referitoare la acelasi subiect, ibidem, pp. 160-162) dup ce
expune criticile aduse de partida advers cancelarului, apoi justificarea sa
de atre partizanii si, i, in sfirsit, solutia pe muchie de gutit adoptat de
senat pentru a mentine trupele polone in Moldova, dar fr a se da o apro-
bare formal initiativei cancelarului, spre a nu implica pe rege in aceast
chestiune adaug la expunerea sa un fel de comentariu al su, pledind
tot teza acestuia, avind la baz ideea c Sigismund nu ar fi fost si nu putea
fi in stare s apere el Moldova de turci si de ttari i s impiedice jonctiunea
lor, introducind rationamentul urmtor: Si daa se va adeveri c fortele
Transilvanului sint attt de slabe cum au fost descrise, si ed pe de alta. parte
este atit die putin intemeiata fi aFezatsii domina tia sa (imperio suo) asupra
celor doua. Valahii, a,sa cum apare din relatia aceluia care a lost trimis de
cancelar la domnul vecin cu (contiguo al) Transilvanul, a card copie o tri-
mit data' cu acestea, aa cum s-a mai artat si pe rind (successivamente)
de clue solii pe care acesti domni i-au trimis incoace atunci acel sere-
nisim nu va trebui s regrete prea mult ceea ce ti era cu neputin s psis-
treze ..." Asadar, relatia lui Lubieniecki fcea parte acum din piesele jus-
tificative ale interventiei polone in Moldova! S-ar prea chiar ca uncle ar-

IX

www.dacoromanica.ro
gumente ale apgrgtorilor si din senat sg fi fost culese de aici: de exemplu,
informatia avutg c Sigismund lgsase Dungrea fgrg apgrare, cg turcii au ve-
nit cu mefteri lucratori cu &dui sa ridice o fortareatii in acea tara (vezi
Calatori, III, p. 499 unde este vorba de intentia de a fortifica orasul Bucu-
resti, precum fi lafi). Este drept c aceastg relatie nu pare sg fi fost infg-
tisat in mod public in senat, ci probabil doar comunicatg confidential nun-
tiului, si de asemenea c acesta s-a multumit sg o expedieze la Roma can-
celariei papale, avind grijg sg nu scape nici un cuvint fatg de nuntiul de la
Alba Iulia. Se Intelege deci cum a ajuns la Roma textul latin al acelei rela-
tii pgstrate in Polonia in formg polona.
O singurg datg mai apare direct Mihai Viteazul la sfirsitul perioadei
cuprinse in volumul III, al cgrui spatiu pare inchinat exclusiv lui Sigis-
mund, i anume in raportul lui Giovanni Marini din 8 martie 1598, in care
rgzbate un zbucium mai chinuitor decit hotgrirea neclintitg mgrturisit de
el in ajunul supremei inclestgri cu dusmanul, cind cugetul su era impgcat
cu sine, in linistea desngclejdei. Acuma insg existan mai multe cgi, dei telul
rnigsese acelasi. Ngimirea cazacilor de care se bucura i totodata se
temea in nesiguranta sa de a primi banii pentru a-i plgti, nu ar fi putut
rgscoli ping intr-atita sufletul sgu, daca nu se punea si problema dramaticg
a alegerii intre doua reluarea luptei cu dusmanul sau impgcarea cu el.
Dar si aceastg impgcare putea fi doar vremelnicg: o punte peste prgpastie,
apoi din nou libertatea de actiune pe singura cale ce il putea multumi.
and Mihai Viteazul il lua de martor pe Giovanni, intrebind: Ce voi face
Pira bani pentru plata soldatilor? Am intrat in mare hora, fi altii stau in
pace ... fi eu la toate trebuie sa fac fag cu miinile goale ... el se intreba
pe sine, neputindu-se hotgrt la pasul tot mai inevitabil. Turcii pe care
dusese cu vorba cereau acum dovezi concrete. Din tabgra cresting nu sosea
ajutorul fggcluit. Pe lingg indolenta obisnuitg a Habsburgilor, manifestatg
din plin si in anul precedent (vezi relatia lui Lassota i Hdl din volumul
de fafft), mai intervenea acum trial un factor de nesigurantg: incertitudinea
asupra beneficiarului renunfirii lui Sigismund. Incertitudine care oprea in loc
totul, dar nu putea opri in loc pe turci. La 16 martie pleca Giovanni spre
curte si domnul rgininea in fa:ca problennei acute ce trebuia neapgrat rezol-
vatg. Cum a rezolvat-o, a declarat chiar el in cursul discutiilor purtate la
Tirgoviste cu comisarii habsburgici in iunie 1598.
Aceste negocien, destul de laborioase 6 precedate de mai multe ami-
ngri, i chiar de un fel de refuz de a purcede la jurgmint ping nu s-ar in-
stala arhiducele Maximilian in Transilvania, nu au fost urmgrite exhaustiv
ping acum. In general, istoricii stilt dispusi a crede c venirea comisarilor
fusese asteptatg cu nergbdare de domn i c toatg zbava li se datora lor.
Totodata se considerg c realizarea majorg obtinutg 'in acea intrevedere a
fost jurgmintul domnului. In realitate, lucrul a fost mult mai putin simplu,

www.dacoromanica.ro
si in general destul de diferit de ce se crede. Dintre cei trei comisan i veniti
la Alba Iulia ca s preia principatul in numele impratului: un prelat, un
consilier si totodat un istoric de valoare si un jurist, fost ambasador la
Poart si socotit un fel de expert in chestiunile avind vreo legtur. cu
sud-estul Europei, acesta din urm era cel ce lua hotririle si cadea direc-
tivele. Aproape indat dup substituirea oficiar a Casei de Austria In dreptu-
rile lui Sigismund, doctorul Pezzen a trimis pe pltitorul din 1597, Hans
Hdl, la domnul roman, la Tirsoviste, s-1 pofteasc la Brasov, pentru de-
punerea jurmintului de credinta catre notd stpin al Transilvaniei i el in-
susi s-a Indreptat intr-acolo. Dar dup cinci zile de asteptare, in care timp
a mai trimis pe judele Brasovului si pe sibianul Schonkabonk, a aprut, in
sfirsit, Hdl, cu vestea c domnul nu poate veni in urma unui accident de
vintoare care it tintuieste pe loc. Odat cu el a venit si Radu Buzescu,
desigur ales anume pentru inclinarea sa fa t de lumea apusean, i, tndeo-
sebi, de imperiali. Lucrul devine ins mai ciudat, chid a doua zi sosqte i
marele logoft Teodosie Rudeanul, care se va arta in mod constant mai
putin dispus s. se inchine in fata Apusului. Nu putem sti ce rol au avut
acqti sfetnici, dac au fost trimisi impreun. si numai din intimplare au so-.
sit unul in urma altuia sau dac expedierea logoatului insemna un reviri-
ment sau o corectare a unor instructiuni initiate date lui Radu Buzescu. Din
raportul lui Pezzen rezult c logoftul a fost acela care a vorbit cu el in
numele domnului. Din cele ce au urmat si din citeva cuvinte ale logortului
se poate trage concluzia c, in realitate, domnul nu voia s vin la Brawv.
Totusi, cu citeva zile inainte de aparitia lui Hdl, Mihai ii scrisese lui Gio-
vanni de'Marini Poli, sau Giva, intrebindu-I ce se ande de venirea cornisa-
rilor i daa este nevoie s. mearg el la ei? Scrisoarea fusese inaintat de
comisan i adresantului. Este probabil a domnul astepta rspunsul si a invi-
tatia lui Pezzen 1-a surprins inainte de a se fi hotrit in vreun sens sau un altul.
Dealtminteri, logortul, poftindu-1 pe comisar in Tara Romaneasa i expli-
dud nevenirea domnului prin accidentul suferit de el, are grij s dea a se
intelege a aceasta ar mai putea fi datorat i unei netncrederi firesti In
urma experientelor din trecut, iar lmuririle privind lipsa de timp a domnu-
lui pin dup data de 15 mai atenueaz mutt efectul chemrii atit de st-
ruitoare, din partea sa. Se observ cs subiectele atinse de logoft la Brgov,
adic procedeele lui Sigismund si plata tributului vor fi subliniate i de
domn la Tirgoviste. Deci atitudinea logoatului oglindeste dispozitia dom-
nului. Mai apare si un amnunt destul de curios. Invitatia fcut lui Pezzen
precizeaz a domnul il asteapt. la Bucure,sti, dei se spusese a in drumul
de la Bucuresti spre Tirgoviste s-ar fi inruttit starea lui. Deci plecase din
Bucuresti (?). Mirat peste msur de faytul c nu fusese asteptat, ci, dimpo-
triv, el it asteptase pe domn, si inca zadarnic, in ciuda struintelor sale
atre el de a veni oricum, in once stare, chiar holnav i beteag, mcar Ora

XI

www.dacoromanica.ro
la hotar, Pezzen se face a cintri motivele pro 0 contra unei acceptri a in-
vitatiei in Tara Romaneasc. El nu ar putea face acest gest fr asentimen-
tul prealabil al stpinilor sai, apoi ar pierde si prea mult timp dup cele 5
zile irosite la Brasov, in sfirsit, acoliii si in aceast cltorie, Pancratiu
Sennyei i Moise Szkely 1-au convins s se lase de acest end, pe care poate
nici nu-1 avusese in realitate. Cu atit mai mult cu cit acea impcare cu
turcii si plata tributului trezeau, probabil, vii aprehensiuni intr-un spirit
attt de bnuitor. Asadar, comisarul, socotind c a fcut prea destul i asa,
i-a numit pe Hdl, Hirschel i Schonkabonk subdelegati ai si i le-a in-
credintat formula jurmintului spre a o inftisa domnului si a o trimite
inapoi iselit. de el! lar el insusi s-a dus s. raporteze personal despre toate
acestea la Praga. Rmineau la Alba Iulia ceilalti doi comisan, episcopul
Szuhay i consilierul Nicolaie Istvnffy pe ling` arhiducesa Maria Cristier-
na, aflat deocamdat in fruntea principatului pia la venirea, atit de ilu-
zorie a arhiducelui Maximilian. Dar la 2 mai, cei doi comisan i raporteaz
ei au primit scrisori de la domn, care pofteste pe un comisar, de preferint:
Pezzen, s vin. la Tirgoviste, fixind si data la 20 mai. Si iarsi, intr-un mod
destul de curios, aceast chemare pare infirmat de un rspuns pe care 1-ar
fi dat domnul judelui de Brasov, Hirschel, cruia i-a rspuns in scris
a nu este absolut obligatoriu ca el s depun jurmintul de credint chiar
acum, la moment (nunc), intrucit nu a venit inc arhiducele in Transilvania
s se aseze in domnie [si o va putea face atuncil. Dar el, chiar fr de
aceasta, ti va mentine si de acum inainte legmintul su cu crestinii. Cum
se impaa aceste contradictii reale sou aparente? Judele Hirschel accentueaz
in scrisoarea sa faptul c domnul i-a scris lui, 0 nu comisarilor. Am crede
dintre subdelegatii" instituiti de Pezzen, Hirschel era cel mai cu greu-
tate in virtutea magistraturii sale, si deci el era cel mai indicat s asume
aceast misiune. Este probabil cl si el, la rindul su, a gsit mai simplu sa
nu mearg la domn, ci s-i trimit si el formula de jurmint. Procedeul pu-
tea prea jignitor i prima oar, venind de la Pezzen. Cu atit mai inaccep-
tabil era in forma aceasta. Un jurmint era o solemnitate, un legnaint la
care participau i toti dregkorii i intreaga curte. Era un act domnesc, la
care se asocia divinitatea. El trebuia insotit de conditii si de garantii,
vreme ce formula seac trimis prin interpusi, fr o prealabil discutie, era
ca o poruna fra* drept de rspuns i poate chiar intocmit dupa modelul
formulei lui Sigismund? Si ce sens avea tot zorul acesta, semnind a ordin
ultimativ? Numai asa se explica de ce acest rspuns al domnului a fost dat
lui Hirschel si nu altcuiva. Asada", o data' respins formula prefabricat,
rminea deschis calea discutiilor. Dar nu se mai ande nimic despre fixarea
unei noi intilniri pin la ivirea unui element nou: inapoierea soliei trimise
la ttari inc din iarn, cu imputerniciti de ai acestora pentru tratarea unui
acord cu principele Transilvaniei i domnul roman. Mihai anunfal venirea

XII

www.dacoromanica.ro
lor si trimite, totodatg, si scrisorile solilor: Bernrdfy si Gheorghe Rcz. Se
cerca un rgspuns imediat. Hanul avea nevoie de bani chiar atunci, pentru
a trata cu turcii rgscumpgrarea de la ei a unui frate mai mic, tinut de
acestia in rezervg ca o amenintare dac hanul s-ar abate de la credinta sa
fa tg de sultan. Putea oricind fi repetatg inlocuirea lui, ca acea atit de re-
centg cu celglalt frate Feth Ghirai, pe care o lichidase in anul precedent,
cu mgcelul acestuia, bineinteles. Obiectul soliei trimise la han in iarng fusese
acela de a-i cere si mijloceascg pacea intre Sigismund si turci, cu obtinerea
de la ei a restituirii cetgtilor Gyula si Timisoara. Acuma, desigur, urma s:
i se cearg un altfel de serviciu. Solii tgtari aflaser doar pe drum de renun-
;area lui Sigismund si vruseserg sg se intoara la ei, socotindu-se oarecum
inselati. Numai cu mari persuasiuni putuser fi adusi sg-si continue clgtoria.
Acuma ei asteptau rgspunsul la cererea lor de bani si ofertele lor de servi-
cii. Solul lor era imputernicit sg declare a once invoialg va incheia Mihai,
ca din partea hanului, va fi prirnit de acesta intocmai. La auzul acestor
vesti, comisarii ies din ritmul lor obisnuit si hotgrgsc, impotriva obiectillor
multiple ale Consiliului principatului, sg meargg chiar de indatg la Tirgo-
viste amindoi, intrucit era o misiune gravg si chiar primejdioasg (fiind
vorba de bani!). Arhiducesa se va descurca singurg in lipsa lor si a Meg
doi membri din Consiliu, Pancratiu Sennyei si Gaspar Kornis, cu leggturi
mai vechi cu cei din Tara Romneascg si. cunoscgtori, desigur, ai limbii. Ei
refac drumul lui Pezzen la Brasov si de aici trec mai departe. Pe drum le
vine rgspunsul lui Ieremia Movilg cgruia ii trimiseserg prin Kornis, care
avea paza frontierei spre Moldova, o invitatie sg. adere la tabgra cresting.
Rgspunsul plin de asigurgri de buravointg si devotament se mentinea in ca-
drul generalitgtilor. Dupa opinia comisarului Stefan Szuhay, el fusese re-
dactat sub inspiratia lui Zamoyski sau chiar dictat de acesta. Domnul Mol-
dovei isi continua politica sa de captare a bungvointei papei si impra-
tului, frg insg a-si periclita situatia intemeiatg pe sprijinul polon si acceptarea
sa din partea turcilor. In conjunctura creatg de trecerea Transilvaniei asu-
pra arbiducelui Maximilian, Moldova cgpgta o importantg deosebitg. Polo-
nia era hotgrit nemultumit de instalarea atit de aproape de ea a fostului
candidat la tronul polon, care fusese chiar ales de o fractiune a nobilimii si
apoi constrins de Zamoyski, prin forta armelor, s. se retragg din tal. Arhi-
ducele, fcut atunci prizonier o datg cu Lassota (vezi biografia in volumul
de fat). fusese silit s renunte la pretentiile sale prin tratatul de la Bedzin.
Dar el hi pgstrase titlul regal si refuzase ping atunci sg confirme tratatul.
Se intrevedea ca in curind va prelua, ca rege al Ungariei imperiale, condu-
cerea acestei fri, sporite din nou cu Transilvania si acest lucru putea fi
inatisat ca primejdios. Partida lui Zamoyski era gata sg caute a impiedica
pe orice cgi intrarea lui Maximilian in Transilvania. Cancelarul insusi,
reluind planul din 1595, sprijinea cu tot dinadinsul preggtirile Bthoresti-

XIII

www.dacoromanica.ro
lor, hotariti s opreasca cu forta alienarea unui bun pe care 11 socoteau de
drept al lor. Se auzea ca trecusera in Moldova 6 naimeau acolo mercenari,
pentru o expeditie pornind din aceasta Tara si strabatind prin secuime
pe care si-o credeau favorabil Ora in mima Transilvaniei. De aceea, o
intelegere cu Ieremia parea foarte necesar diplomatiei habsburgice. Dar era
prea evidenta absurditatea unei atare sperante, pentru ca sa poat. insela
bunul-simt al celor ce vedeau realitatea palpabila din jur, si nu combinatiile
de cancelarie ale mandarinilor de la Praga. Comisarul Szuhay era dinainte
cistigat de ideea unei neutralizari a lui Ieremia prin Mihai, pe care o ex-
punea arhiducelui, adaugind totusi a va urma intocmai instructiunile primite,
de a frina once actiune a lui in sensul acesta, afar daca ea va fi poruncita
expres de imparat.
Venind deci in Tara Romaneasca, cei doi comisan i erau preocupati atit
de jurmtntul domnului, cit de celelalte probleme in curs: intelegerea cu
hanul si stabilirea unui fel de gentlmens' agreement cu Ieremia. Cea mai
importanta din toate pare sa fi fost, in ochii lor, tranzactia cu hanul. I se
'va cere, contra plata, o serie intreaga de servicii insirate in ordine descen-
denta, de la invitatia total a de a se altura creginilor pia la rugamintea
modesta de a jefui cu masura, pentru ca aceste devastari sa fie suportabile
(vezi mai jos, raportul din Tirgoviste, n. 11). Captarea sub once forma a
hanului nemultumit de sultan parea de mare prey, pentru ca toate victoriile
turcilor fusesera datorate concursului tatarilor. Fa'r acqtia, ei nu puteau
face mare lucru. In raportul comisarilor, scris din Tirgov4te la 11 iunie
(1598), negocierea cu tatarii ocupa locul principal. Dar cind s-a ajuns la
argumentul suprem banii s-a ivit o dificultate. Comisarii adusesera . ceva
bani pentru plata trupelor, destul de putini (doar 10 000 de talen) si. ceva
obiecte de argint i arme pentru a le darui ttarilor; mai adusesera de la
Braw si vin de Malvasia, pentru a-i indulci si veseli (Cu mare succes, dealt-
minteri), dar alti bani nu aveau la indemina. Domnul roman stia bine ca
hanul nu era om sa se multumeasca cu faaduieli. A oferit deci s le faca
el rost de bani, imprumuttnd suma necesara (10 000 de talen) de la Braw
In numele su, incredintat ca ii va fi restituita la primul prilei. Dar comisarii
inspaimtntati de datoria aceasta facuta de ei in numele imparatului la in-
demnul lui Mihai gasesc 6 o portifa de scapare. Domnul care este decla-
rat schimbator (varius) pentru ca ba vrea, ba nu vrea sa dea acei bani
va fi bucuros (!) sa suporte 6 el o parte din aceasta cheltuiala (vezi relatia
lui Lassota pentru socotelile meschine din anul 1597). Raportul comisarilor
ii arata destul de timorati si in privinta acceptarii din panca lor a conditiilor
acordului cu domnul. Ei se dezvinovatesc, repetind ca negocierile au fost
foarte laborioase i au tinut aproape o saptamina, ca domnul, plingindu-se
de cite a trebuit sa indure de la Sigismund, s-a lsat foarte greu, a ei au
incheiat acordul in conditiile artate in raport, ce ramtn valabile pentru

XIV

www.dacoromanica.ro
anul acela, urmind ca n anul urmgtor impgratul s
. facg altul dupg voia
sal Din scrisorile lor rezult c in discutiile purtate s-au dezbg.tut doug
probleme: cea a quantumului aiutorului militar cerut de domn i cea a con-
ditiilor jurgrnintului de credinta. S-ar pgrea a prima a fost cea mai anevo-
ioasg, neggsindu-si rezolvarea decit dupg aproape o sgptgming de discutii,
la 10 iunie, deci prelungindu-se i dupg depunerea solemng a jurgmintului
la 9 iunie, chid este de la sine inteles cg se ajunsese, in sfirsit, la o solutie
satisfcgtoare cu privire la suzeranitatea habsburgicg. Se vede cg initiativa
in negocien i i-a apartinut tot timpul domnului i in privinta tratativelor cu
tgtarii, i in privinta celor doug probleme proprii. Comisarii sint scosi din
fggasul lor obisnuit de irnpetuozitatea lui, care nu vrea s. scape clipa din
ming si care desasoarg inaintea lor perspectiva unor actiuni mgrete, ce nu
pot insg fi traduse in fapt fr bani i fgrg oameni. Fa; g de comisan, dom-
nul nu se sfieste sg. declare cg prin nevenirea lui Maximilian, Transilvania
este frg cap si expusg loviturilor dusmanilor. In ce il priveste, se aratg de
o sin6eritate clocotitoare, amintind toate spolierile i jignirile din partea lui
Sigismund i infierind manevrele lui Ieremia, care nu inceta de a stirni pe
turci i poloni contra sa. Sigismund ft spoliase i cgutase impiedice de la
once faptg mgreatg. Si, in adevgr, in redarea campaniei crestine de la Du-
ngre se poate vedea a el este confundat cu masa anonimg i cg nu este men-
tionat decit de doug ori, in mod dojenitor. Prima oarg la Tirgoviste unde
mgsurile luate de el sint criticate de Piccolomini, doritor sg-si arate superio-
ritatea teoreticg asupra metodelor practice folosite de localnici, pentru ca
la urmg sg se foloseascg tot un asemenea procedeu, sugerat de secui; a doua
oarg, cind i se atribuie lui lipsa de aprovizionare care trebuia s justif ice
graba inapoierii lui Sigismund dupg demonstratia de la Giurgiu. Dar mai
desigur, toate celelalte imprejurgri, unde ar fi trebuit lgsat a se
ngpusteasc. in felul su asupra dusmanului, in loc s asculte de hotgriri
absurde, luate de niste consilii de rgzboi, in care se cerea doar pgrerea ma-
rilor strategi stini, cu rezultate stranii. Ca, de pila in mutarea din loc a
taberelor, o datg asezate, pentru a le pune la adgpostul unui eventual atac
al dusmanilor din directia muntilor (!), adicg din Transilvania (!!). Apoi in
zgbovirea peste misur i frinarea unei urmgriri a dusmanului in retra-
gere, de teama unor stratageme ca cele scrise la carte. In sfirsit, i aici se
pare cg a fost propria inspiratie a lui Sigismund, pornirea tardivg in urmgrire
pe drumuri ocolite, tele i desfundate, pe care se impotmoleau in noroaie
tunurile mai mari, pentru a nu fi simtit de dusman (!). Acesta a avut tot
timpul sg-si treacg armata peste Dungre, nelgsind decit o parte din pradg
6 din bietii romani tiriti in robie. Asupra acestora avea sg se exercite vi-
tejia cruciatilor strgini, ucigindu-i In credinta c eiau turci! In dgrile de
seamg ale actiunii de la Dungre se si mentioneazg faptul c ostasii (in ve-
derea prgzii) s-au repezit cu totii, tntr-o splendidi insufletire, in ciuda or-

XV

www.dacoromanica.ro
dinelor primite. lar prada pe care nu o craser turcii era acuma ctstigul
eliberatorilor. Lupta din Tara Romaneasa ar fi putut fi o mare victorie,
dac turcii ar fi fost impiedicati de a trece Dunrea. Si acest lucru 1-ar fi
incercat, desigur, Mihai. El amintea si. de gloria zadarnic dup care umbla
principele (care ti atribula, de pild, actiunea de la Clugreni!).
De aceea, gindind la toate acestea, se temuse s nu se repete asemenea
situatii. Dar aceast declaratie coincide intocmai cu cea a logoatului, la
Brasov. 0 dovad mai mult c spusele acestuia nu fuseser intimpltoare.
De asemenea, domnul atinge in acelasi fel sit punctul relativ la trimiterea
din partea sa a acelui avans din tribut, cit mai era Inca Sigismund principe
(deci pe la sfirsitul lui martie probabil, dup plecarea lui Giovanni de'Ma-
rini Poli).
Chestiunea Moldovei este discutat si ea, dar prtile r.min pe pozitiile
lor. Pentru Mihai, Moldova era locul de unde putea mai usor fi atacat de
catre turci, ttari etc., iar Ieremia era dusmanul care ii asmutea asupra sa.
Comisarii se tin ins de formula la care se opriser venind in Tara Roma-
neasc. Ieremia nu trebuie atacat decit numai atunci cind va porunci imp-
ratul.
In zilele zit au stat comisarii in Tara Romaneasc, ei au fost dusi de
domn s le arate frumusetile ei, drnicia ei binecuvintat si mostenirea str-
mosilor pstrat in manstirile ei mindre ca cea de la Are. Si ei se cutre-
murau la gindul c acest pmint ar putea fi clcat si secatuit de ttari. In
raportul lor, ei redau, in mod transparent, declaratiile si argumentele sale,
insotindu-le nu o dat, cu propria lor confirmare: El spune ... 4i este
adevrat ..." Ei accept, sub rezerva hotririi impratului, dublarea num-
rului de soldati pltiti de acesta, de la 5 000 la 10 000. Tot astfel se las.
convinsi de domn s pliteasel hanului cei 10 000 de talen i ceruti de acesta,
pe care ei nu-i aveau si pe care ii trnprumut Mihai la Brasov, spre a nu
compromite tranzactia Cu ttarii. In privinta banilor pentru solda ostasi-
lor, ei ii numr cei 10 000 de talen, pe care i-au adus, dar ii fgduiesc
ajutoare mai substantiale, intructt au constatat nevoia absolut (inevitabilem)
de bani.
Printre rinduri se vede c au fost cuceriti de cldura si entuziasmul im-
petuos al domnului, care desfsoar inaintea lor planurile mrete ale unei
actiuni fulgertoare contra turcilor si ti descarc sufletul de tot clocotul
su nestpinit, cind este vorba de Sigismund care ii rpise Tara si de Iere-
rnia care il denunta turcilor, si li se destinuia artind cum s-a strecurat 'hare
ispitele lui Zamoyski si Josica, si de ce a trebuit s plteasc tribut turcilor,
neputindu-se bizui pe Sigismund. El le comunica ceva si din sentimentul su
aproape religios pentru pmintul romnesc, pentru frumusetea si buntatea
lui. La sfirsitul raportului, ei subliniaz faptul c la Craiova se si secer
orzul. Si ne gindim la cuvintele lui Mihai, din dramatica lui tntrevedere cu

XVI

www.dacoromanica.ro
Malaspina, in ajunul luptei de la elimbar, in care marturisea c lui ii ajunge
tara sa in care, duprz o sin gura ara tura. , daca' aruncai saminta, creFtea gnu!.
Acordul de la Tirgoviste nu a avut timpul s dea roade. La 20 august
se intorcea Sigismund, dispus sa-si reja locul de mai tnainte. Dar chiar pina
atunci s-au i ivit prilejuri de indoiala. Comisarii, abia plecati, scriu foarte
alarmati ca au auzit c hanul ar fi fost inlocuit i, bineinteles, ca ar fi ca-
zut intreaga constructie a angajamentelor lui i s-ar fi pierdut banii! Domnul
dezminte indata. acel zvon. Dar acum e rindul su s. ceara. ajutor contra
turcilor, care se aduna la Dunare. Asteapta bani i soldati, si nu poate in-
telege tacerea comisarilor. Scrisoarea aceasta din Ploiesti, gresit data.ta in
Hurmuzaki, XII, drept din 6 iunie (!) 1598, este evident din 6 iulie. Cu
acest prilej, domnul arata greut.'tile ce le are de la ostasii unguri care hi fac
de cap, prada, refuz s asculte etc. Oprirea de catre oastea lui Ieremia a
cazacilor naimiti de domn 11 umple de indieare. Din nou propune alungarea
lui Ieremia si din nou i se pune in vedere sa se abtina. Dar orizontul se inse-
nineaza. Se intorc i solii trimii s duca darul hanului, aducind cu ei pe
delegatii acestuia. Atunci explodeaza insa ca o bomba vestea venirii neastep-
tate a lui Sigismund, care anuleaza, de fapt, acordul de la Tirgoviste. Auzind
de arestarea comisarilor, Mihai trimite la Sigismund, staruind pentru elibe-
rarea lor. Acest moment a fost atins in notita biografica a lui Petru Armea-
nul din volumul de fata. Mai tirziu, dud Mihai se va indrepta spre Praga,
nempiavind pe seama sa decit mima sa neinfrinta, el va fi primit cu o
demna cuviinta de episcopul Szuhay, amintindu-si de zilele de la Tirgoviste.
Tn cursul acelor discutii din iunie, in care domnul atacase deschis
chestiunile mai spinoase la care i s-ar fi putut aduce vreo vina, ca de pilda
cea a platii celor 5 000 de talen i catre turci, el a mai spus ca. a fost solicitat
si de p,oloni, i indeosebi de Zamoyski, cu indemnuri la defectiune (ceea ce
stim ca s-a incercat in septembrie 1597, fiind trimis in acest scop Andrei
Taranowski, care a calatorit deghizat ca negustor, dupa afirmatia unuia dintre
nuntii papali) si a mai adaugat ca a fost imboldit si de Josica, tina
partea la dobindirea principatului Transilvaniei. A Josika quo que stimula-
tum ut in adipiscendo Transilvaniae principatu eius partes foveat. Aceasta
fraza readuce in lumina discutiilor problema existentei intre Mihai Viteazul
Josica a unei intelegeri in vederea dobindirii principatului Transilvaniei
cu prilejul renuntarii iminente a lui Sigismund. Pe baza unei afirmatii frag-
mentare si indoielnice din 27 mai 1597, s-a emis ideea c inca din 1597 ar
fi existat un plan indraznet: Sigismund Bathory sa abdlice in favoarea dom-
nului roman # acesta sa' uneasca', sub sceptrul sau Ardealul, Tara Roma-
neasca chiar Bulgaria ce urma sa se rascoale sub conducerea lui (P. P.
Panaitescu, Mihai Viteazul, p. 155). N. Iorga in lstoria Rornanilor,
V, p. 320 se refera si el la acelasi izvor, cind spune: Sigismondo della
Torre credea ceea ce era desigur o inchipuire... in posibilita-
XVII

www.dacoromanica.ro
tea unei succesiuni, dorite de printul insufi, a lui Mihai nteles cu fosica . ..
de multa' vreme stapinul de fapt al provinciei . .."
Mrturia este scoas dintr-un rezumar alctuit la Roma, al unei scrisori
trimise de contele Sigismondo della Torre cardinalului Cinzio. Contele era
sosit de foarte curind in Transilvania i era profund necunosctor al reari-
ttilor permanente din tar. El fusese trimis de arhiducesa mam' ca a ve-
gheze asupra principesei Transilvaniei, Maria Cristierna. Om foarte cumse-
cade, el era departe de a avea o minte ascutit. Autorul rezumatului il nu-
mege doar persona molto principale. Iat ce declar: A auzit de la cance-
lar (= Josica) cum c voievodul Trii Romanqti ar putea s. trateze cu prin-
cipele ca s rmin la cirma Transilvaniei, intrucit principele e hotrit s o
parseasc" (Che ha inteso dal Cancellario che il V aivoda di Valachia potria
trattare col principe di restare al governo della Transilvania poich il prin-
cipe risoluto di volerla abandonare). Urmeaz date destul de inexacte:
Voievodul este rud cu cancelarul (!) i este ocrotit i. ajutat de el (!)"
(Tara este bogat, are ocne de sare ... etc.) ... Cancelarul trateaz chestiu-
nea bulgarilor cu voievodul, fr ca principele s. vad (?) (se rimpacci), c
toate acestea stilt pretexte avind de scop s-1 atrag in Transilvania i ca
rud a sa.
Nuntiul papal de la Praga, Spinelli, succesorul lui Speciano, primind
acel rezumat, declar c se simte foarte tulburat, dar nu crede nimic din tot
ce se spune despre cuvintele rostite de cancelar. De fapt, in scrisoare apar o
serie de nepotriviri: Mihai Viteazul a fost o singur data in Transilvania, la
sfirsitul anului 1596, eind Josica a cutat s lege prietenie cu el i s-a vor-
bit, in mod destul de neprecis, de un proiect de incuscrire. Nu putea fi vorba
de a-1 atrage in Transilvania sub pretexte diferite. Proiectul organizrii unei
miKri a bulgarilor nu era un pretext i nu se a5teptau decit imprejurri fa-
vorabile i mijloace indestul.toare pentru infptuirea sa. Dar care ar fi fost
motivul unei asemenea comunicri a cancelarului ctre della Torre? Cci
Josica nu fcea nimic fr vreun interes. Lucrul s-ar putea explica poate
printr-o confuzie destul de fireasc. S-a vzut (vezi Calgtori, III, relatiile
lui Visconti i Carrillo, unde este discutat prbuirea cancelarului) c ideea
lui era s. fie numit voievod al Transilvaniei, profitind de ambiguitatea aces-
tui termen, care inainte de Mohcs desemna pe un dregtor al regelui, numit
de el in aceast dregtorie ce putea oricind fi inlocuit prin alta, iar dup
aceea a cptat un sens echivalent oarecum celui de principe. Josica incerca
pe aceast cale a echivocului s. fie acceptat de imprat ca voievod-dregtor,
urmind, bineinteles, ca inuntru, el s-i dea sensul su major. S-ar putea deci
ca s fi fost vorba de rminerea la cirm a unui asemenea voievod, pe care
della Torre, necunoscind existenta acestui dregtor de odinioar, 1-a confun-
dat cu voievodul Trii Romaneti. Pare mai putin probabil interpretarea in
sensul unei interventii a domnului roman in favoarea lui Josica, ca s r-

XVIII

www.dacoromanica.ro
min la cirma statului, cci raporturile dintre domn si principe nu erau de
natura a face plauzibil o atare interpretare. In nici un caz nu putea fi
vorba de o propunere consistent asupra creia nuntiul nu ar fi putut pistra
tcerea. In conduzie, intreaga constructie ipotetic are la baz un sin gur text,
aflat in redare indirect, datorat unui nou venit, neintrodus in realittile
Transilvaniei. Interpretarea data frazei oarecum ambigue nu a gsit crezare
la nuntiul Spinelli si este in contradictie si cu declaratia lui Mihai la Tisr-
goviste, rostit f."tis chiar de el, si cu afirmatia ce i-a fost atribuit In cursul
procesului lui Josica, cum c acesta astepta de la el sa-1 impiedice cu armele
pe Maximilian de a ptrunde in Transilvania. Care ar fi putut fi interesul
pentru cancelar s.-si ridice in cap un stpin ca Mihai, dup ce fusese, dup
propria sa spus., mai mult ca un principe"? Si ce rost avea o asemenea
comunicare fcut unui credincios al Habsburgilor? Pe cit vreme solutia
instituirii unui voievod al Transilvaniei ca mare dregtor aproape autonom,
supus impratului in calitatea acestuia de rege al Ungariei, se potriveste per-
fect cu propunerea, oarecum impersonal facut de el lui Visconti, pentru
ca acesta s o aduc la cunostinta impratului (vezi Ceirittori, III, biogra-
fia lui Visconti). Si atunci se Intelege de ce se adreseaz acuma lui della
Torre, omul Habsburgilor. Trebuie subliniat c celelalte informatii referi-
toare la cancelar, din scrisoarea lui della Torre, nu aveau aceeasi importan;,
fiind culese de la unii si de la altii. 0 parte a putut proveni chiar de la
nuntiul Visconti care, intr-o scrisoare a sa din 20 mai, pomeneste mai pe
larg de Josica si mentioneaz o convorbire avut cu contele della Torre.
Am struit mai mult asupra unor probleme intilnite in cale sau le-
gate de uncle puncte commie ale volumelor III si IV, pentru c ele apreau
intr-o lumin. nou fa t de trecut, fie prin descoperirea unui element neob-
servat ptn acum (de pild, folosirea relatiei lui Lubieniecki de catre Za-
moyski si Malaspina), fie prin elucidarea mai complet a imprejurrilor pre-
mergtoare (de pild., In legtur cu venirea comisarilor Szuhay sit Istvnffy
la Tirgoviste), fie prin confruntarea si analiza critic a mrturiei in cauzI
(declaratia lui Sig. della Torre). Am Inftisat, de asemenea, intr-o viziune
de ansamblu, unele constatri si conduzii enuntate separat si partial in cor-
pul volumului III, dar care trebuiau aduse in centrul atentiei si luminate
mai deplin pentru a se putea urmri inlntuirea elementelor acelea cu mate-
rialul din volumul acesta, de exemplu, asa-zisa conspiratie din 1594 in le-
gtura cu teama de Bthoresti, sau fazele premergtoare tratatului" din
1595, cu discutiile de la Tirgoviste. Semnalm, in treact, interesul scrisorii
lui Carlo Magno din septembrie 1596 (din volumul de fat) pentru tritregi-
rea materialului referitor la Paolo Giorgi si la problema bulgarilor (din vo-
lumul IH). Cu Aloisio Radibrat din volumul nostru, situatia este mai com-
plicat. El apartine cronologic volumului actual, dar are tangente cu Gio-

XIX

www.dacoromanica.ro
vanni de'Marini Poli, a arui umbr se intinde, in realitate, asupra ambelor
volume, dar care a fost cuprins in intregime in volumul III.
Trecem acum la o scurt prezentare a compunerii volumului, subliniind
doar anume trsturi sau aspecte mai deosebite, gel a ne tine de lista corn-
plea a mrturiilor, dat in tabla de materii.
Textele din volumul de fat, care apar grupate obiectiv in ordine ero-
nologic, pstreaz totusi un fel de ierarhie a lor, care variaz si depinde
fie de natura mrturiei, fie de personalitatea autorului ei, sau de imprejur-
rile deosebite de care se leag. La unele se mai adaug si elemente exterioare:
de pild, la loan Darahi, cauzele care au determinat infiriparea mai intli a
raportului lung, trimis de cornisarul imperial Ungnad lui Barvitius, apoi a
raportului scurt, pe care l-a scris, desprinzind (cu oarecare modifican) din
raportul lung, partea privitoare la lupta de la Selimbr, pe care avea s o
descrie prin viu grai aceluiasi Barvitius, de ast dat:i la recomandarea 'tole-
gului antitetic al lui Ungnad, comandantul ceatii Satu Mare, Mihai Sz-
kely. Aceast descriere avea de scop documentarea direct a acelui secretar
imperial, singur in msur s neutralizeze tonele de rapoarte scrise cu pa-
tim de Ungnad. Rapoarte considerate comune, dar in care, din cind in eind,
citeva rinduri strecurate de Szkely, prin torentul caligrafic al colegului su,
fixau pozitia sa perfect opus aceleia a scriitorului zelos, ale arui rapoarte
prea copioase umpleau de despenare pe imprat, care 'hi promitea s se
scape de el ctt mai curind. Textul lui Darahi, adesea obscur si cu referiri la
intimplri si fapte mai putin cunoscute, a cerut un efort deosebit, rspltit
de concluziile ce au putut fi trase. Pe ling cele dota rapoarte, i-am atri-
buit si raportul anonim din Moldova, pe baza dovezilor discutate in notita
introductiv. I-am asociat si textul descriind primirea ceausului la Brasov,
care ar putea si-i apartin tot lui.
Scrisoarea lui Valentin Walawski, adresat lui Andrei Taranowski, are
si ea o poveste, cci servea un indoit scop: transmiterea poftelii lui Mihai
ctre acest unchi al lui, care era asteptat cu nerbdare, si trimiterea unei
invitatii generale czcimii din Polonia, s vin cit de multi in slujba doan-
nului care II pretuieste si nu stie cum s-i mai rsplteasc. Notita biografic
a lui Germanico Malaspina reprezint trecerea in revist a corespondentei
sale din Varsovia din 1595 pid la cvasinunviatura sa din Transilvania, in-
cheiaa prin tnfringerea cardinalului Bthory. Se evidentiaz", atitudinea sa In
chestiunea interventiei lui Zamoyski In Moldova si, hi general, a felului in
care consider pozitia ambelor .06 romane fat de Polonia. Totodat, unele
ticuri de &dire si de exprimare, observate in aceast faz, explica felul su
de a proceda din timpul misiunii sale in Transilvania, in vara si toamna anu-
lui 1599. Fr a mai vorbi de nesinceritatea sa care rmine constant. Pre-
zera aproape continu a lui Carlo Magno, oarecum la marginea evenimen-
telor, inceptnd inc din toamna dramatia a anului 1594 si mentinindu-se

XX

www.dacoromanica.ro
indirect, chiar in vremea lui Radu Serban, are un moment culminant la in-
ceputul anului 1600, dud cauta s: stabileasc impreun cu domnul lista do-
rintelor acestuia, pe care s o duc la imprat. Este vestitul text purtind In-
semnarea de mina domnului: Ce au adus Carlo Mango" Acest om de
curte, amabil i indatoritor, care stia s se fac pacut tuturor i s trateze
cu tot tactul necesar i cu zimbetul pe buze suprimarea unor yersoane inde-
zirabile si al crui rost fusese de multe, de prea multe ori sa roage pe cel
spre care era trimis s aiba putin`ci r'iibdare, ii descoper deodat talente de
diplomat, in sensul c afl cum trebuie imbunat domnul si cum poate fi
abtut furtuna de care tremurau cei din jurul domnului. Venirea lui, in
niste conditii extrem de nefavorabile, a determinat totusi o inseninare, cci
a reusit s creeze un climat de intelegere. Ca in 1598 la Tirgoviste, domnul
devine prietenos, comunicativ, se destinuie, i arat gindul. Zidul care
prea c. se ridic intre domn i reprezentantii impratului a fost dat de o
parte pentru o clip. Formula salvatoare 'rea c a fost gsit. Domnul
intr-o pornire generoas renunt la cererile sale trimise prin solii si oficiali
si se pleac dorintelor" impratului. Si Carlo Magno pornea spre curte cu
punctele rezumind aceste dorinte". Era un fel de magie, chiar &a' ulterior
Mihai, rzgindindu-se oarecum le scria solilor s. vad: ei cum e mai bine si care
conditii ii sint mai favorabile, pe acelea a le mentin. Dar totul se tulbur
citeva zile dup aceea, chid soseste rspunsul dat de imprat soliei oficiale
a domnului, a crui indignare se revars clocotitoare impotriva Impratului
si a agentilor acestuia care I-au inselat: Giva, Carlo Magno, si chiar comi-
sarii. Totusi in martie este iarsi vorba s mearg C. Magno in Transilvania
impreun cu Pezzen i Cu contele Isolano. Magno isi mentine punctul su
de vedere n favoarea domnului. Cit despre propunerile care nu apucaser.
soseasc la curte inainte de concedierea solilor, mai rminea o sperant
neprecisc ar putea totusi s aib un rezultat. Dar la Alba Iulia, Ung-nad,
iscodindu-1 pe vistierul Stoica, obtine o versiune sirbeasc5." a textului ro-
manesc, pe care o studiai cu patim, relevind triumftor declaratiile vistie-
rului, c punctele sint asemenea cu cele din cererile solilor oficiali! Lucrul
se explic, dac Tinem seama de faptul ea' o bun parte din text cuprinde
raspunsurile" pe care le adusese Petru Armeanul de la Pilsen. Dei el nu
avusese calitatea s trateze in numele domnului, el s-a tutors cu acele rs-
punsuri" primite de bune de acesta. Pe baza lor, socotindu-le ca emanind
chiar de la imprat, a fost intocmit textul nou, inglobtrid i punctele for-
mulate de Carlo Magno, care nici el nu avea vreo calitate de a trata. Dar
misiunea lui Carlo Magno din 1600 la Mihai Viteazul nu poate fi inteleas
fcfnd abstractie de cea paralel a comisarilor David Ungnad i Mihai
Szkely, trimisi tot atunci in Transilvania pentru a rmine pe 1410 domn
11'r5. a-I pierde din ochi. Acesti comisan i apar In repetate rinduri in cuprin-
sul volumului de fat, in textele lui Carlo Magno si Malaspina, in biogra-

XXI

www.dacoromanica.ro
fiile acestora precum si ale lui Darahi si Petru Armeanul. Va trebui deci si
fie vorba si de ei, dei rapoartele lor nu au putut fi incluse din cauza unei
prea mari abundente, precum si a caracterului lor continuu. Ele inatiseaz
adesea scene si portrete prinse in fug, care merit s fie scoase din masa
amorr a vorbsriei inutile. Unele din ele au fost redate de N. Iorga cu tot
relieful in lstoria lui Mihai Viteazul, unde pot fi gsite desprinse de con-
textul lor confuz, si minunat tilmkite. Nu putem decit s trimitem la ele, pentru
completarea m`rturiilor acestui volum. Va fi ins vorba de comisarii insisi,
nu numai ca autori ai unor dsri de seam5. adesea prtinitoare si deformate
dar intotdeauna revelatoare pentru momentul respectiv ci si sau
mai bine zis si mai ales ca factori activi in acel joc de umbe si lumin
al lui Mihai Viteazul. La 6 decembrie imp.ratul iselea in acelasi timp scri-
soarea credential pentru Carlo Magno si ordinul catre Ungnad si Szkely
de a pleca neintirziat la voievodul Mihai in Transilvania, instructiunile lor
avind a fi aduse de Carlo Magno.
Dintre cei doi comisan, Ungnad mai fusese la Mihai dup. intrarea
acestuia in Transilvania. Neasteptind porunca implratului (care poare data
mai tirzie de 17 noiembrie 1599, Hurmuzaki, XII, 506) sau instructiunile
care id cereau s-. mearg in Transilvania s vad ce se face contra factiu-
nii Bthory", si s.4 afle de la domn ce a promis acesta, in numele impra-
tului, secuilor si sasilor si apoi s raporteze despre situatie el se grlise
spre hotarul Transilvaniei cam odata cu Mihai Szkely, care se ducea s
ocupe cetatea Chioar In numele imp`ratului (pe care ins' au ocupat-o tru-
pele dornnului). La 6 noiembrie el intilneste la Tasnad pe trimisii dintii ai
domnului etre imprat, in frunte cu Petru Armeanul, mergind s-i ves-
teasc victoria asupra cardinalului (Hurmuzaki, 111, pp. 348-349). Ulte-
rior, el d de Basta, care voise s" intre in Transilvania, dar fusese oprit de
ihai. Spre necazul acestuia el trece la Alba Iulia, unde este bine primit de
domn si osptat in toat` legea, la o masa de la care au trebuit s fie cu to-
tii dusi acas pe sus. A doua zi, el ii. druieste lui Mihai propriul siu me-
dalion de aur cu rubine (Goldpfennig) si primeste, in schimb, un covor si
probabil un sal turcesc, pe care 11 numeste dup` aceea eine alte Bettdecke".
El ar fi vrut s r5.mins in Transilvania si s ja parte, poate chiar sl prezi-
deze dieta convocaa de Mihai. Dar acesta are grij ss-1 expedieze odatl cu
Malaspina si cu Forgacs (venit s spioneze pe seama lui Basta) inainte de
deschiderea dietei. Ei se opresc la Basta, la castelul din Sirrgeu al Bthores-
tilor unde se instalase acesta, si acolo ja si Ungnad parte la discutiile sol-
date cu redactarea unor scrisori si rapoarte denuntind intentiile si actiunile
domnului. Cu acest prilej se produce un inceput de ceart.' intre Ungnad si
Basta, din care va iesi conflictul 0.strat in nenumrate scrisori si reclama-
tii ale ambilor, adresindu-se, in sfirsit, Ora si imp'ratului. Este vorba de
zvonul riispindit la Alba Iulia 6. Basta ar fi fost mituit de cardinal, men-

XXII

www.dacoromanica.ro
vionat de Ungnad la $imleu, intr-un moment chid stava alquanto allegro
atribuit de Basta chiar lui Ungnad. at despre Mihai Szkely, comandan-
tul cettii Satu Mare, acesta, n ciuda faptului c fusese impiedicat s ocupe
pentru imprat cetatea Chioar, nutrea sentimentele cele mai favorabile pentru
dorm, si if1(1 de mai inainte. In anul precedent, el prezidase curtea de ju-
decat instituit la Satu Mare, care l-a judecat pe Josica dup instructiunile aduse
de la Praga de Giva, si a dat i ordinul de executie neinttrziat, tot din indem-
nul acestuia, pentru a scuti, chipurile, pe imprat de neplcerea de a res-
pin ge cererea de gratiere a fostului cancelar al Transilvaniei. In cursul proce-
sului in care Giva il amestecase din proprie ini;iativ i fr prea multe
scrupuie si pe domn ca martor al acuzrii, M. Szkely a intervenit de mai
multe ori, in stilul su caracteristic, cu cite o nota admirativ la adresa
domnului. In iulie 1599, nu stim pe ce cale, acesta i s-a adresat lui, cerin-
du-i trimit un tlmaci de incredere, putind face si slujba de secretar pen-
tru limba maghiar (si limba latin) i Szkely i l-a trimis pe nemesul I. Da-
rahi, care era din districtul cettii Satu Mare si vorbea, fr mndoia1, i ro-
maneste. Misiunea urgent a lui Carlo Magno si a celor doi comisan i impro-
vizati ad-hoc se datora unor stiri alarmante si in bun parte denunTurilor
de la imleu, trimise independent unele de altele prin cureni deose14. Ele au de-
terminat noul plan de actiune al lui Pezzen: oprirea banilor datorati lui Mi-
hai Odd' la dovada cedrii de fapt a Transilvaniei (Hurmuzaki, XII, 535
din 7 decembrie 1599). Dup bucuria pentru victorie umbrit apoi de indo-
ielile datorate tcerii ce a urmat, sosirea lui Petru Armeanul, cu trofeele in-
chinate impratului, adusese din nou un sentiment de liniste. Cele 12 puncte
trimise de domn, constind din cereri i intrebri, erau de natura a o confirma.
Dar dup slobozirea soliei lui Petru, acuzatiile pornite din preajma lui
Basta, pe diferite ci, si-au produs efectul dorit. Cum printre cererile aduse
de Petru erau dou care puteau fi folosite, s-a dispus trimiterea celor doi
comisan i ca sftuitori ai domnului, conform cu cererea exprimat de sol in
numele stpinului sti. Cum se mai cerca i trimiterea de trupe germane sau
ungai e din afara Transilvaniei, pentru a lua in primire cettile ocupate deo-
camdat de romani, comisarii trebuiau s obtin de la domn implinirea
acestui lucru, ingrijindu-se totodat din partea lor de aducerea i instalarea
noilor garnizoane. Instructiunile trimise prevedeau sosirea lor cit mai grab-
nic la Alba Iulia, prezenta ion continu pe 1110 domn, strecurarea cu mult
tact a unor indemnuri spontane" s nu mai daruiasc posesiuni in Transil-
vania, i aflarea in mare tain a valorii sumelor sau obiectelor capturate de
el din tezaurul lui Andrei si Sigismund Bthory. lar Carlo Magno, care le
aducea instructiunile amintite, trebuia s-si urmeze drumul ptn la Mihai,
avind a raporta indat despre dispozitiile lui i despre situatia din tail.
Pin la primirea asigurrii neindoioase din partea lui Carlo c au fost pre-
date cettile, erau sistate toate trimiterile de bani sau de daruri ctre domn.

XXIII

www.dacoromanica.ro
Dar acest amnunt esential nu i-a fost comunicat nici lui, nici comisarilor
de catre Pezzen, care abia dup trei sptmini isi explica intentille (de
atunci) intr-o scrisoare catre Barvitius (scrisoare din 3 ianuarie, Hurmuzaki,
XII, 580). In felul acesta se creeaz un cerc vicios. Neprimirea de catre
Petru Armeanul, sosit la Satu Mare, a banilor flgduiti de imprat pentru
plata soldelor, precum i netrimiterea darului pentru domn anuntat si de
Petru si de curierul iMprtesc, care difuzase aceast stire la Alba Iulia
(vezi biografia lui Carlo Magno), a Intirziat plecarea lui Carlo si a comi-
sarilor, care incercau s rezolve macar partial acest neajuns neasteptat. lar
zbava care a rezultat a prelungit peste msur aceasta situatie. Pezzen,
autorul acestei ingenioase soluii, cldea vina pe comisan i si pe Magno, plin-
gindu-se c ei nu-si tnteleseser rolul lor adevarat. Non si mandano i commis-
sarii per governo, ma per disponer il vaivoda a lasciar presidiar le piazze
con le gienti di S. M. e tratar seco del mo,c4o del governo. Asadar, ei au in-
structiuni suficiente (cu referire la scrisoarea lui Ungnad, artind c asteapa
sosirea banilor. ...etc., precum si a unor instructiuni mai complete inamte
de a pleca). Ins domnul dat seama c oprirea banilor, precum si a
darului imprtesc trimbitat chiar de curierul impratului nu erau inttm-
pltoare, sit a reactionat n felul su impetuos, spunind pe fa; lui Carlo Magno
dac impratul are vreo bnuial asupra sa, el i poate oricind gasi
alte rosturi. and au sosit comisarii la 10 februarie, retinuti si de o boal
a lui Szkely, si de lipsa de bani pentru a putea veni cu un numr decent de
carete. vreo 15, Carlo Magno rezolvase aparent situatia. Trei zile dup
aceea, el pleac i dup inca patru zile are loc, cu mare clocot, acea brusko
audienz", numit astfel de Szkely i descris cu mare lux de amnunte de
Ungnad. Scos din fire de rspunsul impratului la solia sa solemn, domnul
tuna si fulger i opune, intr-un contrast izbitor, .purtarea dusmanilor
turci hiving de el caret). cinstesc cu steag de domme cu cea a impratului,
pentru care ti pusese In cumpn viata sa i fiinta inssi a frii sale, care
ii trimite drept multumire trei file pline de batjocur, de rusine si de otrav.
El strig a a fost inselat, c acum ei vor s-1 alunge asa cum alungi o fe-
meie stricat, asa cum si-a alungat Sigismund sotia ... Dar el nu va lsa
se intimple asa ceva. A fost dus cu vorba de toti emisarii trimisi la el: Giva,
Carlo Magno, si comisarii. Dar acum nu va mai sta de vorb decit cu Pezzen
insusi.
Reactia imediaa a comisarilor a fost consternarea. Dar dup prima
stupoare In fata acestui sacrilegiu, ea se deosebeste diametral. Lsindu-1 pe
colegul su s exploateze aceasta min bogat ()feria' zelului sti, Szkely
arata c suprarea domnului era fireasc i c intreaga politick' a ministrilor
imperiali era absurd i vinovat. Se face totul pentru a-I indeprta pe
domn. Trebuie inteleas o fire ca a domnului, iubitor de glorie si de mire-
tie, i deci dorind i pentru el numai ce este vrednic de cinste. A-i vorbi tot

XXIV

www.dacoromanica.ro
timpul de cesiune sau de renuntare este un nonsens. Trebuie p.'rsit o ase-
menea conceptie i considerat, in schimb, posibilitatea unei confederatii
anumite conditii. Acesti doi comisan, care se opuneau diametral si ca tem-
perament, si ca mentalitate, purtau cot la cot o politic absolut divergent,
concretizat in lungile rapoarte, dictate de Ungnad i inaintate forurilor su-
perioare ca o contributie comuna, tn care din cind In cind rzbtea protestul
lui Szkely, care de obicei se multumea s scrie direct secretarului Barvitius.
Uneori, raportul aparent comun se incheia fr consemnarea unei divergente
exprese, dar ea exista cu atit mai profund cu eft mai neexprimat. Lasind
deoparte vorbria inutil Szkely cauta argumente .vii. Sub un pretext oare-
care, el 11 trimite personal pe Darahi la Barvitius, ca povesteasc lupta
de la elimbr ca martor ocular, intr-un moment cind politica ministrilor
imperiali era gata s dua Tara de rip. Darahi trebuia sa rspuncl deschis
la once va fi intrebat. Era un fel de reluare a primei sale interogri din ia-
nuarie chid Ungnad avusese grij pun tntrebrile cele mai insidioase.
La rindul su, domnul care in duelul su cu Pezzen flutura ba amenin-
%area unei intelegeri cu polonii (plimbind cu sine pe Andrei Taranowski prin
orasele Transilvaniei), ba a unei apropien i de turci, dind primirii ceausului
turc la Brasov o solemnitate deosebit amin plecarea lui Darahi cu dou
zile, pentru ca acela s fie de fat: la acea primire i s o poat descrie de visu.
Cind mai apoi Szkely lI foloseste pe Darahi in chip de curier, pentru a ra-
porta despre situatia din Moldova ocupat de Mihai, Ungnad are grij
asocieze si un om al su, ragusanul Barilovie, care s."-i adua o dare de
seam filtrat In sensul pe care '11 voia el. Ina 'inainte de aceasta, tensiu-
nea devenise intolerabil. Nevoia de bani pentru plata ostasilor paraliza once
actiune, putind chiar provoca o rscoal a mercenarilor sau trecerea lor in
tabra lui Sigismund BAthory, care Ii stringea in Moldova o oaste cu aju-
torul lui Zamoyski. Domnul declara a nu mai putea merge nici mcar la
biseria Eri. a fi intimpinat de stridatele i zarva mercenarilor nepltiti.
Era imperios necesar ca Pezzen s: se arate. Prezenta lui fusese cerut chiar
de la inceput, din noiembrie. Ins Pezzen, inchipuindu-si c ar putea fi luat
ca ostatic (!), gseste c ar mai fi si altii de trimis s trateze cu domnul in
Transilvania, numindu-1 si pe Basta (!), el insusi avind a vedea ce noutti
aduceau solii (Mihalcea i Stoica) (Harmuzaki, XII, 580). Dar el se arlta
tot mai indrtnic i Szkely scria ptn i impratului, aid alarma in vreme
ce Ungnad asculta toate soaptele, primind fr deosebire toate delatiunile
calomniile pornite din sinul nobilimii transilvane, care, sub masca devota-
mentului pentru imprat, urmrea readucerea lui Sigismund. Dar rapoartele
nesfirsite, ptimase i confuze dictate de Ungnad ne-au pstrat i unele
scene ca aceea in care Petru Armeanul se vita i urla de spaim la Satu
Mare In fata comisarilor, in decembrie, din cauza lipsei banilor, fugind de
colo colo si aducInd acuzrile cele mai grave solilor mari, Mihalcea i Stoica,

XXV

www.dacoromanica.ro
pentru ca apoi la Alba Iulia, ei sa-1 regaseasca restabilit in favoare i plin
de importanta fa ta de ei care ii stilt dati in grija si de care ii pasa. .mai
putin. Ba slugarnic, ba cu ifos, el este gata sa dea in vileag lucrurile cele.mai
tainice, din ambitie sau din interes. El nu raporteaza adevarul decit in ma-
sura care ti convine si omite din talmacire tot ce 1-ar putea supra pe domn.
Intelegem cum a alcatuit raspunsurile" aduse de el de la Pilsen (vezi Carlo
Magno, Observatii critice). Sau este descrisa primirea lor bucuroasa la 10 fe-
bruarie, cind yin in sfirsit aducind i ceva din banii asteptati (30 000 de
talen i din acea 100 000 datorata). In curind avea s fie scadenta unei :alte
sume de 100 000 de talen. Carlo Magno, care ii precedase cu mai bine de
doua saptamini, stiuse s intre in voia domnului i trimisese stirile cele mai
satisfacatoare lui Pezzen. La Alba Iulia el era persona grata, poftit la masa
de domn i tratat cu o prietenie subliniata cu oarecare naduf de Ungnad,
cu admiratie de colegid sau.
Venirea comisarilor putea fi exploatata pentru a sterge impresia nefavo-
rabila produsa de oprirea darului. Li s-a sugerat ca in cuvintarea lor
aduca vorba i despre necredinta Bthorestilor. Aceeasi a fost si tema can-
celarului episcop Napragy, banuit si el ca ar complota cu Sigismund. La
cuvintarea sa in bimba latina a raspuns tot astfel i Ungnad. In timpul
acesta, domnul isi rotea ochii cu severitate spre nobilii mai compromisi.
Acestia schimbau fete, fete. Gaspar Kornis, care fusese inlocuit cu Moise
Szkely, se scarpina in cap destul de incurcat. Se zvonise c ar fi fost ucis,
Ungnad scrisese la Praga, rugind s i se dea lui bunurile acestuia din
Ungaria Superioara, care urmau s revina fiscului. Foarte curind si Kornis,
acei nobili aveau sa. intre in legatura cu Ungnad, care e poftit la masa de
Naprgy anume pentru a-i intilni. Kornis plinge, ti acuza pe Bocskai si se
declara nevinovat. Tot astfel procedase i cu Magno. In audienta secreta
Ungnad are satisfactia de a fi pus in contradictie pe Magno cu dornnul,
(vezi Carlo Magno, biografie). Nu stia cum sa afle ce anume tratase acela
inainte de venirea sa. $i Petru Armeanul, de care se si plingea, devenise
ermetic.
Un loc destul de insemnat in volum ti revine lui Petru i pentru intreaga
sa activitate din timpul lui Mihai Viteazul i pentru cea din vremea lui
Radu $erban. De asta data intrigile sale stilt prea flagrante pentru a nu
fi fost patrunse. $i totusi in 1611 el reuseste sa. se insinueze din nou o
clip a linga domnul pribeag pe care 11 sapase in trecut. Materialul volurnului
se imparte de la sine in doua: cel legat de Mihai Viteazul, care se
incheie cu redarea campaniei polone din Moldova, din toamna anului 1600,
celalalt referitor la vremea lui Radu $erban si a Movilestilor. Aici intra
rapoartele privind starea catolicismului In Moldova (vezi Bernardino
Quirini, Andrea Bobbi, $tefan Bathazar i raportul anonim din 1606). Ni-
velul clerului catolic nu difera de acela descris In CaUtori, III. Dar se

XXVI

www.dacoromanica.ro
poate descoperi acurn un Inceput de rezistenta nationala la ingerintele po-
lonilor, 4i chiar venind din partea domnului, acelasi care, pus in domnie
de Zamoyski, refuza in 1600 inglobarea Moldovei in statul polon. Apar,
pe alocuri, in descrierea campaniei, repetitii sau suprapuneri, care au fost
evitate pe masura posibilului prin unele reducen i de text. Comasarea lor
permite urmarirea lor critica.
Luptele Movilestilor sint infatisate de cavalerul elvetian Alexander"
sitde francezul Joppecourt. Textele lor, care se completeai oarecum, stnt
intr-un contrast flagrant: unul prea incomplet, celalalt prea romantat de
editorul su Baret, care peste o povestire ce se dovedeste veridica asterne
un strat gros de literatura, ce a trebuit fi dat deoparte.
Volumul se incheie cu redarea campaniei turco-polone din 1620, pro-
vocata de Gaspar Gratiani. O confruntare a jurnalelor de campanie cu
textul lui Miron Costin aduce si unele rezultate noi. Observatie valabila
pentru expeditia sultanului din 1621, si pentru trecerea soliei lui Zbaraski.
Ca si in volumele precedente, intilnim i aici impostori, mai mult ori
mai putin abili. Unul din ei, William Lithgow, a reusit sa se strecoare
rindul calatorilor prin tarile noastre, dei venirea lui pe la noi este mai
mult decit dubioasa. El beneficiaza deci de o favoare care a fost refuzata
vestitului capitan John Smith si venerabilului capitan Iankovicz partici-
pant (?) la lupta de la Tutora i martor (?) al fugii lui Gratiani. Acestia
au fost trecuti in anexa, dovada imposturilor parind suficienta. O solutie
de compromis a fost adoptata pentru Montalbani (Malbi) a carui prezenta
in Moldova la) Ur1) moment dat pare verosimila, dar nu in momentul uci-
derii ceausului, dud s-a declarat dornnul pe fata contra turcilor i nici in
cursul campaniei sau al acelei fugi la care pretindea c i-ar fi fost tovaras.
De aceea s-a adoptat o solutie mixta. Montalbani a fost, asadar, cuprins in
corpul volumului numai cu textul scris 'inainte de criza care a deschis raz-
boiul, iar textul, descriind camtpania i aventurile din cursul ei, oferind
destule nepotriviri pentru a fi socotit neadevarat, a fost trecut in anexa.
Anexa volumului comporta si o prezentare a unor descrieri geografice
contemporane privind tarile noastre. Ele sint datorate italienilor Lorenzo
d'Anania, Giovanni Botero si Antonio Magini, primul din ei precedindu-i
cu doua decenii pe ceilalti doi. O critica atenta a putut evidentia influen-
Tele reciproce si constata imprumuturi de netagaduit. Este paradoxal insa
ca maestri luminati ai geografiei, cu un orizont infinit mai vast si o men-
talitate mai moderna decit cea a lui d'Anania sa imprumute de la el tot
lotul de informatii privind Tara Romaneasca si Moldova, flea nici un con-
trol sau confruntare macar cu hartile contemporane. $i tot astfel s-au mul-
tumit, cind a fost vorba de Transilvania, sa recurga la clasicii genului, in-
cepind cu Reicherstorffer. Partea lor de originalitate trebuie cautata ade-
sea in note, unele de un interes real, ca cea despre reminiscentele pagine

XXVII

www.dacoromanica.ro
pstrate la poporul roman. Dar, in general, istoria uzurp aproape tot
spatiul, iar descrierea geografk propriu-zis cedeaz locul unor fise de eruditie
real sau mai naiv, cu referinte la antichitate i chiar la cronicile ma-
ghiare. Dar acest fenomen se intimpl numai in lumea crtilor. Aproape
tot materialul din corpul volumului ne duce in lumea evenimentului pur.
Nu intilnim memorialisti. Oamenii triau in prezent. Chiar cind se evocau
evenimente din trecut, ele erau inftisate tot ca un prezent mutat putin
mai departe. Lipseste acea desprindere i deprtare de prezent, care di
perspectiva istoria. Realitatea este redat haotic si fragmentar. Natura
mrturiilor rapoarte, scrisori, iurnale de campanie aduc o adev-
rata defilare a clipelor. Obiectul darilor de seam nu este prea variat, fiind
vorba mai ales de campanii. In volum sint cuprinse expeditille lui Mihai
Viteazul, cea din Transilvania si, tangential, cea din Moldova, dota cam-
panii polone la noi in tar, in 1600 i 1620, cu o prelungire tn 1621, lup-
ta de la Brasov, din 1603, i expeditia de la Silistra, ravala ttarilor asu-
pra Trii Romanesti din anii 1602 si 1603, jafurile i vexatiunile acestora
si ale polonilor in Moldova (ca auxilian i ai lui Simion Movil, pretendent
la tronul Trii Romanesti), luptele Movilestilor. Restul mrturiilor prinde
struitor, in raza sa, mersul negocierilor ftise sau oculte cu imperialii, cu
Sigismund si Andrei Bthory, cu polonii, cu turcii i chiar cu ttarii. Se
mai strecoar, pe ici, pe colo, cite un negustor (Tommaso Alberti) sau vreun
turist (dac poate fi numit astfel Joris van der Does, rivnind cu patim
vad Constantinopolul i reusind s se strecoare in suita ambasadorului
polon Golski i in preajma ambasadorului englez Edward Barton); mai po-
poseste cite un mic grup de iezuiti, alungati din Transilvania de cetele lui
Moise Szkely i primiti cu domneasa ostentatie de Ieremia Movil (iezui-
tul Argento), dar ei constituie oarecum exceptii. Este o forfot de soli si
de solii incoace i incolo, de la comisarii imperiali veniti la Tirgoviste in
1598 pin la solia ametitoare a lui Zbaraski spre Poart, trecind, cu mare
ifos, s duc de nevoie confirmarea unei Old care ii umilea i, asadar, cu-
tau si ei s umileasa pe al/H. Lumea necajit apare si ea, dar mai mult ca
o implicatie decit ca o prezent expres. Jafurile i omorurile bandelor dezln-
tuite de mercenarii fr plat, de haiducii liberi" gata s se ali ze cu dus-
manii turci contra fostilor patroni, de secui inriti de vesnicele hrtuieli in
care se aflau i ei angajati, se revars si in Tara Romaneasc, venind din
Transilvania unde disparuse once autoritate i fiecare oras trebuia s se
apere pe seama sa.
Veacul al XVII-lea pseste crunt si la noi, pe pmintul frii noastre. Si
pe msur. ce inainteaz arunc o lumin crud asupra oamenilor si a im-
prejurrilor. Oamenii stnt mrunti, imprejurrile skit jalnice. O ceat de
tltari, de citeva sute de oameni, trece in Oltenia unde prad i robeste in
voie pe locuitori, iar cind marele ban, Preda Buzescu, porneste contra lor,

XXVIII

www.dacoromanica.ro
el este prsit de mercenari care o iau la fui, iar boierii &it ucisi sau
robiti, si el insusi abia poate scpa de o soarta asemntoare, ascunzindu-se
In balt. Si in alt moment, eind domnul, Radu Serban, spre a-i mai potoli
pe mercenarii care se agitau cerindu-si plata intirziat, trimite la ei patru
boieri ca s-i indemne s mai astepte, aceia ii ucid, si domnul tremur in
fata lor. lar banii impratului pentru soldele restante, dei trimisi lui Radu
$erban, fuseser opriti de Basta, sub motivul unor indoieli asupra fidelit-
tii domnului. Este parc o reeditare dar ctt de deformat si de parodic!
a unor momente de criz din vremea lui Mihai Viteazul. $i atunci, in
1597, trupa de mercenari pltit in principiu de imperiali, dar nesatisfcut
la timp, este gata s se rascoale si a si inceput a vocifereze, dar domnul
face el rost de bani, pentru ca pltitorul imperial s-i poat plti fr i-
bav, urmind sl i se restituie suma avansat. lar mustermaisterul Las-
sota si pltitorul Hdl se potrivesc in preri: primul gsind a dac domnul
are nevoie s mentin si mai departe acea trup, nu are decit s o plteasc
din banii si, iar cellalt, mergind si mai departe cu ingeniozitatea, era de
prere s. nici s. nu i se mai spun domnului de venirea banilor, atunci clnd
vor sosi, spre a nu-i mai restitui de loc si a face economii impratului! Cauza
nepltii putea s varieze. In 1597 banii erau ba opriti de Skismund, ba ne-
expediati. Mai tirziu, in 1600, s-a repetat acelasi joc, de asta dat cu bun
stiint in urma hotririi arbitrare a lui Pezzen. Aceste asemnri evidente
nu fac decit s. accentueze mai hotrit deosebirea esential dintre ce fusese
si ce era acum. Chiar daca unele gesturi seamn, spiritul din care pureed
este altul. $i zbuciumul docilului Radu Serban nu il reinvie pe al lui Mihai
Viteazul. Acest inceput de veac nu este aici decit sfirsitul unei epoci care
mai cunoscuse lupta si gloria. Dup aceast agonie va incepe, poate, altceva.
Pin atunci cad mstile si se degradeaz caracterele. Trdri mai vechi se
dau pe fat. Fidelitti din trecut se nruie si un ostas incercat ca Gheorghe
Rcz, pomenit si mai in urm cu laud pentru rolul su in campania de la
Brasov (1603), se preface in tilhar (mIcar c aceast transformare in extre-
mis nu este mentionat in mrturiile din volumul nostru, destul de srace In
informatii pen tru acest moment).
Care este partea de noutate pe care o aduce volumul de fat? Ea re-
zult din adincirea critic a mrturiilor, cercetarea lor convergent, scoate-
rea in relief a unor momente sau puncte esentiale, integrarea mrturiilor In
contextul istoric si urmrirea sinceriatii lor, ctittnd a ptrunde intentia
de la baza cuvintului scris. Atentia a fost indreptat cu tot dinadinsul asu-
pra martorilor insisi, cu rezultate uneori neasteptate. Au fost rectificate
unele date nu fr important si analizate texte destul de enigmatice. In
sfirsit ne-am oprit si asupra oamenilor. Intr-o privire general au fost cu-
prinse, impreun, amindou volumele, III si IV, care reprezint de fapt o
unitate indivizibili. Partea de noutate a fost subliniat de fiecare dat in

XXIX

www.dacoromanica.ro
biografiile, observatiile critice si notele insotind textele. Au fost atacate
problemele enuntate mai sus la pagina XIX. La acestea se mai adauga si analiza
actului iscalit de Mihai Viteazul si Carlo Magno in februarie 1600 si a
raspunsurilor" lui Petru Armeanul.
Nirnic mai sugestiv decit acest document atit de ciudat, cu amestecul su
de adevr si de minciuna, cu dubla sa origine si dublul su caracter. Desci-
frarea lui deschide perspective noi de investigatie pentru o cunoastere mai
adina a firii domnului in care se afirma o dualitate dialectica ce nu provine
din jocul unor influente contrare, ci din cuprinderea in aceeasi clip a celor dousa
fete ale unei probleme. Daca asupra telului esential el nu avea nici o indoiala,
in schimb alegerea titre caile pentru a-1 atinge fi umplea sufletul de un
zbucium nesfirsit.
Incheind acest volum se cuvine s multumim colegilor de la Institutul
Nicolae Iorga pentru concursul ion amical de cite ori am apelat la ei. Pe
linga cei numiti in v,olumele precedente am vrea a mentionam in chip deosebit
contributia lui Carol Vekov la cercetarea si talmacirea bibliografiei maghiare
folosite la intocmirea biografiei lui Toma Borsos precum si aportul lui
Constantin Rezachevici care ne-a dat textul si nota introductiva a relatiei ano-
nime ita iene atribuite lui Cavriolo. Datoram multumiri si bibliotecii Institu-
tului pentru intelegerea cu care ne-a ingaduit si-i folosim din plin resursele
in ciuda unor conditii vitrege. Un grind recunoscator tovarsilor Razvan Teodo-
rescu si Maria Muzicescu pentru ajutorul lor binevoitor, precum si tovarasei
Corina Nicolescu ale carei sugestii au fost de un mare folos la ilustrarea volu-
mului.
Si 'in sfirsit o privire inapoi spre zilele cind alaturi de noi lucrau si
colegii nostri disparuti, I. Totoiu si P. P. Panaitescu.
MAIIIA HOLBAN

www.dacoromanica.ro
CARLO MAGNO
(cca 1560 1617)

Milanezul Carlo Magno, gentilom de curte (aulae fami-


liaris, Hofdiener) al impratului Rudolf al II-lea, a fost folosit de acesta in diferite misiuni
in Transilvania. Este cunoscut solia sa la Mihai Viteazul in 1600. Dar primul su contact
cu Transilvania este mai vechi. Ind. din 1594, inainte de 1 septembrie, el este trimis la
Sigismund Bthory indat. dup asa-zisul complot de la Cluj". Fusese ales, intre altele, $i
pentru cunoasterea limbii si imprejurkilor din Transilvania. Misiunea sa era s-1 con-
firme pe principe in bunele sale hotrtri si s-i ofere si alte ajutoare, pe ling caii trimisi
principelui in dar" (Hurmuzaki 1112 p. 48). In realitate nu era vorba de o misiune de parad
ci de trimiterea unui om de incredere, sftuitor discret si priceput care s mentin moralul
principelui lipsit temporar de prezenla diriguitoare a lui Carrillo, aflat cu treburi importante
la curtea de la Praga si inspimintat el insusi de baia de singe poruncit de el si de
perspectiva reactiunii violente a Bthorestilor sprijinivi de marele cancelar al Poloniei Jn Zamoyski
(Vezi in Ca"Mori, III, relatia lui Carrillo si cea a lui Busto). Totodat trebuia probabil s se
informeze de situasia din tar dup lovitura de stat despre care existau stiri puline, filtrate

www.dacoromanica.ro
Cu iscusint de Carrillo. Dar la 15 septembrie Carrillo este indreptat din nou spre Transil-
vania i probabil c oclat ctt sosirea lui are loc i plecarea lui Carlo Magno, care ins
se imboldiveste pe drum 0 se opreste la Casovia unde se mai afl Inca la 25 octombrie.
0 a doua misiune, tot de incurajare, i se incredinteaz in martie 1595. Dup succesele din
Tara Romineasa contra ttarilor, Sigismund cerea urgent trimiterea de trupe imperiale
care s ;in piept unui eventual atac turcesc al fortelor din Ungaria 6 Austria venind
asupra Transilvaniei. Misiunea lui Carlo Magno trebuia s constea in a-i recomanda prin-
cipelui incredere i rldare. Dar cum nu se fceau nici un fel de pregtiri concre:e in
sensul dorit, emisarul ales hi tot amina plecarea (ibidem, p. 87). Totusi el este la Alba Julia
in aprilie, chid e mentionat de Giovanni de'Marini Poli care i se plinge de faptul a nu
i se dau pasapoartele necesare pentru a merge in Tara Romineasc. Venit cu asigurrile
cele mai categorice privind implinirea conditiilor acordului, el gseste la Alba Iulia o
atmosferI destul de tulbure. Sigismund cuprins din nou de panic, se socoate inselat de
Habsburgi, primeste la el pe unul din ceausii trimisi de sultan cu oferte strlucite
amenini s: se invoiasc cu Poarta clack' nu i se trimit ndat trupele flgcluite i mireasa
asteptat. Totodat: el cere s: fie demis comandantul imperial din Ungaria superioar,
Teuffenbach cu care luase legtur la inceputul anului (Vezi Calrztori, III, relatia lui Matyas
Kit) si care rmsese impresionat de neseriozitatea lui Sigismund. Teuffenbach mai era
indezirabil i ca protestant La 17 mai, a doua zi de sosirea nuntiului Visconti, Carlo
Magno pornea iar la Praga ducind vestea capturrii i inlocuirii lui Aron precum si a incheierilor
dietei: reinstalarea iezuitilor in patru centre din ;ara, confirmarea executiilor i confiscrilor
din anul precedent si includerea si a cardinalului Bthory in condamnarea Bthorestilor,
in sfirsit obtinerea unei contributii bnesti foarte insemnate de la nobili. La 30 mai aceste
sari precum i cererile principelui erau cunoscute la Praga, inainte chiar de audienita lui
Carlo Magno la imprat. La 6 iunie e trimis tnapoi, dar curind dup plecare se opreste in
drum, nu se stie pentru ce. El fusese desemnat ca s: o insoteasc pe arhiduces pe drum.
De la Casovia urma s fie condus de arhiducele Maximilian. CO:storia are loc tocnuai la
7 august la Alba Iulia.
Asist la pornirea oastei ce se indreapt: spre Tara Romineasa, avind chiar un fel
de itparcinare a organiza serviciul de post intre tabra crestin i curtea imperial (Hurmu-
zaki XII, 132, 154). Este de fat la Brasov la fgduiala solemn fcut de Sigismund
secuilor el le va restitui vechile lor privilegii, dacsi vor veni la oaste contra turcilor (ibidem,
337). Sea" pe ling Sigismund i trimite la Praga vesti i buletine despre victoriile acestuia
(186, 188). Difuzeaz peste tot aparitia minunat a vulturului (Veress, Documente, V, 308)
care s-a lsat la picioarele principelui atunci dud acesta a trecut muntii in Tara Roma-
neasa Prti din buletinele sale impreun: cu amplificrile curierului ce le aduce (Hurmuzaki,
207) intr chiar n compunerea unor avvisi. Are o situatie oarecum diferit de cea a celorlalti
agenti imperiali, Giovanni de'Marini Poli, de pild. El este un reprezentant permanent al
impratului la curtea lui Sigismund 6 este tratat ca atare. La ospltul din 5 decembrie 1595,
este la loc de cinste alturi de solii ducilor de Mantova si de Toscana si face pe tlma-
ciul hive arhiduces i acestia, ea rspuniind in limba german: la frazele Ion inflorite in
limba italian. Curind dup aceea Il Insoteste pe Sigismund la Praga, alturi de nuntiul

www.dacoromanica.ro
Visconti fi de sfetnicii mai de aproape ai principelui. Termer& in care i se adreseazg cance-
larul Josica in iulie 1596, informindu-1 de operatiile cam neconvingitoare de la Timiqoara,
aratg consideratia de care se bucura. Curad il gsim interesindu-se de aproape de o nou
initiativg sprijinit de Mihai Viteazul. La 17 septembrie, Carlo Magno scrie din Alba
Iulia secretarului ducelui de Mantova, Guido Avellana, dind o serie de date care nu au fost
utilizate de istoriografia romineascI ci doar de cea bulgarg, in leggturg cu aparitia unui
sol secret bulgar la Sigismund (Vezi scrisoarea din volumul de fa; precum i istoricul trata-
tivelor cu bulgarii in Cillatori, III, biografia lui Paolo Giorgi). Nu pink exact in ce
moment a fost druit de Sigismund cu mina de aun de la Ruda (in Zarand) Impreung cu
patru sate: Ruda, Nyagra", Scroafa i Valea Lungg, pe care toate impreung le vinde in
august 1599 lui Stefan Bocskai, circa trei ani dupa dobindirea ei, dupg ce mai Int.i o
vinctuse negustorului curtii Hans Rebenick fr insg ca acesta s fi plgtit vreun ban, Ora
la vinzarea aceasta din urm. Motivul declarat al vinzgrii era faptul cg obligatifle sale nu-i
inggduiau supravegherea personal g absolut necesarg. unei exploatgri miniere. Un argument
hotgritor pentru rezerva lui Rebenick a trebuit s. decurgg din incurcgturile create de
abdicarea i revenirea lui Sigismund Bthory in 1598 (anul vinzgrii dintli) i nc unul fi mai
imperios, acela al instalgrii cardinalului Andrei Bthory ca principe al Transilvaniei. Cumpg-
rgtoiul din uring, unchiul lui Sigismund 6 dufmanul Bthoreftilor venise la Praga in fnuitea
unei solii a lui Sigismund pentru a incheia un nou act de cesiune a Transilvardei in favoarea
tripgratului. Dar in timp ce se indeplineau ultimele formalitgti, principele fi-a rechemat
bnisc clelegatii fi a cedat in grabg principatul cardinalului, chemat de el in tain. La
aflarea acestui fapt, Bocskai s-a hotgrit s. rming la imperiali, intructt el fusese principalul
autor al uciderii lui Baltazar Bithory, fratele cardinalului, fi a cgutat s obting o protectie
specialg pentru bunurile sale situate in comitatele exterioare ajunse In niuinile imperialilor.
Moartea tragica a cardinalului i-a oferit lui Carlo Magno prilejul unor noi insgrcingri. !mpg-
ratul s-a vzut obligat sg trimitg un emisar la papi spre a-i inftifa dovezile concrete ale
nelegerii cardinalului cu turcii Cu polonii, in paguba creftingttii. A fost deci propus
desemnat pentru aceastg misiune (13 noiembrie 1599) (vezi Hurmuzaki 111, p. 521). Dar foarte
curind (29 noiembrie) i s-a ggsit un alt rost, anume acela de a merge la Mihai Viteazul
afle gindurile cu privire la Transilvania fi dispun bine fatg de comisarii imperiali
improvizati, David Ungnad i Mihai Szkely, care aveau s ving i ei la Alba Iulia.
Ulterior dintr-o scrisoare a lui Pezzen din 3 ianuarie 1600 ar rezulta cg trebuia sg raporteze
despre predarea ceatilor din Transilvania ctt de urgent.
Din nou, ca pe vremea lui Sigismund, el pornea cu aceegi lozincg de ancredere
rgbdare" i cu in.structiuni destul de sumare avind un rol pur informativ. Scrisorile sale cre-
dentiale au fost redactare in aceeafi zi (6 decembrie, Hurmuzaki 111, 372) cu ordinul catre
cei doi comisan, cgrora trebuia sg le duel instructiunile impgratului. De astg datg a
fost expediat in grabg cu pofta chiar de a doua zi, la 7 decembrie. Dar cu tot zorul acesta
el nu sosea la Alba Iulia deck la 22 ianuarie!! La 25 decembrie el ar fi trecut prin Cgovia,
dup o pire cam inexactg, intrucit se pretindea c venea cu bani (I) i cu soldati (I)
(ibident p. 614). S-ar pgrea c din aceastg informatie nu poate fi retinutg deck data, cgci
el nu venea cu bani, aceasta era treaba lui Petru Armeanul, ci cu vorbe bune. Aflase

www.dacoromanica.ro
pe drum de un dar Imparatesc. pe care ar avea si-1 duci domnului, dar care rminea
nevazut. Nici la capatul drumului, la Satu Mare unde comanda Szkely i unde spera
fi sosit curierii cu darul, sperantele sale nu s-au materializat. Situaria se agrava foarte
datorita faptului c nici banii pentru plata soldafilor promisi lui Petru Armeanul nu 11
asteptau la Satu Mare. Si acum urna ca arnindoi s apara cu Winne goale inaintea domnului
dupi ce Petru se grabise s anunte printr-un curier expres de la Viena ei ei vin cu banii
si co darul Imparatului constind dintr-un colan de aur de 12000 de ducati dupa spusa
lui Petru, sau de 25 000 dup a curierului imperial Gaspar Mallikh. La Satu Mare in fata
celor doi comisan i mint de diferiti, Mihai Szkely si David Ungnad, Armeanul urla, plingea
si se viva: Vai mie, vai mie, vai mie!" *rend incoace i incolo, convins ea' isi va pitrde
capul (ibidem, p. 583, scrisoarea lui Ungnad din 4 ianuarie 1600). Chiar de a doua zi
avea de end s plece la Viena, ba chiar la PiLsen, la Imprat, pentru a cere banii
figaduiti. Cutremurat de aceast situatie, Carlo Magno se teme la rIndul su de un afront,
de o Intemnitare, poate i mai rau. De aceea a hotarlt s mai astepte. Nu cunoastem seri-
soarea sa catre imparat din 28 decembrie in care explica motivul opririi sale, ci nurnai
cea din 15 ianuarie, scrisi In ajunul pornirii sale la drum sub apsarea unei marl temen.
Impresionar de spaima lui Petra Armeanul si de torentul nesecat de acuzarii adose de
acesta solilor oficiali ai dbmnului, banul Mihalcea i vistierul Stoica, trimisul imperial adopta
un ton pesimist. Lucrurile se arm-a altfel de cum le-a crezut la Inceput .. In concluzie,
roaga pe imparat sa mai retina pe solii dornnului pina la ref ntoarcerea sa cu bine din
Transilvania (!), idee inspirata fara Indoiala de Petru Armeanul. El va pleca totusi, cu toate
riscurile (1) spre a afla gindurile domnului. Pentru a mai reduce din primejdiile drumului,
va pleca peste doug zile; o data cu Petru Armeanul. Acesta renuntind a mai merge la Viena,
a Incercat cu recomandarea comisarilor t obtina macar 30 000 de talen de la Lassora,
mustermaisterul de la Casovia, asupra banilor fagaduiti. Si acestuia i-a povestit c solii
domnului denatureaza cererile sale si ca 11 Imping t pastreze pentru sine Tram-
silvania ... etc ... Pink' In cele din urma, versiunea lui Petru a ajuns Oita la Imparat,
In primul raport al lui Ungnad. Amanunt sugestiv: dud marele doctor Pezzen a aflat
de aceast intervemie a comisarilor in sprijinul incercarii Armeanului la Casovia, a fost
foarte acru i nemulttunit de faptul c ei s-au amestecat In aceasa chestiune care nu
priverd De altminteri, intr-o convorbire a lui Pezzen ca nunriul Spinelli la Praga, Pezzen
a afirmat c banii pentru plata soldarilor lui Mihai, 100 000 de talen i si mai bine,
s-ar afta la Casovia, dar ca plata lor a fost suspendata deocamdati pentru a exercita In felul
acesta 6 presiune asupra domnului, prea independent fafl de imparat. Dar trebuie adaugat
ei i atunci dud comisarii s-au amestecat intr-o chestiune care ii privea direct, anume
obfinerea unor sume mai modeste pentru acoperirea cheltuielilor ion de drum pig la Alba
Iulia, cu numarul minim de carete cenit de prestigiul Imparatului, rezultatul a fost tot atit
de negativ. La Satu Mare Carlo afla de la Petru Armeanul vestile comunicate de capi-
tanul cetatii Chioar. A fost descoperita o uneltire a cancelarului Naprgy si a lui Gaspar
Kornis In favoarea lui Sigismund, i domnul la II:Lillie, era gata sa-i taie pe am1ndoi
sfetnicii sai, dar este dispus s astepte sosirea lui Carlo Magno Cam tot atunci, din

www.dacoromanica.ro
Alba Julia unde 11 astepta Cu mare zor, Giovanni de'Marini Poli fi denunfl uneltirile lui
Bocskai (Barchai"!) i pica desde lui intilniri Cu Naprgy. Acest Bocskai apucase toate
bunurile Jul Josica si ale lui Sigismund, fiind acurn foarte bogat. Uneltirile pomenite sint
dcsigur in leggturg cu arestarea recenti a unui agent important al lui Sigismund Bithory,
P. Huszar.
Aceasta era situatia la Alba Iulia in preajma sosirii lui Carlo Magno, precedas de
stirea cg aduce domnului darul imp5r5tesc, rgspindit ca sigurg de curierul imperial Mallikh,
ceva mai inainte, i deci din punct de vedere politic, infirmarea ei de fapt, data cu
sosirea sia lui Petru Armeanul, frg bani, dupg ce la porunca impgratului vestise pe
Mihai printr-un expres cg va aduce 100 000 de talen i pentru plata ostasilor, putea fi interpre-
tat Intr-un mod defavorabil, intr-un moment cind partizanii lui Sigismund se miscau
chid domnul ar fi avut nevoie de spriiinul absolut al partidei adverse. Aceasta ins se argta
dispus sii asculte toate soaptele i insinuiirile pomite din jurul generalului Basta, instalat in
castelul de la Simleu (Somlyo) de unde fugise Stefan Bthory, fratele cardinalului.
Plecat cu teamg din Satu Mare, unde multumit lamentatillor lui Petru Armeanul se
usase o atmosferg grea, creatg si de lipsa prelungit a lui Darahi, trimis mai inainte la
domn i retinut de acesta, Reg a mai da semn de vigg, dind nastere la blnuielile cele
mai sinistre pentru el, Carlo Magno soseste in sfirsit la Alba Iulia la 23 decembrie, mai bine
de doug sgptgmini dupg pornirea sa cu atita zor, la porunca ministrilor impgratului. Sederea
sa la Alba Julia a durar ping la 13 februarie in care timp a reusit sg insenineze atmosfera.
Este ling sugestiv faptul di de la inceput, este luat in primire 6 manevrat de Giva, care
redacteazg impreung cu el darea de seam a audientei la dorm. Probabll cg Giva a fost
chemat sg faci pe tlmaciul cu pridejul acelei audiente a lui Magno. Dealtminteri el hi va
continua acest rol si dupg venirea comisarilor, ping la plecarea sa prin mijlocul
rnartie. Deocamdat5 el se luase bine cu mitropolitul de Tirnovo, Dionisie Rally, instalan de
Mihai la Alba Julia, unde intelegea s exercite ca duhovnkc al domnului o actiune determi-
nantg asupra lui, prin indeinnuri, presiuni morale g chiar ameninari Cu blestemul cerului.
Urmind sfatul lui Giva, Carlo Magno se adreseazg mitropolitului care se oferg s1-1 cheme
in cllmineata zilei cind domnul va face plata cazacilor. Cum a decurs intrevederea cu
domnul in prezenta acelui prelat, se poate vedea din raportul lui Carlo Magno, destul de
confuz pe alocuri, publicar cu data gresit de 2 ianuarie (acceptatg de toti istoricii)
care nu poate fi anterioarg celei de 31 ianuarie, a sscrisorii lui Magno cite Pezzen, de care
va fi vorba indatg. In audienta secretg de la 25 ianuarie, rolul lui Magno ifusese dublu: ascul-
tase protestul domnului indignar de afrontul ce i se ficea i dind chiar a intelege ci si-ar
putea afla un rost si fin g impgrat, i ii adusese la cunostintg o scrisoare a lui Pezzen
eitre Ungnad privind declaratiile extravagante ale solilor oficiali ai domnului, ce afirmau
cg el ar avea de end si rrntn posesor, guvernator fi patron al Transilvaniei (p. 648),
la care dotnnul a afirmar din nou cg a ocupar Transilvania in numele impgratului. Rapor-
tul nsui era o expunere a punctului de vedere al domnului, care a si cenit si-i fie citit
spre a nu i se denatura cuvintele. Atmosfera mai 2narcat la tnceput, s-a potolit i totul
a decurs cu cordialitate, dar numai ca o luare de contact, fin k' a se trece mai departe. In
audienta memorabilg din jurul lui 31 ianuarie se asist la o soluTionare, de fapt iluzorie, a

www.dacoromanica.ro
neconcordantei dintre vederile domnului cu ale imparatului. Calea pe care s-a ajuns aici
este aritata de Magno in scrisoarea sa catre Pezzen, cu data de 31 ianuarie, in cure insira
inconvenientele netrimiterii darului si a banilor, care 1-au silit sa se opreasca de nevoie
la Satu Marc, zabovindu-si deci sosirea in Transilvania, unde ar fi fost necesara prezenta
sa ca si a comisarilor dealtminteri, chiar cu doua luni mal inainte intruch
este flu sftuit neavind in jurul su oameni clulazuiTi (di maturo consilio). Invocind marturia
lui Giva, el se lauda cu rezultatele obvinute de la venirea sa. Cunoscindu-i dispozitia
(il humore suo) am socotit cu cale s m departez pulin in ce priveste pe acel vpievod,
de instrucliunile date de Domnia voastra ilustrisima in numele maiestaTii sale: 1-am imbunat cu
&dui c maiestatea sa 21 va cinsti cu titlul de principe al Imperiului i 11 va rasplati potrivit
Cu meritele sale in qualche parte sotto Sua Maesta dove a lui meglio parera i i va obvin,e de la
sanctitatea sa si de la regele Spaniei ajutoare asemenea acelora care au fost acordate lui Si-
gismund Bithory. Asta este tot ce i-am oferit si nu cred sa fie foarte departe de voin;a rnaies-
1411 sale cezaree .." De fapt, aceste condi;ii sint cele menvionate de domn in scena memora-
descrisa de Magno in raportul su catre Imparat. Ca Szuhay i Istvnffy in 1598, el crede
in Mihai i ar fi dorit ca sfetnicii imparatului s. nu scape cosi gran fortuna e valore di- questo
Waivoda. Dar tot ca ei, el se gindeste la o incercare valabila deocamdat un an de zile? in
care i s-ar pune la dispozitie mijloacele necesare pentru a duce lupta Cu turcii, care ar costa de
zece pri mai pu;in deck o campanie cu trupele proprii ale Imparatului, greoaie i pltite cu
solde mari. [Despre stapinirea Transilvaniei nu a mai vorbit, intrucit domnul afirmase in au-
dienta de la 25 ianuarie ca. a ocupat-o in numele imparatului ...] Urma ca domnul s trimit,
odata cu curierul lui Magno ce ducea raportul urgent al acestuia la imparat, un curier pro-
priu, dar mai apoi a hotrtt s trimita un om al su care sa-1 insoteasca pe Magno si sa duca
solilor oficiali, Stoica i Mihalcea, textul celar hotarite impreuna (Hurmuzaki, XII, p. 656).
Ce 11 interesa in primul rind pe Magno era crearea unui climat de incredere i cordialitate,
acest lucru 1-a realizar din plin. Ca in 1598 la Tirgoviste, domnul isi deschide sufletul
destainuieste abilitaTile pe care le incearca, tratind cu turcii i polonii spre a-i amagi, gindurile
sale cu privire la sprijinirea pretenifilor arhiducelui Maximilian la tronul Poloniei, descoperirea
recent c pretinsul sol al Poloniei era un spion venit s stabileasca legaturi Cu cazacii din
slujba sa, care Insa i-au adus domnului scrisorile trimise lor de acest sol etc ... (Hurmuzaki,
XII, p. 664). Foarte mulymit de rezultatul obTinut, Magno ii scrie secrefarului
Barvitius Infaviseze imparatului raportul su cit mai curind. Regreta ca nu au aparut
Inca nici comisarii, nici banii i nici darul pentru domn. Acesta ar vrea mai vina
la el zicind el are nevoie de oameni Cu experienta pe linga sine si doreste mutt sa vina
domnul Pezzen. Mine star potftit de voievod la prinz i apoi ne vom duce la vreo leghe de
aid s trecem in revista 2 000 de cazad, cu prilejul distribuirii soldei lor lucru care trni
strapunge jalma i numai pentru c acei 30 000 de talen i nu au sosit incl. Mi-a Incredintat
portretul sau intiero" (adica inrlisindu-1 in intregime) impreun cu scumpul su fiu i clac
acel blesternat dar (el foloseste eufemismul benedettoa) ar fi sosit, totul s-ar fi petrecut spre
multumirea sa si a imparatului. Si <chiar> trimifindu-1 <acurn> nu ar mai aduce atita
mulvumire ca mai inainte".

www.dacoromanica.ro
La 4 februarie el anun i comisarilor rezultatul fericit obtinut de el 6 exclam: et giuro
a Dio che in Corte non sanno abraciar la gran fortuna cla questo Waivoda dar va trebui
a fie lsate deoparte once umbra si bnuial i sa nu se dea crezare a male lingue. In
sfirsit, la 10 februarie apar 6 acestia la Alba Iulia, salutati la Aiud de Carlo Magno
Giva. Inca de acum, Ungnad se arata dispus sa nu impartaseasci optimismul i increderea lui
Magno. Acesta nu pare ilia' sa-i f comunicat nimic din negocierile sale. Si nici paterni-
tatea idcii de a trirnite la imparat pe consilierii banuiti de manevre subversive, ca Naprigy,
Kornis, Bodoni, folosind prilejul dietei ungare de la Pojon (Pressburg Bratislava) pentru
ca suveranul aiba' In mina i si hotarasca asupra soartei lor. Ungnad aflind doar de
intentia trimiterii lor, fara a intelege gindul ascuns sand la baza acestei masuri, declara
c5. ea va trebui discutata cu Mihai. In raportul comisarilor despre primirea lor la Alba
Iulia ei vorbesc pe larg de favoarea i Increderea de care se bucura Carlo Magno la donut
pe care 'A cunostea de 6 ani din Tara Romaneasca [in realitate din 1595] si care vorbeste
Cu el familiarissime i domnul l cheama la el In particular si nu are nici o taina fa ta de
el. Raportul scris de Ungnad tradeaza si o nota de invidie. El observ c daca domnul
incredintat lui Magno uncle chestiuni, de o mare insemnatate, pe care sa le comunice in
tain Imparatului, se cuvine ca ele s. le fie comunicate i lor spre a fi informati In inte-
resul misiunii lor. In schimb, colegul lui Ungnad, Mihai Szkely 1'1 laudi pe Magno in
repetate rinduri. Comisarii aduceau cu ei cei 30 000 de talen, ce aveau sa fie plititi char
a doua zi. Dar li se aminteste ca suma ce trebuia platita era de 100 000 de tajen i si ca.
scadenta pentru alt'i 100 000 se apropie. Ei sint salutati de Petru Armeanul care se bucuril
iar de favoarea domnului i este desemnat ca un fel de gazda care s'a le poarte de grija.
Domnul a hotarit tritnita pe acei sfetnici unguri, impreuna cu Sibrik spre imprat,
incredintIndu-i lui Giva. Audienta secret a comisarilor are loc in prezenta lui Giva g a
lui Petru Armeanul, amindoi fiind chemati drept talmaci. Despre Petru, spune Ungnad, ca
de cind a seapat de primejdie g a ocupat locul defunctului Gergel (zis i Grigorita) Balog,
umbla cu viclenii rele i neasteptate la adresa comisarilor (recte Ungnad). Acestia isi zabo-
visera plecarea asteptind zadarnic s be vin instructiuni. Acum in lipsa acestora, nu prea
aveau ce discuta In audienta secreta. Ungnad insa sub influenta poate a celor auzite
de la Malaspina in convorbirea avut icu Basta la $imleu la plecarea prelatului din
Transilvania (vezi relatia lui Malaspina) a cautat cu tot dinadinsul s provoace pe
domn ca s declare cum intelege acesta ca sa fie regimul Transilvaniei. Mihai a avut mai
trail aerul ca nu Intelege bine intrebarea. A fost un duel foarte steins de trei ore. In cele
din urm, domnul a izbucnit In aceste cuvinte talmacite de Giva, ca el vrea s fie cir-
muitor (Gubernator") n aceasta ;ark', el a fost asezat n acest scaun nah Euer Majestt"
[adica in chip de Statthalter] i comisarii i-au fost dati drept sfetnici g cum domnul
Carlo Magno a sugerat (furgebracht" vorgebracht) chiar acest punct i 1-a comunicat
afara, i domnul s-a i explicat cu el, si cum domnul Pezzen, precum i solii romani se
afla probabil la dieta (ungara), va trebui asteptat raspunsul Imparatului Atunci comisarii
( Ungnad) 1-au intrebat In fata domnului daca el a sugerat acel punct, si ce rspuns a
primit de la voievod, si el a tgaduit faptul, zicInd c nu a vorbit nimic despre aceasta
nu duce niel un raspuns in aceasta privint de la voievod afara din lark', <rispuns> ce a

www.dacoromanica.ro
pus s fie tlrncit ciar si precis (lauter und rund). Comisarii au adus vorba c ei au in-
stnictiumle lor ;i Carlo Magno le are pe ale sale etc., iar domnul a cerut s i se inftiseze
acel punct in limba maghiar ca s. purl el s fie tradus apoi pe romineste si s mai me-
diteze asupra lui. Ungnad are grij s sublinieze c ei s-au mirat ca domnul s. se refere
la Carlo Magno si acesta desmint ;i el mai adauea ei au fost foarte -mulrumiti
ca el [Carlo] s, fi fost prezent la acea audienf, pentru cl a auzit cum voievoduI nu
vrea s se declare intru totul de acord cu ce i-a sugerat el lui Carlo Magno, si acesta a
trimis afar <veste> la maiestatea so, si pentru care domnul Carlo s-a bucurat atita
a si scris <la lumea> din afar dar eu, Ungnad m-am ndoit tot timpul de acesta
indoiesc tot mai mult".
Chestiunea aceasta continu s-I preocupe pe Ungnad. In diferite rinduri, el readuce
vorba despre acele propuneri duse cu sine de Carlo Magno. De altminteri, ele interesau in
egal msur si pe vistierul Stoica, unul din cei doi soli oficiali ai domnuluii. Acesta se
reintoarce in ziva de 15 februarie, precedat de curierul imperial Gaspar Malikh cu As' pun-
sul Impratului din 3 februarie la cererile domnului expuse de solii si Mihalcea ;i Stdca.
Ei fuseseri retinuti pe drum trei zile pentru a sosi dup el. Propunerile Incredinvate lui
Magno nu avuseser timpul sit sosease, fad redactare la Alba Iulia la 5 februarie, doui
zile dup3 slobozirea solilor de catre imprat. Asadar, nu mai aveau un interes actual. Cu
ark mai mult cu eft domnul, dup o izbucnire violenti in fata comisarilor Intr-o audient
calificat de Mihai Szkely drept eine brusko Audienz" in ziva de 17 februarie (p. 716)
a declarar c' a fost amgit de emisari neautorizati care au venit cu vorbe goale, Giovanni
de'Marini Poli, Carlo Magno si comisarii (p. 724). Acura nu mai vrea s discute decir
doar cu doctoral Pezzen, care Ins nu se grbea s. pun capst unei situatii intolerabile. Domnul era
nespus de miniat pentru cele ce ar fi spus Magno arhiducelui Maximilian. (Se referi pro-
babil, la asigurarea c domnul i-ar ceda Transilvania, ajurts indat si la cunostinta lui
Pezzen.) Trei zile dup aceea, Mihai Szkely care se silise s potoleasel minia domnului,
sZrie impratului ;i secretarului Barvitius pentru a denunta procedeele folosite contra lui
Mihai: oprirea darului si a banilor, slobozirea solilor inainte de sosirea lui Carlo Magno cu
propunerile din urm, mijloace care nu reusesc decir s jigneasa mindria domnului. Cesiu-
nea s-ar fi putut obtine la inceput de tot, dar in alt fel. Tot acum (20 februarie) ii scrie
si lui Carlo Magno s. solicite implinirea celor necesare (trimiterea banilor, a darului)
incheie astfcl: A; scrie mai multe, dar nu mi-e ingduit. Domnia ta ;tii a am vorbit
adesea impreun. Ciudat (seltsam) a fost situatia atunci, acum este hid si. mai ciudatl".
La 7 martie ii scrie din nou s zoreasa cum va ;ti si. va putea trimiterea darului. El
este ca un om ce vede cl arde casa si nimeni nu face nimic ca s-o salveze. Era asteptat
solia turceascl exista temerea c domnul va incheia pacea cu turcii. Dar o primejdie si
mai imediat se preciza. Din Moldova, Sigismund Bthory lsi trimitea agentii i scrisorile in
Transilvania 5i isi aduna osti, hi vreme ce mercenarii lui Mihai, nepltiti, erau gata de
rscoal sau de a trece la inamic. In timpul acesta, Ungnad mrunt, veninos si tipicar isi
urmrea mai departe ancheta asupra propunerilor lui Carlo Magno penult a demonstra o dat
mai mult a el singur vzuse limpede incotro se mergea, inc din anal trecut, in duda

www.dacoromanica.ro
dedaratillor lui Radibrat, Giva, Magno si altii. De asta data, ferindu-se de colegul su
Szkely si inventind un pretext, se duce la mitropolitul de Tirnovo pentru ca auzise ca.
acesta ar fi vazut conceptul italian al textului roman pe care 1'1 scosese la lumina vistierul
Stoica si 11 talmacise in limba slavona.
Dar necunoscind textul rominesc, Ungnad li atribule lui Stoica niste denaturari in mod
cu totul gratuit. Ar fi fast interesant de stint pe ce se bizuia pentru a afirma ca in textul
initial ar fi fost vorba de altceva, intrucit el nu stiuse nimic despre continutul acestuia pe
care Magno se ferise s i-1 comunice. Ramine o intrebare: Stim a Magno nu avea calitate
sa trateze Cu domnul. Atunci care a fast obiectul misiunii sale? Pe de o parte Folul su trebuia
sa fie informativ pe de alta avea sa fie acela al unui agent de legatura. In sfirsit in atmo-
sfera exploziva datorata dusinaniei cu Basta, trebuia sa indemne la rabdare pig la venirea
celor doi comisan i improvizati care cu toata. zabava lar sfirsesc prin a sosi la 10 februarie.
Deci misiunea sa era pe cit de iluzorie pe atit de efemer. Analiza contributiei sale la textul
Ce au adus Carlo Mango" scoate la lumina iniviativa lui de a propune o solutie minora
pe care o credea posibila. In cursul sederii sale a vrut s se afirme 0 prin aplicarea unora din
punaele enuntate de el in textul curios analizat de noi (vezi Observagi critice) si anume
cele privind pedepsirea vrajmasilor imparatului (0 ai domnului). Acest capitol ti oferea
baza unor pertractari cordiale cu domnul care s dovedeasc si zelul su fati de impararo 6
bunavointa sa fati de acesta. Aici gse,ste solutia ce i se pare atit de satisfacatoare: suprimarea
pe tacute a persoanelor indicate de el. Formula diferit de cea recomandat de Consiliul de
la Viena, care cerca ca ei sa fie judecati. El desemneaza pentru inceput pe Ieronim Zlatarie
(care tradase pe imparat, si pe Mihai) si pe nepotul cardinalului, loan Iffiu, si observa cu
optimism: Si dupa acestia treptat, treptat va urma 0 restull" Cinci zlle dupa aceea el e
sigur (dar greseste) ca lucrul s-a si intimplat cu cei doi si anunt'a cu satisfactie Vor urma
Imre Deak si altii pe care i-am si insemnat in scris". (Este probabil unul si acelasi at
Imre Gellen de pe lista de la Viena.) In aceeasi ordine de idei el propune un mod cit se poate
de simplu si elegant de a lichida pe acei membri ai Consiliului Transilvaniei banuiti a fi
in legatur cu Sigismund Bthory. Domnul sa-i trimiti ca soli la dieta ungara de la
Pojon (Bratislava) si acolo va sti imparatul ce sa faca cu ei. Dar In preajma pornirii lor
intr-acolo sub paza lui Giva, fostul sol, vistierul Stoica i-a oprit, aratind ea o data acolo
ei ar putea deveni nespus de primejdiosi. Este vrednic de semnalat ca domnul punea totusi
o vorba buni pentru Gaspar Kornis, 6 chiar pentru Stefan Csaki. In sfirsit Magno con-
sidera ca o ofens adusa imparatului faptul ca domnul a primit In slujba sa si 1-a rcut
capitan al Siriei pe loan Zelestey, probabil roman, cu 500 de calareti venind din terito-
riul supus imparatului. Foarte curind vom afla numele acestuia asociat in mod sinistru cu
acel al lui Carlo Magno. Dupa uciderea lui Mihai, acelasi capitan Zelestey va fi executat ca
vinovat de jefuirea lui Magno care, plectnd din Alba Iulia la 13 februarie se abatuse pe la
Bocskai caruia li ceruse pentru imparat orologiul druit odinioara de acesta lui Sigis-
mund. Trecind spre Praga, In Moravia, Magno a fost jefuit furindu-i-se orologiul. Acum
a fost gasit un lap ispasitor care platea poate in felul acesta gestul sau de a veni in slujba
domnului.

www.dacoromanica.ro
Magno mai reapare sporadic cu prilejul unor informaii rkleIe. El este procuratorul
lui Mihai Viteazul pentru castelul Khinsburg. Dupa uciderea domnului el merge s5. duc
la curte /ucrurile de prev ale domnului. Dar inventarul nu este intoanit de el deck 16
ani dup' aceea, cind fiul lui Mihai se mai zb5tea s. adune cite ceva din rmsivele bu-
nurilor tat/ilui gu. In 1604 dud Nicolae Ntrascu se plkge ea: a fost jefuit in Transilvania de
osta0i germani neplkiyi de Imprat i constituili In banca, el este Indreptat spre Carlo
Magno care poate cu acest prilej il va fi indemnat 0 pe el s ab Incredere i tibdare.
El reapare din dud k chid in documente in leeittul cu obligaiile sale mai mutt teo-
retice de fost procurator al lui Mihai Viteazul. Moare In 1617.

www.dacoromanica.ro
SCRISOARE CATRE GUIDO AVELLANA' p. 74
1596, septernbrie 17, Alba Julia

...Principele2 a pus s se adune si s se tira


consiliul In care a luat hotrirea s meard el insusi cu 18 000 de combatanti
scotind i R ...iti" (?) dintre cei mai buni i cea mai mare parte a archebu-
zierilor care pornesc azi in directia taberei maiesttii sale spre a se uni <cu
cei de acolo> apucind drumul Oradiei, cu speranta de a se regsi peste zece
zile i ducind cu sine sase tunuri de asediu i patruzeci de tunuri de cimps.
L-a lsat pe domirml Bocskay ca guvernator / / al trii, ca s fu' paz 1 bun P. 75

Traducerea s-a acut dup textul italian publicat de Vinc. Makusev, In Monumenta
historica Slavorom meridionalium vicinorumque populorum, cuprins in Glasnik srpskog ucenog
Drustva ...", seria II, vol. V, Belgrad, 1883, pp. 74-77. Adresantul era secretarul duce-
lui de Mantova.
2 Sigismund Bthory, principele Transilvaniei. Scrisoarea apare frsi panca
omisa de editor.
3 Sei pezzi dz batteria et quaranta da campagna.

11

www.dacoromanica.ro
la botare pentru ca s poatas reziste la incursiunile tatarilor sau la altceva
ce s-ar putea ivi.
Principele are din oastea sa vreo 3 000 de combatanti pe linga voievodul
Tarii Romanesti i acelasi voievod are 8 000 si se afla in campanie4 pentru
a tine piept la navala tatarilor, caci se aude c polonii i-ar fi lasat s treaca
si se spune c ar fi si. trecut Nistrul. Impotriva acestora el este hotarit sarsi
incerce norocul. Pina acuma bunul voievod a stiut in fel si chip sa duca cu
vorba pe sultan si pe dregatorii acestuia, in asa fel a in anul acesta va
putea s ramina linistit din partea lor, i abia acuma s-a descoperit cl o
parte din asprii5 trimisi de acest voievod la Poarta pentru a o imbuna8
sint falsi, inch sultanul a ramas bine pacalit de el. Aici se afla in mina un omi
trimis de intreaga Bulgarie, care da de stire principelui c vor sa se ridice
impotriva turcilor, numai doar s fie ajutavi de principe cu 2-3 000 de sol-
dati care sa ia conducerea oamenilor din acea Tara, care se si afla adunati
prin paduri in numar de 30 000 cu armele lor pe care le-au tinut ingropate
Inpmtnt. Voievodul depune mare staruint pe linga monseniorul8 nuntiu ca
binevoiasc s favorizeze pe linga principe aceasta intentie buna a lor
fa; a de crestinatate. Si asadar ieri am fost i eu impreuna cu yrincipele i cu
sfetnicii, i atita ne-am straduit, tncit el lnuntiull s-a hotarit sa trimita inapoi
pe solul acestora impreuna cu Paolo Giorgi din Ragusa, foarte cunoscator al
acelor parTi8, la domnul Mihail Voievodul, pentru ca sa fie naimiti acolo cei
p. 76 400 de calareti albanezi care se afla acolo, fi veniti pe rind la voievod, spre
a trece i ei de cealalta parte a Dunarii, cu ajutorul pe care 1-ar primi.
Asadar daca s-a ajuns la aceasta consfatuire, m)onseniorul nuntiu a fost nevoit
promita banii pentru a se stringe acea oaste, i ieri au plecat. Speram
intru domnul nostru ceresc, s auzim in curtnd c lucrul progreseaza bine
va trebui sa fie de un ajutor, nu mic, pentru maiestatea sa si de o mare tul-
burare pentru inamic, caci ei se gindesc. s' devasteze pina la Adrianopol
etc.
Din Moldova nu avem Inca o stire sigura despre trecerea tatarilor. La
hotarul t acela se afla totusi domnul Pancratiu Sennyein cu 5 000 de oameni

4 Qual si trova in campagna, adica in stare de alerta.


5 Asperini.
6 Per acquistarla.
7 Este Teodor Ballina. Pentru misiunea lui i amestecul lui Paolo Giorgi, vezi Cacitori,
p 380-383.
13. Vezi biografia sa (ibidem). Pentru insinuarile pe care i. le aduce
ulterior Paolo Giorgi, vezi biografia acestuia 6 Observapii critice (ibidem).
Molto pratico di quelle parti.
70 La hotarul Transilvaniei spre Moldova.
11 Era dintre nobilii mono. Si In 1595 fusese insardnat cu paza hotarului Transil-
vaniei dinspre Moldova, in momentul instalarii lui Ieremia Movila, de catre Zamoyski, in
locul lui Stefan Rizvan.

12

www.dacoromanica.ro
de paz din partea acestor state, si cum monseniorul nuntiu12 a trimis pe un
servitor al sti cu posta la Ieremia voievodul Moldovei, la inapoierea sa se va
afla care e adevrul Cu venirea titarilor.
Aici se afl un gentilom trimis de cancelarul13 Poloniei pentru unele ne-
Intelegeri privind datoriile surorii" principelui, care a fost m'ritat. cu acest
cancelar, si bnuiesc ea: sub acest pretext, s nu fi venir mai degrab pentru
a spiona ce anume se trateaz. In tain In aceste chestiuni privind rzboiul
etc.
Principele, de patru zile tricoace este incercat de friguri care s-au decla-
rar in doppia terzana"15 ins medicii sper a ele vor inceta i c el se va
face bine in curind [Urmeai formula de incheiere, data si subscriptial.

12 Pentru corespondenia sa Cu Ieremia, vezi ibidem, p. 462.


" Jan Zamoyski.
" Griselidis.
Febbra terzana este cea care revine a treia zi, adic. apare o zi da, o zi ba. Pro-
babil c n forma dublI se repea de dou ori n aceeasi zi.

www.dacoromanica.ro
[SCRISOARE CATRE COMISARIlI6
1600, ianuarie 24, Alba Julia

p. 646 Am ajuns aici ieri dimineata spre miezul zilei


si as fi putut ajunge In seara dinainte, insg voievodul a trimis sg mg inttm-
pine cu rug-gmintea sg inttrziu ping a doua zi, dud am fost primit de cgtre
cei de la curtea sa si de catre comandantii cazacilor si escortat de un numgr
de 200 de cglgreti plug la locul meu de g-gzduire in casa domnului Bocskai17.
$tiind cg Signor Marini v-a informat am:gnuntit despre mersul lucrurilor de

16 Traducerea s-a ficut dup textul italian publicat in Hurmuzaki, XII, p. 646.
17 Carlo Magno il cunotea bine din vremea ederii sale la curtea lui Sigismund
(1595-1598). Apoi foarte recent il intlInise la curtea Impratului unde Bocskai venise in
fruntea unei delegatii a lui Sigismund s trateze conditiile unei noi cesiuni a Transilvaniei.
In sfluit, In august 1599, Carlo Magno ii vInduse mina sa de aur de la Ruda, primit
In dar de la Sigismund. Acum situatia devenise ins foarte gingag, din cauza descoperirii
uneltirilor lui Bocskai pentru readucerea fostului principe (vezi notita introductiv).

14

www.dacoromanica.ro
aici voi Tune doar c Mihai Kathonail8 a avut sfirsitul pe care 'ti merita
banuiesc ca pe tacute s-a intimplat la fel cu Kornisie e forse altro apresso
caci nu se poate auzi nici o stire despre locul unde s-ar afla si mi se
spune c voievodul ar face acelasi lucru cu Napriv2 dad nu ar avea con-
sideratie pentru haina lui preoteasca. Dar ti voi arata eu cum va putea face
ca el sa ajunga in miinile maiestatii sale i cu prilejul Dietei din Pojon21 va
putea fi atras in capcana
Am venit chiar acum de la audienta care a fost foarte multumitoare
(grata) i mi s-a aratat foarte multa bunaVointa. $i cum nu a fost vorba
decit de salutari i complimente, cred c azi sau mtine voi obtine o audienta
particular.
[Sa vina comisarii cit mai iute, caci sint asteptati i doriti i lucrurile
se vor rezolva mai bine decit se crede ... etc.]

[RAPORT COMUN CATRE IMPARAT AL LUI CARLO MAGNO


$1 GIOVANNI DE' MARINI POLI]22
1600, ianuarie 24, Alba Julia
... Cu toata supunerea i credinta facem Cu- P. 648
noscut maiestatii voastre c in ziva de 23 a lunii de fata, a sosit aici Carlo
Magno si a fost primit de ilustrisimul voievod cu mare cinste la un sfert
de leghe <de oras> si in ziva de 24 s-a tinut audienta publica si In ziva de
25 cea secreta, care a tinut trei ore, In care Carlo Magno a expus cele po-
runcite de maiestatea sa.
Raspunsul ilustrisimului voievod a fost c nu poate s ja o hotarire
deocamclata, pina nu va fi fost informat de catre solii sai, trim4i la maies-
tatea voastra, de felul in care vor fi fost ascultati i sloboziti de catre rnaies-
tatea voastra, i s-a prins mult de maiestatea voastra ca a aratat atita nein-
credere in el, retinindu-i restul de bani tmpreuna cu darul pe care avusese
18 Fostul jude al Clujului care U. primise pe Sigismund la reintoarcerea lui aventu-
roasg In Transilvania (1598). Acest Kathonai a fost glsit ucis pe cImp, de clue firanii
pe gare i asuprea. Indatg au circulat mii de zvonuri c domnul ar fi pus sg-i taie bere-
gata, Igslondu-1 sg rnoarg i oprind chiar cu stasnicie si-i fie ridicat cadavrul. Intr-o altg
versiune, tot atit de fantezisf, domnul 1-ar fi ucis chiar el, cu o loviturg de pumn (1).
18 Gaspar Kornis de Rusca senator, fost cgpitan al Hustului. Dupl infringerea car-
dinalului raliat lui Mihai Viteazul, dar foarte curind va trece la Sigismund Bkhory.
In luna mai 1600 se pretindea, In mod fantezist, cg domnul 1-ar fi ucis pe el!
20 Episcopul catolic de Transilvania qi cancelar al principatului.
21 Dieta imperialg de la Pojon, sau Pressburg-Bratislava.
22 Traducerea s-a flcut dup textul italian publicar in Hurmuzaki, XII, pp. 648-651.

15

www.dacoromanica.ro
de end trimit prin Carlo Magno si Petru Armeanul, i aceasta numaim
datorit zvonului pe care 1-a rspindit pe aici curierul maiesttii voastre,
Gaspar Malikh24, in afar de faptul c Petru Armeanul, la indemnul si din
porunca maiesttii voastre, a trimis pe tovarsul stt in grab de la Viena
ca s fac cunoscut stpinului su ca <banii> '11 urmau. Si voievodul pre-
supune, negindindu-se mai departe, c aceasta s-a intimplat in urma vreu-
nei neincrederi deosebite, sau vreunei stiri calomnioase26 care 1-au fcut pe
imprat s. se trag inapoi de la acest gind i bunvoint fal. de el, si dac
Petru Armeanul ar fi venit la timp, sa-i dea de stire de ce se intimpla, el
hotrise s vin insusi la maiestatea voastr ca fac plecciune [etc.)
si din cauza zbavei acestui armean nu-si mai poate infptui &dui, 'in-
trucit primvara 11 imbie la o actiune de laud, multumit desigur
ajutorului i sprijinului care 11 stilt fgduite de indurarea innscut si de
generozitatea maiesttii voastre. L-am imbunat intru citva i indeosebi Carlo
Magno, artindu-i cauza acestei intirzieri, pentru ca s binevoiascI s. se
lase de aceast mndoial, intructt maiestatea voastr nu s-a gindit niciodat
aib vreo indoial cu privire la persoana lui, i c in curincl maiestatea
voastrli va manifesta favoarea sa prin alte semne pe msura meritului su
si a marii sale vitejii. Numai doar s aib putin rbdare, si peste PuTine
zile o va vedea manifestindu-se dup vointa i dorinta sa.
[Din partea comisarilor i s-a dat lui Carlo Magno o scrisoare a lui
Pezzen cu privire la declaratiile solilor dornnului la Viena, si indeosebi
ale lui Mihalcea26: c stpinul lor are de end s rmtn posesorul, guver-
natorul, i exceptind doar numele27, patronul absolut al Transilvaniei. Asu-
pra acestui punct, cei doi emisari ti cer domnului s dea instrucTiuni solilor
si] zisul domn voievod declarind in fata noastr t' a ocupat i dobindit
aceast Tar in numele maiesttii voastre, si o Tine in acest scop i el era
intotdeauna gata s asculte de poruncile sale, ilia el se plingea de neincre-
derea maiestTii voastre fat de el, zicind: Pira acum, maiestatea
lumea tntrea6 au cunoscut statornicia i credinta mea, si as vrea s. le-o
23 Paranteza a autorilor raportului introdus: in expunerea indirecta a spuselor dom-
nului.
" Acesta sosise la Alba Iulia inainte de 22 decembrie 1599, rind Giovanni de' Marini
Poli ti scrie lui Mihail Szkely la Satu Mare ca G. Malikh a adus scrisoarea imparatului
catre voievod, i c acesta ii mai trimite si un colan cu pietre scumpe in valoare de 25 de
mii de ducati si o vesta ducalle, adic darurile pe care urma s le aduca Carlo Magno.
25 Sinistra inkrmatione de male lingue.
26 Miali. Misiunea lui Mihalcea i Stoichifl trebuia s lamureasca intr-un fel pozitia
lui Mihai fata de imparat i fa ia de Transilvania. Era prima solie adevarata. Cea anterioara
a lui Petru Armeanul fusese doar o notificare solemna a victoriei cu inf,"tisarea trofeelor
trimise.
22 E dal nome in puoi.

76

www.dacoromanica.ro
arit i in fapte mai mici, numai s fiu sprijinit i ajutat de maiestatea sad28.
El nu doreste altceva pe lume dectt a sluji pe Dumnezeu si pe impirat, nu-
mai 'pentru a dobindi in crestinitate un nume nemuritor. Dar ceea ce l-a
durut mai mult a fost c s-a i divulgat [neaducerea banilor] in toati armata
sa, si din partea [soldatilor] de once natie vine intrebarea: unde au rimas
banii i darul? aci a apirut /1 si Carlo Magno, nu numai Petru Armeanult3. P. 649
De sigur a este foarte tulburat, constat ci el pierde mult din
prestigiul su i din renumele su in ochii soldatilor s:ii. $i in incheiere zice:
Maiestatea so se increde mai mult si di mai multi crezare celor care o
deazi 6 ti vatimi tara3 decit celor care i-au dobindit stipiniri" si mi-a spus
pe fati31 c unul este Basta, [altul] Bocskai apoi cei doi Stefan Bthory32
precum i altii din Ungaria Superioari care sprijin i indestuleazi cu ali-
mente cetitile dusmanului de la granita aceea, si care nu vor ajunge
niciodati ca s arate acea credinti adevirati pe care a aritat-o el maiestitii
voastre, punIndu-si n cumpini nu numai persoana lui, ci i sotia i copiii
si izilogind tot ce avea, pn i giuvaerele sotiei sale pentru a yliti osti-
simea spre a implini porunca maiestitii voastre n vederea rizbunarii asupra
rebelilor si si a recuperirii Transilvaniei Mai aritind i putinele aju-
toare prirnite de la ea33 i argumentind c maiestatea voastri a avut mai multi
cheltuiali cu un regiment de nemti34 dectt cu toate ajutoarele care i s-au dat
lui;* iar din aceste regimente nu se afli la lupti niciodati mai mult de doui
treimi [din soldati]; i acestia sint cei care sint iubiti i preTuivi, iar zisului
voievod nu i se recunosc bunele intentii i hotirtri, nedindu-i-se nici macar
ce i se datora35 inainte de ocuparea acestei ri. $i de unde mai intli se scuza
a nu-si poate face datoria pentru c stilt oprite trecitorile, acum ei vor ocu-
pa muntii. Ins prin aceasta el va inlesni garantarea sigurantei drumului36.
Si ne-a spus fitis si scrim deschis maiestitit voastre ci daci nu ar fi luat
in consideratie credinta pe care i-o poarti, s-ar fi rizbunat intr-un fel contra
lui Basta care impreuni cu ceilalti partizani ai si numiti mai sus, au neno-
28 Se red i si in continuare declaratia domnului, dar acum in formi indirecti.
29 Fraza urmitoare este un comentariu al agentului pe marginea declarayiei pe care o
raporteazi.
Paesi.
Liberamente.
32 Adici de Somlyo si de Ecsed. Primul era fratele cardinalului Andrei, celilalt apar-
Tinei ramurii din Ungaria habsburgici.
33 = De la maiestatea voastri.
34 Se refeti, foarte probabil, la trupa lui Basta.
38 Sc poate vedea si din rapoartele lui Lassota c imperialii erau intotdeauna in urmi
cu plata sumelor promise. Rini si suma avansati de Mihai agentilor imperiali la Tirgoviste,
pentru a fi trimis ttarilor co care se purtau tratative, a rimas neplititi multi vreme.
86 Et dove che prima si escusava non poter far il debito per esser impedito li passi,
adesso impedirano li monti. Pera quelli far facilitare, acid la strada sia sicura.

17

www.dacoromanica.ro
rocha./ trei comitate, cutreierind Tara ca sa stoarc singele bieTilor Tarani; si
dorima lui [a lui Basta] era a intre si in aceasa Tara a faca acelasi lucru.
Daca se socoate atit de viteaz, de ce nu a incercat pina in acel moment38 sa
atace cu armata sa vreo cetate a inamicului?
Si voievodul a zis ca maiestatea voasta sa-i dea bani pentru a mulTumi
oastea, lasindu-1 sa faca ce trebuie, si spera a faca' lucruri atit de vrednice
de lauda inch se va putea.judeca cine e mai destoinic dintre ei 'doi si cine
se va arata mai cu credinta f ata de stapinul sato, caci el nu vrea sa astepte
ca dusmanul a ajurya sub <zidurile> Vienei, ci va merge mai degraba' pina
la Adrianopol ca sa dea,.,piept cu el ... el nu doreste ca a treaca prin
trina sa nici un ban, pina ce maiestatea voastra mi trimite comisara si care
sa 'imparta lefurile soldaTilor In faTa sa, la trecerea 'in revista38 care se va face.
Aceasta oaste este buna, in stare a reziste la once greutate si este in,cercata
in lupte, caci o Tine si iarna si vara".
Si in incheiere el spune ca ori de cite ori maiestatea voastra ar afla la
el vreo lipa, a i se faca cunoscut si el nu va pregeta .Sk' o multumeasca, sau
daca maiestatea sa nu este multumita cu slujba sa, a binevoiasca sa-1 deslege
de juramint, ad cu ajutorul lui Dumnezeu si iscusinta sa va sti bine cum
sa-si dobindeasca stapiniri41, iar el fagaduieste maiestaTii voastre de a nu se
trage niciodaa inapoi sau a se departa de ea,.i nu va lipsi de a urMari dus-
rrlanul mai mult ca niciodata pentru slujba maiestatii voastre si a crestinatatii,
avind nadejde in Dumnezeu ca va iesi la iveala credinta sa si va triumfa
asura nedrepatii care i se face. $i pina' atunci se va ruga de maiestatea di-
vina sa tia seama de dorinta pe care o are de a sluji pe maiestatea voastra.
Domnul voievod ne-a indemnat a avem bunatatea a t'avisan' maies-
taTii voastre cele cuprinse aici, in felul cum sint scrise si pentru satisfacTia sa
depara a <i se> citeasca scrisoarea de faT142; asadar maiestatea voasta sa
ne ierte daca am mers atit de departe cu indrazneala. Ne-a spus a a si facut
trecerea in revisa a tuturor secuilor putInd sluji la oaste, aflatori in acele
comitate43 si spune ca a aflat numa'rul de 56 de mii, si cum el le-a reciat li-
bertatea, ei s-au oferit sa-1 slujeasca in once prilej al su si once actiune Cu
12 mii de archebuzieri pedestri si 12 mii de sulhasi, si daca ar fi avut arche-
buzele si armamentul pe care le astepta de la maiestatea voastra, ar fi si
facut pina acum o mostra" generala.
" Rovinato. Este vorba de devastirile solditimii lui Basta, Issati sIii asigure sub-
zistenta In chip samavolnic in acele comitate exterioare rimase, cu cctiPle lor, pe
seama lui.
88 In questo mentre, adici Inainte de intrarea lui Mihai.
39 Nostra.
Ito Nel instade (1) et inverno.
41 Acquistarsi paesi.
42 Ha volsuto 1egere la presente.
48 Cornitatul [sau Tara] secuilor.

18

www.dacoromanica.ro
Azi am incheiat i stabilit cu voievodul inlituram citeva persoane
1/ potrivnice maiestatii voastre, ,dar in mina si in mod neoficia144. Printre
ei (?) este acel Ieronim Zlataric, bosniacul45, Dumnezeu sa-1 aiba in grija.
51 treptat, treptat, va urma i restul pentru a alege pe cei rai dintre cei
buni

ISCRISOARE CATRE COMISARIlm


1600, ianuarie 26, Alba Zulia
Voievodul m-a chemat la audienf, care a Tinut doua ore; ma. gin-
deami cum si-1 linistesc i sa-1 imbunez cu fagaduielile i ofertele ce i
se fac, dar ar fost mai bine sa fi ramas la Satu Mare, caci voievo-
fi
dul ca s spunem lucrurile pe fata imi zice: Sint satul de atitea
fgaduieli"47 si mi-a zis cuvinte care chiar de as fi avut pe mine
zece armuri, mi-ar fi strapuns mima, zicind c tradatorii care 11 asasinau pe
imparat ca Basta, Bocskai, Bthory de Ecsed i cel de Somlyo, i cei ce stri-
a pactele stilt acei ce stilt respectaTi 6 favorizaTi, iar eu care am redo-
bindit Tara, cu marea mea cheltuiaI i primej die, parasindu-mi Tara ca
razbun pe maiestatea sa contra rebelilor sai, stilt dispretuit i ceea ce e mai
gray, 'este netncrederea in mine pentru ginduri pe care nu le-am avut nici-
odata" i alte lucruri care trni strapungeau adincul inimii. Eu nu pot sa spun
ca nu are dreptate, fiind inca i mai incredintat c niciodata nu se va con-
stata c ar fi avut intentia de a amine stpInul Transilvaniei i c dad maies-
tatea sa ar trimite pe oricine afara de Basta, el nu ar sta o clip a la indoiala,
pentru c gindul su este de a trece mai departe si nu se vra intimpla nici-
odat chiar daca ar fi parasit de maiestatea sa ca el sa se inteleag
Cu turcii i nici cu polonii, si el se vaita c pierde prilejuri atit de bune din
lipsa unor sume atit de mici de bani. $i daca ar fi avut archebuzele [cerute]
ar fi i trecut in revista pe secui. In sfirsit, daca a scrie totul, ar fi un fel
de lamentatii ale profetului Ieremia. Ma tem ca bietul Armean n-o s-o duca
bine cu voievodul, care 1-a fa.cut In fata noastra mincinos i tradator. Dar
eu si signor Marini48 1-am mai imbunat citva. In numele lui Dumnezeu,
vina domniile voastre in graba, pentru ca e mare nevoie <de asa ceva>. Si
dea Dumnezeu s vina cu o veste buna, caci e mare indoiala, cu felul de

44 Secretamente e in particolare.
44 Cel care trklase cardinalului tratativele secrete ale lui Mihai cu i'mpkatul.
44 Traducerea s-a fkut dup' textul italian publicat in Hurmuzaki, XII, p, 650.
47 Sono gid hormai saccio e stuff(' de tante promesese.
44 'Marino Giovanni de' Marini Poli.

19

www.dacoromanica.ro
a purcede al celor de la curte, ca s. pierdem a treia oar Transilvania si
totodat i prietenia domnului49. Si nici nu ar putea s se sileasc ei-mai
mult la curte ca s o piard., de cum fac. Dumnezeu s-i ierte pe cei care au
aceast Vtin. 5i acum n opresc, Ora ce m voi revedea cu domniile- voas-
tre, pentru csi nu voi mai sta mult aici dup sosirea domniilor voastre, .de-
cit dac mi-ar veni alte instructiuni din partea maiesttii sale ...
P. S. Cind yeti ajunge la Cluj, dati-mi de stire ca s. v. pot iesi tnainte
spune din gull" ce s-a mai intimplat.

RAPORT CATRE IMPARAT


DESPRE AUDIENTA SA LA M11-1A1 VODA51
Alba lulia, 1600, ianuarie 31 sau feburarie52
P. 569
[Dup sfatul lui Giov. de'Marini Poli, Carlo Magno s-a adresat lui
Rally, Mitropolitul de Tirnovo, ca s potoleasa suprarea lui Mihai
Voda datorita faptului cl se revocase ordinul de a se plki banii fIgl-
dui1i52 si a si Carlo Magno venise fr a aduce vreun dar.] Si nu
atit pentru bani, sau pentru valoarea darului, dar numai pentru c. acest
lucru a fost divulgat in toat Transilvania si fiecare face tot felul de comen-
12-
570 tarii despre aceasta". Eri seara mi-a trimis rspuns acel arhiepiscop ca
vizitez i s-mi dea de stire c mime, adic in ziva de azi / / va trimite
ja inainte de a se face zita. Si astfel in dimineata de azi, de la oree 6
pin la 9, fiind de fa ll acest Arhiepiscop si Giovanni Marini, am fost la el si
era invesmintat in odidii"53 i punea54 s se aduc inaintea mea multi saci
de ducati pentru a-i plati pe cazaci ce erau in fata palatului, cu totii
zicea: Ostirei mele ii dau leaf putin, dar doresc ca s se plteasa in
fiecare luna, i astfel trebuie s m ajut cu putinii bani pe care mi i-am gsit55
in speranta c acei ai maiesttii sale cezaree nu vor mai intirzia mult". Eu
i-am dat din nou asigurki in sensul acesta si am vzut ca s-a mai imblinzit56.
49 La amicitia del Valacho.
O Adia acele lucruri pe care nu a vrut s le scrie.
51 Traducerea s-a facut dup textul italian publicar in Hurmuzaki, XII, pp. 569-571.
52 Scrisoarea a fast gresit datati de editor ca fiind din 2 ianuarie, dati la care
nici nu sosise Carlo Magno la Alba Iulia, venit in realitate la 23 ianuarie. Pentru situarea
ei dup5 31 ianuarie, eventual 2 februarie, vezi Hurmuzaki. XII, pp. 655-658, scrisoarea
lui Magno catre Pezzen.
52a Pe care trebuia aduc' Petru Armeanul.
53In pontificale (este vorba aici de Ralli apoi de Mihai).
" Mihai.
55 Dar mano al pochi ducati che mi ritrovavo.
" Si era blandato assai pisi che prima.

20

www.dacoromanica.ro
El a spus arhiepiscopului Chemati s vin capelanul, s dea mai
intii sfinta binecuvintare mai inainte de a incepe s lum hotriri Cu privire
la cererea maiesttii sale cezaree, stpfnul meu. Atunci a aplrut un alt epis-
cop cu mantie de fir, cu o mitra episcopal foarte. bogat. Indat arhie-
piscopul a luat aghiasma si a aghiesmuit pe cei de fa t si apoi a intins o cruce
impodobit cu pietre scumpe ca s. fie srutat. zicind: In numple lui Dumne-
zeu si a sfintei treimi" si a inceput57 s vorbease Intrucit maiestatea sa
vrea s Ira cinsteasc impreun cu fiul mku52 Cu tidul de Principe al Sfintului
Imperiu i s m miluiasc59 i s-mi dea mijlocul de a putea duce rzboi
a dobindit pentru mine bunvointa sanctittii6 sale si a regelui Spaniei"
a altor principi crestini, m hotrsc s m las de cele ce le-au tratat solii
mei cu maiestatea sa i s rmin la buravointa sa. Si pentru mai mult sigu-
rant vreau s intresc toate acestea cu numele meu i pecetea mea", cerind el
de la maiestatea voastr doar s binevoiasc. a lase s nu se schimbe garnizoa-
nele de fat, pentru a-i putea mai utsor insela62 pe turci, pe poloni si pe mol-
doveni, tinindu-i inc in nclejdea necurmat ca eu sines sub ascultarea tur-
cului" (aci dac s-ar schimba garnizoanele de indat turcii nu i-ar mai da nici
o crezare). Si mi-a si artat scrisori recente de la Ibrahim" in care 11 asigur
a in curind va primi de la sultan un dar insemnat, zicindu-mi cl el scrie ui
Ibrahim s binevoiasc s fie el cel care s mijloceasa pacea 'hive acesti doi
imprati, si Ibrahim ti face mari flgduieli66 dac ar putea cumva s duc
aceast intreprindere la bun sfirsit potrivit cu dorinta lor si mi-a spus
asa trebuie sa se purcead cu turcii: hrnindu-i cu vorbe goale67 i ca maies-
tatea voastr s se incread in sfintul su botez62 si c' nu-1 va Osi (purttn-
du-se altfel). Pin' atunci maiestatea voastr s se ingrijeasa sa se preg-
teasel din timp de lupt, pentru ca atunci dud se va scula el cu armata din-
coace, adia cu toti cei care vor fi pe picior de rzboi69 in aceast tar, nobili
nenobili, s mearg cu el pentru a asigura aprarea rii70, lsind deci la
toate trectorile de la granite paza cea mai bun: adic la Brasov din spre
Tara Romneasc., si la Bistrita din spre Moldova, si la fel la Cluj si in acea
69 Mihai.
68 Nicolae Fltrascu.
Gratificarmi.
69 Clement al VIII-lea.
Filip al III-lea (1598-1621).
69 Gdb,,..
63 Mihai aici se trece brusc iar la pers. I.
64 Ebrain. Damad Ibrahim-pasa mare vizir (1598-1601).
" Mehmed al III-lea (1595-1603).
" Proferte.
IT Di darli simile pasture di parolle.
66 Sopro el suo santo batesmo che porta.
ln arme.
70 assicurarsi della provincia.

21

www.dacoromanica.ro
cilia' maiestatea voastrg s"-si trimitg oastea sa ca s ia In primire toate cetgtile
de la granita Transilvaniei. Si In felul acesta se va ajunge a se asigura din
partea turcului care nu va endi dedt cg el Ii este bun vecin, in timp ce el
plgnuieste s treacg Dungrea pe neasteptate intrudt bulgarii i sirbii ti astep-
tau cu dorinta cea mai vie.
Si pentru ca maiestatea voastrg s fie sigura de aceastg hotgrire a sa, el
vrea ca eu s duc maiesttii voastre un leggnint autentic pecetluit i subscris
de mina sa proprie si a arhiepiscopului si a lui Giovanni Morino, si pentru o
si mai buna confirmare a acestei hotgriri ale sale, el trimite un om al su cu
posta'i la maiestatea voastrg pentru tntgrirea acestei rinduieli, poruncind aces-
tui om al su ca iesind inaintea ambasadorilor si opreasca in drum ping
ce maiestatea voastrg ar afta cele ce s-au tratat, i aceste lucruri tratate nu
vor fi deck spre marea multumire a maiestgtii voastre i in acest scop ping
In doug zile vom pleca cu totii impreung la Satu Mare ... $i mi-a jurat ca in
anul acesta va da o asemenea dovadg despre destoinicia sa, 'inch maiestatea
voastrg nu va avea sg se teanac inamicul s ving cu armata s aducg vreo
vtgmare inaiesttii voastre. Si cu voia lui Dumnezeu la plecarea sa a hotgrit
ving s se trichine maiesttii voastre impreung cu iubitul su fiu i prin
I' 571 mine trimite un portret inftisindu-1 impreung cu // fiul su i alturin este
zugrgvitg lupta purtatg cu Cardinalul si de partea cealalt e numele sgu,
mi-a spus cg de indat ce va fi sosit darul maiestgtii voastre vrea s trimit pe
comisul su cu cinci cai de toatg frumusetea impodobiti cu valtrapurile cele
mai bogate, i alte lucruri turcesti
[Primind Carlo Magno vestea de la Ungnad din Casovia cg s-au trimis
30 000 de talen i comunica vestea lui Mihai adgoend cg in cudnd va
urma j restul.] De care lucru s-a bucurat voievodul i s-a inviorat cu totul si
mra condus pe jos la arsenal cu mai bine de 1 000 de archebuzieri ca s a vgd
cum se toarna un tun cu numele maiesatii voastre pe el si pune s e toarne
intr-una argdnd c vrea un numgr de 60 de bucgti in afarg de tunurile vechi,
cea mai mare parte pentru ca 'sg le ja cu el peste Dungre in expeditia ce
vrea s o facg impotriva turcilor, dei totodatgti umbl prin end si Moldova"
macar a nu a vrut trick' sg-mi dezvgluie endul u. I-am spus sa se endeascg
bine ca sg nu aibg maiestatea voastrg vreun neajuns din partea polonilor.
A inceput s ridg zidndu-mi: Mai ngdgjduiesc intru domnul s dau ochii
intr-o zi cu lumintia sa Maximilian In acel regar"". Si inTeleg c ii doreste
mult pentru aceast drmuire, zicindu-mi: Venind acolo vreau s dau pe
unicul meu fiu in slujba sa".
= Logoatul Pantazi vezi N. lorga, Documente relative la Petru 5chiopul fi
Mihai Vitea.zul in An. Ac. Rom. 1898, p. 475 (41).
72 Apresso.
73 Li va la Moldavia per la fantasia.
74 In Polonia. Aluzie la veleitvile lui Maximilian de a *Inge rege al Poloniei.

22

www.dacoromanica.ro
Se plinge mult de regele Poloniei si de Ieremia Movil din Moldova
si ca.' la Constantinopol il pirasc, pentru ca turcul s nu se increada in el,
cum c e lucru sigur ca el s-a declarat pentru austrieci e toat viata i c
tine aceste state in numele Imparatului. Si pentru ca sa arate el si polo-
nilor cl nu este asa mi-a mrturisit n taina c vrea s. trimit un om al
su la regele Poloniei, dnd de stire c ramine mai departe neutru i c doreste
sa fie un bun vecin i sa fie miilocitorul care s aseze pacea tntre maiestatea
vroastr i sultan, zicindu-mi ca trebuie s yurceada tn felul acesta cu ase-
menea neamuri de oameni in care e mai rau s te tncrezi decit in turc
pina ce va vedea prilejul de a se rzbuna. Dup ce am tratat pe larg cu
voievodul am hotarit in privinta celor doi prizonieri, adica nepotul raposatu-
lui Cardinal" care a fost Eajul maiestatii voastre, i acela care s-a pro-
clamat ca rege al Bosniei" sa le fac de petrecanie intr-ascuns, ceea ce cred
c s-a i intimplat77. Acelas lucru se va face si cu Imre Diach79 i altii pe
care i-am i insemnat in scris. Si asa se tnvoieste de aici inainte.
Cu privire la episcop79, la cancelar", la Kornis" si la Bodoni" pentru
ca s se purceada cu bagare de seama i in taina, 1-am sfltuit pe Voievod
trimit ca soli la aceast dieta imperial din Ungaria, i apoi maiesta-
tea voastr va putea sa hotarasca asupra lor potrivit cu delictele lor in
felul care ti va fi de folos. Dei Kornis merit s i se arate oarecare indu-
rare a fost la mine acasa acum doua zile desigur cu incuviintarea voie-
vodului, mrturisindu-mi greselile sale prinend ca un copil, aratin-
du-mi nevinovtia sa; asadar maiestatea voastr sa faca cu el cum va crede,
el dorind s moara in serviciul ei. $i cred c Voievodul Insui, vorbind cu
mine a zis: ca nu numai el, dar si Stefan Csky merit:a' sa fie iertat de
maiestatea voastr, si de n-ar fi respectul pentru maiestatea voastra
sanctitatea sa, el 1-ar fi si executat pe Naprgy93 totusi el lasa totul la
buna hotarire a maiestatii voastre
loan Zelestei", masalul maiestatii voastre a venit aici cu 500 de cal-
reti in slujba acestui voievod care i-a druit niste sate si i-a dat slujba de
75 loan Iffiu.
76 Di quello che si publico per R delta Bosna. Este vorba de Geronimo Zlatarich.
77 In realitate ei au limas in viatg.
78 La cererea expresa a Habsburgilor, din cauza purtgrii sale dusmgnoase cu arhiducesa.
79 Dumitru Naprgy.
m Stefan Cski.
" Gaspar Kornis. Vezi mai sus n. 19
92 $tefan Bodoni.
" In leggturg cu intrigik purtate la instigatia lui $t. Bocskay pentru readucerea lui
Sigismund Bthory. Se descoperise un complot chiar Inainte de sosirea lui Carlo Magno.
Fusese prins un emisar al principelui, venit din Moldova ...
94- Este probabil acelasi care a fost executat dupg cgderea lui Mihai, sub cuvint el el
ar fi fost autorul ttlhriei sgvIrsite asupra lui Carlo Magno, ciruia i s-a furat Pe drum
orologiul lui Andrei Bthory, pe care il trimitea domnul impgratului.

23

www.dacoromanica.ro
cpitan al $iriei88. Lucru de care m-am plins mult acestui voievod care
in nici un chip nu trebuia s purcead asa cu el si nici cu altii senza il
conto suo eici ar fi calea de a ligni pe maiestatea voastr88. Mi-a rigduit con
bei modo sa desfac totul si sa nu mai greseasa pe viitor. Si s nal cread
maiestatea voastr, c totul vine din lipsa de satuitori, si in adevr nu
are pe lingI sine oameni de isprav si de toate aceste incurcturi este de
vin Napragy.
Nu as don i alt rsplat de la maiestatea voastr dech de a putea
primi cu cugetul curat darurile87 ce mi se tnatiseaii ti mi se deli, dar
doamne fereste ca pentru un interes al meu ,articular sa m las cistigat si
s aduc pagub si vtmare treburilor maiestatii Yoastre. Credinta pe care
i-am jurat-o sper intru Domnul a tali va da statomicia s o pstrez pfn
la ultima suflare a vietii mele.
Voievodul a aflat dintr-o scrisoare scris de cardinal judelui din Bra-
sov c. dac ar fi ob;inut el victoria avea de end s taie calea spre trec-
torile dinspre Tara Romaneasa ca s fie omoriti Cu totii88 si apoi toti
strinii de once natie.
Voievodul va pleca de aici spre Fgras pin in base zile si acolo are de
end s se intilneascI cu sotia sa si si petreac vremea carnavalului89 cu ea,
lsind ins fiul la cirma treburilor din Tara Romaneasa, plingindu-se mult
de intirzierea comisarilor. $i ar fi plecat inc . de mai inainte dac nu ar fi
stat ca si-i astepte, spre a-i lsa aici 'in tirnp ce va fi plecat90.
85 Vilgormr.
86 Este posibil ca toaa aceasei chestiune s.14 fi fost mult amplificat. de marea incor-
dare dintre domn si Basta In legturI cu cetrile (din cornitatele exterioare) cerute de domn.
Folosirea unui supus al impratului era infrisat ca un fel de inelcare sau uzurpare de
drepturi.
87 Domnul se arta darnic fa fi de agenrii imperial Este evident, de pildi, ci Gio-
vanni de'Marini Poli a trebuit s: inghitl destui bani, f'r'i ins.i a renuna la aplecarea sa
spre insinuiri, denaturiri ale adevrului etc., care nu apar in manifesarile lui Carlo Magno.
88 Se subinwlege romanii veniti in expeditia lui Mihai. Judele era Valentin Hirsehel.
89 Far carnevale, adici perioada dintre cele dou'i posturi al Ceiciunului si al
Pastelui. Scrisoarea a fost gresit datati ca frind din 2 ianuarie, De fapt, ea trebuie asezat'a
la data de 31 ianuarie.
90 Stara fora.

www.dacoromanica.ro
OBSERVATII CRITICE

La plecarea sa din Alba Iulia la 13 februarie 1600,


Carlo Magno a lsat domnului un exemplar al textului rominesc ce ne-a parvenit purtind
pe prima foaie insemnarea de mina do mnului Ce-au adus Carlo Mango (!)." Se stie el el
a avut la baza un concept hall= al lui Magno, redat apoi pe romneste. Acest text,
purtind isclitura domnului i cea a lui Magno, este mentionat de comisad de mai multe
ori (Hurmuzaki, XII, 699), fr a-1 fi avut vreodat in infra% ci numai o versiune sirbeascl
intocmiti de vistierul Stoica probabil la cererea lor. Acest text romnesc corespunde tex-
tului publicat de N. larga (Documente ... relative la Petru $chiopul fi Mihai Viteazsil
Bucuresti, 1898, pp. 22-24, vezi i Hurmuzaki, XII, pp. 699-701, versiunea german a co-
misarilor). Potrivit cu ideea emis de editor, acesta ar fi insusi textul trimis solilor odat cu scri-
soarea cu instructiuni, ca ei s renunte la condiviile tratare cu impratul, dad punctele
formulate acum s-ar dovedi mai favorabile. Dar vistierul Stoica spune c acest text a
rmas la Alba Julia. Deci cel triznis este un duplicat, i originalul de la Alba Iulia este
cel publicat in 1898. Se pune Intrebarea care este raportul intre aceste 21 de puncte" trimisc
acum i acel legrnint de care vorbeste domnul si care trebuia s fie trimis de el, pecet-
luit cu numele i pecetea sa (vezi mai sus, p. 21) si subscris de el cu mina proprie,

25

www.dacoromanica.ro
precum si de Rally si de Giva. Dar intre areast5 declaratie spontara si intocmirea teXCLI-
lui cam pe la 5 februarie (lindens, p. 475/41) a nu ervenit o schimbare. Textul celor 21 de
puncte nu mentioneazi nic5teri ofertele lui Carlo Magno si revirimentul domnului. Magno
nu e nutria decit in insemnarea lui Mihai pe prima loase."ce au adus Cal Magno" in
vreme ce textul incepe Cu o referue la r5spunsurile" aduse de Petru Armeanul. Acestea
par s5 constituie baza cererilor sale de acum Potrivit cu Armeanul. impratul accepta
dinamte lot ce ar fi dorit domnul: 51 au vs impiratul: ce va pohti Mihaiu Voevod, tot,
sit fie pie voe Domni-Sale .CI . imparatul au strins sobor iar pentru bine Fe au facut
Mihat Voda imparatului ft elu slum, ca sa-1 ajute imparatul, ear imparatul sa-s dea ce va
point Mihat Voda0.. Ce va pohts Mihai Voievoda de la imparatul siz-i dea, care cetaft
va placea .. etc. etc. CI Eu imparatul preste !Oft imparatiz, ztc fi tot sobona
judect Domnia-Ta, ce yen lace sa lie Jacta, fi cum ver: zice s'a I,e zis cum RI fte mat
bine ft ce veri pohtt. tot va ft pie vota Domne-Tale! (7) era Domne-Ta ce veri zice, nu
vom efi din cuvintul Domne-Tale; acestea sint in mina Domne-Tale, de le biruiefti..."
La sfirsit s-au isclit amindoi, lo Mihail Vod. Carlo Magno rn.p. dar nu apar subscrierile
lui Rally si Giva pomenite de domn. Este o distan; 5 ca de la cer la p5mint intre ofertele
m5rturisite de Magno: anume titlul de principe al imperiului i ajutorul banesc de la capii
creginatatii pentru lupta contra turcilor si expunerea dorintelor domnului pe baza declara-
iiilor aduse de Armeanul, c imp5ratul accept once ar vrea domnul, ceti, titlul de crai
pentru el si fiul su etc. etc. afar5 doar de pornirea impotriva domnului Moldovei care
nu este oportun5.
Cum s-a operat aceast5 schimbare, de la declaratia solemn fat5. cu Rally, ping la in-
tocmirea scrisorii din 5 februarie (dup5 datarea lui N. Iorga in once caz, inainte de
venirea comisarilor la 10 februarie)? Trebuie observat c Petru Armeanul a sosit de la
imp5rat odat5 cu Magno, sic deci el i-a inftisat domnului r5spunsurile impratului
cam tot acum. Se poate chiar ca spaima lui de domn sa-1 fi Indemnat s forteze nota lin-
gusirii In formularea lor. In adev5e, in audienta de la 25 ianuarie el esto fcut mincinos
de domn in fata lui Magno si Giva, care se si tem pentru el s5 nu p54easc5 ceva. Dar la
venirea comisarilor la 10 februarie el isi redobindise favoarea. In textul acestuia, slut
anuntate la punctul 0 10 easpunsuri si o data scrise, apar, 21! Printre ele se af15 si unele
puncte In parte atinse in scrisorile sale de Magno: de ex. pedepsirea vrjmasilor impira-
tului si ai arhiducesei, punctele Oi si poate punctul privind mentinerea posesiuni-
lor diruite de Sigismund arhiducesei. De asemenea punctul pare o versiune mai infloriti a
ofertei amintite de Magno. lata-1: Imparatul au crimes la Franos, la Spanza, la papa si la
tori cei mai mari de barbatie fi de vitejie ce efti al doilea Alexandru, ca sa te attire cu &ant
cu alte .multe cinste infrumusetate: ce vor trimete ei ajutor, bani, ear eu Inca de 87E4 tort
mai mult". Tot lui Magno trebuie s5-i fie atribuit i punctul 6 destul de obscur p-tvind
...acea tetra sa nu se strice intru viata Domne-Tale ceasta a Imparatiei meale ce ta te
amindoo una in viafa Domne Tale" ... etc. lar punctul ,,se-m1 fit Irate de In ces
4 frati" etc ...pare s5 se rezume la recomandarea: Ce vet vrea sa time; la Impart:4,a mea,
nu trimeate pre streini ce mi scrie cu mina Domne-Tale de la initnit: ce-fi va Ii vota curt
foi face. Reg5sim tot inspiratia lui Magno in punctul despre exploatarea minelor de

26

www.dacoromanica.ro
au! si argint si eventual de fier, punctul C) despre gontrea calvindor *I a.nemlor st pc-
depsirea Clujului si poate in punctul 0 despre judecirde din Transilvania care si.i apar-
Tina' domnului. De altminteri acesta era un vechi privilegiu at Transilvaniei inca de dnd
se afla sub regii Ungariei. Uhimele trei puncte par s aparrina mai degraba lui Petru.
Ungnad recunoscind unele din punctele lui Magno, nu isi &I seama de importanta amestecului
lui Petru Armeanul, care ar fi fost cel mai in masur si-i dea lamuririle pe care se duce
si le ceara mitropolitului Rally, in speranra de a putea reconstiwi originalul italian pentru
a vedea ce anume a intrebat (adica a propus) Magno si. ce a raspuns domnul. Dar Dionisie
Rally .ii declara' ca nu a conceput el si nici nu a vazut acele articole cu care a plecat
Magno afara din Transilvania, ci doar a avut articolele pe care le-a lasat in urma' Magno,
hinn hat undter seiner Fertigung gelassen (adica spre a fi tenninate sau definitivate de el?).
Inseamna oare ca e vorba de doua texte deosebite, unul (poate pritnul) redactar impreuna
de Magno cu Rally, care ar corespun.de acelui legamint solemn anunrat chiar de domn,
si care trebuia si fie contrasemnat de Rally si de Giva, si la care de fapt s-a renunrat
si celalah, trimis afara din rara' solilor si care am vazut ca este un amalgam al textului
lui Magno cu acela al raspunsurilor" lui Petru Armeanul? Si in sfirsit, in ce limbi a
tradus Rally textul italian al lui Magno? Probabil n limba croata, adica slavona'. Ceea ce
ne-ar duce la concluzia curioasa ci textul tradus acum de vistierul Stoica din limba ro-
mana' in cea slavona, a trabuit si mai fie tradus intr-o faza anterioara in sens invers,
din limba croata in cea romaneasca. Dealhninteri, seria talmacirilor nu se opreste aici.
Comisarii traduc la rindul lor versiunea lui Stoica in limba germana, talmaci fiind Sz-
kely care adauga la text o frazO in stilul slit caracteristic: und dieweil er Herr Waida
witzig ist so wird er lhrer Majesrat au, dis zu antworren tenssen! Dar Ungnad se a-licA si
compare un articol in talmiicirea lui Rally si in cea a lui Stoica. Acesta tradusese in an, O
crai prin rege. Ungnad rectifici: principe al Transilvaruei, dar se indoieste ca Magno $.'i fi
mers asa de departe Inch si-i dea acest titlu. Observani similare face cup5ivire la art, 0
(despre o sotie de rang princiar pentru fiul domnului). Despre articolele (st ti, el pre-
tinde ci Magno propusese si fie pedepsin cei care aduseseri pagube cetiplor Chioar si Satu
Mare si ci Stoica ar fi talmacit aceasta prin cei care au dusminit-o si au alungat-o pe
arhiduces. Referitor la acest articol al pedepsirii, isi aminteste mitropolitul ci fusese vorba
de Imre Deak si de Stefan Bodoni. Vistierul Stoica ar fi mutilar si art. 6 Mitropolitul isi
amintea cO Magno vrusese A scrie ceva si despre arhiducele Nlaximilian ar cl el l-a in-
demnat cu tot di.nadinsul si se abtini, si de accea nu a rimas <In text>. (lbidem,
p. 789-790, rap. din 17 martie 1600). In texrul romanesc este vorba intr-unul din puncte
despre arhiducele Maximilian, dar acel punct aparrine fari indoiali lui Petru Arrneanul.
A fost poate vorba de un adaos la acesta, socotit inoportun fie in legituri Cu Polonia, fie
cu Transilvania.
Avind azi mai multe elemente la indemina dectt a avut Ungnad, care nu cunc4tea
textul rominesc decit indirect, putem relua pe ahe baze ancheta incercata de eI. Obser-
vain ca textul se compune din doil OW unificare prin stilul in care sint redate de tra-
ducatorul conceptului italian. Acesta nu putea fi deck un turnad de taini chemat si tra-
duca si comunicarile secrete din audienrele particulare ale dornnului. Doua nume par si se

27

www.dacoromanica.ro
Giva i Petru Armeanul. Dar faptul c textul se deschide cu raspunsurile"
tisate de acesta din urma n1-1 indica hotrlt pe el. Este posibil ca la Inceput s i se fi dat
textul lui Magno spre a-1 traduce, i Fa el s fi sugerat contopirea acestuia cu rispunsu-
rile" aduse chiar de el. Aceasta ar corespunde cu distinctia pe care o face Rally, 'dud
spune ca a avut In mina conceptul italian al lui Magno dar nu acela trimis solilor. Ver-
siunea romaneasei ofera In cele 21 de puncte zece rspunsuri" ;i 11 injonctiuni redac-
tate de Magno. Ungnad numeste in bloc contributia lui Magno eine Inhibition. Dar care
este izvorul de inspiratie al lui Magno? 0 confruntare cu fispunsurile elaborate de
Consiliul de Razboi de la Viena la Intrebarile trimise de domn cu prima sa delegatie
venit. la Pilsen In noiembrie e concludent. Aceste Intrebari In legatura cu proble-
mete deschise de noua situatie a Transilvaniei Incepeau cu trei puncte privitoare la (a)
sancliunile ce ar fi de aplicat dusmanilor Imparatului, (b) orasului Cluj (care Il reprimise pe
Sigismund), (c) celorlalte orase mai puvin vinovate. Un alt grup se refer* la (d) eventuate
tratative cu hanul, (e) plata trupelor domnu/ui, (f) eventuate naimiri de cazad pentru
Imparat, (g), privilegiile secuilor si Inartnarea lor. Uhimele puncte priveau cererea de
trupe germane fi ungare pentru garnizonearea cetatilor de la granita si atingeau si o
eventual cucerire a Moldovei. Dan a trecem la textul romanesc de la Alba lutia, putem
deosebi contributia lui Magno de cea a lui Petru. Recunoastem In_punctul @ oferta
lui Magno relativa la ajutorul regelui Spaniei, al papii etc. Punctele 111 $i corespund
punctelor (a) 6 (b) ale Consiliului de Rzboi despre pedepsirea vajmasilor si rebelilor.
Punctul 0 corespunde unui deziderat al arhiducelui Mathias formulat cu prilejul discuiiitor
de la Viena. Articolele prevazInd restituirea bunurilor arhiducesei CI, ferirea de devastari
a tarii 0, increderea ce trebuie sa domneasci Intre voievod Imparat, care vor co-
munica direct 10, si pornirea de exploatri miniere @, precum si cel despre judecatile
din Transilvania Oii apaqin lui Magno. Punctul referitor la titlul de crai a putut
in forma sa se refere la cel de principe al imperiului peste care s-a suprapus
cel de crai din raspunsuri" O. Acest amalgam explica el care faptul ci Magno a
iscalit acest text curios, destul de deosebit de propunerile sale &mil? Vedem totusi
a In audienta cu comisarii el desminte in fata domnului afirmatia acestuia referitoare la
calitatea de guvernator al Transilvaniei pe care el nu a oferit-o domnului. Se poate
atunci dud dat iscalitura el s-a multurnit cu asiguarile lui Petru ca talmi-
cirea era conform cu textul italian. Personal nu avea cum sa se lamureasca, i poate
ca In faza aceasta a preferat s nu-1 mai amestece pe Giva in aceasta chestiune. Textul
romanesc se adresa catre soli. El Infltiseaza o contopire a propunerilor sau raspunsurilor
din doux faze deosebite, cu suprapuneri care se explica poate din imprejurarile care au
determinat renuntarea lui Mihai la cererile sale anterioare. A trebuit s existe o
confuzie Intre titlul de principe al imperiului si cel de principe al Transilvaniei care a
provocat acea renuntare spontana a domnului. Cuprinderea In textul romanesc a ['kW
initiate (raspunsurile" lui Petru Armeanul) era menit s aduca bazele unei rectificari a
angajamentului solemn luat in fata lui Rally.
In felul acesta credem ca se mai lumineaza acest text atIt de ciudat si de. neverosimil
la prima vedere.

28

www.dacoromanica.ro
BERNARDINO QUIRINI
(? 1605)

10

Bernardino Quirini, originar din Candia, unde se


amestecau influene occidentale catolice si bizantine ortodoxe, Intocmai ca In mediul pestri;
de la Pera, intr in ordinal franciscanilor observanti, si dup indeplinirea diferitelor rosturi
prin Italia, ctstigl bunvointa si interesul prelatului Giulio Antonio Sanctorio sau Santori,
arhiepiscop de Santa Severina, cardinal presbiter de Sta Barbara apoi cardinal episcop de
Palestiina. La recomandarea acestuia e numit la 7 ianuarie 1591 episcop catolic In Moldova
si Tara Romineasc cu titlul furit acum de episcop de Arges si Bacu In Moldova si Tara
Romaneasc" (Columna lui Traian", VII, 1876, pp. 318, 323). Dup ultimul episcop catolic
din Moldova, care purtase titlul de episcop de Baciiti, urmase o eclips de aproape un secol
ping la reInvierea vechiului titlu sub alt forma. Desigur trebuie pus noua numire In
legtur co actiunea sustinut a lui Bartolomeo Brutti, pentru promovarea catolidsmului In
Moldova. Aici cucemicul Petru $chiopul, care chemase pe iezuiti si pe franciscani, restaurind
vechea mnstire catolic din Ek aeu, mai era Ina In domnie. Totodat, momentul prea
favorabil pentru captarea si a Trii Romanesti In care mai domnea /sChnea, fiul lui

29

www.dacoromanica.ro
Alexandru Mircea. Acesta se aratase binevoitor catolicismului, atit prin primirea ficuta trimi-
sului pontifical Alexandra Comuleo (1586), cit i prin privilegiile diruite Brici i Bisericii
Malcii Domnului din Tirgoviste.
Quirini nu s-a grabit sa ocupe efectiv scaunul episcopal, ci a plecat mai intli in patria
sa, pentru a-si face rost de barn de drum si de insotitori. Precipitarea evenimentelor 1-a retinut
acolo. A venir in Moldova abia in 1597 (Hurmuzaki, III, 1 pp. 545-551) invodnd ca motiv
al zabavei desde navaliri dusmane invar. ile romane, precum i ciuma din Candia, care
ii inchisese drumurile ping atunci.
Dar in acest rastimp se intimplaseg multe. Papa Grigore al XV-lea care II trimisese,
rnurise la 16 octombrie 1591. Domnul Moldovei, catre care se indrepta breva apostolica cu
care era inarmat Quirini, plecase din vara si din domnie. Urmasera dupa el al0 doi domni:
Aron si Razvan. Al treilea, Ieremia Movila, care era in scaun in 1597, i ceru o breva de
confirmare de la noul papa Clement al VIII-lea (1592-1605) si care sa-i fie adresaa lui.
Dealtminteri, slujba de episcop catolic fusese exercitata in lipsa episcopului titular de
catre vicarul apostolic Ieronirn Arsengo, pentru numirea canna star' uise domnul. Lucrurile nu
s-au limpezit dedt Cu plecarea lui Quirini la Roma, pentru a obline o noua breva.
Trecerea sa prin Transilvania e semnalata de numiul Visconti. Mai tirziu, la ina-
poierea sa de la Roma cu breva catre Ieremia Movil, s-a crezut c ar fi fost insarcinat
cu o misiune din partea papel catre Mihai Viteazul. La 20 iulie 1600 soseste la Sato
Mare (Hurmuzaki, XII, p. 969). In ce consta, de fapt, misiunea lui este greu de inteles din
regestul publicat al scrisorii comisarilor din 20 iulie. Din fraza redaa ar reiesi ca papa 11
indemna pe domn sa nu cedeze Transilvania dectt arhiducelui Matias sau arhiducelui Maxi-
milian (!) Dar care era legatura intre aceasta chestiune de politicl nalt i persoana
modesta a episcopului de Arges i Bacau? In nici un caz nu poate fi vorba de venirea
lui Quirini in calitate de nuntiu (N. Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul, II, 88), ci de
simplul fapt ci el aducea brevele necesare pentru recunoasterea sa de catre domnii Moldovei
0 Tarn Romanesti ca episcop catolic in amindoua aceste ;Id. Un lucru este sigur: a el
venea intr-un moment de criza, care a precedat cu pu0n destramarea stapinirii lui Mihai
Viteazul in Transilvania si Moldova. Asadar este justificati intrebarea: chid anume a intreprins
Quirini expedivia sa la Suceava, pentru saparea pretinselor comori de care ar fi pomenit el
domnului roman (potrivit cu afirmatia lui Andrea Bobbi, v. mai jos relatia acestuia i cea
a parohului de Suceava, Bathazar). Si cum se impaca diferitele date Insemnate de el? Sosit
la 20 Hie la Sato Mare, Quirini ar fi venir la Cluj tocmai la 1 noiembrie i ar fi egg-
torit impreuna cu Bobbi spre Moldova, unde au ajuns n preajma Craciunului (!) Dar pri-
mirea sa solemna de catre domnul moldovean in decembrie 1600 pare sa infirme versiunea
iezuita despre activitatea sa anterioara la Suceava din porunca Iui Mihai Viteazul, diismanul
lui Ieremia. Momentul unei atare cautri s-ar situa cu destula greutate la inceputul lui
august, dud imprejurarile din Moldova nu par totusi chiar a.sa de prielnice unei asemenea
misiuni.
Stabilit definieiv in Moldova, Quirini a avut de luptat in acelasi timp i pentru instau-
rarea une discipline necesare in sinul slujitorilor aitarului, mireni sau calugari, cei mai
multi dintre ei insura0 i deda0 unor indeletniciri lumesti fara a se lasa de parohiile lor

30

www.dacoromanica.ro
- 6 pentru propria sa resedima din Bacau, contestata de franciscanii de acolo, sttrniti
de intrigik caluggrului observant Valerian Lubieniecki, care urmarea sa-1 sileasc s pra-
seasca scaunul episcopal, vizat de poloni.
CIliar unii dintre preoTii catolici din Moldova, rabdind greu jugul ascultarii, 11 denun-
TaserI la Roma ca fost partizan al lui Mihai Viteazul i simpatizant al ortodocsilor, la
ale caror procesiuni religioase lua 0 el parte, cerind astfel inlocuirea lui printr-un episcop
polon (Columna lui Triaian" VII, 1876, p. 318). In cele din urma a putut s invinga
toate aceste neajunsuri. Neputindu-se duce el insusi la Roma, a trimis in 1604 pe vicarul
su, leronimo Arsengo, care avea misiunea de a cere ajutoare banesti necesare propagandei
catolice. Totodata trebuia s: staruie pen,tru trirniterea unor italieni spre a organiza in
Moldova un sistem de invafgmint catolic, destinat fiilor de catolici, siIii pina atunci sa
mearga la studii In Transilvania. Cu acest prilej, papa Clement al VIII-lea 1-a Intarit pe
Quirini in scaunul episcopal din Bacau (Hurmuzaki, VIII, p. 282, doc. 404 din 14 august
1604). El moare in prima jumatate a anului 1605 (vezi scrisoarea nunviului Claudio Rangone
in Diplomatarium Italicum", II, p. 22, doc. I, 16 iulie 1605, cit i scrisoarea lui Ieremia
Movila, catre papa Paul V, publicata de N. Buta, Patru scrisori domnetti din Arhivele Vati-
canului, in Anuarul Institutului de istorie nayionali", III, Cluj, 1924-1925, p. 553). 0
marturie tirzie afirma c ar fi fost uds de tatari (Memoriale della chiesa catolica di Jai, ed.
V. A. Urechila, Acad. Rom. Mem., II, t. XVI, pp. 165-166), In locul su a fost numit in
1607 vicarul su Ieronim Arsengo.
Quirini a lasat o dare de seama amanumit a constatarilor acute in cursul vizitatiei
canonice a principalelor comunitali catolice din Moldova. E intitulata: Relatione di fra
Bernardino Quirini osservante di S. Francesco, vescovo Argense nella provincia di Moldavia
e Valachia intorno le cose del suo vescovato fatta alla Santila di Nostro Seniore Pat:no 1599,
care s-a pastrat numai in copie intr-un manuscris din biblioteca Ambrosiana din Milan.
A fost publicata in Buletinul InstrucTiei Publice" 1868 (pp. 181-182), impreuna
Cu o traducere romineasca intitular: Relatiune de Barnardino Quiriniy observante ahl SfIntului
Francisca episcopu de Argesi In provinciile Moldavia # Val achia despre afacerile episco-
patului ce au facut Sanctitatii Sale Papei anula 1599. Textul italian a fost reprodus ark in
colecvia Hurmuzaki (III, 1, nr. 102, pp. 545-51) cit si de Chiril Kralevschi in lucraren
Bernardino Quirini, episcop de Arget (1591-1604), publicat in Revista caroller, Bucuresti,
1915, pp. 518-532.
Alte rapoarte cuprinzind date asupra istoriei catolicismului in Moldova au fost publicate
de B. P. Hasdeu, sub titlul Documente inedite din biblioteca Doria-Pamfiliana din Roma,
in Columna lui Traian", VII, 1876, pp. 299-324. Nrarturia lui Quirini, alituri de infor-
matii privind in primul rind viava catolicilor din Moldova (indisciplina preovilor, anarhia
moral : a credinciosilor, intrigile legate de imixtiunea clericilor poloni in problemele bisericii
catolice din Moldova etc.) infAiseaza si o icoana sugestiva a vigii de toate zilele din
Tara sub ameninTarea tatarilor 0 a varsarilor de singe. Intilnim uneori 6 afirmaIii neadevarate,
de plida acea privitoare 1k distrugerea din temelii a bisericii catolice de la Arges, obli-
gindu-1 deci sa se aseze la Bacau. Alteori surprindem reticenle, de pilda, Cu privire la jude-

31

www.dacoromanica.ro
cata in faTa domnului cu fratele Valerian. De asemenea, incgierarea sa cu preotul Bathazar
este infilisatg intr-un chip destul de putin convinggtor. Sint interesante unele amnunte pri-
vind in general raporturile episcopului catolic cu domnul Moldovei. Constatgm o mare ase-
mnare intre situavia lui Quirini fa; g de Ieremia in, 1599 (si mai apoi) i ntre cea a lui
Bandini fa yi de Vasile Lupu, dupg trecerea mai multor decenii. Un lucru se desprinde foarte
ciar: lui Ieremia pentru biserica romano-catolicg, inclinatie nu tocmai dezintere-
sat, intrucit pe calea aceasta stiuse s, stabileascg unele punti cu crestinii din Occident,
indiferent de realitatea incontestabilg ca el ficea o politick' turceascg. Dupg instalarea sa de
cgtre poloni, ca vasal al acestora si al turcilor, el a inteles s foloseasei trimiterea la Roma
a lui Arsengo ca un mijloc de a intra in atingere cu curtea papal. Tot astfel a reusit
intre in leggturg cu nuigiul Visconti, mentinin' d aceste raporturi ping la plecarea acestuia.
In sfirsit, marea bunlvointg aparent adoptat fa; de Quirini, i manifestati prin cuvinte
mggulitoare, aterqii bgnesti i oferte de a-1 trimite la Roma si-si scoatg breva necesarg unei
fungiongri corecte desi din declaratiile lui Quirini reiese cg acesta exercitase i atribuvii
episcopale firg o opreliste din partea cuiva indreptgtesc Finuiala el domnul inselegea
poate s aib In persoana lui un emisar la indeming. Trebuie subliniat i pasajul despre iritatia
fi dezordinile create de incercarea neizbutit a introducerii noului calendar In Moldova.
De Quirini s-au ocupat: Al. Sadi Ionescu in Bibliografia cltorilor strilini pp. 94-97;
Ion Ferent, leremia Moviki fi catolicismul in Calendarul catolic", (1915, pp. 40-45;
N. Iorga, lstoria bisericii rorniine si a vietii religioase a romilnilor, I, Vglenii de Munte,
1918, P. 206; 1dem, lstoria Rornanilor prin cltori, Bucuresti, 1928, I, pp. 247-249;
Anton Mcsrobeanu, Contributie la istoria catolicismului in Moldova in Cercetri istorice",
IV/2, Iasi, 1928, pp. 77, 79 fi urm. Cl. Isopescu, Notizie intorno ai romeni nella litteratara
geografica italiana del cinquecento in Bulletin de la section historique de l'Acadnie
roumaine", t. XVI, Bucuresti, 1929, pp. 81-87; Virginia Vasiliu, 11 principato moldavo e la
curia papale, In Diplomatarium Italicum", 1930, p. 3 i urm.

www.dacoromanica.ro
RELATIA FRATELUI BERNARDINO
QUIRINP, CALUGAR FRANCISCAN
EPISCOP DE ARGES IN PROVINCIILE
MOLDOVA $1 VALAI-IIA, DESPRE AFA-
CERILE EPISCOPATULUI SAU, FACUTA
SANCTITATII SALE PAPA2 IN ANUL
1599

In anul 1590, In timpul pontificatului papei P. 182


Grigore al XIV-lea3 de fericit pomenire, predecesorul sanctitkii voastre,
am fost tnaintat peste meritele mele la episcopatul -i biserica de Argq,
In Moldova i in Tara Romaneasa, fiind propus de prea ilustrul i prea
reverendul cardinal Santa Severina4, protector al intregului Levant. Dup
Traducerea s-a facut dupa textul italian publicat in Buletinul Instrucyiunii Pu-
blke", 1868, pp. 182-191. Confruntat i cu Hurmuzaki, III, 1, pp. 545-551.
2 Clement al VIII-lea (Ippolito Aldobrandini) (1592-1605).
3 Grigore al XIV-lea (Nic. Sfondrati) papa (1590-1591).
4 Giulio Antonio Santorio, arhiepiscop de Santa Severina (1566), cardinal presbiter de
Sancta Barbara (1570) apoi cardinal episcop de Palestrina (1597). A fost primul rector al
Colegiului grec Sf. Atanasie din Roma". A murit la 7 iunie 1602. In autobiografia sa men-
;ioneaza el in 1591, la rummintea sa, papa Grigore al XIV-lea 1-a consacrat pe episcopul
ales de Arges. Vezi autobiografia ed. G. Cugnoni in Archivia della R. Societ romana di
Storia Patria". XIII, Roma, 1890, p. 197.

33

www.dacoromanica.ro
ce am primit hirotonirea, m-am intors prin Venetia in Candia, patria ntea,
unde fusesem provincial al ordinului meu5, atit pentru a gsi citiva frati
si a-i aduce cu mine de acolo prin Constantinopol si peste Durare in ser-.
viciul episcopiei mele Eotrivit incuviinfrii ce-mi fusese dat de scaunul
apostolic precum si a tngaduintii generalului ordinului cit si pentru a
plti multele datorii pe care le fcusem in anul si in lunile in care am
stat la Roma, si de asemenea pentru a na inarma cu Inca' ceva bani din
casa fratilor mei spre a purcede mai departe pe mare, neputind face cheltuiala
de a merge pe uscat si nici de a veni prin Polonia.
Ajuns in Candia am aflat ca lucru neindoios c in Moldova si in Tara
Romneasc erau tulburri si a intrarea in aceste provincii prin Turcia nu
era sigur, intrucit Stefan Voievodul, pe atunci principe al Moldovei, atre
care duceam scrisori de recomandare, ca succesor al lui Petru7, fusese tras
in teap5 si toti ai si erau prigoniti; si nobilii poloni pentru a pune capt
atitor schimbri de principi in Moldova si pentru mai mult liniste la
hotarele lor intrucit ttarii au ptruns de mai multe ori in Polonia prin
Moldova cautau s dobindeasa de la Sultan susnumita provincie si dreptul
de a alege ei pe principe, fgduind s plteasa in veci tributul obisnuit al
acelei provincii, astfel c !Ara in cele din urrn au ales ca principe pe un
nobil polon5 de neam moldovean, <si> de rit ortodox, supus lor. Si anal
de asemenea a in Tara Romaneasa Mihai Voievod", principe al acelei
provincii, se rsculasel2 impotriva sultanului si sttea mereu cu ostirea sub
arme, luptind la hotare.
Din aceste motive si de asemenea neputind trece din pricina ciumei care
a tinut in Cancha trei ani incheiati, nu am putut ajunge in Moldoiva inaintea
anului 1597 i am luat in tovrsia mea ca vicar al meu pe printele magis-
tru, teolog, fratele Nicolo Bernardo, care stptneste limba latina si greac.
5 Provinciale della mia religione, adic superior regional peste mai multe mnstiti ale
ordinului.
6 Quirini face aici o confuzie Intre Stefan Voc15, catre care se indrepta breva sa, 0
$tefan Rzvan. Stefan Vocl este fiul lui Petru Schiopul, copilul pentru care fusese trimis
steag de domnie si care era domn nominal sub cirmuirea printelui su. Vezi, mai departe,
textul din dreptul notei 19, unde Quirini se contrazice, zicind 6 breva era adresat lui
Petru 0 tuturor urmasilor si.
7 Petru $chiopul domn al Moldovei.
8 Rzvan care a luat ca domn numele de Stefan (maiaugust 1595) a avut, in adevr,
aceast soart, in urma expeditiei sale de recucerire a Moldovei din noiembriedecem-
brie 1595.
9 Ieremia Movil obtinuse indigenatul polon 0 de aceea e declarat aici nobil polon.
10 Del rito greco.
11 Michel Vaivoda Mihai Viteazul.
72 La 13 noiembrie 1594.
73 Del Turco Murad al 111-lea (1574-1595).

34

www.dacoromanica.ro
A jungind in sfirsit in orasul Iasi" care e-captul <drumblui de> intrare 183
in provincia Moldovei <venind> din Constantinopol15, am flat c princi-
pele ales de nobilii poloni era domnul Ieremia Moviale, nobil polon, care
locuia in orasul Suceaval7, capital <ce se afl> la o deprtare de cinci
zile. Am anuntat prin scrisori pe principele insusi c eram trimis de scaunul
apostolic ca episcop al celor ce traiesc dup ritul latin in provincia sa Mol-
dova, si de asemenea pentru cei din Tara Romneasc i c doream
Inchin inltimii sale cit miai curind i s m folosesc de bunvointa sa pen-
tru a putea indeplini cele poruncite de scaunul apostolic spre folosul sufletelor
supusilor si catplici. Dup citeva zile, am primit un rspuns foarte bine-
voitor i mi s-a Ecut mare cinste, trimitindu-mi-se chiar de catre principe
crute, cai i provizii de drum pentru a putea ajunge cit mai repede inaintea
sa cu mai mult inlesnire i cinste, ceea ce am, si fcut i imi trimise apoi
in intimpinare cit i spre a m insoti la intrarea in oras pe secretarul su,
medicul <stz> si pe alti boieri <ai si>.
Acest secretar" m-a intrebat dac aduceam intr-adevr o brev"
scrisori de la sanctitatea voastr indreptate anume tnMimii sale" i i-am
spus c breva era de la papa Grigore al XIV-lea de fericit pomenire
indreptat catre Petru voievodul i tuturor urmasilor si din Moldova.
Am fost primit de catre catolicii nostri in casa bisericii din numitul oras,
casa in care locuia preotul paroh. Si am stat aici 20 de zile, <fiind> bine
ingrijit cu toate cele trebuitoare pentru trai, pin ce au sosit din Polonia
scrisorile de rspuns la ceea ce .scrisese principele cu privire la sosirea mea
in sus numitul oras. Am fost chemat apoi in audientl" publica, punind
<domnul> pe multi bojen i nobili ai si s m intovrseascl. Ajuns in
fata sa i dup ce am tinut cuvenita cuvintare, i-am inftisat <acea> brev,
adresat lui Petru voievodul i urmasilor si din Moldova <cit si> bula mea de
.episcop si o brev a drepturilor mele; le-a luat In mtn, s-a ridicat in picioare
scotindu-si cuea, le-a srutat i le-a dus la frunte cu mult evlavie,
supunere i inchinare pentru Sf. Scaun apostolic", si pstrind numai breva
sa, mi-a inapoiat-o pe cealalt, spunindu-mi c eram bine venit, c mi pri-
meste drept episcop al catolicilor2r si si rn va vedea tntotdeauna cu
bucuzie si a imi va da once ajutor i cinste, dar ca doreste s aib mai
intii o brev de la sanctitatea voastr, care s-i fie adresat anume lui, pen-
14 Citta di Giassi.
15 E capo all'ingresso della provincia di Moldavia verso Constantinopoli.
16 Geremia Moghila (1595-1606).
17 Succhiavia.
15 Secretarul polon, Paul Lancki, ramas i sub Simion si Constantin Mova
15 VOleVOdUllll.
20 Cuvintele alla santa sede apostolica" lipsesc in Hurmuzaki, III, 1, p. 546.
Latini.

35

www.dacoromanica.ro
tru a m recomanda pe mine iritru intrirea celor scrise de predecesorul feri-
cirii voastre22 i c eu s caut s o dobindesc cit mai curtra, iar Ora atunci
retrag n mnstirea din orasul Bacu23 unde obisnuia s. locuiasa
vicarul apostolic 6 care imi fusese dat de Scaunul apostolic ca resedint
episcopal; m-am retras n acel loc si am scris in mai multe rinduri fericirii
voastre i prea ilustrului cardinal Santa Severina24 pentru a mi se trimite
anuntata brev, spre a <putea> dobindi libera stpinire a episcopiei. Am
trimis in acest scop e fratele Nicolo, vicarul meu, la Roma si dup mai
multe luni, vzind ca nu imi sosea nici un rspuns i fiind solicitat de
principele mnsui, m-am hotrit s vin eu insumi in acest scop, s srut picioa-
p. 184 rele prea sfinte ale Fericirii voastre / / i s vizitez pragul fericitilor apostoli
s'a fac un raport despre lipsurile i nevoile bisericii mele si de asemenea
pentru a sruta picioarele prea sfinte ale sanctittii voastre in numele amin-
titului prirucipe, a crui buntate i drnicie fat. de mine a fost atit de mare,
incit nu numai c m-a hotrit s fac aceast crtorie, dar mi-a dat i'mij-
locul de a o face, dindu-mi arute, cai 6 liber trecere, struind s. m'a` intorc
cit mai curtnd cu rspunsul si breva sanctittii voastre.
In acest scurt rstimp in care am stat in Moldova mi-am implinit pe cit
am putut slujba de episcop, vizifind cea mai mare parte din Moldova, dind
mirul <confirmrii> i conferind taina preotiei25 dei, nu aveam libera st-
pinire a episcopiei, asa cum mi-a fkduit acel principe s-mi dea, dup ce
voi primi breva sanctittii voastre; in unele orase am slujit liturghia ponti-
fical chiar in fata acelui principe, dind obisnuitele indulgente poporului
am exercitat jurisdictia episcopal chiar In domeniul tempora126, cxci episcopul
catolic are in Moldova un atare privilegiu fa; de catolicii
Am gsit, prea fericite printe, c. de vreo 90 de ani, acea episcopie
era vacant si c fusese cirmuit doar de ctiva vicari apostolici. Acei loCui-
tori se foloseau la nevoie de <episcopii> vecini, spre marele lor neajuns
primejdie si de aceea se gsesc multe rtciri i foarte grave erori.
Si provincia Moldovei e foarte mare, mbelugat i mnoas i populat,
cu multe orase si sate, cu munti putini i multe pduri i avind din belsug
tot felul de vietIti. La rsrit" (!) se invecineaz cu Turcia, Constanti-
nopol si Tara ttreasa, la miaz-noapte se invecineaz cu . Polonia
Podolia, la apus cu Ungaria superioarl si la miaz-zi cu Transilvania (!)
Tara Romaneasc.
" Grigore al XIV-lea.
23 Bachan. La Hurmuzaki: Bachon.
24 Vezi mai sus, n. 4.
22 Chresma (-= chrisma). E. vorba aici de atributii pur episcopale.
" Etiam in temporibus.
ST Orientarea este gre4iti.

36

www.dacoromanica.ro
Doar n 15 orase si 16 sate invecinate se easesc latini catolici, supusi
episcopiei mele, in numar de vreo 1691 familii i vreo 10 774 suffete.
Restul locuitorilor din Moldova stnt toti de rit ortodox28 si au episcopii
16r, preotii i calugarii29 lor i primatul i arhiepiscopul lor este monseniorul
Gheorghe Movi1a30, frate bun31 al suszisului principe; acest arhiepiscop nu-
meste i consacrl pe episcoEii sai. Desi e moldovean si de rit ortodox, nu
recunoaste ca superior <al sau> pe patriarhul din Constantinopol i nici pe
alt patriarh din Orient. Ar putea fi adus cu multa usurinta la cuvenita
ascultare fata de fericirea voastra si de sftntul scaun apostolic, cind sanctitatea
voastra ar binevoi scrie citeva cuvinte, dupa ce va scrie principelui,
fratele sau. Mi-a i fagaduit, ca tmpreuna cu episcopii i prelatii si sa se
uneasca cu mine la tntoarcerea mea, pentru a face un sinod provincial i a
indrepta multele rataciri i erori, ce domnesc n aceasta provincie printre ei,
ortodocsii, i chiar printre catolici.
Am vizitat orgul i biserica din Bacau, care mi-a fost desemnata de
scaunul apostolic ca biserica mea episcopala; / / tn acest <oras> si n satele 13. 185
tnvecinate stilt cu totul cam 4 000 de camine, dintre care numai 216 de
familii &it <de> latini i catolici, iar suflete stnt 1 692. Aici, stilt doug
biserici, una cladita din piatra, inchinata sfintei Maria si alta de lemn,
tnchinata sfintului Nicolae; cea de piatra este mare si cuprinzatoare. Prin-
cipele, la cererea mea, pentru a-mi face o favoare, a acoperit-o toat din
nou si a cheltuit peste 500 de scuzi de aur32.
Amgasit podoabele de altar" stricate in tntregime i potirul de cositor.
Am pus sa se faca un potir de argint, cu discul sau, de catre un nobil din
Chios34, vistier al principelui numit Giov<anni> Batista Amoroso, al
carui nepot se afla la Roma, ca elev la Colegiul grecilor. Se vor face de
asemenea repede obiectelele de cult necesare.
Biserica cealalea, care este de lemn, nu are obiecte de cult si este foarte
sraca. Linga biserica pomenitI mai sus, cldita din piatra, sint trei chilii,
ridicate din lemn, pentru episcop. In acestea statea vicarul apostolic, iar
vechime locuiau ealugarii observanti din ordinul Sfintului Francisc36.
29 Greco.
29 La Hurmuzaki op. cit. lipsege: li loro vescovi, preti et frati.
39 Georges (!) Moghila.
31 Fratelo cardinak (sic) in loc de: carnak.
32 Scudi loro.
Paramenti.
34 Scioho (Vezi i Hurmuzaki, III, 1, p. 547) Sciolto, corect: Scion.
39 Era al doilea vistier. Vezi N. Iorg a, lstoria Romanilor prin calton, I, p. 247.
Vezi i Hurmuzaki, XI, p. LXV.
36 Gii frati osservanti de santo Francesco. Ramur a minoritilor supus unei reguli mai
StriCtC.

17

www.dacoromanica.ro
In aceasta biserica am slujit liturghia- pontifical, am pus sa se predice
in fiecare sarbatoare in limba miaghiara, toti locuitorii fiind unguri37, am
confirmat in mai multe einduri peste 2 000 de oameni si am fcut hirotoniri
la cele patru timpuri"38, am botezat multi copii <eu insumi>, din cauza ca.
parohul se dusese s slujeasca in satele vecine. Am gasit ca multi locuitori
din acest oras luau in desert prea slavitul num,e al Sfintului Duh, fie la
minie, fie din deprindere pacatoasa; am dat multe edicte impotriva acestui
sacrilegiu si a altor greseli i rataciri si am pedepsit pe multi; datorita acestui
fapt se feresc acum de sacrilegiul pomenit si de erorile amintite.
Am vizitat orasul Baia, care are aproape 3 000 de camine39. Am g-asit
numai 63 de familii de catolici i cam 316 de suflete, unguri i sa.si de neam.
Aici stilt doua biserici cladite din piatra, una pe iumatate naruita, in care
nu se slujeste liturghia, cealalta destul de frumoasa i incapatoare, cu po-
doabe de altar in -fauna' stare, potire, discuri i cruci de argint. In aceasta
biserica am gasit ca zaroh pe preotul Laurel-10u din Transilvania", pus th
aceasta parorhie de catre parintele calugar Geronimo Arsengo", pe atunci
vicar apostolic i acum vicarul meu. Acest preot Laurentiu, fiind ciescoperit
in anii trecuti in adulter cu sotia economului bisericti, a fost silit de
catolicii nostri sa se insoare; altrrunteri nu-1 voiau ca .paroh, si din aceasta
cauza, 1-am g-asit insurat cu o fecioara, cu care a fost unit in fata bise-
in vazul tuturor, de catre un alt preot catolic si el casatorit. $i avea
atunci trei f i femeia era insarcinata. Si cum orasul pomenit era aproape
de Ungaria43 unde putea fug-i usor, aratat cu mustrari parintesti"
convingatoare, .gravitatea pacatului su ratacirea in care se afla scandalul
pe care pricmuieste; am staruit atita Oda cind s-a despartit de buna voie
de femeie, trirnitind-o acasa la tatal ei in alt oras. Dupa ce a primit din
partea mea iertare" si canon izbavitor, fagaduindu-mi sub jur-amint a nu
p. 186 mai aiba legaturi cu acea femeie, asa cum reiese din inscrisul su, 1-am
lasat In susnumita parohie, caci nu am; gasit un alt preot mai bun.
Am vizitat de asemenea orasul Neamt" in care am gasit vreo 250 de
camine47, dintre care numai 74 familii stnt de catolici iar suflete stnt 383.
37 Cuvintele: essendo tutti gli habitanti ungbari lipsesc n Hurmuzaki.
38 Nell quatro tempora. Adic: zilele de miercuri, vineri i siMbt: de dup prima zi
din postul mare, precum qi de dui:4 Rusalii, Exaltarea Crucii p sf. Lucia.
39 fuochi.
4 Vezi mai jos, nota 53.
Vezi n Cigatori ... II pp. 504-506 biografia rui Arsengo.
42 In faciem ecclesiae.
43 De fapt Transilvania.
" Munizioni (= monizioni).
45 Aceste cuvinte lipsesc In Hurmuzaki.
41 Nemisi.
47 fuochi.

38

www.dacoromanica.ro
Aici, sint dou biserici fcute din lemn. Exista obiectele de cult necesare,
potire, discuri de argint, si o cruce de aram aurit. In acest oras am gsit
un singur preot, btrin de peste 70 de ani, de neam ras, pus in zisa parohie
de acelasi vicar apostolic i avea de asemenea sotie, care era btrin ca si el
locuiau impreun. Si prin indemnurile i poruncile mele a pssit-o si a
trimis-o s locuiasa intr-alt sat invecinat, i a fgIduit s nu mai aib leg-
tur cu ea si 1-am lsat in acea parohie pentru c nu am avut alt preot mai
bun.
Am vizitat de asemenea orasul Trotus" in care sint cu totul 3 500 de
familii de unguri i sasi. Aici e numai o biseric inaptoare de piatr, cu
podoabele de altar trebuitoare, potire, discuri de argint si o cruce de aram
aurit. Ca paroh, era preotul loan Bene, transilvnean de neam, pus in
acea parohie de un alt vicar; acest <preot> afirm c mai inainte de a
primi sfinta tain a subdiaconiei era castorit Cu o fecioar; acum se afl.
cu ea si are copii; afirm de asemenea a a fost hirotonit de episcopul de
Camenita", predecesorul celui de acum. Deoarece nu am avut alt preot, pe
care sa-1 pun in locul gil, 1-am lsat in aceeasi parohie, neputind s51-1 ho-
trsc s consimt s o lase, si 1-am psuit cu gindul de a cere prerea sancti-
ttii voastre, ce trebuie s se fac cu el, si de a indeplini la intoarcerea mea
ceea ce imi va fi fost poruncit de sanctitatea voastr.
Am vizitat de asemenea orasul Husi5 de 1 030 de case, dintre care sint
numai 72 cu familii de catolici iar suflete <sint> 435. Aici este numai o
biseric. de lemn, sint podoabe de altar potrivite, podre, discuri de argint;
parohul, care s-a instituit el singur, este preotul loan transilvneanul, carc
a fost frate observant al sf. Francisc <si> subdiacon i devenind apostat51
s-a fcut diacon i <preot> oficiant52 si apoi luat o sotie in orasul
pomenit. and a auzit de venirea mea a fugit. Nu am putut numi alt preot
In acea parohie din pricina obisnuitei Iipse de preoti; apoi la plecarea mea,
am aflat c voia s se intoara in acelasi oras.
Am vizitat orasul Cotnari53 de 3 500 case, dintre care sha 198 cu farnilii
de catolici <cu> 1 083 de suflete. Aici sint patru biserici: trei de piatr
una mica de lemn reacut. Cele trei biserici pomenite sint toate inca-
ptoare, cu podoabele de altar trebuitoare, cu potire i discuri de argint
cu o cruce de aram aurit. Am gsit ca paroh pe preotul Daniel din Tran-
48 Tetrussi.
49 Carninico. I-lirotoniile neputInd fi fcute decIt de episcopi, este de la sine Ineles
trebuise s se apeleze la episcopii catolici din firile vecine, in lipsa unui episcop carolic
local.
88 Ghusi.
51 Adica lepdndu-si rasa alugreasa.
82 Si ordino da diacono e da Messa adic preot mirean.
.83 Cutunari. De observat c, in 1604, preot aici este Laurentius Demuth (poate unul
acelasi cu LaurenOu de la Baia), amintit mai sus (n. 40) in darea de seam din 1599.

39

www.dacoromanica.ro
silvania, care era de asemenea insurat de curind cu o femeie vacluvi
fusese cununat in vazut tuturor, inaintea altarului" de catre un alt preot
acesta de asemenea insurat. Prin indemnurile i poruncile mele, s-a despartit
de buna voie de numita femeie i s-a jurat inaintea mea, fagaduind sa nu
P. 187 mai traiasa cu acea femeie i sa o trimita ctt Mai repede in alt oras, dupa
cum reiese din inscrisul dat de mina lui. Din lipsa de pre* 1-am lasat in
aceeasi parohie.
Am mai gasit de asemenea in acel oras ca invatator la scoala de grama-
tica un laic, cu numele Petru Elman transilvanean, eretic, luteran, care se
casatorise Cu un an mai inainte i preda in ungureste si in latineste copiilor
de unguri si de sasi. In urma informatiilor ce am luat despre el, m-am dus
la el acas i, cautind printre cartile lui, am gash trei carti eretice in limba
maghiara si o biblie interzisa; le-am luat si am pus sa le arda. La vorbele
bune si indemnurile <mele> convingatoare, mi-a marturisit adevrul: c im-
bratiase invatatura lui Luther, dar ca. nu o predicase nimanui. Pentru aceasta
1-am pus sa abjure public in biserica. doctrina luteranismului i 1-am iertat,
dindu-i canon izbavitor. A fagaduit sub juramtnt sa. nu mai cada niciodata
In asemenea rataciri, dupa cum reiese din inscrisul facut de mina sa. L-am
pus s faca o mrturisire de credin; n faTa mea i i-am dat vole sa Tina
scoala, din lips de alti invatatori.
In trecerea mea prin acest oras Cotnari fiind gazduit in chiliile numitu-
lui paroh, a venit in chilii intr-o seara preotul $tefan, parohul orasului Su-
ceava55 i capelan al militrei polone de pedestrasi, impreuna cu fratele Mel-
chior polonul, calugar franciscan, amindoi bine inarmati cu spade si arche-
buze. Impotriva vointei aceluiasi paroh, au vrut s' fie gazduiti acolo unde
eram gazduit eu, prefactndu-se a fi prieteni i supusi. Dupa ce au cinat, s-au
certat cu unul dintre ai mei, factnd m'ulta zarva. Spunindu-le <eu>fi taca,
s-au sculat de la masa mtniati tare, au Nat armele si au venit asupra mea.
Atunci eu am intrat intr-o chille i am inchis usa i ei au tras in mine doua
focuri de archebuil. lar cu una55 <din archebuze> au span usa i m-au
lovit in cap; brbierul mi-a scos din rana o bucat de os. M-ar fi omorit
daca nu ar fi alergat curtenii57 din cauza impuscaturilor de archebuze trase
la 4 dimineaTa. Acestia au filet de acolo, dar au fost prinsi de curtenii prin-
cipelui si condamnati cu multa asprime s-si piarda capul. Dar dupa staruinta
mea, <fiind> rugat de mai marii otirii, le-am dobindit viata Cu mare greu-
tate de la principele insusi.
" In faciem Ecclesiae provocind adicl un scandal In plus din punctul de vedere al
normelor in vigoare.
" Succhiava.
" In Hurmuzaki, III, 1 p. 548 apare aid o intervertire ;i o mutilare a te4tului: e mi
colsero in testa dalla cui ferita il Barbier`
57 La Porte,

40

www.dacoromanica.ro
M-am intors apoi la Suceava, unde 4i au resedinta obisnuitg prineipele
si arhiepiscopu158, fratele sgu. In acest oras sint cam 6 000 de case cu totul,
dar dintre ai nostril <catolici> nu stilt mai mult de 30 de familii si 153 de
suflete, iar dintre soldatii poloni si. unguri, toti romano-catolici, cam 2 000.
Aici sint doug biserici de piatrg, foarte incgptoare si au eodoabele de altar
trebuincioase, potire, discuri de argint si o cruce de arama aurit. Intr-una
din aceste biserici inchinatg sfintei Fecioare, principele a pus sg se refacg
altarul si icoana foarte frumos; a cheltuit peste 300 de scuzi si spre a-mi face
o favoare a pus s. se facg doug feloane, epitrahire, sudarii de brocard de
argint si patru stihare si // patru tuni,ci. p. 188
In aceastg biseric am slujit de mai multe ori liturghia pontifical, de
doug ori fiind de fat principele tnsusi si fratele sgu, arhiepiscopul, cu alti
episcopi ortodocsi ai Moldovei.
In ziva de Corpus Domini58 si In a opta zi60 <dupg acea srbgtoare>
am fcut cu multg solemnitate si evlavie obisnuita procesiune cu prea sfintele
daruri, fiind insotit chiar de principe, boieri81, arhiepiscop si episcopi, ostire
si popor; am tinut de mai multe ori predicg in limba greacg, iar pentru cei ce nu
intelegeau limba greacg, prin tglmaci moldovean; am tinut necontenit un predi-
cator pentru poloni in limba polong. Am fcut hirotoniri la cele patru tim-
purr, conferind ordinele minore si consacrarea celor aflati sub ascultareS
mea cit si celor strgini cu obisnuitele scrisori demisorii"82 din partea supe-
riorilor lor, si dupg o cercetare prealabil a celor pe care i-am, ggsit potri-
viti si indestul de preggtiti.
Intelegind a un tingr din Transilvania cu numele de Ion, soldat al prin-
cipelui si care vorbea bine italieneste, era fiu de eretici si ca venind la bise-
rica, se prefcea83 a este catolic, i-am spus a vie la mine acasg si, in urma
admonestgrilor mele, mi-a mrturisit in sfirsit adevgrul si. c ai si 41 tnvg-
taser cg in sfinta cuminecgturg nu se aflg cu adevrat trupul Domnului
nostru si a romano-catolicii adorau pe papa ion ca pe un Dumnezeu. Si dupg
multe argumente pe care le-am adus pentru a confirma sfintul 6 catolicul
adevr, el mi-a cerut iertare si s-a lepgdat in fata mea de rgtcirile pomenite.
$i-a apgtat iertarea i. a primit canonul de indreptare de la mine si a fgg-
duit sub jurgmint cg nu va mai cgdea in asemenea greseli, <legtndu-se> a
triascg si s creadg ca un catolic si s-a mgrturisit si s-a Impgrtgsit.
58 Mitropolitul Gheorghe Movil.
o Corpus Domini se serbeaz la catolici in joia din prima slptmtn de dup Rusalii.
88 Octava.
" Baroni.
88 Scrisori prin care un episcop autoriza pe unul dintre diocesanii si a fie ortnduit
preot.
U Motivul unei atare simulri nu putea fi dectt teama de a fi ru ',hut de domn.

41

www.dacoromanica.ro
Am vizitat de asemenea orasul Roman, de aproape 400 de familii, dintre
care stilt numai 25 de familii de romano-catolici cu 138 de suflete, de neam
unguri si sasi. In acest oras sint dou biserici fcute din lemn, incOpOtoare, cu
podoabe de altar si potire. lar inainte de sosirea mea in acest oras murise
preotul paroh, care era si el pe cale s se insoare64. $i eu 1-am pis pe preotul
Stefan polonul ca paroh al lor, neavind alt preot mai bun.
In aceast biseria, am gOsit iarsi un foarte mare eres si o mare rtO-
cire, anume cO in fiecare an, in ajunul sOrbOtoarei prea sfintului trup al
Domnului65, ostia sfintit cu care se face procesiune in toatO octava, dimi-
neata si seara, asa cum se obisnuieste, era predatO de parch la sfirsitul octa-
vei, intr-o cutiutO economului bisericii, un laic. Acesta o ducea acasO la el
si o tinea sub patul su, tntr-o lOclitO, tot anul; la sfirsitul anului, o inaEoia
parohului, care luind-o ii clOclea. alta sfinIit din nou. Afirmau ca au invaTat
aceasta prin tradivie de la strOmosii lor, si cO o fOceau din evlavie; i-am
oprit indatO de la acest lucru sub pedeapsa excomuniarii si a altor pedepse,
atit pe parohul cel nou, cit si pe economul <bisericii> si pe toti locuitorii
catolici si prin mila lui Dumnezeu, au incetat de a mail svirsi aceast gre-
salsa*.
13- 18g Am vizitat de asemenea tirgul SObOuani66 si satele 1/ Berindesti67, ramO-
seni", Luckestia, Adjudeni" si Lucenin sit incO altele vecine, in care am
gsit pe toti locuitorii catolici, de neam unguri, in numOr de 300 de familii,
cam 1 400 de suflete. Biserica tirgului e claditO din piatrO si este mare, dar
rOu Tinut, cu acoperisul stricat. lar principele, la cererea mea, a poruncit sO
fie acoperit" eh mai cur/1nd cu lemn bun. Deoarece nu e nici un preot in
zisul tirg, si nici chiar in sate, parohul din orasul Roman, care se aflO la o
depOrtare de trei mile, slujeste o liturghie in biserica sa duminicile si sOrba-
torile mai insemnate, flr a se impOrtOsi" apoi se duce in acest tirg si slujeste
o alt liturghie si aceasta pin se vor ingriji de un alt preot paroh.
Aftind cO. 'in orasul Vaslui se afla un transilvnean, cu numele de Bene-
dict, care se asezase cu de la sine putere in parohia acestor locuitori catolici,
fiind primit de ei de nevoie, In lipsO de alt preot, am ttimis sa-1 prind si
sOA aduc la mine la BacOu74. Am aflat c fusese sfinTit numai prin punerea,
64 In text groit stara pur maritatis; la Hurmuzaki, op. cit. p. 549: stava Per maritare.
68 Vezi n. 59.
66 Citta Sabograni, comuna jud. Neamt.
67 Berendesti, In jud. Baeu, pe plrlul Ftckiuni.
68 Cromasiani, comuna jud. Neamr.
69 Lucaciani, sat In jud. Bacu.
7 Giudiani, jud. Baelu.
71 Luciani.
72 La Hurmuzaki, XII, p. 549; di nuovo.
73 Senza pigliar <1>a purificatione; purificatio" la catolici este Impl'reisania preotu-
lui la liturghie.
74 Bachow.

42

www.dacoromanica.ro
miinilor de catre un episcop luteran din Transilvania si c slujea liturghia
boteza fr spune cuvintele sacramentale i c punea s. se fac in bi-
seric mrturisire public in felul luteranilor. Pentru aceasta 1-am bgat la
carcer5 ce fiare la picioare intr-una din chiliile episcopiei, care sint toate de
lemn. Dup ce 1-am cercetat i 1-am dovedit vinovat75, am voit s-1 trimit
a doua zi dimineata la Suceava, spre a i se da cuvenita pedeapsl, dar sprgind
casa in aceeasi noapte, a fugit cu toate fiarele intr-un sat la hotarul Trii
Ttresti i dup cit arm putut intelege slujea de preat catolicilor din acel sat.
Sper c vicarul meu, cu bunvointa principelui, Il va prinde i c. va fi pe-
depsit cu asprime.
In toate orasele din Moldova am gsit o foarte mare neintelegere
<chiar> scandal intre ortodocsi i catolici, mai ales la Suceava, unde slat
atitia poloni, care se in dup noul calendar76, oamenii din tar tinindu-se de
ce! vechi. De aici, se iscau nesfirsite .greseli i scandaluri, fiecare tinind 'in
chip deosebit srbtorile i posturile. Pentru aceasta, am dat ordin, cu puterea
ce-mi fusese htizit de sfintul Scaun apostolic, prin interrnediul prea ilustru-
lui cardinal Santa Severina, ca polonii amintiti sain srbtorile dupa calen-
darul vechi. Astfel s-a inlturat once deosebire si desbatere.
Am mai aflat c. preotii ortodocsi botezau din nou pe toti acei catolici
care se cstoreau cu femei ortodoxe sau care voiau s triasc clup ritul loe.
Dup argumentele pe care le-am invocat s-a poruncit, din ordinul principe-
lui si al arhiepiscopului, fratele su, sub pedeaps foarte grea, ca in toat
Moldova s nu mai fie botezati de al doilea catolicii de catre preotii ortodocsi
si astfel s-a pus capt unor greseli atit de mari. Numitul principe este atit
de prieten si de iubitor al bisericii catolice, incit nu face nici o deosebire intre
ortodocsii si i intre catolici; ba Inc a mrturisit de mai multe ori in public
In discutii particulare, fal5. cu episcopii si i cu boierii, c sanctuatea
voastra este adevratul cap al tuturor crestinilor. Si pentru a arta aceasa
// aplecare a sa intr-o msur. mai mare fat. de ca'tolia, mi-a fgduit s ri- P. 190
dice la intoarcerea mea un seminar pentru tinerii catolici si su-i dea o Inzes-
tare indestultoare, ca pe viitor s fie multi preoti catolici n tar, care s.
poat sluji bine in toate bisericile catolicilor77.
Am aflat, de asemenea, c. unii catolici au fost dispensati i uniti in
75 Conventi per reo (vezi Hurrnuzaki, op. cit., e convinto per reo).
75 Datorat reformei papii Grigore al XIII-lea din octombrie 1582. Iezuivii se artau cei
mai zelosi propagandisti ai noului calendar, invocind o serie de minuni n sprijinul aces-
tuia. Msura luat: de Quirini a fost un simplu expedient pentru a ocoli rezolvarea
chestiunii. Dealtminteri chiar nuntiul din 1590, in Polonia, cardinalul Montalto,radical:a
era de
prere s: fie Intrebat 6 domnul Moldovei despre oportunitatea momentului pentru schim-
barea calendarului. El preconiza ca msuri de propagand, tiprirea de calendare i minee in
limba roman: dup calendarul nou i rspIndirea acestora n popor.
77 Lipsa de preoi catolici, artat: cu prisosin0 'in paginile de mai sus, justific" In-
deajuns un asemenea proiect.

43

www.dacoromanica.ro
casatorie, dei erau rude de grade interzise, de catre unii frati apostati i inca
de ahi preoti, care, in anii trecuti se faceau ei nii vicaii apostolici78
obtineau cu bunvointa arhiepiscopilor ortodocsi si a principilor trecuti
prin daruri autoritatea de a ctrmui pe catolicii nostri, ba inca se,mnau ca epis-
copi numiTi ai Moldovei. $i acei catolici castoriti astfel, traiesc Ora' acum in
casatoriile aratate, avind i copii. De aceea se cere de la sanctitatea voastra
o dispensa adevarata pentru toti aceia care au incheiat asemenea casatorii in
grade prohibite cu dispensa de la acei vicari falsi <precum> i legitimitatea
unor asemenea copii, ca pe viitor s poata tri cu constiinta impacata, mai
ales dup ce au aflat c vicarii pomeniti nu aveau puterea i nici vreo alt
autoritate a da asemenea dispense.
Am mai aflat c multi alti catolici, insurati, carora li s-a dat carte de
desprfenie tot de catre aceiasi falsi vicari i ingaduinta de a se casatori din
nou, asa cum fac in toate prtile ortodocsii, traiesc de multi ani incoace cu
sotiile nelegitime dintr-a doua castorie, sotiile lor dintii legitime traind si ele
Cu sotii lor dintr-o a doua casatorie nelegitima.; i unii i ceilalti avind copii
din a doua castorie. Spre a nu lasa si a nu declara bastarzi acesti copii ai
lor, din a doua casaforie i fiindca nu vor sa se tntoarc s triasca cu
<soTii> cei dintli iar daca i-as constringe la aceasta, s-ar lsa sa fie ex-
comunicati i mi-ar refuza indata ascultarea datorata, trecind la ritul ortodox,
In care o asemenea cas'torie le este ingaduita in general dup divort de
aceea, pentru aceasta alerg la sfatul Sfintului Scaun apostolic si al beatitu-
dinei voastre, pentru a putea mai bine ingriji de atitea suflete si a nu pierde
ascultarea lor79.
In toate bisericile pe care le-am vizitat, am dat ordin ca tabernacolele
ortoforiile cu prea sfinta cuminicatura sa fie mai bine aurite89 i impo-
dobite pe dinauntru si pe dinafar si bine inchise cu cheia i ca sfintul mir
sa fie bine 'DLit i sa. se fac cristelnite de botez bine inchise cu cheia iar
parohii s predea copiilor primele elemente ale sfintei credinte.
P. 191
Nu am putut s ajung in celelalte orase si sate din Moldova, in care
se afli ceilalti catolici ai nostri i nici s le vizitez, nu numai pentruc. nu
obtinusem inca punerea in stapinire a scaunului episcopal, dar si pentru
principele mi-a dat s inteleg c dorea aduc mai intii brevele sancti-
tatii voastre, asa cum am spus mai sus, si de aceea nu mi-a ingduit sa.
merg nici in Tara Romneasca inainte de a fi fost introdus de el in cuvenita
mea jurisdictie din Moldova.

" Aluzie probabil la poloni.


79 Acordarea de dispense post factum, atft pentru ds'toriile tit gradele de rudenie
oprite de biserie, precum i pentru a doua 6.'storie a unor divortavi, smt niste solulii 'de
compromis, singurele posibile trt situmia descrig.
99 Fodrate.

44

www.dacoromanica.ro
RAPORT DESPRE STAREA TARII RO-
MANESTI SI A MOLDOVEI, PRECUM
SI A BISERICILOR CATOLICE8'
1602, aprilie 20,

...Viu s fac cunoscut eminentii voastre82 P. 300


starea pctoas i nenorocia a acestor fri i dioceze: Tara Romneasc
Moldova. Eminenta Toastr. va sti c din pricina attar rzboaie care au fost
si mai stilt i astzi, ele sint aproape distruse si cele mai multe dintre bise-
ricile noastre catolice au fost arse de ttari care trec in fiece zi i prad,
ard i ucid, fapt pentru care in multe rinduri am fost eu insumi pribeag
prin pduri de teama celor mai mari primejdii. Oatrkenii au srck nespus
de mult si nu au putinta de a reface bisericile i nici macar de a intretine
preoTii,. cxci bisericile nu au nimic, nici bunuri nemisctoare, nici alt venit
din care s se poat brni preotul, i pentru aceasta nki un preot nu vrea
Traducerea s-a fgcut dupg. textul publicat de B. P. Hascleu in Columna lui Traian",
sub titlul: Documente inedite din biblioteca Doria-Pamfiliana din Roma relative la istoria
catolicismului In Romania 1601-1606, p. 300 qi urm.
82 Cardinalul Santa Severina, vezi mai sus, raportul precedent, n. 4.

45

www.dacoromanica.ro
vin in aceasa macar a am sfintit Cu ca preoti pe multi care au venit
din Transilvania; dar ctnd au viizut a nu au intretinerea, au plecat, unii
au mai amas in citeva orase de frunte i cu mare reutate li s-a dat intre-
tinerea de catre aceste orase. Preotii care erau aici insurati83 i-am pus la
venirea mea dintti a se despart <de sotiile lor> i cind arri mers eu la
Roma s-au dus toti de si le-au luat inapoi, iar acum la intoarcerea mea,
temindu-se de vreo pedeapa, au fugit cu ele in Transilvania, la eretici.
stie eminenta voastra c nevoia este foarte mare ... Ecere un ajutor bnesc
de la pap pentru aceste biserici, sau o interventie in ac'est sens la regele
Poloniei pentru a se recldi bispricile si a intretine preotii 1... dar sint multe
p. 311 orase i noi fiind putini nu avem puterea s facem fata la atitea sarcini.

RAPORT CATRE PAPA84


1602, mai 10, lafi
13.
303 Cele mai multe biserici catolice ale noastre au fost arse, unele de catre
Mihai care a fost domn al Trii Romnesti, i celelalte de ttari care tric
zilnic prin aceste provincii i prad, ard i distrug, si de aceea in multe
rinduri am fost nevoit a fug prin pduri infruntind cele mai mari pri-
mejdii85 ... Un alugr, fratele Girolamo Arsengo din Chios din minoritii
conventuali, care era vicar apostolic inainte de venirea mea, si acum este
vicarul meu, umbra' neincetat prin tar pentru a administfa sfintele taine,
dar nu poate face fat atitor sarcini, arile acestea fiind intinse i orasele foarte
deprtate unul de altul
In toaa aceast provincie a Moldovei mai sint alti cinci preati in orasele
principale si pe care i-am sfintit <chiar> eu <dar> pentru a parte din ei
fusesea mai inainte tnsurati, de team s nu-i pedepsesc au fugit cu neves-
tele in Transilvania. Am rinduit multi alti preoti, care au venit s locuiasa
aici, dar neavind nici un mijloc a le dau intretinerea, au plecat.
Neincetat yin din Ungaria eretici si se convertesc, la sfintul Scaun aposto-
lic roman ... si de cind m-am tntors aici ping acum am primit patru de
acestia punindu-i s abjure in vzul tuturor in hiseric, dupl cum se obis-
nuieste; in deosebi unul Stefan Nicolae Figtt (sic) di Benedetto, transilvnean
care a fost mai intii luteran, apoi preot al calvinilor si predicant al lor, om

Dupa exemplul preoyilor protestanti ai sasilor (luterani) i ai ungurilor (calvini).


Vezi raportul precedent.
" Clement al VII1-lea.
" Au fost ra'sate de o parte poryiuni din text aproape identice cu cele din scrisoarea
din 20 aprilie.

46

www.dacoromanica.ro
destul de invkat se afla astazi aici <ca> un foarte bun catolic. Am
botezat un evreu tatar cu mare solemnitate i in mod public caci .este om de
seama.
Adesea sint nevoit s urmez discutii cu ortodocsii i sa le ark rata-
cirea lor dup. Sfinta Scriptura, spre marea edificare a tuturor, si nu ma dau
in lkuri sa-mi 1ndeplinesc slujba mea i prin indemnuri i printr-o viata pildui-
toare ... etc.

RAPORT CATRE CARDINALUL CINZI086


1603, iulie 4 Suceava
... nu e aproape ceas sau clip a in care s nu se iveasca impotriva mea P. 305
noi neajunsuri, un lucru ins ma chinuie mult <si anumo faptul> a un
oarecare frate calugar Valerian Lubieniecki87, polonul, imi face fara incetare
cele mai mari neajunsuri, zicindu-si comisar si dind deslegare de excomunicare
fratilor monahi i preotilor mireni, excomunicati de mine in mod drept si
legiuit, pe temeiul autoritkii domtnului nostru si a sfintului oficiu al Inchi-
zitiei ce mi-au fost date i concediate mie. Si In afara de acestea, veind si-mi
smulg. cu vio1en i tndaratnicie Biserica fericitei fecioare Maria din Bacau,
parasita de mult de frati i rau jefuit i apoi recldita de parintele Hieronim881,
vicarul apostolic cu tncuviintarea lui Alexandru Comuleus89, fostul legat apos-
tolic in aceste provincii i care-mi fusese data mie in sfintul consistoriu (dup
cum se poate vedea in cartile cardinalului Santa Severina de fericita pome-
nire), drept catedral a in locul bisericii din Arges in Tara Romaneasca, distrusa
din temelie90, eu pentru acestea si multe alte nelegiuiri i scandaluri pentru
care a mai fost alungat in doua rinduri din vara chiar de catre prea star
lucitul nostru domn Ieremia 1-am suspendat in virtutea autoritkii apos-
tolice de la oficierea slujbelor divine in dioceza mea, citindu-1 inaintea sfin-

Cinzio Aldobrandini, cardinal di San Georgio, nepot al papii Clement al VIII-lea,


ii 1;1113r-tea cu cellalt nepot, cardinalul Aldobrandini, intreaga corespondent. a secre-
tariatului de star al Vaticanului cu lumea catolic, el insusi avind n Iotul su Imperiul
german, Polonia 6 Transilvania.
87 Franciscan observant din Polonia. Ajunge episcop de Bacu, psttind acest tidu din
1611 pin. I'll 1618. Pentru purtrile sale, vezi mai jos paginile care urmeaz, precum
N. Iorg a, Studii documente III pp. 417-419. Pentnt tangentele sale cu Movilestii
(adic cu sustintorii poloni ai tinrului Alexandru), vezi Dipl. Ital." II, Vi r g. V a sili u,
11 principato e la curia papale tra il 1606-1620.
88Arsengo. Vezi Caiatori, II, p. 500.
Vezi Calatori, III, notita bibliografic ce fl priveste.
98 Loco ecclesiae Argensis in Transalpinia funditus eversae.

47

www.dacoromanica.ro
tului tribunal al Oficiului Inchizitiei peste patru luni implinite, adic la sfirsitul
lu octombie. Dar el, ingrijindu-se prea putin sau de loc de <toate> acestea
nesocotind scrisoarea de suspendare, a intrat in biserid din proyria lui
autoritate i putere spre nesocotirea mea si a bisericii catolice al carei slu-
jitor superior &it eu in aceste prti, i <invesmintat> in ocrjdiile sale (dei
cele ale bisericii ti erau refuzate) a slujit liturghia, ceea ce am indurat cu
rbdare ca s nu fie prilej de mai mare scandal in popor si mai ales fat
de nobilii poloni, incredinOnd aceast pricin rzbunrii lui Dumnezeu precum
si a Scaunului apostolic eh i judedtii eminentei voastre. In acest timp a
deferit pricina inaintea judedrii lumesti <adid>inaintea principelui nostru
strlucit Ieremia (ceea ce nu se cuvenea) i m-a citat s stau fat cu el
12- 307 tnaintea judedtii ilustrului i reverendului domn legat apostolic in Polonia"
si a // ilustrului i reverendului domn episcop al Cracoviei92 i astfel luind
cu sine pe un oarecare frate Iacob ce fusese excomunicat (si pe care acest
Valerian 11 deslegase de excomunicare) dup: cum se vede din acele articole,
a plecat93

Scandalul aluga'rilor cerFetori .veniti din Polonia


Apoi cum foarte adesea alearg din Polonia si din alte fri invecinate
in prvile noastre unii frati dlugri sub cuvintul cptrii de milostenii, svir-
sesc multe scandaluri, umblind prin circiumi, fcind betii, intrind in locuri
suspecte i rminind acolo In vzul lumii, si cum nu capt nici un fel de
-mustrri se fac chiar si mai tndrzneti ca unii ce tiu c eu nu am nici
un drept asupra lor; i chiar se si laud cu aceasta; am socotit asa dat cs este
neaprat nevoie s se interzid fratilor asemenea drumuri, spre a se pune capt
acelor scandaluri mult prea numeroase. Asadar rog prea plecat domnia
voastr reverendisim ca s arate acestea sanctitTii sale si a dobindeasd o
brev prin care fratii s fie constrinsi la supunere i s mi se dea chiar auto-
ritatea a veghea asupra lor, de a pedepsi pe cei mai indrzne%i, a-i inchide
a-i trimite la sanctitatea sa sau <acolo> unde va porunci sanctitatea sa,
nici un mirean de once stare, rang sau treapt ar fi s nu indrzneasd e
ja asupra-si aprarea unor asemenea fraTi.

91 Cum Quirini e destul de neprecis in darea titlurilor, ar putea fi vorba fie de


Claudio Rangone, nuntiu apostolic in Polonia (1599-1600), fie de Iegatul apostolic Henrico
Caetani, numit in aprilie 1596.
92 Probabil Bernard Maciejowski, episcop de Cracovia dupi 30. L 1601; a murit la
19. L 1608.
92 Discepit, mai probabil: discessit.

48

www.dacoromanica.ro
Capetele de acuzare a celor Pptuite pretutindeni prin Transilvania, Tara
Romneasca fi Moldova de catre fratele Valerian Lubieniecki94 ordinul 308
franciscandor II observanti intru pieirea sa fi spre scandalul celorlalti (1603).
Dup ce am fost trimis mai intii de la Roma in prtile acestea ca
pstor legiuit al acestor suflete, intre altele, 1-am ash pe vicarul apostolic
fratele leronim95 in minktirea de la Bacu pkisita nriai inainke de frati si
intr-o stare de mare pustiire, rnnstire pe care acest frate Ieronim a ref-
cut-o in oarecare msur pe a sa cheltuial cu Incuviintarea si ingcluinta p-
rintelui Mexandru Comuleo, fostul vizitator si legat in aceste prti, si a
struit in ea 20 de ani sau cam pe atitia pstorind pe catolici.
Intoreindu-mi la Roma, an arkat lucrul acesta prea sf. nostru domn
consistoriului, iar scaunul apostolic mi-a druit <biserica> de la Bacu ca
sediu episcopal din cauza distrugerii din temelie a bisericii catedrale de Argef.
Dar fr. Valerian Lubieniecki, Inarmat cu nu stiu ce breve, m-a reclamat
adesea i neincetat din cauza aceasta inaintea judeckii lumesti unde a trebuit
s:m infkisez pentru a rspunde nu ra'r mare scandal.
and eram eu la Roma, reocupind el ninstirea, a irosit toate bunurile, 'P. 309
atit ale mele cit i 1/ ale mnstirii, a introdus <acolo> femei yublice, a
fcut din mnstire lupanar, s-a molipsit <acolo> de boala galica, <apoi>
din nou la Iasi a autat o consfintire publica <a cotropirii sale> (dei eu
incercam sa-1 tntorc de la aceasta); din aceast pricin principele99 nostru
inapnindu-mi mie mnstirea, 1-a alungat din Tali cu mare rusine, Totusi dup
aceea nu am vrut s mai reclam bunurile acelea irosite ca s nu se iste mai
mare scandal ...
III. Pretinde c are autoritatea Pontificelui suprem chiar in cazurile
rezervate papei in deobste a deslegat prin capelanul ostasilor poloni supus
autarittii mele pe toti fratii apostati si pe cei excomunicati si excomunicare
major ca fratele Iacob din ordinul franciscanilor observanti.
IV.. ... a deslegat si preoti mireni, (de pad.) pe p<kintele> Matias
parohul de la Iasi care dup ce a sedus o femeie mritat ce duce4 cas cu
brbatul ei, s-a unit cu ea pe cit tria inc brbatul ei si a fost absolvit de
fratele Valerian.

94 Pentru drumurile sale, vezi N. Iorg a, Studii i documente III, pp. 417-419.
In aprilie 1610, provincialul ungur al mnstirii observantilor din Ciuc arat isprvile aces-
tuia tn Transilvania. Fugit din Polonia in 1594, se duce la franciscanii unguri. Dupl. o
sedere in Moldova se reintoarce la Ciuc. famine in Transilvania 12 ani. La 1605, intrind
in vrajla cu secuii, se duce la Bacu. Cerseste in Podolia pentru o pretinsca- comunitate de
7 frati. Face negot in Moldova ... Urmeaz constatrile proprii ale provincialului cu pri-
vire la moravurile sale.
95 Arsengo.
" Ieremia

49

www.dacoromanica.ro
Un oarecare frate evanghelist italian, alungat de fratele Valerian din
mnstirea din Tirgoviste asezata in Tara Romaneasc si pe care o condosese
de mult vrerre cu destul laud, a ajuns la un f el de desperare, s-a rebotezat
luind sotie i insurindu-se atis <cu ea> s-a fcut schismatic", lepdind rasa
sfintit i raminind mai departe asa pin in ziva de azi.
A limas mult timp in Transilvania ling Alba Iulia intr-o mnstire
schismatia luat sub autoritatea sa, fr autorizarea scaunului apostolic,
svirsind acolo toate slujbele religioase.
Impotriva regulei sale proprii pe care a mrturisit-o si a intrit-o
cu jurmint si care este cea a fratilor franciscani, niinuieste in fiecare zi
bani, fr a tine vreo seam de scandalul <credinciosilor>.
Un oarecare frate Mihail din Ordinul franciscanilor observanti,
lepdind rasa pe care o luase cu legmint, s-a fcut eretic98 si pe deasupra s-a
insurat atis cu o femeie eretia. Fratele Valerian Lubieniecki 1-a primit si din
a sa autoritate 1-a absolvit de erezie i excomunicare.
Niciodat fratele Valerian nu obisnuieste s rmin in vreo mns-
tiri anumit, ci intotdeauna colinclind prin fin i provincii: Polonia, Mol-
dova, Transilvania si Tara Romaneas(i obisnmeste s ead chid ici ciad colo,
dup propriul su folos, sau desigur dup neastimprul poftelor sale.
Dup ce a fost in chip legiuit suspendat de la slujba bisericeasc in
dioceza noastr din insrcinarea sfintei Inchizitii, <acesta>, nesocotind auto-
ritatea bisericeasc precum si a noastr, de care ne bucurrri in aceast
chestiune, in biserica mea diocezean de la Suceava a svirsit prin silnicie
sfinta slujb. 'a liturghiei spre scandalul multora, ceea ce am acoperit dar nu
am ingduit.

SCRISOARE CATRE CARDINALUL CINZIO


1604, martie 5. lafi
p. 311 Suferintele, boala i prigonirile ce ptimesc in aceste locuri nu se pot
povesti, cci suferintele sint datorate manlor rzboaie care au fost si care bin-
tuie in aceste provincii, unde de frica si de spaima ttarilor ce misun. neincetat,
am fost nevoit de multe ori s fug prin pduri, munti i pesteri cu mare
primejdie a vietii. In anul acesta ttarii au luat cu ei in robie vreo 100 000
de oameni din Transilvania, Tara Romaneasc si Moldova, fr a mai vorbi
de rpirile de vite si de lucruri care au fost fr nurnr. Apoi mortii din
rzboi nu se pot numra. Si un printe, fratele Andrei din Forli, clugr ,domi-
" Ortodox.
" Abiecto babitu haereticus factus quart jura mento confirmaverat.

50

www.dacoromanica.ro
a

11.

4.
-

Mnstirca Sucevita, ctitoria Movilqtilor

www.dacoromanica.ro
Kdstirea Sucevita. Tablou votiv

www.dacoromanica.ro
D
. ...
kr., vire reitv 14 tini nro ronfilerrii cYllt 1,1iI :
P+10
,.
(01
IP,(jtillf)71.MEQE-L0.11 ffilI1FNIlit I tirtif Vtiel1C11011
r. .4
.,;: - I . I II 1e
VC!! ...
L. .
-
_/.
. Air 1
. II
I

Fresa. Min5stirea Succv4a

www.dacoromanica.ro
-^..

www.dacoromanica.ro
nican (care a venir Cu niine de la Roma) ?. fost ucis pe cind fugea din Tara
Romaneasc si a avut o moarte jalnic, 'ce rra inspimina s nu mi se intim-
ple si mie. Despre prigoniri nu voi spune deck c de la inceput, <adic> de
chid am venit aici, am fost foarte hrtuit de episcopul de Camenita99, care
pretindea ci este el supraintendentul acestei provincii; dar dup ce cardinalul
Santa Severina de fericit pomenire a scris acelui episcop de Camenita si
arhiepiscopului de Liovl" ... acest arhiepiscop de Liov s-a potolit, dar totusi
nu mi-e prea prieten. Acum a venit un printe Valerian Lubieniecki, polon din
ordinul franciscanilor observanti, care m hrtuieste mult cu sprijinul dom-
nilor poloni, compatriotii si, ca s-mi ja biserica numit a sf. Maria din
Bacu, pe care mi-a druit-o Scaunul ayostolic drept resedint episcopal, si
chid am fost fcut eyiscop mi-a fost data ... etc.
Aceast biserica sau mnstire de Bacu (dupa care umbl acest bun p. 312
printe Valerian): a fost mnstire acum vreo saizeci de ani, apoi in urma
rzboaielor a fost lsat uitrii si prsit de acesti frati, si a fost ars. si
distrus cu totul; a venit apoi aici un vizitator apostolic numit Monsignor
Alexandru Comuleo acum opt ani, care gsind aceast mnstire si biseric
arg si nruit, a dat-o unui oarecare printe fratele Girolamou'l din Chios
din <ordinul> clugrilor franciscani conventuali SI 1-a Anduit pe el ca Vicar
apostolic. Acest printe, <adic> fratele Girolamo, a ridicat in numele bise-
ricii romane niste cmrute12 de lemn si un mic staull" acoperit cu paie,
unde a locuit multi ani fr a fi tulburat de nimeni. Chid am venit eu in
aceast provincie, am gsit pe acel printe In aceast mnstire, si vzind
el c. imi fusese dat mie, mi-a !sat-o detndati, si apoi strlucitul domnl"
mi-a intrit-o si Mi-a mai dat pentru tntretinerea mea si un mic sati" uncle
am stat netulburat doi ani, apoi ... cind am plecat de aici pentru a veni la
Roma la pragul apostolilor, acest printe Valerian (prin favoarea suszisilor
domni poloni care sint cpitani pe ling acest principe) 1-a purtat pe suszisul
printe fratele Girolamo la judecata lumeasc. inaintea acestui principe, pen-
tru a-i lua biserica si satul; in cele din urm acel printe, sctrbit si temindu-se
si pentru viata sa (cIci il amenintau pe el) a lsat rnnstirea si satul acestui
frate Valerian cu tot ce Masan eu in cas, si a plecat prin tar, fiind lsat de
Mine ca vicar al nostru. In timpul cit a stat acest frate Valerian tn mnstire
a svirsit multe scandaluri, cum va putea vedea eminenta voastr din artico-

99 Caminici. Potrivit cu pretemiile polonilor asupra bisericii catolice din Moldova.


Episcop de Camenha era Paul al II-lea Wolucki.
100 loan Dimitrie Solikowski (m. 1603).
loi Alti form a numelui de Hieronimo sau Geronimo Arsengo.
102 Scanzialette.
los Staletta.
104 Ieremia Movil.
io5 Vilena. E satul Trebm

5/

www.dacoromanica.ro
lele aici alturateim impotriva lui. Pentru aceste scandaluri principele a fost
nevoit sa-1 alunge spre rusinea luis si a religiei catolice. Dar acest frate Valerian
nu a incetat s ma tulbure i s. mg hrtuiasc cu tndrizneal j fr rusine,
cci a mers la serenisimul rege al Polonieil",, i prin sprijinul unui ocrotitor108
al su cu trecere, canonic de Cracovia bogat cu un venit de 5 000 de scuzi
inc cu acel al Legatuluil" sanctit4ii sale, a dobindit scrisori de la sere-
P. 313 nitatea sa <regele> catre strlucitul domn ca s mi se ja mnstirea i satul
si s i se dea inapoi; cu aceast scrisoare el s-a intors si a pus sg fiu chemat
la judecat inaintea principelui, dar eu m-am scuzat <spudind> c nu vreau
s mg' inatisez, nefiind <acesta> forul competent. Dar fiind silit in cele din
urm m-am inatisat spre scandalul i minunarea tuturor, indeosebi a romnilor
stind in f ata domnului am protestat <zicind> c el nu se poate amesteca
aceast pricin, cci e vorba de o pricin a bisericii si stnt in cauz
fete bisericesti, iar judecata ti apartine sfintului scaun apostolic. Dar acest
Valerian, nu inceta s strige ca sl hotrasc. domnul dea lui mnstirea
satul. Domnul, dup ce a ascultat toat pricina, a rspuns in feluI acesta:
Sfinvia sa papa de la Roma, care e capul tuturor bisericilor din lume mi-a
trimis aici pe acest episcop si mi 1-a recomandat cu cldur i i-a dat lui
aceast. mnastire ca scaun episcopal, si eu i 1-am intrit tila de multi ani
incoace, i i-am dat i satul pentru intretinerea sa. Dac voi, frate Valerian,
pretiddeti vreun lucru de la acea biseric, <atunci> mergeti la Roma, si
dac sfintul printe vi-1 va da, eu voi asculta <de el> cum am fcut, fac
voi face tntotdeauna i v voi da biserica"
Apoi dac asi pleca de aici, preotii pe care i-am desprtit de sotiile lor
se vor duce s si le ja tnapoi asa cum au fcut ctrid am venit eu la Roma.
$i inc multi s-ar da drept episcopi ca s despart cstoriile i si ja bani, cum
au fcut in trecut. Mai atrag atentia eminentei voastre c aceast targ e mare,
orasele i satele stnt multe si deprtate unele de altele si nu se pot tine preoti
peste tot locul, cci in unele orase si sate stnt opt sau zece case de catolici,
si din cauza srciei lor nu pot plti un preot, cci nu au <destul> nici
chiar pentru ei, fiind <cu totul> srciti.
LAr fi bine dac ar fi inlesniti ca s poat tine preoti cu cai spre a fi
trimisi in tot locul, s-ar cistiga multe sufletel.
p. 314 S afle eminenta voastr c acest frate Valerian ne mai stiind de ce s.
ml invinuiasc spre a m alunga de aici, pentru a rmine el s facl dup

106 Vezi mai sus, pp. 49 si urm.


107 Sigismund al 111-lea Wasa (1587-1632).
108 E per favor d'un suo barba, canonico di Cracovia (Barba la plural are sensul
si de printe misionar si de om influent).
109 Vezi mai sus, n. 91.

52

www.dacoromanica.ro
cheful lui, a mers la legatul sanctitatii sale din Polonia i m-a pirit ca am
sartitat ca moaste sfinte niste asen care nu au fost canonizate de sfinta
biserica...etc. Apoi m acuza a am fost la procesiunem impreuna cu P. 315
schismaticii: e adevarat ca am fost, dar in chipul urmator. In ziva de bobo-
teaza. cind iese domnul cu ancile la riu si se binecuvinteaza apa, i toti
episcopii si indeplinesc 'aceasta ceremonie, aEoi dau crucea domnului ca
s o sarute i stropesc totii caii cu apa sfintita domnul a trimis
cheme la procesiune. Eu, care cunosc dragostea i ascultarea ce arata biserkii
romane si infaptuirilor catolice, nu ti socotesc schismatic ci catolic; <asadas>
ea sa nu-1 jignesc112 m-am dus in mijlocul procesiunii purtind crucea noastra
pe de laturi cu cea mai mare cinste si eu <eram;> pe linga domn. Apoi am
fost la binecuvintarea apelor: de o parte erau acei episcopi si de alta eu
dupa domn, i dupa ce au sarutat crucea lor au sarutat-o si pe a noastra cu
mare evlavie si inchinare, si am raportat acest lucru cardinalului Santa Seve-
rina de vrednica amintire care mi-a poruncit din partea sanctitatii sale"3
sa-mi dau toata silinta ca sa se uneasca cu noi acesti romni, i acest cardinal
mi-a spus s urmez mai departe sa rnfa duc, caci daca' merg eu astfel impreuna
cu ei, vine si domnul cu mare evlavie la biserica noastra de sarbatoarea Corpus
Domini impreuna cu episcopii cu boierii si i ingenunche la sfintele daruri si e
nadejde, daca Dumnezeu va da pace in aceasta tara' ca se va face unirea
<religioasa>. Dar daca nu m-asi fi purtat astfel, domnul s-ar fi miniat
ne-ar socoti si pe noi ca pe armeni, pe care nu vrea vada i eminenta
voastra sa-mi faca cunoscut daca parintele nostru ar vrea ca eu s'a merg
astfel <la procesiune> sau nu, si eu voi face tot ce-mi va porunci eminenta
voaStra.
Atunci cind principele nostru si-a maritat fiica"4 cu un baron polon;
ginerele a venit Cu multi baroni si nobili poloni. Au mai venit atunci i cinci
perechi"5 de frati, trei de franciscani i doi de dominkani ca sa adune milostenii.
Vara: de nici o consideratie si nici o rusine, acestia alergau prin piete si case
cerind milostenie, bateau circiumile i locurile neingaduite i erau vesnic beti
spre marele scandal si uimire a tuturor, si un nobil Cristofor Dzierzekn solul

1" Un carpo.
111 Cf. scrisoarea lui Bathazar, preotul din Suceava, precum si a celor din Cotnari,
Baia si satul Secuilor" din 30 martie, trimisa din laFi i cerind pentru acest motiv in-
locuirea lui Quirini Cu un episcop polon.
112 Non scandalizzarlo.
113 Clement al VIII-lea (1592-1605).
114 Domniva Chiajna (Reghina) s-a m'ritat la 25 mai 1603, cu ducele Mihai Wigniosviecki
cf. Hurmuzaki, supliment, II, 2, p. 143. A fost bunica regelui Poloniei Mihai Corybut
WiAniowiecki (1669-1673).
115 Coppie.
115 A fost de mai multe ori cu solii la Ganstantinopol, in 1576, 1578, 1582, 1587, 1591.

53

www.dacoromanica.ro
serenisimului rege al Polonrei, om intelept i de mare greutate, a trimis de mai
multe ori spud s. iau msuri .cu privire la acei frati i acele scandaluri.
Eu i-am chemat i le-am pus in vedere s inceteze cu aceste treburi i s
plece cit mai curind; dar ei nu au yinut seama de mine, i sub cuvint c nu am
autoritate asupra lor, nu-mi acord nici o atentie i in cele din urma ispr.-
treburile, au plecat eind au vrut, apoi au mers la monseniorul legat
pomenit mai sus plingindu-se de mine a i-am impiedecat s cear. milostenii
acel legat, fr a se informa bine despre adevrul acestor <Invinuiri> mi-a
p. 316 scris o scrisoare <foarte> nepotrivit, i. eu am rbdat

RAPORT CATRE PAPA

1604, iunie 24, lafi

... In Tara Romaneasc, sint putine localitti latine catolice, iar aici
In Moldova sint destul de multe, dar srace i jefuite; sint multe biserici de
ale noastre, dar. cele mai multe distruse, arse i in stare rea, de aceea cind
plou nu se poate sluji in ele ...
P- 317 . . . Zilele trecute a sosit aici in Moldova la domn un sol al hanului117
ttresc, care este cretin catolic118, nscut in tara ttreasc, dar inaintaii
si au fost genovezi din familia Spinola (acesta cere 2-3 preoti catolici
cci sint destul de multi catolici la Caffa i in alte locuri din tara tt-
reasc" ...)
... A veni la Roma dar dac a pleca, toti aceti preoti readui de
mine pe calea disciplinei bisericetills i. desprtiti de femeile lor cu pericolul
<vietii mele> cci pentru reintronarea disciplinei bisericeti am primit o lovi-
tur de archebuz in cap120, <toti acetia> s-ar reintoarce la vechea lor
mocir1121, reldindu-i nevestele cum au fcut cind am plecat ca s. vin la
Roma pentru anul sfint
P- 318
Sptmina trecut am primit in sinul bisericii catolice pe un armean
schismatic numit Jeferius Desis

117 Re di Tartana = Gazi Ghirai al II-lea.


118 E vorba de sol.
119 Reformati, adia indreptind felul de viat' al clericilor i monahilor readusi la
regula bisericeasa.
1" De la parohul de Suceava Bathazar. Vezi mai sus, II. 56, precum i rellaiia lui
Bathazar din volumul de fat.
121 Al pristino vomito (expresie biblia' ce nu poate fi tradus. intocmai).

54

www.dacoromanica.ro
RAPORT CATRE PAPA
1604, iunie 27
. . Si cum nu se gsesc tn aceste locuri magistri care s invete si.s in-. p. 322
struiasc pe tineri In limba latin, multi bojen i alti catolici sint nevoiti s-si
trimit. fiii fn Transilvania, de unde urmeaz c, obisnuindu-se ei inc de mici
Cu aceast viat strin de credinta catolia roman, dup ce inainteaz pu-
tin in virst ajung eretici i schismatici i vrind eu s indmpin acest lucru,
am adus un magistru din Italia, dar el neavind cu ce tri vrea s plece, iar
eu din cauza srciei mele nu sint in stare si-1 intretin. [Cere ajutoare]

www.dacoromanica.ro
ERICH LASSOTA
(c. 1560 dupa 1611)

Erich Lassota von Steblau (Steblovo) apartinea unei


familii de veche noblete asezata parte 'in Silezia parte in Polonia, avindu-si asezarea
principala la mosia Blaschewitz. Numele apare si sub formele Lassota i Lasota, Lesota.
In 1567 intra la scoala de la Grlitz. Apoi urmeazi Universitatea de la Leipzig.
In 1573 calatoreste in Italia, cu fratele eitz Friedrich, si unchiul Georg Stofei. Un alt
unchi Hans Sitch von Stiefendorf era episcop de Breslau. Face studii la Padova, unde se
Imprieteneste cu suedezii veniti la invatatura. In iunie 1576 este inapoi la Blaschewitz. Foarte
curad se angajeaz in regimentul german al lui Filip al II-lea al Spaniei, destinat rzboiului
acestuia contra Portugaliei. Oastea este cantonata la Cremona. Angajat ca doppelsldner",
el particip la campaniile de la Cadix, din Portugalia si din Azore. Dar acest corp de
trupa se desfiinteaza de cum se intoarce in Italia. Lassota este concediat pe coasta
la 6 iulie 1584. La 16 iulie e inapoi acasa. St la Praga si in anul urmator intra ca Hofdie-
ner (gentilom de curte) In slujba impratului Rudolf al II-lea, spre a fi folosit ca agent
politic al Habsburgilor in Polonia, unde face dese elgtorii. Dupg moartea lui $tefan Bthory

56

www.dacoromanica.ro
este folosit ca agent de catre arhiducele Maximilian, fratele imparatului, candidat la tronul
polon. Este trimis la Varsovia, unde avea loc alegerea i este atasat pe lingi Cristofor de
Teuffenbach, guvernatorul habsburgic al Ungariei Superioare, Insarcinat s sprijine candida-
tura habsburgici. Precum se stie, arhiducele Maximilian, care voia sa-si sustini pretentiile
sale ca armele, a fost luat prizonier de Ian Zamoyski i fortat s renun;te la veleitatile sale.
Lassota este tovarsul su de captivitate. Numit apoi truchsess" (stolnic) al acestuia, pastreaza
aceasta calitate vreo doi ani.
Tot in legaturi ca interesele arhiducelui Maximilian a fost i misiunea lui Lassota in
Rusia, unde a fost facut prizonier de suedezi i eliberat numai In arma interventiei lui
Rudolf al II-lea. In ianuarie 1594 e trirnis de acesta la cazacii zapo'rojeni, pentru a-i atrage
in slujba imperiala. Cazacii trebuiau s stea de paz a pentru a nu-i lasa pe tatari s treaca In
Moldova. Negocierea se parta prin Chlopicki, fose camerier al lui Stefan Bthory, inchis
de acesta la Cracovia, de unde a fugit la Rudolf al II-lea. Lassota porneste cu el g cu
Iakob Henkel, trece prin Kiev 6 ajunge la pragurile Niprului, uncle are loc negocierea. Dar
Chlopicki, care se daduse drept batman al cazacilor, nu era dectt un conductor de polc (de
500 de oameni). Cazacii fi cer lui Chlopicki s mearga la Moscova, unde se infatiseaza in
august 1594 cu o scrisoare deschisa colectiva a imparatului catre tar, cazacii zaporojeni,
Aron al Moldovei i magnatul polon, Zbaraski, spre a perfecta contractul Incheiat cu La-
ssota. Acesta trebuia sii piece la tabara imparatului la Ratisbona, Imo* de soli cazaci, care
sa se relntoarca apoi ca aprobarea actului de Invoiala. Intelegerea se Incheie, darurile se
primesc, dar dud navalesc tatarii In Transilvania, In iulie 1594, trecind prin Moldova, si
polonii vor sii indrepte pe cazad spre Transilvania, acestia nu mai vor ea' stie de ei i uec
In Moldova lui Aron, cu care aveau socoteli mai putin clare. Lucrurile se complica i pe teren
diplomatic, polonii protestInd Impotriva naimirilor de cazaci din Polonia si neadmitInd mo-
tivul invocat de Rudolf, ca a tratat cu cazacii intruclt Chlopicki il asigurase cii ei sine
absolut neatirnati. La inceputul anului urmator (9 martie 1595), Lassota este propus de arhi-
ducele Mathias, fratele imparatului, ca Mustermaister" pentru Ungaria Superioara, adica res-
ponsabil cu inrolarile de ostasi ca leafa, i ca tinerea evidentei efectivelor si a rolurilor de
plata, avIndu-si resedinta la Casovia. El ramine In acest post, primind poate o calificare su-
perioara de Feldzahlmeister (cum e desemnat In 1600), pink' la ocuparea Casoviei de catre
$tefan Bocskai n 1604, dud i pierde tot avutul. A scris o relatare despre predarea Casoviei (de
Cassovia rebellibus dedita), care s-a pierdut. In 1611 e mentionat tot la Casovia, pureind
titlul de consilier imperial si arhiducal al lui Maximilian. Dupa aceea se asterne ficerea asu-
pra persoanei lui. Probabil ca a murit curInd. De la el a ramas un jaral (Tagebuch), ale
carui insemnari nu trec de anal 1594 si care a fost publicat in 1866 (Tagebuch des Erich
Lassota von Steblau, nach einer Handschrift der von Gersdorff-Weicha'schen Bibliothek zu
Bautzen herausgegeben von Reinhold Scholtn. Halle. G. E. Bartel (1866). Portiunea despre
Spania i Portugalia a fost tradusa i publicata in 1913, la Coimbra (Diario de Erich Lassota
de Steblovo, Polaco ao servieo de Philipp II (1580-1584). Din rapoartele sale pastrate In
Arhivele de la Viena (Staatsarchiv, i Kriegsarchiv) au fose publicate unele de N. Iorga, in
colectia Hurmuzaki (vol. XII) si de A. Veress in Documente, vol V Legaturile sale cu Tara
Rornaneasc slut fie directe, din timpul sederii sale aici In 1597, fie indirecte, prin informa-

57

www.dacoromanica.ro
tale pe care le strecoari apoi din postul su de la Casovia forurilor conducatoare din im-
periu.
Ca mustermeister" e trimis in Tara Romaneasca si insarcinat cu plata trupelor de
mercenari, pe care se angajase imparatul Rudolf si le ;in l la dispozitia lui Mihai Viteazul.
Il aflam In tara in iulie 1597. La 10 septembrie, el aminteste ea' a asistat din porunca lui
Mihai Viteazul la audienta trimisului tatar si a ceaustllui turc (19 iulie). Mull hi anun-
;au intenvia de a porni spre Ungaria, punind in vedere ca se vor purta ca prieteni, dac. vor
fi primki ca atare. In vederea acestei amenintri pe care Lassota o crede facuta doar
pentru a-1 abate pe domn de la planurile sale balcanice trupele platite de impratul Ru-
dolf al II-lea, cit si cele ale domnului se aflau masate la trecatorile muntilor, pentru a im-
piedica intrarea tatarilor in Transilvania, in timp ce Pancratiu Sennyey cu trupele Transilva-
niei trebuia s: vegheze la trecatorile dinspre Moldova. Intilnindu-1 pe platitorul Hdl, care
aducea bani pentru plata lefegillor, acesta a fost expediat de indata. in tabar, din porunca
personal a a domnului, pentru a distribui 1 900 de ducati, cu care au punir fi potoliti Arbil
si rascienii tare se arataser gata sa provoace debandada. Domnul e hotarit sa trimita iy solie
la imparat si la pap, pentru a cere bani pentru plata trupelor si se gindeste si nu-1
mai uimita pe banul Mihalcea, ci pe un ragusan Luciano <Pernica> (fost vames sub Aron
Vocl, dud a fost asociat Cu Giovanni de'Marini Poli).
Problema fondurilor pentru plata soldelor ramine tot atit de acuta si la sfirsitul anului
(15 noiembrie 1597). In decembrie domnul e hotartt, daca nu vin banii, sa concedieze pe
ungurii lui Moise Szkely, pastrind doar pe sirbi si pe cazaci. La incheierea anului se ter-
mina si misiunea lui Lassota in Tara Romaneasc. rl regasim mai apoi la Casovia, in ianuarie
1599, de unde trimite unele stiri culese intr-un spirit de banuiala fa ta de domnul Tara
Romanesti. El ii iscodeste pe solii acestuia. Foloseste prilejul inminarii din partea imparatului
a unui lam de aur cu un medalion (Gnadenpfertig) lui George Racz, inapoiat din solia la
tatari, pentru a-i extrage informatii variate, privitoare insa mai ales la Zamoyski si la ati-
tudinea polonilor fa ta de imperiali (ibidem, p. 424 ianuarie 1599). Un an dup: aceea, in
ianuarie 1600 (Hurmuzaki, XII, pp. 597-598) i se iveste prilejul de a scoate din incurca-
tura pe solul lui Mihai, Petru Armeanul, si chiar pe comisarii imperiali imobilfizati la
Satu Marc, care ii cereau sa le dea in locul sumei de 75 000 de talen i faelduita expres
de imparat domnului pentru plata mercenarilor din Transilvania si. neachitata dei urebuia si
fie adusa personal de solul amintit macar suma de 30 000 de talen i depozitati. la el,
unde trebuia sa fie tinuta: la dispozitia lor. Dar credincios spiritului su ingust, manifestar si
in Tara Romaneasca, el invoc ordinele auguste repetate pina si a patra coati, de a nu
scoate nici un ban fail porunca directa a imparatului. Totodata inregistreaza torentul de
indiscretii ale solului Petru Armeanul, care dadea in vileag secretul discutiilor purtate cu
imperialii in problema Transllvaniei, punea la indoiala instrucriunile solilor oficiali cu care
se incrucisau pe drum (Stoica si Mihalcea) si ii denunta pe ei ca ar fi exponentii punctului
de vedere al boierilor, si nu al domnului si declara a va merge chiar cu mina goal a la
Alba Iulia spre a-1 informa pe domn despre negocierile purtate impotriva vederi/or sale de
catre solii sal! $i Lassota trcbuia neaparat sa-I ajute, scriind la curte s fie retinuti cit mai

58

www.dacoromanica.ro
mult solii pentru a-i da timpul s actioneze! Si nu trebuia, bine luteles, s rsufle nici un
cuvInt, cc aceasta i-ar costa viata!
In anul urrrator (3 februarie 1601) nu scap prilejul de a-si da prerea necerut despre
Mihai, aclugInd In partea final a raportului su despre simatia trupelor din Transilvania,
o diatrib contra domnului, de care trebuie s aib mare grij imperialii, 6 s nu se In-
eread in el pentru a nu se ai mai apoi. Vorbeste apoi de spiritul su tiranic i videan
(!) de felul cum a limit in suspensia si pe imperiali, si pe turci, Inch nu se Putea sti de
panca cui este. In sfirsit, dup alungarea lui din Transilvania se vor bizui si mai putin pe
el, cci trebuie s fie cuprins In Intregime de duhul rzbunrii.
Precum se vede atitudinea lui fat de domn nu a fost constanr aceeasi. Dup cea ma-
nifestat in primele rapoarte din Tara Romaneasc In care prezint situatia din punctul
de vedere al domnului, avInd uneori chiar insrcinarea din partea acestuia de a transmite
unde cereri ale sale, ajunge la faza a doua, dud aruncl asupra domnului sarcina bneasc
a Impratului. In sfirsit, dud Mihai ajunge stpIn al Transilvaniei, Lassota se arat iscodi-
tor si bnuitor, acIndu-se ecoul tuturor zvonurilor dusmnoase domnului. Ician Hdl, pl-
titorul de solde al trupelor imperiale, era un bun cunosctor al limbilor romani, polon
turc. In 1598 (iunie) se hotrste trimiterea sa Impreun cu Ioan de Pojon (Bratislava) si
George Rcz la Hanul ttarilor cu o sum de 10 000 de galbeni din partea imperialilor * a
domnului.
In 1597 ii aflm pe amIndoi (Lassota i Hdl) In Tara Romaneascl, de unde trimit din
Tirgoviste si din taberele de la Sttesti i Buitt o coresponden. plin de amnunte de cel
mai mare interes despre compunerea oastei de mercenari la dispozitia lui Mihai Viteazul
despre greuttile plii lor, pomenind totodat despre insuficienta corpului de ostasi clri dati
de boieri, i despre Imprejurrile externe In legtur cu 'o iminent nvlire a ttarilor
cu planurile privind Bulgaria. Lipsa de bani pentru plata mercenarilor provoac o demon-
stratie a acestora, semnind a inceput de rscoal. Tcerea neIntrerupt a forurilor superioare
din Praga cu privire la meltinerea mai departe a acestor trupe la dispozitia lui Mihai
teama functionarului Lassota de a i se imputa lui sumele ce le-ar plti, ii inspir planul de
a-1 pune pe domn In fata unei dileme foarte precise. Ori nu mai are nevoie de vele trupe
atunci acestea trebuie licentiate, ori are nevoie de ele si atunci vor fi pltite de -el, cel
putin Ora la primirea instructiunilor de la Praga. Pus in fata acestei alternative, domnul
consimte, de nevoie, s dea el sumele necesare pin la sosirea acelor instructiuni. Dar mes-
chinria birocratia a pltitorului de lefi, Hdl, Incearc s supraliciteze aceast dovad de
zel a sefului su, propunInd s nu se mai pomeneasc domnului de sosirea banilor, atunci
chid vor sosi, pentru a nu-i mai restitui de loc sumele avansate. Trebuia pstrat taina cea
mai desvIrsit asupra acestui fapt, stiind c nu era lucru de &Ina* a Incerca In.sele pe
domn. Desi curtea imperial a socotit totusi ea' trebuie restituiti banii avansati de Mihai Vitea-
zul, ceea ce s-a i fcut tn In cele din urrri, este totusi de retinut propunerea lui Hdl ca
fiind caracteristic pentru mentalitatea birocratilor din slujba Casei de Austria. Dar ultima
Intilnire a lui Lassota cu Mihai Viteazul ne este pstrat Intr-o scrisoare-raport trimis de et
impratului Rudolf la 28 iulie 1601, ca rspuns la Insrcinarea dat de acesta de a face o
verificare dup rol a numrului ostasilor cu plat (Musterung) din tabra imperial. Vorbind

59

www.dacoromanica.ro
de Mihai, el se mirgineste a raporta spusele acestuia, care este foarte Ingrijorat c intIrzie
atIta ordinele de plati pe luna a treia si a patra: se teme de o mare riscoall printre ostasii
din care s-ar putea trage si o primejdioasi destrimare a Intregii tabere, In urma eireia
nu numai c ar fi mpiedicat i zboviti Intreaga aqiune porniti, ci li s-ar da si prilej
transilvanilor s porneasci o aqiune du.snranoasi Impotriva posesiunilor Maiestii Voastre".
(Deocamdat aceia stau In expectativi asteptInd s vadi ce se va alege). Si Lassota conchide:
Ar trebui a se vini in ajutor nu numai voievodului cuplata soldei celor doui luni, iulie
august, ci a fie plitia 6 ostisimea ce face obisnuit paza la grania (Veress, Documente
VI/p. 406-407).
De an:4. dati, Mustermaisterul vedea primejdia cu ochii, i chiar Incerca s atragi
ate/1.0a IMpratului asupra ei, dar lucru ciudat Inttrzierea inexplicabil
caracteristici pentru intregul regim habsburgic, fcea ca ordinul Impiratului primit de el
la 6 iunie s nu, fie executat dectt la 19 iulie (!) i raportul si nu fie Intocmit decit numai
noui zile dupi aceea, la 28 iulie! Astfel dupi patru aril se repeti Intocmai situavia din .1597,
fri ca experiema trecutului s fi folosit la ceva.

www.dacoromanica.ro
RAPORT CATRE YMPARAT1
1597, iulie 31, Tirgovilte

De la ultima mea scrisoare din Fgra, din P. 78


ziva de 6 iulie, am fost tndat la Brapv unde am gsit pe comandantul
transilvan Moise Szkely ce se tndrepta spre Ttrgoviste cu circa 1 000 de
soldati pe care i-am trecut tn revista, i unde am gsit i pe cpitanul Ma-
thias Perusith2 cu vreo 3 000 de soldati angajati, de asemenea tn slujba
voastre pe care i-am inspectat. Cea mai mare parte dintre ei tmplinesc
luna la 21 iulie, cea mai mid parte ilia la sfNitul lunii (cci din cauza
lipsei de bani nu am putut aduc la aceeasi dat de plat a soldei, deoare-
ce a trebuit s se plateasc nu numai ce le datoram pe luna aceasta, ci,
' Traducerea s-a fcut dupa textul german publicat de Veress In Documente V, p. 72
unn.
2 Oberhauptmann Mathias Perezschitt. Pentru bunurile cu care fusese tnzestrat de
Sigismund Bthory i apoi Mihai Viteazul, vezi intervenTia sa la Imprat dupI septem-
brie 160E) (Hurmuzaki, XII, p. 1045).

61

www.dacoromanica.ro
<leafa> pe luna urmtoare pentru cei pe care am voit s-i tinem mai departe
in slujb, pe unii asadar pina la 21 august, pe altii pin la sfirsitul lui august.
Cit as fi putut s m ajut cu cei 5 900 de florini chi mai rmseser si
ajunseser. in mina imea, va socoti maiestatea voastr si dac noi nu ne-am fi
ingrijit s pstrm prestigiul si creditul maiesttii voastre imperiale la aceste
P. 79 popoare indeprtate ii (ce nu pot fi lsate fr ajutor si care ar putea sluji
ca un zid al crestintatii spre ttari si spre turci) si n-am fi luat mai intii de
la Alba Iulia de la doctorul Muralto3 5 000 de florini si apoi de la domnul4
de aici 9 000 de talen, nu numai c am fi ptit eau din partea acestei ostsitni
impetuoase, dar n-ar fi scpat teafr p'ina astzi nici unul dintre noi. Cci
aceasta <ostsime> este alcituit. din tot felul de natii, anume transilvneni,
munteni, bulgari, sirbi6, rascieni6 si cazaci, nu oameni care s se lase indemnati
la rbdare si care <s urmreasc> ceva cu msur si in Iniprejurri potri-
vite, ci care se complac in cea mai mare violen t si. furie: chiar scurt vreme
inainte de sosirea mea optsprezece steaguri din ostasii tocmiti cu plat de
domn, au pornit asupra domnului in palatul su si si-au pretins cu cea mai
mare glgie, arogant si amenintare solda lor, care nu fusese la indemina
<platnicului> chiar atunci i pe care dac nu ar fi cptat-o foarte curtrid,
poate c ar fi fcut mare pill:ad.
$i nu numai c: din cauza nerespectrii cuvintului si a zbavei mari cu
acel ajutor bnesc, am intrat in asa labirint inctt dac la intrarea lunii urm-
toare, anume la 21 august, nu se potriveste Intocmai plata trupei cu banii luati
cu imprumut (pentru care stau chezas cu persoana mea fat de domn), viata
si siguranta mea ar fi in primejdie, dar ar putea s urmeze de aici si altele multe
neajunsuri pgubitoare si periculoase, mai ales c domnul este cercetat zilnic
de turci si de poloni, de aceea am fost silit neaprat s-1 expediez cu posta
pe zisul slujbas al curtii Johann Hdl la maiestatea voastr pentru ca el s
raporteze verbal despre toate cele ce s-au fcut.
[Roag s: se dea crezare lui Hdl si s se achite plata pe trei luni, adia
11 pe august] pentru ca s fie inlturat once bnuial a domnului, si s:
stie precis, mai ales acum chid va porni efectiv la actiune cit. poate &I se incread in
maiestatea voastr imperial". [Spell ca din suma si se economiseasc In
6 luni intre 18 000 si 28 000 de talen], ceea ce nu s-ar intimpla dacI nu s-ar
fi trimis banii in bloc si nu ar fi rinduiti oameni anume ca s fac plitile.
Cu plata trupei s-a 5:cut asa a pentru un cal se socotesc in total 5 taleni
iar pentru un trabant doar trei; din al patrulea taler de trabant ... asa cum
s-a aprobat de catre principele Transilvaniei sint pltiti comandantii si
3 Ioan Muraldo sau Muralto, medicul lui Sigismund Bthory si arendasul minei de aur
de la Zlatna.
4 Mihai Viteazul.
5 Seraczianrrn = Serwianern.
I Riiczen.

62

www.dacoromanica.ro
personalul auxiliar7 din cavalerie i pedestru. Nu am vrut s m impotrivesc
la aceasta, indeosebi pentru c oamenii8 sint rnultumiti cu atit i maiestatea
voastr nu este phubit, ci chiar mai poate pune deoparte o mica suma
fiece lun.
Cu privire la valoarea ducatului am raportat maiesttii voastre din Alba
Iulia, pe niste date neadevrate si neintemeiate (nu inteleg de ce) ale 'Atli-
nului ban, anume c ei s-ar schimba aici pe 170 sau 180 de pfeningi unguresti.
Dar nu este asa, cci nu valoreazI si nu au valorat niciodat mai mutt de
un taler i jumtate sau 150 de denari, si trupa nu vrea primeasc la un
pre; mai ridicat. Dar la strduinta noastr, pentru ca maiestatea voastr.
nu fie pgubit, am obtinut de la domn ca ducatul s. fie socotit i evaluat
oficial de acum incolo la 160 de denari; i asa 1-am i socotit la plata trupei.
In ultimele zile i-au sosit domnului vesti sigure c ttarii se inarmeai p. 80
puternic i c vor s treac prin Moldova asupra acestei tri si a Transilvaniei;
de aceea in lunea trecut domnul s-a dus impreun cu comandantull <trupe-
lor transilvane> i cu apitanull1 <lor> spre Buzu care este situat spre gra-
nita Moldovei pentru a cauta acolo un loc potrivit pentru tabra sa contra
ttarilor. Cit priveste pe acest domn el este un domn cu mima deschis, vi-
teaz, fr ovire, doritor de isprav si care nu s-ar lsa oprit in cale de
nimic12.
Dar deoarece aceast tall a fost ru devastat timp de doi ani de catre
turci si ttari i (precum. spun ei)13 au dzut mai bine de 200 000 de suflete in
robia turcilor si a ttarilor, inch aceast tar este acum pustie, el nu poate
porni nimic deosebit numai pe seama sa // fr* ajutor dinafar. El se arat p. 81
foarte inclinat de partea maiesttii voastre i doritor s serveasc. pe crestini,
si acest lucru 1'1 dovedeste prin faptul c: nu vrea s intre in nici un fel de
invoial adevrat i statornic cu turcii, macar c. turcul se poart cu el cu
mult struint(?)14 i ii ofer lucruri mari. Dar iarsi, ctt am fost aici, am si
vzut a au fost la el doi ceausi, pe unul 1-a lsat s treac prin Tara sa la t-
tari, ceilait s-a tnapoiat iar la Constantinopol. Nu este mai putin adevrat
pin acuma el a trebuit s se prefac fat de turci, i c i s-a trimis curind
dup Pasti un steag de la Poart 6 el 1-a primit, deoarece el nu se afla in stare
tin piept dusmanului, in deosebi pentru a ptrunde dusmanul in Ungaria am
fi trebuit s' fie indreptat toat puterea lui mai intti impotriva sa. Dar indat
7 Vortlpersonen.
e Die Knecht.
a Des alten Bans (= banul Mihalcea).
Moise Szkely.
" Mathias Perusith.
Ein freier, tapferer, unverzogter Herr, der Lust zum Handel hat, und an ihm wohl
nichts wnrde erwinden lassen.
Is Aici apare o rezervi subinte1eas1 asupra acestui punct.
17 Der Targg sich mit ihm sehr lavirt.

63

www.dacoromanica.ro
ce hi va alege momentul, el se ofer15 s svirseasc fapte care s obtin apro-
barea indurtoare a maiesttii voastre imperiale.
El afirm c are informatii precise c turcii nu vor ataca puternic in
anul acesta i c Serdarull se indreapt spre Belgradi7 Cu nurrzai 6 000 de
oameni. i c toate pregkirile acelor locuri ar fi numai pentru anul urmtor
dud sultanul sper s scoat la lupt forte attt de mari, cum nu s-au mai
vzut in rzboiul de fatI Cum deci nu este motiv de temere n anul acesta
de forte mai deosebite ale dusmtanului, sper mult s afle vesti bune din ta-
berile maiesttii voastre imperiale ... etc.
La sosirea mea am gsit aici pe un btrin nobil polon numit Andrei Ta-
ranovskil8; cunoscut bun de al domnului inc de la Constantinopol, si care
a fost socotit drept sol polon, dar el nu a fost trimis aici de regei, ci dup
cum a pretins <a venit> s-1 vad pe domn de dragul vechii lor cunostinte.
Dup prerea mea el nu a venit aici dup capul su, ci a fost pus de cance-
lar20 ca s iscodeasc gindul i dispozitia domnului i s-1 aduc de partea
polonilor. A fost auzit adesea, mai inainte de venirea mea, afirmind in fata
acestuia c maiestatea voastr imperial ar fi cauza pentru care Confederatia
p. 82 polon nu a putut // s propseasa Ins chid am desmintit asemenea spuse,
am artat cum s-a intimplat lucrul, si am expus i credinta <statornic>
grija printeasc ye care o poart maiestatea voastr crestinttii, ne-a che-
mat21, curind iarasi pe amindoi, si 1-a mai tntrebat inc data intr-adins pe
Taranow,ski despre acestea de fat cu mine. Dar cum acesta a dat inapoi22
n-a rc-mos la spusele sale, ci a rspuns a este nevoie de un cap mai lumi-
nat ca al lui pentru a judeca de care parte a fost vina, a putut domnul usor
s se Ir. credinteze c nu erau decit curate calomnii23 ce nu purcedeau decit din
ura pe care o poart maiesttii voastre imperiale. A mai voit numitul Tara-
nowski s5.-1 conving pe domn zor nevoie24 ca s intretin pentru paza sa cam
dou sau trei mii de soldati poloni la care lucru donrinul nu voia con-
simt> retinut de multe soviri, iar eu de cite ori mi-a imprtsit asemenea
ginduri 1-am indemnat impotriva <unor asemenea hotriri>.
Acestea a trebuit s le raportez acum maiesttii voastre cu prea
plecat supunere, si este i rugmintea mea prea supus i asculttoare ca maies-
tatea voastr s porunceasc indurtor ca s fie aduse aici ajutoarele bnesti
25 Erbeut (= erbietet).
26 Comandantul turc Satirgi Mehmed-pasa.
ri Griechisch Weissenburg.
28 Pentru aceast misiune, cf. mai jos, notia biograficX a lui Walawski.
12 Sigismund al 111-lea Wasa (1587-1632).
" Zamoyski.
Domnul.
" Tergiversirt.
23 Mcrae calummiaie.
Strachs.

64

www.dacoromanica.ro
consimtite pentru ca acest Domn in urma netinerii agduielilor si a Ala-
vei <cu plata> s nu fie determinat25 s-si schimbe prerea i s. adopte
sugestii25 ce ar putea s ajung a fi folosite mai apoi impotriva maiesta-
voastre si a Transilvaniei vecine

CATRE ACELA$I
1597, august 27, Alba Julia

[Raportul su catre imprat nu a mai plecat cxci Hdl, aflind bani la p. 88


Cluj, nu a mai fost nevoie s. mearg pin la Imprat].
Eu insumi m-am indreptat spre Alba Iulia intrucit din cei 18 000 de ta-
leri pe care <trebuia> plteasa trimisul maiesttii voastre imperiale pen-
tru inrolarea de ostasi in Tara Romneasa, nu mi s-au inminat27 decit 13 500.
Am vrut s aflu de unde va veni restul <de bani>, si am cerut s mi se restituie
dar mi s-a rspuns din partea cancelarului in functie29 c acei 4 500 de talen
i s-au predat lui Pancratiu Sennyey, care a inrolat si el ostasi si a slujit o
lun pentru acesti bani si cum dup aceea domnul Trii Romnesti a primit
asa mult <pe seama?> poporului // su inch suma de 4 000 s-a compensat pe 13. 89
deplin, 1-a luat principele Transilvaniei pe Sennyey in solda sa dup implinirea
acelei luni.
Dei acum mi se pare totusi a nu s-a procedat chiar asa de corect, a
trebuit s rn mfultumesc Cu acest <rspuns> ca s nu plictisesc cu struinta
mea, tntrucit am auzit de la niste persoane particulare a si fr de aceasta
era oarecare nemultumire c suszisa trupa de ajutor29 nu a fost indreptat
spre ei30 i chiar c ei sint tinuti in asteptare Cu arngiri goale.
[Nu a primit scrisoarea impratului i deci nu 5tie ce trebuie s. 6:spun&
Roag s. se trimit de acum incolo banii direct].
In ceca ce priveste plata acestor bani pe luna in curs, va trebui s iau
cu anticipavie 2 000 sau 3 500 de talen i ceea ce Ora la urrn poate a nu va fi
un lucru chiar asa de potrivit i imi va putea aduce unele neajunsuri

25 Verursacht werde.
26 Solche Consilia fiirzunehmen ad primeasc o trup de ostasi poloni renun-
tind la ajutorul militar al Impratului.
" Verraitet.
S.
28 Josica. Era cancelar Ina* din aug., sept. 1594, dup prbusirea lui Kovcsczy.
" Volk half
30 Nicht herein geordnet, adicl trimis In Transilvania. Ecoul de la acele persoane par-
ticulare (desigur, din Transilvania) completen rspunsul lui Josica i arat starea de spirit
a curt,ii de la Alba Iulia.

65

www.dacoromanica.ro
Banii, am lsat s fie trimisi mai inainte, eu sper s pornesc la drum
mime [a fost bolnav de friguri vreo zece zile 4i a trebuit s asculte de
medici etc ...]
Despre ttari nu se pot afla stiri temeinice, intr-o zi se spune c se
inarmeaz zdravn, apoi iarsi se spune contrariul Domnul gteapt cu
mare dorint ve4ti bune din tabra maiesttii voastre, pentru a-si potrivi
planul dup cele aflate, ad are de end s Intreprind ceva.

[CATRE IMPARAT311
[Din tabra din Tara Romaneasa]
1597, septembrie 10

P. 316 Plecat lnc destul de slbit de boal din Alba Iulia in ziva de 28
august am sosit in ziva de 3 septembrie la Tirgoviste, unde am gsit scri-
soarea maiesttii voastre din 18 iulie. Cum in ziva urmtoare dis-de-dimineaf
soseau un ceau4 turc si un trimis ttar, domnul a vrut ca s mai rmin
acolo In ziva aceea i s asist la audient, i asa s-a fcut. Cuprinsul scri-
sorii hanului32 catre domn era a ii acea cunoscut a el a invins, a prins
a ucis pe fratele su care se rsculase impotriva lui, i acuma, dup birumta sa,
vrea ca la inceperea luminii [=la luna nou] care va fi la 11 septembrie
porneasc cu 300 000 de oameni (dar la o adic poate c nu ar ajunge nici
la a sasea parte din acest numr) spre Ungaria: nu stie mnc ce cale va
apuca, dar vrea s hotrasc acest lucru abia dup ce va fi ajuns la Bender.
Daa domnul se va arta binevoitor asa cum trebuie, dea pe citiva
dintre ai lui care s-1 asiste in timpul drumului, vrea si el s se poarte ca un
prieten. Dac au mai realizat ceva de atunci, nu tu, cad a doua zi, dis-de-
dimineat am venit aici, la tabr Unii vorbind de aceasta, spun c ar fi
numai o sperietoare, ca s-1 impiedice pe domn de a incerca ceva peste
Dunre, dar c toate tirile atit cele ale domnului, cit si cele ale oame-
nilor comandantului33 nu se vor dovedi foarte precise. Ostsimea, atit cea
pltit de maiestatea voastr, ctt i cea pe care o tine domnul pe cheltuiala
sa, precum i oamenii chemati la oaste34 stau la treeitorile Transilvaniei, pen-
tru ca s nu nvleasa acolo ttarii. Ei au o tnielegere i cu Pancratie
Sennyey (pe care l-a trimis Principele Transilvaniei la granita cu Moldova
2/ Traducerea s-a fcut dup textul german publicat n Hurmuzaki, XII, p. 316.
32 Gazi al II-lea Ghirai, care a reluat puterea dup ce fusese inlocuit din porunca
turcilor cu fratele su Feth Ghirai.
ss Moise Szkely.
Und von den aufboth.

66

www.dacoromanica.ro
pentru a o ap"ra de asemenea de npustirea ttarilor) i vor sri n ajutor
unii altora cind ar fi nevoie.
Pe Hdl si pe slujbasul Departamentului de plat a soldelor i-am in-
tilnit pe cimp la venirea mea. Apoi cind domnul a aflat c slujbasul solde-
lor este in apropiere, 1-a trimis, inainte de venirea acestuia, pe Hdl in
tabr cu 1 900 de ducati ca s triceap plata Ora ce vine acela cci ost-
simea, mai ales sIrbii i rascienii au fost atit de ru dispusi din cauza
'inch putin a lipsit ca ei s plece cu totii din tabr in clipal cea
mai nepotriviti cu putint. Ins au fost cu totii satisfcuti Ora la acea dat
pltiti integral: 1 700 de clreti de la 22 august pin la 21 septembrie,
1 000 de pedestrasi de la 28 august pin la 27 septembrie, 300 de clreti
1 000 de soldati (Knecht), de la 1 ptn la 30 septembrie, pe care din lips
de bani nu i-am putut aduce la conditii egale cu privire la termenele de
pl at.
[I se promiseser 17 500 de galbeni; au venit nuniai 8 125]; restul din P. 317
cei 28 000 de talen i a fost pltit de slujbasul lui Henke135 prin poli t la Cluj.
Din acesta s-a path chiar atunci ca bani anticipati 3 000 de talen, i n-au
mai limas pentru plata de acum mai mult de 15 000 de talen i in mina. La
acestea am adugat si eu 900 de talen i rrnasi inc din plata anterioar, si
s-au mai adus vreo 1 100 de ducati din cei 1 900 pe care i-a dat domnul,
deci au fost dati cu anticipare. Acestia vor trebui achitati din nou din banii
urrntori. [S i se trimit indat dei Lassota i-a scris lui Sigismund pentru
imprumut]. Este de cea mai mare insemntate i pentru domn i pentru mine,
stim cit vreme are de end maiestatea sa dea domnului acest
ajutor.
Domnul a vrut tot timpul dot am fost noi in ar, s indrepte un trimis
catre maiestatea voastr i catre sanctitatea sa, papa, dar Ein acum a fost
retinut de noi, cci i-am dat a intelege s mai astepte pina va realiza ceva
important. Dar acuma la reintoarcerea mea 1-am gsit foarte hotrtt s pur-
cead cit de curind la o asemenea trimitere; nu vrea s foloseasc la aceasta
pe btrinul ban Mihalcea care a fost dincolo35 (draussen) mai inainte i fusese
apoi destinat s5. fie din nou propus pentru aceasta, ci pe un altul, un ragu-
san, om, de credint al su numit Luciano Pernice37. Dup cit pot s inteleg,
35 Lazarus Henkel. Negustor bogat din Vicna, cu afaceri importante in Transilvania,
folosit de Habsburg,i pcntru procurarea de fonduri i trirniteri de bani. La 24 ianuarie 1598
se scuz5 cii nu poate avansa suma de 18 066 de talen i pe poli; in Transilvania, nemaiavind
bani hchizi acolo, dar dii banii trebuitori pentru 1napoierea trimisului lui Mihai, Marcus
Schinkenbunk. (V eres s, Documente, V, p. 140).
36 Adica in imperiu.
37 Este vamesul moldovenesc Lutiian" de sub Aron Vocti, vezi Hurmuzaki, XI,
p. 318. (n. lui N. Iorga). Apare si ca asociat al lui Giovanni de'Marini Poli in contractul
pentru vama vitelor.

67

www.dacoromanica.ro
el vrea s. cearg de la maiestatea voastr ca s binevoiti pltiTi un numr
de ostasi pe iarng, pentru c aceasta este vremea cind trebuie mai mult
se ingrijeasc de dusman, iar de la papa vrea s cear un ajutor anual ...
[In privinTa ducatilor el, Lassota, a fost indus in eroare de banul Mihal-
cea]38.

[CATRE IMPARA.T39]
1597 septembrie 14 Tirgovifte
P. 94 [In ziva de 11 tabra a fost mutad cu 3-4 mile mai spre Moldova.
Lassota l-a trimis chiar din tabr pe Hdl spre Alba lulia pe ziva de 22
septembrie, ca s fac rost de bani pentru plata a 710 de ostasi clri. Apoi a
plecat el insusi la Tirgovistel.
p. 95 In ziva de 12 a inspectat domnul pe ostasii clri" pe care sint datori
boierii <s-i dea> de pe mosiile lor la oaste i si-i tira pe cheltuiala lor trei
luni; si au fost cam cinci sau ase sute de asemenea <ostasi>. In ziva urm-
toare pe 13 m-a chemat la el si mi-a artat cg e silit de nevoia cea
mai crunt ce nu poate fi inlturat, de a-si trimite cit de curind" solii la
maiestatea voastr imperial si la sfintia sa papa ca s. mai cear tnc i alte
ajutoare42. Cauza este aceasta: c dintre toti principii crestini care au intrat
In rzboi impotriva turcilor, el este cel mai primejduit, cci el va fi viitoarea
linta. a turcilor si a tgtarilor, i chiar ca rzbunare. Cci dei un timp s-a
prefcut din nou fat de ei i s-a argtat chiar ca rminind deoparteo
i-a mituit deocamdat cu daruri (dupg cum i-a trimis i acum hanului t-
tarilor44 in semn de cinstire cai care nu sint ri i trsuri, pentru ca s nu
se lege de el &id se vor porni in expeditie), dar daca ar intreprinde
contra lor o actiune dumnnoas i efectiv (pe care ar fi incercat-o cu draga
inimg inc. de mult pina acum peste Dunre, intrucit nu s-a speriat de larma
ttarilor), nu poate sg o duc mult vreme, ci va da prin aceasta motiv dus-
manului ca la reintoarcerea din afarg s-si indrepte toat puterea i turceascg
t.'treasc impotriva lui. lar el am fi prea slab pentru a le putea vine
piept fr sprijinul i ajutorul potentatilor strgini, intrucit de la Dungre
" Wie mich der Ban Michd hilschlich berichtete.
39 Traducerea s-a ficut dup' textul german publicat In V ere s s, Documente V, p.
94. ;.u.
49 Die Giildpferd.
Allerehisten.
a Ferner.
43 Neutral.
" Gazi Ghirai al II-lea.

68

www.dacoromanica.ro
incoace Tara se arata ca o intindere neteda si deschis5.45 <nvalirilor>. Si daca
va fi silit din cauza presiunii unei forte foarte naafi (de care lucru s-1 fereasca
indurarea lui Dum,nezeu) ca sa-si goleasc Tara si s-o lase in puterea dusmanu-
lui, lucru ce este de temut si ar putea s se ajunga cu siguranta la aceasta,
dacg ar fi lasat fara ajutor, poate judeca oricine ce paguba insemnata ar
aduce acest fapt nu numai Transilvaniei, dar tntregii coroane ungare, al
carei bastion este aceasta Tara. Pe deasupra el mai declara ca populatia cres-
tina din Bulgaria si de peste Dunare il asteapta cu mare nerabdare si il
solicit zi de zi, ba chiar ti trimite si scrisori de blestem46, pentru ca zaboveste
atita si murmura ca i-a inselat47 si <ei spun ca> daca vor intreprinde acum
ei insisi ceva pentru ei 6 aceasta va da gres, si ar ajunge s' patimeasca si ei
6 nevestele si copiii lor /I, atunci sa cada totul pe sufletul 6 cugetul lui si p. 96
ei sa fie nevinovati in fata lui Dumnezeu 6 a oamenilor.
Si se plinge mult si de vecinii lui, <de> Ieremia Voievodul din Mol-
dova, cum ca Tine cu turcii 6 tatarii 6 se poarta dusmaneste 6 nu ca un
vecin, 6 el nu se poate increde in el.
Toate acestea mi le-a spus cu mare caldur si m-a rugat mult sa. le
amintesc in scrisoarea48 mea catre maiestatea voastra imperial.
Intrucit ceausul turc 6 solul tatarilor pornesc abia azi inapoi in tatrime
si el nu poate 4ti inca ce va urma, sau incotro s-ar putea indrepta tatarul,
s-a lasat convins sa mai zaboveasca dou-trei sptamtni cu darea slobozirii, de
plecare ca s poata apoi face o dare de seama temeinica maiestatii voastre
cu privire la toate lucrurile ..

[CATRE IMPARAT1
1597 septembrie 30. Tabara din Sedtefti49

...pe Hdl 1-am trimis la Alba Iulia ca sa se informeze ce s-a facut p. 97


cu schimbul asa cum se stabilise cu Rebenik50. Acum raporteaza Hdl ca
poliTa51 este gata, dar ca omul lui Rebenik nu ar putea veni asa iute cu banii.
Cum insa pentru o parte din soldati s-a si implinit timpul de serviciu, iar pen-
tru ceilalTi se apropie timpul implinirii, <a trebuit> a iau deocamdata de la
45 Ein offen und eben Land.
46 Lettere di maledictioni. Urmeaz. un rezumat al unei asemenea scrisori.
47 er hat sie aufs Eys gefiihrt.
48 Si. In raportul precedent aflm un ecou nedeclarat al domnului.
49 Stetiezd.
60 Hans Rabenick sau Rebenik, negustor al Curvii, la care apeleaz imperialii pentru
plata sumei ateptate de Lassota.
" Wexlbrief.

69

www.dacoromanica.ro
domn atitia bani ctti acopera solda intreaga pe o luna.,pentru a-i multumi
satisface pe soldati, caci niciodata nu a fost atita larma vesti atit de cate-
gonce despre sosirea tatarilor ca acum. Pe unde ar fi ns s treaca este inca
nesigur. Unii spun ca ei vor apuca iar pe linga Hust i Casovia drumul drept
spre Raab52 pentru a ocupa aceasta cetate: Altii spun a vor intra in Tara
Romneasca pentru a aduce la ascultare pe acest voievod. i iarasi mai slot
unii care cred c vor merge intins peste Dunare i voi ierna in teritoriile
supuse turcilor, nu departe de granitele Transilvaniei pentru a putea la ince-
putul primaverii navali de acolo in Transilvania.
Altii sustin dimpotriva ca nu e doar decir un zvon alarmant cu scopul
de a-1 tine in loc pe domn ca s. nu navaleasca peste Dunare in Bulgaria.
Dar ce au ei de end si incotro se indreapta (?)53 trebuie sa arate si va arata
viitorul pina cel mult in 14 zile. Cci, dupa cum am inteles de la domn
si de la altii ce raspindeau vesti despre dusmani, daca acestia nu se vor ivi
Ora* atunci, nu va mai trebui sa fie nici o grija din partea lor.
In ziva de 26 <a lunii> acesteia la Micsunesti54 au fost primiti in
audienta de catre domn doi ceausi turci sositi anume cu citiva tatari din
prtile tatarasti55 i mesajul5 lor fusese (dupa cum mi-a afirmar lapoi domnul)
p. 98 c intrucit el // <domnul> a oferit stapinului lor, hanul tatarilor, toata
prietenia si tot binele (asa cum se mai prefacea Inca atunci fa TI de turci 4i
de tatari) ca, pentru adeverirea acestora i pentru ca s i se poata da crezare
deplina, sa-i trimita hanului un dar Insemnat i sultanului tributul obisnuit
pe care obisnuiau i erau datori inaintasii si 6 el tnsusi sa le trimita. Dar nu
li s-a dat un raspuns hotarit in aceasta privinta. Dupa parerea mea el ti
va duce doar cu vorba Ora ce mai trece ceva timp i va vedea ce se mai
intimpla cu tatarii57. Dar daca hanul ta.tarilor va face o incursiune in tara
lui, el este hotarit intru totul iasa inainte impreuna cu poporul su i si-i
Tina piept.
Polita care a fost data nu cuprindea, dupa cite imi spunea Heidl decit
21 000 florini renani52, care intrucit valoreaza doar 16 800 de talen, vor
putea cu greu ajunge i acopen i plata intreaga pe aceasta luna (mai ales daca
domnul ar tmplini golurile lasate de cei morti sau fugiti)52, ca sa nu mai vor-
besc de faptul ca anticiparea din trecut a celor 120 de florini ar trebui
sa se poata plati de acolo. Dail cum eu mai trebuie s. imprumut de fiecare

52 Numit i Gy6r (n Ungaria).


53 wohin es vermeinet.
54 Miksanest pe Ialomila la nord de Cildrusani, azi satul Micsunesti-Moari".
Tatterei.
" Anbringen.
57 Was es mit den Tattern fiir einen Ausschlag gewinnet.
" FI. Rbeinisch.
59 Verlaufenen und abgestorbenen Liicken.

70

www.dacoromanica.ro
sold lunara o sum de bani, si lucrul acesta, nu numai ca ar putea oferi o
rere proasti celor de aici, dar ar indreptaTi poate chiar unele banuieli, cum ca
eu nu as umbla cinstit cu acei bani, mi rogyrea supus de maiestatea voastra ca
sa se indure daca ar avea de end s pastreze mai departe pe acesti soldati
sa dispuna ca pe luna viitoare, pe lingl plata soldei lunare si a restituirii
anticiparii din trecut, g se plateasca si cei 18 500 de talen i luaTi de la
negustori pentru intretinerea noastra, pentru ca s nu ni se intimple vreun
neajuns si Sa. putem chiar fi intemnitati ...
[Roaga pe imparat s arate din timp cit vrea sa mai intretin trupele
pentru a lua masuri din vremie pentru plata ion].
Cu privire la trimiterea unor soli la maiestatea voastra imperial si la P. 99
papa, domnul a rmas la gindul S'ill din totdeauna, si dupa cite am inteles de
la el, vrea Ssi ceara de la maiestatea voastra ca s binevoiasca sa-i plateasca
pe iarna intretinerea a 2 000 de ostasi. Si cum el e inTeles cu Mitropolitul
Bulgariei6 (care dupa cum i-a declarat domnului are la indemina6' vreo
30 000 de oameni), ar don i mult sa treaca dincolo, dad va ingheta Dunrea;
sperind Ssi supuna cu ajutorul locuitorilor de acolo acea Tara pin in munti62, insa
in cazul acesta <domnul> are de end a purceada cu mula bagare de seain'63
si s cear mai intli bulgarilor un juramint solemn64 in scris si sa se informeze
prin oamenii lui despre toate cele la care s-au legat fata de el, daca. <se
leag> da sau ba65, pentru ca s nu fie dus cu vorba66 si ei sa,"-1 lase apoi pe
drum67. Si prin aceasta dui:a cugetul meu prost nu face riu, caci daci
ar fi sa se lase atras in chip necugetat in vreo treaba, si apoi sl nu aib
sprijin sau ajutor si-ar pune In cap toata puterea turcilor si ar aduce aceasti
tail In cea ma.i cumplit primejdie spre marea paguba a crestinatatii, sau ar
trebui sa o lase in mtinile dusmanului. Pe cit pot intelege de la el, nu se va
lasa sa nu incerce ceva In aceste locuri, dar totusi <numai bizuindu-se> pe
ceva sigur; si ar fi si facut acest lucru de mult de nu ar trebui sa se ingri-
jeasca daca cumva ar trece dincolo si nu-i nvaleasca tatarii in Tara,
dupa cum si ei de partea for se temeau, daca ar fi pornit din Tara lor si
s-ar fi dus spre Ungaria, ca el sa fi trecut Dunarea si sa fi cucerit aceste Tari
aductndu-le in supunerea sa, ca adica pina acuma un cutit l-a Tinut pe cela-
lalt in teaca. Acum se vorbeste ca de un lucru neindoios de venirea tatarilor
" Dionisie Rally.
61 In Bestellung hat.
62 Adicg ping la Balcani.
ea Caute, pe latinem in text.
" Solenne iuramentum.
86 In textul publicat lipseqte aici un verb legat de aceastg alternativg: Ob dem alien
dessen sie sich gegen Ihn erbieten, also oder nicht (I), aclicg dacg angajamentele rniuopolitului
fafg de domn au adeziunea lor.
" Aufs Eis gefiihrt werde.
67 Stecken lassen.

71

www.dacoromanica.ro
si se asigur c vor veni k putine zile k locurile acestea. De aceea chiar se
va ridica tabgra poimiine si se va impinge niai aproape de granita moldo-
veneasc, pentru a-i astepta acolo pe tgtari cgci acestia vin pentru un an,
p. 100 odat ce au nvglit k aceastar. Dupg cum pot intelege de la comandant69
ei69 sint dispusi a se mgsoare cu aceia dacg s-ar atinge de aceast Dat
tabgra de la Sttesti in ziva de 30 septembrie <1597>
P. S. Tocmai acum cind voiam s tnchid scrisoarea vine o slugg a domnului
la comandant i 11 vesteste cg. eri au sosit doi capugii (care dupg, cit mi se yune
slujesc in Seraiul Sultanului7 i sint slugile sale devotate i tainice) i ca vin
la el, la domn, cu scrisori de incredintare la Ploiesti, dar el i-a chemat la
Tirgoviste unde ya fi sosit si el asta sear ca s le dea audient acolo ...
[CATRE IMPARAT]
1597 octombrie 22, Alba lulian

P. 100 [Despre plata soldatilor. Asa cum a raportat la 10 septembrie de pe va-


P. 101 lea Teleajenului, lipsa de bani a impiedicat sa se poat face o plat:o..' egal. Nu
a putut inc incheia registrele (Particular oder Musterregister) pentru ca nu se
potrivesc intoomai cei 18 000 de talen i pe carel domnii soli li pun sg fie pltiti
aici la Alba Iulia, la curte"].
Hdl a venit cu banii la noi k tabgra de la Niscov72 cind plata era pe
terminate. L-am trimis indatg la 13 la Tirgoviste la domn ca s i se restittne
banii ce mi-i ianprumutase. Dar cum polita lui Rebenik nu ajungea pentru
plata depling a domnului, ci mai rgminea o datorie de 1 500 de talen, am
plecat in aceeasi zi din tabgrg impreun cu slujbasul imperial al pltilor sol-
delor73 si am mers la Alba Iulia mtndoi ca s vedem daca putem cumva sg o
scoatem la capkii cu niste asemenea bani anticipati la vreun negustor (ptn la
primirea ordinelor impgratului) cgci a amine fr o hotrire temeinic
fr bani, mai ales in vremea de acum (?)74 la acesti oameni turbulenti76 e
lucru ingrijorkor si primejdios.
[Nu a primit scrisoarea impratului care a fost datg de maistrul postei"
unei slugi a domnului Si-a organizat dupg aceea- o posa' proprie.]
Obristen (= comandantul trupelor prtite de imperiali, Moise Szikely).
Adicsi domnul i tntreaga drmuire.
Des tiirkischen Kaisers Kammer.
77 Lassota a trebuit s mearg'a la Alba Iulia dura un supliment de bani, pentru a putea
datoria catre domn.
78 Pe Valea Buzliului, la N.V. de Verne0i.
73 Der hofkriegszahlmeisterischer Diener.
74 Sonderlich wenn die Zeit verhanden r = vorhanden (?) (traducere probabili).
Ungestiim. Se referX la osta0i ce trebuiau prti0.

72

www.dacoromanica.ro
[Relativ la plata intretinerii sala de doi talen i pe zi, si la cheltuielile P. 102
fcute de el cu trimiterea de cureni numerosi, pltisi personal de el, cere a
i se trimit, in afaa de leafa sa, 400 de talen].
[Despre socotelile sale cu Hdl care revine si banii lui Lassota. Despre
zbava oamenilor lui Rebenik. Despre valoarea ducatilor in Tara Romaneasa
si Transilvania]. Au acolo valoarea cea mai bun, dar nu pot fi usor obvinuvi
c'ci ii dosesc negustorii".
Principele Transilvaniei a plecat de aici impreun cu nunsiul Visconti
acum eiteva zile cu sase carete si // un numr mic de cai de alrie, spre P. 103
graniva Trii Romnesti, este de presupus a vor si intra in sar. Dup cum
am auzit in mod confidensial de la o persoan vrednia de crezare, el ar fi
dispus a atace" in acelasi tirilla Moldova si Bulgaria, cci de citeva luni ti
sine in mod permanent pentru sine personal, o tabr de 10-12 mii de os-
tasi, in majoritate secui, comandasi de Pancratie Sennyey si asezasi deoparte,
la granisa Moldovei.
Despre ttari umbla zvonul, scurt vreme inainte de plecarea mea la ta-
br, ca ar fi si trecut Nistrul si a Ieremia, voievodul Moldovei ar fi si po-
runcit locuitorilor s se retrag in munti pentru mai mula sigurans. Dar nu
cred a fi fost adevrat, ad am fi aflat ceva despre ei inainte de plecarea
noastr. Aici se spune a s-ar fi primit stiri sigure a ei ar fi voit sa apuce
calea pe la Hust, ceea ce nu-mi pare, de asemenea, de crezut. [Crede a oa-
menii r'spindesc stiri dup imprejurri asa cum vor ei].
Despre <cei doi> capugii de la Poart amintivi mai inainte, ei nu aduc Cu
ei altceva decit pacea; si unul a plecat spre rara ttarilor, celnalt a rmas la
Tirgovite. Dar si impratul turcesc a poruncit hotrit hanului ttrese si i-a
pus in vedere printr-un ceaus care a trecut prin Tirgoviste, s erute Tara Ro-
maneasa si s nu o calce nicidecum. M tem a este numai pentru ca sa-1
linisteasa pe domn in felul acesta, si apoi, cind nu s-ar mai ingriji de aces-j
tea, s-1 atace. Dar dup cit pot s-mi dau seama despre acest voievod (FUrst).
el nu se va increde atit de usor, ci va lua bine aminte. Cci el cunoaste de
mult perfidia turcilor si felul lor de a proceda alcind toate jurmintele.

[CATRE IMPARAT]
1597 octombrie 28, Alba Julia
[Se refer la scrisorile sale anterioare pentru eventuala sa justificare]. p. 104
Pot s mrturisese In faya lui Dumnezeu si cu cugetul curat a atIt din
cauza termenului inegal de la care incepe slujba soldasilor cit si a anticip-
" In realitate, Sigismund era InspaimIntat de lindul tatarilor. El pretindea ca se
apropie de Mihai pentru a-i da mai multa Insufle;ire acestuia, dar pare mai probabil ca

73

www.dacoromanica.ro
rilor <asupra banilor> (deorece ping acuma nu a sosit nici o poli ta la vremea
cuvenitg), nu am avut ping' acum dectt putina tihna deoarece a trebuit tot
timpul s alerg incoace i incolo cu banii Iui Rebenik am Oath pe de-
plin <soldele> nu <numai> ping la 20 [cum primise ordin] ci pe unii pina
la 21, pe altii ping ieri, 27, si restul pina la sfirsitul lui octombrie cu
o anticipare doar de 1 500 de talen.
p. 105 ]Nu i s-a raspuns dac imparatul are de end sa-si meriting' trupele sau
.

sa le concedieze. Vremea e inaintatg, si el nu stie ce sa faca. S-a incurcat


intr-un labirint inca si mai mare si are mai multe griji ca niciodata].
Am scris cu posta lui Hdl ramas in Tara Romneasa cum a nu-i pot
da nici un fel de instructiuni decit ca sa-i arate el domnului ca nu a venit
inca nici o porunca din partea tmpgratului, dar ca este asteptata din zi in zi.
Daca" maria sa ar si ca primiejdia din partea dusmanului nu este asa de
mare si c ar putea sa se lipseasca de soldatii din solda maiestatii voastre fra
o primejdie extrema a ;aril, atunci sa-i concedieze, dar daca acest lucru nu-1
poate face, ci trebuie ca ei sa mai fie pastrati si luna aceasta, s dea Oda
atunci banii pentru solda pe o lung'. Ping la dispozitiile maiestatii voastre
as vrea si-1 las sg faca el aceast plata. Daca maiestatea voastra nu ar
mai dispune nimic in aceasta privinta as vrea sa nu fiu legat si-i restitui
acesti bani, sau sa-mi poata pretinde ceva. Altminteri nu am putut face
fr porunca expresa a maiestatii voastre.
p. 106 jNu are stiri din Tara Rom,neasca. La Alba Iulia se zvoneste ca ar
fi daruit-o sultanului tatarilor i c ei vor porni cu neveste i copii sa
si-o ocupe ... etc. si c soliile trimise la el au avut doar scopul insele
etc.]
Scurt extras despre solda lunar`ci care s-a imp'ertit s-a plztit la 28 sep-
tembrie 1597 celor 2 000 de husari caiari fi 2 000 de pedestraii pe care V tine
pe cheltuiala sa lmparatul roman pentru nobilul principe fi dornn, domnul
P. 106 Mihai Voievodul Tarii Romiinefti.
Mai intii slujesc cu caii de la 22 septembrie Ora la 21 octombrie 1672
de oameni clari socotind pe fiecare la 5 florini face 8 360 florini. La
aceasta se adauga solda ofiterilor", precum i plata" unor persoane auxiliare
era pentru a fi mai aproape de ajutorul acestuia. Vezi n Calatori, III, analiza corespon-
dentei lui Visconti din acest moment.
77 Aici este vorba de alternativa ce trebuia supusa domnului i nu de un faspuns dat
de Mibai Viteazul care s-ar fi declarat bucuros s plateasca el solda mercenarilor impe-
riali cum credea Veress. Iata pasajul din Veress (Documente, V, p. 104) Mihai s-a decla-
rat bucuros a-i anticipa noua soldi ',Ina la sosirea ei, In caz a smOratail e gata sa lase
oastea sa si mai departe la cltnsul" (cf. regestul din fruntea acestui document) cad la 3
noiembrie Lassota amintind de demersul prescris de el lui Hdl pe ling domn declara ca
nu a primit Inca nici un raspuns de la Hdl.
79 Haubtleut Leibsbesoldung.
79 Vortlgeld.

74

www.dacoromanica.ro
care face 373 de florini, si in bani pe o lun totul impreun 8 733 de flo-
rini.
Apoi slujesc 311 ostasi cllri de la 1 Ora' la sfirsitul lui octombrie,
socotind pe fiecare la 65 de florini, face 1 555 de florini si impreun Cu
276 de florini, solda ofiterilor si plata altor persoane, face impreura 1 831
florini.
Ayoi de la 28 septembrie pin la 27 octombrie, 985 de trabanti pl-
titi, carora li se dau in fiecare luna 3 florini, face 2 955 florini. La aceasta e
de socotit si solda ofiterilor si plusul de sold a unor peroane auxiliare"
face impreun 3 178 florini.
In sfirsit slujesc de la 1 ptn la sfirsitul lui octombrie 872 de trabanti
tot cu 3 florini pe lun, face 2 616 florini si impreun cu solda ofiterilor
si cu plusul de sqld a altor persoane81, adia 235 de florini, face pe o
lura intreag 2 851 florini.
Suma total a slujbelor deosebite scrise mai sus din care 1 983 de hu-
sari clri si 1 857 de trabanti, face 'in total pe o lun 16 583 florini si
<in florini> renani 20 741 de florini 15 creitari adic 1 983 de soldati
clri, 1 857 de trabanTi sil 1 107 florini Vortlgeld" = 20 741 florini si 15
creiTari.

[CATRE IMPARAT]
1597 noiembrie 3, Alba Julia

[Repet Cu toat supunerea intrebarea sa catre imprat. Nu a primit P. 107-108


flea' vreun rspuns de la Hadl cu privire la hotrirea domnului].

[CATRE IMPARAT]
noiembrie 11, Alba Zulia p. 111

[Nu se poate indeajuns mira de faptul a nu i s-a comunicat ce hot- p. 112


lire a luat impratul in privinTa mentinerii sau nu a plAii ostasilor din
Tara Romneasa ].
Dar cum principele Transilvaniei a impus voievodului Trii Roma-
nesti ca impreuni cu acesti <lostasi> si cu celelalte trupe pe care le are pe
11416 sines' s treac Durarea si s intre in Bulgaria, si cum acest lucru nu
" Vordpersonen.
l' Mt demselben und anden: Volk, so er umb sich hat (adici trupele comandate de
Moise Szkely i ostaii ceilalli ai domnului).

75

www.dacoromanica.ro
s-a indeplinit tna pink' acuma, fr Indoiar c se va pune in miscare
mai curind. Dup cite am inteles de la domnul de Thurn82 care s-a tna-
poiat iarsi aici alaltieri impreun Cu principele, nu este nimic mai sigur
dedt c ostasii vor mai servi si mai departe si dup tncheierea acestei luni,
care tram pentru o parte din ei se i'mplineste pin in 11 zile care sint sit

inc nepltiTi. i cum este de crezut c o asemenea expeditie nu se va ter-


mina chiar asa de curind i ei vor voi s primeasel plata deplin din partea
maiesttii voastre, pentru a nu s-a fcut nici o abzicere In numele maiesttii
voastre, si mai ales cum domnul Trii Romanesti nu a vrut s ja asupra sa
plata [in conditiile sugerate de Lassota lui Hdl i comunicate i Impratu-
lui] domnul conte de Thum declar c voievodul Trii Romanesti este
ferm hotdt s trimit un emisar ctt de curind la maiestatea voastr, sit c.
acela va ajunge foarte curind aici: lucru care se face cu buna stiint a prin-
cipelui de aici83. Dealtminteri voievodul nutreste de mult acest end ...
Din Moldova, inteleg de la damnul conte ea: nu se va tntreprinde nici
o actiune dusmnoas.... etc.

[CATRE IMPARAT]

noiembrie 15, Alba lulia


[Este tot MI instrucliunile cerute pentru plata ostasilor din Tara
P. 113 Romaneasc. ti declin once rspunderel.
Alaltieri a sosit aici Marcus Schonkabunk, un orean8 i negustor
de bunk' reputatie i bun comportare din Brasov, care a fost In iarna tre-
cut cu btrinul ban85 la maiestatea voastr. El va fi trimis din nou de
catre // voievodul Trii Romanesti la maiestatea voastr, nu asteapt aici
dedt scrisoarea principelui acesta [Sigismund]. El mi-a declarat c voie-
vodul a dat cu imprumiit banii pentru ostasi pe luna aceasta (asa cum vor
ei tntotdeauna s fie pltiti cu anticipatie) Ins mie nu mi-a sosit inc. de
la Hdl nici o stire ce si cum s-a intimplat.
Cum tns pentru o parte din ostasi, tndeosebi rascienii, strbii, alba-
nezii icazacii, luna lor de serviciu se incheie pe ziva de 21 a lttnii de
82 Numele e redat adesea in textele italiene sub forma della Torre. Contele Sigismund
della Torre fusese trimis in Transilvania, ca s vegheze la siguranta arhiducesei Maria
Cristierna i s ;in g legltura dintre Habsburgi i Sigismund Bithory.
" Pentru atitudinea sa contradictorie, vezi clatori, III, rapoartele nuntiului Visconti.
84 Biirger (orean cu drept de burghezie) numele su apare in forme variate. Vezi
n. 35 0 p. 78.
Banul Mihalcea, care I-a tnsotit pe Mihai la Alba Iulia, in decembrie 1596, si s-a
dus apoi ca sol la imprat.

76

www.dacoromanica.ro
fat, nu stiu cum va continua mai departe. Caci daca voievodul nu ar
putea din lipsa de bani de care s-a plins el tot timpul sus si tare
preia plata pe luna viitoare, este cit se poate de sigur ca ostasii si vor fugi,
din care cauza ar putea sa fie stingherit trecerea peste Dunare i atacul in
Bulgaria (la care se lucreaza, dar nu s-a produs inca dupa cite inteleg). Si
daca cumva voievodul (ceea ce eu nu afirm i nici nu cred86) n-ar avea
chef de loc, sau prea putin pentru o asemenea incursiune, el ar avea un
motiv destul de temeinic pentru oprirea ei i apoi pentru scuza i indrepta-
tirea sa ... etc.

[CATRE IMPARAT]
noiembrie 18, Alba lulia
[Inainteaza scrisoarea lui Hdl scrisa la 6 noiembrie din tabra de la p. 114
Buzu i discuta sugestia ingenioasa a acestuia de a-1 pacali pe domn, eco- p. 115
nomisind plata ye luna noiembrie pentru imparat (!)], dar trebuie s fie cu
bagare de seama ca sa nu rezulte un neajuns dintr-o econornie neoportun,
mai ales a Hdl insusi raporteaz c voievodul din Moldova tine la el
pe tacute pe tatari i ar intentiona s intreprincl ceva de cum ar pleca
trupa noastra. De asemenea s-ar putea stingheri prin aceasta trecerea in
Bulgaria.
[Asteapt hotrirea imparatuluij. Dar cum intre timp a sosit o ordo-
nantare de bani, m g-indesc s zabovesc atita cu ea pina ce imi va sosi
raspunsul maiestatii voastre. Vreau sa-i scriu pina atunci lui Hdl, folosind
posta yroprie i s aflu de la el mai multe informatii, cum stau lucrurile
si daca se poate yorni pe aceasta cale. Caci cred c desi voievodul a decla-
rat fa fil de el ca ia aceasta plata asupra sa, el totusi prin solul sau, care
a plecat ieri de aici // a cerut nu numai inapoierea acestor bani, dar va P. 116
cere chiar ceva mai mult.
[Se roaga: din nou de raspuns si de ordonantarea pentru el a celor 400
de talen i ceruti de el intr-alta scrisoare.]

[CATRE IMPARAT]
decembrie 10, Alba Julia
[Repet in rezumat cele spuse la 18 noiembrie. Asteapta mereu hot- P. 120
rirea imparatului]. Acum in urma a plecat de aici Hdl care raporteaza P. 121
ciar c mria sa Mihai voievodul Trii Romanesti 1-a pus pe el sa distri-
" Totusi exista aici o insinuare macar sub forma aceasta negativa.

77

www.dacoromanica.ro
buie 51 s plteasc in luna precedent in numele sti propriu si din proprii
si bani87 <leafa> pentru numrul amintit de ostasi si c are de gind ca
dup implinirea lunii s concedieze pe comandantul Moise Szkely impreu-
n cu ungurii, dar s. pstreze si mai departe pe rascieni si pe cazaci, cum
va intelege maiestatea voastr de la Hdl care va pleca de aici88.
Dup ce, fat de voievodul amintit, in legtur cu imprumutul su
relativ la cei 14 711 florini gata pltiti, am mai limas in urm cu 1 473
de florini, conform cu actul su <pe care i 1-am dat>in midi, acesti bani
fiind trecuti in registrele de plti (Musterregistern) ale departamentului sol-
delor militare (iCriegszahlamt), rn-am gindit s. dau cu anticipatie aceast
suma aici si si o pltesc Mriei sale", ca s-mi pot relua chitanta mea,
mai ales pentrua in ea sint specificate anume urmltoarele sume: 9 000 de
ducati in aur, 1 000 de talen i plini (Ganz-Taller) i 1 200 de talen i in mo-
ned de metal (in Miinz) i ies 416 florini mai mult decit am primit de la
voievod. Si aceasta s-a intimplat pentruc dup ce i-am scris acea chitan; la
curte, la cmara domnului pentru suma amintit, cum i-au mai lipsit pen-
tru completarea deplin a celor 9 000 de ducati, ina 260, care fac 416
florini si cum el nu avea acei bani imediat la indemin, m-a slobozit de la
el anuntindu-m a mi-i va trimite cu slujbasul su la cvartirul meu. Dar
indat dup aceea, cum a venit vestea de la Hdl, si el a aflat a Heal a
si plecat din Brasov, si c s-a indreptat spre tabr cu banii, lucrul a li-
mas nefcut, precum stie bine trimisul sau Marcus Schenkenbunk" care
se afl acum la maiestatea voastr.
Aveam de end s indrept acest lucru la pima mea intilnire cu dom.
nul, dar de atunci nu 1-am m,ai vzut. Dupa efectuarea pltii am plecat
de la tabr incoace, gindind a nu m voi mai intoarce, dar impotriva
sperantei mele lucrurile s-au petrecut altfel. and a cltorit Hdl cu banii
P. 122 la domn // i-am dat un memoriu in aceast chestiune cu &dui ca domnul
s cuprind suma aceasta de 416 florini (pe care nu-i primisem, si care
stilt trecuti in chitanta mea) impreun cu cei 14 711 florini intr-o singur
suma pentru care s dea chitant, dar nu s-a intimplat asa.
Cum in ciuda tuturor alerOturilor mele la negustorii de aici si din
Cluj, nu pot ajunge la suma anticipat de domn si deci nici achita pe domn
si nici lichida chitanta mea [roaga s i se plteasa suma de 1 473 de ta-

87 Ffir sich selbst, aus eignem Sack (adic plata a fost fa'cur. deosebit din banii
domnului, dar de catre slujbasul imperial, vezi relatia lui Hdl).
" Hinausreisig. Acesta In adevr a mees la Viena Impreura si cu Lassota, ducind
si scrisori ale domnului catre Impkat. Informatiile date de cei doi pltitori au modificar
Intrucitva incheierile la care ajunsese Camera Aulicg (Hof-Cammer) In privinta ajutoarelor
cerutc de domn (vezi Ve r es s, Documente, V, p. 124).
" Solche Surnma dieser Orten zu anticipiern und Seiner fiirstlichen Gnaden abzuffihren.

78

www.dacoromanica.ro
leri trimisului domnului (Schenkenbunk"), dar cu garantia suficient. a
i se va inapoia cit de curInd chitanta sa].
In situatia actual si in stadiul la care s-a ajuns cu ostasii din Tara
Romfineasa, cred a acum nu va mai fi nimic de fcut. De aceea stilt
hotrft, hnpreun. cu slujbasul departamentului soldelor, s. plecm" ci't de
curind de aici, dar vreau mai tnainte s. fiu lmurit asupra celor 5 400 de
florini rmasi inc nepltiti de catre domnul sol din plata pe o lun de
18 000 de florini, si ramasi Ora acum fr vreo explicatie de la curtea de
aici91. [Trimite la scrisoarea sa din 27 august]92. Va trebui inainte de ple-
care ss mai fac un drum pin la Brasov pentru a-mi ridica de acolo toate
lucrurile si scriptele pe care le-am lsat acolo dud am plecat din Tara
Romaneasa [Cum se va inapoia la el acas va trimite un raport asupra
banilor cheltuiti ... etc.].
90 Wieder hinaus zu begeben.
91 Curtea de la Alba Iulia de uncle scria acum Lassota.
92 Vezi mai sus, p. 65.

www.dacoromanica.ro
HODL CATRE B. PEZZEN93
1597 august 10, Cluj

. . v. fac cunoscut ... ea. am sosit la 7 au-


p. 83 gust din Tirgoviste la Cluj, pregtit cu tot ce trebuie, de catre domnul Mus-
termaister Lassota, ca s m reped indat cu posta la Curtea imperial,
dac nu as gsi aici la Cluj pe slujbasii Zahlmaisterului94 cu banii. Dar intru-
cit acesti bani au sosit, trig nu &it deajuns pentru leafa pe o lunl, cci eu
si cu domnul Mustermaister am ridicat95 pe creditul maiesttii sale 14 000 de
talen i pentru ca s putem plti 4 000 de oameni pin. la 22 august, si s
achitm acesti 14 000 de talen i din banii pe care i-a adus cu sine slujbasul
Zahlmaisterului, vor mai 6:mine doar 14 000, in vreme ce noi trebuie
93 Aceste scrisori ale lui Hdl, publicate In V er es s, Documente, V, concomitent
cu ale lui Lassota 0 Infitiqate aici deoparte, trebuie integrate cu gindul la locul lor in
seria cronologic a corespondemei acestuia.
" Die Zahlmeistertschen Diener.
95 Aufgebracht.

80

www.dacoromanica.ro
avem pe fiece lun 18 000; v rog prea supus s puneti s se fac o
nou ordonantare, pentru ca s ne putem ,scoate chitanva i pecetea95a
noastr, cci a datora bani acestor oameni este o grea povar si canon.
[Trimite scrisoarea lui Lassota pentru stirile pe care le cuprinde]. Vom
pleca n ziva de 12 cu banii n Tara Romaneasc.
95a Unsere Brief und Sigel auslesen (= auslsen) knnen.

www.dacoromanica.ro
HDL CATRE LASSOTA
1597 noiembrie 6, Tabeira din Buzau

p. 108 . . . v. dau de stire el am fost insrci iat" de


domn s'l iau banii pe care ti predasem si s: m duc in tabr'l si s pltesc
cu 12 000 de talen i atit ctt se va putea acopen i <cu acesti bani>: Acest lucru
1-am refuzat si m-am scuzat aratindu-i el mi-ar putea aduce un neajuns,
deoarece nu aveam instructiuni in sensul acesta. Atunci mi-a declarat el a
crezut el maiestatea voastr ar fi trebuit ssi plteasa si solda pe luna noiem-
brie, dar cum nu s-a fcut acest lucru, trebuie a ,patease <el> din banii
sii, si eu s. nu-1 refuz, si nici nu s-ar fi cuvenit sa fiu asa de necuviincios.
Am ajuns deci cu banii si, si nu cu ai implratului, aici in tabra care se
afl in apropiere de ttrgul Buzu97. Domnul s-a hoelrit cu greu la aceast
plat, dar nu a putut nicidecum s lase pe ostasi s se risipeasel98, si apoi
26 Angelangt, oare: angelegen (?).
97 Boza Vasar.
98 Von einander lassen.

82

www.dacoromanica.ro
noi stim netndoios c moldoveanuln sine / / in tain pe ttari strinsi laolalt P- 109
si asteapt doar ca tabra noastr s se desfac, avind desigur &dui s se
infrupte cu ceva100. Ostasii nostri pleacl' zilnic din tabra si vor mai fi
trimisi 2 000 de pedestrasi la Timisoara. Artileria si tot <bagajul> au si
plecat.
Incotro au plecat ungurii nu pot inc s scriu domnului meut02. Stpinul
meu s binevoiasc s ia seama dac ar mai sosi dispozivii ulterioare, s5. bine-
voiasc s le Tina' pentru el in mere tain si atunci vom yutea economisi pen-
tru maiestatea sa leafa pe o lun.... Seaptnul meu sa nu lase pe nimeni
s observe &id ne sosesc banii, pentru ca s nu ajung la urechile Domnului,
cci atunci as pi eau de tot, si nu asi mai fi sigur de viata mea. Stptnul
meu s astepte scrisoarea mea. Dac d Dumnezeu s pot veni la Tirgoviste ti
voi scrie staptnului meu pe larg despre toate lucrurile.
Pot s vestesc pe stpfnul meu c m aflu in mare primejdie pentru
fiinta si viata mea. Cci pin acum am si fcut Oki de 10 000 de talerk,
mai am doar 2 000 la mine, restul <cit mai trebuie> lipseste. Strbii si cazacii
nu ar vrea dectt s m vad mort. Comandantullos pune si el s fie pltiti
numai cei 2 000 de pedestrasi si ungurii, ceilalti nu au parte de nimic. Am
trimis trei cureni la domn, dar tndrat nu vine nici unul.
Dup ce voi fi pltit si cei 2 000 de talen, va trebui s fug noaptea din
tabr, dup ce m voi fi pregtit fireste cu cai si voi fi vorbit despre
aceasta cu comandant pentru escort; vreau s vd ce va trebui fcut? Unde
nu stnt bani nu se poate face nici o plat. Trebuie s se purcead cu tndrz-
neal ... etc.
99 Ieremia Movil..
100 Etwas fiir die Hand zu nehmen.
101 zeucht.
"a 1-16d1 se adreseaz lui Lassota la persoana a III-a, In semn de respect.
103 Moise Szkely.

www.dacoromanica.ro
JORIS VAN DER DOES
(GEORGIUS DOUSA)

(? &spa' 1599)

Joris van der Does (Georgius Dousa) s-a ngscut la


Leyda In a doua jumgtate a secolului al XVI-lea. Era fiul lui Than van der Does, custode
al arhivelor din acel oras si fratele generalului $i istoricului Dousa.
/ntr-o scrisoare din 1598, el di uncle informatii despre cglgtoriile sale, care au
precedat sosirea, sa la Constantinopol (In 1597). Prin 1592 a plecat in Polonia, unde a
stat doi ani ca sg invete limba. La Intoarcerea sa prin Germania insoteste pe fraIii Ianus
P. M. si $tefan, care merg la Heidelberg. Acolo cunoaste pe Marquard Freihen Consilier
palatin. Se hotgrgste sg-i traducg in limba lating o carte greceascg despre originile Constan-
tinopolului. Versiunea lui e alit de bung, inch este datg la tipar de Marquard. Este apre-
ciat de Ian Gruterius, si de cercur de eruditi din jurul Bibliotecii Palatine avind In frunte pe
P. Melissus.
Dupg un semestru la Heidelberg se intoarce cu cei doi fravi ping la Frankfurt, unde
aude cg regele Poloniei trimite un sol la Constantinopol. Aleargg la Cracovia. Se opreste In
drum citeva zile la Praga, apoi la Nissa" in Sikzia. Este la Cracovia de ingltare ...

84

www.dacoromanica.ro
Descrie orasul, salinele. Dar afl c solia e intirziat de moartea reginei Ana Jagelona,
vduva regelui $tefan BAthory. Irunormintarea ei a avut loo la 8 septembrie 1596. Vezi Veress,
Relationes nuntiorum... p. 251. Ca s. treac timpul se plimb in Rusia" la Niepolomice
Iaroslavia Iavorov unde locuieste Ioannes Felix Herburr, nepotul lui Zamoyski, fost sol
in Turcia in anul trecut". In sfirsit ajunge la Liov. Aici e gzduit de Simion Simonide.
Aff oameni erudii, ca secretarul orasului, Andreas Madrowic, cu care se imprieteneste. I se
ofer posibilitatea s mearg cu niste poloni i armeni pin la Gurile Durarii la Smiel"
(Ismail), trecind prin Camenita, Hotin, unde st 6 zile, Iasi ... De la Dunre la Constantinopol
a mers cu corabia. Atunci a avut loc incidennd pe care I]. povesteste In relatia sa. La 6
septembrie el era in aula legati Angli Constantinopoli".
Cum a ajuns el acolo si cum a musk s intre In legturg cu ambasadorul Edward
Barton si s stea la ambasaci sapte luni nu explic in nici un fel. A putut vedea cum
acesta ofer un azil sigur unor crestini turciti, care vor s fug din Turcia, cum salveaz
pe un aurar din Transilvania, pe care un turc voia captureze sub cuvint c i-ar fi rob.
Acesta scap pentru ea' intervine Barton cu argumente suntoare. Influenta acestuia se intindea
ca o pinz. imens peste dregtorii Portii. La osp'turile lui veneau s se imbete musulmani de
seam, care trebuiau apoi transportati acas pe sus, and apare, in sfirsit, solul polon
Golski, Dousa ptrunde ca suita acestuia in palatul sultanului. Impreung cu Golski viziteaz
una dintre vestitele cisterne din Constantinopol.
La inapoiere s-a alturat caravanei solului polo Stanislaw Golslci care, dup impli-
nirea misiunii sale, se intorcea in tar. A strbtut in aceast tovrsie toat Peninsula Bal-
canic, Dobrogea, Moldova si Polonia; apoi de aici continuat drumul prin Germania
in Olanda. Stabilindu-se la Leyda si-a redactat relatia sa de cltorie publicat apoi sub
titlul: Georgii Dousa, De itinere suo Constantinopolitano, Epistola, Accesserunt veteres
Inscriptiotzes Byzantii et ex reliqua Grecia nunc primum in lucent editae, cum quibusdam
doctorum virorum epistolis. Lugdunensis Batavorum (apud Christophorum Raphelengium
Typographum) 1599, 144 p. Lucrarea a fost editat mai tirziu si in limba olandez
(Doordrecht, 1625). Ea red, la sfirsit, o serie de inscriptii grecesti dedicate secretarului re-
gelui Poloniei Ceklinius.
Cuprinde date fr o deosebit important asupra localittilor strkatute. Mai inte-
resante ins sint observatille sale asupra conditiilor de trai ale franilor din Dobrogea, precum
asupra purtrii neomenoase a turcilor fa f de crestini, infatisat de, autor intr-un tablou
sugestiv.
Prima sa trecetre prin Moldova a fost in vara anului 1597, iar a doua, la sfirsitul
lunii decembrie 1597 si in ianuarie 1598.
Relatia lui Van der Does este analizat de Al. Sadi Ionescu, In Bibliografia calato-
ilor straini, pp. 92-94 g de N. Iorga, In Istoria romanilor prin caliitori, ed. a II-a, Bucu-
resti, 1928, pp. 262-263.

www.dacoromanica.ro
[RELATIA PRIMEI SALE TRECERI PRIN.
MOLDOVA 11

1597 [august?'

p. 16 Dupa ce am trecut la Camenita fluviul Tyras,


numit de localnici Nistru, am ajuns la Hotin ... Aceasta cetate <ridicat>
pe o stinca inalf nu este de dispreTuit; ea este p.zit" neincetat de o garni-
zoan de haiduci" (dup cum sint ei numiti).
p. 17 Dupa ce ami plecat de la Hotin i am cTtorit ase zile am ajuns la
Iai2, un ora destul de populat i de localnici i de strlni, i. due a fost
odinioar reedinTa principelui Moldovei3, pe cind mai clinuia acea cetate
care a fost distrus' de cazaci4 Cu puTini ani in urm. Din vama marfurilor
1 Traducerea s-a rcut dup: textul latin public-at de G. Dousa, De itinere suo Constan-
tinopohtano Epistola Lugdunensts Battavorum, 1599, p. 16 si urm.
2 lassum.
3 Palatini Moldaviae.
4 Cosakis. Este vorba de expedilia hatmanului cazac Loboda, care a ars In decembrie
1593 tIrgul Ia.si. Vezi G r. Ur ec h e, Letopisetul tarli Moldovei, ed. P. P. Panaitescu, p. 210
si N. I or g a, Acte fi fragmente, I, pp. 134-135.

86

www.dacoromanica.ro
care trec pe aici, atit spre Polonia cit si spre Turcia, rezult cel mai mare
venit pentru principe. La o deprtare nu prea mare de Iasi, in satul Tutora5
am vzut santurile si intriturile6 pe care le-au ridicat acolo polonii
cu cinci ani mai Inainte, in numr doar de 10 000 de ostai au zdrobit 80 000
de ttari printr-o fericit indrzneal si printr-o vitejie si o iscusint nu mai
prejos de ale comandantului suprem Jn Zamoyski, conductorul ostirii7 <lor>
in rzboi ca i in pace. Dup aceasta intr-un fstimp de opt zile, am ajuns
la Ismail, ora sub stpinire turceasc, asezat, dup cum am spus, pe malul
Dunrii. In, timp ce ne aflam in aceast cltorie, mi s-a intimplat s vd multe
sate in care oamenii locuiau in bordeie pe sub pmint8. La Ismail este pescria
cea mai imbelsugat in pestii cei mai buni si din aceast cauz ei sint foarte
ieftini; 1/ dintre acestia stilt pretuiti indeosebi un soi de crapi, usor de recu- P. 18
noscut dup pintecele lor nemsurat; acestia sint transportati spre a fi vinduti
nu numai in Grecia ci i In prtile apusene pretutindeni; iar celelalte lucruri
de mincare cum sint carnea sau produsele din lapte se And destul de scump.
Pretul mai ales al ovzului, al orzului si al finului nu este mic; dac cineva
vrea s ingrijeasc. de hrana cailor si, se cade s <si> aduc <furajul cu
sine>. Felul oamenilor din aceast regiune e cu mult cel mai ru; ei au o
fire pctoas i viclean pe care nu si-o schimM. Cine stilt ei si de unde
isi trag numele si originea se stie din analele lui N. V. Stanislav Samicki'.
De la Ismail am navigat eft se poate de bine trecind prin Delta Dun-
rii in Pontul Euxin, pe care turcii numesc Kara Deniz, adic Marea
1'1

Neagrn.
Poate ca nu ar fi ru sa art aici ce s-a tntimplat in vremea aceasta pe
corabia pe care cltoream. Pe ling polonii si armenii care inchiriaser co-
rabia, se alturase cetei / / noastre nu stiu ce geambas de sclavi de neam, P. 19
turcesc care isi luase cu el dou femei cumprate pe bani in Moldova12
<impreun> si cu un copil ipe care se grbea s le duc la Constantinopol.
Mai erau acolo si citiva clugaril3 (astfel stilt numiti monahii care ii intrec
pe ceilalii prin aparenta de sfintenie si de invttur)"; unul dinte acestia
5 Czetczoro. Vezi pentru lupta de la Tuvora (oct. 1595) Celitori, III, Jurnalul lui
Zamoyski.
Pentru fortificatiile ra'cute de poloni, ven Miron Cosin, Opere, ed. P. P. Panai-
tescu, p. 44.
7 Armatae pariter ac togatae militiae.
9 Specubus subterraneis.
9 Cyprini.
" Stanislai Sarnicij. Stanislav Sarnicki (Sarnicius) umanist polon, autorul lucrgrilor,
Annales polonict fi Index Tabulae sarmatiarurn, in ed. in fol, a lui Dlugosz. Historiae
polonicae libri XII, vol. II, Frankfurt, 1711.
11 Cara denis mare nigrum.
52 AdicgIn regiunea ocupatg fi stpinitg de turci dupg 1538.
13 Calo gen.
" Sanctitatis et doctrinae specie.

87

www.dacoromanica.ro
care nu era de loc ob4nuit cu moravurile turcilor (caci era tutean) a alintat
a mingiiat pe copilul turcoaicei, ceea ce vazind sapinul, de indata s-a
repezit din patul su i a dat cu ciomagul in capul acestui nenorocit monah
Ora cind unul s-a obosit la culme tot dind cu ciomagul i celalalt tot fiind
ciordagit. $i in curtnd lucrul a ajuns atit de departe inch avea chiar de end
sa-1 arunce pe monah in mare daca noi nu 1-am fi implorat i nu ne-am fi
amestecat Cu rugaminti i linguiri ca si-1 mite pe acel nenorocit. Jalnic spec-
tacol negreit ni s-a parut acesta i <vrednic> sa stoarca lacrimi unui cretin,
ca un siner musulman s aiba atita putere i cutezare, fiind de faa atitia
crqtini Kcaci eram cam in numar de 70). Dar de bun seam lucrul sta
astfel: ca acel care are de-a face cu turcii dupa cum vom povesti mai
apoi mai pe larg trebuie a se Tina departe, de femeile, copiii i robii lor
trebuie sa-si stapineasca nu numai mina, dar Intr-adevar i ochii i limba. In
ziva a cincea de cind am plecat din Ismail, am vazut Bosforul tracic.

[CALATORIA DE INTOARCERE PRIN DOBROGEA $1 MOLDOVA]


p. 80 Din aceste trecatorii inguste am ajuns la Bazargicl dupa ce am pierdut
pe unul dintre tovaraii nomi care se stinsese in urma unei pierden i de singe.
Dupa ce ne-am departat de Bazargic nu ne-a izhindit restul drumului dupa
dorinta <noastra> fiindca am inceput a fim atit de hartuiti de vinturi qi de
zapada.
p. 81 . . . Caci Boreun a inceput in acea zi, care era 12 decembrie, s sufl atit
de violent i de furtunos, mai amestecindu-se i Cu ploaie, tacit turcii, insotitorii
notri, au fost siliti a se inapoieze in ora afara daca nu ar fi ales mai degraba
moara, dupa cite spuneau ei. i aceasa furtuna a stirnit attta ger inch ni
s-a parut ca sintem cu ulna, impreuna cu carele i cu caii nostri, prefacuti in
sloi sau mai degraba in statui de ghiata. Nenorocirile noastre erau sporite de
faptul d In acea vreme trebuia s dormim afara; m-am mingliat totui putin
ca in felul acesta voi putea s vad uwr cum ingheata Dunarea peste care
aveam s trecem putin dup aceea.
Mai apoi am trecut de un tirg care este numit dupa o bala vecin 'cu el
Karasul, adica ap neagra. De acolo am venit prin cimpii foarte netede pe
care localnicii le numesc Tatarskie polea" la Babadag20, un oras odinioara

15 Angustiis. Este vorba de trectorile din Balcani, prin care a trecut autorul tnainte
de a ajunge la Provadia Bazargic.
16 Bazarczicum.
17 Boreas, adica Crivvul.
Carasu, vechiul nume al Medgidiei.
19 Adia ampia tirasc.
Babam.

88

www.dacoromanica.ro
foarte mare, pe ctt se poate bnui dup ruinele sale / /; dar astzi zace la p. 82
pmint, drimat de cazaci si fcut una cu trina. Plecind de aici am pornit
tntr-un sat Mnstirea21, care se afl la o deprtare de o mil de Dunre;
de unde, dup un rstimp de citeva zile (cci asteptau s ingheve Dunrea),
am :iirtrat in satul Oblucita sau Isaccea, dup cum 11 numesc turcii. <Indat
ce> Dunrea a fost acoperit cu un strat de gheaT, am trecut pe suprafaTa
inghetat chiar in Duminica Ilierii imprejur22 ... M-am intors prin Moldova
aproape prin aceleasi locuri pe care le-am descris mai inainte; deck doar ca
la intoarcere am trecut peste lacul Rzoca23, trigheTat, si (c> am strbtut
orasul Husi24, populat nu numai de romni cit si de locuitori unguri ...
Am ajuns la CameniTa in ziva de 6 februarie ...

21 Monaster = /an5stirea, sat, ar corespunde la M-rea Cilicu de pe apa Tajo.


22 Circumcisionis Dominicae die.
" Lacum Rosove; N. Iorg a, Istoria romimilor prin caleitori, ed. a II-a, I, p. 262),
il identifia cu lacul Ramzin.
24 Hus.

www.dacoromanica.ro
MISIUNEA
COMISARILOR IMPERIALI
LA TIRGOVISTE TN IUNIE 1598

In primlvara anului 1598, In urma situatiei acate de


nergbdarea lui Sigismund Bthory, de a renurga la principatul Transilvaniei in favoarea
Habsburgilor i dc ezitgrile arhiducelui Maximilian, de a prelua conducerea rii, ail a avea
de la Impgrat garantia unui sprijin efectiv bine determinat, s-a recurs la un expedient ce nu
putea multumi pe nimeni. Arhiducesa Maria Cristierna, sotia pgrgsit a lui Sigismund, a fost
convinsg s: mai lmIng In Transilvania ping la venirea viitorului principe, i, In acest rgs-
timp, autoritatea suprem avea sg fie exercitatg de ea, ca concursul comisarilor imperiali tri-
misi anume pentru a primi cesiunea principatului. Acestia, care guseserg desemnati incg de la 21
ianuarie pentru perfectarea Invoielii virtual Incheiate de pe atunci, erau Stefan Szuhay, epixop
ales de Vcz, prefect al Camerei ungare i consilier imperial, comitele Francisc Ndasdy,
comite de Vasvr si de Sopron si mare comis regal al ckui prestigiu militar trebuia s
inspire Incredere Intr-un moment clnd amenintarea turceasc era tot mai prezentg (dar care,
ping la venirea In Transilvania, a fost Inlocuit de catre Nicolaie Istvanffy, fost cancelar
(1572) al regelui Maximilian, apoi consilier regal si din 1581 vicepalatin al Ungariei)
avind ca spirit conductor si specialist In chestiunile privind Imperiul otoman i vecinil

90

www.dacoromanica.ro
pe doctorul Bartolomeu Pezzen, fost ambasador la Constantinopol pn in 1592. Cu tot
zorul lui Sigismund comisarii nu au fost trimisi decit la sfirsitul lui manic, la chemarea sa
ultimativ. La 1 aprilie, totul se consumase intr-o sedint solemn a dietei, la care Sigismund
a vrsat lacrimi de induiosare, dar a dispus totodat s fie arestat fostul stt favorit si can-
celar, Josica, i s. fie executat un nobil care protesta contra plecrii din ;ail a principelui!
.Misiunea comisarilor, care trebuia s fie una de moment, a cptat un alt caracter In urma
nevenirti principalttlui interesat, arhiducele, care dup experienta sa neplcut din Polonia, se
temea de o reeditare a ei i acum. Aceeasi amintirc a candidaturii sale la tronul Iagelonilor
inspira acuma i reactiunea trezit in dieta Poloniei, unde se cerca ca s se confirme solemn
de ctre imperiali tratatul de la Bedzyn, prin care el renuntase la titlul si la pretentiile
sale regale. Obtinerea Transilvaniei li se prea primul pas spre proclamarea lui ca rege al
Ungariei, constituind o amenintare mai mult ori mai putin real pentru Polonia, dac nu
pentru siguranta ei, cel putin pentru veleiatile ei de expansiune. De aceea Zamoyski, susti-
nt-or constant al Bathorestilor din Polonia, incuraja actiunea lor de redobindire a Transilvaniei
prin uneltirile in secuime ale cardinalului Andrei, trecut In acest scop in Moldova, si prin
interventlile la Poart ale lui Stefan, plecat la Constantinopol. La aceste amenintri dina-
far se mai acluga dusmnia majorittii nobilimii din Transilvania fat de imperiali, in
vreme ce partida antiotoman era paralizat de lipsa stpinului pe care recunostea.
Aceast lips mai putea zdruncina increderea populatiei crestine din imperiul turcesc asupra
creia se indreptase atentia Habsburgilor In anul precedent. Mai era de solutionat si pro-
blema tratativelor cu hanul ttarilor, initiat cu citeva luni in urm de Mihai Viteazul In
unire cu Sigismund Bithory. Era nevoie de bani, de emisari, de directive si de rspundere.
De asemenea se ivea si o problem a Moldovei, baz a uneltirilor dusmane, pe catre Mihai
Viteazul se arta foarte dispus s o atace pentru a lichida amenintarea de a fi prins intro
dou focuri la iminenta venire a turcilor. $i In sfirsit, trebuiau bine definite rostul i rolul
ce-i reveneau chiar ltti, in noua situatie i noile raporturi cu vecinii, in care el aprea ca o
cheie de bolt a intregului sistem. De aceea, prima grij a comisarului principal, Bartolo-
meu Pezzen In aprilie, dup renuntarea solemn a lui Sigismund, a fost s mearga la gra-
nita Trii Romanesti la Brasov, spre a lua contact cu el si a primi totodat jurmintul
su de credint ctre imprat. A fost, aladar, trimis la domn fostul pltitor imperial din
anul precedent, Flans 1-ldl, spre a-1 pofti la Infilnire. Dar Pezzen a asteptat zadarnic la
Brasov patru zile (18-22 aprilie), In cursul crora a trimis in Tara Romaneasc mai multi
emisari s struie ca domnul s vin neaprat, chiar bolnav, mcar pin la granit. Acestia
s-au inapoiat, in sfirsit, la 22 aprilie, Impreun si cu marele comis Radu Buzescu (iar a
.cloua zi a sosit i marele logorit Teodosie Rudeanu), cu stirea c starea domnului se inru-
ttise in cursul drumului su de la Bucuresti la Tirgoviste si chiar atit de mult, inch a tre-
buit s se opreasc. De aceea, domnul Il roag, cu cerul i pmintul, s vin el In Tara
Romaneasa Dar cum secretarul domnului, loan Racz s-a grbit informeze pe Pancra-
tiu Sennyei, ca starea domnuIui nu era de natur a-I impiedica s vin pig la Brasov, si
Sennyei, la rindul stt, l-a informat pe Pezzen, struind Impreun cu Moise Szkily ca acesta
s nu treac In Tara Romineasc, el s-a hotrit s se intoarca la Alba Iulia. LogoRtul a
nui declarar, dealtminteri, c domnul tot nu ar fi putut s se consacre tratativelor cu co-

91

www.dacoromanica.ro
misarii mai inainte de 15 mai, intrucit obligadile sale religioase nu 11 lsau rgazul necesar
pentru aceasta. Urmind deci sfatul lui Sennyei i Moise Szkely, comisarul a imputernicit pe
judele Brasovului, Valentin Hirschel, precum si pe Max Schenkenbekh (sau Schonkebonk),
trimis In anul precedent de domn la imprat, si pe Hans Hdl s mearg impreun ca
subdelegati ai si la domn cu instructifle sale, cu o scrisoare catre acesta i cu formula
jurmintului, urmind ca Pezzen s a,stepte la Alba Iulia rspunsul lor (Hurmuzaki, XII, pp.
341, 343-345), care a sosit tocmai la 2-3 mai (ibidem, p. 347). Domnul ruga s vial* un co-
misar tit mai curind i struia mult ca acela s fie chiar Pezzen spre a primi jurmintul
si al boierilor, daca era cu putinfi chiar In ziva de 20 mai. S'Inkatea domnului se inrutsvise ia-
risi dupa oboseala lungilor slujbe de Paste, si se trimisese dup alti medid si felceri (chyrurgos) la
Brgov. Prin Hdl, Mihai mai comunica si o serie de informadi privitoare la luptele d
greutdle din imperiul turcesc, la lucrturile lui Stefan Bthory In Moldova si la asteptarea
sosirii iminente a solilor ttari. Pezzen, pe deplin linistit, dispune ca unul dintre comisani
porneasc la 15 mai spre Tara Romneasel d pleaci. a doua zi la curte s raporteze des-
pre cele aflate acum (Ibidem, pp. 347-348). Despre dispozidile domnului i vorbise
tul Rudeanu la Brasov, cu vreo sptmin mai inainte, atingind in treact i climatul de
nesigurant care domnise In timpul lui Sigismund, dispus s schimbe domnii dupa obiceiul
turcesc i s. repete i fat. de el jocul su cu Aron. De aceea, s-a nscut i oarecare nein-
credere d grij ca domnul sa nu =area: atit de departe dincolo de hotarele trii sale.
Impcarea sa aparent cu turcii, crora trimis i tributul, a fost datorat lipsei unui
ajutor real din partes lui Sigismund, c5ci el era impiedicat i frinat de la planurile sale de
ctre intrigile fostului cancelar [acuma] intemnitat [= Josica]. Logortul amintind de
uneltirile Bthorestilor se arta gata s-i trimit lui Pezzen o scrisoare, despre care aflase
acesta c ar fi fose expediat de cardinal lui Mihai, dar care nu sosise Ina:. In concluzie,
dup rezumarea acestor informatii, Pezzen stnde din nou s vin arhiducele i propune ca,
in caz de zbar a acestuia, s fie trimis in Transilvania Ndasdy cu 500 de calked si tot
attTia pedestrasi.
Cu toat hotrirea lui Pezzen ca s fie indreptat indat un comisar atre Mihai
Tara Romineasc5, lucrul a mai intirziat. Pin n vreo zece zile de la plecarea lui Pezzen,
ceilalti doi comisan i au primit o scrisoare din partea judelui de Brasov Hirschel ce
fusese d el trimis la domn prin care acesta preciza c domnul, la cererea cornarilor
[care ii trimiseseri formula de jurmint, asa cum s-a mai spus] a rspuns scriindu-i lui
nu mritului doctor Pezzen ci lui insusi Valentin Hirschel, c el nu are un termen4imit.
<obligindu4> la prestarea jurinfintului de credint acum (se nunc in praestando fidelitatis
juramento modum non habere) atita timp cit nu va fi sosit arhiducele Austriti Maximilian si
nu va fi fost asezat in domnie, dar chiar asa, el va rmine totusi in vechea fidelitate d ere-
dint la care s-a legat odat fat de cre,stini.
Yidele ruga pe comisad s inainteze scrisoarea sa doctorului Pezzen care ii ceruse
s nu inceteze a-i scrie spre a-1 informa. Aceast scrisoare pare in contradictie cu invitada
comisarilor pe data de 20 mai de care aminteste raportul acestora din 2-3 mai (ibidem,
p. 347). Cum Mihai ii scrisese lui Chywa" (Giovanni de'Marini Poli) la 12 aprilie pentru
a-i cere informadi in legItur cu venirea acelor comisan i In Transilvania, Intrebind i daci

92

www.dacoromanica.ro
trebuie mearga la ei, probabil c venirea lui Pezzen la Brasov indata dupl. aceea 1-a
s
i acum sttea la indoiala, asteptInd lamuririle cerute. Termenele fixate
surprins nepregatit,
de 15 apoi 20 mai ar confirma aceasta presupunere. Dar venirea solilor tatari adusi de
Bernardfy si G. Rat precipita lucrurile. Domnul ii anunta pe comisan i la 19 mai de venirea
lor. Solii ttari nu puteau astepta. Le trebuia un raspuns grabnic i totodata o suma in-
semnata de bani. Vestea plecarii din principat a lui Sigismund, cu care veneau s trateze,
hotarlse aproape sa se Intoarca din drum, socotindu-se inselati (ibidem, p. 351). La 27 mai
comisarii primesc scrisorile lui Bernardfy i Rat si hotarasc ski schimbe planul, care fusese
ca s piece numai unul din ei. Cum lucrul li se parea totusi prea gray pentru a fi tratat
de unul singur, an socotit c este mai bine sa mearga amindoi. Cu o zi mai inainte, Szuhai
scrisese arhiducelui de ce mare folos ar putea fi concursul lui Mihai, care este sprijinit de
cazaci i de ducele de Ostrog i acum ar putea avea i concursul tatarilor, care doresc o
alianta cu imperialii Mihai 1-ar putea scoate din domnie pe Ieremia, a.sezat in scaun de
poloni, i ;inc in respect si pe acestia (ibidem, pp. 354-355) ... etc. Deocamdata, comi-
sarul va astepta instructiunile arhiducelui, multumindu-se sa-1 mentin pe Mihai in credint.
Ultimele dificultati au venir din partea Consiliului Transilvaniei care s-a pronuntat
contra acestui drum al comisarilor pentru motive de traditie, de prestigiu, de oportunitate
si de securitate! Dar Szuhai a trecut peste obiectiile consilierilor, declarind lucrul gata hota-
Lit, si a luat cu el si pe Gaspar Kornis si Pancratiu Sennyei, membri ai acelui Consiliu.
Nu stim exact in ce moment i s-a trimis lui Ieremia Movila o scrisoare a imparatului, invi-
tindu-1 sa. se alature crestinilor. Ea a fost transmisa prin grija lui Pancratiu Sennyei, care
avea In para sa hotarul Transilvaniei cu Moldova. In drumul lor, comisarii primesc ras-
punsul lui Ieremia catre Imparat, constInd din fraze goale, declaratii de devotament etc.,
fara nimic precis, precum si una catre ei, conceput in acelasi feb. InaintInd Imparatului
scrisoarea ce ii era adresata, comisarii nu se pot impiedica sa o caracterizeze cu indignare
ca scrisa dup instructiunile lui Zamoyski (litteras Voivodae Moldaviae a Cancellario Polo-
niae arroganter praemensas), adica fixtndu-i limitele pina unde poate s mearga cu declara-
tine. In aceeasi scrisoare este aratat i telul urmarit de diplomatia imperial: ramInerea
(permansionem) mai departe a Transilvaniei si a Tarii Romanesti sub imparat i totodata
retinerea, sub o forma oarecare, a Moldovei, qualemcumque Moldaviae . retentio-
nem, formula destul de curioas i chiar ambigua. Comisarii adaug c intruch moldoveanul
e cuprins de mare teama, ei vor 'avea grija ca Mihai sa nu porneasca nimic contra lui, Ora
prunca expresa a imparatului. El era ded folosit ca o amenintare care si-1 neutralizeze pe
clientul polonilbr, incercare de a carei inutilitate erau convinsi. La 5 iunie ei soseau In
Tara Romaneasca.
Raportul lor din Tirgoviste, din 11 iunie 1598, a fost publicat de N. Iorga in
Hurmuzaki, XII, pp. 360-362, dupa ms. de la Viena, pastrat in Arhiva de Razboi
(Kriegsarchiv). Transcrierea textului destul de lung nu este integrala. Editorul foloseste, pe
alocuri, sistemul redarii in rezumar a anumitor pasaje, alteori indica taieturile operate prin
puncte de suspensie sau etc.
'Textul a fost comentat de N. Iorga 1n Istoria romanilor, V, pp. 323-326, si de
P. P. Panaitescu in op. cit., p. 145.

93

www.dacoromanica.ro
NICOLAE ISTVANFFY
CATRE BARTOLOMEU PEZZEN
[Raport despre solia la Tirgovistel]
p. 289 1598, iunie 10, Tirgovige

Lsind Transilvania intr-o stare destul de


dup ce s-au dat banii pentru soldatii de paii2 si a fost confir-
mat George Barbely3 drept comandant al Lipovei, am sosit in Tara Roma-
nease impreun cu reverendisimul domn episcop- de VAcz. Cci asa s-a hot-
rist din cauza greuttii si a importantei tratativelor. L-am gsit aici pe solul
ttar Hasan aga4 si a doua zi de sosirea noastr am stat de vorb cu el in
grdina c1ugri1or3 fiind de fa t Mihai, voievodul Trii Romanesti. El a
rspuns in putine cuvinte, c acestea &it instructiunile hanului su: c once
invoial vom fi incheiat cu Mihai Voievodul, va fi primit de bun si de el.

Traducerea s-a ficut dui:4 textul latin publicat n Hurmuzaki, III, pp. 289-290.
2 Militibus praetorianis.
3 Barbely sau Borbely, comandantul haiducilor liberi din Banat din 1595-1598.
4 Hazanagam sau Asan Celebi.
3 Horto Monachorum.

94

www.dacoromanica.ro
Asadar, dupa aceea atm gsit cu cale, atit noi cit si voievodul si domnii
Kornis si Pancratiu care sint Cu noi, ca s i se trimit 10 000 de aurei hanu-
lui prin acest Hasan Aga si s-i dm pe ling el pe un om al nostru, Mtn',
cit loan Bernardfy care fusese trimis la el in iarna trecut din porunca prin-
cipelui Transilvaniei nu putea s mai mearg din nou acolo.// P. 290
Si cum noi nu aveam aceast sum de bani si nici nu puteam face rost
de ea attt de iute, s-a oferit Mihai Voievodul s se ingrijeasa el de aceasta,
si indat a si trimis dup ea. Aceast suma i-o vom trimite <hanului> in
numele maiesttii sale cezaree, prin Ioan de Pojon care va fi dat pe ling
solul ttar si Giurgiu Rat, emisarul lui Mihai Voievodul, in speranta pe
care o socotim noi c hanul, multumit acestor bani precum si a altor sume
mai mari ce i se vor promite, s nu treac in anul acesta nici marea 4i nici
Dunrea, ci s rmin acas. Aceast sperant ne-o dau solii nostri6 care
s-au intors de la el. Si, si dac nu va putea fi retinut chiar acas, dat fiind
nestatornicia barbarilor (ceea ce sper totusi cei mai multi, a nu s-ar putea
intimpla) cel putin s nu fac o pagub prea mare sau de nesuportat <ca
acelea> care adesea slut suferite cu pierden i mai mari. Si chiar clac ar
fi si pornit de acas.7, (lucru care totusi nu s-a intimplat ina, dup cum am
inteles <chiar noi> aflati in apropiere), s-ar putea obtine poate de la el, ca
s. se lungeasc. lucnil din zi in zi, si cistigind timp, s nu se uneasc cu, tur-
cii de care se teme. Si a artat si <trimisilor> nostri8 cicatricele de pe gru-
maz si de pe picioare pe care i le-au lsat lanturile si fiarele dud a fost tinut
prizonier de persi, plingindu-se a dei a suportat atitea pentru turci si a
dat un ajutor insemnat lui Sinan Pasa la cucerirea cettii Gy6r, totusi se
teme a in urma unor lucrturi ascunse el s fie lipsit de viat si de domnie
de catre sultanul turcilor, fie prin fort sau prin viclesug, si chiar atit de
mult incit arta limpede a s-a indeprtat sufleteste de turci. Si dac aceast
solie ar putea s dea ceva roade, si acesti barbari ar putea fi smulsi de la
turci, am socoti acest lucru drept foarte insemnat, dupa cum stie si domnia
voastr strlucit. Cci prin fortele acestora obisnuiesc turcii s ne biruiasc
de obicei, si nu prin ale lor proprii. Am trimis si in parte am si dat in dar
acestor soli $i sfetnicilor acestuia [ ai hanului] sbii6 si cupe si bani de aur.
Mihai VoievoduI impreun cu boierii si si cu arhiepiscopul su a depus
ieri in biserica sfintului Nicolaie. asezat afar din oras printre vii, jurmintul
solemn de credint catre maiestatea cezaree fiind noi de fa;. Se arat a fi
insufletit de un sentiment sincer fa; de maiestatea sa si de crestintate.

' Adiei Bernardfy si G. Rat, intorsi de curtnd de la han.


7 Pentru a se uni cu turcii.
8 Nostratibus.
9 Gladios. Poate s: lnsemne si pumnale.

95

www.dacoromanica.ro
Se plinge miult de transilvani care 11 deposedaserg de domniel i ti tra-
taser in chip nevrednic. Noi 1-am indemnat s spere lucruri bune si cele
mai bune de la clemenva maiesttii sale cezaree si de la serenisimul arhiduce
Maximilian.
Scrisoarea de invoial care a fost tntocmit intre ni in numele maies-
tvii sale si in al su, va fi comunicat domniei voastre strlucite. In alt fel
nu s-a putut face sau incheia dup aproape sapte zile de convorbiri, tratative
6 discuii. Si mai ales trebuie vinut seama de imprejurri si de moment, pre-
cum si de persoane.
[Informatii despre miscrile trupelor turcesti. La Vidin a sosit un pas
cu vreo 2000 de turci]. Acesta st de veghe contra Igrii acesteia. A venit
de la el la acest voievod ceausul Soliman cerind lucrtori pentru construirea
podului, ins in realitate pentru a spiona. Acesta a spus in taing voievodului
sultanul nu va veni el insusi. In locul marelui vizir ucis, a fost pus Gia-
rah Mehmet, de naviune ungur. Ar fi bine ca Serenisima principesll
mearg acas, prsind Transilvania inainte de a se apropia rzboiul. [Este
nevoie absolut de venirea lui Maximilian].
Nine sau zoimiine vom pleca spre Alba Iulia unde sint multe de fcut.
Suferim de lipsa de bani, i dac Serenisimul nu va aduce o suma mare si
indestultoare, actum erit12, cci nu se <poate> face nimic fr bani
...Din Tirgoviste, 10 iunie 159813

p. 293 COMISARII CATRE IMPARAT14


Dup ce am isclit toate scrisorile catre maiestatea voastr la vremea
prinzului, la care ttarii au fost foarte bine15 osptati de voievod, am auzit
P. 294 de la primul lor sol cuvinte // care ne artau ciar nu atit bunvointa stpinului
su, ctt teama de a-si pierde domnia. De aceea sperm intru domnul

15 Qui eum principatu spoliaverant. Prin actul din 20 mai 1595 impus domnu-
lui sub presiunea Inaintrii turcilor.
11 Serenissimum principem. Dei forma este masculing, aici este desemnat Maria
Cristierna, care era si ea intitulatg Inc de la cstoria ei Princeps Transilvaniae. Ea se
afla nominal In fruntea asteptarea venirli lui Maximilian.
Totul se va fi sfirsit.
13 In aceeasi zi au fost date si instrucviunile solilor trimisi la han. Pe lIng propunerile
enuntate si In scrisoarea de mai sus, i se comunica hanului c s-ar fi aflat c turcul clacI
nu va reusi sg-1 ucid altfel, va pune s-1 otrveasal Intr-o scrisoare secret a comisarilor
ctre han se spunea c aflInd ei de nevoile sale bnesti Ii trimit deocamdat din banii lor
de drum 10 000 de aurei. Dacg impratul ar fi stiut de mai Inainte de cererea lui, i-ar fi
trimis mai mult (ibidem, pp. 291, 292).
14 lbidem pp. 293-294.
25 I-iilarius tratatis

96

www.dacoromanica.ro
vom vedea la once prilej la ordinele maiesatii voastre. Dac voievodul
Mihai ti va vedea confirmate macar pentru acest an cele tratate pin acum
dup dorinta sa, dup aceea toate vor fi cirmuite dup porunca maiesttii
voastre sacre sau a serenisimului Maximilian. Rugm prea supus ca in aceast
privint a nu se Indoiasc de loc maiestatea voastr si a ne acorde increde-
re, ceea ce am dori s fie nteles si cu privire la conditiile care au fost pri-
mite pentru supunerea acestei tri inchinate maiesttii voastre ...
Tirgoviste in Valahia transalpin
12 iunie 1598

COMISARII CATRE BARONUL WOLFGANG RUMFF16


... Ieri am fost poftiti de Mihai Voievodul la un ospt la care au luat P. 292
parte si solii atari. Noi ins ne-am ingrijit ca a aducem din Brasov, pentru
acest ospt atita vin ales de II Malvasia inch a le dm lor s bea. $i dup P. 293
cum l-au sorbit si s-au inveselit, primul dintre ei numit Hasan Aga care
comand pedestrimea, a inceput a spung multe in sensul acesta, c multu-
meste lui Dumnezeu c domnul su hanul a inceput a. se apropie de crestini
si are de end in viitor a fie de partea lor si s-i apere, si c once va fi fost
incheiat de Mihai Voievodul, el este gata a indeplineasc. a originea sci-
;nor [= ttarilor] si a ungurilor este aceiasi etc. [De aici trage speranta a
tratatul incheiat cu el va da roade ... Se roag de el a obtin de la imprat
a li se trimit cit de curind rezolutia acestuia].
Cum am scris aceast scrisoare ne-a anuntat Mihai Voievodul c duce
lipa de 3000 de flinteo necesare pedestrimii. Voievodul le va primi in con-
tul banilor de sold. [S intervin la imprat in acest sens, pentru ca acesta
a dea dispozitii arhiducelui Maximilian].

16 Ibidem, text latin pp. 292-293. Baronul Rumff Impreung cu Trautsohn erau mi-
nimii-factotum ai impgratului si conduceau toat politica sa.
17 Pixidium sive sclopettorum.

www.dacoromanica.ro
RAPORTUL LUI STEFAN SZUHAY
$1 NICOLAIE ISTVANFFY18
[Misiunea lor la Tirgovifte]
1598, iunie 11, Tirgovige

p. 360 [Comisarii trec prin Brasov de unde trimit o


scrisoare in ziva de 3 iunie, si prin Risnov spre Tirgovistel. Am fost primiti
de boierii cei mlai de searra la o deprtare de o zi si jumftate de drum chiar
pe culmea abrupt numit Piatra Craiuluils unde carele se las jos Cu scri-
petele20. Apoi in ziva a cincea, la jumtate mil de Tirgoviste ne-a iesit In
intimpinare tnrul fiu al voievodului Mihai, Ptra.cu, cu vreo trei mii de
clreti si pedestri si cu carete21 frumos impodobite in care am fost adusi.
Toate acestea s-au fcut pentru mretia si autoritatea maiesttii voastre. [La
audient,1 impreun cu Gaspar Kornis si Pancratie Sennyei: Am fost ascultati
la Traducerea s-a ricut dupl textul latin publicat in Hurmuzaki, XII, pp. 360-362
al raportului recapitulativ adresat impratului Rudolf al II-lea. Din declaratiile comisarilor
rezu1t5 ca ei au mai scris si alte an de seam'i partiale in zilele precedente.
19 Lapidis Regni (= Regis].
22 Trodea.
21 rhedis.

98

www.dacoromanica.ro
[in audienf] publica, solemn si in tacere. Au fost infatisate de noi toate
punctele privind <intreaga> chestiune, precum i acelea despre tatari, de-
spre Moldovean [ Ieremia] despre Constantinus Basilius22, despre cazaci
despre cele puse la cale de turci ce ne fusesera comunicate mai inainte chiar
de catre Mihai Voievodul i prin scrisori i prin soli si despre care am scris
maiestatii voastre de la Alba Iulia si din Brasov.
Dupa prinz ne-am adunat numai noi intre noi intr-un loc retras al gra-
dinii, t:almaci fiind secretarul roman al acestuia23 anume loan Rcz24, adica
sirbul, foarte priceput in limba ungureasca si bun cunoscator al celei latine;
am stat multe ore Oda: seara, ducind tratative cu privire la solia tatareasca.
Si iara.si in ziva a saptea care era dumineca, <mergind> la catedrala
mitropoliei cu hramul fnaltarii la ceruri a lui Hristos sub cuvintul ascultarii sluj-
bei, ne-am retras in adincul gradinii si 1-am ascultat pe solul de frunte al kata-
rilor chemat acolo de voievod. Acesta vorbind Cu isCUsifl i foarte ye scurt
a oferit juramintul de prietenie i alianta hanului cu toata crestinatatea
a promis c stapinul su va pazi ceea ce se va fi hotarit de catre Mihai Voie-
vodul in acest tratat in vederea pasirii la o unire vesnic 'Mitre maiestatea
voastra sacra si hanul ta.tarilor. [Se plinge" de sultan, aratind c i-a slujit,
si ce si-a capatat in schimb? Sultanul I-a silit a-si ucide fratele26, factnd din
el un concurent. Sultanul sustine pe fratele mai mic al hanului. Spune
hanul va iesi la Silistra, asteptind s i se dea fratele]. 5i Oda' atuncea va
astepta si el pe solii si <sa se reintoarca> de la Mihai Voievodul cu ras-
punsul dorit si cu o suma de bani. Daca intelegerea cu crestinii va fi fost
incheiata de Mihai dupa dorinta sufletului su [si daca turcii i-ar refuza
fratele sau i fara asta <el> s-ar opri sau s-ar intoarce <inapoi>
pentru bani]27. Dar mai mult ca atitai, chiar priori acest sol al su hanul indearn-
cu mare staruinta pe maiestatea voastra sa nu cedeze din nou in fata tira-

22 El se iscalea Cneaz Constantin Vasilie, voievod de Kiev si cneaz de Ostrog.


23 Mihai.
24 Pentru actul su de trdare i execulia sa, vezi mai jos, relatia lui Darahi in volu-
mul de faf.
25 Subiectul sublinteles aici este Gazi al II-lea Ghirai.
26 Feti Ghirai, ucis In 1597.
27 Textul original a fort editat cu unele pasaje rezumate, cuprinse intre paranteze
drepte, pe care le-am redat Intocmai de cele mai multe ori. Aici am adiugat dotta cuvinte
in paranteze ascuite i dotta semne de punctualie, spre a izola cuvintele sati fi
asta . Cu toate acestea mai e nevoie de unele lmuriri. Hanul uateazi clot mai urgent cu
crestinii pentru a se putea intoarce contra sultanului, daca acesta nu i-ar preda fratele
inut In rezerv ca o amenimare contra sa. Solul hanului se grabeste ins s dea asiguari
*i in cazul clnd turcii i-ar preda fratele, el tot ar fi dispus sa se opreasca din expeditia
cont ra crestinilor sau chiar s. se intoarc acasa, pentru a se plti astfel de banii pe care li
va fi primit de la ei. Din alte comunicri ale comisarilor se vede ca exista o scara intreaga
de servicii pe care imperialii erau dispusi sa le plateasca. Reclam uncle in ordine descen-

99

www.dacoromanica.ro
nului turcilor, care este sperjur i fir credinTi, nespus de rzbunkor, chiar
la cel mai mic prilej, pentru ca si nu pkeasci <si el> ce a pkit insusi
hanul. Si i-a conjurat28 pe acesti soli Bernardfy i Giurgiu RaT, pe toTi zeii,
ca s nu stie absolut nimeni in afari de Sigismund i Mihai de scrisoa-
rea hanului, ale cirui cuvinte concordi In toate punctele cu scrisoarea Si cu
solia lor29. De nu se va tine hanul de cuvint e de ternut pentru Transalpina,
rara' prea frunwasa nespus de mgnoasg, in care nu exista nici o intg-
riturg". L-a ficut31 deci pe Mihai, dup.i citva indoial din partea lor32, a
da 10 000 de aureil ca dar din partea maiestkii voastre sacre si a sereni-
simului Maximilian. Am adiugat i noi 1300 de aurei" si arme si pahare
de argint, cumpirate de Kornis la Cluj pe 500 de aurei". Voievodul Mihai
care a dat banii, mcar a e schimbkor i ba se hotriste s duci el aceasti
pagub, ha v-rea s i se restituie de noi si de maiestatea voastr, totusi k va
invoi s fie pirtas la aceasti cheltuial ... Cu aceast sum de bani i cu
alte daruri trimitem inapoi pe solii ttari carora le adugm si pe ai nostri,
pe loan de Pojon", pe Hdl pltitorul din Tara Romneasc5.34, cunoseitor al
limbilor romne, polone i turce, si pe acel Giurgiu Rat care fusese trimis
mai inainte in solie la han lar voievodului, dup cum am scris mai Ina-
inte, i-am numrat 10.000 de talen, si cum am constatat nevoia absoluti [ --,-ine-
vitabilem] de bani i-am fgduit, potrivit i instructiunilor date nou de
maiestatea voastri, c Il yeti ajuta cu mijloace si de acum incolo, potrivit
cu cererea lui, i chiar clindu-i mai mult i cu mai multi dirnicie cind ar
fi mai mare nevoie35. Asadar cum in anul trecut i s-a dat solda pentru
p. 361 4000 de oameni // i-am promis pe anul acesta 5000 pe timpul verii, si pe
jumtate pentru vremea iernii. Dar el a spus, si este adevrat, c mai ales
daci ingheat Dunirea, se poate aduce mai multi.' pagubi i vtimare
<turcilor> iarna, cum nu se Tine aproape nici un ostas prin aceste locuri
dent: 1. S5 se alieze cu crestinii i s lupte alturi de ei. 2. S rming la ei acasg- flea'
incursiuni n rile crestine. 3. Dac star obligai de turd s mearg al5:turi de ei, atunci
s se opreasca, s. z5.'boveascg i chiar sg se intoarcg. acas. 4. S nu jefuiasel prea fiu (.)
etc., etc.
25 Subiectul subinreles ma este: solul hanului.
29 Aici se incheie expunerea solului. Fraza ce urmeaz este un comentariu al comi-
sarului redat tot sub formg' de rezumar, afas de pasajele in liter cursiv, redate sub form
de excerpte.
35 Adic de fortificarii de tip modern.
31 Subiectul este solul ttar.
32 A comisarilor, care In rezumatul eclitorului apar la persoana a III-a.
Fusese desemnat pentru o misiune In Tara Romineasc In 1595 (vezi Catitori, III,
Indice).
Solutorem transalpinensem (9. El nu era roman, dar fusese in Tara Romlneascgin
1597. Tot astfel mai 1nainte loan Racz este declarar romln.
35 Propter maiores causas.

100

www.dacoromanica.ro
/Ana la Constantinopol. Dar cind sultanul ti va aduna oastea de pretutin-
deni macar c." nu au sosit frica cei de peste mare i cei din Asia, care
totusi lupta sub comanda beglerbegului Greciei ei se vor aduna la Bodon
adic Vidin cu gindul ca daca vor putea cheme i sa-1 aduca pe han,
devasteze i s distrugl mai intii toata Tara Romaneasca, i o data ocu-
pata, sa navaleasca in Transilvania din doua parti, sa o atace i sa o cuce-
reasca, tatarii <trecind> muntii de aici din Tara Romaneasca, iar turcii
mergind spre Cenad, Lipova, Lugos, Caransebes, Oradea etc.
Este adevarat c Mihai Voievodul in zilele din urma, eft mai era inca
principele Sigismund in Transilvania, a trimis 5000 de talen i drept tribut,
dar nici asa nu poate fi in siguranta. I se trimit porunci pe care fiind el
acum sub ascultarea i legamintul de fidelitate catre maiestatea voastra sa-
cra, nu trebuie s le mai trideplineasca sub nici un motiv, cum reiese din
scrisorile <insemnate>: H. I. K.
De aceea el doreste i zoreste i staruie, i coniura in numele a tot ce e
mai sfint, ca maiestatea voastra sacra sa-i mai plateasca solda pentru Inca
5 000 de oameni, calareti i pedestrasi, in conditiile tnsemn ate in scrisoarea
de invoiala, sau s binevoiasca trimita soldati. El fgaduieste c daca
maiestatea voastrai va da aerobarea in sensul acesta, si el va avea osti
mai numeroase (mai ales daca tatarul nu ar veni) atunci el singur, cu aceasta
armata a maiestatii voastre i cu trupele sale de cazaci, ar fi gata sa Tina
piept in anul acesta In locurile acestea intregii forte i mase a turcilor. In
acest time vor putea fi cucerite cetatile din Ungtaria. Sau daca turcii ar ho-
tart s navaleasca in Transilvania si ar putea sa atraga si pe tatari, el va
face ca ei sa nu poata patrunde in Transilvania, si atunci ar fi siliti
treaca Dunarea ca sa-si uneasca fortele cu turcii. Si daca se va intimpla
astfel, atunci el fie ca ei ar incepe s atace Transilvania, sau c ar merge
In Ungaria se arata gata sa treaca Dunrea i s devasteze totul cu fier
foc pe toata intinderea sau s atace din spate pe dusman pe la Orsova In
Transilvania si astfel s zadarniceasca i sa zdrobeasca silintele lor bleste-
mate. Si mai spune, si este adevrat, caci ne-au mai spus-o i altii
daca domnul ar trece el insusi Dunrea cu 15.000 sau 20.000 de oameni,
toate acele popoare pina la Constantinopol, satule de robia turceasca se vor
porni intr-un suflet36, cum &it bulgarii, strbii, albanezii, rascienii, uniti cu ei
in aceeasi credn i vor inlatura din mijlocul lor pe turci, oriciti ar fi. De
aceea el pastreaza pe linga sine ca un fel de zalog i ca ostateci pe fiii fruit-
tasilor din acele natiuni. Si mai promite c oriincotro i s-ar ordona sa por-
flea. sca, va merge el insusi cu toate ostile si va fi la porunca maiestatii voas-
tre. sacre sau a serenisimului arhiduce Maximilian. Are tnlesniri nespus de
..
36 In text: una in/erre (sic) auras. Creclem c trebuie corectat auras in aura
aclic Intr-un suflet, Intr-o pornire.

101

www.dacoromanica.ro
bune, care intrec tot ce s-ar putea crede, pentru a lovi pe dusman la cap
a-i sfisia maruntaiele. $i daca ar yrefera maiestatea voastra, el e gata &I
plece din acel loc si din domnie i sa lase Tara sa n paza maiestatii voastre,
numai s i se faca rost de intretinere si de sedere intr-un loc potrivit37. [Si
ei38 se roaga pentru una din doua, mai bine bani decit soldati care ar veni
prea tirziu. Turcul (= sultanul) nu este sigur de el i cum ar afla adevrul,
1-ar ataca pe el intii. Totusi acela (= sultanul) il tie acuma afirma Mi-
hai prin tradarea i mirsavia polonilor si a lui Ieremia Moldoveanul j.
lar despre Ieremia Moldoveanul, spune a este un tnselator, un trada-
tor si un om fara pic de credinTa, care nu fnceteaza o clip a sa. tot stirneasca
indemne pe dusman ca sa-1 poata Inlatura pe Mihai; se plinge de el ca
primeste la sine pe toti cei ce il tradeaza33 pe el, ca el denunta dusmanului
toate faptele i planurile sale, si solicita neincetat pe dusman contra sa,
instiga pe turci s ocupe Tara Romneasca si Transilvania si i ofera con-
cursul su si al polonilor acum ca Transilvania e lipsita de un principe
transilvanii taiaganind peste masura de mult asteapta prilejul de a se inchi-
na turcilor etc. De aceea el" ar don i s1-1 alunge din Moldova si sa se scape de
un dusman i tradator atit de rau i s restituien i s inchine Moldova
maiestatii voastre sacre. Are scrisori de la multi seniori poloni care i promit
ajutoare, ale caror nume in mod voit nu le dau aici, ci le trimit tnsemnate
pe aceast lista. Scrisorile polone, nu numai ca. le-am vazut, dar le-am si
citit. Spune Mihai ca, numai doar de nu ar fi oprit de cave maiestatea voas-
tra si de catre noi usor 1-ar tnvinge pe Ieremia i ar cuceri Moldova si ar
P. 362 scapa de amenintarile JI polonilor etc. A marturisit ca a fost solicitat si de
poloni prin unele persoane interpuse si mai ales de cancelar ca s paraseasca
<pe imparat>42. $i de Josica a fost imboldit ca sa-1 sustina la dobindirea
37 Aceasta ar corespunde la punctul privind desemnarea unui loc de refugiu, prevzut
si In Invoiala cu Sigismund.
" Rezumatul acestui pasaj las unele nelmuriri. De pild, cine slut ei? Am crede
trebuie citit el (Mihai). In nici un caz nu poate fi vorba de comisan, si nu apare aici
alt interlocutor. Tot astfel, mai departe, se spunc tur cii nu slut siguri de el, dar 'in
excerptul din original citim: tamen eam scire illu m, acest ilium este sultanul, turcul. Altfel
fraza nu are sens. Am mutat excerptul la urm, pentru a evita o contradictie. Dupi ce
Mihai afirm c sultanul stie adevrul, nu mai are rost de a spune: aflInd acest lucru
ataca, aclic daca 1-ar afla.
39 Adiel boieri pribegiti din Tara Romneasc.
4o mihai.
41 Aron recunoscuse suzeranitatea impratului. Ea a fost Inlturat prin scoaterea lui
Aron de &Are Sigismund, In mai 1595, si prin legarea Moldovei de Transilvania. Domnul
pus de Sigismund era calificat drept guvernatorul su. Inlocuitorul lui $tefan Rzvan era
vasalul Poloniei i totodat si al turcilor! Prin alungarea lui se putea ajunge la resti-
tuirea" aceasta.
42 Ad defectionem sollicitatum. Este vorba de propunerea pe care a adus-o Andrei
Taranowski In anul precedent, din panca lui Zamoyski. Pentru sinceritatea acestuia din urtni
vezi i biografia lui Malaspina, din volumul de fai.

102

www.dacoromanica.ro
principatului Transilvaniei". Noi ins 1-am fIcut atent cu tot dinadinsul s
nu puna la cale ceva contra Moldovei, dupa cum aveam porunc de la maies-
tatea voastr sacra. lar el a rspuns c nu vrea s nruie44 Moldova, nu ea
il dusmneste pe el, ci alunge> pe Ierernia.
Noi totusi i-am pus in vedere in chipul cel mai hotrit s nu se rz-
bune nici pe acela. Dup cum putem s observm, nu este prea prudent s
tratm prin scrisoare despre o unire mai strins cu Moldoveanul". Cci acela
fr tirea polonilor aproape c5. nu indrkneste s deschid nici o scrisoare.
In general nu vom trata decit despre buna vecintate i despre <!cererea> ca s
nu ptrund acolo [=-- prin Moldova] turcii i ttarii in Transilvania si
Tara Romaneasc si nu vom trece mai departe46. Spune Mihai csi dad ar
avea in Moldovean un vecin cu credint cu care s-si poat uni fortele fr
team, el ar putea face in asa fel ca nici ttarul i nici turcul s nu fie
In stare de a ptrunde vreodat in regiunile de pe partea aceasta a Dunrii.
Tara Romneasc, de cum treci muntii este o tall prea frumoas, nete-
di de tot ca asezare i foarte caduroas (?) si este mai mare ca Transilvania
si Moldova; este nespus de mnoas, productoare de gene, de vinuri.
Ogoarele se ar doar o data. Are ape, livezi, pduri, ogoare, podgorii
toate cele trebuitoare traiului. E imbelsugat si in boj, porci, brmnzi, cear,
miere, unt, oi, cai, sare i in cele mai frumoase mnstiri, i indeosebi <Icea
de la> Arges, de altminteri acuma devastat de Sinan, din care caui nu
mai pltesc bir sau darea pe care noi o numim contributie" decit 500 de
trani.
Voievodul este de staturg inalt, cu prul si barba neagr, fata si ea
negricioas i sever, sinister, reputativus, animosus47.

45 A Josika quo que stimulatum ut in adipiscendo Transilvaniae principatu eius partes


foveat. In legatura cu veleitatile lui Josica la principatul Transilvaniei exista o parere pe
care o credem grqiti, (vezi Introducerea) ca. acesta s-ar fi inteles cu Mihai ca
Sigismund s abdice in favoarea domnului roman. Vezi, in acest sens, P. P. Pan aite s c u,
Mibai Viteazul, Bucuresti 1936, p. 155. Vezi si N. I or g a, Istoria Romanilor V, p. 320,
care pune la indoiala intreaga combinatie fara a starui asupra ei.
" Cupere, se subintelege cupere exturbare cum este textul dintr-o fraza precedent, ln
dreptul trimiterii 40. Verbul acesta are totodata sensul a alunga si a tulbura, a dobori, a
nrui.
45 Conform instructiunilor primite, In legtur i Cu scrisoarea nesincer a lu Ieremia.
Ins cele aflate in Tara Romlneasa lmuresc pe comisan i cu privire la un atare demers.
Adhuc agemus.
47 Tradus de N. Tonga, Istoria Ronanitor V, P. 326, crunt, doritor de glorie, mimos
iar de P. P. Panaitescu, op. cit., p. 145, om doritor de glorie 6 viteaz, omifind adjec-
tivul sinister. Greutatea traducerii sta in ambiguitatea tcrmenelor. Sinister poate insemna
6 o trims-ire legat de partea sting, socotit aduckoare de noroc i deci favorabili, noro-
coas, de bun augur, st de asemenea poate avea si un sens diametral opus: nefavorabil,
potrivnic, rua, pervers, perfid, rauvoitor, sinistru. Dar pare cu totul straniu i inexplicabil
ca la capatul unei dirk de seama optimiste a intelegerii incheiate cu domnul, de la care se

103

www.dacoromanica.ro
[ Solul ttar H assan Aga, om mai simplu (?)"48 spune c hanul e s-
racd precum <stnt> i veniturile sale din ogoare i podgorii si din jafuri, de
cele mai multe ori prin Podolia ... Are si un lac srat unele vaduri
sau vmi i taxe maritime. Acelasi han, prin solul su, arat mult conside-
ratie lui Mihai Voievodul. [Acesta Mihai) a juratd convins de multele
noastre argumente si persuasiuni. A trebuit s. invingem cele mai multe si
mai mari greutti, cci voievodul s-a plins cu cea mai mare vehemenT de
transilvani. Abia a putut fi adus ca s se incread din nou in ei. Se
pltnge c a fost tmpiedicat de la once isprav strlucit49 . de catre
aceia50 ce revendicau cu once prilej o glorie neadevrat51; ei l-au lipsit
de Tropria lui tar.a." cu cea mai mare ocar; abia a olninut soldayentru 200 de
clareti, si multe lucruri cit se poate de absurde; apoi trim, a fost pus
iarsi tu toate drepturile sale. Se temea <si acum> de procedee asemn-
toare. A fost foarte greu s. i se poat scoate acestea din cap. [Dup spionii
lui Mihai, nu va iesi <la rzboi> sultanul.] In regiunea Vidinului, la Cra-
iova, orzul se si secer.
P. S. Voievodul roag s i se trimit Inapoi prin curierul nostru de
fat, secretarul Camerei Ungare, scrisorile turcesti. Dintre ele unele stilt de
folos cu privire la articolul despre transfugi.

asteptau servicii supraomenesti, acesta sa fie calificat drept sinistru sau crunt, dup Indul-
cirea din traducerea editorului. Am crede, mai degraba, c acest cuvint aflat indata dupa
trasaturile privind aspectul fizic al domnului sa indice tot o trasaturg privind comportarea
sa fizic, anume faptul ca era stlngaci. In limba germana vorbita de toti dregatorii impe-
riali, adjectivul corespunzator, linker, linke are i sensul mai rar, de stingacil. Caracterizarea
urmatoare reputativus trebuiepusg.' in legatura nu cu reputatia" din zilele noastre,
echivalenta oarecum cu faima, caci in limba lating verbul corespunzator Insemna: a socoti, a
imputa (o suma), a medita, a reflecta indelung. Asupra cuvintului animosus concorda toate
traducerile care il redau cu un echivalent al adjectivului viteaz.
48 Non ingracilis.
49 Omni praeclaro facinore. Probabil in campania cresting din 1595. Vezi i Cala-
tori, [II, p. 564. Mihai trebuia tinut in friu ca sa nu umbreasca gloria" inexistenta a lui
Sigismund. De aceea i se siseste cusur la asediul Tirgovistei, nu este consultat in consiliile
militare, unde slut intrebatt doar cei straini de Tara, este ficut raspunzator de greutatea
aprovizionarii etc. Para a mai vorbi de Insusirea victoriei de la Caluggrenl, cu care se
impaunase Sigismund.
" In text, omisie indicata prin
" Gloriolam.

www.dacoromanica.ro
CONTELE
GIOVAN-MARCO ISOLANO
(? dupa 1602)

Contele Giovan-Marco Isolano, fiver in armata im-


perilli din Ungaria Superioari, a fost trimis la 23 septembrie 1598, la Oradea, ca s rapor-
teze despre situaTia fortkevi de acolo to preziva unui atac turcesc. Urma s porneascg unele
lucritri de urgen; pentru reconditionarea cetkuii pe care o descrie, dind si un desert ricut la
neg. compas. Fortir. ega se afla inguntrul orgului, unde i exercita comanda baro-
nul von Redem. Acesta nu avea la dispozitia sa decir mai puvin de doug mii de pedestrasi,
zece piese mari de artilerie, patru piese mici, fase bombardiere, firi scule (instromenti da
lavorare) cu ase sute de centenarii (chintale) de pulbere i rri necesare apiririi
unei fortificatii. Affind cg dusmanul ajunsese la trei leghe depirtare, se di cuvenitul
semnal, slobozind trei piese de artilerie ca si se retragi locuitorii i sg fie retrasi cavaleria
iniuntrul orgului. La sosirea turcilor in fa;a Oradiei, orisenii i-au dat foc. Fortgreava
poate rezista, turcii neavInd cu ei decir doug tunuri (Veress, Documente, V, 196-197).
In anul urmkor, in iulie 1599, Basta tl conduce pe Isolano la Oradea, urmind ca
acesta s preia comanda baronului Redern, numit presedinte al Consiliului de rizboi. Tri-

105

www.dacoromanica.ro
misul toscan de la Praga, Cosirno Concini, 11 declarg coraggioso prudente ... di molto
stima".
I se &idea o leafg exceptional de 100 de scuzi pe lung, Cu 'Ina pe atha n timpul
plgtindu-i-se 500 de scuzi anticipat i dindu-i-se alfti 500 pentru a se echipa
(Veress, V p. 240).
Cit priveste prerea lui Basta, ea se caracterizeazg prin acelasi fatalism manifestat in
toate actiunile sau, mai bine zis, inactiunile sale. El dec/arg, la 4 iulie 1599, cg 11 va con-
duce pe Isolano la Oradea, pentru a repara cetatea pe eit se va putea. Dar preggtirile slut
afit de Infirziate, inch cu greu s-ar putea face un lucru valabil (di momento), astfel c si
PC dinguntru si pe dinafarg ea va trebui apgrat con le mani (dacg totusi Transilvania nu
va fi dusmank, cki altminteri nu vgd in ce chip ar putea fi apgrat aceastg cetate"
Atitudine ce se explicg mai bine tinInd seama de faptul cg, la 17 iunie 1599, Basta sfgtuia
pe Impgrat s: se Impace cu Andrei Bthory, cedIndu-i chiar Oradea!
In iunie 1600, Isolano e chemat ca s intgreasc fortgreata Satu Mare (Hurmuzaki,
XII, P. 948).
Ulterior e numit la comanda cettii Alba Regard' (Szkesfehrvr). Dupg cderea aces-
teia sub turci (la 29 august 1602), chid cade si el prizonier, fiind dealtminteri rgnit, avem
un ecou despre el Intr-o mentiune cuprinsg in scrisoarea mantovanului Zucconi (secretarul
lui Basta), dind de stire c." nepotul lui Isolano s-ar fi turcit si c el insu.si ar urma s
fac la fe! (Veress, Documente, VII, p. 120). In realitate, el nu s-a turcit, ci a rgmas prizo-
nier, murind In captivitate la Iedicule.
Raportul ski din septembrie 1598, de la Oradea, ni-1 aratg In calitatea sa de inginer
militar priceput la fortificatii. Dealtminteri, comanda o avea atunci Redern, iar cgpitan al
retkii Oradea era George Kirly, cel care refuzg s primeascg in castel i cetate trupa de
1600 de oameni trimisg de arhiducele Maximilian ail un ordin scris al impgratului. Cu
ocazia luptelor, Isolano a fost gray rgnit la fat si la mina sting (Spontoni, Historia Trans.
p. 77).
Trebuie /5murit c situatia Oradiei era ca total special. Acest oras si cetate, sediu al
unui comandament militar insemnat, fusese cedat lmpgratului Impreung Cu Transilvania si
toate teritoriile si posesiunile lui Sigismund Bthory. Dupg renuntarea formalg din 4 aprilie
1598, Oradea impreung cu cetatea ei fuseser ocupate de imperiali, care Isi aveau acolo o gar-
nizoang asemenea celei din cetatea imperialg apropiatg Satu Mare. La re'intoarcerea neas-
teptatg a lui Sigismund, doug luni dupg renuntare, el nu a mai putut reocupa si Oradea
ximas habsburgilor. De la revenirea sa In august 1598 si Ong la a doua renuntare in favoa-
rea lui Andrei Bkhory, In martie 1599, situatia sa a fost destul de ambigug. O reme
s-au purtat negocien i cu Casa de Austria pentru anularea pur si simplu a renunfrii, si
revenirea la situatia dinainte, cu retrocedarea Oradiei. In cursul acestora s-a produs
amenitarea Oradiei de cgtre turci. Sigismund a pornit cu armatg In directia orasului, dar
a trebuit sg se opreasc, intruch aceast aprare de turci ar fi Insemnat i smulgerea ora-
sului din mtinile imperialilor, cu care se purtau tratativele amintite. Dealtminteri cetatea
a refuzat sg-si deschidg portile 5i trupei arhiducelui Maximilian pornit In ajutorul su,
motiv1nd aceasta pe absenta unui ordin expres al Smpgratului. Cum raporturile din sinul

106

www.dacoromanica.ro
Casei de Habsburg se caracterizau printr-o instabilitate a pozitiei arhiducilor Maximilian
si Mathias, men/inuti de imprat in stare de permanent rivalitate, arhiduccle Mathias
fiind generalisim si avind sub ordinele sale pe arhiducele Maximilian, acesta din urm a
vzut in acest refuz o jignire a sa si o stirbire a drepturilor sale. In realitate, orklenii,
care profitaser de perioada de relaxare a autoritkii, insotind plecarea principelui pentru
a alunga pe preovii catolici instalali de acesta, si a relua bisericile care le fuseser date,
se temeau de sanotiuni atit din partea acestui Habsburg, cit si din a fostului principe. Pri-
mejdia turceasa li se prea mai putin real decit cea a ocuprii de eitre armatele unuia
sau altuia. Turcii au incercat un asalt contra Oradiei, dar dup citeva zile s-au retras in
urma pornirii ploilor, care au salvat orasul (Pentru descrierea fortificaOlor, precum si a
operaliilor turcilor, vezi Spontoni op. cit., pp. 74-75.

www.dacoromanica.ro
CONTELE GIOVAN MARCO ISOLANO
CATRE CAPITANUL FERRANTE ROSSI'
p. 193 (Descrierea cettii Oradea)
1598 septembrie 23, Oradea.

Azi dimineata am sosit in aceast cetate i


indaa dup prtnz am fost s recunosc fortreata2 i. pe diduntru i pe
dinafar, care ca s. zicem aa este un haos destul de mare de cinci
bastioane, dar cu mult inferioar (fortreTii) de la GOO, atit ca mrime cit i
ca buntate din toate celelalte privinte. Are bastioanele fcute in diverse fe-
luri qi in cea mai mare parte neurrolute cu pmtnt, dar toate fortificate cu
zid, afar de unul care e reacut cu totul de jur imprejur cu palisad.
Curtinele4 nu au nici ele aproape nici un val5. Sarqul e destul de lat dar

' Traducerea s-a ficut dup' textul italian publicat in V er es s, Documente, V,


pp. 193-194.
2 Piazza.
3 Giaverino
4 Cortine.
5 T errapieno

108

www.dacoromanica.ro
inegal, in unele locuri avind 40 de pasi, in unele ceva mai mult, In altele
ceva mai putin. Contraescarpa e foarte scuncl, neavind in unele locuri
nici dota picioare7 si in putine locuri cel mult cinci ori sase, In asa fel c
incinta este descoperia /1 in afar pin" jos. Ins, chiar dac aceast fora- P. 194
reat are cusururile acestea, si ilia altele, pe care ar fi prea lung s le art,
mi se pare c ea poate fi aprat onorabil citva timp, folosind unghere de
retragere8 potrivite ce se pot face datoria unei imprejmuiri vechi, mai ales
c e inuntrul imprejmuixii noi (chiar dac e fr mare insemntate)
precum si In alte feluri, 6 fiind bastioanele aproaee goale meglio s'encon-
treranno li fornelli9 6 toate acestea se vor face daca se vor procura lemnele
si materialele la timp. Se poate scoate o mare cantitate din jurul santului,
uncle arborii, casele, gardurile vii si grdinile ajung peste 4any de jur impre-
jurul fortretii, si daca nu vor fi indeprtate ar putea s inlesneascI ope-
ratiunile de apropiere ale dusmanului. Domnul Redern" e de prere a o
apra, cu putin infanterie si folosind cavalerian pe care o are, terenul" care
are ceva 4any si palisad imprejur. Mine il voi vedea. Amintiti-i ilustrului
domn George's s'a," porunceasc trupei (regimentului) Preiner s vin iute,
6 s-i trimit o bun escort de cavalerie, si aceasta pentru ca s nu rl-
min incuiat pe din afar.14, cci pin in trei sau patru zile cel mult astep-
tm dusmanul.
Domnia voastr ilustrisimr s, ne trimit pari, sape, tirncoape, si co-
suri cite are in tabr, cci aci nu avem chiar de loc, si toat speranta
noastr e in ungherele de retragere, cum va tntelege domnia voastr 6 din
scrisoare si din desen si vom avea multi oameni la lucru.
Dac ar fi posibil de a tzrimite in grab citiva sptori militari" ar fi
lucrul cel mai bun.
Desenul 1-am fcut in grab fr compas. Se va putea trimite o copie
regeluila.

6 Passi ...
7 Piedi.
8 Ritirate.
9 Probabil: Se va putea mai bine face fa; focarelor de minare.
10 Melchior, baron von Redern, diver general (Marescalchus campi).
11 Et con sortite della cavaleria.
12 Terra.
13 George Basta, comandantul militar al Ungariei Superioare.
13 Non sia serrata fuori. Adia a nu alai poat intra dup investirea orasului de
trupele dusmane.
16 Minatori (genisti).
16 Arhiducele Maximilian, fost candidat la tronul Poloniei, continua s se intituleze
rege.

109

www.dacoromanica.ro
p. 195 Foreareara Oradiei [in 1598]
Gabion cu parapet de piatr, si este aproape de tot neumplut.
Gabion cu parapet de piatr cu tronierell pe dinuntru, si nu este
gol ,i nici umplut in intregime.
Gabion care are fetele lungi si e gol de tot si are ca aprare doar
valul.
Gabion cu parapet de piatr cu troniere pe dinuntru.
Gabion din palisad neumplut aproape de loc si fr parapet.
Partea din antui care are ap.
Partea din santul care nu are ap.
Biserica.
H.1. Palatul in playa din fata cruia stnt patru statui de bronz in
picioare si una ecvestr a lui Matei Corvin19 regele Ungariei.
J. Arborii si casele stnt aproape de sari% la aceast deprtare de jur
imprejur19.
Aproape toate curtinele sint Mi.' val, sau cu foarte putin val.
Fortreata este aproape toati' inconjurat de oras.

17 Deschiztur In meterez pentru teava tunului.


18 Confuzie cu Ladislau cer Sfint.
19 Vezi figura.

www.dacoromanica.ro
IOAN DARAHI
(? dup 1600)

Ioan Darahi sau Darai apartinea nobilimii mijlocii din


teritoriul cettii Satu Mare. Il aflm mai intli ocupind functii in legtur cu aceast cetate,
sub ordinele directe ale comandantului Mihail Szkely, viitor comisar imperial in Transilvania
'in 1600. La 31 august 1598 ja parte, din porunc, la judecarea fostului cancelar Josica, in
cetatea Satu Mare, in calitate de jurat alturi de alti sapte nobili din regiune, care au lsat
pedepsirea la aprecierea Impratului. La 9 iulie 1599 e imprumutat de Mihail Szkely domnu-
lui Trii Romnesti, pentru a dubla In tain, si a inlocui la primul prilej pe secretarul de
limb maghiar, loan Rcz, bnuiti i apoi chiar dovedit de trdarea secretelor acestuk ctre
Andrei Bthory. De cie incredere s-a bucurat Darahi la domn in slujba sa improvizat re-
zult din destinuirile sale cu privire la uncle artificii necesare, dar primejdioase, poruncite
de domn, si de la care nu s-a dat in lturi. A participat la expeditia fulger impotriva cardi-
nalului Bthory, pe care o descrie cu o bogtie de amnunte vrednic de atentie. Insrcina-
rea sa de secretar interimar i probabil si de tlmaci al domnului ja oficial sfirsit la 10 de-
cembrie, dud primeste slob ozirea de plecare. Dar, intors la vechile sale rosturi la Satu Mare,
sub ordinele comandantului cettii, este trimis de acesta cu unele comunicri la Alba Julia;

Ill

www.dacoromanica.ro
Mihai Viteazul 11 rqine in preajma sa, de la 9 ianuarie ping la 4 februarie, probabil cu in-
srciniri speciale. La 27 si 28 ianuarie, ernisarul imperial Carlo Magno, care 11 cunostea pe
domn, inc din timpul campaniei de la Dunre din 1595, si se bucura de o primire priete-
neasc, Incearc. zadamic sa-1 cear pe Darahi, pentru a trirnite prin el scrisori comisarilor
imperiali la Satu Mare, si se arati foarte nedumerit de retinerea acestuia de ctre domn.
Scrisorile au trebuit &I fie expediate, asadar, cu intirziere, prin alt curier. La 31 ianuarie,
Ungnad scrie din Satu Mare, mrturisindu-si propria ingrijorare, ca i a lui Szkely, pentru
faptul c subalternul su, Darahi (der hineingesannte diener Darai) trimis la domn de trei
sptmini, nu s-a reintors i nici nu a scris nimic. Araindoi, gindind sperigi la soarta secre-
tarului trdtor Rcz, executat nu de mult, se Intrebau dad Darahi, care fusese folosit ca
secretar nu a ptit vreo n'ipast din cauza vreunei bnuieli. In sfirsit, Darahi reapare la 4
februarie, trimis de Mihai la Dej, in intimpinarea comisarilor. El aduce lui Ungnad o scri-
soare a domnului scris in limba maghiar. dou zile dup aceea (6 februarie) comisarii
mentioneaz din Cluj o dare de seam a sa despre cele aflate de el, in acel rstimp in Tran-
silvania, Hurmuzaki, XII, p. 680) si care privesc (?) pe maiestatea voastr" (des Darai
Relation . . . was er die Zeit fiber in Siebenbfirgen vernumben, die vernemben Euer Majestat
aus Einschluss). Se subliniazc umbra' tot felul de zvonuri pentru i contra lui Mihai si a
lui Sigismund Bthory (care din Polonia si apoi din Moldova pregtea o agiune n Transil-
vania), mai adngind a nu lipsesc oamenii ru intemionati care ti sugereaz domnului ginduri
rele primejduind pe slujitorii credinciosi ai impratului. Cum comisarii alctuiser rapor-
tul in comun sau mai bine zis redactat de Ungnad, al erui stil e hotrit deosebit de al lui
Mih. Szkely, carc In vremea aceasta era g serios bolnav, avem aici foarte probabil un ecou
divergent, al clor doi comisan: Szkely favorabil domnului i indignar de calomniile rspin-
dite (Hurmuzaki, XII, p. 633 din 21. I. 1600), Ungnad, dimpotriv, duvoitor, si influemat
si de soaptele, i insinurile lui Petru Armeanul contra solilor romani Stoica i Mihalcea, tri-
misi la imprat, si in general a boierilor din preajma domnului. Aceast dare de seam
(Relation) este, fa'd indoial, una si aceea.si cu darea de seam, dezvoltat. reprodus de noi
la pp. 117 s.u. si care este conceput intr-un spirit identic cu cel al expunerii flcute de
solii domnului la imprat in acelasi moment. Lucrul pare destul de plauzibil. Ar rezulta, deci
Szkely hotrste s o trimit ca o dovad a sinceritlii domnului, iar Ungnad, dup ce
a formulat intrebrile cele mai insidioase, are grij s adauge comentariul sn plin de: insi-
nuri. Trei zile dup aceea, cei doi comisan i ficeau intrarea solemn in Alba Iulia.. Este
foarte probabil c." in suita lui Mih. Szkely se ala i Darahi, care nu mai e mentionat, pink-
la 8 martie, cind comisarii ajunsi la Brasov unde ti precedase domnul, anuna c Darahi e
gata de plecare spre curtea imperial, dar c domnul a dispus s mai a.stepte dou zile, pentru
ca s asiste la primirea ceau,sului de ctre domn, spre a putea da seama mai precis despre
aceasta impratului. La 9 martie e de fat la primirea solemn, a ceausului afad din .oras
la inminarea celor 2 steaguri rosii de domnie. La inapoiere, domnul a poruncit lui Darahi
comunice comisarilor s nu-1 intrebe nimic despre aceast intimpinare solemn, cci el trebuie
s se supun uzantelor mai vechi. El stie bine ce va face sau ce va lsa nefcut. Darahi
raportind apoi acestea, a spus c domnul era vesel la pornirea Inaintea soliei turce.sti,
dar s-a artat foarte trist dup aceea. Ce inseamn aceasta stiu doar Dumnezeu

112

www.dacoromanica.ro
Misiunea incredintati de /vrih. Szkely Itu Darahi capki un sens cu totul deosebit,
Tac i urmirim imprejuririle care au determinat-o (Hurmuzaki, XII, pp. 764 i 771).
De la venirea comisarilor se crease un climat de suspiciune, datoritg lui Ungnad. Cum
rapoartele trimise de comisan i skit redactate de acesta aproape in Intregime, Mihai Szkely
apirind doar uneori la sfirsith in the o frazi, ele ajung la un ton ptima i inveninat
la o exploatare a tuturor aparentelor, zvonurilor, insinurilor, ristilmacirilor, mai ales
dup cirtoria pini la Brasov in care comisarii (recte Ungnad) se socoteau desconsideran
de domn i dusi cu vorba de vistierul Stoica. La 3 martie lucrurile se incurcaseri intr-atit,
inch era nevoie si se tragg o concluzie de bun-simt. Acest lucni '11 va face Mih. Szkely
care, prisind calea argunilor avockefii ale lui Ungnad, expune dar ea* nu mai poate fi
vorba de cererea unei cesiuni a Transilvaniei, sau de o tirigineali primejdioasi, ci de
adoptarea unei alte formule: o confederatie Insonti de angajamente asa-zise compactata",
puse eventual sub controlul papei. La sfirsitul acestui raport, Mih. Szkely adaugi (p. 749)
a el vrea trimit chiar de a doua zi pe propriul su slujitor inn meinen Ebehafft (?)
la Pressburg-Pojon (Bratislava) [unde se tinea dieta Ungariei Superioare (Landtag)].
Scopul acestei hotirki reiese din sarisoarea adresati de M. Szkely direct, la 6 martie,
consilierului Barvitius, pe care 11 roag s obtini o schimbare de atituciine a curni imperiale
fa; de Mihai, care nu trebuie impins la desperare prin incetineala i lipsa de tntelegere
manifestate ping atunci de el. Trimite acest apel prin Darahi, pe care nu-1 numeste,
dar 11 desemneazi dealt' de limpede: D iser Mann von Adl pe care i I-am lmpru-
mutat lui Mibai, fi care a lost de lard la lupta [contra lui A. Bthory] i c are va ;ti
s spuni multe lucruri domnului meu despre Mihai vocl*". Cum
Darahi nu a putut fi trimis indati, Mih. Szkely mai adaugi un P.S., la 8 martie asi-
gurind [pe Barvitius] (p. 767) ci poate vorbi in toati siguranta cu acest Mann von Adl
care este cu tofi ai sal fi cu toate bunurile sale sub supunerea lmparatului, avIndu-si casa
fi curtea la o mila de Satu Mare. Sa' nu se teamrs de vreo Inselare sau firetenie sau nea-
devar.din partea lui. I- am poruncit s spuni tot ce ;t je cind va fit ntrebat,
sa' nu ascunda (verhalten) nimic, condisia par: de el (das bezeught er sich) ca sa' nu mearga'
clam,: mai departe ceca ce va raporta. Totodat ti scrie i lui Carlo Magno in acelasi sens
lui Barvitius. La 10 martie (p. 769) ti scrie iar lui Barvitius c Darahi a mai fost
rennut pentru a consemna stink (zvonurile) care circuli i care nu pot face deck rgu
In sfirsit, pleaci Darain la 10 martie la oree 10 noaptea, ductnd i scrisori ale domnului
fi unele. scrisori originale interceptare de ale lui Sigismund Bthory, care se afla instalat
in Moldova de unde uneltea Cu partizanii si din Transilvania. Absenta lui Darahi se va
prelungi pia, la 3 mai, intirzierea sa datorindu-se comisarului imperial, doctorul Pezzen,
pe care trebuia sg-1 insoteasci in Transilvania. Dar acesta nu se mai urnea din loc, tot
zibovindu-si plecarea, iar apoi cilitorind fr nid o grabi. Pe la sfirsitul lui aprilie, Mih.
Szkely scrie din nou in mare tain (p. 879) unui consilier nenumit, probabi tot Barvi-
tius; =kind cit riu face atitudinea lui Ungnad, care 11 scoate din fire pe domn la fiece
prilej; fi cit de putin sigure slut informanile pe care le aduni. si le comunici mai sus,
fa'ri le intelege, cum se intimpl de pildi cu cele cuprinse in raportul catre impgrat
din 25 aprilie. In adevir, o citire mai atenta a acestui raport scoate in evidenti dezacordul

113

www.dacoromanica.ro
total dintte cei doi comisad (pp. 869-871). Tot inceputul plin de bnuial li apartinz
lui Ungnad. Apoi deodat la mijlocul raportului intervine Szkely, afirmind sus si tare
sinceritatea domnului i ficind udri pentru izbInda lui. Dar in partea final, Ungnad
reapare, ficind iar parad de zel, neprecupetinduli ostenelile pentru a Intocmi o expunere
a tuturor chestiunilor tratate in audienrele la domn, desi recunoaste c lucrul este greu,
pentru ca* interpretii domnului se schimb de fiecare dad. De aceea, de fapt nu intelege
mare lucru, durd cum arat in tain Mih. Szkely. Pin: la reintoarcerea lui Damhi este
inventat un nou curier i totodad informator al comisarilor la domn: croatul Fr. Barilovici
(Bariglavitsch"), care simte de Indad pulsul i prezint. lucrurile in sensul lui Ungnad.
Chid apare, In sfirsit, Darahi la Alba Iulia (la 3 mai), este trimis in tabra domnului
la Brasov, uncle ajunge la 6 mai.
Scopul trimiterii sale fusese, pe de o parte, acela de a-i vesti domnului sosirea apro-
piat a doctorului Pezzen, aflat la o deprtare de dou: zile de drum de Casovia la
intrarea lui Darahi in Transilvania, pe de alta, de a-i infltisa plingerile comisarilor
impotriva logoftului Teodosie, care nu-i lsase s se indrepte spre Cluj si Satu Mare in
intimpinarea lui Pezzen, dar mai ales dorinta de a fi informaiti de ce se petrece in tabra
lui Mihai. In ziva de 11 se intoarce Darahi cu 3 scrisori, dintre care una adresad special
lui Mihail Szkely, dar fill nici un rspuns la plingerile comisarilor, deck un mesaj verbal
ca domnul trimite pe banul Mihalcea, care va veni s vorbeasc personal cu ei. De scri-
sorile erau date din 7 mai, Darahi nu a plecat de la domn declt In ziva de 9 mai,
dud i-a sosit acestuia o veste rea din Moldova In legtur dup spusa vistierului Stoica
Cu o conspiratie a partizanilor lui Sigismund din Transilvania, si a moldovenilor. A
fost mare vuet. Domnul a tunat si a fulgerat si a mlnat in grab restul oastei in Moldova,
plecind 6 el ca o furturd. Comisarii ar fi dorit ca Darahi sa-1 mai fi urmat pe domn si
In Moldova, pentru a putea primi de la el informatii mai proaspete, dar Darahi s-a
scuzat c nu mai putea s riste a fi vzut de domn In marele clocot de suprare a acestuia
(904). Acelasi Darahi nu mai contenea povestind wie der Man gewiet (gewiirtet) getobt,
cum a minar din urm oastea, care rmsese In tabr. Expediat din nou de comisad cu
scrisoricatre Mihai, mai inainte de 31 mai, (dud plead spre domn Fr. Barilovici,) este
trimis din Iasi In ziva de 4 iunie i ajunge la Cluj In dimineata zilei de 12 iunie. La
intoarcere, el Intocmeste o dare de seand despre cele observate sau aflate In Moldova.
Acest text fr numele celui care l-a scris poart: totusi o insemnare destul de dad. Auto-
rul e adtat a fi slujitorul dommilui Szkely, plecat la 4 iunie din Iasi ... etc. Este con-
ceput aproape in Intregime intr-un sens favorabil domnului. Declarantul struie asupra
spiritului In care consided domnul tratativele sale cu turcii. Abia clad la urnd se Intuned
imaginea cu mentionarea foametei din Moldova si a nemultumirii pedestrasilor poloni care
s-au predat la Suceava. Ca si raportul dezvoltat tedat de noi la p. 117, intformatiile acestea
finale par a rspunde la Intrebri precise, puse anume ca s reiad unele trdturi nega-
tive. Dar si aid mentiunea pIrjolirilor este corectad de aceea a scutirii de bir acordat
de domn. Poate c i aici avem un indiciu al divergentei dintre cei doi comisad, reflectad
In atitudinea prudend a martorului.

114

www.dacoromanica.ro
_ _ ...
. // le ' ' . ..

- .,
t--, .o, g
11
'' : -. ItA; '1.'211
--f ; .

vi.
:
A, ....' ss .4.k."... -,,,, ,. ,. \ &--...94.
o.,4...-"6 ..

.
r4.
4- ,......
. ,_-. ..,
., '
44.: ,-;
.:

'
,
... ,
.. .4
-

,..
,,,
;
.6' %....,

..
,.

t4t444
..

:',,,
,
-,:.
*P Id
-4 o
t''' ;
,, '
4- --
-Y1
- ,,,. . ,,,--...,,
' li '
,...,. -

'
-, v
t 4 y

fL3 ' 4
1

"--!!!",
ti..... .;" :'

`'..,1,''',- " PC
1I,1 ..,,,,e.
v..
,e.--,,
1

R.t.,A,
.
.,

'
ak

. P..,,S..
:'..:i

,...
_11
, --1
.1 .......0.
riE.' .....---.- - .
.._...4_,..K., .
-
,...,
- 7.- ,,
-17.--..
- -, ---'. -,,
.- -1-....
r;
... ..,P1
, "
,
i.
,
o..

h'.'
,. 4
,I
,
, -
R.
9 ''''%,,.- ' '.,
'- 1j...'
A
'
. a
'''
N.

Vf;
i ;...Ciff,..2).
:I ''f . .
'
. k

,.. ''..
a , 1...... . I'll i:
0,r,
X.
si.
' , .4 . '1.**.. b. 1
...
. / 1

' i

..I.i,..,*-
,- t './1/-. 1.': . ..
-

1,.. I..s.., , .
......,
. .
' , '',..i .;:t :',.. - - ,

-- ,. ' t.---A cum prittl .- S-.C,r.:C!', , 1.... .--' ..,


_.

-- ----
s---4.;z .._,wc)-.'
'-'-..i....!.--;-;-
_-_-3- 1-.,::...--
- I--6-..---si.r.'
_. __ ,.:-$..-_-
- -
- '
.7.7,,,abes.,f-,,,,It.., --
Kiri..._ fie:: "/Airt.T. . I

N.. -i ...;.-.:?....,r..-,r; et .E.re/.... ..; Ste(it,V..1.0.1*.y.-t-,:v:44'7,.. :0'...i:. ' s. :.


, fre-rel4ViCIF:',a f Itl.74.i .4:1- '". e"..'../.1'.., firff 0 449.e.
r '
.. ee A; r ...L.:it,' .. ..mt1.-,-... i,--/... ar4-14'W 5::de. ' - * ' .,/- ,: . , ...% f
"
.
..
.*... c,4/a.6:.:,, ,V.r.../.,4-,/......,,,,,
.. ,e;',.' ....;.; "`...- ',D.-7x ,-7.1.7 ...If., , ;&,,... ''',;,

Mihai Viteazul la 1601 (dup5, gravura lui Aegidius Sadeler) (N. Iorga,
Domnii dupa portrete i fresce contemporane, Sibiu, 1930,
pl. 74)

www.dacoromanica.ro
Arbiducele i Iathias (qamp5 contemporan5)

www.dacoromanica.ro
Arhiducele Maximilian (idem)

www.dacoromanica.ro
Hatmanul Jan Zamoyski la 1600
(stamp contemporan)

,...

IDANNES ZAMOIS141, DE ZA
MAGNVS- CANCEI-LARIVS MG/41 POD
1 A..., ET IN X MILITIA.: Awari Aite

Isclitura hatmanului

www.dacoromanica.ro
Stilul raportului anonim din 12 iunie se apropie de acela al celor dou5 d5ri de seam5
ale lui Darahi, analizate de noi n volumul de faf. Si de asti data informatille slut de un
mare interes. Dar abia sosit, Darahi trebuie din nou s5 alerge in Moldova, la Iasi, unde
afrim la 17 jume; nu stim la ce dat5 serie din Bac5u comisarilor, care primesc scrisoarea
la Cluj la 24 iunie. Trei zile dup5 aceea, in seara de 27 iunie, soseste la Cluj Darahi, insotit
si de Barilovici. $tirile aduse stilt inatisate in rezumat in raportul comisarilor in lumina
cea mai nefavorabil5 pentru domn (Hurmuzaki, XII, p. 952). Nu se precizeaz5 ce anume
a spus fiecare. S-ar p5rea. msa c5. In acest duo, Darahi se arat5 mai rezervat (Hurmuzaki,
XII, pp. 952-953). Se multumeste sa repete ce i-a spus domnul cu privire la purtarea
imbietoare a turcilor i atarilor, regretind absenta lui Pezzen, care s-ar fi putut insinua"
cl (desigur in eventualele discutii in vederea incheierii unei intelegeri mai cuprinztoare
intre imprat i turco-t5tari).
Cu raportul scris din 12 iunie i cu ecoul mai putin precis al celar observate indat
dup5 aceea, se incheie seria &I-nor de searra ale lui Darahi, precum i tirile ing5duind o
reconstituire aproximativ5 a activiatii sale. In concluzie, putem fixa urmkoarele jaloane.
La reIntoarcerea lui Darahi la Satu Mare, in decembrie 1599, el a o povestire a infringerii
cardinalului, pe care curind dup5. aceea Ungnad o trimite lui Barvitius (la 31 dec. 1599).
Era tocmai momentul chid se pregrea trimiterea la pap5 a unui emisar al impratului
care s5 duc5 la Roma dovezile intelegerii cardinalului cu tuncii. Ungnad ca protestant
(dealtminteri r5u v5zut de pap5, care cerea inlocuirea sa din postul de Comisar imperial)
era desigur bucuros sa loveasc5, dintr-o piatra, i in Cardinalul A. Bthory, i in candi-.
nalul Malaspina. Se poate ca aceasta dare de seam5 s5 Pi constituit micul raport al lui
Darahy dupa minunea sa la Mihai Viteazul. Dupi eclipsa sa de o luna de la 5 ianuarie
pinI la 4 februarie (chid vine s'a intimpine pe comisan i la Dej) Darahi este invitat de
comandantul s5u Mihai Szkely s: raporteze arainuntit tot ce a v5zut In timpul
sederii sale pe ling5 Mihai Viteazul, anume tot ce ar putea lumina atirudinea acestuia
att fat5 de cardinal, de poloni, de turci, etc., tit si de implcat. Acuma i se pune in fat5.
un chestionar destul de steins. 11.5spunsul constituie raportul lung din volumul nostru, care
corespunde la asa-zisa des Darai Relation" din 6 febr. (Hurmuzaki, XII, p. 680). In
manic aprilie Darahi expune lui Barvitius imprejur5rile infringerii cardinalului, folosind
prti din raportul lung. Credem c5 este textul raportului nostru scurt. Nu stim
de mult se apropie de primul text, trimis de Ungnad la 31 decembrie 1599 aceluiasi
Barvitius. In sfirsit, la 12 iunie raportul despre Moldova este lurks tot ca o replic5
in dialogul dintre cei doi comisan.
Rapoartele lui Darahi ofer5 4tiri unice pentru intervalul cit a slujit de secretar lui
Mihai Viteazul. Totodat5, urm5rirea imprejurarilor in care ele au fost scrise arunc5 o lu-
midi mai vie asupra dualifitii de veden i dintre comisarii imperiali Ungnad 6 M. Szkely.
Daca aportul ion informativ a fost valorificat cu prisosinti Ora acuma de istorici ma-
ghiari i romni, incepind cu Szamoskzi i continuind cu Ion Sirbu i Nicolae Iorga
cerilalt aspect al ion e dat la lumin5 acum pentru prima oar5. De asemenea, atribuirea ra-
portului anonim asupra situa,fei din Moldova aceluiasi Darahi nu a mai fost sugerat
pin5 acum.

115

www.dacoromanica.ro
Pentru lmurirea unor puncte mai Insemnate din aceste texte InfAiate aici vezi
Observaliile critice, adugate la urm (13. 145).
Am cuprins dup cele dou rapoarte principale ale lui Darahi scurta relatare ano-
nim despre primirea ceauului turc de catre domn la Brawv, aceasta fiind de fapt o dare
de searn indirect a sa dup cum reiese din context. In sfirqit, contribuTia sa se
incheie cu raportul anonim despre expedivia rzboinic din Moldova. Spre deosebire de
cele dou rapoarte principale, la care notele urmeaz continuu, la aceste dou relatri din
urm ele sInt redate independent, spre a lsa textelor un fel de autonomie.

www.dacoromanica.ro
DARE DE SEAMA CATRE MIHAI
SZKELY1

f1600 februarie sau 1599 decembriej

Write doamne cum domnia voastr strlucit


m-a trimis n ziva de 9 iulie a anului de fa; din cetatea Satu Mare in p. 427
Tara RomaneascI la strlucitul voievod Mihai impreun cu familiarii curtii
domniei sale strlucite, Teofil Grecu2 i Gheorghe Horvth3, ptn n ziva de
10 decembrie cind mi-a dat slobozire de plecare, domnia voastr tmi cere
acuma s ark tn scris cele vzute 6 auzite In tot acest timp, ceea ce voi
1 Traducerea s-a facut dupa textul latin publicat n Hurmuzaki, III, 1, pp. 427-433,
adresat lui Mihai Szkely, comanclantul cetatii Satu Mare. Pentru data, vezi mai jos p. 145.
Observatii critice.
2 Negustor bogar purtind numele de Kiriac, vezi Veres s, Documente VII, 13, 15,
interventiile sale din anul 1602 la impa..rat pentru ca s i se restituie suma de 6 800 de
talen i imprumutata de el lui Mihai Viteazul pentru plata ostasilor din Transilvania in anul
1599. In martie 1602 face parte din solia ltu Radu Serban la curte. S-ar putea sa fie din
familia lui Teodor Chiriac, care iscale,ste ca vames al Moldovei arturi de Battista Amorosi
(la 2 iulie 1597) o scrisoare catre judele Bistri;ei (Hurmuzaki, XII, pp. 308.309).
3 Neidentificat.

117

www.dacoromanica.ro
arta eh mai pe scurt pe cugetul meu dup credinta ce o am fa. de dom-
nia voastr strlucit.
Am ajuns la mria sa voievodul in ziva a zecea4 a aceleasi luni in
tirgul numit Ploiesti. !titre altele s-a bucurat voievoclul c <domnia voastr>
i-a trimis pe propriul su subaltern5 a crui familie onorabil si ale crui
bunuri se afl sub ascultarea mAiesttii sale, <dup cum> aflase prin
scrisori de la trimisii si care erau la domnia voastr tn Satu Mare, si
mi-a atras atentia s.' nu cumva s. am vreo legtur cu secretarul su5, vdit
neindoios trdtor. In jurul lui 1 august au sosit solii si de la Praga,
de la maiestatea sa, Grigore Balogh? si loan Ragusanul5 i s-a bucurat de
scrisorile pe care i le-au, tnftisat de la maiestatea sa si de la arhiducele
Mathias, cu capul descoperit a srutat peceTile de la amindou scrisorile.
Si dud a aflat c sufletul impratului si al arhiducelui Mathias5 ti este atit
de favorabil i c. este ludat statornicia lui, a declarat cu mare smerenie
emotie c va rmine totdeauna acelasi i c el trebuie s moar sau
inving pentru oastea crestin.
Dup putine zile au venit i ceilalti soli ai voievodului de la maiesta-
tea sa <anume> Petru Arrneanull si Stefan Pethnehzin care in urma tr-
Decima (Cum Insg plecarea din Satu Mare fusese la 9 iulie, se vede limpede
nu poate fi vorba aid de ziva a zecea, ci mai probabil a 16-a (sedecima) sau a 17-a. Vezi
discuiia din Observa;ii entice.
5 Darahi apartinea jurisdictiei cettii imperiale Satu Mare Este foarte probabil cg a
fost ales dintre oamenii de incredere ai comandantului Mihai Szkely, care vorbeau i romi-
neste. Tot astfel si ceilalti emisari maghiari menvionari mai jos: Grigoritg" Balogh, Pethne-
hazy etc. $ti-au, desigur, romne$te.
6 loan Rcz, secretarul de limbg maghiar $i lating care se bucurase de toaa incredekea
domnului, fiind folosit ca tlmacj la venirea comisarilor imperiali la Tirgovi$te in anul
precedent. Aceleasi rosturi trebuia sg le implineascg acuma in mod tainic Darahy, ping la
confirmarea bgnuielilor domnului si la alungarea lui L Rcz.
7 Neme $ ungur in slujba lui Mihai, vezi Hurmuzaki, III, 1, p. 311 si Hurmuzaki,
XII, pp. 418-419. In noiembrie 1598 fusese trimis impreung cu Marco Iovan, ragusanul, la
impgrat ducg steagurile turce$ti capturare in Bulgaria. In 1599 a fost trimis la Praga.
La 20 ianuarie 1600, Ungnad observg cu acrealg cg el este tare si mare acum la dorm, $i
cg ar trebui cistigat prm atentii apreciate la vreo 600-700, ba chiar 1 000 de taleri
(ibidem, p. 628). Acelasi comunici la 2 februarie (p. 671) cg Grigore Balogh, zis Grigoritg.
(Gregurcz) a murit de o) singerare (hat sich zu Todt gebluet) pe care comisarul o sotoate
suspectg, lasind dupg. el 20 000 de talen.
Este Marco Iovan, folosit in alte misiuni impreun cu Gr. Balogh. Vezi si
si
P. P. Panaitescu, Mihai Viteazul p. 150.
Fratele si succesorul Iui Rudolf al II-lea. El comanda for;ele din Ungaria Supe-
rioar. si avea un cuvint de spus in miscgrile de trupe ale impgritiei.
" Vezi biografia sa in vol-umul de fatg.
Folosit in diferite misiuni de cgtre Mihai Viteazul. Vezi $i N. I org a, Istoria
lui Mihai Viteazul, I, pp. 271-274. In septembrie 1598 este trimis in solie la arhiducele
Maximilian, care in rgspunsul su din 29 septembrie II calific drept mare comis (egregium
stabuli praefectum) (Hurmuzaki, XII, 394). In lupta de la Selimbgr comanda o trupg de
200 de begii.

118

www.dacoromanica.ro
drii suszisului secretar fuseser dusi mai indi la Alba <Iulia> la Cardinal si
dintre care unul <anume> Stefan Pethnehzi, pe chid era transportat acolo, ne-
pudnd distruge sau ascunde scrisoarea arhiducelui pe care o avea la el, din
cauza paznicilor, a Inghivit-o pe drum. Cellalt ins cu o siretenie uimitoare
a dus scrisoarea maiesttii sale Odd' la Voievod. Odat cu sosirea acestor
soli au venit12 i trdtorul, acela si cum nu a putut afla nimic de la ei
nici chiar de la voievod despre cele incheiate, zdruncinat de faptul c a
socotit c voievodul ti bnuieste, a scris in aceste zile Cardinalului o scri-
soare in sensul acestals: Luminate principe, solii stpinului meu au ajuns
aici de la impratul romanilor, nu stiu ce solie au adus; nu vorbeste nimic
cu mine asa precum obisnuia mai tnainte. Ins cum celui ce vegheazti
vine intotdeauna ajutor, lumin.tia voastr s vegheze i intr-o direcTie si In
alta, Indeosebi mns s ja seama din spre germani c.ci eu voi lua seama
intotdeauna aici i voi fi treaz. Dar s stie bine lurrintia voastr c im-
pratul romanilor" urzeste ceva cu voievodul impotriva <lumiratiei voas-
tre> si a trii prea scumpe. S pun de indat s fie prinsi oriunde vor
putea fi ajunsi solii i curierii stpinului meu cci stilt trdtori ascunsi fat
de lumintia voastr i fa t de Tar, i s se ingrijeasc. s fie pedepsiTi dup
cum merit. s-mi trimit cit de curtnd pe un om al su de credint
prin care am de end s-i vestesc prin viu grai toate cite le stiu despre
toate lucrurile."
Aceast scrisoare o intercepteaz voievodu115, 11 priruzle pe trdtor
despoaie de toate bunurile sale. Peste citeva gptm(ini, la cererea tuturor
soldatilor si ungurii6, ti las s plece. In ajunul luptei fuge la Cardinal,

12 Text defectuos. Cum legatis istis advenit proditor etiam, cci din raportul scurt
(v. mai jos ...) rezult ciar c el nu a venit impreun cu ei, deoarece intilnindu-i acum,
cauta s afle de Ia ei taina tratativelor purtate de ei. De inteles in sensul c tot atunci
dud au venit solii, a sosit tractitorul acela (care i-a intilnit acum). E posibil s fie o
citire groit advenit in loc de convenit (s-a intilnit cu aceti soli , .. etc.).
13 Sta sententia. Formul folosit pentru o redare din memorie a unor texte in-
ftiate in esent i nu ad litteram. De comparar acest rezumat cu cel din raportul scurt
(mai jos p. 134).
14 Rudolf al II-lea. Vezi Hurmuzaki, XII, p. 435, Fa'spunsul imOratului trimis prin
Aloisio Radibrat la 4 iunie 1599, qi cel comunicar de el la 12 iulie (ibidem, 436) solilor ofi-
ciali trim4i de domn. De asetnenea, rspunsul din 23 iulie dat prin Petru Armeanul. Ati-
tudinea lui Rudolf era totui destul de nedar i ovitoare. In acela0i timp, el se lasa
atras s intre in unele pertractri indirecte ca cardinalul i chiar cu turcii, 4i mai ddea
min liber lui Basta s hotrasei in privinta actiunii lui Mihai Viteazul in Transilvania
(ibidem, 451) in unire i cu doctorul Pezzen.
15 Probabil la sfillitul lui august, deoarece la 7 septembrie Basta menvioneag faptul
trdrii i graba domnului de a zori din cauza aceasta intrarea sa in Transilvanial (Hurmu-
zaki, XII. p. 454).
16 Si anume, cu prilejul jutimintului depus de ei In ajunul pornirii la lupt.

119

www.dacoromanica.ro
pentru care fapt 10 ja pedeapsa" cuvenit crimei sale. Voievodul a ascul-
tat scrisoarea maiestAii sale pe care o adusese Petru Armeanul precum
cuprinsul solieile, dar ce va fi fost aceasta nu a destinuit domnul nima-
Dup ce a luat cunostint de aceasta, voievodul nu rnai astepta vre-un
alt sol 0 nici alte scrisori, ci se tot gindea la oastea19 turcilor, cit este aproa-
P. 428 pe 0 cum ar putea el sa-i in piept, i in care // prvi ale frii noastre
ar vrea <turcii> s dea nval, 0 de asemenea cum ar putea 4l> s. captu-
reze sau s dea la fund ravile incrcate cu masini de rzboi i tunuri
ce auzea <c ar fi> la graniva turceasc.
trig cum nu putea afla nimic despre oastea german2 i trecuse ter-
menul hotrit de maiestatea sa pentru expeditie, sr <era inconjurat> din
toate prtile de dusmani, i anume de transilvani21, poloni, moldoveni, turci,
si in fiecare zi era solicitat de sultan si de transilvani ca s incheie o
legtur, ibovind22 in athea frmtnari a mai trecut ceva timp. Cum
trecuse termenul hotrit pentru expeditie dup ce fuseserl chemate s. se
adune la poalele muntilor23 toate ostile de toate neamurile, el primeste
17 Vezi raportul scurt pentru amanuntele executiei secretarului tedator, I. 'Rcz.
i
0 serie de informatu pot fi aflate i Ia Szamoskzi, unde apar Ins. elemente fantastice
imprumutate rasunetului oarecum folcloric al acestui episod: vrajile mamei lui I. Rcz
apariTia tirzie a dulaului negru care trebuia salveze de la moarte etc.
18 Vezi rindurile lui Rudolf al II-lea din 23 iulie 1599 (Hurmuzaki, XII, p. 442) in-
vitind pe domn s dea crezare spuselor lui Petra Armeanul care avea comunice Wrbal
gindul Imparatului.
19 De aici incolo se trece la alt punct al chestionarului, ce poate fi reconstituit din
raspunsuri. Este vorba de imprejuerile in care Mihai Viteazul s-a vazut silit s prielkiica
steagul de domnie de la turci i sa se recunoasca vasalul lui Andrei Bthory. Amindoul
aceste fapte fusesera exploatate de catre dusmanii sai i in primul rind Basta ca
dovezi ale necredinwi sale faf de imparat.
20 In declaratiile sale, Darahi nu mentioneaza vestea prematura pe care ar fi trimis-o
domnul lui Basta, cum ca ar fi si trecut in Transilvania, ceca ce 1-ar fi obligat pe ooman-
dantul imperial sa schiteze o miscare si din partea sa, trimitind din calaretii sai silezieni la
Carei (de unde i-a rechemat dupa citeva zile, chid a sosit la el vistierul domnului, de la
care a aflat c acea intrare nu avusese loc). In mod normal, scrisoarea catre Basta at fi
trebuit sa fie scrisa chiar de Darahi, daca intr-adevair a fost vorba de o scrisoare, si nu
cumva de o informatie verbal data de curier i gresit inteleasa. O alta neconcordanta
este cea yrivind termenul hotarit de imparat pentru expeditie. Potrivit cu Basta, domnul
trebuia sa astepte un al doi/ea aviz inamte de a se mica (Hurmuzaki, XII, p. 454). Se
pare totusi c fusese fixat un termer% i anume la sfirsitul lui august. Pentru toata discutia
aceasta, vezi I. Sirb u, Istoria lui Mihai Voda Viteazul, si N. Ior g a, Istoria lui
Mihai Viteazul, I, P. 289 cu trimitere la Hurmuzaki, XII, p. 446.
Adica fortele lui Andrei Bthory. Pentru invelegerea sa cu Ieremia MovilL ven
scrisoarea sa de indatorire privind angajamentul de casatorie al lui loan Iffiu, fratele. sau
vitreg, cu o fiica a lui Ieremia (Hurmuzaki, XII, 437, act din 3 iulie 1599).
22 Cunctando = cistigind timp.
23 Ad alpes Erau adunate la granif 1'11c de pe atunci forlele care aveau - fie
folosite dup aceea la trecerea in Transilvania. Vezi mai jos compunerea lor cifrele
diferitelor trupe.

120

www.dacoromanica.ro
steagul i sceptrul .trimise de impratul turcilor24, si pe trimisii acestuia
i-a retinut ping acuma25 i dei ti slobozise de plecare din Transilvania tn
zilele din urmg, dar cind a auzit c turcii din tinuturile de margine au
nvlit in Tara Romneascg, i-a chemat inapoi in mare grabg si a trimis
chiar el in targ26 o scrisoare piing de amenintri pentru turci, i astfel
trimisii turci au fost siliti sg se intoara <la ei> cu destul rusine dupg
ce au slobozit pe toti cei prinsi27 i dupg ce au pricinuit doar puling pa-.
gubi romnilor.
Cum despre armata germang28 nu putea afla chiar nimic, si cum avea
la el pe solii turci, iar din Transilvania pe George Palaticz29, trimisul car-
dinalului, care se tinea de el in fiecare zi s incheie o leggturg trainicg",
nu mai putin si boierii, sfetnicii sii, crora le si acatase toat situatia,
a gindit ca ultim mijloc <sg se arate> ca si cum ar vrea sg favorizeze pe
acesti solicitatori <si> mi-a poruncit s scriu o scrisoare maiesttii sale in
sensul acesta. Luminate impgrate am luat seama cu mare grijg la cardina-
lul Bthory, dupg cum se cuvine unei slugi credincioase, dar nu gsesc nimic
la el, impotriva credintei; si el si principatul lui vor sg fie supusi credinciosi
ai maiestgtii voastre. O rog deci, pentru ca turcul sg nu se poatg bucura de
aceste frgmintri, sg-si potoleascg minia puternicg pe care o are impotriva
acestora si primeasc in mila si ocrotirea sa". Cgci el urmgrea aceasta:

24 Indatg dupa venirea sa in Transilvania, Mihai Viteazul l-a chemat la el pe ceausul


venit cu steagul de domnie al Tgrii Rominesti, pe care 11 lsase la Tirgoviste, pe lingg
vornicul Dumitru cel Insgrcinat cu cirmuirea ;aril dupg plecarea sa. Totodat il rugase pe
pasa de Silistra sg aibg grijg de targ. La Alba Iulia, de cum a sosit domnul, a eliberat pe
turcii aflati acolo ca prizonieri ai cardinalului, pentru a stabili relatii bune cu Poarta. Dar
la 21 .noiembrie el afli de intrarea a 6 000 de turd la Bucuresti, i indatg pune s fie
opriti. ceausii i turcii pe care i slobozise de plecare din Transilvania si prin care trimitea
daruri vizirului Ibrahim si hanului tgtarilor. Ibrahim, care era comandantul armatei turcesti
pornite contra Ungariei, se afla la Belgrad. Tratativele lui Mihai Viteazul incepute mai
Indio cu Mahmud, pasa de Vidin, au urmat apoi direct cu Ibrahim, nu firg piedici din
partea vecinului din Vidin.
25 Huc usque detinuit. Declarantul se referg ca timp la momentul declaratiei sale
fgcute comisarilor Vezi i mai departe: praeteritis diebus dimiserat.
turcis . . . minis plenam epistolam in provinciam misit adic. in 'Tara RomineascI.
27 Adic dupg ce au fost siii sg slobozeascg pe locuitorii robili de turci i dupg ce
incercarea acestora s-a soldat cu prea putine pierden pentru romani.
. 28 Gcrmanico (= imperialg). Se reia firul expunerii din dreptul notei 20, fiind acum
vorba de atitudinea adoptatg fat de cardinal.
29 Gre;it: Palatini (I), corect Palaticz. Este fostul ban de Lugo si Caransebes din
1584. In 1595 vine in Tara RomAneasc, pentru a primi jurimintul de credintg al dornnului.
El stie cu sigurantg. romineste. Tot el e acum trimis de cardinal la domn.
3 De firmo aliquo conficiendo.

121

www.dacoromanica.ro
ca s se interpun31 in acea treab a cardinalului prin Palaticz i prin trimisul
insusi al voievodului. Se intocmeste scrisoarea, se bucur Palaticz, se trimite
un exemplar cardinalului, i ca s nu poat avea vreo indoial am scris-o
si am subscris-o32 <chiar> la locul de gzduire33 al acestuia, fiind si el de
far: pe aceast scrisoare o trimite cu salvconduct prin locurile de sub st-
pinirea34 cardinalului i chiar porunoeste curierului voievodului ca s-si unmeze
drumul ctt mai iute, Ins voievodul ii ceruse acestuia s nu treac de Ca-
sovia. Cardinalul insusi a luat seama la acest lucru <anume> c voievodul de
aceea i-a trimis scrisoarea pentru ca imblinzeasa pe el si s. afle vesti
despre armata germanilor.
Dar clnd a inreles el35 prin curierul pomenit c germanii, care se
aflau n orawl Carei36 din cuprinsul Transilvaniei, au pornit inapoi spre
Strigoniu, a hotrit c trebuie sau sa in ving sau s moar pentru credinf,
si aduntndu-si soldarii i-a pus s.-i fac jurmtnt cu torii i <astfel> el
merge 'in grab cu toat armata sa pe care o imparte totusi sub munr137
Ora la tirgul Ploiesti. In timpul acesta soseste trimisul cardinalului, Pan-
crariu Sennyey" pe care pusese <voievodul> s fie adus in oras noapteal,
si tot noaptea i-a i dat drumul ca s" nu afle ceva despre expedirie, si pe
care 11 convinge c transilvanii nu trebuie s.' se team de el. Acesta <Pan-
crariu Sennyey> se intoarce la cardinal cu mare insuflerire, ca dup o
treab bine ticluit, noi urmm Indat cu o iureal uimitoare, trecem rnun-
rii, amain pe neasteptate pe oamenii transilvanului ce nu se temeau de nici
o primejdie, ba chiar n diet Pancrariu Sennyey, cancelarul statului
chiar In numele cardinalului ii linisteste" (?) oficial cu privire la acel svon
pe care tl auziser, <:declarind> a de romni nu trebuie s. se tearn, cIci
toate neinrelegerile s-au potolit, si c ei trebuie s chibzuiasa. nestingherit

31 Hoc enim Cardihalis per Palad'? (i) et etiam Vaivodae ipsius legatum contendebat,
ut se interponeret negotio. Fraz cam neclar, putind avea drept subiect fie pe cardinal, fie
pe domn, intrucit cuvIntul Carclinalis are aceeali form i la nominativ (subiect) si la
genetiv (atribut). Datorit acestei scrisori pe care trebuia s o dual' un trimis al domnului,
macar el un duplicat a fost incredintat chiar lui Palaticz, se obvinea posibilitatea trimiterii
unui emisar propriu pink' la Basta, la Casovia.
32 Obsignavi.
33 Hospitio.
34 Regnum, adic Transilvania aflatl sub ascultarea sa.
35 Mihai Viteazul.
36 Oppidum Karolly vezi mai sus, n. 20. Aceast retragere a cavaleriei silezie.ne
de la Carel s-a ficut cam dup 12 septembrie. Nu putem sti exact dud s-a inapoiat
curierul.
37 Armata a intrat 'in Transilvania pe trei cal. De aceea, dup ce e amintit ultra'
armata, se arat c. ea totusi s-a imprtit.
38 Era cancelarul cardinalului.
39 Examinat (?) de rumore. Citire desigur gresit.

122

www.dacoromanica.ro
la binele trii. In ziva a doua a comitiilor" adic la 19 octombrie ei afl
dintr-o scrisoare din cetatea Brasov, vestea cea trist c'i voievodul Mihai
a trecut munIii Cu copiii, sotia si toate sculele41 sale si ale boierilor si, dar
ei cred totusi a lucrul poate a nu fie adevrat, si, infiorati de gravitatea
unui eveniment atit de neobisnuit ei dizolv dieta <firii> qi trimit indat
pe Moise Szkely" cu 500 de clreti in recunoastere si in timpul acesta
tsi adun oastea43, isi aseaz tabra line orasul Sebesul Ssesc44, iar iscoada
lor Incremenit de uimire, de iuteala si de multimea trupelor noastre, se
intoarce In tabra lor ducind cu sine doi prizonieri pe care ii prinsese f-
dud prdciuni45.
Se ajunge la cetatea Feras, unde a auzit voievodul c. niste soldati,
iesind din tabLi pentru a jefui, fuseser adusi ca prizonieri in acea cetate <si>
mi-a poruncit s le scriu o scrisoare plin de ameninfiri, a daca vor mai bga
pe viitor pe vreunul din soldatii si In <castel> // va pustii tot tinutul P. 429
Herasului si chiar i. cetatea cu fier si foc, si ca dac au cumva prizonieri
din <tamenii> si, s-i slobozeasa pe loc.
Toate s-au fcut dup spusa <sa>, ba chiar slujbasii cettii au trimis
In tabr un prinz" <bun> cu vin din belsug si cum mergeau toti Cu arm4ta,
tnsusi voievodul a desclecat si de fa t cu slujbasii <cettii> el insusi si
noi care eram Intotdeauna pe line el am prinzit cu mare veselie. Toate
acestea i se povestesc cardinalului asa cum s-au triti'mplat si acela se minu-
neaz si amenint47.
A doua zi este adus de strjile haiducilor liberi" un cazac nobil cu o scri-
soare pe care <cardinalul> o scrisese voievodului Moldovei Ieremia in sensul
acesta:
Prea cinstite si mrite doamne, ni s-a adus scrisoarea strlucirii voastre
si ne bucurm a ne scrie a va fi cu arrrita sa la Oituz." mai inainte de a
primi noi aceast scrisoare. Ne ruem deci ca fr nici o zbav s alerge
incoace ziva si noaptea cci necredinciosul de Mihai Vod, bizuindu-se pe
ajutorul germanilor se si afl in Tara noastr. De germani s nu se team

o Adic a dietei.
41 Tota supellectili.
42 Moise Szkely Acelasi care comandase corpul de mercenari unguri pritivi de im-
A

prat pentru a sluji in Tara Romaneasc 'in cursul anului 1597.


41 Cei de la conducetea Transilvaniei desemnati mai sus ca: ei.
44 Zaz Sebes.
41 In rapinis.
44 Tentaculum (= ientaculum).
47 1Miratur et minatur.
42 Libero rum Haidonum, trup neregulat compus, in majoritate, din bulgari, sirbi,
albanair care luptau far ala plat.decit przile pe care le puteau face peste Dunare.
" Oytoz.

123

www.dacoromanica.ro
domnia voastr strluciti, cci noi am fcut o aliant cu maiestatea sa50. Pe
acel necredincios s-1 bat Dumnezeu pentru necredinva sa, numai s alerge
In grab <domnia voastr> i ziva i noaptea; ceca ce am oferit strlucirii
voastre poate fi usor de dobindit. V recomandm pe cazacul, aduckorul
acestor <rinduri> cci ne este credincios. Dat ... etc.". at despre oferta de
care pomeneste in scrisoare noi am inteles c e vorba de domnia Trii Roma-
nesti51. A mai scris i alt scrisoare atre un cpitan de cazaci, i acesta
tot in Moldova, si cu acelasi cuprins. Chiar in ziva urmtoare a primit52 o
scrisoare de la cardinal care <spunea c> vrea s stie pentru care cuvint
a nvlit in Tara sa i il ruga prieteneste s se intoarcl in Tara Romneasa
pentru ca cearta dintre ei s nu aduc.,, pieirea crestinilor. Acestuia i-a rs-
puns in scris voievodul foarte pe scurt ca el nu a fcut nicidecum acest lucru
din a sa pornire, ci din porunca maiestkii sale, stpinul su prea milostiv
si 1-a rugat s plece lsind maiestkii sale Transilvania53, ca s nu urmeze de aici
acea pieire a crestinilor de care vorbise.
A mai venit si capelanul prea reverendului cardinal Malaspina54, lega-
tul pontifical, impreudi cu trimisul i solul acestuia55, care din Insrcinarea
stpinului su vola s-1 tncredinteze pe voievod c exist o aliant neindo-
ioasa intre maiestatea sa i transilvarn. Acestuia i s-a rspuns printr-o :sexi-
soare In acest sens58. .

Prea reverende, am ?Tildes ceca ce-mi dati de stire despre o aliant


cheiat prin mijlocirea reverentei voastre intre maiestatea sa i Transilvan,
<dar> noi <nu> am constatat acest lucru mai inainte i nici maiestatita sa
nu ni 1-a adus la cunostinT57. $i nu ne-a poruncit s facem altceva decit
ceca ce vedevi c. facem <acum> 5i nu minat de vreo jignire, ci din poxprica
hotrtt, a maiestkii sale. Dac totusi am vrea s ne plingem, poate s-si
aminteasc mritul cardinal c de cum a preluat stpinirea58 ne-a trimis rs-
puns indat prin primul su sol Toma Csomortany59 ca sa plec de pe: p-
59 Afirmalie neadevkat5. Tratativele Incercate au dat gre.s.
51 Pentru Simion Movir.
52 Subiectul subInteles este Mihai Viteazul.
Ut regno resignato exeat.
" Vezi in volumul de fa; relatarea acestuia.
" Al lui Andrei 134thory.
" In istam sententiam.
57 Lipseste din frazg o negaiie necesar' cerut5 de context pe care o compledm In
parantezk <nec> nobis prius res ista constitit, nec Sua Meiestas significavit.
55 Cum primum in regnum introductus esset. Alegerea sa oficiar a avut lo t la 29
martie 1599. Asadar, aceast: comunicare ficuts domnului a trebuit s' aibg loc., prin
apriliemai.
Acesta avea legkuri foarte strInse cu Moldova. Despre misiunea lui la Kihai Yitea-
zul vorbeste chiar domnul n scrisoarea sa ckre Ieremia Movir. Vezi P. P. P an a i t es c u,
Documente privitoare la istoria lui Mihal Viteazul (versiunea romineasa pp. 93-98). Citev'a
pasaje sint reproduse i in Mihai Viteazul de acelasi; pp. 152-153, si in scrisoarea catre

124

www.dacoromanica.ro
mintul meu al Tarii Romanesti, caci turcul nu ne rabda nicidecum, deoarece
e foarte dusmanos fa ta de noi si nu se poate face nici o leOtura" statornica
din cauza noastra. Cu care veste, printre altele a socotit ca a bagat spaima
in sufletul nostru. Apoi iarasi in niste scrisori scrise catre domnul Mol-
dovei Ieremia, 6 catre un capitan oarecare de cazaci ne numeste necredin-
cios i sperjur, de care cuvint de ocara61 sa fie martor insusi Domnul care
din noi doi e mai vrednic de el. Dar noi nu ne-am fi pornit" pentru aceasta
daca nu ne-ar fi snit la arme credinta noastr i juramintul facut maiestatii
sale. Dat . .. etc".
Fara nici o zabava. cardinalul a raspuns el insusi la toate acestea print-o
scrisoare catre voievod, chemind martor pe Dumnezeu, tagaduind ca el ar
fi scris vreodata voievodului63 ceva despre aceasta sau ca ar fi spus cumva
acela ar fi necredincios i sperjur, dar cum el vede ca se merge catre
lupta, el va infrunta toate primejdille pentru patrie intr-o cauza dreapia, s
acela dintre ei care are o cauza mai putin dreapta, acela sa dea seama tna-
intea judecatii lui Dumnezeu de varsarea singelui crestin, iar el atita doar se
roaga ca acela sa plece inapoi".
Ultima scrisoare a acestuia a fost cea catre voievod.
and si de o parte si de alta erau rinduite armatele tn linie de bataie
sufletele ostasilor aprinse pentru lupta, a pornit Malaspina intr-o noua solie,
a venir la voievod si nu i-a spus altceva decit ce ti trimisese raspuns prin
capelan. Acestuia i-a raspuns pe scurt voievodul ca el face ce face din
porunca maiestatii sale, 6 ca el a venit cu acest scop, ca sa supura Tran-
silvania maiestatii sale sau sa piarda tntr-adevar viata sa, a copiilor si a
sotiei 6 pe toti boierii farii sale si toate sculele i tunurile i tndeobste tot
ce are, sau s cucereasca Transilvania si ca. el totusi tI roaga, ca s plece
lasind Transilvania maiestatii sale. Iar dad, <acela> nu va voi, intructt
ei sustin c s-ar fi incheiat o alianta, atunci s dobtndeasca ctrmuirea Tran-
silyaniei de la maiestatea sa, si el ti va socoti asa cum se cuvine <b. fi
socotit> un principe credincios maiestatii sale si ti va servi intotdeauna Cu
toata smerenia i ti va inapoia principatul la un <singur> semn al maiesta-
tii sale.

clutele de Toscana. De asemenea, ea este mentionatg $i de cronica anonim $i este cunoscutg


de Szamoskzi (Mon. Hung. hist. Script., XXVIII, pp. 269-270) Cz.omortany a participat
la lupta de la Selimbr, fiind unul dintre putinii participanyi care au reulit sg fugg In
Moldova la Ieremia Movilg.
60 Stabile aliquod foedus.
61 Blasphemia.
62 Commoneremur (!) commoveremur).
62 Ieremia
64 Textul latin ar 'inggdui poate $i o alt citire, putIndu-se confunda verbele reddat
redeat. Se $tie c textul este Ohl de gre$eli. Iat fragmentul de frazg: . .. is rationem reddat
tarnen adhuc orare, ut redeat ... etc.

125

www.dacoromanica.ro
Se face un armistitiu doar pe o noapte ca s se sftuiasc si de o parte
si de alta in treaba aceasta pentru folosul crestinttii, i in ziva urmtoare
vin Malaspina si ascultind cauza ambelor 01.0 s fac o impcare.
A sosit, dar se si rinduiser de amindou prtile ostile de lupt si nu a
avut nici un rspuns, ha chiar nki nu a putut s ias voievodul din tabr
inainte de lupt.
Lupta s-a dat in ziva de 28 octombrie, in aceeasi zi in care venise
acolo Malaspina, si s-a purtat cu indirjire de amindou prtile si a fost
invins cardinalul iar dintre magnatii lui au fost prinsi Gaspar Kornis65,
George Ravazdi66 i atti nobili; au czut in lupt foarte multi nobili,
familiari de ai curtii <precum> i oameni de starea cea mai de jos. Dup
luprta de la orasul Sibiu au fost adunate 3 300 si mai bine de cadavre, iar
dintre ai nostri nu au naurit nici un nobil sau boier. Cardinalul a fugit
vroind <s mearg> in Polonia impreun cu 102 persoane: nobili secui,
oameni de frunte din tara sa <dar a fost> de dou ori fugrit spre munti
de secuii cei sprinteni"67 credinciosi maiesttii voastre i atacat intr-atita
inch nici un singur clret dintre ei nu a putut sapa, el insusi i fratele
su loan Iffiu68 prsindu-si caii, abia au putut strbate munIii. In acea

65 Caspar Roonis (sic). A existat banuiala c acea capturare era voita de el, deoarece
avea motive s se team de cardinalul Andrei Bthory, pentru rolul jucat de el cu prilejul
asa-zisului complot de la Cluj (august 1594), dud 11-ar fi sfatuit pe Sigismund sa-1 execute
pe Baltazar Bathory, fratele cardinalului. In acel moment, G. Kornis fusese comandant al
cetatii Hust. Implicat in neimpiedicarea trecerii tatarilor, ar fi infatisat niste scrisori ale
lui Sigismund care s-au dovedit Insa false poruncindu-i s-i lase sa treaca. Aceasta
abilitate a fost pusa pe seama lui Baltazar. Vezi i Calatori, III, discutia din jurul relatiei
lui Busto.
" Randazchi (sic) George Ravazdi a fost comandantul ce ii Gherla i apoi consilier
al principelui. A avut un rol de prim plan, alaturi de Iosica, In impunerea asa-zisului statut
delegatiei de boieri ai Tarii Romanesti n maiiunie 1595. La inceputul anului 1596 a fost
alaturi de Bocskay, unul dintre autorii salbaticei represiuni a miscarii secuilor, inselati de
fagacluiala solemn a lui Sigismund, in preajma campaniei din 1595, ca le va restitui privi-
legiile lor stravechi. In iunie 1599 vine impreuna cu Nicolae Vitez la Tirgoviste cear
domnului jut-5111171nd de credinta fati de cardinal. In acest raport, Darahi nu pomeneste de
uciderea ulterioari a lui Ravazdi. In raportul scurt insa afirma c acesta ar fi fost dat pe
mina secuilor, care 1-au rupt in bucati. In relatia oficiala a solilor lui Mihai, trimii dup
acea lupta la curtea din Praga, se foloseste o formu1a. oarecum asemanatoare: den dier Wya
alsbaldr niederhauen lasso: aceasta este deci versiunea oficial. Exista insa i alta versiune,
potrivit creia Mihai l-ar fi ascuns In propria sa careta pe Ravazdi care era rank, imbra-
cindu-1 chiar In haine de ale sale, pentru a nu fi recunoscut de secui, care insa au sfirsit
prin a-1 descoperi i ucide.
67 Agilibus Sicutis. Termen folosit in toate actele oiiciale pentru secuii ramasi in
vechile lor rosturi, spre deosebire de cei innobilati i trecuti in tabara adversa.
58 Era un frate vitreg al cardinalului, coboritor prin mama lor, Margareta, din Steam
Mailat, fostul voievod al Transilvaniei: tatl lui loan If fiu a fost executat cu prilejul
asa-zisului complot" de la Cluj.

126

www.dacoromanica.ro
victorie secuii liberi au cistigat o prad de 20 000 de galbeni de aur, de la
cardinalul insusi doar 600 de galbeni, i toate acestea in bani gata69. Cardi-
nalul fnsusi a rtcit patru zile in munti cu un oarecare loan Milt670, in
sfirsit au ajuns la un cioban roman ce-si pstea oile, de la care a aptat
putin pline cu lapte, si acolo ling foc, isto vit de atitea oboseli cu care nu
era obisnuit, de foame, de frigul aspru, a stat s se odihneasc1 si a ador-
mit ca si cum ar fi fost intr-un loc far prim ejdii. Prins de ciobanii romani7i
a fost omorit el si Mik. lar Mike) spunea ciobanilor ca lui nu-i pas de
viata lui, dar c cel care zace acolo este chiar principele si pe el s-1 crute.
Romanii socotind c vor avea rsplat de la domn l-au omorit.
Si loan. Iffiu este prins in acelasi timp, dar prin alte locuri impreun
cu niste nobili de frunte i odat cu capul cardinalului i chiar cu al
acestui cardinal ..." numit Fgras, stilt adusi la voievod. Dar cum acesta
primise atunci vesti rele din Moldova a poruncit ca s fie toti ucisi de
secui, pstrind ins pe loan Iffiu si un copilandru nobil care este tinut
acum inchis in cetatea Deva i ferecat in lanturi; acestea s-au fcut citeva
zile dup. lupt.
Ca s m reintorc la cele se spuneam mai sus, indat a doua zi dup
fuga ostilor din tabra transilvanilor, voievodul lsindu-si in urm. armata
sa a venit la locul luptei a taberei acelora, a gsit corturile car-
dinalului neclintite cci fusesera prsite in timpul noptii cu nepus mas74.
El porunceste s fie adus i mritul Gaspar Kornis, si acolo in cortul car-
dinalului, tinind sfat impreun porunceste s se scrie scrisori <celor din>
tinuturile de margine ale Transilvaniei atit in numele voievodului cit si In
al lui Kornis in chipul acesta:
Prea cinstitilor76 voi stiti bine cum a ajuns lucrul dintre mine si prin-
cipele vostru cardinalul. V. rugm deci s nu instrinati tinuturile de mar-
gine de la maiestatea sa si de la principatul Transilvaniei, yeti face astfel
un lucru foarte multumitor n primul rind pentru maiestatea sa, i chiar
pentru noi, i vrednic de rsplat. Dac duceti lips de ceva scrieti-mi ctt
de repede cci grija maiesttii sale in acest stat pin la hotrirea sa cade
69 In paratis omnia.
72 loanne Miko.
71 In general, izvoarele contemporane pomenesc de secui ca autori ai acestui omor.
Chiar i Darahi, in raportul su scurt redactat ceva mai tirziu, afirrn doar c5. Andrei ar
fi fost ucis de un cioban, fr alte preciz:iri. In versiunea oficial a solilor lui Mihai la
Praga este de asemenea vorba de ciobani romni. Vezi i Hurmuzaki, III, 1, pp. 357 $i 359.
Pentru alte versiuni vezi Veress Documente, V, pp. 356-359 j disculia lui I. Sirbu,
op. cit., II, pp. 335-337.
72 Lacun'i in text.
73 Lacun in text.
Quandoquidem noctu erant in tempesta divisa (!).
76 Egregii nobili).

127

www.dacoromanica.ro
In sarcina mea. Am mai auzit cg vi se datoresc multi bani din lefurile
voastre, si pe acestia Ii yeti primi de la noi, fiti bine incredintati <de
aceasta>".
In acest timp judele regesc7 impreun cu juzii scaunului i cu orsenii
jurati din orasul Sibiu a venit cu daruri la voievod in cort i de la acestia
a aflat <voievodul> c voia cardinalul sa fug in Polonia i a nu mai
vrea s-si mai incerce norocul. Se mai aduc i de la reverendul Dirnitrie
Naprgy77 dou <scrisori>, <scrise> in dou rinduri din Alba Iulia, cci
era detinut atunci acolo pentru marea sa credint pe care o pgstrase fat
de maiestatea voastr 078, in care scrisori se mai scria titre altele c dru-
mul <intr-acolo> este sigur cg.d i fratele cardinalului79 auzind de infrin-
gere fugise de acolo.
p. 431 Dar inainte de a fi pornit in expeditie, prima grij fusese s-i atrag
pe secui80 la credintg. S-a folosit acest mijloc81: mi-a cerut hotrit s intoc-
niesc pentru el o scrisoare scris in numele maiesttii sale in care sg. fg-
duiasca secuilor vechile lor privilegii i drezturi municipale, asa cum le-au
fost druite de sfintii regi ai Ungariei i inlaturate apoi de principii Btho-
resti82, i s le fggduiascg in numele mpratului c li se vor inapoia
dac se intorc la credint si nu ridic armele impotriva maiesttii sale,
si eu am plsmuit dup cum cereau imprejurrile pecetea maiesttii sale si
isclitura intocmind <acestea> impreura cu Petre Armeanul <care e>
zugrav. El84 a vorbit despre acest lucru cu Stefan Hamar, un secui nobil,
fost altgdat in slujba sa, care nu tia s scrie si care vzind pecetea
isclitura a fost convins de catre voievod. A scris si el secuilor liberi in
acelasi sens in numele su, adogind cg rggcluiala maiesttii sale este ne-
clintit i statornicg si nu poate fi pus g de loc la indoial si c el insusi va

78 Albert Huet.
" Noul episcop catolic al Transilvaniei, care Ti primeste solemn pe Mihai Viteazul
este fcut cancelar. Curind se va dovedi nesinceritatea sa.
78 Greseali evidentg. Raportul nu este adresat Impratului, ci lui Mihail Szkeiy), deci
nu poate fi vorba aici de adjectivul posesiv vestrae pe lIngg cuvIntul maiestati, ci probabil
ar fi de Indreptat In maiestati caesareae.
79 $tefan Bthory isi incircase lucrurile de pre% pe niste care apueind drumul spre
Hust, unde a fost vinut izolat cu desvIrsire de catre detasamentul de cazaci trimis In
urmgrirea sa.
so Agiles Siculos.
81 Tali invento. Expunerea plsmuirii diplomei pentru secui, nu se aflg dectt In acest
raport lung al lui Darahi, in raportul su redus ea nu rnai apare de loc.
82 In realitate de loan al II-lea Sigismund Zpolya, In urma rgscoalei secuilor din
1562, incurajat de Despot Vora'. La &dui su, Stefan Bthory, viitond rege al Poloniei,
a dus Meg si mai departe aservirea secuilor.
83 Curtea de la Praga as fi si trimis o diplomg in acest sens, care Msg. nu a sosit
a trebuit deci s fie reconstituit in felul acesta.
" Mihai.

128

www.dacoromanica.ro
fi cel care va solicita si va duce la bun sfirsit cauza lor inaintea maiesttii
sale. Acest lucru totusi s-a fcut in asa mare tain, inch pin la rscoala
secuilor nu a stiut nimeni de el in afar de cei numiti mai sus.
Inainte de a se invoi la aceast treata aveau cererile urmtoare, mo-
tivate pe faptul c privilegiile lor nu vor fi statornice mult vreme dac
nu ar fi drimate mai inainte cele dou cetti88 aflate in mijlocul lor si de
asemenea i cur-tile nobililor. Si de asemenea dac nu ar fi mcelriti domnii
lor de prnint i mostenitorii acestora. Li se ingduie toate i ei fgcluiesc
s Ora' credinta pe care au pstrat-o cu statornicie.
lar a doua grij a fost cum s insufleteasc cu ndejde pe cei din
slujba86 sa care tiau de treaba <pus la cale> vorbindu-le tu fiecare zi
cu .cuvinte de acestea: Daa treaba va izbuti dup dorint, voi veti fi
oameni de aceia87 despre care, cind vor vrea s. stie unii nu vor intreba ca
ptn acum: ce Lace cutare i unde este cutare, ci unde este domnia <ta> 6
ce face domnia sa? V voi face oameni mari pentru credinta voastr dac
yeti fi statornici <in credint>". $i de asemenea i cpitanilor i coman-
dantilor si de once neam le imprtea daruri si-si apropia sufletele lor prin
convorbiri pline de voie bun88.
Se zvonise printre soldati <c . vor avea> leaf pe patru luni in numele
maiesttii sale peste cea obisnuit dat lor in dar de voievod daca lucrul
va izbindi dupa poruna A obtinut <astfel> apoi ceca ce dorea, cci tre-
zise tn ei o ap mare dragoste pentru el, incit de dragul lui nu era unul
dintre soldati care s nu ja bucuros armele chiar impotriva patriei sale
iubite unde erau sotiile copiii, rudele i bunurile celor mai multi dintre
soldatii si unguri. Increzindu-se in acest fapt i in multimea armatei sale,
a inceput totul cu indrzneal. Avea 1 100 de clreti unguri si 1 000 de
pedestrasi, nu stiu citi soldati sirbi, cazaci 6 moldoveni, dar este sigur
numai lefegii clri i pedestrasi erau tn numr de 23 000. Catastiful cu
lista lor89 a fost trimis in comitii inaintea membrilor strilore, unde 1-au
vzut Cu totii. Pe ling acestia avea 8 000 de haiduci Eberle1 i de aseme-
nea o prea frumoas armat a rosilore2, dup cum ti numesc ei i mciu-
Vezi in Calatori. II (relatia lui Gromo), p. 322, n. 75, referitoare la cele dou' ceati
ridicate de loan Sigismund Zpolya, dup reprimarea rscoalei dn 1562: una in Scaunul
Odorhei, numit. Szkelytmadt (,,secuii au atacat"), a doua in Trei Scaune numiti Szkely-
binya (,,secuii se cgiesc").
" Familiaribus.
87 Vos y (= ii) estis futuri.
" Vezi, in acelasi sens, relatia lui Valentin Walawski.
89 Regestum.
" Regnicolarum. Sensul obisnuit al acestui termen este de locuitori cu drepturl depline,
deci de nobili sau membri ai categoriilor privilegiate.
Liberos Haidones.
Rosonum.

129

www.dacoromanica.ro
casii93 obstei boierilor inc citeva mii, ale cror arme erau doar mciucile94
lncile, dar totusi erau c1ri. Apoi iarsi in Transilvania erau secuii
sprinteni"95, arora intotdeauna le-a artat dragoste asculta pe toti
dud isi spuneau psurile cu capul descoperit i Ii ocrotea bucuros impotriva
tuturor pixisilor in pricinile lor drepte, precum face si acuma.
Dup izbinda sa glorioas a intrat in Alba 4Iulia> in ziva de 1 noiem-
brie dud prima sa grij a fost s imbrbteze sufletele desncljduite ale
membrilor strilor. De indat i-a chern(at in Diet96 pe ziva de 20 a ace-
leasi luni, in orasul Alba Iulia pentru ca s se sfltuiasc despre binele
obstesc, linistea i dinuirea statului, iar pIn atunci ca fiecare magnat
nobil sa alerge dt poate xnai iute s se lege cu jurmint fat de maiestatea
sa si de domnul voievod. Lucrul s-a indeplinit cu cea mai mare insufle-
tire si grab. Formula jurmintului in limba obisnuit97 era astfel: Eu
cutare i cutare8 jur pe Dumnezeul cel viu care este tatl, fiul i sf. duh,
voi fi credincios i cu dreptate fat de maiestatea sa impratul roma-
nilor precum si de voievodul Mihai, guvernator in Transilvania, voi fi
dusman dusmanilor99 lor, i prieten al prietenilor <lor> i once a auzi
care ar fi impotriv, voi aduce la cunostinta mretiei voastre. Asa s
ajute Dumnezeu". Domnii consilieri dup o msur chibzuit trebuiau
s jure <credint> maiesttii sale si inc i domnului voievod cu adao-
sul acesta la cele de mai sus, <al> dup jurmint, asa ca in anul dinainte,
numele lor erau isclite de ei intr-un act si intrite cu propria lor pecete.
A chemat si pe secuii sprinteni" si pe toti fruntasii <primipilii">
or, pe care i-a silit si pe ei la jurrnint fa t de maiestatea sa, fat de
sine si de voievodul Ptrascu, fiul su. La rindul su si el le-a jurat lor
ii va pstra statornic i intotdeauna in libertatea" ce le-a promis
Indat le trimite in fiecare din scaunele lor <drept> cpitani, care
p. 432 s. fie in fruntea ion, pe soldatii si incercati, dintre ostenii cu plat
<anume> pe amintitul Stefan Hamar, George si Grigore Make), Stefan
Demes, Petru Szkely, Albert Mar6czi <si> altpor nobili de frunte02 prin
care li se cere cu hotrtre ca o parte din obstea secuilor s-si faca rost de

93 Machkas.
94 Baculi (1).
98 Agiles sich los.
" Dieta de la Alba Julia de la 20 la 28 noiembrie 1599.
" Vulgari (adic nu intr-o limb savant, ci n cea vorbit).
98 T (= talis) et T (= taus).
Hortium = (hostium) eorum hortis (= hostis).
cl acte de confirmare
100 libertate (adic in privilegiile anterioare). Dealtniinteri el
a privilegiilor secuilor din Kizd (la 3 noiembrie 1599) si celor din Odorhei la 28 noiem-
brie. (V er es s, V, 268-269).
Vezi lista lor si la Szamoskzi, op. cit
102 Alias (I) (= alios).

130

www.dacoromanica.ro
cai i s fie calareti; cealalta sa-si faca rost de pustilos i sa fie intotdeauna
cu desavirsire gata ca indata ce se va da porunca s poata porni pe loc
fara nici o zalava.
Dupa depunerea juramintului din partea tuturor starilor i treptelor
tarii el d scrisori de ocrotire tuturor nobililor ce vin sa-1 roage, i oraselor
satelor impotriva vexatiilor soldatilor porniti pe jaf.
Cele ce s-au Ficut in Dieta.'" pot fi gasite in rinduielile publice ale sta-
tului, <cit priveste> cirmuirea statului a urmarit mai inainte de toate ca
voievodul sa le faca' lor juramint, ceea ce a dobindit destul de greu. Formula
juramintului in aceste cuvinte nu o stiu doar din auzite ci am fost eu insumi
de faf. cind a depus juramintul in mijlocul membrilor starilor in sensul
acesta'5. Eu Mihai, voievodul Tarii Romnesti, guvernatorul maiestatii sale
imparatul pentru Transilvania, jur pe Dumnezeul cel viu care este tatal, fiul
sfintul duh, S106 pe maica domnului, S, pe cei doisprezece apostoli, S, pe
cruce si pe sfintele daruri c eu voi pastra statul in vechile drepturi i obi-
ceiuri, in toate rinduielile <si> daniile de la sfintul rege Andrei al Ungariei
pina acuma, in afara de daniile principelui Sigismund, voi ingadui in stat con-
fesiunea catolica, cea luterari i cea ariana".
Am auzit ca in toata Transilvania se pune staptnire de catre toti pe cetati
si pe once fel de intarituri. Daca sint 4chiar> bate ocupate nu stiu, dar stiu
sigur c foarte multe au fost ocupate pe cind eram acolo, si in toate, si cele
ocupate acuma dintiilm i acelea care fusesera de mai inaintel" ale principilor
<Xransilvaniei> el a pus capitani romni, si de asemenea i in tinuturile de
margine.
A pus sa fie ingropat cu mare solemnitate In timpul Dietei trupul cardina-
lului impreuna cu capul care fusese adus de secui cu doua saptamini inainte de
aducerea trupului, intr-un mormint de argint pe care il facuse cardinalul cu
5 000 de florini pentru ra'masitele lui Baltazar'Bkhoryi". A fost de fat. chiar
si stralucitul voievod.
Nu am bagat de seama la voievod nimic <ce ar fi fost> impotriva cre-
dintei <sale> fa; a de imparatil.. Toate poruncile sale mi le-a dat farsa
sfial.l" i dei m tia c facusem juramint maiestatii sale, s-a multumit cu

103 Sclopetos.
104 s_ar prea c i aici ca si in cele ce urmeazI se ylspunde la punctele precise ale
unui chestionar.
los In istam sententiam.
106 S <ignum> india semnul crucii.
soi Noviter.
los Praefuerant.
109 Fratele cardinalului, executat in 1594, din porunca lur Sigismund, tri urma asa-zisului
complot al magnatilor.
no Vezi mai sus, n. 104.
lu ,Audacter.

131

www.dacoromanica.ro
acest <juranatnt> si nu m-a silit niciodata jur credimg lui. Daca a.$ fi
vazut un semn oricit de mic, l-as fi facut cunoscut maretiei voastre potrivit
credintei i supunerii mele. Totusi cum capitanii de la tinuturile de margine
de la Hustn2 i Chioarall3 s-au plins adesea prin scrisori c stilt indenmati
staruitor de donanul capitan general la predarea cetatii, si nu stiu ce sa faca,
si nu ar fi bucurosi sa fie instrainata de Transilvania, am auzit c atunci
s-a pans amarnic i s-a suparat si am auzit de la el aceste cuvinte: Ce mai
fac aceia aici? De ce nu tnceteaz s istoveascal14 bietul norod? Dar de ce
vor sa desparta tinuturile de margine de Transilvania? Oare nu stiu ei
daca domnul meu prea milostiv mi-ar porunci acest lucru doar printr-o sin-
gur eu pe data le-asi yreda lor nu numai Tinuturile de la margine,
dar chiar toatg Transilvania? Caci eu <si> Transilvania <si> Tara Roms-
neasc i toate <impreuna> sintem ai maiestatii sale, si imparatul face ce
vrea cu ce e al sg.u, ba chiar daca ar vrea astfel maiestatea sa, a preda-o
chiar unui tigan, dar sa bage de seama a fie lucrul spre folosul crestinata-
Ill". Am auzit si de la domnul cancelar Dimitrie Naprigy ca a aflat acelasi
lucru chiar din gura insasi a domnului voievod. In multe rinduri am vorbit
cu domnul cancelar despre stralucitul domn voievod, dar nu am putut afla
la el nici cea mai mica umbra de necredinfg"5. Imi amintesc chiar ea' mi-a
pus in vedere sa fiu intotdeauna pe linga el, caci chiar daca nu stiu eu cum
jura transilvanii el cunoaste firea lor, nu trebuie s li se dea nici o crezare".
Chiar in clipa cind mi-a dat drumul sa plec mi-a spusl" aceste cuvinte:
Eu vad ca acesti nemti banuiesc credinta mea, dar"8 de ce fac ei aceasta,
nu stiu; oare pentru faptul ca am primit steagul <de domnie> de la turci?
Oare nu se gindesc ca asa era lucrul mai socotit, caci trebuia s trec din porunca
maiestatii sale in Transilvania, si daca nu as fi primit steagul, turcii si de
partea cealalta moldovenii ar fi pustiit 'Tara Romaneasca, iar eu cine
stie? nu as fi putut s cuprind Transilvania. Acuma tnsa, slav Domnului,
P. 433 maiestatea sa II are si Transilvania sub supunerea sa i poseda si Tara Roma-
neasca feria de pustiire, i daca mi-ar da voie, dupg cum am vestit ye ma,
iestatea sa prin boieri, fi dau n ming maiestatii sale si Moldova fara truda
intr-un rastimp de paisprezece zile.
Sultanul turcilor nu a cucerit aproape tot pamintul pe alt cale, decit

in Pn k decembrie, cetatea Hust fusese Tinuti de dpitanul Blasiu Szab6, care trata
predarea ei imperialilor.
113 Keovar.
114 consumere.
its Ne mkimam quidem coniecturam de infidelitate aliqua iudicare in co potuimus.
110 Nam ipse, etiiam si nescio qualiter iurent Transylvani, nihil ipsis credituruns, scit
naturam eorum.
Subiectul este: Mihai Yiteazul.
no Aut (= autem).

132

www.dacoromanica.ro
cg, a fkut aliantg cu unul din dusmanii si ping ce 1-a invins pe cellalt
dup infringerea acestuia s-a intors iargsi cu armata impotriva celui dintii".
Si atunci ridicind ochii spre cer a jurat cu evlavie119 a nu va fa,ce niciodat
nimic impotriva credintei si a lumii crestine.
Autoritateai" pe care si-o revendicg pentru el in Transilvania, de aici
se poate deduce dacg este din vointa lui, cci in scrisorile de danie se adaugg
aceastg mica clauzg: Si de altminteri acest principat al Transilvaniei fiind
supus prin armele noastre puterii i autoritkii noastre, se stie cg. a trecut prin
luptg asupra noastr i deci a dreptului nostru de dgruire. De asemenea tot
dreptul nostru suverani21 dac cumva ... etc. ..."
Dar i. intr-o scrisoare oarecare confirmatg de strlucitul voievod la
cererea tinutului Fggras122 &id am vgzut partea aceasta (ztedinciosii nostri
supusi") mi s-a pgrut c ar fi impotriva autorittii maiesttii sale <ti> cum
s-a intimplat s' duc niste scrisori spre iscglire la domnul cancelar123, 1-am
intrebat in taing cum s-a fkut acest lucru, dac a fost cumva cerut de vole-
vod, aci nu mi s-a spus nimic despre aceasta, si nu as vrea s scriu <aceste
cuvinte>: mi-a spus c nici chiat lui nu i s-a cerut nimid, i c. dupg pgrerea
sa nu ar trebui sa se adauge acest lucru in scrisoare, dar cg in aceste tulbu-
rgri, cancelara a fost si ea destuf de hgrtuitgi diecii scriau im'prgstiati prin
case"; de aceea noi am artat intocmai unele ca acestea125, i deoarece nu
am observat c s-ar fi aprobat un alt fel de a se redacta scrisorile, sau c ar
fi unul mai bun, am semnalat <Ilucrul> pentru ca s binevoiasc sg ja mgsuri
in aceste privinte. Acestea pe care le-am vzut eu insumi in aceste sase luni
la strglucitul domn voievod, si nu le-am auzit de la altii, pot sg, le intgresc
pe de-a intregul domniei voastre Cu toatg siguranta.
Unil slugg
loan Darahi mp. ( manu propria)

1" .5ancte.
120 Jurisdictionem . etc. Aici ispunde La alt punct din chestionar.
121 lus nostrum regium.
122 Pertinentiae Fogaras. (Este vorba de teritoriul ce sine de cetate.)
Naprgy.
124 Dominibus (= in domibus).
122 Talla.

133

www.dacoromanica.ro
[DARE DE SEAMA ANIONIMA]126
11600, martieapriliclin

Prea strlucite doamne, trimis de stpinul


p. 423 meu, mritul comandant <al cetkii> Satu Mare 127a, am fost qase luni la
strlucitul domn Mihai Voievodul, fiind de fa. la lupta <care> s-a dat la
126 Traducerea s-a fcut dup textul latin publicat n Hurmuzaki, Rh, pp. 423-429
care se afl publicati n Monumenta Comitialia Transylvaniae, IV, pp. 332-336).
Autorul acestui text anonim este L Darahy, dup cum rezult dintr-o comparatie chiar sumar
cu textul raportului su iselit a crui versiune e redat mai sus.
127 Data intocmirii acestui raport poate fi fcut pe cale de deductie. La 31 decem-
brie 1599, comisarul Ungnad trirnite din Satu Mare secretarului imperial Barvitius la curte
o naratiune despre infringerea cardinalului scrisi de un martor ocular care a slujit sase
luni pe ling domn n calitate de Canzeleischreiber% In rnartieaprilie 1600 I. .Darahy
este trimis de Mihai Szkely la Barvitius, pentru a-i descrie lupta cu cardinalul i a-i
vorbi de Mihai Viteazul intr-un mod care s pun capt insinurilor i btrfelilor colegului
lui M. Szkely David Ungnad. Se pune Intrebarea daa textul nostru este cel trimis la
31 decembrie 1599 de Ungnad sau este vorba de o declaratie rcut, n martieaprilie 1600,
direct de Darahy lui Barvitius. Pentru ultima solutie ar pleda Insemnarea de pe verso, cum
c autorul acestui raport nu era un om de And, ceea ce coincide cu cuvintrie lui M. Sz-

134

www.dacoromanica.ro
Sibiu128 in ziva de 28 octombrie; despre cele ce le-am vazut eu insumi, pot
s ark stralucirii voastre acestea: Patru zile inainte de lupta cardinalul a
voit sa trimita printr-un oarecare nobil cazac moldovean doua scrisori voievo-
dului Ieremia in Moldova, acesta <insa> a fost prins de ostasii stralucitului
domn voievod si dus inaintea voievodului impreuna cu scrisorile pe care le-am
talmacit eu. Erau pe ungureste cu cuprinsul acesta: Write stapine, am pri-
mit scrisorile mariei voastre si ne bucuram ca ne scrie ca va fi la Oitut mai
inainte de a primi noi aceasta (scrisoare). Pe acel necredincios i. sperjur de
Mihai il va pedepsi Dumnezeu dupa voia sa. Acela increzindu-se in ajutorul
nemtesc, a navalit in Tara noastra, nestiind ca noi avem alianta cea mai hota-
rita cu maria sa imparatul. Rog deci pe maria voastra sa alerge ziva si noap-
tea in ajutorul nostru: acuma va putea dobindi usor ceea ce i-am rga"cluit
(acest lucru 1-ami inteles noi ca ar fi cu privire la Tara Romaneasca). Pe
cazacul acesta i-1 recomand cad ne este foarte credincios. Dat... etc.". Si alta
scrisoare scrisa pe latineste cu mina sa cu acelai cuprins era adresata unui
comandant al cazacilor tot in Moldova. In ziva urmatoare a sosit capelanul
prea reverendului domn Germanico Malaspina123 legat <papal> in Transil-
vania cu scrisorile lui de incredintare, cu aceast comunicare ca stapinul sau,
prea reverendul cardinal a incheiat o alianta hotarita intre maiestatea sa
si cardinal si de aceea nu stie i se mira pentru ce cuvint a navalit stralucitul
voievod in Transilvania. Acestuia el nu i-a raspuns nimic din gura, ci la
comunicarea aceasta a scris o scrisoare legatului pontifical: Intrucit prea reve-
renda voastra domnie vrea sa stie In temeiul carei autoritki am intrat cu
ostile mele in Transilvania, sa stie ca nu am facut-o din imboldul meu, ci
acest lucru mi-a fost cerut de maiestatea sa stapinul meu prea milostiv, sa
nu creadl luminkia sa ca" am facut-o pentru vreo nedreptate <suferit de
mine>, dei am indurat foarte multe, dintre care una era ca acel cardinal de
cum a sosit in Transilvania mi-a trimis raspuns cu primul su emisarm ca sa
plec din Tara mea transalpina in Transilvania <in> locul <ce> mi-1 va arata
<el>, caci turcii nu ma vor rabda pe mine <ce le sunt> cel mi mare dus-
man, si ca din cauza mea nu se poate face nici o legatura statornicl intre
turci si Transilvania". In ziva urmatoare, i s-a adus131 o scrisoare de la car-
dinal 4n care acesta ia de martor pe Dumnezeu ca nici nu i-a trimis acest
kely din scrisoarea sa clue Barvitius din 6 martie Diser Mann von Ad!." (Hurmuxaki,
XII, p. 767). Aceeasi expresie e folositi si in scrisoarea din 10 martie (p. 769).
iva Mihai Szkely de Kvend. Pentru toate referinrele, din acest raport vezi mai SUS
notele la textul raportului lung al lui Darahy.
129 Lupta de la Selimber.
129 Vezi mai sus Darahi, raportul lung, si de asemenea biografia si rclalia lui Malaspina
din volumul de fall.
iso Toma Csomortny. De comparat accst rezumar, In care emisarul nici nu e numit,
cu textul din raportul lung.
131 Lui Mihai Viteazul.

135

www.dacoromanica.ro
raspuns prin vreunul din emisarii si i nici nu ar fi scris ceva din toate
acestea voievodului Ieremia. Prea stralucitul domn voievod raspunde in scris
cardinalului, luind si el martor pe Dumnezeu i ti trimite copia scrisorilor
interceptate ca sa se incredinteze ca au fost interceptate. In ziva urmatoare,
cind nu mai erau decit doar la o mila mica de Sibiu, unde era asezata
tabara cardinalului, acesta ne-a intimpinat cu oastea pe picior de razboi,
astfel ca ostile amindoror partilor se aflau fa; a in fafa; Malaspina ti rein-
noeste comunicarea sa, este ascultat de voievod <Care> ti raspunde pe scurt
ca nu stie nimic despre <vreo> alianta, i daca vrea si-1 convinga s. faca
dovada cu scrisoarea maiesttii sale. Si daca <acela> nu va vrea s creada
el a pornit expeditia in Transilvania din porunca maiesatii sale, el ti va
dovedi aceasta cu scrisoarea maiestatii sale. L-a rugat i pe cardinal.132 prin
miilocirea aceluial" pentru a nu se varsa singele crestinilor ca lasind
prmcipatul pe seama maiestatii sale sa se duc i s dobindeasca de la maies-
tatea sa cirmuirea acelui principat, iar el'", cum va vedea scrisoarea i po-
runca maiestatii sale, ii va restitui principatul i chiar foarte bucuros. Pentru
tratative ulterioare se face un armistitiu de o noapte; voievodul /1 a mai
P. 424 raspuns la cererea staruitoare a legatului ca el nu va fura <hoteste> Tara
pentru maiestatea sa, ci o va lua cu armele. Insa in acea noapte135 cardinalul
si-a mutat tabara la Sibiu. In ziva urmatoare el se inca.era cu voievodul.
Tabra cardinalului, in locul unde era asezata, era aparata din spate de zidu-
rile orasului, dintr-o parte de tolastini si de aceea lupta s-a purtat cu efect
nehotarit, dar totusi cu indirjire i. de o parte i de cealalta. Lupta a inceput
cam la ora a noua si a tinut doar patru ore, totusi in toata ziva aceea tabara
transilvana, respinsa catre Sibiu, a ramas cu corturile pe loc i apoi in timpul
noptii s-a risipit.
In doua rinduri oastea voievodului a fost pus a pe fuga din flancul
sting, dar au fost prinsi de catre ai nostri consilierii cardinalului <anume>
Gaspar Kornis, George Ravazdi; Kornis a fost salvat, Ravazdi a fost dat
secuilor liberi si a fost rupt n bucati. Dupa lupt au fost ridicate trei mii
ceva de lesuri, in afara de cei care s-au prIpadit imzreuna cu cardinalul.
Acesta cautind scapare in fuga, atunci dud a incercat sa treaca spre Polonia
cu 102 nobili de frunte i apropiati de ai sai, a fost recunoscut i atacat din
nou de secui i in cele din urma a fost decapitat in mumii secuesti de un
cioban136. Cadavrul lui a fost dus la Alba <Julia> si ingropat cu cinste
tr-un sicriu de argint pe care 11 ridicasel" cu mare cheltuiala pentru ramasi-
132 Andrei Bthory.
133 Malaspina.
194 Mihai Viteazul.
135 De aici incepe o descriere a luptei cu amgnunte, care nu se afl n raportjul lung
136 De comparat cu versiunea adoptat In raportul lung.
132 Andrei Bthory.

136

www.dacoromanica.ro
tele lui Balthazar Bthory. Tot acel secret care era intre maiestatea sa si
voievod fusese trdat cardinalului Cu citeva luni inainte de lupa de secretarul
voievodului, anume loan Rcz138, in urma crei trdri au fost adusi la
Alba <Iulia> solii mriei sale Petru Armeanu1139 <si> Stefan Pethnehzi,
dintre care acesta, cum nu a putut a ascund in vreun chip oarecare din cauza
paznicilor o scrisoare cu pecetea cea mare ce crede el c va fi fost chiar a
mritului arhiduce Matia4 a inghitit-o, iar cellalt a dus voievodului
<scrisoarea> maiesatii sale uimitor de bine ascuna. Cum secretarul nu putuse
sti nimic despre acestea, zdruncinat de cele intimplate, a scris cardinalului o
scrisoare in sensul acesta pe care a interceptat-o voievodul:
Luminate Doamne, solii ilustrului mieu sapin au sosit, nu stiu ce vor fi
adus; cu mine nu vorbeste nimic; dar cum celor ce vegheaz le vine ajutorm,
nimic nu e mai nimerit decit ca lumintia voastr a vegheze intr-amindouI
prtile: si Incoace, din spre cei din Tara Romaneasc, cit si incolo, cci impl-
ratul si saptnul meu au impreura o intelegere neindoielnic'41. S pun s
fi prinsi de indat oricind si oriunde ar putea fi gsiti trimisii si curierii
sapinului meu: Grigore Balogh142, Petru Armeanul, Stefan Petnehzi, loan
Zkely'43, Mathias Pribek, cci ei sint trdtorii cei mai tainici ai lumintiei
voastre si ai Transilvaniei, si si-si trimit la mine pe un credincios al su
prin care s-i pot vesti toate cu incredere".
Dujo interceptarea acestora, trdtorul a fost prins si tinut inchis
sapte sapamini, apoi a fost lsat a plece la rugmintea tuturor soldatilor
unguri pe care ti pusese s rosteasc jurmintul de credina.
Dar din non a fugit in tabra cardinalului, cu o zi tnainte de lupa, pe
inserate, si I-a indemnat in toate chipurile dup cite am auzit la lupt.
Totusi a scpat din lupt, ins prins dup putine zile, trdtorul a fost pedep-
sit cum se cuvine la Alba <Iulia>. I s-au tiat amindou picioarele de la
genunchi si amindou bratele din coate si astfel ciuntit a zcut toat ziva si
pe sear si-a dat duhu1144.

138 Acesta slujea 0 de tlmaci. Fusese folosit si in Intrevederea dintre Mihai 0 comi-
sara imperiali la Tirgov4te in iunie 1598. Si atunci a trdat, dind informavii comisarilor
cu privire la accidentul suferit la domn 0 la gradul su de invaliditate din acel moment.
Vera mai sus notele noastre ce Insoyesc raportul lung.
13 Vezi relaia sa din volumul de faa.
140 Vigilantibus subveniant iura (aforism).
la Certissimas (sic) habent practscam.
142 Lista emisarilor dat aici lipseste din primul raport.
143 Trimis in solie impreuni cu Pribek, in septembrie 1599, la Basta (Hurnmaki, XII,
p. 456, n. 1). Pentru atitudinea sa in intrigile lui Petru Armeanul in conflict cu solii
principali Stoica 0 Mihalcea, vezi ibidem, pp. 865-866, 868. Trimis la doctorul Pezzen
(p. 872), apoi in Moldova (894). Vezi si atitudinea sa fa; l de Basta 0 de comisan i in
legtur cu oprirea lui Pezzen la Casovia (910, 912).
143 Pe dos: (in limba germana) Descrierea luptei dintre cardinal 0 voievodul Mhai
de unul care a fost acolo si nu era un om de rind'.

137

www.dacoromanica.ro
[DARE DE SEAMA" DESPRE
EXPEDITIA RAZBOINICA PORNITA
IN MOLDOVA2]
1600 iunie 12

P. 72 Mai inainte de a-si porni prea strlucitul


Mihai voievod armata sa in Moldova, a trimis la voievodul Ieremia pe doc-
torul Muralto cu fratele acestuia Hector ca s nu lase nici o piatr. neintoars
in scopul de a face acesta o alianv cu Mihai vocl si a se hot.'ri s ridice
odat cu aceasta armele impotriva turcilor. Voievodul Ieremia a fgkluit
vin cu trie aceste <puncte>. Intre timp Mihai vod purcezind in grab a
1 Traducerea s-a facut dupa textul anonim latine publicat In Hurrnuzaki, IV., 1,
pp. 72-73.
2 Textul e precedat de urmatorul titlu tradus astfel din limba germana: Dare de searn
a slujitorului domnului Szkely care a lost tritnis inapoi la 4 iunie din tirgul Iasi pe
ungureste Iazvasar resedinra domnului Moldsovei, de nitre domnul voievod fi a ajuns
aici la Cluj in ziva de 12 dis-de-dimineard. Asadar, aceasta dare de seama a fost scrisa de
[Darahi] chiar in ziva sosirii sale la Cluj. Pentru o mai !Nina lamurire a elementelor
gaduind identificarea noastra, stim ca. la 31 mai din Cluj, comisarii imperiali raporteaza
citre Rudolf al II-lea ca au trimis scrisori voievodului Mihai in Moldova prin Bariloviei si

138

www.dacoromanica.ro
intrat in Moldova. Aflind acest lucru, Ieremia vocl a pus s fie inchis docto-
rul Muralto3 cu 174 (?) insi, i s. fie Tinut inchis n Hotin. Dar Ieremia a
luat-o la fug, urmrit in grab de Mihai cu cavaleria. In foarte multe locuri
au fost ucisi mulTi poloni, mai ales de catre clretii unguri.
Ieremia voci a ajuns la timp la Hotin <iar> Sigismund Bthory
preun cu dpitanu16 Toma Csomortny au rimas la conducerea oastei,
ales in scopul de a se putea impotrivi mai aprig cu artileria (?)6 pe la locurile
mai anevoioase ale drumului si pe la poduri (ca s nu fie lsat in urrn
pedestrimea polon). lar tn ziva de douzeci i apte (?)7 mai, s-a inceput o
lupt deschis la Hotin, i in cele din urm cu ajutorul lui Dumnezeu Mihai
Voievorl a cistigat biruinta dobindit. cu mare vitejie. Acolo a mai iibovit
patru zile Cu armata, si a Mat pentru aprare i pentru paz 3 000 de mun-
teni 6 de moldoveni, ca s nu ias cumva Iererrqia voca din Hotin.
Apoi s-a dat slobozire oastei lui Ptrascu vod8 i secuilor s. se inapoieze
la ei, iar Mihai vod insusi, a intrat la 1 iunie in cetatea de scaun a Mol-

loan Darahi. In ziva de 12 iunie, acestia se Inapoiaz la Cluj, dup: ce au plecat din Iasi
la 4 iunie. Aproape 'indat el a mai fost trimis Inapoi in Moldova, la 17 iunie se afla la
Iasi. La 27, seara, se inapoia Impreun: cu Barilovici la Cluj (Hurmuzaki, XII, 952-953)
raporta comisarilor cele vzute de el, precum i cuvintele domnului pe care acestia le
reproduc in scrisoarea lor catre imprat (loc. cit.). Es hatt auch Herr Waida zum Darai
vermeldt er sehe wie Turken und Tarttaren den Herrn Waida accarecirn Warum de Herr
Petzen auch nit Khumb und sich mit uns im insinuire (ibidem, 953).
3 Gresit: Miraltum. Plecarea misterioas. a acestuia pusese in mare Indoiali pe comi-
sari, tulburati de soaptele lui Herberstein, dusmanul lui, care se temea de concurenTa lui la
prelungirea contractului de arencl a minei de aur de la Zlatna. Ei b5nuiau c ar fi fost
trimis de domn cu o misiune la Sigismund Bthory in Moldova, in vederea unei inTelegeri
In dauna Impratului. In general, Muralto era Inatisat ca un dusman al germanilor, un om
periculos, un ottivitor ... etc. (Vezi i Hurrnuzaki, XII, p. 788). Despre Muralto vezi
P. Cernovodeanu 6 N. Vatmanu, Un medic elvetian de la curtea din Alba Julia
in slujba lui Mihai Viteazul: Than Muraltus (1563-1602) In Studii i articole de istorie
IX, 1967, pp. 65-79.
4 In text: XVY.
5 Capitane o. Acelasi care fusese trimis de cardinalul Andrei Bthory la Mihai si-i
cear s prseasc Tara Romaneasca.
Ut angustiis itinerum et pontibus, machinis resistere possint.
7 In textul publicar: XXY in care ultima liter pare s fie cifra 2. (Vezi mai sus
n. 4, unde intilnim aceeasi liter in numrul XVY.) Asadar ar trebui chit 22. Dar cum din
alte izvoare se stie c oastea lui Mihai ajungea 2n fata Hotinului la 28 mai (vezi Istoria
Ronaniei, II, p. 987), am crede c: In transcrierea numrului a mai fost omis: o cifra i c
trebuie reconstituir astfel XXVY (=.- 27). Aceast data s-ar potrivi cu socoteala celor patru
zile care se mai scurg Oda la intrarea in Ia.si.
Fiul lui Mihai Viteazul luase parte la expedhie. La un moment dat fusese chiar
vorba s fie 15sat in Moldova in locul tatlui su.

139

www.dacoromanica.ro
dovei, Iasi, iar acuma e ocupat cu impunerea jurmtntului de credint nestr-
mutat din partea localnicilor9 si cu inspectarea lor.
Magnmii si boierii mai de sean se grbesc si se inchine lui Mihai.
In ziva de 2 iunie a fost dat audient public tuturor. Pe Baba Novac
impreun cu armata sa 1-a trimis in ziva de 4 iunie spre fluviile Nistru si
Durare, ca s nimiceasa prin foc si sabie pe toti cei care nu ar vrea s-i jure
p. 73 credint lui Mihai Voievod //.
Cind a dat audient in ziva de 2 iunie fetelor mai de seam, a vorbit
In primul rind cu solii turci cu fata multumit si zimbitoare, precum am
vzut chiar eu.
loan Szkely" m-a asigurat a domnul voievod ar fi spus <cuvintele>
acestea: Dac domnii mei nu ar fi zbovit atila, asi fi ocupat si cucerit cu
ajutorul lui Dumnezeu Ora acuma, fr nici o lovitur de tun, Timisoara,
Gyula <si> Becicherecul <csici> cel de sus imi artase calea spre aceasta.
Dar dac s-a zbovit adta, vina nu trebuie s mi se arunce mie, eici din
partea mea nu a fost nici o lips si acum sint credincios si gata s servesc
pe maiestatea sa cezaree".
In ultima zi a lunii Mai am vorbit cu doctorul Iosif" si acela trimite
prin mine in numele su rspuns domnilor comisan: S fie siguri de lucrul
acesta: doar s stie cum a se poarte cu domnul voievod si vor obtine tot ce
vor cere de la el, mos illi est gerendus12.
Umbl zvonul indeobstem a Mihai vocl a hotrit a de cum se va in-
toarce din Moldova, va impresura Timisoara.
Se mai vorbestem a voievodul ar vrea s pstreze pentru el Moldova,
s dea Tara Romneasa fiului su Ptrascu, iar Transilvania s. o predea15
impratului roman, ceca ce doresc si cei din Transilvania16, precum mi-a spus
judele din Medias.
Ieremia vocri a pus s. se vesteasc din Hotin a oricine 1-ar prsi pe
Mihai vod si ar vrea s slujeasa cu leal lui Ieremia, el le fgcluieste lor
o leaf de zece florini pe lun pentru ostasii clri, sase pentru pedestrasi si
opt pentru Decurion".
9 Regnicolarum (in sensul de clase privilegiate). Pentru campania din Moldova, vezi
amgnunte la C. Turc u, Informatii documentare cu privire la campania lui Mimi Viteazul
in Moldova in Studii", XIII, 1960, nr. 4, pp. 141-157, cu precizgrile aduse de I. Corfus,
Mihai Viteazul in cercetari polone recente, in Anuarul Institutului de istorie si arheologie",
Ia,si, I, 1964, pp. 176-177.
10 Curier si emisar imperial ;inind leggtura cu comisarii.
11 Doctore Joseph, neidentificat. Oare este vreo leggtur." cu acel doctor Isep, menOonat
in 1598, de Giovanni de'Marini Poli?
12 Adicg probabil: trebuie s te conformezi felului su de a fi.
18 Informayie linistitoare pentru comisan.
14 Vulgo.
15 Assi :gnare.
36 Ar fi vorba aici de sasi.

140

www.dacoromanica.ro
Sotia i fiica lui Ieremia voda continua s stea in Podolia din cauza (?)
pradaciunilor cazacilor17.
Mihai voda a pus sa se vesteasca in Polonia a daca printr-o fntimplare
oarecare Ieremia voda s-ar duce din Hotin fn Polonia, a nu fie primit nici-
decum, caci altminteri a luat hotarirea nestramutata sa-1 caute oriunde ar fi.
Solia polona e asteptata din clip a in clip.
Cu pedestrasii poloni din Suceava m-am intilniti pe pamintul Moldovei.
I-am intrebat cu tot dinadinsull daca Sigismund Bthori ar fi acolo. Ei au
flit1.ft prin juramInt ca amintitul Sigismund a stat in Suceava o jumatate de
an, si ca in fiece zi stralucit invesmintat se desfata cu vin i. cu muzica.
Pedestrasii poloni se blestema pe sine ca s-au predat cu atta usurinta
in Suceava. Dusla ce le-a smuls2 juramintul <de credinfa> i-a trimis la
Lipova impreuna cu sotiile ii cu copiii.
Daca ei si-ar fi dat seama de foametea aceasta, ar fi voit mai bine sa
rabde pina la urma in Suceava.
Locuitorilor tirgurilor i mosiilor piriolite de ostasi li s-a dat o scutire
<de bir> de sase ani.

17 Text defectuos: Uxor et filia Yeren2iae Voivodae per Kozakos depraed ato (I) in
Podolia haeret (I).
18 Obviam sum mihi facti.
18 Serio.
20 Extorsis ... juramentis.

www.dacoromanica.ro
[RAPORT ANONIM, DESPRE
INTIMPINAREA DE CATRE MIHAI
VITEAZUL A SOLIEI TURCESTI]
1600 martie 9, Bra,sov
p. 54 Din Brapv in Transilvania, din ziva de
9 nzartie 16001.

Azi la ora unu a sosit solia turceasc5.2 in


numr de vreo sut de insi. Solul se numeste Hurami Aga, un om bstrin si
arunt, eruia i-au mai fost dati ca insotitori alti cinci turci de searn. Aces-
tora le-a iesit in intimpinare Mihai Voievodul cu intreaga sa clrime in
numr de 4 000, frumsos echipati la orele 8 dimineata, la o jum'tate de mil
<de oras> si solul a alrit in cortegiu la mina sting3, si pedestrimea lui
Moise Szekely, comandantul in slujba voievodului, a fost asezat de la locul
de gzduire al voievodului pina la poarta orasului pe o distant cit indoitul
unei lovituri de pusca, si toti trabantii voievodului erau imbrcati in rosu
1 Traducerea s-a fcut dupa textul german publicat in V eres s, Documente .. ., VI,
pp. 54-56.
2 Solia pentru investirea lui Mihai cu steagul de domnie 6 Cu insignele obilnuite: sabia
6 m5nunchiul de pene oarecum asemnkor aceluia purtat de Aga Ienicerilor.
3 Es.e locul de cinste la orientali.

142

www.dacoromanica.ro
si alb. lar &id s-au tntilnit pe cimp voievodul i solul, au desclecat in grab
de pe caii lor i s-au intimpmat unul pe altul cu mari dovezi de cinstire. // p. 55
Solul de indat 1-a descins pe voievod de sabia sa i 1-a incins cu alta in
numele impratului sau. AcJasta este de aur curat atit de mpodobit i atit
de frumos incrustat cu pietre scumpe, inch nu se vede nici un loc gol, si
este socotit de foarte mare prey. Voievodul a mai fost cinstit i cu un m-
nunchi prea frumos Impodobit din o sut de pene de btlan, amestecate i cu
citeva frumoase pene albe de cocor, pe care i 1-au pus pe cap4 pe cimp,
pe care voievodul, cu toat struinta puternic a solului, nu a voit sa-1 poarte,
ci a poruncit s fie tinut) de unul din slujitorii si clare5.
De asemenea doua frumoase steaguri, pe dea-intregul rosii cu horbota
unul pentru voievod, cellalt pentru fiul su, Patrascu. Pe deasupra
doi cai frumosi, un mtnz roib de doi ani, i 1-au dus doi <rindasi> de cpstru
neinseuat, acoperit de damasc rosu, apoi un soim peste msur de mindru
impodobit pe ling alti patru frumosi <soimi?> <si> 10 caNle seam adusi in
fata se. La venire au fost slobozite 12 tunuri, iar din toate turnurile <orasului>
s-au tras puternic salve duble. Dupa ce solii impreun cu voievodul au mers calare
la locul de gzduire, la rindul ski voievodul a cinstit pe 6 membri ai soliei
Cu bani de aur8 si pe ling aceasta, o sut de yersoane <din solie> au fost
solemn imbrcate8 <cu caftane de cinste> de catre oamenii voiervodului.
Voievodul la intoarcere spus lui Ianos Darahi care a fost 6 luni secre-
tarul de limb maghiar al voievodului sit care mai este la curte, desigur
tot pentru aceasta, sa ia seama la ce vor spune comisarii imperiali de intimpinarea
aceea solemn calare a sa, adugind apoi ca s le puna in vedere c ei nu
trebuie s intrebe nimic despre aceasta18. El [domnul] trebuie s faci ce se
cuvine potrivit cu uzanta veche. El stie prea bine ce trebuie s fac si ce s
lase <nefcut>. Susamintitul Darahi este acuma trimis afar ca emisar"
relateazc voievodul chid a pornit intru intimpinare era foarte voios, dar
dup ce a primit pe soli si a stat de vorb cu ei, s-a artat foarte trist.
Ce inseamn aceasta stie doar Dumnezeu, i voievodul.
Acel sol turcesc i-a druit domnului Ungnad, pe care ti cunostea12 bine

4 .Angesteckt.
Gleichwol nit anlegen wellen, sondern durch seinen Diener, einen zu Ross einfiihren
lassen.
Mit breiten Spitzen.
7 11rme 10 .Haubtross furfuhren lassen.
Guldenstiick.
9 Stattlich bekleidet.
1 Noch zu Hof wol daran ist, was er wol vermein, die Herren kaiserlicben Commis-
sarien von seinen stattlichen Entgegenreiten halten werden, mit diesem ferneren Vermelden
ilmen Przuhalten... etc.
Herauspostiert.
72 David Ungnad fusese sol imperial la Poart5.

143

www.dacoromanica.ro
de la Poarta, un cal prea frumos gatit (?)13. Stenchko"14 i Petru Armeanul
P. 56 au adus domnilor comisan hirtii15 si 12 patente II pe care toate le-a adresat
Sigismund Bthory celor din Transilvania. Pe aducatorul scrisorilor prins
la Bistrita". Se spune c pinatn putine zile va fi adus aici, i ara de nici
o indoiala va fi bine cercetat. Copia actelor si a patentelor le trimit domnii
comisan maiestaTii sale si mariei sale arhiducelui17. Cuprinsul lor trebuie
fie cum ca tara trebuie sa se ridice itnpotriva voievodului18 i s'a. treaca de
partea sa [a lui Sigismund]. In scopul acesta el ar veni cu armata din Polo-
nia ca alunge pe voievod, si de aceea ar fi bine ca de acurn tricoto voie-
vodul sa ja seama la sine.

13 Ein sch6n gespieglten Schimmel. Cum grafia este destul de nesigur, e posibil s nu
fie vorba de un cal blan (Schimmel), ci de un taburet (Schemel).
14 Vistierul Stoica?
15 Schreiben.
15 Nessen.
17 F. Dt. [Filrtsliche Durchlaut].
19 Dem Weyda wider und Ihme Zufallen.
19 Er Weyda besser vorhin Achtung auf sich geben wird.

www.dacoromanica.ro
OBSERVATII CRITICE CU PRIVIRE LA
CELE DOUA RAPOARTE ALE LUI
DARAHI RELATIVE LA IN'TERVALUL
VII. 1599-XII. 1599

Cele doua rapoarte privitoare la evenimentele pe-


trecute in timpul funclionarii autorului ca secretar al domnului, cu Incepere din 9 iulie 1599,
se deosebeesc intre ele, dei au un fond identic. Unult. este anonim, cerlalt poarta subscripga lui
Darahi. Unul mai scurt, se sfirseste dup. infringerea (28 octombrie) i moartea cardinalului,
cerlalt se incheie cu slobozirea de plecare data de domn autorului la 10 decembrie. La ci
prima vedere, cititorul ar fi ispitit s considere c raportul mai scurt ar fi cel dintii, dupa
care ar fi urmat al doilea, mai complet. Dar, in realitate, lucrurile stau altfel. Raportul mai
cuprinztor, care este adresat direct lui Mihai Szkely g care poarta iscalitura lui Darahi,
cu insemnarea m. p. (manu propria), a precedat cu vreo doua luni relaga anonim. In
adevar, el poate fi datat muhumita mentionarii sale in raportul comisarilor (Mih. Szkely,
David Ungnad) din 6 februarie (vezi mai sus, noti4a biobibliografica). Dar nu e gel kite-
res de observat c aceasta marturie i-a fost ceruta lui Darahi la iwala, de cum a dat
ochii cu comisarii pe care venise intimpine la Dej (4 februarie), In drumul lor spre
Alba Iulia, uncle erau asteptag sa asiste la deschiderea Dietei Transilvaniei. Este de pre-

145

www.dacoromanica.ro
supus c dup slobozirea lui Darahi din 10 decembrie, la reintoarcerea sa sub ordinele
lui Mih. Sz'ekely, el i-a raportat oral despre activitatea sa in timpul detasrii sale pe ling
domn. De ce mai era acum nevoie de aceast nota mrturie scris i subscris sapte
mini dup aceea? Mai apare un amnunt sugestiv. In amindou. rapoartele sale, Darahi
afirm c a fost 6 luni In slujba lui Mihai Viteazul. Dar tot el arat c a fost trimis
ctre el la 9 iulie, i c a plecat de la el la 10 decembrie! Dar clup aceea a fost retinut
de Mihai la Alba Iulia aproape o lun (de la 7 ianuarie chid fusese trimis din Satu Mare
s anunte apropiata plecare a comisarilor la Alba Iulia Ora la sosirea sa la Dej, tot
intr-o misiune a domnului). AdugInd acest interval celui mai lung de la 9 iulie la 10 decem-
brie, ajungem la durata celor circa 6 luni artate in cele dou rapoarte. Se confirm deci
datarea raportului ca fiind din 5-6 februarie, adic dintr-un moment de mare tensiune,
creat In parte de intrigile tesute de nobilimea maghiar, amplificate la maximum de spi-
ritul dusmnos al lui Ungnad i alimentate de soaptele i confidentele unor soli improvizati,
ca Petru Armeanul, care gsise s-si verse necazul impotriva celor doi soli oficiali: Stoica
si Mihalcea, In urechea atent a lui Erich Lassota la Casovia i poate si a ahora, de
unde au ajuns la cunostinta comisarilor si au fost exploatate de Ungnad, In sensul cel mai
nefavorabil, pentru negocierile in curs. Raportul cerut lui Darahi n preziva intrrii comisarilm
la Alba Iulia capt un sens precis. El trebuia s. Infliseze un bilant al sincerittii lui
Mihai fa; de imprat. Felul cum e alatuit dintr-o povestire continua, Cu o serie de
sublinieri ale unor momente cruciale, urmat de lmuriri rzlete la diferite chestiuni mai
putin legate intre ele si care corespund, evident, la punctele unui chestionar, arat ciar rostul
intocmiril sale. In divergen/a de veden i dintre Szkely i Ungnad, care se desenase chiar
de la Inceput, cel dintli vrea s. fixeze concret mrturia pozitiv a lui Darahi. Punctele,
adica intrebrile adugate la urm, si care pot fi reconstituite dup rspunsuri, reprezint,
desigur, contributia lui Ungnad la limpezirea pe care el o dorea precizat intr-un sens
opus celui al colegului su. Sublinierile lui Darahi au de scop fie explicarea motivelor lui
/ilihai de a primi de nevoie steagul trimis de sultan intr-un moment dud era amenintat din
toate prile i dud armata german (a lui Basta) nu pornea Impotriva cardkalului Bthory,
cum fusese stabilit, fie artarea sensului adevrat al intercesiunii aparente a domnului in
favoarea cardinalului, simpl abilitate pentru trimite emisarul la Casovia s afle ce
se intimpl ca oastea lui Basta fie, in sfirsit, precizarea intentiilor dusmnoase alc
cardinalui Bthory in unire cu Ieremia Movil, asa cum rezult din scrisorile interceptate
de domn, fr a uita s. indice si interventia in extremis a nuntiului Malaspina. Un punct
senzational al declaratiei lui Darahi '11 constituie descrierea plsmuirii diplomei imperiale
de restituire a privilegiilor secuilor i artarea propriului sit' rol in contrafacerea subscrip-
iiei Impratului. Acest artificiu fusese necesar pentru c actul autentic, cerut de Mihai curtii
de la Praga, Intirzia s vin, desi, In principiu, se acceptase ideea intocmirii i trimiterii sale
si exista posibilitarea ca el s fi fost interceptat sau distrus pe drum. S-ar putea chiar ca
aceast diplom mult asteptat s fi fost trimis lui Basta impreun cu celelalte, intocmite
in vederea unei acr,iuni contra lui Andrei Bthory. Expedientul adoptat uebuie inteles ca o
anticipare asupra eliberrii actului autentic de ctre cancelaria imperial in favuarea secuilor.
Este interesant de observat c Darahi nu mai mentioneaz niciodat, nicieri, nici faptul

146

www.dacoromanica.ro
Insusi,nici participarea sa la el. In declaratia sa din februarie (raportul lung), el insist
asupra tainei absolute pstrate cu strsnicie de cei putini avInd cunostinv. de el Ora
dupa ridicarea secuilor. Nu stim daci la intoarcerea lui Darahi, dupl 10 decembrie, el a
destinuit acest lucru superiorului su de la Satu Mare, sau daca a ficut aceast mrturisire
numai dupl. darea In vileag a secretului de catre alii. Poate chiar de catre Petru Armeanul,
plsmuitorul pecetii imperiale, care la inapoierea sa de la impkat se oprea la 4 ianuarie la
Satu Mare, neascunztndu-si spaima i disperarea de a fi fost amgit cu promisiunea zadarnic
a unor bani pe care trebuia sl-i ducl. domnului la Alba Iulia, si care nu i s-au pltit. In
lamentaviile de atunci a putut scpa o vorb i despre acest fals. Oricum, pare probabil
acest punct din raport rspundea la o Intrebare precis: ce nu putea fi ocolit. Cici tot con-
textul arat grija declarantului de a risipi indoielile strecurate impotriva domnului.
Raportul lui Darahi de la 6 februarie corespunde Intru totul atitudinii ferme a lui
Mih. Szkely pentru doma. Aceeasi concordant exist. tntre cuprinsul relatiei scurte (de
prin martieaprilie) i menvinerea atitudinii protestatare a lui Mih. Szkely fall. de inter-
pretrile colegului sau. Pentru geneza acestui text trimitem la notiva noastr biobibliografic.
Cum aceast nota declaravie nu a fost supus. cenzurii i inchizitiei lui Ungnad, lipsesc din ea
rispunsurile la acele intrebri insidioase strecurate de el pentru a neutraliza efectul unor
mrturii socotite neoportune.
Fondul comun dintre cele dou: rapoarte fell unele deosebiri. In raportul din martie-
iunie nu se mai aminteste de suma de bani capturat de secui de la cardinalul Bithory si de
la ceata de nobili care II insotea. Amnuntele despre uciderea lui stilt mult mai sobre. Spre
deosebire de primul raport, potrivit cruia el ar fi fost ucis de ciobani romani, in acesta
se afirm doar c5: a fost ucis In secuime de un cioban. Exist o serie intreagI de povestiri
fanteziste care au circulat atunci n aceast privin%. Poate c In primul .raport autorul
a fost influentat si de lava produs chiar atunci de uciderea lui Katonai (fost jude al
Clujului) de ctre iobagii si romlni rsculati impotriva Impilrilor sale. Un loc important
in raport il ocup redarea din memorie a textelor unor scrisori, fie primite sau interceptate
de Mihai, fie dictate chiar de domn lui Darahi, ca secretar al su. Aceste reproduceri stilt
tntotdeauna precedate de cuvintele in ista sententia, care anunt: o redare aproximativ, nu
textuar. Lucrul poate fi verificat, comparind tntre ele clou Inflvisri ale unui acelasi text
in cele dou rapoarte. Din cauza importantei mai mari data' acestor texte, fa t de succesiunea
evenimentelor, cronologia poate apare uneori cam confuz. Exist o deosebire intre redarea
mersului negocierii tncercate de Malaspina In favoarea lui Andrei Bthory, asa cum apare
la Darahi, faf de relatarea lui Malaspina insusi si de versiunea oficial: a lui Mihai,
coxitinut. In textul declaratiei solilor acestuia trimisi la imprav. Darahi vorbeste de un schimb
de scrisori intre Malaspina si Mihai i indat dup aceea de un schimb de scrisori intre
Andrei Bthory i Mihai, care ar fi precedat tritrevederea dintre dotan 4 trimisul papal.
Despre aceste scrisori nu avem nici o alt mrturie. De aceea, aportul lui Darahi e ca
attt mai previos.
Alturi de textele unor asemenea scrisori mai stilt reconstituirile din memorie, de pild
a textului jur'imintului de credint cenit de Mihai sau a scrisorii circulare adresate coman-
danvilor vinuturilor de margine. Mai stnt redate si sub form de rezumat uncle scrisori, de

147

www.dacoromanica.ro
pild cea a lui Naprgy. Textele celor dou rapoarte publicate in Hurmuzaki ofer in unele
locuri uncle nepotriviri, datorite uneori unor greseli de transcriere, alteori chiar de formulare.
Din prima categorie face parte datarea imposibil a sosirii sale la Ploiesti la 10 iulie, dup
ce a plecat de la cetatea Satu Mare la 9 iulie. Avem poate aid o transcriere gresit a cuvin-
tului [...] decima, poate: septemdedma, sau cumva o folosire a stilului vechi in uz In
Tara Romaneasci, in care ziva de 10 ar corespunde cu 20 din caiendarul gregorian fo-
losit in Transilvania. Mai slut i alte nepotriviri datorate fe transcrierii originalului,
fie unor greseli de limb. De pild cuvintele cum istis legatis advenit nu corespund
faptelor, cci secretarul I. Rcz nu a sosit o dat Cu acei soli, ci s-a IntlInit cu ei dup
venirea lor. Desigur, c verbul a trebuit s fie convenit in loc de advenir. Am vzut) cum
trebuie explicat o alt nepotrivire privind durata de 6 luni a sederii lui Darahi pe
lineg domn. Aici rspunzlitor de dezacordul constatat e insusi autorul. In redarea celor
doui rapoarte, in volumul nostru, nu am pstrat ordinea din Hurmuzaki, ci ordinea
cronologic in arma datrii lor mai precise.
Relatarea mai scurt a fost publicat si de Sandor Szilagy in Monumenta Comitialia
Transylvaniae, IV, pp. 332-336, unde este urmat (p. 336) si de o alt relatare, scris
pe alt foaie de hirtie, dar de aceeasi min, referindu-se la corespondenta cardinalului,
aflat in casa unuia dintre secretarii si i dat autorului spre a vedea dac se cuprind
In ea si lucruri secrete,

www.dacoromanica.ro
GERMANICO MALASPINA
(cca 1550? 1604)

Germanico Malaspina, ca si Alfonso Visconti, aparti-


nea unei strvechi familii, care era mai mult o amintire a trecutului dech o realitate
prezent. Din asemenea descendenli se alatuia acea pturl privilegiat din care se
recrutau de obicei nunlii apostolici, desemnavi in viitor purpurii romane. Numit in 1583
episcop de San Severo, el este apoi trimis ca nuntiu in Polonia, pe l'ing regele Sigismund
al III-lea Wasa. Postul acesta era cu adt mai de invidiat, cu cit papa Clement al VIII-lea
urmrea cu aduri Imprejurrile si oamenii din acea tar, unde fusese el Insusi legat
papal inainte de inlTarea sa la pontificat. Asa se explici si interesul deosebit al papei,
pentru fraiii Bthoresti, crescuti la curtea fostului rege Stefan Bthory, precum si par-
tinirea nemrturisit pentru Polonia In conflictul acesteia cu imperialii, cu prilejul aca-
parlrii Moldovei. In aniindoug aceste probleme, Malaspina s-a manifestat destul de intern-
pestiv, merend dihcolo de endul papei, pentru simplul motiv ci el era cu totul captat
de politica lui Zamoyski al drui propagandist s-a fcut in discuTiile purtate, Cu acreal,
cu ceilalIi trimisi papali. Prin 1594, adt Malaspina, cit si nurgiul papal de la Praga,

149

www.dacoromanica.ro
Speciano, cutau si determine o apropiere intre Polonia si imperiu, in vederea unei
conlucrri rodnice in Liga Cresting. Regele Poloniei care era i al Suediei i din
cauza aceasta era adesea suplinit In conducere de cancelarul Zamoyski, ar fi fost, per-
sonal, favorabil acestei idei. Dar ea era combgtuti de cancelar si de Riffle republicii,
doritoare menting leggturile nesincere i precare cu Poarta, care le scutea de sacrificiile ine-
rente unor rgzboaie. Cistigul cel mai mare al PoIoniei nu putea rezulta dintr-o participare
la o aqiune antiotoman, ci dintr-o a,steptare vigilenti spre a culege prada final g dupa
mcinarea reciprocg a blocului crestin si a Impgritiei turcesti. Aderarea Transilvaniei la
Ligg i rgscoala trilor romlne impuneau o clarificare a pozitiei Poloniei. Cci Moldova
avea o situatie speciali n urma tratatulul ei de inchinare catre imperiu, din vara anului
1594, care trezea vechile pretentii de suzeranitate ale Poloniei, mentinute intr-o formg
deghizati de protectia acordatg bisericii catolice din Moldova. Ins i aceasti situatie
avea sg fie rsturnat de confiscarea romlne de catre Sigismund Bthory (mai
1595), folosind faf de ele ocuparea lor de fapt de catre trupele maghiare de ajutor,
venirea iminent a tuicilor, iar fa; g de imperiu, propunerile ademenitoare ale Portii:
cedarea celor doui tgri romIne i recunoasterea lui ca rege al Ungarieil Metoda urmati
fusese cea a faptului indeplinit. Aceeasi metocti avea s. fie aplicat. si de cancelarul
Zamoyski in privinta Moldovei, smulsg foarte curind ,,guvernatorului" lui Sigismund Bthory
6 supusg unei suzeranititi combinate polono-otomane i intrucitva titare. Daci papa
ar fi vgzut cu satisfactie ocuparea Moldovei de cgtre o Polonie, care prin aceasta chiar
s-ar fi rupt de turci i ar fi intrat in Liga crestini, dobindirea acestei constituind,
oarecum, o rsplat. necesar pentru aceasti aderare la blocul antiotoman dimpotrivg,
noua situatie creatg prin transfonnarea teritoriului acesteia intr-un bastion turcesc si un
loc de trecere deschis oricind tgtarilor spre lumea crestin nu putea fi Intimpinati deck
cu consternare si dojang. Conflictul acut cu principele Transilvaniei i primejdia unei
actiuni militare a acestuia, putind design/a, un rgzboi cu Polonia, la care nu ar fi putut
privi cu nepgsare impgratul, constituiau perspective nc i mai intunecate deck renun-
tarea definitivg la visul integririi Poloniei in blocul crestin. In fata noilor greut.iti ivite,
papa a recurs la noi negocien, trimitind in 1596 niste nuntii extraordinari i in Polonia,
si in imperiu, care s. caute si lichideze diferendul ce impiedica intregirea Ligii crestine
reia, la nivelul cel mai inalt, dialogul purtat in bung parte ping atunci, in circuit
inchis, de (Inc nunrii din imperiu, din Transilvania si din Polonia, fiecare identificindu-
se cu /duffle principilor (sau guvernantilor) pe Rugg care fusese acreditat. Cel mai indir-
jit fusese cel de la Praga, Speciano, care judeca fr iluzii i interesele egoiste ale polo-
nilor i indolenta i indiferenta impgratului fati de Ligg. Dar cel mai mult il indignau
subterfugiile lui Malaspina, care declarase categoric ci putea sg asigure pe colegl su din
Transilvania c polonii nu vor ataca Moldova (Hurmuzaki, XII, p. 177) si care .dupri
desminrirea flagrantg adusg de expeditia lui Zamoyski si de instalarea lui Ieremia Movilg
in Moldova, in Inc sg-si recunoasci netemeinicia informatiei dati de el, explicind even-
tual cum a fost indus In croare, se fgcuse interpretul marelui cancelar polon, insusindu-si
toatli argumentarea avociteasci a acestuia, de o rea-credinti uimitoare, intr-un chip foarte
suspect, si proclamase ca adeviruri indubitabile conduziile acestuia cum ci aqiunea lui

150

www.dacoromanica.ro
in Moldova fusese n folosul crestinilor, ea"ci i-a oprit pe ttari de a interveni in aju-
torul turcilor in Transilvania sau in Tara Romneasc i deci lui i se datoreste retra-
gerea turcilor etc .. etc .. Dar Speciano mai aflase a Malaspina ar fi zis a nu este
obligat s asculte de cei care 11 indemnau s se strduiasei pentru a face pe cancelar s.
ias din Moldova, d numai de sanctitatea sa papa, de la care ;tia bine ce porunci pri-
mise in niste scrisori pe care le avea In mIn [che teneva in mano; ibidem, p. 112]. Alte
informaii culese de Speciano ii atribuiau chiar lui Malaspina un rol activ. El insusi
1-ar fi Indemnat pe rege s nu frineze agiunea cancelarului [ibidem, p. 114]. Pe de o
parte, el a dat asigurri In numele regelui c polonii nu se vor amesteca In Moldova,
lar pe de alta, Zamoyski a pretins, la inceput, ea' regele i-ar fi poruncit s intre in
Moldova! fibidem, p. 1401.
Dadi Malaspina a fost atit de credul (and a dat asigurrile optimiste) trebuia ca
indat dup aceea s recunoasc hotrit c fusese inselat .. etc. Speciano ii declara
inselat san cutind a se nsela pe sine. Altii 11 socoteau mai degrab inseltor. El ins
se refugia In abilitti i echivocuri, in tceri prelungite fat de ceilalyi nuntii, si in
propuneri nesincere si neserioase la Roma. Iar Visconti, la &dui su, se arta mai
accesibil punctului de vedere din Transilvania decit celui de la Roma, de unde veneau
injonctiuni categorice si fie oprit $tefan Rzvan de la expeditia sa in Moldova. Fatalist,
dar nu lipsit de optimism, Visconti declara c acuma nu se mai putea schimba nimic
(5 decembrie 1593). La Roma prerile erau imprtite. Secretarul papei, Minutio, se arta
convins de spusele lui Malaspina. Cardinalul de San Giorgio, nepotul papei, care Tinea
toat corespondenta cu nuaii papali, era dispus s accepte situavia, intrucit insusi dom-
nul [Stefan Rzvan] chemase pe Zamoyski in ajutor si s considere acest pretext
ca bun, cel pain in aparenfi, adugind c i Sigismund ar trebui s fac la fel. [ Seri-
soare de la Roma din noiembrie 1595, ibidem, p. 149]. La 8 noiembrie [ibidem, pp.
160-162] Malaspina ii expunea lui Visconti mersul lucrurilor din punctul de vedere al
polonilor (!), avind grij s'a.- se refere, la inceput, la spusele regelui care, de fapt, repeta
formulele ingenioase ale cancelarului, spre a trece apoi la intreaga argumentare a acestuia.
In prima parte, Malaspina reda In rezumat rspunsul regelui la interventia arhiducesei,
soacra lui Sigismund si a regelui Poloniei, iar in panca a doua inssi expunerea cancelarului,
astfeI c toati motivarea aprea expus de dou. ori. Zamoyski explica cu cinism
actiunea din Moldova fusese pornit de el fr.' a fi cerut asentimentul regelui din lips de timp (!).
Dup ce lucrul a fost consuman, regele nici nu a confirma si nici nu a infirmat cele
ficute de cancelar (adic instalarea lui Ieremia Movil in conditiile stiute), urmind ca
asupra acestora s hotrasc comiviile ce se vor tine peste chew luni. Asada, pig
atunci, bine inteles, Moldova rminea In situatia ei actual. Dealtminteri Zamoyski venise
chernat de .5tefan Rizvan (!) pe care 11 indemnase zadarnic s nu plece din tali (])
etc. [Vezi i declaratia cancelarului In Dieta de la Varsovia din 1596, ibidem, pp. 212-
216]. Cum ins pin la data aceasta se mai aflaser amnunte privind conditiile reale
ale reasezrii Moldovei sub autoritatea turceasd, lucru care nu putea conveni nicidecum
nici papei si nici Ligii crestine, Malaspina adopt o atitudine aparear impartial 6 invoc
un dialog al sit', probabil imaginar, cu nobilii poloni, in care ultimul cuvint este al

151

www.dacoromanica.ro
acestora. Discutia se purta, pare-se, in legitura Cu pretinsa imposibilitate a Moldovei de
a se apra contra turcilor. Malaspina ar fi amintit de cei 14 000 de ostasi moldoveni
[valacchi"] pe care ti putea folosi Sigismund, dar si-ar fi atras replica urmatoare:
Deci cu atit mai mula raminea tara [ =Moldova] fara aparare, si era inca g mai
necesarl intrarea polonilor ..." Dar acum intervine un element nou, anume o scrisoare
a lui Zamoyski adusa regelui de catre nepotul cancelarului, contele Herbord, i cornu-
nicat i lui Malaspina (care trimite o copie lui Visconti). El nu uit s transmita
-area fantezista raspindita de Herbord c in Moldova ar fi cazut 6 000 de tatari (!),
desigur pentru a dovedi c existase o primejdie real l din panca lor. Dar in cele din
urma, nuntiul trebuia s atace i punctul nevralgic, acela al restabilirii legaturii de de-
penden t a Moldovei fata de turci. Si aid va cauta s faca parada de zel i totodata
de o ingeniozitate de iluzionist. S-ar parea, dupa cite scrie cancelarul, c dei domnul
Moldovei va ramtne legat prin juramint de acest regat, i cu sprijin militar de la el, va
Fi totusi confirmat de turc i nici nu se va ajunge la desfacerea absolutl [smembratione
perfettal a acestei tri de Imperiul otoman ..." Lucrul acesta 11 nemultumeste pe Malaspina
chiar foarte mult caci a spune c turcul va ramine doar ca aparenta fumq
polonii cu cistigul la sostanzaj e un lucru care nu mi se pare ca se potriveste, si este
un lueru care da de banuit. Deci m-am ginclit s potrivesc lucrurile in asa fel ea in
eventualitatea [quando) c alteta sa [Sigismund] ar putea probabil sa apere acea tari,
acel doma [Ieremia] s ramina acolo far ajutor [se subintelege: fr ajutor polon], astfel
c ti va fi usor principelui s redobindeasdi [Moldova], avind n vedere c niciodata
acesti domni [ =polonii] nu vor putea fi convinsi s consimta expres [la renuntare] ca
sa nu supere pe turci i sa nu aduca vreo stirbire cauzei lor [fare prejudicio alle loro
ragioni]". Fraza urmatoare, despre convocarea de catre rege a sfetnicilor sii, pentru
a delibera cu ei, creeaza un fel de echivoc, ca si cum ar sta in vreo legatur Cu comb',
napiie gratuite ale nuntiului, care aveau de scop doar efectuarea unei retrageri strategtce
dupa identificarea sa prea fiagranta Cu politica lid Zamoyski. Combinatia de mai sus,
in care nici el nu credea, era conditionata de atttia factori de nedeterminare in privinta
momentului de traducere in fapt, In& se vede dar ca era doar un mijloc de a cistiga
timp 6 de a-si da oarecare aparenta. de impartialitate. Retragere ca atit mai necesari
cu cit papa, iesind din rezerva sa, a adresat o serie de breve regelui, cardinalului Radzivil
cancelarului Zamoyski. In noua faz a deschis de venirea celor doi nuntii extraordinari,
Malaspina continua s manevreze, pentru a duda atacarea directa a problemei Moldo-
vei. Visconti ar fi spus c Sigismund n-ar mai pretinde Moldova, daci Polonia as rupe
legaturile cu turcii. Dar pentru aceasta trebuia ca Polonia s adere la LigL $i deci aceasta
este problema primordial. Pina la rezolvarea ei, cea a Moldovei trebuie s ramtn in
suspensie. Oricum, tot va fi bine pentru Sigismund. Pentru c ori Ultra Polonia in Liga,
toata lumea e mulvtunita, ori nu intra, 6 atund Sigismund i redobindeste Moldova,
tinutl oarecum in depozit pentru el, de cumnatul salt, regele Poloniei!! [ibidem, pp.
216-217]. Dar lucrurile capat un alt aspect dup rspunsul dat de rege lui Malaspina,
la alternativa propus de Visconti: ori ski retraga trupele din Moldova, ori s incor-
poreze aceast ai regatului polon. Regele observa ca o asemenea incorporare nu se poate

152

www.dacoromanica.ro
face frg a o rupe cu turcii, i pentru aceasta e nevoie de Incuviimarea Ordinelor, ceca
ce presupune o nou'a.: convocare a comitiilor. Doar acestea sInt in drept sg se pronume.
Regele va face ce vor hotri ele. Ping atunci nu se poate schimba nimic [ibidem, pp.
223-224, raport din 19 februarie 1596].
Dupg ;inerea dietei la 14 mai 1596, Malaspina trimite la Roma o dare de seam
[ibidem, pp. 255-257] a chestiunilor discutate, precum si a propunerilor adresate de
membrii ei impgratului i papei. Dintre care una a si fost acceptatg indatg de solii
acestora, anume cL ping la reintoarcerea ambasadorului polon trimis la Poartg, pentru
a cerceta acesteia fafg de Polonia si de vecinii ei, sg fie pgstrat statu-quo: nici
Sigismund sg nu incerce nimic in Moldova [non inova cose alcune in Moldova], nici
armata polong sg nu-1 molesteze pe principe. Merit& s. fie memionat i punctul urmgtor
din darea de seam. Avind in vedere primejdia Tgrii Romanesti i afirmapia c Mihai
insusi pierduse ngdejdea de a se putea mentine, dacg acest lucru este adevgrat, i nici
transilvanul, nici Impgratui nu 1-ar putea apra atunci acel regat ar prelua grija
ambelor fri [adicg a Moldovei si a Trii Romano-di. Dar pentru cg nu a venit timpul
de a o rupe cu turcul, ar trebui deci ca, in urma incuviinarii comune a trnpZi-
ratului oi a regelui Poloniei, sa fie pus un nou domn in locul lui Mihai (!) i cind s-ar
range oastea turceascg, sg fie pus din nou in scaun zisul Mihai, sau nu, dupg cum as
socoti deputalii el este cu cale pentru binele obstesc [servitio publico]. La obiec;ia repre-
zentamilor papei i ai impratului cg e nevoie de timp pentru informarea curtilor lor,
li s-a rgspuns cg este pericol dad se z'aloveste, i, asadar, solii imperiali trimit un curier
expres la impgratt Cancelarul se hotgrste s trimitg un emisar la Sigismund, pentru
a incerca o impgcare Intr-o fraz final, Malaspina emite ideea cg dacg va trece
cancelarul in Moldova, as fi bine ca papa s.-i dea pe lingg sine pe vreun om al sgu,
nu In calitate de credincios al papei, ci de ostas, care sg fie totusi cunoscut drept de-
pendent al sanctitAii sale. In felul acesta, Malaspina va putea fi informat de ordinele
regelui catre cancelar si de ce va rgspunde el ...
Dar spiritul su de intrigg nu se poate xnulTumi numai cu atit, i astfel, din ini-
tiativg proprie, el pune la cale asa-zisa misiune a lui Malacrida, adevratg scamatorie
care, fgrg a aduce nimic nou, reuseste s invijbeascg pe cei doi suverani timp de vreun
an de zile. Era ca un fel de prefigurare involuntarg a vestitei telegrame de la Ems. Mala-
crida era un fost secretar al primatului Poloniei (cardinalul Radzivil) retras la Roma,
de unde a fost trimis de papg In Polonia, prin noiembrie 1595, cu o Ins'rcinare minor.
Se spunea c fusese vorba s-1 ducg pe cardinalul Bthory la papa (in leggturg cu teama
lui Sigismund de manevrele Bthorestilor tn Moldova si in secuime). Alta pretindeau
ca venise pentru aplanarea conflictului dintre acelasi principe al Transilvaniei 6 Polonia.
Manevra lui Malaspina consta In a-1 folosi pe acest agent binecunoscut al papel pentru
a duce la Praga, spre iscalire, acel angajament de neinterventie in Moldova, mentionat
In darea de seam a dietei, analizatg mai sus. Folosirea lui Malacrida crea un prim
echivoc. Dar instrucliunile numiului i tntreaga inscenare reuseau sa facg din el aproape
un impostor. Dei trimiterea lui fusese cu stirea regelui i oarecum intr-un mod indirect,
din panca acestuia, el venea la impgrat gel nici o scrisoare de la el, ci numai cu un

153

www.dacoromanica.ro
angajament de neinterventie isalit de rege, pe care avea dea din midi doar atunci
cInd ar obtine de la Imprat isalitura pe exemplarul identic, pe care sa-1 duci inapoi.
Textul mai putea suferi eventuale modificri de amnunt, daca ele ar fi fost socotite
necesare. Total trebuia fcut in cea mai mare tain, chiar fat de ministrii impratului,
$i in oarecare mk'suri chiar fati de ntmtiul de la Praga, Speciano, spre care ti indrepta
Malaspina. Rezultatul a fost exact invers celui scontat. In fata atitor mistere, Speciano,
lanuind o lucatua a lui Malaspina, sublinia faptul suspect a emisarul nu avea nici
o scrisoare de imputernicire de la rege i desigur nid nu fuscse trimis de el. Dealtminteri,
regele nici nu avea dreptul s ja nici un fel de initiativ sau angajament fr. incuviin-
area prealabil a comitiilor, i deci i acest act trebuia s astepte viitoarea lor convocare.
Impratul, care 11 primise indat pe Malacrida, nu a iscnit ded acel angajament, dato-
ria in parte si firii sale lstoare, dar g ambiantei create, intreaga combinatie soldin-
du-se cu o Inveninare a relatiilor dintre cei doi suverani. Ina g un an dup aceea, se
mai discuta cu acreal despre aceasta. Malaspina, evitInd s aspund la intrebarea pri-
vind imputernicirea pe care o avusese agentul trimis de el, a autat s explice a re-
gele, dei nu putea lua o initiativ de aceasa natua, putea Iona consimti la o pro-
punere venit din afarg! Acuma ins, dup un an, polonii pretindeau ca Impratul s
fac primii pasi, angajindu-se el mai tutti, dup ofensa adus. regelui! In discutia foarte
sugestiv dintre cei doi multi sub forma unei scrisori recapitulative (si recriminative) a Ma,
laspina, adnotaa cu mult ascutime de Speciano fibidem, pp. 300-304 din 7 iunie 1597] al
arui text este de un interes extrem i pentru demascarea intentiilor Poloniei cu referire
la Tara Romaneasc, afam i observatia evidena a un angajament reciproc ca acela
propus impratului nu putea profita decIt polonilor, care se aflau In posesia de fapt a
Moldovei. Toat aceast discutie, cu argutiile i subtilittile ei, pare a lumineze unele
aspecte ale liniei urmate mai tirziu de acelasi Malaspina in Transilvania, in augustoctombrie
1599. Regsim acelasi diplomat alunecos, cu aceleasi ticuri de conceptie si de exprimare, cu
aceleasi argumentri scolresti, procedlnd prin alternative divizate i subdivizate, cu un fel de
voiosie inventiv, in sfirsit, Cu aceleasi candide deformri ale realialii.
In vara anului 1599, In fata situatiei insolubile create In Transilvania de venirea
la cIrm a cardinalului Andrei Bthory, pionul lui Zamoyski, ctt implicatia Incheierii
iminente a unei Oki cu turcii, adevrat dezastru pentru fortele crestine papa a
vrut s Incerce o actiune direca asupra noului principe. El a ales pentru aceast mi-
siune pe nuntiul din Polonia, Malaspina, care era socotit un prieten vechi al cardinalului,
pe ling care il secondase pe Visconti In 1595, cind acesta Incercase zadarnic s medieze
o 11-n13'i:care cu Sigismund Bthory. AvInd calitatea de nuntiu in Polonia, el putea bene-
ficia de aceast titulatur, care acoperea faptul a' papa nu il putea trimite ca nuntiu in
Transilvania, tntrucit nu recunoscuse Ina formal pe cardinal drept principe al acelei
fri. Asadar, de la inceput, situatia lui are un element echivoc. Deocamdat el este
nunviu-desemnat. Dar alegerea aceasta avea un mare inconvenient, de care s-a izbit
Malaspina cind a ajuns la ministrii impratului, care Indeosehi Bartolomeu Pezzen
il socoteau indezirabil din cauza liniei urmate de el pin atunci In Polonia. and ajunge
in Transilvania, cu oarecare zbav, gse,ste tratativele cu turcii in toi. Prezenta trupelor

154

www.dacoromanica.ro
imperiale la granita determina masuri oarecum agresive din partea cardinalului. Malaspina,
primit cu tot fastul de acesta, ti valorifica tot arsenalul diplomatic. Bolnav i patetic,
ameninfcu plecarea imediata, chiar pe targ i muribund daca se iscaleste tratatul Cu
turcii. Acesta, de fapt, nu se iscaleste din cauza pretennilor turcilor, mult deosebite de
socotelile ultraopthniste ale lui Andrei Bthory. Apoi pune la cale o intilnite tatre
generalul imperial Basta si imputerricitul cardinalului, cit i incheierea unei intelegeri
asemenea aceleia incercate in 1596 prin Malacrida. Palile se leaga sa nu inoveze nimic
in Transilvania ptn la terminarea txatativelor angajate prin Malaspina, cu curtea de la
Praga. Dar intocmai ca in 1596, acest angajament de asta data fara nici un termen
limitativ nu era de folos deck cardinalului, care putea lungi disctqiile in asteptarea
unui concurs dinafara. De fapt i negocierile cu impratul ajunseseg la un punct mort,
cind s-a produs intrarea lui Mihai in Transilvania. Misiunea lui Malaspina capata acum
o interpretare sinistr. Partizanii cardinalului i oamenii lui Zamoyski il declarau, dup
infringerea cardinalului, perfid, tradator, vinzator. Un pamflet contemporan 11 arata drept
autorul principal al acelei infringen! Un ecou al acestei situatii razbate in mod indi.
rect in darca de seama trimisa de el o luna dupa lupta de la .5elimbar. Pe de o parte,
el subliniaza propria raspundere a cardinalului in dezastrul sau. Lupta s-a incins dup
ce focul a fast deschis de ostani acestuia. Incercarea de mediatie a lui Malaspina a fost
refuzata, apoi inttrziata de cardinal etc. Pozina lui Mihai era foarte favorabila. El ar
fi putut da lupta i in ajun, tn conditii tnc i mai prielnice, dar a acceptat s parla-
menteze cu Malaspina, renuntind deci la avantajele de teren pe care le avea. In noaptea
de dupa lupt, eind rezultatul nu era Inca hotarit (!), Mihai 1-ar fi cautat pe Malaspina
pentru a reinnoi tratativele de pace (!), spre a nu mai face sa curga singele crestinilor
etc ..., dar cardinalul fugise. Mihai putea si-1 urmareasca, dar el, Malaspina 1-a convins
sa-1 lase neurmarit (!) Urmeaza cuvintele ce le-ar fi rostit domnul, cum ca de trei
ori druit viata cardinalului. Tot el a obtinut de la domn ca ramasitele fostului
dusman sa fie inmormintate cu cinste etc. etc. Pe linga aceste inventii dictate de pozina
sa destul de falsa, mai apar o serie de inflorituri i neadevaruri, intervertiri de momente
semnalate dc noi in notele critice insotind textul reprodus. Trebuie remarcat el primul
raport dupii $elimbar este scris o luni dupa aceea i reflect nu evenimentele reale, ci
imaginea despre sine, care ii convenea mai mult lui Malaspina in momentul redactarii
lui. Surprindem parca mai multe straturi. Unul mai vechi, oarecum favorabil domnului,
peste care se astern notatii ulterioare, scrise parca intr-alt spirit. Regasim i acura pe omul
tare inventa convorbiri (ca acelea din Polonia) si ii atribuie lui Naprgy propriile sale
consideratii. Lucrul este evident, daca se compara stilul intregului rationament purtat de
acesta In textul din 1599, cu cel al consideranilor lui Malaspina din 1595 tHurmuzaki,
XII, p. 145) Cu privire la Moldova, pentru care existau patru ori provincie
-turceasca, ori din nou situatia anterioara capitulatiilor" lui Sigismund, ori tara anexati
de Transilvan, ori de Polon ... etc ... Aceeasi constatare e valabir i pentru termenul
pus in gura lui Naprgy, cui domnul vrea sa fie prevenit" (adica intimpinat, si nu
lasat sa faca primii pasi) care ne duce la discutia sa din 1596, reinnoita in 1597.
Dar 6 marturilie celorlalti despre el dovedesc oarecare fantezie. Giovanni deMarini Poli

/55

www.dacoromanica.ro
pomeneste din auzite de o sceni destul de vehement Intre Mibai Viteazul si el, despre care
nu apare nid o urm n corespondenta lui Malaspina. Judechile contemporanilor asupra
nu slut prea favorabile. Nu numai Speciano si Visconti, cum s-a vizur, dar g cance-
larul Zamoysky, a crui politic o servise In multe rinduri, subliniau duplicitatea sa. Intr-una
din scrisorile sale din urnil catre cardinalul Andrei Bthory, cancelarul Il indemna s nu se
incread in Malaspina. Mergind mult mai departe, autorul unui pamflet sub form de scri-
soare, descoperit in arhivele polone i publicar destul de recent de I. Corfus In Romano-
slavica", XVII, Bucurersi, 1970, pp. 555-596, pe ling alte inexactitti i inventii flagrante
cu privire la lupta de la Selimbr, i-a atribuit lui Malaspina un rol in miscarea trupelor car-
dinalului. El 1-ar fi indemnat, in ajunul luptei, s-si retrag armata cu o mil de pe pozitia
tare pe care se afta, indreptindu-se spre tabr, dind prilej lui Mihai s, ocupe acel loc
etc. Malaspina ar fi fost de dou ori in tabra lui Mihai i ducindu-se de la el, ar fi declarar
cardinalului c Mihai este hotrit sl dea lupta, fi apoi ar fi plecat la Sibiu! etc. etc. Dar
dei inventiile cele mai grosolane abundl in aceast brosur de propagand, se con-
star o mare moderatie in expresii ctrid este vorba de fostul nuntiu In Polonia. Sint ara-
tate o serie de fapte implicind concluzia c5 Malaspina 1-a trdat pe cardinal, lard insa a o
enunFa fali,c. Pentru o redare fidel a desrsurrii acelei lupte, trimitem la relatiile lui
Darahi i Walawski tfin volumul de fat. Din cele spuse mai tnainte se poate vedea cl se
cuvine a primi cu toar rezerva afirmatille i majore si minore ale lui Malaspina,
care se dovedeste un martor foarte alunecos. Textele redate In volumul de fa t au fost
cate In I-lurmuzaki, in Veress, Documente V, pp. 304-312 si in volumul acestuia Rela-
tiones nuntiorum apostolicorum in Transilvaniam missorum a Clemente VIII (1592-1600).
Textele anterioare misiunii din Transilvania, analizate de noi mai sus, au fost publi-
care in Hurmuzaki, XII. Un lot important al comunicrilor sale din timpul nuntiaturii din
Polonia a fost publicar de Claudiu Isopescu in Ephemeris Dacoromana II" si in Diploma-
tarium Italicum I. Despre el s-au ocupat In treact istoricii lui Mihai Viteazul luind Ins
de bune toate afirmatiile sale.

www.dacoromanica.ro
[RAPORT' DESPRE MISIUNEA SA IN
TRANSILVANIA]
1599, noiembrie 14, Alba lulia2

P. 358
Am mers in tabara; cauza ce mi-a fndemnat
a iau o asemenea hotarire a fost: a nu se poata spune vreodata ca slujitorul
apostolic nu s-a ostenit sa f mpiedice at-ha varsare de singe crestin. Am gasit
stile la o leghe de orasul Sibiu, fiind intre ele o,departare de o mila italiana;
m-am dus mai frail la ilustrisimul domn cardinal Bthory si i-am aratat cauza
venirii mele si 1-am sfatuit s dea mai multa crezare raportului pe care i-1
dadea omul meu despre fortele inamicului. Domnul cardinal mi-a raspuns:
Acest om de nimic se eindeste sa fuga, dar eu nu-1 voi lasa i n-am nici o

1 Traducerea s-a flcut dupa textul italian, publicat de A. Veres s, Relatiile nuntilor
papali 'in Transilvania, in timpul papei Clement al VIII-lea (1592-1600), Budapesta, 1909,
doc, 274, pp. 358-366. Textul se afl publicat si in Hurmuzaki, III, 1 pp. 511-516.
2 Scrisoarea este adresat cardinalului Cinzio Aldobrandini. Data este aceea a expe-
dierii, redactaren ei fiind Ins anterioar. Vezi n. 55.

157

www.dacoromanica.ro
indoialc voi nimici aici pe acest ciinea3 si nu inceta s provoace pe Mihai4
cu cuvintele c dac nu e fiu de muiere stricat, s ias. la btlie cu dinsul
sau la o lupt in doi5. Dar Mihai, care astepta pe secui,`arora le dduse liber-
tatea ca s poat fi sigur de creclinta lor (punindu-i s-i jure credint nu) nu-
mai lui ci i fiului su), i asezase oastea in loc tare, si amina Cu dibcie o
ciocnire, pentru a putea fi sigur de victorie.
Se facur citeva mid inaierri in care se pare a ardelenii au iesit mai
bine, ceea ce intri pe cardinal in prerea lui a nu e bine ca eu s. propun
vreo impcare; dar dup ce lucrurile s-au schimbat putin, m-a rugat s
deschid calea unor tratative de impcare. Atunci trecind in tabra lui Mihai
am fost intimpinat intii de 100 de sulitasi i apoi de Mihai cu vreo 1 400 de a-
Mihai se sui tn trsura6 rupa i eu fi vorbii de tot ceea ce credeam c tre-
buie pentru a-1 indupleca s. se intoara indrt, asigurindu-1 a' nu putea face
un mai mare bine crestinittii, i c n-avea nici un cuvint s pun la indoial
P. 359 a domnul II cardinal si Transilvania n-ar fi supus la aceeasi soart ca si
Tara Romaneasa, i n-ar fi meniti s fie dusmani vesnici ai turcilor,
unire cu Impratul. El rspunse c n-a venit din poft de stpinire, nici din
setea ce ar avea s verse singele crestinilor, fiind el numai cu &dui de a-I
vrsa pe al turcilor, i ca-i era de ajuns s poat tri in singurant in a sa
Tara Romaneasa, in care cu o singur artur, imprstiind sminta rsare
griul, ceea ce nu se intimpl in Transilvania; a impratul crestinilor, cu 14
scrisori 1-a indemnat i impins s rzbune jignirile pe care maiestatea sa le
primise de la cardinal si de la aceast natie. La aoeasta ii rspunsei, a nu pare
a fi cu putint asa ceva, dat fiind c sanctitatea sa, stpinul nostru7 ducea
tratative, nu numai cu stirea ci si cu invoirea maiesttii sale impratul, pentru
realizarea unui uniri a cugetelor si a armelor, iar cardinalul i strile arde-
lene8 consimtiser la aceast unire i chiar trimiseser printr-un om anume,
la maiestatea sa impratul, conditille lor, i c eu am promis a in acest
timp maiestatea sa nu va supi.a, nici prin sine nici prin altii pusi de el94 nici pe
cardinal, nici aceast tar si a de aceea doream s-mi arate aceste
scrisori. Voievodul nu a rspuns la aceasta decit a se jura a este asa cum

3 Iste nebulo meditatur fugam, sed ego non permittam, et non dubito me devoraturum
istic canem.
4 Mihai Viteazul.
5 Ad sin gularem hortamen.
Mio cochio.
7 Papa Clement al VIII-lea (1592-1600).
Gli Ordini (= Reprezentantii celor trei natiuni privilegiare, nobilimea, secuii i sasii).
9 Nec per se, nec per interpositas personas. Datorifi acestei formule, care a fost
dezaprobaa chiar de la Inceput, pentru i-ar fi ineiduit cardinalului Bthory s lungeasa
tratativele clt i-ar fi convenit, Malaspina a fost acuzat de partizanii lui Andrei si de polonii
lui Zamoyski cs ar fi vinovat de pieirea lui A. Bthory.

158

www.dacoromanica.ro
a spus. A adgugato apoi totodat, c i turcii 1-au indemnat s Intreprind
acest lucru i sg nu cred c dad el n-ar sta bine cu turcii, sint 20 000
in spreajma Tgrii Romnesti, ei n,ar fi ocupat Tara, lipsitg, cum se aflg acum, de
aparare. A inceput apoi a-mi povesti cu multe jurmintell c atunci cind
a aflat despre ingltarea cardinalului la acest principat, a fost foarte multumit
sperind c alianta pe care o avusese Cu Sigismund nu numai cg va fi pgs-
tratg, dar va mai fi lgrgit, deoarece Tara lui i aceast stilt atit de
impreunate i legatel2 una de alta, inch dzind una cade i ceaIalt i ps-
trindu-se una se pstreaz i cealaltg; dar domnul cardinal, de indatg ce a
fost ales principe, trimis vorb s pgrgseascg Tara, pentru cg nu-1 suferg
turcii, si el, cardinalul, era hotrtt sg se alieze cu turcii. Si din aceastg
fiind ell4 pe de o parte hotgrit s triasc i s moarg ca dusman al
turcilor, iar pe de alta, vgzind a nu pune nici un temei, ba chiar, avea a
se teme din partea aceasta, a inceput din acel ceas a se gindi s-si intoc-
meascg o armat cu scopul fie sg. smulg aceastg provincie din milnile car-
dinalului, sau, dad 1-ar ggsi pe Domnia sa prea-ilustrg asa de puternic, inch
sg. nu poat spera in victorie, sg tread in Unsaria, in ajutorul impratului,
hotgrit sg nu se mai intoarcg in Tara sa; i ca din aceastg pricing si-a adus
cu sine mama, sotia i copiii si pe toti ai sgi. A continuat apoi cuvintarea
sa pentru a-mi argta nevoia ce 1-a silit s ngvleascg in aceastg targ:
anume c ar fi prins niste scrisori si mi le argt. s'g le vgd, din care s-a tn-
credintat c domnul cancelar al Poloniei16 i Ieremia, domnul Moldovei
cardinalul // s-ar fi tnteles intre ei sg uneascg impreung Polonia, Moldova, P. 360
Tara Romaneasd si Transilvania, fiind incredintati d datorit acestei coa-
litii vor putea astepta in pace sfirsitul rgzboiului din Ungarial7 i poftind
pe unguri s meargg ye urmele lor, i s lase (cum zicea Mihai) pe nemti
se scarpine de aceasta si acest timp ei ar aduna eh mai multi bani,
pentru ca fie a vor iesi biruitori turcii, fie cg vor iesi biruitori crestinii
ei sg aibg la indemtng atttea forte inch sg se poatg apgra fie de unul, fie
" Vezi textul dino Hurmuzaki, op. cit., p. 511, Soggiunse poi in questo proposito che anco
il Turco l'haveva ricercato a far questa, et che io non mi persuadessi che quando egli non
stese bene col Turco, i Turchi vicini alla Valacchia ... etc.... non l'occupassero adica aceste
cuvinte ar i rostite de domn! In Relationes: soggionse (persoana I), 1-ar indica pe
Malaspina!
11 Imprecationi.
12 Subordinate et concatenate insieme.
13 La provincia = Tara Romaneasc. Pentru misiunea lui Csomortny, vezi relatia lui
Darahi.
14 Mihai,
15 Mama domnului rmsese la mnstirea Cozia. Sotia i copiii erau in adevr cu el.
16 loan Zamoyski (1541-1605) (tinea in cstorie pe sora lui Sigisnaund Bthory,
Griseldis).
17 Rzboiul inceput in 1591 i care avea si se incheie In 1606, Cu pacea de la Zsitva-
trk.

159

www.dacoromanica.ro
de altul; i c pentru a duce la sfirsitul dorit aceastg aliantg, ei nu mai aveau
de invins nici o alta piedica dectt sa-1 Mature pe el din domnia Tara
Romanesti, dar el, affind de aceasta, le-a luat-o tnainte, i sper a ocupe
Moldova; si acele fri pe care cancelarul, Ieremia i cardinalul doreau s le
Tina de o parte tn asteptare, el voia sa le tnarmeze i sg tntoarca fortele lor
impotriva turcilor; i daca imparatul i sanctitatea sa i-ar fi dat ajutor tn
aceast iarna, dud e anotimpul bun si potrivit pentru a lovi pe turci, pentru
ca. <atunci> stnt fra putere, el si-ar fi pus capul c In vara aceasta crestinii
nu ar fi vzut fa; l de turc, i deci vaztnd eu scopurile sfinte
care le urmarea, i neputind eu tagadui c toti acesti reprezentanti ai
Starilor18 n-ar fi sperjuri 6 domnul cardinal n-ar fi deposedat pe
Imparat de ce este al lui, s tndemn pe cardinal sa se tntoarca spre a-si yas-
tori biserica sa. Dar eu, reseingind cu argumente temeinice 6 adevarate
ceea ce-mi propunea el si factndu-1 s nteleagg paguba ce ar iesi, din
cauza lui, pentru crestingtate, el s-a multumit ca eu s mijlocesc o impa-
care19.
S-au dat ostateci dintr-o parte si din alta, si n ziva aceea, care era
ajun de sfintii Simion i luda, ostirile nu s-au rniscat din loc, iar
Mihai mi-a statornidt ora sapte dimineata pentru a lua cunostinta de pro-
punerile mele.
In ziva urmatoare la aceast ora, m gaseam la cartierul lui era
sarbatoarea sfintilor apostoli Simioni Iuda2 i cu toate marile st-
ruinte pe care le faceam pentru a fi primit, mi-a aminat audienta sub
cuvintul (precum am tnteles) c n-ar fi de demnitatea sa ca, dupa ce cu
o zi mai tnainte fusese provocat de cardinal tn felul aratat mai sus, el sg
primeasca a incepe negocien i de pace, mai tnainte de a-si pune oastea in
ordine de bataie si a face front oastei cardinalului. Numai atunci avea de
gtnd s m cheme i s admits trateze. Dupa eft am putut tntelege, daca i
s-ar fi dat o mare suma de bani i daca domnul cardinal 1-ar fi asigurat
tndeajuns ca va face cu aceast Tara ceea ce va gasi de cuviint sanctita-
tea sa, staptnul nostru, el s-ar fi tntors i ar fi trecut tn Ungaria21 caci
a ramas foarte pe gtnduri ctnd a tnteles ca eu am faggduit n numele
tmparatului ca nu va fi atacat cardinalul.
Dar prea lumintia sa22, care se conducea dupa sfatul tinerilor si nu
lua tn searna parerea capitanilor batrtni, de tndat ce oastea lui Mihai s-a
13. 361 apropiat /1 de a sa, a slobozit trei tunuri cu pierden i tnsemnate printre
le Ordini.
Toat. accast convorbire este redat intr-un mod destul de perfid. Este evident c
Malaspina nu I-a sfidat pe domn, yuntnd la Indoial afirmatide sale In legkur cu Nelegerea
cu Impratul, in felul cum se lauda dup aceea.
20 28 octombrie.
il Presupunere absurd.
Cardmalul Andrei Bthory.

160

www.dacoromanica.ro
soldatii lui Mihai; acesta, provocat, porni lupta23 si la inceput cavaleria
ardelean respinse atit de nlvalnic pe aceea a lui Mihai, c aceasta luind-o
la fug clc in picioare pedestrimea ji provoc atita neorinduial in oastea
lui Mihai, inch toti se pornir pe fuga si eu care eram de fa tg vzui fugind
nu numai infanteria si cavaleria, ci si carele care duceau tunurile si baga-
jele lui Mihai, si chiar caii rezervati pentru el, inch putin a lipsit ca victo-
ria s fie de partea cardinalului. Dar Mihai cu cea mai mare vitejie24 si
indrzneal fa t de primejdia in care se avinta, si induplecind cu lacrimi
pe cei 3 200 de cazaci poloni si pe secui, care nu atacaser inc oastea car-
dinalului, si intorcind din fug cavaleria si infanteria, putu s reving cu
atit mai usor, cu eft ai nostri n-au stiut s foloseasc imprejurarea pentru
a desvirsi victoria, pe care aproape a o si cistigaser. Reincepind din non
btlia, fu luat prizonier Kornis25, generalul cardinalului (macar c. unii au
crezut c de bun voie s-a lsat prins); au mai fost luate toate steagurile
din ordinul lui Mihai au fost trimisi la mine si Kornis si steagurile, ca s
le vd. Cardinalul, vzind c. lucrurile au luat o intorstur rea pentru el,
s-a retras cu bun chibzuial. sub zidurile orasului Sibiu, si avind spatele
aprat de zidurile orasului si punind in fa fg artileria, cu greu putea fi
lovit de inamici, care, de cum apreau era doboriti de artilerie. Dar orasul
nu voi sa-1 ajute pe cardinal care trigea asupra oastei lui Mihai, de team,
s nu se dea foc suburbiilor si s fie cumva devastate imprejurimile orasu-
lui. Cu toate c oastea cardinalului era asezat (cum am amintit) intr-tin
loc foarte sigur, cardinalul fugi totusi, in tain, si asteptind re un deal
vecin alegerea luptei, o porni in cele din urm, cu 100 de calreti spre
secuime, cu gindul si speranta de a putea indupleca multimea de secui r-
masi acas, sa se inarmeze si s-1 urmeze, sporindu-si in chipul acesta armata,
care nu trecea de 15 000-16 000 de oameni, pe dud armata lui Mihai se
ridica yin la 45 000-50 000 de oameni, dintre care vreo 25 000 erau ostasi
de elita, albanezi, sirbi, unguri, cazaci si romani.
Deci, asa cum am spus, Mihai neputind vtma26 oastea areleleara, si
fcindu-se noapte, veni la mine si nestiind c domnul cardinal fugise, m
ndemn s. gsesc un mijloc de impkare ca s.' nu se mai verse atita singe.
Si ne-am inteles ca a doua zi, dis-de-dimineat, eu s trec pe la cartierul
cardinalului pentru a negocia pacea. Dar In zorii zilei veni Mihai la mine,
spunindu-mi c nu mai era nevoie, deoarece cardinalul fugise H. P. 362
Mihai voia s trimit cazaci pe urmele cardinalului ca s-1 prind, dar
eu m-a,m 'ingrijit s. nu se faa una ca asta27. Ar fi putut tia In bucti armlata
" Mrturie neateptatX din partea unui spirit dumanos ca al lui Malaspina.
24 Pentru descrierea luptei vezi relaviile lui Darahi *.i Walawski din volumul de favI.
25 Gaspar Kornis.
" Far danno. ToatI aceasei afirmaIie este neintemeiatI.
27 Evitai che cid non si jacesse.

161

www.dacoromanica.ro
in debandadi a cardinalului, daca acest palatin n-ar fi fost retinut de autori-
tatea stapinului nostru28, astfel inch el zise ca de trei ori a daruit sanctitatii
sale singele ardelenilor, cuprinzind in cele 3 zile, ziva in care s-au dat ostateci,
deoarece in noaptea urmatoare, el asezase 6 000 de archebuzieri intr-o padure
din apropierea ostirii ardelene, cu scopul de a-i ataca prin surprindere.
latinul porunci judelui regesc29 i consulilor orasului Sibiu, sa numere si
s'a ingroape mortii i cu ei trimisei i eu citiva dintre oamenii mei. Nu se gsira.
mai mult de 1 500 de mprti i cei mai multi erau din oastea lui Mihai30. Pe
cind in tabara era liniste, secuii aflind C senatorul Ravazdi31 era ranit si prins,
si ca. palatinul ti pusese in trasura sa si-1 imbracase in chiar hainele sale,
fiind un vechi prieten al lui, ti smulsera din trasura taiara in buca.ti32,
clocotind de ur i setosi de razbunare impotriva nobilimii acestei fri,
pornira ca la vinatoare, sa puna mina pe nobilii prizonieri.
Dupa ce a cistigat atit de usor o biruinta atit de mare si a pus stapi-
nire pe o provincie a carei cucerire a fost totdeauna socotita de turci si de
altii, iiu numai grea, ci aproape cu neputinta el s-a intitulat de indata
guvernator i capitan general al maiestatii sale imperiale33, in aceasta pro-
A tratat apoi cu sibienii i Cu acei senatori i nobili care ti urmasera pe
cardinal si din care citiva se refugiasera in Sibiu, cerindu-le presteze
juramint. Dar eu, considerind pe de o parte ca era cu neputinta de a mai
restabili in scaun dinastia Bthory i ca firul tratativelor pe care le trice-
pusem cu cardinalul din incuviintarea stapinului nostru, era rupt cu desa-
virsire, iar pe de alt.I parte, banuind di palatinul s-ar folosi de numele im-
paratului numai ca sperietoare i ca de fapt el voia s pastreze pentru sine
provincia, m-am straduit din toate puterile s intocmesc lucrurile astfel
inch provincia sa ramina a imparatului i tnca inainte de aceasta cautasem
si-1 conving pe cardinal sa predea indata imparatului cetatile34 care nu stilt
inca In stapinirea lui Mihai35. Apoi am strins pe nobilii ce se aflau in Sibiu,
impreuna cu judele regesc i consulii orasului si le-am aratat cit ar fi fost de
p. 363 rusmos II daca o provincie asa de mindra ca aceasta ar fi stapinita de un
28 papa.
22 Albert Huet.
3 Malaspina &I probabil acest numIr mic intentionat pentru a nu pricinui suparare
papel; dup cronica lui Ortelius, pierderile ardelenilor erau de 2 027 de morti i aproape
loo de rgniTi prizonieri, pe chid ale lui Mihai Viteazul numai de 200. In tabgra ardele-
ni/or au fos gIsite 45 de tunuri. Cf. Ver es s, Relagile nunpilor papali, p. 362, n. 9.
Consilierul Gheorghe Ravazdi.
32 Ca rzbunare pentru cruzimea cu care reprimase miscarea secuilor la inceputul anulni
1596, din porunca lui Bocskai.
Governatcre et Capitano Generale di sua Maesta Casaree.
34 De fapt, cetatea Hust pct care o ocupase cardinalul, dar a refuzat s renunte la ea.
55 Cetatea a primit o garmzoadg germana.

162

www.dacoromanica.ro
valah, satuindu-i 6'. fie cu mare bagare de seam la depunerea juramintului.
Dupa o matur chibzuialg asupra acestui lucru, s-a luat hotarirea ca jura-
mintul s se fac in forma urmatoare: c vor jura credinta imparatului, iar
lui doar ca unui capitan i loctiitor al impratului, astfel inca acest jura-
mint e valabil si nu e valabil38, dupa cum va ggsi cu cale impgratul,
daca maiestatea sa il va declara de eapitan i locotenent al sau, va fi vala-
bil, iar daca va declara dimpotriva acesti locuitori vor fi liberi.
Inainte de a depune juramintul de care am vorbit, nobilii mai sus nu-
miti au Incercat sa obtina scrisori de asigurare pentru a se putea infatisa lui
Mihai, dar el a refuzat s le dea, spunindu-le s vin pe cuvintul Meu, ceea
ce mi-a adus mare vazg ca slujitor apostolic. Palatinul a tinut s merg cu el
In acest oras, unde l-a confirmat indatg in functia de cancelar pe episcopul
ales, care a aprobat aceasta forma de juramint si a avut grija ca toti si-1
depun n aceeasi forma.
Ajuns aici, palatinul n-a infrinat indrgzneala soldatilor" care nefiind
platiti i fiind din firea lor oameni foarte rai, au sgvirsit toate nelegiuirile
ce-si poate cineva inchipui si au pustiit intr-un chip ce nu poate fi aratat
prin cuvinte, decit doar prin lacrimi; chiar eu le-am dat tributul meu, caci
mi-au ucis un servitor, de la care au luat 600 de galbeni unguresti38. lar
secuii, sumetindu-se, au omorit cea mai rniare parte a nobilimii din Tara
Secuilor i cei mai buni ostasi pe care-i avea aceasta provincie. $i tranii pe
de alta parte (dei nicicInd n-au fost liberi, 6 deci nu pot pretinde nici un
fel de libertate39) s-au rgsculat impotriva domnilor lor i i-au jefuit de tot
avutul.
A convocat apoi Dieta tarii" pentru ziva de 20 a lunii acesteia in care
nu se va discuta frisa nimic altceva, decit cum sa se scoat bani, ceea ce va
intimpina mari veutti, provincia fiind cu totul secatuit. $i deoarece con-
vocarea Dietei tara este actul de cea mai inaltg jurisdictie e care-I poate
exercita un principe, am facut tot ce am putut pentru a zadrnici aceasta
Diet, fiind de parere ca ea ar fi in dauna maiestatii sale imperiale; propu-
neam, in schimb, ca pentru nevoia grabhica de a scoate bani sl fie chemata
o congregatie, dar nu Dieta. Dar in timpul negocierilor am descoperit a el
tine cu tot dinadinsul sa fie stgpinul acestei provincii, caci pe linda convo-
carea Dietei, el imparte bunurile cui vrea el dintre romani, i exercitg toate
acele acte de jurisdictie pe care le poate exercita stgpinul suprem. Dar eu,
38 Subtilitate vrednia de Possevino. Vezi Calatori, lI, pp. 585, 589, 602 $.u.
37 La fel se purtau i soldavii lui Basta in comitatele exterioare.
38 Suma destul de mare pentru a arunca oarecare indoial asupra acestei afirma0i.
39 Este vorba, mai intii, de secuii iobgivi prin introducerea unor nobili n miilocul
lor n vremuri relativ mai recente (secolul al XIV-lea i cele urnatoare), apoi de varanii
aservili treptat din vremurile cele mai vechi i reficu0 in adevrati robi de legiuirile impuse
dup r5scoalele ilignesti, mai ales cea a lui Dozsa (inceputul secolului al XVI-lea).
40 Li comitii.

163

www.dacoromanica.ro
pe cit imi sa In putinti, 41 silesc acuma si-mi spun deschis ce crede a
trebuie s fie al impiratului si 1-am convins s-mi promiti a inainte de pie-
carea mea va face aceasa declaratie si el a fost indemnat si-mi faa aceast
figiduiali din cauzi a eu fi spusesem: Domnia voastri ilustrisina vreti
s amineti in aceasa provincie cu armati sau fill armati?41 vreti s-o ctr-
p. 364 muiti dupi obiceiul turcesc sau romanesc, ori in forma in 1/ care fusese cir-
muiti pini acum? Daca rimineti cu armata, atunci, pe lingi faptul a yro-
vincia nu va suporta cheltuielile de intretinere a oastei si d. v. ilustrisima va
trebui si rimineti aici, s-o cirmuiii, dup obiceiul rominesc sau turcesc, ceca
ce va fi un lucru cit se poate de nesuferit; sau poate voiti si rimineti aici
fri. armaa, si in cazul acesta nu stiu daca yeti fi in surant. Deci, pentru
a asigura si provincia si acea parte pe care vreti si v-o pastrati pe seama dom-
niei voastre, lucrul cel mi nimerit pe care 1-ati putea face ar fi si-mi I'm-
pirasiti rnie ceea ce ginditi, ca si pot raporta maiestitii sale impiratului
sit sanctititii sale ceea ce i se cuvine impratului si ceea ce vi se cuvine
domniei voastre ilustrisime".
El a trimis un om de al su la impirat si peste citeva zile a spus ci
vrea si trimiti la curtea imperial o solie solemna, aci Ora acum a anun-
tat doar victoria ctstigati.
A trimis si la sultan solie si a chemat si vie aici in mare grab ceau-
sul ce se afla in Tara Romaneasa si chid acesta s-a infitisat la audient,
Mihai i-a zis: Iati a ceca ce a dorit sultanul attta timp, ca eu, sub pro-
tectia lui a pun stipinire pe Transilvania, am adus eu la indeplinire".
Asadar fiind el in sigurant si din partea turcilor ca si din partea
impiratului, este nevoie a se purcead fa:a de el cu multi preficitorie42,
cit mi priveste, sint de pirere a maiestatea sa imperial si scoaa de la
el ceeea ce poate si prin indemnuri si cuvinte frumoase si imbuntiteasci,
atit eh se poate, situaTia impiratului. Si pentru aceasta sanctitatea sa tre-
buie si-1 ajute prin autoritatea sa, cu incredinari si cu unele promisiuni43,
pentru ci aceasta provincie sau va fi a impiratului, si atunci se pot spera
unele foloase pentru crestinitate, sau va amine a acestuia 6 atunci curind
va adea in mfinile turcilor.
Eu fac tot ce pot (dei in mare taini aci daa s-ar descoperi mi-ar fi
viata in mare primejdie) pentru ca ceatile a fie pistrate pentru maiestatea
sa imperial.
Mi staduiesc apoi a se faca confirmarea alegerii episcopului, cea a cole-
giilor pirintilor iezuiti si a altor posturi catolice, si m-am ingrijit si fie
confirmati senatorii catolici In dregitoriile lor. $i cit priveste pe episcop,

41 V. S. lima vole restare armata in questa provintia, o disarrnata?


42 E necessario di simulare molta cosa.
0 Aiutarlo con la sua autorita, et commissioni, et con qualche promessa.

164

www.dacoromanica.ro
clack' nu se trimite curind confirmarea episcopului, mi-e tearn c aceast
catedral va fi adus la ritul schismaticilor; si cum episcopul numit avea
de gind s plece si a se duc la imprat, eu 1-am oprit, indemnindu-1 s
se dedice din tot sufletul acestei biserici, deoarece ibava fiind primejdioas,
nu e timpul de a se ocupa de alte lucruri". De aceea, rog pe Domnia
voastr ilustrisimu si dati porunc s se faca confirmarea, acest episcop
fiind bine vzut de palatin si de mult folos pentru tovi catolicii. lar dac
acesta nu va fi confirmat, atunci va numi palatinul drept cancelar pe un
mirean, poate un eretic46 si sanctitatea voastr prea luminat stiti de cit
insemntate este s se pstreze in mtini catolice o demnitate ca aceea.
Palatinul a artat mult bunvoint fat. de religia catolic si scirb
fa t de eretici si in timpul din urrn a propus msurile ce le-ar yutea lua
pentru a purcede contra ereticiloro si a cura Tara de aceasta smint
blestemat. Dar consultindu-se cu mine, episcopul numit si cu printii iezu-
ivi, am socotit a palatinul ne-a cerut parerea in chestiunea de mai sus nu
din zel religios, ci pentru a stiryi nobilimea. Noi i-am rspuns s ia, in P. 365
aceast privint, intelegere Cu imparatul.
Si palatinul este om fr invttur, inch abia ti poate iscli numele
si nu cunoaste alte limbi in afar de cea romaneasc si cea turceasc; dar
este foarte priceput la videnii si siretenii, nestvilit de legi, nestatornic si
din fire crud, aplecat spre desfriu, dispretuitor de sfaturi, repezit si (dup
spusele mitropolitului de Tirnovo48) netemtor de dumnezeu.
Peste opt sau zece zile, palatinul isi va trimite fiul, in virst de 12
sau 13 ani, s cirmuiascI Tara Romaneasc, si i-a dat ca sfettnici doi sena-
tori catolici din Transilvania impreun cu alti doi nobili, de unde se poate
invelege a nu prea se gindeste s se intoara in tara aceea. Am propus
baronului Ungnad49 care a sosit ieri aici si a fost primit drept comisar al
imiratului, cu toate c n-are scrisori si nici vreo inarcinare oficiar din
partea maiest;ii sale imperiale c ar fi bine s caute a-I lmuri pe pala-
tin a nu e nici in folosul lui, nici al impratului, nici al binelui obstesc s
incredinteze o tall amenintat de atitia dusmani conducerii unui copil, ci
cs e nevoie s fie aprat si condus de palatinul insusi si, pentru a-1

44 Toata aceasta teama pentru catolicism era fara temei, Mihai fiind dispus sa-i acorde
toata solicitudinea.
45 V<estra> S<ignoria> 111<ustrissi>ma.
16 Este vremea cind papa protesta contra numirii lui Ungnad drept comisar ca fiind
eretic!
47 Era vorba sa fie declarare religii acceptate, dupa formula aplicata in trecut in
Transilvania, confesiunea catolica, cea ortodoxa si cea luterana, inlaturind pe cea ariana si
cea calvina.
18 Pionisie Rali care, primit cu toata cinstea de Mihai la curte, nu pregeta sal
ponegreasca.
49 David Ungnad, consilier aulic si unul dintre cei doi comisan i imperiali.

165

www.dacoromanica.ro
indupleca, sa i se promita ca oricind5 va lsa Transilvania libera maies-
tatii sale imperiale, va primi ca rgsplatg do4nii in Germania.
Pina acum v-am argtat, cu multa durere in inima, diferitele intim-
plari petrecute in aceasta provincie; acuna trebuie, cu multg amaraciune in
suflet si multe lacrimi si va dau seama despre nefericita moarte a cardina-
lului si detentiunea fratelui sgu, Stefan, in 5imlau51. Domnul cardinal a
trecut in secuime (cum am spus mai sus), pentru a-si spori oastea si a-si
incerca inca odata norocul cu voievodul; dar taranii secui, aflind de veni-
rea sa, ti intinsera o cursa52, ascunzindu-se intr-un loc foarte ingust, unde
nu se puteau ajuta calretii unii pe alTii; primul rind din cei 100 de cala-
reti care se aflau cu cardinalul au luat-o la fuga, ceilalti au fost nevoiti sa
descalece; intre acestia era si cardinalul; cu un singur om linga sine, a
luat-o la fuga printr-o padure, unde ping' la urma, a fost ucis de patru
tarani ticalosi, care i-au taiat capul. Capul impreuna cu trupul au fost
aduse aici si 111-falll ingrijit cu tot dinadinsul, nu numai ca acel cap sa nu
fie infipt pe ziduri, ci ca domnia sa ilustrisima s fie inmormintata cu
cea mai mare cinste, si 1-am induplecat si pe palatin, care mi-a promis a
va insati si el mortul la groapa, iar duminica viitoare sper cu ajutorul lui
dumnezeu ca se vor celebra funeraliile53. //
Aceia care sint de partea Bithorestilor par sa nu fie multumiti de mine,
sustinind, pe de o parte, ca daca eu nu impiedecam pacea cu turcii, nu s-ar
fi intimplat aceasta, iar pe de alta parte se piing ca eu am spus ca impa-
ratul nu-1 va supra pe cardinal attta timp cit vor dura tratativele trice-
pute cu aprobarea stapinului nostru si ca palatinul a pus straje la casa mea
si spune ca vrea sa-mi dea o bung'. escorta ping la granita tarii. Acum ma
trudesc sa induplec pe palatin si-i daruiasca viata lui Stefan".

50 Ogni volta.
" Somlyo.
52 Imboscata.
" Si aici Malaspina isi exagereaz sentimentele fa f de A. Bthory, precum si propriile
sale initiative, pe de o parte,yentru c era acuzat a fi contribuit la prpdul lui A. Bthory.
pe de altd pentru c papa aratase tntotdeauna o mare afectiune acestuia pe care 11 cunoscuse
in Polonia, in vremea nuntiaturii sale la curtea lui Stefan Bthory.
" Observatie identic.

www.dacoromanica.ro
SCRISOARE CATRE CARDINALUL CIN-
ZIO ALDOBRANDINI55
1599 noiembrie 14, Alba Julia

[Explica lunga sa tgcere] dar sa stie domnia p. 366


voastra i1ustrissim cdaca nu voiam sa-mi primejduiesc viga, nu puteam
face altceva decit sam abvin de a scrie. Nici acuma nu a putea-o face de
n-ar fi prilejul [plecarii] domnului Ungnad care a fost trimis de aici de catre
acest palatin [ = domn] mai iute decit ar fi dorit, i banuielile la care a
intrat palatinul n urma venirii acelui domn s-au tutors i asupra mea. Astfel
ca azi mi-a pus tn vedere de doug ori ca este nevoie de mine la Roma si ca
trebuie s plec ptn fn doua zile. $i cum am argtat c a don i asist la tumor-
mtntarea cardinalului, mi-a raspuns din nou ca este nevoie ca eu sa plec, si
gadar ma voi porni la drum peste doua zile.
Senatorii i nobilii care s-au adunat pentru dieta, au intrat la banuiala

55 Traducerea s-a fcut dupg textul italian publicat de Veress n Relationes, pp. 366-367.
Aceastg 'scrisoare poartg aceegi dafg ca cea adresatg papei.

167

www.dacoromanica.ro
Mihai nu vrea ca sa fie de fa ta la acea dieta trimisii imparatului sau un
slujba al staptnului nostru [papa] pentru c i-ar fi propus a stirpi acolo
intreaga nobilime si de aceea ei sint plini de teama si de tristete. Cind Ungnad
i-a spus acestui Mihai c potrivit cu dorinta sa, maiestatea sa cezaree ti porun-
cise lui Basta ca s vin cu armata sa din Ungaria Superioara in ajutorul sau,
acela se si afla la Satu-Mare, el a raspuns: As fi preferat ca ajutorul maies-
P. 367 tatii sale cezaree sa-mi fi venit la timp, caci daca pierdeam lupta // nu pier-
deam numai viata i stapinirea, dar impreuna cu mine piereau toti cei ce
tineau de mine. Acum cum stau in pace cu turcul, cu maiestatea sa cezaree
cu ceilalti vecini, i ma' aflu inauntrul acestei tari, ar fi bine ca armata impa-
ratului s'a stea deoparte.
A incercat amintitul Ungnad diferite cai pentru a-1 face pe palatin
se declare cu privire la determinarea autoritatii56 pe care trebuie s o aiba
imparatul in aceasta tail, dar acesta nu a vrut sa se pronunte in nici un chip;
nu stiu de loc ce va face cu mine mime la audienta pe care o voi avea.
[Roagas i se trimit de catre papa un subsidiu pecuniar care si-1 scoata
din marea lipsa. in care se af1ay7.
Imparatul a pus sa i se plateasca lui Mihai 25 000 de talen.
[Intr-o nota se da un rezumat al scrisorii lui Malaspina citita la Vatican
la 20 decembrie In consistoriu ... din care reclaim urmatoarele:] Spune monse-
niorul Malaspina ca se afla pe linga [domnul] roman, bine tratat i onorat
Cu o garda pentru apararea sa, fiind in nesiguranta din partea nobililor tran-
silvani care ii atribuie lui vina venirii neasteptata a Valahului spre marea ion
paguba, din cauza promisiunilor sale cit trata cu cardinalul ca nu vor fi tul-
burati ... etc. [si deci cel mai bun lucru pentru el este sa piece cit mai curind].

" Al particolare dell'autorita.


57 De pus in legsituri Cu pretinsul jaf de care a suferit, fiind Ogubit cu 600 de ughi.
Vezi mai sus, scrisoarea citre pap, n. 38.

www.dacoromanica.ro
[RELATIUNE FACUTA LA CEREREA
LUI BASTAr
1599 decernbrie 3 1Caloviaj59

Cred a este foarte necesar ca maiestatea sa p. 310


cunoasc ce am discutat cu domnul tn ultima mea tntilnire i conv:orbire
cu el. M voi sili s amintesc totul, punct Cu punct.
1i spusesem domnului c eu cred i socot c ar fi spre folosul intere-
selor sale si al unei 1initi demne6 dac el ar declara cit de curind i ar face
cunoscut fr alt zhav a cui ar vrea el s fie Transilvania: a sa, sau cumva
a impratului, i dac ar vrea ca ea s fie a acestuia, sau a sa, in ce fel
59 Traducerea s-a rcut dup textul latin publicat de Veres s, Documente, V, pp.
304-312.
Acest text a fost scris sub directa inspiratie a lui Basta chiar la Casovia, sediul
acestuia, i este adresat, de fapt, impratului. Mihai este acuzat de nestatornicie, este amintit
jurmtntul su de credint fai de Andrei Bthory etc. si, in sfirsit, se ajunge la pcarul cel
mai mare: el este schismatic, fiu al unui ortodox, adic al unui dusman indirjit al numelui
latin [pp. 304 ... 307].
Tranquillita ti praeclarae.

169

www.dacoromanica.ro
[ar fi s fie] i in ce conditii? lar el mi-a rspuns ca vrea s vorbeascl cu
mine in particular si fr s mai fie altii de fat, doar noi doi singuri,
a el vrea (ca s m. folosesc chiar de cuvintele sale) s-nli arate tot ce
are in suflet61. Dar cind am venit la el in acea speranf, am vzut cl acolo
nu este vorba de o intrevedere particular ci de o discutie i audient
public, fiind de fa; senatorii transilvani i romani. De aid am inteles
omul tergiverseaz. umbl cu ocolisuri i a nu vrea sal vorbeasc cu
p. 311 mine de cele ce are in end; din acta or // am hotrit s nu mai vorbesc
cu el despre acest lucru. Dar cind m-a rugat si mi-a spus ca s mg i si
induplec pe sanctitatea sa ca s-1 ajute cu subsidii bnesti i s intervin
pentru ca regii: i cel catolic, i cel prea-crestin62 i ceilalti principi
dinasti crestini dea ajutoare i subsidii, i-am rspuns ca. nu poate spera
vreun ajutor de la sanctitatea sa sau de la principii aminti%i, clack' el nu
se intelege cu impratul in privinta Transilvaniei i dac nu Ii d satisfac-
vie in chestiunile ce ;in de ea ... pentru ci persoana impratului repre-
zint toat imprtia crestin ... etc. etc.
La aceste cuvinte, dei dup cum am putut deduce din glasul, privirea
si cuvintele sale, nu ti prea surideau cele ce ti spusesem, a rspuns totusi
va trimite cit de curtnd o solie solemn la imprat i cal el insusi se va
supune maiest'tii cezaree. Ajuns chiar la punctul acesta63, episcopul numit
al Transilvaniei64, care atunci ricea pe t'a.lmaciul, mi-a spus aceste cuvinte:
Praeveniri cuperet Palatinus65. Si cum nu prea inTelegeam ce vrea s spun
si nu m dumeream indeajuns, 1-am rugat s-mi arate mai deschis gindul
domnului. Atunci acela mi-a spus; Cum domnul si-a expus starea, singele
viata pentru ocuparea Transilvaniei si a intimpinat primejdii, ar don i ca
maiestatea sa mulumeasc i s.-i confirme titlurile pe care si le atri-
buie el insusi". lar dupa aceeam mi-a spus c dornnul a hotrit ofere
impratului acea prin solii si, dar dupa cum a putut el s de-
duc &rung gindul cu urmtoarea subtilitate insertoare si
viclenie ascunsa, dup cum ar argumenta domnu167: Tara pe care eu hot-

Necnon etiam sese mibi (ut ipsissimis verbis utar) cum uno solo corde velle declarare.
62 Adica regele Spaniei i cel al Frantei.
63 Hoc ipso temporis puncto.
64 Dumitru Naprigy era episco pus electus, adica nu Inca' introdus in jurisdictia sa
episcopa/a. El fusese numit cancelar al Transilvaniei.
55 Domnul ar don i sa fie intimpinat (adica sa nu faca el primii pasi).
66 Adica in particular, dupa audierga.
67 Nu este prea 'impede daca alternativa naiv care i se atribuie lui Mihai i se dato-
reste lui Malaspina sau episcopului Naprgy. Din faptul insa ea' Malaspina crede c intreaga
problema' s-ar putea rezoIva prin bani (vezi mai sus, n. 20) reiese c intregul rationament
aparline lui. Ipoteza confirmata cu prisosinfa de identitatea de stil dintre aceste speculavii
at cele adresate de el la Roma In 1595, in legatura cu ocuparea Moldovei de catre Zamoyski
(Hurmuzaki. XII, p. 216-217).

170

www.dacoromanica.ro
rsc s o ofer impratului, acesta ori o vaprimi, ori nu o va primi. Dac
o va primi, atunci inainte de a i-o reda si a peca din ea, voi cere de la
el atita bnet ctt ti va fi greu si peste mida' sa-mi plteasca, i fi voi pre-
tinde plata tuturor cheltuielilor si a tuturor spezelor fcute de mine pentru
ocuparea Transilvaniei voi zice a se ridic la un milion de florini.
Si dac atunci impratul nu va voi s primeasc Tara din cauza acestor
greutti bnesti, si mi-o va rasa, si va voi dup aceea /1 s trateze cu mine P. 312
despre o legtura de alianT, eu cred i tiu a in aceste tratative situatia
mea va fi mai bun [ca a lui] i eu voi avea superioritatea din faptul
impratul insusi a refuzat ceea ce i-ami oferit. De aceea va fi mai bine
pentru mine s-i propun eu lui conditiile pe care le voi voi eu, decit s
primesc conditiile pe care le va fi voit el. Fr indoialc acela care va
considera lucrurile cu luare aminte va vedea lesne c tn aceste tratative
se vor mai ivi alte greutti si mai mari.
[Urmeaz expunerea unui sistem garantat pentru a neutraliza pe domn:
tnapratul si-i dea titluri goale avind grija. sa-1 lipseasc de once putere
rea15. Sint formulate 12 puncte menite sa limiteze toate dom-
nului. In sfirsit este enuntat si un precept universal valabil pe care fi redlim.]
Dar mai inainte de toate, ceea ce mi se,, pare c este necesar, eit se
poate de necesar, este c clomnul nu trebuie sa fie intrttat decit numai dac
poate s fie tot atunci i dobortt, cxci altminteri din dou una, sau vede
impratul nu poate doboare i astfel fi dispreTuieste forTele, ti nesocoteste
puterea si nu Tine seama de el, si din sernet se face si mai semet, sau dac
ar incepe s se team, va fugi la turci si se va ofen i arta gata [si-i ajute]
s ocupe Ungaria Superioar68.

68 0 not.' a editorului arat c textul a fost scris n grab la cererea lui Basta, spre
a fi trimis /a Praga. O copie a fost expediat cardinalului Cinzio la Roma.

www.dacoromanica.ro
[PLECAREA DIN TRANSILVANIA 169
p. 368 1599 decernbrie 4, Capvia

Eu am plecat in ziva de 18 ale lunii trecute


din Alba Iulia insotit de un om al voievodului i de 400 de eglreti unguri
veniti cu Ungnad i Forgacs [Sigism.] i rugat de aceti domni am trecut
prin Sim [Somlyo] unde am reggsit pe Basta, pe guvematorul Oradiei
[Paul Niary] qi mai multi colonei i alte persoane insemnate qi le-am ficut
o dare de seamg cuprinzgtoare i amnuntitg" a strii in care am lsat
Transilvania.
Basta, socotind firea palatinului i felul comportgrii sale ping acum,
a ajuns la prerea c maiestatea sa trebuie s foloseascg forta pentru a-1
alunga din Transilvania i nu a fost uposibil sg fie clintit de la aceastg
convingere Zicea cg nu va cere imparatului [pentru aceasta] dectt 8 Orto

e Traducerea s-a fcut dupi textul italian publicat de V cress Relationes, pp.
368-371.
7 Copiosa et distinta.

172

www.dacoromanica.ro
de soldati. Ungnad si alti citiva erau de ala prere, anume a nu ajung
la lupt ci a se purcead pe calea tratativelor pasnicen. Eu, pentru a
impaca prerile unora si altora, vzind mai ales c intre ei se nasc neinte-
legeri primejdioase, sub motivul c Ungnad72 a fost arhitectul tragediei
provocate in Transilvania, la care Basta s-a opus intr-una, am propus s.'
se admit calea tratativelor, dar s nu amin armata la hotarele Transil-
vaniei ci s fie impina din loc" pentru a usura mai mult tratativele si
daci nu ar reusi bine aceste [tratative], atunci se va putea recurge la arme.
Au trimis si unul si altul scrisoare la imprat si asteapa hoarirea sa; si
Ungnad a vrut s m insoteasc. pin aproape de orasul acesta [Casovia]
pentru a patrunde mai bine starea lucrurilor eh si prerea imea, si eu i-am
dat in aceasa privina deplin satisfacvie. [Malaspina trimite o copie a
relatiunii i a parerii sale74 spre a fi comunicate impratului care se va
bucura mai putin dup ce le va fi citit decit s-au bucurat ministrii creduli
ai impratului." // Se plinge de usurinta cu care au fost primite intrebrile P. 369
sale la Viena cu privire la ofertele lui Mihai catre impsrat de a ocupa
Transilvania. Dac voiau s. se rzbune cu ajutorul unui schismatic con-
tra cardinalului, trebuiau si-1 anunte pe el ca a plece sau s-si retrag
fgduielile acute cardinalului (!) ... etc.]
Cetatea Chioar s-a predat palatinului ... etc.
// [Hust va primi o garnizoan imperial.... etc.] p. 370
[Singura cale de a-1 scoate pe Mihai din Transilvania e ca Ieremia s
recurg la tezaurul pe care 1-a tot adunat de eind se bucur de pace, ...
con la sponda de Polacchi lipsindu-1 pe Mihai de cei 3 200 de cazaci pe
care li are la el].
[Pe drum a regsit carele care transportau la palatin tezaurul princi-
pelui Sigismund care] dup cum mi-a spus senatorul cruia i-1 incredinvase
Sigismund se poate urca la 100 000 de ughi. lar el [Sigismund] se afl P. 371
la cancelarul Poloniei [Zamoyski] srac, nenorocit si lipsit de once ajutor....

71 Togata trattatione.
72 Ungnad se certase cu Basta Inainte de a merge la Alba Julia. Acum este redat
acuzatia pe care i-o aduce Basta cu prilejul acestei intilniri.
" lmpinguasse. Termen ce nu se potriveste cu contextul. Desigur el sensul adevrat
trebuie s fie acela al verbului latin impingere, a Impinge. Dar nu se arati incotro trebuiau
impinse trupele lui in timpul negocierilor, inainte sau inapoi. Nu se Intelege cum o asemenea
miscare, fie intr-un sens, fie In altul, ar fi favorizat negocierile, cad Mihai ar fi rspuns Cu
forTa la o intrare a lor In Transilvania.
74 Relatione et voto.

www.dacoromanica.ro
VALENTIN WALAWSKI
(? dupa I 601)

Valentin Walawski, care a comandat un polc de 700 de


cazad din oastea lui Mihai Viteazul In lupta de la Selimbr, era un nobil polon, nepot
al lui Andrei Taranowski, al crui alt nepot, Lubieniecki, fusese trimis de acesta In
Tara RomneascI In ajunul atacului turcesc din august 1595. Legkurile domnului cu fostul sol
al regilor poloni la Poart aveau un Indoit rost. Pe deoparte puteau ajuta la stabilirea
unui contact 'hare domn 6 conducerea republicii polone, pe de alta erau foarte folositoare
la nimirea de mercenari pentru domn. Andrei Taranowski pe ling alte servidi pe
care le fcea vechiului ski prieten, lua o parte activa la aceste Inrolki, recrutind voluntari
de pe mosiile sale pe care li trimitea domnului sub comanda nepotilor sk. Ecoul trezit
de aceste chemki a fost destul de putemic pentru ca s se dea in Polonia o serie de
decrete, interzicInd iesirea din tar a unor asemenea demente, precum si once adunri
sau pregkiri tri vederea unor Inroad pentru tinuturi din afara hotarelor republicii polone.
Totodat era Intkit paza la frontier pentru a opri trecerile lor impetuoase spre tagra
domnului. Aceste msuri aveau s adua o piedic serioas la sporirea oastei domnului.

174

www.dacoromanica.ro
Cit priveste rolul de intermediar politic al lui Taranowski, el se adresa mai ales puter-
nicii partide a marii nobilimi ostile liniei urmate de cancelarul Zamoyski. Inca' din
vremea interregnului care precedase alegerea lui Sigismund al 111-lea Wasa, se produsese
o sciziune insemnat hare sustinatorii lui Maximilian de Habsburg, care a si fost ales
rege, i leahta condusa de Zamoyski, care 1-a luat prizonier i 1-a silit s renunte la
coroana. Andrei Taranowski fusese unul dintre partizanii candidatului astfel Inlaturat.
Dealtminteri, chiar in stnul dietei polone, Mihai Viteazul se bucura de sprijinul partidei
adverse cancelarului Jan Zamoyski i politicii sale, avind in frunte pe primatul Karnkowski,
Sebastian Lubomirski, Mnizech, voievodul de Sandomir i voievodul Kievului, Constantin de
Ostrog. Astfe/ sand Iticrurile, este probabil c eventualul concurs al lui Taranowski nu
putea avea vreo eficacitate la cancelar, care de fapt conducea direct toat politica statului,
regele avind un rol mai mult formal. Dar el putea s chtige adeziunea membrilor dietei
impotriva politicii constante a lui Zamoyski, exemplificat prin amestecul polon in Tara
Romaneasca, prin imbierea de voluntari nobili poloni de catre Ieremia Movila pentru peza-
rea lui Simion Movila in locul lui Mihai. Andrei Taranowski preconiza inca.' de chiva ani
adoptarea unei formule de impaciuire cu Mihai Viteazul. In iulie 1597, dupa ce Mihai
obtinuse trimiterea de trupe imperiale in Tara Romaneasca, el vine insarcinat cu o misiune
tainica din panca cancelarului: anume sugestia de a renunta la ajutorul militar habsburgic,
primind In schimb o trupa de 2 000-3 000 de ostasi poloni. Domnul insa a refuzat aceasta
oferta. Infringerea cardinalului, omul lui Zamoyski, a insemnat, desigur, un insucces flagrant
pentru acesta din urma. Dupa instalarea sa la Alba Iulia, Mihai Viteazul 1-a poftit la el
pe Andrei Taranowski, stirnind prin aceasta banuielile observatorilor imperiali, In ciuda
faptului c acest nobil polon fusese unul dintre partizanii cei mai convinsi ai arhiducelui
Maximilian.
Dar de asta data Andrei Taranowski a intirziat s raspuncla la apel, In vreme
ce domnul il astepta nerabdator cu un cal frumos i cu zece butoaie din vinul cel mai bun.
De aceea, probabil a pcanit spre el un curier platit de domn, ducindu-i o scrisoare a lui Va-
lentin Walawski care continea si o chemare discreta a lui Mihai Viteazul. O luna exact dupa
expedierea acelei epistole sosea in Transilvania Taranowski, pe care Mihai avea sa-1 retina'
mai multa' 'reme pe link' sine, luindu-1 cu sine Impreuna i cu comisarii imperiali in
drumul sau pe la orasele Transilvaniei din luna martie. Am crede ded c scopul principal
al trimiterii curierului fusese acesta. Dar cu acest prilej se mai putea realiza si altceva:
trimiterea unui fel de scrisoare circulara, care s prearrtireasca rolul polonilor in lupta de la
$elimbar, subliniind i favoarea deosebita de care ei se bucurau la domn i perspectivele stra-
lucite ce se deschideau in fata ostasilor care ar veni slujeasca. Totodata, erau indicate
intentiile domnului cu privire la legaturile dorite de el cu Polonia. Se observ asemanari
reale Iran povestirea luptei cu cardinalul i versiunea autorizata a desfstuirii evenimen-
telor formind baza expunerii facuta de solii lui Mihai la imparatul Rudolf al II-lea., pre-
cum si cea a lui I. Darahi. In textul s.u, Walawski dsi o descriere vie a luptei de la
$elimbar, staruind mai mult asupra rolului polonilor si a recompenselor primite. Abia un
an dupa acest triumf, Il aflana printre cei ce se grabesc sa-si chtige iertarea cancelarului,
alergind la el dupa infringerea lui Mihai In Tara Romaneasca, i pred/ndu-i o cutie cu

175

www.dacoromanica.ro
corespondenta domnului. Asupra acestor imprejurri vezi rapoartele din volumul de
precum i lucrarea lui I. Corfus, Mihai Viteazul i Polonii, Bucuresti, 1939. Scrisoarea
cuprins. aici a fost publicaa de A. Veress in Documente, vol. V, pp. 332-337, dup'
originalul din Muzeul Czartoryski de la Cracovia, insotit si de o traducere romaneasc.
A. Veress a mai publicat 6 o versiune german contemporan a textului polon al lui
Walawski (ihidem, pp. 362-366). Un fragment in versiune Iatin se afl cuprins intr-un
text scris din inspiratia arhiducelui Maximilian inainte de 18 februarie 1600 (Hurmuzaki,
XII, pp. 713-714). Este partea din scrisoare in care este vorba de favoarea artat de
domn polonilor si de &dui unei apropien i de Polonia. Acest text mai contine trei fraze
finale, care lipsesc din cel polon folosit la redarea versiunii romnesti, 6 care au fost
adugate de noi in parantez la locul corespuniltor.

www.dacoromanica.ro
SCRISOARE CATRE
ANDREI TARANOWSKIi
1599 decembrie 14 Turda?

Faptul a Matia2, sluga domniei voastre a


fost retinut aici atita vreme, nu are ala pricin decit a la noi tu Tara
Romaneasc au fost pretutindeni mari tulburri, si ne aflam aproape lipsiti
de ndejde de vara noastr. Asadar din pricina multelor pericole de la noi
el nu putea pleca. Acum d'id cu ajutorul lui Dumnezeu e ceva huiste,
a fost lsat de catre milostivenia sa principele, dtridu-i eiteva zeci de gal-
beni cheltuial de drum.
Cred a este nevoie s Vi dau de stire cum ne-a mers in aceste vre- p. 333
muri. La inceput in iunie am stat mereu cTri ca s putem porni la lupt
oricind, deoarece turcii au fcut l'ing Giurgiu la Dunre, un pod, gata
1 Traducerea s-a fcut dup textul polon publicat de L V e re s s, Documente, V, pp.
333-337, folosindu-se li traducerea romneasc (pp. 337-340) cu mica modificiri.
2 Rezult din cele spuse c omul lui Taranowski fusese trimis la domn Inainte de luna
iunie, deoarece $tirile trimise acum Incep din acest moment.

177

www.dacoromanica.ro
si-1 lase peste Dunre. Mihai Vocr astepta cu mare bucurie ostile turcesti,
voind s se rnsoare cu ele, dar nu stim din ce pricin n-au inaintat ptra
la noi. $i astfel am petrecut toat vara asteptind pe turci in lagr, gata
de lupt cci veneau zvonuri la Mihai Vod i spionii aduceau stiri ca
impratul turcilor poruncise lui Ieremia voievodul Moldovei
aseze pe fratele su Simion in scaunul Trii Romnesti. pentru care lucru
trebuia sit fie ajutat de catre nobilii poloni cu soldati lesi. Ne-a sosit
veste c hatmanul de cimp3 al Coroanei polone a plecat cu oastea in aju-
torul lui Ieremia pentru a pune pe Simion in scaunul Trii Romanesti.
Noi stteam in tab."ra de pe lng nul Buzului, cu o parte a ostirii, iar
cealalt oaste sttea ling Siret, la Czytnik"4 nu departe de Rimnic. Apoi
i s-a adus lui Mihai Vod tirea cum c principele Cardinal Andrei Bthory
i-a retinut banii ce-i fuseser trimisi de catre impratul crestin si de catre
pap cu care el ar fi trebuit s ne pateasc soldatii. In oastea noastr a
fost mare zarv din pricin c Mihai Vod nu avea bani cu ce s. ne
plteasc. Apoi rposatul Bthory5 i-a oprit si a doua oar banii ce-i fu-
seser trimisi de Papa prin legatul Malaspina", cu care bani el ar fi tre-
buit s-si adune oameni i s-si intocmeasc oastea. In aceast vreme, Ieremia
vod7 trimise un om la Mihai Vod ca s lase Tara Romaneasc. in seama
fratelui su, iar Ieremia avea oastea gata, ca si Andrei Bthory, care de
asemenea trimisese un om la Mihai Vod ca s-i lase lui Tara Romaneasc,
p. faca jurImint de supusenie si s inceteze lupta contra turcilor. El //
slobozi curind de plecare pe solii Cardinalului Bthory, zicinch c Ora'
ce nu-i vor arunca pmint peste ochi, nu va Inceta sa lupte cu

3 Stanislaw Zolkiewski. Vezi biografia sa n volumul de fa*


4 Poate Jidenii La nord de RImnicul Sarat, dar nu asa aproape de Siret.
5 Cardinalul Andrei Bthory. S-ar parea c aid este o suprapunere cu gestul lui Sigis-
mund Bthory din anul precedent. Vezi i Ver es s, Documente, V, pp. 219-220.
6 Vezi biografia sa tn volumul de fa.
7 Misiunea lui Csomortiny este destul de nelamurita. Asupra realitatii sale nu incape
nici o tndoiali. Indoielile 'incep cind este vorba de stabilit de cine anume a fost trimis.
Legaturile strinse si constante ale lui Csomortny cu domnul Moldovei i tilcul mesajului adus
indreptkesc, oarecum, interpretarea lui Walawski, c5 el ar fi fost emisarul acestuia. Dar el a
fost trimis de cardinal. Este probabil ca insarcinarea data lui Csomortny avea un caracter
mai mult particular. El trebuia sperie pe Mihai, invocind poruncile turcilor, pentru ca
acesta s plece din Tara Romneasca. Oficial, cardinalul ignori oarecum demersul lui
Csomortny, trirnimnd curind dup5 aceasta pe deleggii si care sa-i ceara domnului jura-
mintul de credinta. Asa rezulta si din scrisoarea lui Mihai catre Ieremia Movila, din 20
decembrie 1599 (P. P. Panaitesc u, Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul,
Bucuresti, 1936), Bthory a trimis mai intti pe Toma Csomortny, cu somavia de a parasi
Tara Romineasca, si mai aEoi doi nobili (dwoch panov) ,,ca sa fie cu dinsii asezarn'int
intarim juramintul, i ca sa fim prieteni, asa cum am fost cu dinsii mai inainte" (p. 97).
Vezi i N. Iorg a, Istoria Romnilor, V, p. 333. In nici un caz nu a fost o actiune
simultana sau dubla, cum crede Walawski, destul de conuadictoriu.

178

www.dacoromanica.ro
turcii, deoarece a jurat impratului crestinilor c 11 va ajuta impotriva
lor", In ceea ce priveste lsarea domniei nu-mi las nimnui tara i mosia,
pin ce nu m vor smulge de acolo, tirindu-m de picioare".
In aceast vreme, Cardinalul Andrei Bthory adun o diet la Cluj.
Mihai Vod stia c in aceast diet se vor sftui intre ei despre el. Apoi
venir, i spioni, aducindu-i vestea c turcii au trecut Dunrea in Tara sa,
c voievodul moldovean a pornit de partea cealalt cu oaste impotriva
trii sale si c hatmanul de cimp al Poloniei se apropia de Tara Roma-
neasc cu polonii trimisi in ajutorul lui Ieremia. Dup aceea Mihai vzind
c are vrsmasi in toate prtile, s-a inTeles cu rotmistrii i polcovnicii po-
loni care erau acum peste 4 000 pe ling dinsul. Se strmut. cu intreaga
sa oaste peste miunti in Ardeal, fr sa fi spus ceva despre scopul su
ungurilor ori celorlalte neamuri, afar de poloni8. Si astfel, luindu-si cu
sine sotia, copiii i toate comorile pe care le avea, am ajuns in octombrie
line. Brasov, pe care 1-am luat cu mestesug i dibcie9. Atunci s-a inTeles
cu domnii mai cu vaz. ai secuilori, crora le-a fkcluit inapoierea li-
berttilor lor mai vechi rimite de la regele Matias i le-a ingduit s-si ucid
asa cum mai facuser cu ciTiva ani mai inainte si sub domnia lui
Sigismundu B.thory. Apoi toti secuii au trecut de partea lui, aducindu-si
oastea lor mare la Mihai. Dup aceea, secuii i ungurii au ocupat cu dib-
cie puternica cetate a Fgrasului. Apoi au venit ling Sibiu. and Andrei
Bthory afl c Mihai a ocupat Brasovul i Fgrasul, trimise pe nuntiul
papal, Malaspinal2, la dinsul, cerindu-i s se retrag de bunvoie fk-
duindu-i c va primi banii trimisi de impratul crestin si de papi p'Entru
soldgi; i-a mai fgduit in afar de aceasta dea din chiar banii si
ca s-si poat plti soldatii pe trei luni. Dup care Malaspina mai sustinea
ca tmparatul crestintAii i-a incredintat solia ca Mihai s prseasel de
bunvoie Transilvania. Mihai il intreb, mns, dac are despre aceste lu-
cruri scrisori de la imprat catre el, si dud Malaspina ti spuse c el e un
nunTiu papal si c fl poate crede i fr scrisori, Mihai ii rspunse: Pe
tine te-a trimis sfintul Printe s te ingrijesti de treburile duhovnicesti,
iar nu de cele vitejesti si te sftuiesc s-mi prsesti tabra fr rgaz;
de nu, vei fi pzit de 200 // de pedestri 0n5. ce m voi rfui cu vara p. 335
aceasta, deoarece pe a mea mi-am pierdut-o"3.
8 AfirmaTie menits capteze simpatiile acestora.
Adic fr lupt. Formul foIosit i pentru ocuparea Fgrasului.
i Sefii secuilor liberi.
Este vorba de miscarea secuilor de la Inceputul anului 1596, ca urmare a clcrii
flagrante a fgduielilor facute de Sigismund secuilor n preajma campaniei de la Dunire.
ra Pentru interventia amintit, vezi versilmea sa din volumul de fa p. 157 s.u.
Walawski suprapune aici dou momente deosebite: cel al infilnirii cu Malaspina, care
s-a Incheiat cu fixarea unei noi Intilniri pe a doua zi de dimineaa (care nu a mai avut
loc), i cel al concedierii lui Malaspina dintr-o faz ulterioar, pentru a-1 i'mpiedica

179

www.dacoromanica.ro
Dup ce a plecat nuntiul, a venit Cardinalul14 cu stile sale e si-a
asezat talAra ling` Sibiu, nu departe de aceea a lui Mihai Vod. A doua
zi, adic la 27 octombrie, dimineata, a si inceput asezarea ostilor de
amindou prtile. Mihai, fit rindui stile astfel: Mai intli imprti pe poloni ton
dou corpuri pe care le-a pus pe anatndou flancurile ostirii sale; intre
ele ca trup5, a treia a pus pe ungurii si, pe haiduci (numiti Szabadlegnyek)
cu artilerie; ca trup a patra a asezat in dosul acestor haiduci citeva mii de
ostasi Cu sulite, i ca trup a cincea a pus pe moldoveni in num'r de 2 500
la marginea acestor ostasi. Mai in spatele moldovenilor, a pus o trup mare
de secui. Oastea a fost rinduit de Mihai mnsui, dup.i care s-a asezat cu
copiii i Cu sotia sa in spatele acestor osti impreun cu 3 000 de. pedestri
alesi si 2 000 de arireti. Asa sttea si Andrei Bthory, principele Transilva-
niei, dui ce i rinduise oamenii. Dar in acest timp haiducii lui Mihai
se aruncar asupra pedestrasilor lui Bthory i, incerindu-se intre ei, haiducii
au fost respinsi si au fost nevoiti s se retrag. Atunci mi-a porurrcit Mihai
s' lupt cu polcul meu de 700 de alareti cazaci din Polonia. Am
inaintat Cu cazacii, asvirlind tnapoi pe pedestrasii lui Bthory. Acuml am
fost respins cu polcul meu de catre ostasii lui Bthory, si din ace-1st:4
cauza Mihai m-a ajutat cu sulitasii si. Cind mi-au sosit ostasii lui Mihai
In ajutor, am impins tndrt oastea lui Bthory. Lui Branickils nu i-a
inOduit Mihai s intre in lupt, lsindu-1 s stea pe loc cu citeva mii de
cazaci. Atunci o ceat mare de unguri ai lui Bthory a aruncat iarsi pe
oamenii lui Mihai tnapoi, asa a au inceput s fug". Acum, inainte ca
s-mi dau seama s-a repezit Mihai insusi la polcul lui Branicki i l-a ru-
gar s faca ce se cuvine unor viteji, zicind c cinstea sal st in puterea lui
Dumnezeu i in a lor cxci biruinta e in nlinile lor. Atunci am inaintat cu
polcul meu dintr-o parte si domnul Branicki de cealalt parte cu mare
putere; ne-am luptat mult i in sfirsit, rupind rindurile vrajmasilor, am
intrat dup ei, in ta&ra lor. Acolo a asunat apoi semnalul retragerii.
p. 336 Mihai a poruncit pedestrimii // sale de sub comanda feciorului sL17, pre-
cum si secuilor i moldovenilor si s. se aseze in dosul taberei unguresti,
se pregtea acolo de aprare. Apoi Mihai a poruncit ostilor sale s' se aseze
iarisi asa cum erau la inceput; dar inserindu-se i lstndu-se noaptea, am
stat rinduiti de lupf si au fost trimisi rnitii in tabra noastra, pentru ca
tinem in viaf, pe cei care mai aveau zile.
Cu dusmanii lui Mihai, chid intr-adevr domnul i-a poruncit s
unelteascii plece pinn
dou zile daca nu vrea s rmtn prizonier. Malaspina s-a gribit s treac la Basta unde
si-a continuat intrigile inainte de a se 1ntoarce la Roma.
14 Andrei Bthory.
15 Nobil polon, comandind in oastea lui Mihai Viteaz ul un polc de cazaci. A murir
in slujba lui In anul urmtor.
16 A lui Mthai.
17 Nicolaie-Ntrascu.

180

www.dacoromanica.ro
Ungurii nu au fost nici chid mai viteji ca atunci, cci lupta se purta
de amindouI prtile cu aceleasi arme si daca nu era s fie cazacii mei,
Mihai ar fi pierdut btlia, deoarece oamenii din partea noastr erau chiar
gata s fugl.
La cderea noptii, indat ce s-a rcut intuneric a fugit Bthory din
tabra sa in munti spre Moldova, iar oamtnii si au prsit indat lagrul,
dui. dinsul. De indat ce s-a bgat de seam c Bthory fugise, 1-au ur-
marit secuii cu cetele lor. L-au ajuns din urm intr-un sat secuiescl, unde
se refugiase numai cu trei insi. Acolo a fost rnit la cap, de cineva cu o
lovitur de secure. Aprindu-se i intorcindu-se intr-o parte a fost rnit
la cap, la frunte i la fat. Indat ce a czut, i s-a tiat capul, care a
treia zi a fost dus cu rnile pe el la Mihai. Mihai a luat acest cap, a inceput
si-1 srute plingind, iar acel care I-a adus a fost pedepsit cu moartea In fata
intregii sale ostiri. Apoi a trimis dup trupul Cardinalului. La sosire, Mihai
i-a iesit inainte cu mare alai, cu intreaga sa oaste din Alba Iulia. Pe urm,
a cincea zi a insotit trupul cu cinste mare pin la mormintul din biserica
mare de la Alba Iulia. El tnsusi ducea lumanarea dup mort i I-a ingro-
pat acolo.
Apoi, dup btlie, s-au predat indat Sibiul i alte cetti si orase;
nobilii ardeleni au fcut jurmtnt lui Mihai, in afar de orasul si de
cetate Hust, care au primit osti nemtesti ce le-au ocupat pentru imprat.
Dup btlia cistigat, Mihai ne-a druit nou, polonilor i ungurilor, lea-
fa pe trei luni deodat pentru munca i vitejia noastr si pe luna a patra
ne-a pltit banii inainte si a fcut o lege inteleapt pentru Tntretinerea noastr.
E asa de anilostiv, cu noi, in& de se numeste cineva polon, Il druieste Cu
ceva, celui care vrea si-i slujeasc Ii d bani gata. Pe de alt parte
cind mergem la dinsul ne primeste pe noi polcovnicii // i rotmistrii cu P. 337
mare ciaste; la masa sedan cu el si nu ne priveste ca un domn ci se
poart cu noi ca un tovars de lupt. Aproape nu trece o zi a nu ne dea
nou cite ceva din al su, ca haine, blnuri scumpe, cit i galbeni din care
are mereu la el buzunarele pline. Nu se sgirceste cu banii si la masa in-
chin el pentru sntatea slugilor srace si le di chiar cu mina sa mincri,
indulcindu-le bine cu galbeni.
V mai spun domniei voastr ci are bani de dat soldatilor, deoarece
a luat multe comori20 rmase dup Sigismund si Andrei Bthory, care
abia au putut fi crate cu 24 de care. Acuni se pregteste pentru iarn
mearg impotriva Timisoarei si la var vrea s asedieze cetatea turceasc.

18 Formulare destul de ambiguI pentru a scoate n evidenfi meritele proprii i isprvilc


trupei comandate de el.
29 Ulterior s-a pretins c Bthory ar fi fost ucis de romlni.
" Afirmalie de natur s atrag Inrolarea ostasilor strini in armata lui Mihai.

181

www.dacoromanica.ro
Are de gind sg-si mgrite fata2I cu un bgrbat de seamg din Polonia si s
insoare pe feciorul su tot acolo. Vrea sg. se supun maiesttii sale regelui
Poloniei, sg-i facg jurgmint de credinfi. Maximilian22 a trimis la el sg-i
lase principatul Transilvaniei dar el n-a vrut sg facg acest lucru, zidnd
cl yentru aceastg Targ a curs stnse lesesc23; pe impratul crestingtAii vrea
insa sg-1 ajute cit va fi in viga impotriva turcilor, asa cum jurase altg
datg; insg lui Maximilian nu vrea sg-i lase Transilvania. Vrea sa-si trimitg
solii la maiestatea sa regele, la dietg, insg ar don i s fie mai bine primivi
decit acum trei ani24. Pe mine m-a intrebat unde zgboveste domnia voastrg
in vremea aceasta, &id v-a preggtit un cal frumos impodobit, impreung.
cu zece vase din vinul cel mai bun. i se roagg doar de acest lucru, ca
domnia voastr s-i concilieze25 favoarea regelui. Dat la Turda In ziva
de 24 decembrie26 anul 1599.

o Domnita Florica.
22 Inci de la renuntarea dintli a lui Sigismund (aprilie 1598), era socotit stpinul
legitim al Transilvaniei. Dar nici atunci si nici dupi aceea nu a iesit din inactiuneal sa.
23 Afirmatie menitg sg introducg ideea unei integrri in politica Poloniei.
24 Adicg in 1596. Urmeazg frazele omise din celelalte copii si pgstrate numai 'in
fragmentul reprodus In ,Hurmuzaki, XII, pp. 713-714.
ut gratiam regis sibi D. V. consiliet (-- conciliet).
25 Data (24 ianuarie) nu corespunde Cu cea din textul polon (14 ianuarie), afar daca
s-ar socoti c este dupg calendarul nou, iar cea din textul polon dup cel vechi. In celelalte
texte nu este artat nici un loc de expeditie a scrisorii. In colecta lui Veres s, V., p. 333,
aceastg lips este completatg in parantezi cu precizarea Alba Iulia, cpgtatg pe cale de
deductie. Cum Intteg acest final al scrisorii pare autentic, ar insemna cl polcul lui Walawski
se afla atunci la Turda.

www.dacoromanica.ro
$TEFAN BATHAZAR
(? - dupZz' 1604)

Nu cunoastem amnunte biografice despre Stefan Bat-


bazar. $tim doar cg era paroh de Suceava si cg a intrat intr-un conflict violent si
zgomotos cu episcopul Bernardino Quirini, Impotriva cgruia a Indreptat In martie 1604
plingerea redatg mai jos. Aceastg reclamatie trebuie confruntat cu plingerea episcopului
catolic, unde se aratg stilul In care se desfsurau aceste cerruri, mergind ping la blti
si capete sparte. Faptele materiale artate de Bathazar se potrivesc si cu alte dedaratii
contemporane, ce insir capetele de acuzare contra episcopului Quirini: cgutarea comorii
de la Suceava pentru Mihai Viteazul, judecgiile laice Cu observanvii din Bacu si parti-
ciparea episcopului catolic la procesiuni religioase ortodoxe dupg obiceiul catolicilor
din Creta, de unde se tigea episcopul, $i unde se ajunsese la anumite forme de convie-
Tuire pasnicg intre crestini sub crunta apsare a semilunei. In realitate, disciplina pe
care ncerca s o instaureze Quirini In sinul bisericii catolice din Moldova IntImpina
rezistenru parohilor, cgrora le convenea mai bine un episcop polon absenteist, care sg
nu le tulbure socotelile.

183

www.dacoromanica.ro
Textul de fa; l aduce o marturie pretioasa, adt In privinta Londitiilor generale din
Moldova unde se arata 'impede trecerea treptat." a catolicilor la biserica ortodoxi ,
dt si In privinta framIntarilor interne ale clerului catolic din Moldova, nesupus unei
autoritati unice, ci sfIsiat de certurile dintre episcop si parohi de o parte, dintre acelasi
episcop si calugarii misionad de alta, la care se mai adaug. cenurile dinauntrul aceluiasi
ordin: minontii conventuali si minoritii observanti de care pomenesc nenumrate mrturii
din secolul al XVII-lea. In aceasta ambianta se desfasoara si o alta lupt pentru acapa-
rarea episcopiei catolice din Moldova de catre biserica polona. Anii de pastorire ai lu
Quirini, si apoi ai lui Arsengo reprezinta un moment de rezistenta la tendinta cotro-
pitoare a polonilor, ce aveau ski impuna In curInd episcopi nominali, a caror existenta
trebuia sa complice Inca si mai mult lmprejurrile bisericii catolice din Moldova. Cererea
celor patru parohi ce iscaleau plingerea lui Bathazar, de a se numi un episcop polon,
indica Inca din 1604 calea ce va fi urmata foarte curInd.
Textul lui Bathazar a fost publicat de B. P. Hasdeu In Columna lui Traian"
1876, sub titlul Documente inedite din biblioteca DoriaPamfiliana din R ma relative
la istoria catolicismului in Romania 1601-1606, pp. 318-320.
De Bathazar s-a ocupat si Al. Sadi-Ionescu In Bibliografia calatorilor straini, pp.
105-106.

www.dacoromanica.ro
[RELATIE DESPRE STAREA CATOLICI-
LOR DIN MOLDOVA]'
1604 martie 30

... Eu Stefan Bathazar, parohul de Suceava, P. 318


In numele meu si a trei preoti de mir fiintind in Moldova, chemat de ei
ca si. merg la Iasi pentru a scrie aceasti scrisoare, mi indrept rugitor cu
smerenie catre sanctitatea2 ta si-i fac cunoscute urmitoarele despre starea
Provinciei Moldova si despre starea noastri.
Mai intii, au rimas in Moldova cam 24 de biserici parohiale de rit
roman in fostele doui dieceze de Milcov si de Siret, deosebite de episcopia
Argesu1ui2, si acestea in afari de trei sau patru biserici, stau si se niruie
1 Traducerea s-a fcut dup textul latin publicat de Hasdeu In Columna lui Traian",
1876: Documente inedite din biblioteca Doria-Pamfiliana din Roma relative la istoria cato-
licismului in Romlinia 1601-1606, pp. 318-320.
2 Papa Clement al VIII-lea (1592-1605).
3 Printr-o ciudrnie datorit necunoasterii imprejurkilor reale din frile noastre de
dtre curia papal, noul episcop al Moldovei ce fusese numit in persoana lui Quirini purta
titlul de episcop de Arges.

185

www.dacoromanica.ro
p. 319 In curind, in parte din cauza saraciei locuitorilor apa.sati de dari foarte dese,
In parte din cauza lipsei de preoti catolici, care I/ nu pot trai4 in zisa pro-
vincie Moldova (dei unii au fost sfintiti de prea cinstitul episcop de Arges
In cursul ultimilor 40 de ani), deoarece nu exista un episcop puternic care
sa Tin : pieyt yentru ei domnului schismatic si care si-i ajute. Caci adesea ni
se intimpla ca pe cind ducem sfintele taine <mergind> cu caruta sau calare
la bolnavii aflatori la doua-trei mile <departare>, sau cind mergem ca sa
botezam copii in sate unde nu sint preoti, ni se iau cu silnicie caii de la caruta
de catre Eostarii" sau tabelarii"5 domnului sau ai boierilor. Si astfel tre-
buie sa lasam caruta noastra pe drum, impreuna cu <toate> lucrurile, sau
sa tragem singuri caruta, ca sa nu se prapadeasca lucrurile. Prea cuviosul
<episcop> de Arges nu spune nici un cuvint domnului despre aceasta.
Pe linga acestea mai sintem si apasati de saracie. Credinciosii catolici
abia mai pot sa mai dea ceva. lar prea cinstitul <episcop> de Arges, care
trebuie sa ne ajute, chiar el ne-a jefuit.
Patru <dintre> biserici, adica cele de Cotnaril, Suceava8, Roman si
Baial au niste vii la, Cotnari pe care domnul Ieremia ni le-a dat" noua pre-
otilor, la cererea nobililor din Polonia.12, ca fiecare din ai nostri sa primeasca.
dijma de vin a bisericii sale. Aceasta dijma a acestor biserici, pe care ne-a
dat-o noua de trei ani incoace, a fost ceruta de la domn de catre cuviosul
<episcop> de Arges si a dobindit-o pentru sine.
De asemenea prea cuviosul <episcop> de Arges ca sa faca placul
domnului schismatic se amesteca in procesiunile publice si in ceremoniile
schismaticilor, imbracat in vesminte episcopale, spre scandalul catolicilor nostri,
care 'Ana' in vremurile acestea ramasesera nemolipsiti" de riturile grecesti si
despartiti de ei prin aceste ceremonii publice". El argumenteazl5 asa: ca si
latinii din Creta <de sub>1 obedienta ponteficelui fac pro cesiuni impreuna
cu grecii; dar romanii nostril./ nu recunosc tntiietatea lui Petru pontifi-

4 Subsistere.
5 Curen.
6 Bernardino Quirini
7 Cotnariensis.
8 Socbaviensis.
9 Romanensis.
78 Baniensis.
U Concesserat.
22 Conductorii de fapt ai republicii" polone.
13 lmmunes.
14 Et his externis ritibus inter se divisi erant.
15 Causam reddit suam.
18 Lacunl intregita dupX sens.
17 Obiectia aparvine lui Bathazar.

186

www.dacoromanica.ro
celui roman, ci proclam un alt patriarh odat cu papal. c ace1ai prea cu-
vios face faptele acestea fr vreun gind bun a artat Dumnezeu cit mai
limpede, cci in mai multe rindurii dup terminarea acestor procesiuni a
fost lovit de epilepsie la masa dommului in aceeasi zi in care se ficea pro-
cesiunea. Unii dintre catolicii nostri se mir si se intristeai de lucrul acesta
iar altii, socotind c ei nu se deosebesc cu nimic de greci2 (desigur, dac
episcopul lor se uneste riturilor grecesti)21, trec cu usurint la greci, prsind
bisericile noastre. E. de temut s nu treac multi din ai nostri la schismatici
dac acest prea cuvios <episcop> al Argesului pe care domnul 1-ar retine
bucuros aici ar rmine mai mult timp in Moldova.
Acelasi prea cuvios <episcop> al Argesului a invinuit de mai multe ori P. 320
in fata judeckii romanilor schismatici sau a episcopilor pe fratii francis-
cani observanti ai mnstirii din Bacm (care do vreo 170 de ani au ajutat pe
preotii de mir si au fost o podoab a credinTei catolice in aceast provincie
a Moldovei), de multe lucruri necuviinciose, si apoi i-a alungat cu cea mai
mare ocar, nu numai din mnstire, ci chiar din provincie primind <aju-
torul> bratului secular al domnului schisrrratic, in timp ce toat provincia se
minuna impreun cu noi de faptul acesta i ne Intristam ca unii ce fusesem
lipsiti de ajutkorii nostri, iar credinciosii de preotii lor.
Acelasi prea cuvios episcop al Argesului uitind de starea sa sub domnia
lui Mihai22 cu care se unise, desbrcind haina episcopal, ca s nu fie recu-
noscut de suceveni, a venit la Suceava n haine de mirean si nu (s-a rusinat
sape o comoar in cetatea Sucevei, comoar despre care auzise de la o fiic
a unui domn al Moldovei23 pe cind se afla el la Roma, iar altii dup
el spind mai adinc temeliile turnului au nruit turnul cetkii. Recunoscut
de suceveni i salutat de mine parohul sucevean, cuprins de rusine, a plecat
din nou in Transilvania.
De aceea rugm sfinTia ta s trimiti aici un episcop polon... etc.
Iasi, 30 martie 1604
Stephan Bathazar <paroh> de Suceava
Laurentius Demuth <paroh> de Cotnari
Iacob Sasul <paroh> de Baia
Stefan Transilvneanul <paroh> al satelor secuiesti in Moldova

18 Alium Patriarham et Papam simul.


19 Aliquo! ies.
Ortodoqi.
Reflectie a lui Bathazar.
22 Mihai Viteazul.
Probabil Maria, fiica lui Petru Schiopul, asitorit'i pe atunci Cu Polo Minio.

187

www.dacoromanica.ro
ANDREA BOBBI DIN FAENZA
ZIS ANDREA DIN FORM
(c. 1540 inc. 1604)

Misionarul catolic Andrea Bobbi din Faenza, zis 6


Andrea din Forli, s-a nscut in jurul anului 1540 si a murit ucis de ttari in Moldova, in 1604.
Intrind in ordinul dominicanilor, a fost trimis la Constantinopol, unde a stat in timpul
pontificatului lui Grigore al XIII-lea (13 mai 1572 10 aprilie 1585).
Venind apoi ca misionar in Moldova In 1600, a cltorit cu epiEcopul catolic de Arges
si Bacu", Bernardino Quirini, care se intorcea de la Roma cu breve de recomandare pentni
leremia moNil 6 Mihai Viteazul, (Columna lui Traian, 1876, p. 310).
Bobbi 1-a insotit pin la Iasi, unde a ajuns Inainte de Crciun, luind parte la primirea
solemn fcut. de Ierernia Movil episcopului catolic.
La izbucnirea conflictului dintre Quirini i franciscanul observant polon Va!erian Lubieniec-
ki, care ocupase arbitrar resedino catolic din Bacu, percepind i decima de la supusii ca-
tolici, Bobbi a fost trimis de superiorul su in Polonia unde arhiepiscopul de Liov, Than Dirni-
trie Solikowski, urma s hotrasc de partea cui este dreptatea.

188

www.dacoromanica.ro
In aprilie 1601, el se afla la Liov, de unde a inaintat la Roma raportul sad asupra situ-
afiei Episcopiei catolice din Moldova.
Dupa Pasti, s-a inapoiat in fara, aducind scrisori de recomandatie din partea lui Soli-
koviski pentru Bernardino Quirini.
Andrea Bobbi a murit inainte de 5 martie 1604, fiind ucis de tatari in cursul groaznicei
invazii care a pustiit Moldova, cum aminteste i Quirini In sorisoarea sa de la acea data (v.
mai sus relafia acestuia, precum i Kralevski, in Revista catolica", 1915, p. 534).
De la el a ramas raportul amintit asupra starii catolicismului din Moldova, descoperit de
A. Mesrobeanu in Arhiva Doria Pamphili din Roma (fondul Aldobrandini, vol. 7) si publicat
n Cercetari istorice", IV, 2, Iasi, 1928, pp. 87-90.
Pe linga aratarea critica a pacatelor clerului catolic, abatut de la canoane i tolerat to-
tusi de superiorii eclesiastici, memoriul cuprinde i expunerea unei serii de masuri, menite s in-
tareasca propagarea catolicismului in Moldova, prin aducerea unor calugari cunoscatori ai lim-
bilor polona, german i ma.ghiara din provincia" de curind infiinfata a sf. Iacint din Polonia.
Din punct de vedere critic, trebuie insa observat c informafiile sale Ant uneori mai pufin
sigure. El pomeneste intr-un ioc de manastirile dominicane din Moldova, in altul de calugarii catolici
ucisi (!) de Steranifa Rares. Este adevarat c atunci dud a inceput sa-si scrie raportul nu
avea decir doar trei-patru luni de cind sosise n arg. Fafa de superiorul su, Quirini,
apar uncle note cam suspecte. Avind posibilitatea s scrie din Liov necenzurat de
acesta, Andrea Bobbi stxecoara unele afirmafil formulate in mod nu tocmai categoric
dar, prin aceasta chiar, mai, pufin controlabile. El comunica la Roma ftirea destul de curioasa
a expedifiei lui Quirini la Suceava, in cautarea acelui pretins tezaur ingropat acolo. Dar Oati
aceasta poveste se intemeiaza doar pe spusa parinfilor iezuifi. din Alba Iulia. ChiaT el de-
clara ca nu ar fi crezut-o de la nimeni altii. Aici insa apar unele nepotriviri intre spusele lui
Bobbi i cele ale lui Quirini. Acesta declara ca a plecat din Roma insotit de Andrea Bobbi. Nu
stim daca si cum s-au desparfit, intrucit Bobbi spune c s-a intilnit cu Quirini la Cluj, in ziva
de 1 noiembrie. Dar stim din corespondenta comisarilor imperiali c Quirini a sosit l Satu
Mare la 20 iulie. De acolo a trebuit, desigur, s mearga la Alba Iulia, unde se afla domnul.
Dar cind a fost Bobbi acolo, si cind a aflat el de la iezuifii din Alba Iulia stirea pe care o
red a fara a o discuta? Daca ea ar fi fost adevarata, ar fi avut un alt rasunet decit comen-
tariul ironic, rostit pe romanefte, de logofatul lui Ieremia.
Acelasi Bobbi, expunind conflictul lui Quirini cu calugarul polon Lubieniecki, deza-
proba aducerea acestei pricini inaintea judecfii domnului, adaugind insa ca. nu tic
daca pira a pornit de la calugar sau de la episcop. In sfirsit, in situafia atit de critica
a episcopului catolic din Moldova fafa de pretenfiile bisericii polone, Bobbi preconizeaza
inlocuirea preofilor catolici existenfi in Moldova (majoritatea din ei insuravi!) prin ca-
lugari ai provinciei" sf. Iacint din Polonia, ceca ce ar insemna supunerea de fapt a
Episcopiei din Moldova pretenfillor clerului din Polonia.
Bobbi a mai lasat si o scrisoare In care preamareste victoriile lui Mihai Viteazul
asupra turcilor (ibidem, pp. 86-87, doc. II).
A fost folosit de N. Iorga in studiul Les grandes families byzantines et l'ide byzantine,
In Bulletin de la Section historique de l'Acadmie roumaine", t. XVIII, 1931, p. 21 (extras).

189

www.dacoromanica.ro
[RAPORT DESPRE
CATOLICII DIN MOLDOVA
SI DESPRE EPISCOPUL CATOLIC,
QUIRINI]l
1601, aprilie 12, Liov

p. 87 Cu mila lui Dumnezeu i prin puterea bine-


cuvintrii pe care mi-a dat-o tn deosebi sanctitatea sa2, am scpat de
ciuma pe care am gsit-o in Ungaria, de boala mea cea grea i de tulbur-
rile stngeroase care s-au produs in vara aceasta i. in toamna trecut In
Transilvania, Tara Romaneasc i Moldova3. Ajungind cinstitul nostru episcop
de Arges fratele Bernardino Quirino la Cluj in dimineata <srbtoarei>
tuturor sfintilor4 a fost gzduit in acel oras de prinOi iezuiti i <apoi>
ne-am urmat impreun drumul nostru i am ajuns cu bine in Moldova, cu
putin tnainte de srbtoarea Crkiunului. and monseniorul <Quirini> a
' Traducerea s-a fcut dup textul italian publicat de A. Mesrobeanu in Cercetri
istorice", IV, 2, Iasi, 1928, pp. 87-90.
2 Clement al VIII-lea (1592-1605).
3 L'una et l'altra Valachia. "
4 1 noiemblie 1600.

190

www.dacoromanica.ro
vrut sa se duca la Ieremia, domnul Moldovei, acel principe a trimis sa-1
aduca de acas tn propria sa careta, a poruncit s fie insotit de o trup
numeroasa de militie polon din garda sa i 1-a primit in cetatea Iasi, in
divanul lor public (adica in senatul lor) uncle erau v1dicii5 sat adica
episcopii de ritul sau, .boierii6 si i altii in nutriar foarte mtare. Si dud
episcopul i-a infatisat o breva sigilata a domnului nostru <papa>, el a
luat-o in mina si a admirat titulatura pecetea ei; s-a ridicat in picioare,
s-a descoperit si a sarutat breva si a dus-o la cap, apoi a dat-o secreta-
rului su latin7 sa o citeasc i sa. o talmaceasca si a ramas tot timpul in
picioare, Cu cuca in mina, apoi s-a asezat i si-a acoperit capul si a spus
episcopului cuvinte frumoase: Fiti bine venit! Ce mai faceti! Ce mai face
sanctitatea sa papa? Sfintia voastra yeti porunci i cirmui in voie peste toate
bisericile i yoporenii catolici9 care se afla in aceasta tali a mea, potrivit
cu tot ce va porunceste sanctitatea sa papa". Si incepind de atunci, dom-
nul d zilnic tainuri cu prisosinta, parte in natura si parte in bani. numa-
rati pentru episcop i slujitorii si i pentru tinerea a patru cai; i-a tri-
mis ptn i stofa pentru ca sa-si imbrace servitorii. Domnul s fie laudat!
Sint doua lucruri care ne-au adus nume rau daca este ingaduit s vor-
beasca deschis cu domnia voastra prea stralucita un batrin ca mine care a
trecut de 60 de ani si care este de chemarea mea, pentru ca d<omnia>
v<toastra> s aib cunostint de once lucru pentru once pricina ; unul
mai gray este a la Alba Iulia in Transilvania, monseniorul nostru 1-a
instiintat pe Mihai domnul roman, mai inainte ca acesta sa fi fost invins
alungat din Transilvania, ca o doamna i-ar fi spus, la Roma, a s-ar
afla la Suceava, cetate din Moldova, o comoara <inuopata> in pamint,
intr-un loc anumit. Mihai i-a dat episcopului o careta, 1/ cai i slujitori P. 88
inarmati chiar din palatul sax; nu stiu de loc, si nu vreau sa spun un
neadevar, daca episcopul s-a oferit lui Mihai sa se duca la Suceava in
acest scop sau daca a fost rugat de catre Mihai; ci doar ca a pornit el
insusi cu acea careta cu slujitori i c i-a pus pe oamlenii din acel oras
sape, in urma batallor pe care le dadeau acei slujitori; as crede desigur
ca nu din porunca episcopului erau batuti acei bieti locuitori ci din obrz-
nicia slujitorilor. Dar negsind nimic, acel episcop s-a tutors indata pe
drumul <cel mai> drept cu aceeasi careta i slujitori, la Alba Iulia, la
Mihai. Din care cauza umblau vorbe rele in acele orase din Transilvania,
pe seama noastra, a romano-catolicilor. Si daca nu mi s-ar fi povestit
aceasta chiar de catre parintii iezuiti din Alba Iulia, eu nu as fi crezut-o
5 Vladichi.
6 Baroni.
7 Probabil Paul Lancki, care a rimas si pe imp. succesorii
8 Beretta.
9 Populi latini.

191

www.dacoromanica.ro
de la mireni. Si aici in Moldova, la Iasi, in divla.nul obstesc, unde erau
adunafi vladicii si lume <multa>, asteptind venirea domnului, logofatul,
adica marele cancelar al ;aril, a spus in limba lor romneasca: eu nu
stiam ca episcopii catolici umblau ca sa sape pentru a cauta comori".
Acestea s-au facut, prea stralucite monseniore, nu mai e nici un leac si se
si irnputineaza aceste prime vorbe de rau. Al doilea lucru este ca. episco-
pul si un parinte polon din ordinul su al franciscanilor reformafill numit
fratele Valerian Lubieniecki12, s-au infatisat amindoi inaintea domnului la
judecata; nu stiu daca fratele l-a tras pe episcop in judecatl sau dim,
potrivi, la acea cercetare <publica> in fafa domnului, la care luau parte
vladicii lui si boierii si alfii si eram si eu de fafa, fara ca episcopul sa
se fi sfatuit cu mine, nici cu altii, dupa cite stiu, asupra celor pe care
voia sa le aduca. inaintea domnului impotriva acelui frate, caci l-asi fi
sfatuit intr-alt fe!, cum mi se pare <ca e mai> bine in fafa lui Dumnezeu
decit de a merge inaintea domnului asa in pripa si la mink. De fapt,
episcopul reclama biserica, locuinfele si veniturile pe care le au acei pa-
rinfi Zoccolanfi la Bacau'3, venituri care constau dintr-o casa pe care a
dat-o domnul, acum mai bine de un an, unui parinte conventual" numit
fra<tele> Girolamo din Chic), dar Zoccolanfii si-au insusit-o si o sta-
pinesc impreuna cu doua mori pe care si le-au fa.cut la Bacau, si string
veniturile, si in afara. de aceasta, Dumnezeu stie cum de au scos acea casa
din mina fratelui Girolamo conventualul; el" zice ca le-a cedat-o17 <lor>
printr-un document public ob metum cadentem in constantem virum18,
" Lupu, zis si Luca Stroici. Fiul lui Ion Stroici (care a fost vistier sub Lpusneanu si
Despot, si a fost trimis de acesta ca sol la impratul Ferdinand I), vistier, apoi mare
logoft sub Petru $chiopul (1580-1591), il insoteste la plecare si rmine in Polonia. Revine
cu Ieremia. Este mare logoft (1595 oct. 1610 ian. 16). Este frate cu Simion Stroici,
mare vistier 1596 jul. 16 1607 jul.
11 Zuchulante (= zoccolanti, de la zoccolo = sandal cu talp de lemn) nume dat
franciscanilor observanti dup reforma lui Paolo Trinci.
12 Valeriano Lubinixcho. Asupra lui Valerian Lubieniecki, care a ajuns apoi episcop
catolic de Bacu cf. relatia lui Bernardino Quirini din volumul de fat si N. Iorg a,
Studii fi documente, 1II, pp. 417-23, precum si Virginia Vasiliu: 11 principato
moldavo... in Dipl. Ital.", II.
13 Bacho.
14 Adic franciscan nereformat. Intre aceste dou ramuri franciscane existau mari ani-
mozitti si certuri pentru zestrea ordinului.
15 Girolamo da Sio Ieronim Arsengo. Vezi biografia sa in Calatori, II.
:-.---

13 Expunerea este destul de confuzl. Pronumele el dmmneazI aici pe Arsengo, care


motiveaz prin teama donatia ficut de el Zoccolantilor printr-un act public, dar invoci
oarecum nulitatea acesui act, intrucit exista un act de donatie anterior etc. (care va trebui
cutat la Roma). 0 altii. cauzl subsidiar de nulitate a daniei catre Zoccolanti ar fi inter-
clictia general fcut clugrilor, de a. poseda bunuri lumesti. Aici este introdus o parantez
a lui Bobbi, cruia i se pare a numat papa ar putea da dispensa necesar.
17 Arsengo ar fi cedat-o Zoccolantilor.
" De fric. Parantez introdus de Quirini.

192

www.dacoromanica.ro
macar ea: mai inainte el dcluse aceast casa fratilor si conventuali dup
cum spune' c exista un document autentic la San Apostolo, la Roma,
nu stiu <dad> in arhiva acelei mnstiri sau in a generalului lor, <dar>
fratii de la San Apostolo vor fi stiind totul, fr nici o indoial. Dar chiar
dac Zoccolantii ar fi luat in chip legiuit casa din mtinile fratelui con-
ventual, aceasta totusi are venituri i drepturi senioriale20, cci fratii per-
cep dijmele de la acei oameni, din toate bunurile lor si le impart justitia
pin la procesele criminale exclusiv 6 mi se pare21 c pentru aceasta
ar trebui s aib o deslegare anufme de la domnul nostru <papa>, dici
faptul de a detine personal <sau> i in comun <bunuri> este impotriva
legmintului lor caugresc, in virtutea a nu stiu ckei hotkiri consisto-
riale oficiale pe care a infkisat-o strlucitul cardinal Santa Severina22 sfin-
tului consistoriu, chid a fost propus ca episcop acest monsenior al nostru.
lar fratele23, dimpotriv invoca <in sprijinul su> vechimea <posesiunii>,
sustinind, c acel loc este al Zoccolantilor si a nu trebuie s fie dat
episcopului. Si acolo, inaintea tuturor, episcopul <vorbind> impotriva fratelui,
6 acela certindu-se in parte cu episcopul ca si cum ar fi de o seam24, au
ajuns la cuvinte atit de putin cucernice i dintr-o parte si dintr-alta, inch
asi fi vrut s m aflu oriunde aiurea. In cele din urm, domnul a dat
dovad de mai mare tntelepciune decir cei doi pricinasi si le-a, spus astfel
printr-un tilmaciu: Acestea sint pricini de ale voastre pur bisericesti; eu
nu le pricep. /1 Mergeti la prea strlucitul arhiepiscop de Liov25 i s p. 89
vad i s judece acest proces. Si dup cum va judeca el, veniti <apoi>
la mine si eu voi duce judecata la indeplinire". Asa s-a sfirsit lucrul, nu
fr ocar pentru noi. Se vor duce la judecata arhiepiscopului de Liov care
ti va judeca dup dreptate cum ti este obiceiul si cum mi-a spus ... etc ...
In 25 sau 2126 de orase din Moldova si Tara Romneasa locuiesc romano-
i altii din Ungaria, in
catolici de ai nostri, originan i unii din Saxonia27
numr de 10 600 de suflete. <Ca> preoti: <e> mai intii acel frate Va-
lerian despre care imi spun fraTii si din acest oras al Liovului i arhie-
piscopul insusi c. el este apostat28 i fugit din aceast provincie a sa din
Polonia <apoi mai este un> alt frate al ski de clugrie Zoccolant
" Probabil Arsengo.
20 Meta entrata e baronagio.
21 Parantezg a lui Bobbi.
22 Giulio Antonio Sant,ori cunoscut sub numele de cardinalul Santa Severina.
u Valerian Lubieniecky, panca adversg, i exptme acum contraargumentele.
24 A tu per tu con il vescovo.
26 Dimitrie Solikowski.
" Astfel in textul publicat.
27 Formulare defectuoasg. Este vorba de locurile sgsesti, si nu de Saxonia din Germania.
" $i-a renegat adic ordinul su sau chiar legrntritul su cgluggresc.

193

www.dacoromanica.ro
fratele Girolamo" <calugar> conventual care sta cu episcopul si ti slu-
jeste de vicar, astfel ca stilt 3 <preoti> catolici si cu mine acum al patru-
lea. Dar cu <unii> din <acesti> catolid nu e lucru canonic. Ba dimpo-
triva (sa se stie) ca stilt aici 7 preoti mireni, toti insurati. Si unii din ei
s-au insurat fatis, cu toata solemnitatea, dupa. ce au fost facuti preoti,
si altii aveau mai dinainte sotii legiuite si au primit dupa aceea consacra-
rea in toate ordinele preotesti. Si asa, de multi ani incoace, acestia avind
fatis sotii, fii si fiice, celebreaza slujbe si impartasesc toate talliele bise-
ricesti acestor bieti sarmani. Acesta este tot clerul din cele doua provincii.
L-am indemnat pe monseniorul episcopul nostru sa se descotoroseasca de
toti acesti invederati fauritori de scandal, caci Dumnezeu va avea grija
sa-i faca rost de alti preoti. Mi-a raspuns a ti rabda pentru ca nu avea
pe cine sa puna in locul lor. Acum ma aflu aici la Liov unde am venit
anume pentru a obtine scrisori de recomandare de la acest stralucit arhie-
piscop ctre domnul Moldovei pentru episcopul nostru, pentru ca s-i dea
venituri sigure si permanente pentru intretinerea sa ca episcop" (caci nu
e lucru frumos si nici cu vreo siguranta pe viitor, si se tot ducg zilnk sa
ceara de pomana la casa domnului). El mi-a dat scrisori foarte binevoi-
toare cum ca <episcopul> este foarte cucernic, si socot ca vor fi cu folos,
caci fiind acel prelat al doilea sau al treilea senator al acestui stat al
Poloniei, domnul Ieremia tine oricum sa-i fie pe plac si sa-i faca voia si
cu atit mai mult cu cit domnul il vede cu ochi buni pe episcop.
Deoarece acel prea cinstit printe italian, din ordinul nostru domi-
nican care mi-a fost dat la Roma ca tovaras <de muncg> in aceste fri,
de atre prea reverendul nostru parinte general, a murit in orastd Caso-
via din Ungaria, . . am cerut de la acesti prea cucernici pgrinti reformati
ai nostri din Liov, din noua provincie a sfintului Iacint si mi-au dat un pa-
rinte ... care sa-mi fie tovaras in Moldova si care va putea sluji intr-unul din
acele orase, deoarece predica liber tn limba polon si germana, dup ne-
voile chiar ale acelor locuri. Daca totusi episcoeul nostru va voi sa se
slujeasca de el, dupa cum socot, ca ar trebui sa fie foarte bucuros sa-1
aiba, il va avea. Acesti pgrinti ai nostri din provincia sf. Iacint, din Rusia31
au mai multi frati preoti de limba polona si germana si inca ceva maghiari,
astfel ca daca monseniorul episcop ar vrea sa alunge <toat:i acea> molima"
din Moldova si sa se descotoroseasca de toti acesti preoti insurati, ar putea sl
se foloseasca de acesti parinti ai nostri foarte zelosi pentru slujba de propova-
duitori ai credintei si de peregrinanti printre neamurile <ce trebuie aduse la
credinta> etc. Si datorita vecinatatii cu Liovul si Camenita ... daca s-ar ivi
29 Arsengo.
30 Mensa episcopalc.
31 Rutenia.
32 Smorbare.

194

www.dacoromanica.ro
vre-un scandal fereasc Dumnezeu se poate indrepta repede, ... Cu P. 90
atit mai mult cu cit tncetind deocamdat calamittile de pin acum, de
care a ptimit Moldova g a suferit in timpul rzboaielor trecute, si
<plecind> soldatii care mai stnt incartiruiti incI aici fr de nici o ru-
sine, din nou vor fi locuite vechile noastre mnstiri dominicane (!) din-
tre care sint in flin0. douI mnstiri de piatr, foarte frumoase si se yin
necontenit credinciosii de noi ca s se slujeasa <In ele>. Acum 60 de
ani augrii nostri din acele mnstiri au fost ucisi in <mare> parte
pentru ca nu voiser s se boteze din nou, cum voia acel yrincipe de
atunci, schismatic33. Altii au fugit si pia acum au ramas in parsire acele
locasuri. Dar ca s spun dominiei voastre asa cum gindesc in fata lui
Dumnezeu", monseniorul episcopul nostru este foarte slab, de aceea daca
domnia voastr va aproba ca acei preoti tnsurati din Moldova s. fie in-
lturati din slujbele lor bisericesti si dac in locul lor va hotri s slujeasa
acesti printi ai nostri din <provincia> sf. Iacint, domnia voastri ar
putea face dou lucruri pentru a aduce la indeplinire aceasta. Unul este
de a pune s cheme pe prea cinstitul printe provincial din aceast pro-
vincie a sf. Iacint pe care 1-ati avea acolo la Roma la capitlul nostru ge-
neral si s.-i porunciti s dea clugri cu asemenea insusiri si cunostinte de limbi
inch s poat fi folositi tn Moldova si in Tara Romneasa in slujba
sacrei congregatii de propaganda fide". <lar> in rindul al (loam s scrieti
episcopului ca s se lipseasca cu totul de acei preoti tnsurati si s pun. In
locul lor pe printii pe care 'id va da provincialul <provinciei> sf. Iacint
din Rusia. Indat dup cele trei zile de Paste, eu m voi tnapoia in Mol-
dova cu tovarsul meu si cu scrisori de la monseniorul arhiepiscop de
Liov ...
Liov, 12 aprilie 1601
Fratele Andrea Bobbi din Faenza
din ordinul dominicanilor

33 Stefnifi Rarq. Afirmatie neintemeiatg pe trarturii sigure contemporane ale aceloc


vreroi, ci pe un fond de legende, care /e-au amplificat mult, ulterior.

www.dacoromanica.ro
INFORMATOR ANONIM POLON

Nu se stie nimic despre autorul anonim al textului


adresat nu se arat bine chid si in ce imprejurri regelui Poloniei. El insusi spune
ca venea din Turcia, unde fusese trimis de stpinul su, Alexandru Chodkiewicz,
cumpere cai turcesti i, retntorcindu-se prin Moldova, a gsit aceast tar ocupatde
Mihai Viteazul. Urmeazi o serie de amnunte privind soarta unor negustori poloni aflati
in Moldova, cit i propriile sale intimpari. Autorul struie asupra zvonurilor care cir-
culau printre unguri i moldoveni despre o viitoare expeditie a domnului impotriva
Poloniei. In ochii autorului, Mihai 'rea inteles cu Habsburgii spre a aseza pe tronul
polon pe arhiducele Maximilian, In schimbul pstrsii Transilvaniei. In acest sens este
interpretat ajutorul in bani trimis de Rudolf al II-lea.
Zamoyski se face ecoul acestor zvonuri in declaratiile sale din sfatul de rzboi
al taberei polone, la sfirsitul lunii august 1600 (Heidenstein, Rerum Polonicarum ab ex-
cessu Sigisrnundi Augusti, Frankfurt, 1672, XII, p. 356).

196

www.dacoromanica.ro
Stirile destul de disparate, adunate laolaltA de informatorul anonim, feel un amestec
ciudat de adevr si de fantezie. Apar contradictii evidente. Pe de o parte, se afirm
a negustorii poloni ce se reIntorceau din Turda sau de la Dungre si se aflau In tre-
cere la Smil" (Ismail) erau jefuiTi $i in bung parte omoriti de romini. Pe de alta, se
adaugg dupg aceea cg Mihai, Viteazul a indreptat pe negustori spre Trandvania, &Ind si o
explica;ie ad-hoc, anume a i-a lsat sl treacg pentru a atrage pe ceilalti negustori care
se opriser pe malul drept al Dunrii. Chiar si propria odisee a declarantului pare cam
suspectg. Capturat de romni, el este gata s fie rgpus si asistg la o discutie a lor,
dacg si-1 omoare sau si-1 trimitg viu domnului la Iali. Domnul aflind de acolp
(cum? chid?) despre el si. despre cai, trimite dupg ei. Aici surprindem o mgrturisire
sugestivg: Implinind porunca lui, m-am dus eu insumi cu caii la dinsull" Ceea ce
Ineiduie presupunerea c din propriu imbold s-a grgbit de la inceput deadreptul la
Iasi sg-i ofere domnului caii stpinului sgu $i propriile sale servicii. Numai asa s-ar
putea explica faptul mentionat de el c se bucura de favoarea domnului, pe Bugg care
se lguda cg a stat patru sgptimini, avind prilejul sg discute cu boierii de frunte maghiari
si sg primeascg destinuiri alai mult ori mai putin reale din partea lui Gaspar Kornis.
Este evident cg, la schimbarea lucrurilor, aceste alunecgri trebuiau acoperite, invocInd
omorurile si jafurile cu care incepe darea sa de seamg. Intocmai ca Walawski, care se
rscumpgrg pe sine predind lui Zamoyski corespondenta lui Mihai, anonimul este gata
sg fac: once declaravii, atribuindu-i domnului cuvinte auzite cu urechile sale" de naturg
si confirme propaganda cancelarului Zamoiski contra acestuia. 0 invernie incl si mai
a inclemnului unui nobil mgrunt polon arse altul de a tgia gitul
grosolang este aceea
boierilor mad" din tara lor, Mauch domnul romin -a spus ... cg el, domnul are
voie (!) neaparat sa porneascg impotriva Poloniei!". Fgrg a mai sublinia aici nepotrivi-
rea evident:I, chiar din primele fraze, trine porunca domnului, ca el s treacg in Tran-
silvania, si faptul surprinzgtor cg a rimas pe Rugg domn patru sgptgmtni. Dealtminteri
si acea poruncg de a-1 trimite in Transilvania trebuie inteleas tot in legiturg cu expe-
dierea cailor si nu cu drumul negustorilor pomeniti. Desigur a nedumeririle ridicate de
text se datoresc faptului c nu avem la indemIng deck un extras necomplet dintr-un
text mai lung, asernenea, probabil, cu fragmentul scrisorii lu Walawski reprodus de
cancelaria arhiducelui Maximilian (vezi biografia lui Walawski.)
Raportul pgstrat in Biblioteca Zamoyski (ms. 1790, f. 93-94) a fost publicat
Impreung cu o traducere In limba romang de P. P. Panaitescu, Documente privitoare
la istoria lui Mihai Viteazul, Bucuresti, 1936, pp. 117-119 (text), 119-121 (trad.) si
folosit de el in lucrarea sa: Mihai Viteazul.

www.dacoromanica.ro
SCRISOARE DIN MOLDOVA CATRE
REGELE POLONIEP
iunieiulie 1600

p. 120 . Fiind eu trimis de catre domnia sa


Alexandru Chodkiewicz, stpinul meu n Turcia, pentru trebile domniei
sale2, la intoarcere dup ce am trecut Dunrea, am aflat c Mihai vole-
vodul Trii Romanesti a cuprins Moldova. Indat ce aceast veste s-a
aspindit la granitele Moldovei, am vzut si am auzit omorurile ce s-au
fcut printre bietii negustori supusi ai mriei tale, care mergeau la Dunre
dup peste si alfi, care mergeau dup alte mrfuri ale lor care erau pe
mere, si au venit la Smil3; acestora nu numai c li s-a luat averea cit
aveau dar chiar mulvi dintre ei au fost omoriti de ctre romani. Trei
I In traducerea lui P. P. Panaitesc u, Doc. privitoare la istoria lui Mihai Viteazul,
pp. 119-121, Cu uncle modifieri.
2 Dupi cum rezultI din context, fusese trimis de el ca si-i cumpere cai de rasa
din Turcia.
3 Ismail.

198

www.dacoromanica.ro
cureni ai lui Ieremia Vod care au mers cu mine de la Constantinopol
spre Suceava cu scrisoare de la impgratul turcesc au fost prinsi si au fost
tgiati chiar in fata mea. lar pe mine m-au luat in casa unui sutas moldo-
vean. Acolo se satuiau unul pe altul dacg s ha omoare sau s m ducg
viu la Mihai Vodg la Iasi in scaun, si a trimis dupg mine ca s aduc acolo
la dinsul la curte caii domniei sale, sapinului meu. Implinind porunca lui
m-am dus eu insumi cu caii la la dinsul. Acolo la curte a poruncit ca s fe
trecuti prin faTa lui caii saptnului meu, unul cite unul, i dupg ce a ales
trei cai mai buni a porundt ducg la grajdul au, iar apoi a treia zi
a spus si-i trimia indat. in Transilvania. De la negustorii din Liov a
luat de asemenea peste vamg dteva sute de galbeni, dei acei negustori
nu aveau decit sate care cu diferite mgrfuri. Dup. aceea a poruncit ne-
gustorilor i mie sa ne ducem in Transilvania ina i s-a adus la cunostina
acele care foarte anevoie vor putea suporta marile greuati ale dru-
mului in munti.
De la impgratul turcesc4 au fost la dinsul citiva ceausi, repede unul
dupg altul, dar nu stiu pentru ce, cgci si-au dat solia in mina. Attta stiu
c pe toti i-a trimis in grabg la hanul tgaresc.
Dupg cum am aflat de la boierii de frunte unguri i am inteles
eu insumi in parte, trgind pe lingg dinsul patru apamini alt end nu
are, decit s meargg asupra Poloniei. De rnult ar fi trecut peste Nistru,
dar i s-a dat de stire c in Transilvania sasii au inceput s pun la cale
ascoale impotriva lui. Pe lingg aceasta sosise la dinsul in Transilvania un
sol cu bani de la Impgratul crestin, din care pricing el a plecat, iar ostiri-
lor lui le-a poruncit a se retra0 putin de la Nistru. Acolo nu va sta
mult, ci trebuie a se // intoarca in Moldova dupg ce va ingbusi acele p. 121
rscoale si va trimite inapoi pe sol si va aduna oameni mai multi din
Transilvania, Tara Romneasca si Moldova. Dupg cum vede seningtatea
ta <el> saruie ca s poat avea pace tadtoare pe scurt timp
cu impgratul turcesc ca a nu aibg a se teme din spate de cgtre turci
din lturi de cgtre atari cind va porni impotriva Poloniei. Pentru aceasta
i s-au dat i bani din partea imparatului crestin ca s poat cherna mai
multi oameni la arme. Iar el a fgggduit aceasta tmpgratului cg va aseza
ca rege al Poloniei pe arhiducele Maximilian7, numai ca insusi arhiducele
Maximilian cu oastea lui a vie la Cracovia, iar el de aici pe de ala parte.
lar Tara Transilvaniei de la dinsul sg n-o mai cearg.
Pe acei negustori si pe mine desigur c nu ne-ar fi lsat s plec.gm
din Targ, si a fa'cut-o numai pentru ca s poatg amgi pe alti negustori,
4 Mehmed al 111-lea.
5 Gazi Ghirai al II-lea.
5 Rudolf al II-lea. Este vorba de venirea lui Pezzen, care Ins nu aducea banii atepta/i.
7 Fostul candidat la tronul Poloniei dup moartea lui $tefan Bithory.

199

www.dacoromanica.ro
supusi de ai mriei tale, care cu citeva zeci de care s-au grit dincolo de
Dunre, asa inch aceia, auzind a pe acestia i-a lisat, <sa se apuce> sg
tread si ei peste Dunire in Moldova.
Dupg cum mi-a spus, mrite rege, un boier ungur, anume Gaspar
Kornis, a incercat sa-1 satuiasd pe Mihai ca sg renunte la proiectele sale
impotriva coroanei, spunindu-i si argtindu-i puterea cea mare a Poloniei,
atunci el i-a rgspuns: Subredg este puterea acolo unde nu este inte-
legere"9.
Am auzit eu insumi cu urechile mele, eind moldovenii plingind s-au
jeluit impotriva soldatilor lui yentru nedrepdtile si pdcaciunile lor de
nesuferit, cum el le-a rgspuns ca tot asa s-a intimplat si ardelenilor, care
acum isi dscumpr pagubele la voi, asa si voi vg yeti rscumOra pagu-
bele in Tara leseasd si vg yeti putea dzbuna si pentru nedreptatile si re-
lele pe care vi le-au fcut lesii in vremea lui Ieremia".
Este de asemenea acolo, milostive si prea senine ree, un polon numit
Zaplatinski, care merge adesea la Mihai in odaie. Odata a venit la gazda
domnului Stadnicki9, eram atunci acolo si eu, si a inceput sg spuie: Milo-
stive domnule Stadnicki, s. ne preggtim sgbiile noastre asupra Poloniei,
cad mgria sa printul, stgeinul nostru, mi-a spus acuma In odaia lui ca are
voie neapgrat sg porneasca impotriva Poloniei. lar noi dad nu am dptat
rgsplatg pentru vreo slujbg de a noastr la boierii la care am slujit, atunci
vom avea plat cu mosiile lor, tgindu-le lor Our. Astfel dau de stire
si In chip indestultor despre toate Mgriei Tale.

8 Aluzie la dezbinarea dintre partida magnatilor si cea a lui Zamoyski.


9 In Hurmuzaki, XII, apar doi Stadnicki, amindoi in legltur5. cu Mihai Viteazul. In
aprilie Iurie Stadnicki trimite in Polonia un emisar la domn (p. 866). La 1 iunie, Stanislav
Stadnic.ki vine la Mihai pe la Satu Mare, cu 300 de carireti (p. 933). In noiembriei 1600
Stanislav Stadnicki si un alt cazac slut descoperi0 la Alba Iulia si gata sl fie ucisi de
Csaki. Basta ins.' ii salveai, sperind si-i cistige pentru impirat (pp. 1077, 1102).

www.dacoromanica.ro
CAMPANIA POLONA
DIN MOLDOVA
SI TARA ROMANEASCA
DIN 1600

Campania polong din Moldova si Tara RomneascI


din toamna anului 1600 a Insemnat lichidarea oricgrei actiuni combinate antiotomane In sud-
estul Europei. Ca si interventia polong din Moldova din anul 1595, care a frinat
expeditiei crestine de la Dungre din acel an, ea a fost opera marelui Hatman i cancelar
Jan Zamoyski, a cgrui politicg nu coincidea cu acea a regelui Sigismund Wasa, fiind ins
continuarea liniei adoptate de Sigisrnund I. Se ;tie c atitudinea acestuia, in preajrna expedisiei
lui Soliman in Moldova, a favorizat instalarea turdlor la gurile Dungrii. Zamoyski credea
poate folosi conflictul dintre Poart i imperiu pentru a-si extinde dominatia i asupra
romine. O primI reusitg. in Moldova in anul 1595, a fost urmatg de proiectarea unor
noi etape, exploatind pretenkiile lui Andrei Bthory i apoi ale lui Sigismund Bthory, de-
venit din principe al imperiului un dusman al Habsburgilor si un pretendent /a propriul
su principat. Acliunea fulgergtoare a lui Mihai Viteazul dejucase aceste planuri. Campania
polong avea deci ca scop reluarea programului intrerupt, i ducerea sa ping la limitele sale
extreme. Cgci era vorba acuma si de anexarea de fapt a Tirii Rominesti prin instalare.

201

www.dacoromanica.ro
unui domn impus de poloni, moldoveanul Simion Movilg. Este adevgrat cg acest lucru a
devenit posibil i datorit unei pozitii echivoce a Movilestilor care fan de Poarti se ddeau
drept oamenii turcilor, mentin1nd inn cm IndgrItnicie leggturile lor cu Polonia. Totusi a-
tunci dud Zamoyski a fortat nota, pretiniind de la domnul Moldovei un jurgmint care si
recunoasc alipirea Moldovei la stratul poron, el nu si-a putut impune vointa, i nici nu a pu-
tut persista in &dui de a-1 scoate din domnie, intrucit Ieremia Movilg a ggsit sprijin la rege.
Incidentul marelui hatman cu domnul moldovean nu este menTionat in nici una dintre re-
lanrile lui Zamoyski, sau Zolkiewski, sau din cele scrise din porunca lor, ci doar in jurnalul
de campanie al oastei polone, la Insemnarea cu data de 22 septembrie. In redarea mgrturillor
din volumul de fan s-a adoptat o prczemare comung intr-o ordine dictan de continut si nu
de data redactgrii fiecgrui raport in parte. Seria incepe cu relatarea lui Jan Zamoyski (Hur-
rnuzaki, Supliment, II, pp. 693-641, completan cu fragmente dintr-o scrisoare adresat.
nuntiului papal Claudio Rangone, in care este descrisg pe larg configuratia terenului cit
pozitia ocupan de fortele lui Mihai Viteazul in acea luptg. (Publican. de Veress, n Docu-
mente, VI, pp. 238-242). Urmeazg relatarea anonimg, destul de apropiatg ca tema, scrisg
tot in spiritul lui Zamoyski (publican de I. Corfus, in lucrarea sa, Mihai Viteazul fi Po-
lonii, Bucuresti, 1938 pp. 361-363). Mai interesantg si mai vie se aran relatarea hatma-
nului de cimp, Zolkiewski, publican tot de I. Corfus, in lucrarea citatg, pp. 340-344.
Chimele trei rapoarte apartin unul, mai retoric, lui Stanislaw Golski voievodul Podo-
liei, care comandase oastea din, Moldova ce fusese invinn de Mihai pe malul Jijiei, un altul
unui ostas de un rang mai putin insemnat, care dg, un fel de rezumat al intregului mers al
expeditiei lui Zamoyski, de la venirea sa in Moldova ping la lupta de la 15 octombrie. De
atunci incolo se succed insemngri directe, ficute la oarecare interval Intre ele: 15 oct.,
21 oct., 22 oct., ping la plecarea din Tara Romneascg spre Polonia, dup'S incheierea cam-
paniei. Din cauza caracterului succesiv al informatiilor vedem cg. la 22 octombrie nimeni nu
stia cine N a fi pus domn in Tara Romineascg, iar la sfirsitul clgrii de seamg este mentionat
pe nume Simeon Movilg voievodul Tarii Rorntinelti, care este dat in seama starostelui de
Camenita Ion Potocki, ca 55.-1 conducg la Tirgoviste. Avem in fatg probabil o redactare
ricutg din porunca lui Zamoyski, dupg datele unui jumal de campanie, la sfirsitti operatiilor.
Apar o serie de informatii reale sub noianul de exagergri si de denaturgri de cifre cm privire
la oastea lui Mihai. Asistgm la lichidarea fortelor sale pe care trebuise sg se bizuie ping
atunci: polonii (adicg probabil in primul rind cazacii) 6 sirbii, atrasi de rggcluielile hatma-
nului, moldovenii, care au pornit de capul lor peste munti spre Moldova, desigur ca sg. nu
fie predati de poloni lui Ieremia Movilg, care se grgbeste taie pe cei ce incgpeau pe mina
sa, in sfirsit, muntenii care vin la hatman in numgr destul de mic cerind mil g domn" (!)
lar harmanul, care purcede ca un suveran, 'intl.* de serdarul turc si de sangiac-begul de
Tighina, pe care '11 trimite h Tirgoviste Cu tgtarii sai, asezind i domn in Tara Romineasci,
are grijg totusi s pung actiunile sale sub garantia domnilor senatori care se aflau in vre-
mea aceasta ca oastea. }Mar formule ca aceasta cu privire la rgspunsul dat lui Basta, care
revendicg in numeie impgratului crestin Tara Romineasel, Mat . prin tratat de Mihai aces-
tuia,.. etc. La aceasta domnul cancelar (cgci Zamoyski era si mare hatman si cancelar) i-a
raspuris raspicat ca un adevarat batman dupa marea sa prevedere fi dupii parerea domnilor

20Z ...

www.dacoromanica.ro
senatori ... etc." (vezi formula de mai sus). Dar se pare c pe linga raspunsul raspicat el a
trimis un emisar al sau care sa observe situartia din Transilvania si s ja contact cu partizanii
lui Sigismund Bthory din Transilvania. Este acel pan Wozuczynski, trimis aparent la Basta
cu o veste oarecare".
De aceea, cInd vin la el solii acestor partizani dispusi s dea ostatici i cerindu-1 pe
Sigismund, el nu s-a mai amestecat direct, d vazind oastea trudita i temindu-se de multe
(!) a l.'sat totul balta 6 s-a grabit spre Moldova ...
Araindoua aceste rapoarte au fost publicate de L Corfus, op. cit., pp. 353-356;
337-361 dupl niste copii aflate In bibliotecile din Cracovia si Torun. Raportul din urma
poate fi confrunitat cu folos cu cel anonim, Intocmit de pe jurnalul de campanie din zilele
de 21 sept. 24 oct. publicat de Veress, Documente, VI, pp. 242 s.u. si care ocupa in
seria noastra locul ultim. Aici se cuprind i unele amanunte noi, de pilda conflictul hat-
manului cu Ieremia Movila, amintit mai sus. Observam si uncle neconcordante. In raportul
lui Kleczki este desemnat Jan Potocki, in celalalt Iacob Potocki, deii este ciar ca e vorba
de unlit i acelasi.
O caracteristica a tuturor acestor rapoarte polone este tonul lor, adesea grandiloc-
vent si ditirambic i exagerarea flagranta a cifrelor celor doua osti &mane sporindu-le
pe ale lui Mihai, i reducindu-le pe ale polonilor, pentru a se lauda cu ispravi nemaiauzite.
In acelasi chip slut aratate i pierderile ambelor parii. In redarea acestor texte au fost
omi,t partile. pur retorice, fira vreun interes real.
O decriere a luptei de la Bucovel, i in general a campaniei polone din Moldova
i Tara Romaneasca facuta de Gorski, a fost publicata In limba polona In Ateneum",
1892, la Listopad. La noi exista lucrarea lui Const. Zagorit: Treisprezece zile din viata
militara a lui Mihai Viteazul, 7-20 oct. 1600. Luptele cu polonii (Bucuresti 1908) si cea
a gen. R. Roseti, publicata tn An. Ac. Rom.' Mem. sect. it., t. XII, Bucuresti, 1931.

www.dacoromanica.ro
JAN ZAMOYSKI
(1542-1606)

Jan Zamoyski, vestitul cancelar si mare barman al


Poloniei care a condus mai bine de dougzeci de ani politica tgrii sale, era fiul lui Stanislaw,
staroste de Belz. Ngscut la 19 martie 1542, a fost crescut 2n credinta calving. Dupg ce
a terminar scoala la Krasnoslaw, a fost trimis la Paris, unde a fcut studii strglucite la
Sorbona, 4 s-a oprit scurt timp i la curtea regelui Francisc al II-iea (1559-1560). A ple-
cat apoi in Italia, pentru a studia dreptul i istoria la Universitatea din Padova, unde s-a
convertit la catolicism. In 1563 a publicat lucrarea De tenant romano, care a arras asupra lui
atentia tnvgtatilor vremii. Intors in Polonia, a ajuns secretarul pentru limba lating al rege-
lui Sigismund al II-lea August (1548-1572), care i-a Incredintat conducerea i organizarea
arhivei Coroanei polone. In timpul interregnului ce a urmat mortii regelui, el se opune can-
didaturii habsburgice i asigurg alegerea lui Henric de Valois, candidatul micii nobilimi
(szlachta), prin adoptarea votului individual, egal (viritim). Face parte din solia trimisl la
Paris, sub conducerea lui Albert Laski, pentru a notifica aceastg alegere. Dupg fuga lui
Henric de Valois (1574), el sprijing pe candidatul szlachtei, $tefan Bthory, principele

204

www.dacoromanica.ro
Transilvaniei, care avea s se cisitoreasci Cu sora fostului rege Sigismund-August: Ana
Jagellona.
Ajungind mina dreapti a noului rege, a transit opozitia marei nobilimi prin
prinderea i executarea lui Samuel Zborowski (1574) si apoi prin exilarea lui Christofor
Zborowski (1585). Numit subcancelar in 1576, mare cancelar in 1578, mare hatman in
1581, insurat cu nepoata regelui, Griselda Bthory, 1583, ce fusese petiti si de Petru
Cercel, Zamoyski a intrunit in miinile sale puterea civili i cea militar. In interior a
sprijinit reforma judiciari realizati de diet In 1578, prin infiintarea unor tribunale
civile la Piotrkow si Lublin formate din deputati ai micii nobilimi. In exterior a
sustinut rizboiul impotriva Moscovitilor, terminat In 1582.
In timpul celui de al treilea interregn 1586-1587, Zamoyski a avut de
infruntat opozitia magnatilor condusi de fratii Zborowski, partizani ai arhiducelui
Maximilian de Habsburg. Apirtnd Cracovia asediati de arhiduce, Zamoyski Cu spri-
jinul micii nobilimi a impus ca rege pe Sigismund \Vasa, fiul unei surori a lui
Sigismund August, Invingindu-1 pe arhiduce la Byczna (1588), si incheind pace cu
Rudolf al II-lea la Bytom si Bedzin (1588). Sub regele Sigismund al III-lea \Vasa,
Zamoyski hi impune politica sa, care era de fapt cea a ultitmilor regi, privind
orientarea Poloniei in rizbdiul dintre turci i Imperiul habsburgic. Lui i se dato-
reste aqiunea porniti in Moldova impotriva acaparrii ei de citre Sigismund Bithoy,
precum j refuzul Poloniei de a adera la Liga sfinti", pe care incerca papa Clement
al VIII-lea si o infiripeze contra turcilor.
Instalarea de ctre Zamoyski a lui Ieremia Movir in domnia moldoveani (27
august 1595) in preajma expeditiei crestine contra turcilor din Tara Romneasci, a
constituit, totodati, o amenintare morar pentru Sigismund, si o frini puternici, el
fiind imobilizeze o parte din forte la hotarul Moldovei. Zamoyski infitisa
ins.papei i Occidentului aqiunea sa ca fijad o realizare in folosul crestinilor, intrucit
a asezat un doran crestin in Moldova, in loc ca aceasta si fie cedati ttarilor potrivit
cu fgduiala sultanului. In realitate era implinirea vechiului vis al polonilor de a
ocupa tirile dunrene. Pali de Mihai Viteazul, atitudinea sa a fost neincetat potrivnici
incepind Inca de la cererea de ajutor adresati prin. Lubieniecki polonilor in fata iminen-
ei turcesi din iulie 1595 si Ora la campania poloni din 1600, voiti de cance-
lar, desigur, i pentru a dobindi si Tara Romineasci in zona de influenti poloni, dar
ajuns inevitabil odati ce cucerirea Moldovei de citre Mihai anula cistigul Poloniei
din august 1595. De aceea a incercat Mihai s propuni inchinarea celor trei ;16 Poloniei,
solutie irealizabili de fapt. Un singur moment, in intervalul 1595-1600, a schitat un gest
de apropiere fati de Mihai in 1597, trimitind propuneri prin Andrei Taranowski, dar
numai pentru a incerca rupi de la legitura directi stabiliti cu imperialii in pri-
mivara aceltdasi an. Intrat in conflict Cu regele, el se sprijini pe szlacht impotriva
magnatilor i ii impune suveranului s retracteze acordurile sale secrete cu Habsburgii.
In 1601 a luat parte cu succes la rizboiul contra Suediei. A fost ins inlocuit de
hatmanul Chodkiewicz. Nu si-a incetat opozitia contra politicii regelui. La moartea sa,

201

www.dacoromanica.ro
la 3 iunie 1605, el era cel mai bogat proprietar funciar din Polonia, posedind 17 000
km2 de pmint, 22 de orase si 800 de sate.
A avut mari merite in domeniul cultural. A reorganizat Universitatea jagellodg,
aducind profesori din strinlrate, a infiintat un colegiu Fa Cracovia si o academic la
Zamosc.
In volumul de fa; a au fost cuprinse doua rapoarte ale sale despre campania polona
din 1600 contra lui Mihai Viteazul (vezi capitolul despre campania din 1600).
in volumul precedent, Calatori III, au fost date fragmente din jurnalul de campa-
nie al expeclipei din Moldova din anul 1595. Despre Zamoyski exista o literatura isto-
rica foarte bogaa, rolul su fiind adesea determinant in desfsurarea evenimentelor din
aceasta parte a Europei. Despre viala sa i persoana sa au scris indeosebi; Heidenstein,
Vita J. Zamoycii; W. Nowodwerski, J. Zamoyski, 1898; Idem, Lata szkolne J. Zamoyski
(Ami de scoalI ai lui Zamoyski), 1901; W. Sobieski (Jalnicul batman), 1904; Idemi Trybun
ludic sziachieskiego, (Tribunul Sleahtei), 1905; vezi i Welka ilustrowania Encyklopedia
powuszecbna, t. XVIII, Cracovia s.v.
A fost cuprins de Sadi Ionescu in Bibliografia calatorilor straini, pp. 87-88.

www.dacoromanica.ro
DESCRIEREAI IZBINDEI CISTIGATE
IN TARA ROMANEASCA
ASUPRA LUI MIHAI,
VOIEVODUL TARII ROMANESTI
1600 octombrie

.. Chid Mihai a aflat ca armata maiestatii p. 644


sale regele Poloniei s-a pornit contra lui, 1-a trimis pa Baba Novak spre
Buzau pentru a prinde limba. Armata maiestatii sale mergea de la Buzau
spre Ploiesti2. La 12 octombrie eind aceasta a pa'rasit prima etapa dupa
Buzau, acest Baba Novak s-a asezat la ping tritr-o vale ngusta ltriga
satul Naeni3 aproape de drumul pe care trecea armata regala. Mihai se
afla cu tabara sa de cealalta parte a muntelui de unde a trimis trupe pe inalti-

I Traducere dup textul polon insoOt de o versiune francez1 a lui I. Skupiewski, pu-
blicat In Hurmuzaki, supliment, II/1, pp. 639-641.
2 Plocza. Cum este vorba aici de afitarea unci direclii, credem cl. nu trebuie cIutat
o numire de sat, cum ar fi, de pild'a, satul Prosca la N. imediat de Meni, ci o numire
mai cunoscut, cum ar fi cea de Ploiesti, scrisi prescurtat si gresit citit5. Cf., mai departe,
cuvintele: avearn de end sii m'a' duc de acolo la Ploiefti.
3 Naieniey.

207

www.dacoromanica.ro
mile muntelui, vrind s prind armata regal intre dota focuri. Multi sol-
dati si cazad pornind din imboldul lor s-au npustit in defileu de unde
au alungat pe dusman. Au ucis multi oameni. Soldatii au fcut aceasta fr
stiinta mea, dar odat ce Dumnezeu a incuviintat acest lucru dindu-le
izbindl asupra dusmanului, 1-am incuvintat i eu. Cazacii, sprijiniti apoi
si pe alte trupe au atacat tn fug i tnlimile unde se afla dusmanul, 1-au
alungat i I-au fugrit pia aproape de tabra lui Mihai. Cum ziva era
pe sfirsite, mi-am asezat trupele pentru noapte la poalele muntelui, in satul
Shteni4. A doua zi, de dimineat, Mihai s-a asezat cu trupele sale dup
niste ripe adinci, spate de suvoaiele de munte ce vin primvara, chiar
de-acurmezisul drumului trupelor regale polone, dar a fost iute scos de
acolo. Hrtuind nefncetat trupele regale, el s-a retras spre munti ling
care ei s-au i pitit la pinda prin vii in dosul unui sant, aproape de
satul Ceptura5. S-a tras asupra dusmanului de citeva ori cu tunul, nu fr
de izbtad, si cum soarele asfintea, m-am oprit in acest loc cu trupele pen-
tru a petrece noaptea in timp ce Mihai, care se retrsese mai departe, s-a
oprit si el pentru popasul de noapte. A doua zi (14 octombrie) s-a retras
in mare grab in munti. Timp de trei zile trupele regale polone au dus
lips de ap, cci dei aceast tar este vesel, mnoas si incinttoare,
are acest cusur a duce lips de ap. Mi-am dus deci trupele la dui. Cri-
coy si am ramas acolo o zi pentru a odihni trupele si a preeati proviziile.
Aveam de end s m duc de acolo la Ploiesti de unde urma ca dup
stirile ce le voi afla, sau sa-1 urmresc pe dusman prin munti, sau
intorc la Tirgoviste, capitala
P. 645 Dup ce, impreun cu trupele regale am prsit acel nu numit mai sus,
indreptindu-ne spre Ploiesti, am primit vestea c dusmanul, dup ce a oco-
lit muntii, se oprise la o mil de trupele regale, intr-o pozitie tare unde
se mai adpostise acum dtva timp la venirea turcilor si a ttarilor si nu
le tinuse numai piept, dar le pricinuise i destule pierden: credea c. ap-
rat de o pozitie tare 6 cu ajutorul stratagemelor folosite contra phinilor,
va putea rezista si armatei regale. Erau dou drumuri pe care se putea
ajunge In locul unde se oprise dumanul, unul pe vale, de-alungul unor
ape i unor ripi, trecind peste un pod 6 printr-o pdure, cellalt pe munte
si de asemenea printr-o pdure. Apele si santurile inconjurau muntii aproape
din toate prtile. A doua zi, dup ce m-am informat, 6 m-am sfituit cu
domnii consilieri, mi-am condus trupele pe drumul de pe munte, de pe
inltimea cruia putea fi bine vzut tabra dusmanului cu trupele sale
rinduite de lupt. Mi-am Snchipuit ci in picture el avea trupe, curse pre-
4 Sachatyn.
Czeptury.
Krykow.

208

www.dacoromanica.ro
&ire i tunuri. Am pus deci mai intii si se trag cu tunul de citeva ori
sus de pe munte in directia pdurii i a trupelor dusmane. Deodat doi
oameni, fugind de la dusman, au ajuns la noi: erau un ungur si un mol-
dovean care ne-au dat de stire despre felul i numrul trupelor aflate
tn fiecare loc. Erau sapte tunuri man, i in dosul lor o infanterie nume-
roas. Am nteles c toat stratagema se bizuia pe pdurea in care erau
pregitite curse si care constituia piedica cea mai mare ce trebuia
de trupele maiesttii sale. Cazacii s-au oferit s mearg. ei i s scoat de
acolo pe dusman. Am consimtit si am poruncit s mearg.i tot atunci
o parte din infanteria trupelor regale. Citiva voluntari au mers i ei spri-
jimti de nfanterie. La dreapta erau cazaci, la stinga infantera. Ei inain-
tau spre pdure cu mare voiosie. In pdure au ajuns la o groap foarte
mltinoas i aclnca, apratl de infantera i tunurile dusmane. Ei au
atacat cu mult putere, au trecut prin groap inglodati pin la briu i s-au
aruncat asupra infanteriei pe care au respins-o. Toat armata a coborit
indat de pe munte cu o insufletire vrednic de laud, a trecut peste
obstacole i s-a apropiat de dusman, pe care l-a atacat puternic. Trupele
dusmane au fost risipite prin munti i vii. Cadavrele rimase in urma lor
erau numeroase. Mi s-au adus norazeci de steaguri, celelalte au fost
trate de soldatii mai siraci ca s-si f aci din ele cEtuseal. Au fost cap-
turare in jAdure dteva tunuri, celelalte au fost pirasite de dusrnanul fu-
gind in dezordine. Sint multi prizonieri. Mihai insusi a fugit in murqi.
Avea o armat mare, compusit din unguri, romani, moldoveni, sirbi, pre-
cum si poloni. Prizonierii poloni spun el era o armat foarte numeroas.
Judecind dupi suprafata ocupat de tabra lor si de escadroanele pe care
le-am vizut, cred c numrul soldatilor si era mult mai mare ca al tru-
pelor regale, macar a 500 de poloni il prsiser pe Mihai, la Brasov si
se unisera cu trupele regale. $i acuma dupa lupt au mai sosit dteva zeci,
declari c vor s vin i ei si se roag s li se ierte gresala lor.
C'it despre mine eu m port cu ei fr nici o asprime Mind s hotrasei
asupra lor maiestatea sa i strile republicii polone. Vor s vin i soldati
de alte neamuri care cer asigurri c`i nu vor fi supusi vreune pedepse.

www.dacoromanica.ro
[DESCRIEREA CONFIGURATIEI
LOCULUI DE LUPTA
DE LA BUCOVEL]7

p. 239 ... Pe sub rnunvii Tgrii Rominesti, pgrnintul


este moale si calcaros, cu riuri nu prea multe: din care cauzi, la venirea
primverii murriii rigizi de mult ghiati si de si mai mult zgpadg, 11161-
ziTi de soare se inmoaie, aid nastere la revrsgri repezi si la torente ce
se prlvglesc cu o putere ngvalnicg, spind ripe foarte adinci cu malurile
surpate de o parte si de alta, groaznice la vedere. Acestea, datoritg inglti-
mii ierburilor, nu pot fi vgzute dinainte, ci doar cind ajungi la ele, cici
stnt chiar la marginea muntelui. Dupg natura locului si-a fcut el si
planul <de luptg>. Si in ziva de duminia, la idele lui octombrie, asezin-
du-si tabgra la Ngieni, dupg muntele Slenu"8, a poruncit ca o parte a oastei
7 Traducerea acestui fragment s-a ralcut dup textul scrisorii adresate de Zamoyski
nunTiului papal din Polonia, Claudio Rangone, si publicat de V er es s, Documente, NI.
pp. 238-242.
8 Slonu.

210

www.dacoromanica.ro
sa stea in ambuscade la poteci, iar o parte a a4ezat-o pe muntele Steno".
Acei care pindeau potecile au fost doboriti i tiai, cei care apucasera
s. stea pe munte au fost unii, risipiti de atacuri repetate iar cei-
lalti inspaimintati au fugit ptni in tabari fara a se mai opri.
In sfir0t in ziva de vineri, 'inainte de ziva a unsprezecea a calende- p. 240
lor lui noiembrie, aezat tabara intr-un loc intarit de natura i ane-
voios, pe care localnicii it numesc Bucovel. Acest loc este inconjurat de
munti din spre rasarit, miazanoapte i apus, fiind deschis spre miazazi:
la mijloc este un loc es potrivit pentru asezarea taberei i pentru rindu-
irea armatei pentru lupt. Aceasta parte a muntilor care se intinde spre
rasarit, se orienteazi spre miazazi: are o padure foarte deasa cu mutt ste-
jri i arin4, care se intinde din apus spre miazazi, i este scaldata de
riul pe care localnicii 11 numesc Teleajen (Telezion). Acesta curgind pe linga
acel toe ses se imparte in mai .multe brate formind insule imbracate in ste-
jaris, i curge navalnic 'intre malurile abrupte i neaccesibile, avind o actin-
cime cam Ora la pieptul unui om. Acest loc a fost astfel intocrniu de
natura Inch acel care s-ar afla aezat aici sa nu poata fi atacat nici din
spate, nici din flancuri. i chiar din partea din fata orientata spre mia-
zazi, care ar fi oferit un loc de acces dugnanului, <era> riul sinuos cu
mai multe ramificatii cu maluri abrupte, care trebuia trecut de cinci
ori de catre calareti i pedestrasi: insulele pline de tufisuri i cu rachiti erau
potrivite pentru a ascunde ambuscade, in sfirsit rsarea in fati un cling
Cu o latime de doua iugare 0 o lungime mai mare. Aici ob4nuia el sa
alerge de cite ori era atacat de turci sau de tatari, i i-a infrint 0 pe unii
pe altii cu mare mcel, ajutat de natura locului. Spre aceasta tabara
a lui aflata la o departare de cea polona de o inn% duceau doar doua
drumuri, unul prin vale pe albia riului, celalalt pe sus ducea deadreptul
spre partea stinga pe unde muntii se lasa spre locul ses

www.dacoromanica.ro
RAPORT ANONIM
EXPEDITIA IN TARA ROMANEASCA A
DOMNULUI ZAMOYSKI, CANCELAR $1
MARE HATMAN AL COROANEI, IN
ANUL DOMNULUI 16009
1600
p. 361 Dup ce am" trimis domniei tale scrisoarea
aceea de ling Buzu, lucrurile au mers in felul urmtor. Mai intil, du-
minic, In ziva sf. Iadvigan, oastea noastr a ajuns pe ostasii lui Mihai
si indat, in hrvuielile purtate cu ei, lupta a fost norocoas, adici ei, la-
sind la hart citeva mii de oameni, Intr-un loc anevoios, trimiteau la
lupta cite o sut, cite dota sute de alreti, iar domnul hatman de cimp12 a trimis
din polcul su si mai ales din compania domnului Sieniawski 30 de clreTi.

9 Dup versiunea lui I Corfus, in Mihai Viteazul fi Polonii, Bucurestri, 1938, pp. 361
363 cu unele modificri.
1. Autorul anonim al drii de seam. Spre deosebire de relatia precedentii, aceasta nu
este fcut de Zamoyski la persoana intii, ci este intocmit de un subaltern, foarte probabil
din porunca lui Zamoyski.
15 octombrie.
12 Stanislav Z6lkiewski.

212

www.dacoromanica.ro
Deci, toti husarii nostri erau doar citeva zeci de cilireti, iar pedestrimea Cu
cazacii se ridica la citeva sute si astfel ne-a fericit domnul Dumnezeu c am
respins in bun parte acele ofteva mii de oameni ai lui Mihai. Am ucis o
multime dintre ei, am luat cam 70 de ostateci, i ei au trebuit si se re- P. 362
tragi din acel loc pe care-1 aveau foarte bine intirit pentru aprare. Din
ordinul domnului hatman de eimp, comandant al acestor luptitori era
domnul Petri' Swirski, tovarsul i slujitorul domnului Sieniawski. A doua
zi, adici luni, oastea noastr a pornit mai departe si s-a intilnit indati
disdedimineat cu oastea lui Mihai, unde se afla acum i Mihai
Toati ziva au avut loc ciocniri, norocoase pentru ostirea noastri
eram abia 300 de ostasi, in fata crora oameni lui Mihai s-au retras si din
capul locului au fugit mult Oda' la locul acela, unde Mihai si-a asezat
oastea, de vreo zece mii13. Dupi ce am ajuns acolo, cum se insera, iar
locul era greu de trecut pentru noi, dei ne-am asezat numai deck lingi
el, n-am putut face altceva, ptni ce domnul hatman" a poruncit si se trag
citeva lovituri de tun; intre timp, oastea aceea s-a retras indat, atit cli-
rimea cit i pedestrimea, si pe o multime din acesti oameni usor inar-
mati i-au ucis cazacii. Apoi s-a lisat noaptea. In ziva de marti nu am
vizut nimic, decit pe citiva oameni de-ai lui Mihai i acestia in munti,
eici el insusi s-a retras cu oastea in acel loc, unde se luptase mai tnainte
cu turcii i ttarii i ti zdrobise, cci acel loc ii fusese foarte prielnic pen-
tru a se apira si a infringe pe dusman. Marti, miercuri i joi am avut
liniste. Joi, oastea noastr a aims la o jumtate de mil polon15 de Plo-
iesti, mosia lui Mihai, unde petrecea de obicei in toate desfitirile sale.
Acolo, s-a dat de stire c Mihai, trectnd cu oastea peste munte, s-a oprit
inaintea noastr in locul acela, cum am scris mai sus, la riul numit Telearn.
Acolo s-a oprit oastea lui Mihai, infirindu-si o tabri, atit cu oameni,
care erau foarte multi, cit i cu tunuri, din care avea de asemenea destule.
Aflind acestea despre el, vineri inainte de a se face ziu, adici in ziva de
20 octombrie, domnul hatman a pornit cu oastea, fr a ridica tabira.
Am ajuns prin picl de-asupra otirii lui Mihai. Am gisit gata si preg-
tit pentru lupta oastea pe care o asezase intr-o parte a taberii sale, din-
colo de 04:lure, din cauza dreia n-am putut vedea toti oamenii luz. Si
a voit de asemenea s foloseasd acel viclesug, cici se astepta ca noi si-i
atacm tabira, iar el s ne loveasei apoi din flanc oastea noastr
Dornnul hatman, alegind numai 80 de cilreti hrtuitori, impreun
Cu 1 000 de cazaci i Cu pedestrimea, a dat porunci s se inceap

13 Este flagrant. aceast lips de msur In afirmgii: 300 de oameni pun pe fug
10 000 de ostasi.
" Jan Zamoyski, hatman al Coroanei.
16 Mila polora ese de 7 145 de metri.

213

www.dacoromanica.ro
lupta, iar cind s-au avintat acei hirtuitori, dupi ei a mers in ajutor com
pania domnului Sieniawski cu domnii Chodkiewicz, si de indati ce s-au
ciocnit, oastea lui Mihai, oprindu-se mai Ina a Inceput si se retrag,
apoi a intors spatele, astfel c n-a putut si se mai rinduiasci. Domnul
Sieniawski s-a auptat cu brbAtie ... etc.... Mihai a fost tnfrint cu in-
treaga lui oaste. El insusi, s-a retras in munti, numai cu 200 de cilireti,
p. 363 care ndijduim c ne vor cdea in min.
Actiunea s-a desfsurat sub ochii celor doi hatmani poloni. Insusi
domnul hatman a primit vreo zece tunuri, iar domnul rotmistru al nostrui
citeva tunuri foarte mari, pe care i le-au dat d-sale husarii nostri, cazaci
haiduci, i vreo zece steaguri, precum si foarte multi ostateci, pe care
a poruncit domnul rotmistru ca s fie dati domnului hatman, iar mol-
dovenii lui Mihaii7 s fie dati domnului Moldovei18. Ungurii au prins pe fiull
lui Mihai, pe care 1-au trimis ca ostatec impratului crestin. Ei sint 8 000 la
cinci mile de locul luptei, i veneau in ajutorul alor nostri. Acestia cer ca dom,-
nul hatman s le trimitI lor pe Sigismund Bthory ca domn, cu 1 000 de cazaci
si ndijduiesc c domnul hatman '11 va trimite acolo. Cazacii Nizovi de
asemenea au luptat vitejeste de partea noastri, dei au fost ademeniti de
Mihai cu daruri mari. Oastea lui Mihai a fost mare: 35 000 de munteni,
26 000 de moldoveni, care dup pierderea btliei au cerut indurare de
la domnul hatman si au dobindit-o, mai ales polonii; de asemenea i altii
care s-au umilit au fost primiti cu budvointi i cu indurare. Din compania
domnului rotmistru al nostru, a pierit numai un singur cazac, din citeva
sute de oameni, dei toti au luat parte la luptI DonAnul batman va mer-
ge la Tirgoviste, capitala Tarii Romneqti i va aeza acolo ca domn, in
numele maiesttii sale regelui, pe fratele2 domnului Moldovei, care va
trebui sa jure pe anumite articole, date acolo de citre domnul hatman
si de poporul polon, i va fi lsat acolo cu citeva mii de poloni. Se spune
Cu siguranf ci a fost ucis fiul domnului Ligeza, stripuns cu find mari. Dom-
nul Tarnowschi Gralus a fost lisat pe lingi voievodul Tarii Romanesti
ca hatman cu citeva mii de poloni. Walawski2i, cel care a fost rotmistru
polon in slujba lui Mihai, voievodul Tarii Rominesti, a scpat siditos,
de aceea domnul hatman a poruncit si ne dam toate silintele ca
putem prinde; insi a venit apoi singur la domnul hatman si a adus un fel
de cutie cu scrisori de-ale lui Mihai si a fost primit cu multumire de dom-
nul hatman i i s-au druit pentru aceasta 1 000 de zloti
16 Sieniawski.
17 Adic moldovenii care luptau in oastea lui Mihai.
18 Ieremia Movil.
12 Nicolaie Ptra5cu. Afirma;ie inexacta.
20 Simeon Movil.
21 Valentin Walawski. Vezi relatia sa in volumul de fal.

214

www.dacoromanica.ro
STANISLAW ZOLKIEWSKI
(1547 1620)

Stanislaw Zolkiewski, unul dintre ascendentii rege-


lui Ioan Sobieski, s-a nkscut in 1547 (si a murit In cursul retragerii din Moldova
din septembrie-octombrie 1620). Si-a fcut studiile la Liov si in strkinktate, apoi, reintors
in Polonia, a intrat In orbita lui Jn Zamoyski, urmind in tot timpul vietii politica
lui. Aceastk politick se caracterizeaz printr-o opozitie dirz la veleitktile Habsbur-
gilor de a se instala in Polonia, si prin frinarea actiunii rnagnatilor in favoarea lor.
A luat parte la diferite lupte, in sprijinul regelui Stefan Bthory (1575-1586) fie
lkuntrice contra rksculatilor din Gdansk, fe in afati contra lui Ivan al IV-lea. In
interregnul din 1586 1587 a participat la actiunea lui Zamoyski contra candidatu-
lui ales de partida magnatilor: arhiducele Maximilian de Habsburg, si pentru Si-
gismund al III-lea Wasa, avInd un rol determinant i'n victoria de la Byczna si captu-
rarea lui Maximilian. A fost r.kspn'tit Cu titlul de hatman de clmp si apoi Cu cel
de castelan de Liov. In 1595 I-a secundat pe Zamoyski in expeditia din Moldova, sol-
datk cu instalarea lui Ieremia Movilk In domnie si cu extinderea zonei de influenti a

215

www.dacoromanica.ro
Poloniei asupra acestei acaparate cu putin inainte de Sigismund Bathory care Sc ra-
llase Habsburgilor i Ligil crestine. Situatie care va angaja tot mai mult Polonia in
conflictele iscate in i pentru Moldova. In anul 1596 regele Sigismund al III-lea i-a incredinet
comanda trupelor regale trimise contra fortelor cizicesti ifirinesti din Ucraina riscu-
lat sub hatmanii Nalevaiko i Loboda impotriva nobilimii polone. In vara anului 1600,
dui:a infringerea lui Ieremia Movil de catre Mihai Viteazul, Zolkiewski a struit pe
ling rege ca s porneasci rizboi impotriva acestuia, ciruia i atribuia gindul de a
ajunge rege al Poloniei (vezi raportul siu din 28 mai 1600, la I. Corfus, Mihai Viteazul
fi Polonii, doc. T.XXVI). In toamni a luat parte ca barman de cimp la campania con-
dusk' de Jn Zamoyski impotriva lui Mihai Viteazul. S-a distins in lupte contra sue-
dezilor, titarilor etc. A awn un rol insemnat in lungul rizboi de cotxopire impotriva
moscovitilor, inceput cu expeditia falsului Dimitrie i in proclamarea efemeri, ca sprijinul
boierilor triditori, a principelui polon Wladislaw, fiul lui Sigismund al III-lea drept
tar. In interior, dupi moartea lui Zamoyski in 1605, i-a continuat politica de opozitie
la angajamentele regelm, aliat in taini cu Habsburgii, dar dupi izbucnirea riscoalei
(Rokosz) contra acestuia, a trecut de paxtea lui, invingind pe risculati in 1607. Fati
de turci si mai ales fail' de frmtntirile din Moldova, el nu a avut o pozitie constanti.
Numit hatman al coroanei in 1613, curind dup dezastrul lui Constantin Movili de
la Cornul-lui-Sas, el frineazi actiunea condusi in 1615-1616 de Wisniowiecki i Ko-
recki pentru tmnrul Alexandru Movil, rechemind pe ostasii poloni ai acestora. Gest
motivas de el, In discursul su citre dieti (vezi Aug. Bielowski, Pisma ... pp. 301-309)
de primejdia unei ofensive turcesti, care ar preface Moldova intr-un pasaltc, i ar ame-
ninta i exist2nta Poloniei angajati atunci in rizboiul moscovit. Dar foarte multi con-
temporani l-au atribuit unei pirtiniri a celorlalti Movilesti (ai lui Simion) dusmani ai
fiilor doamnei Elisabeta. (vezi i notele la relatia lui Joppecourt). In duda unor com-
promisuri, ca cel de la Braha cu domnul Moldovei, Radu Milmea (12 septembrie 1616)
sau cel cu turcii prin pacea de la Jaruga (1617), tratati de Zolkiewski ca mare cancelar,
pe baza opririi absolute de citre contractanti a oriciror incursiuni cizicesti sau ti-
tiristi, Podolia si Volinia au fost totusi groaznic devastate de titari in anii urmitori, iar
Zolkiewslci a fost aspru criticat de ai si pentru moale lucrurile lui", cum zice Miron
Costin. De aceea probabil s-a Obit In ajutorul lui Gratiani, in august 1620, intr-un
mod destul de imprudent, increzindu-se in datele trimise de acesta Cu privire la slabele
forte turcesti si la concursul moldovenilor. A executat el un ordin al regelui, cum afirmi
Miron Costin? Dar total a mers foarte repede. Nu prez era timp de trimis la rege si de
asteptat rispunsul. In versiunile despre campania din 1620, adunate la un loc in volumul
de fati, se desprinde impresionant, figura bitrinului comandant, Incollit de dusmani
binuit de ai si. Acolo este reclati i scrisoarea sa de la Tutora din 24 septembrie, trei
zile dupi fuga din tabiri a lui Kalinowski, Korecki etc. A fost publicati de I. Codas,
in anexa lucririi Mihai Viteazul.
Bun cunoscitor si al literaturii antice, Zolkiewski a Mat mai multe lucriri dinxre care
mai cunoscuti este Poczatek i pro gres wojny moskiewskiej (Incepurul i continuarea rz-
boiului Moscova) ed. critici de Waclaw Sobieski, apiruti in colectia Biblioteka Naro-

216

www.dacoromanica.ro
dowa, 1920. In 1618 a alcatuit si lucrarea Pobudka do croty (Indemn la virtute). Scrierile
sale au fost editate de August Bielowsld, sub titlul Pismo zbiorowe Stanislawa Zolkiew-
skiego, Liov 1861. Despre viaTa fi activitatea hatmanului Zolkiewski a scris o cuprinza-
toarea monogiafie Antoni Prochaska, Hetman Stanislaw Zolkiewski, Varsovia, 1927, XII+419
p., unde se gasesc amanunte despre campaniile din 1600 (pp. 22-42) si 1620 (pp. 234-285),
mai recent vezi L. Podharodocki, Hetman Zolkiewski, Varsovia, 1968. Pentru expedifia sa in
Rusia, In sprijinul pretendentului 0 falsului Tar Dimitri, exista o relatare a hapmanului,
destul de recent publicata in Anglia (Stanislas Zolkiewski. Expedition to Moscow. A Memoir
by Hetmen , Introduction and Notes by Jedrzej Giertycb, Polonica Publications, Londra
1959, 167 13.) .
Despre Zolkiewski in leg5.tura cu Tara noastra trateaza articolul lui Iuliu Peksa,
Zolkiewski fi expeditia doamnei Elisabeta Movila in Moldova in anui 1615, publicar in
Revista istorica", XIII, 1927, nr. 10 11, pp. 46 53, de asemenea fi lucrarea lui I.
Corfus, citata mai sus. Sadi Ionescu 1-a cuprins in Bibliografia calatorilor straini, p. 122.

www.dacoromanica.ro
DESCRIEREA HATMANULUI
ZOLKIEWSKI1
1600 octombrie 20

p. 340 In urma intfirii otirii miriei sale regelui in


Tara Moldovei, oastea lui Mihai s-a tras hidat spre principatul Transil-
vaniei, unde s-a intilnit la Hg'irg cu domnul ei care, fiind amenintat de
unguri i nemti se retrIsese in acel loc. Domnul hatman2, fri si intirzie,
a inaintat cu oastea spre Suceava, spre Roman i spre Baau, cu &dui
de a euta pe Mihai, oriunde s-ar fi Osit. Si fiinda se mai auzea despre
el, in vremea aceea, ei se afl. In Transilvania, am voit s'i mergem de-a
dreptul spre el, pe la Trotq. Ins" deoarece drumul este foarte ingust i
pe ling5. aceasta e i stricat, fiind de curind infundat cu trunchiuri de
copaci i infrit cu ajutorul secuilor ce in cu Mihai, ne-am intors la
stinga spre calea mai larg', care pornind din Tara Romneasci spre Tran-
1 Dupsi I. Corfu s, Mihai Viteazul fi polonii, Bucuresti, 1938, text polon (pp. 340
344); traducerea romineasei (pp. 344-349) cu unele modifieiri.
2 Jn Zamoyski, hatman al coroanei.

218

www.dacoromanica.ro
silvania trece si prin Moldova. Mai intli am poposit la Focsani, la granita
Trii Romnesti, i fr s: intirziem de loc am ajuns la Buzan dup citeva
popasuri de noapte. Orasul acesta era mare. In el se aflau multe biserici
mnstiri, mai ales de crmid, arse si pustiite de ttari in cursul
acestui fzboi. Mihai, aflind de intrarea noastr n Tara Romineasc5.
(intrucit in acest timp el era la Brasov, nu departe de noi i ardea i pustia
Transilvania) a pornit impotriva noastr, pe acelasi drum pe care voiarn
noi s mergem la el in Transilvania. Noi am stat de asemenea trei zile
la Buzau, pentru a ne odihni si a indestula ostirea cu hran. si a astepta
pe cazacii Nizovi care aveau s vin acolo dar, caPtind aceste vesti despre
Mihai, am inceput s naintm spre el.
In ziva de 14 octombrie, simbt, am ajuns la riul Srata. Mai intli
oamenii lui, din care ni s-au artat citeva steaguri, au inceput s se far-
tuiasc. acolo cu straja noastr; totusi n-a avut loc nici o ciocnire mai mare.
A doua zi, adica. Duminic dimineata, am pornit mai departe prin
cimpie, pe sub munti, prin sesuri mari ce se intind pin la Dunre. Dup
ce am mers cale de o mili de la pozitia noastr, straja a zrit intre muntii
care se aflau pe partea noastr dreapt, oastea lui Mihai pe care el a trimis-o
spre noi, dup vesti, cu un sirb, Baba Novac, i cu $tefan Rat. Dup cum am
aflat in urm, de la prizonieri, aceast oaste avea 6 000 sau 7 000 de oamenia.
A fost greu numai s ajungem pin la ei, astf el c din mila Domnului cu pu-
Oda' trud am btut si am imprastiat oamenii acestia, cu mici pierden i din
partea noastr. De ai nostri dac au murit trei sau patru oameni. Din-
tre oamenii acestia au fost ucisi citeva sute4, s-a luat pin la 100 de osta-
teci, i vreo zece steaguri. Tare le-au priit muntii, ling care seteau cit
pdurile des; prin care ne-a fost greu urmrim. Aproape in ace-
lasi timp cind au fost infriati oamenii acestia, s-a artat o alt oaste a lui
Mihal, pe care el a trimis-o cu un oarecare Mtrza5, spre a se uni cu Baba No-
yac; erau cu totii 1 500 de romani din Moldova. Am trimis i impotriva
acestora o parte din ostirea noastr si am inaintat i noi, dar nici acestia
n-au rmas pe loc, ci au fugit la tinip; toti erau clri; oamenii nostri
i-au gonit pid nu departe de tabr, unde se afla insusi Mihai. In goad
au fost ucisi Pin la 100 sau 200 dintre ei. Dup. aceea a trebuit sa ri-
minem peste noapte nu prea departe de acolo.
A doua zi, luni dimineata, am pornit spre Mihai, care, asteptindu-se P- 341
ca noi sa mergem chiar pe sub munti, s-a asezat ling o minctur
3 Vezi N. Iorg a, Istoria Romiinitor, V, p. 353 cifra de 2 500 de oameni. Vezi i In
raportul lui Kleczky, din volumul de fat5., cifra de 2 000 de oameni.
4 Disproportia cifrelor este
5 Desigur Mirzea (din Berilesti), care a fost 6..pitan al lui Mihai Viteazul, apoi mare
spkar sub Radu $erban. A comandar. armata n lupta de la Brasov, 'in 1603... etc. Vezi
N. Stoiesc u, Diqiortar ..., p. 212-213. Pentru titlul complet vezi nota urmkoare.

219

www.dacoromanica.ro
de pimint. A inceput si faci transee si voind si astepte acolo, umplea
cu pimint butoaie de vin. Dar cind a vizut ci nu venim pe drumul pe
care credea el, ci pe cimpie, a lisat transeele si s-a indreptat spre munvi,
retrigindu-se. Noi am inaintat dupi el. Dar santurile, care sint dese in
aceste cimpii si adinci, tare ne-au impiedicat, caci tunurile au zibovit
din pricina lor, tot astfel au incurcat si infanteria, care a inaintat cu greu
prin ierburile si trestiile grozav de inalte. Am ajuns totusi si zirim dus-
manul; chiar la apusul soarelui au avut loc ciocniri si urmiriri intre
oastea lui si oamenii nostri din primele linii. I-am trimis citeva gloante;
aceste imp uscituri ne-au prins foarte bine, astfel c s-au invlmsit; apoi
noaptea ne-a impiedicat s ducem lucrul la bun sfirsit. lar pe line aPeas-
ta, fiindc el s-a retras, a fost greu s alergim dui:4 el ca orbul noaptea.
De asemenea oastea a fugit in mare grabi; dei firi voie, a trebuit deci
si riminern acolo. Mihai s-a asezat cam la o mili de noi. Apoi dupi ce
si-a hrinit caii, a plecat dupi miezul nomii in munti. Noi am mers apoi
a doua zi la riul Cricov ca si ne putem intrema si caii si oamenii, care
erau tare obositi si insetati, apoi pentru a ne odihni si a afla vesti despre
du.sman. Acolo a trebuit si stim si miercuri. Joi am pornit catre Ploiesti,
care este o curte pe care a clidit-o pentru desfitirile sale tilhiresti (!)
Ne-am asezat numai la o mili de Ploiesti. Acolo, s-au 'intors acum acei
oameni infrinti, care fuseseri cu Baba Novae si cu alte osti, pe care le
asteptam; radijduia de asemenea intr-un ajutor de la turci, cici el a trimis la
Mehmet Gilzeldi pasa si la Poart, pe un grec oarecare, Leca, voind si se prefac
favi de turci a noi ne-am fi aliat cu impiratul crestin impotriva lui, figcluind
sultanului turc si-i ajute cu credint atit impotriva impratului crestin cit si impo-
triva noastri. Totusi nu socotesc a turcii ii vor da crezare. aci in loc de aju-
tor, ei au trecut Dunirea, aducind rzboiul in Tara Romaneasci ... nu vom in-
edui ina, ca ei s. se rzboiasa cu ea si cu atit mai puvin, s-o ja in st-
pinire. Dar, intorcindu-mi la Mihai stiam a el are oaste, dup cum ami
aflat de la cei prinsi, care stilt o mulTime, inch nu stim ce sa facem Cu
ei, apoi si. de la polonii nostri, care au fost cu ei si care s-au predat cu
steagurile indat dup infringerea oastei, si in sftrsit, dup cele pe care
le-am vizut, oastea lui. Mihai era de vreo 40 000 ( ! ) de oameni7 ra' r 5. a
socotim strinsura. S-a a.sezat apoi intr-un loc tare. Insi noi, avind incre-
dere in Dumnezeu si in dreptatea lui sfint, am pornit impotriva dusma-
nului, vineri in zorii zilei sf. Woiciech si a patronului nostru; dup ce am
orinduit tabra cum trebuia, am pregtit ostirea ca pentru lupt si ne-am
0 Probabil Leca (din Citun i din Leurdeni), ginerele lui Radu Vileanu qi apropiatul
Buzqtilor, care apare 'in sfatul lui Mihai Viteazul la Alba Iulia .i Iai (1600, mune
iunie si august). Vezi N. Stoicesc u, Diefionar al marilor dregatori din Tara Rornaneasca
fi Moldova, secolul XIVXVII, Bucurmi, 1971, p. 202-203.
7 Cifra pare exageraa pentru acest moment.

220

www.dacoromanica.ro
luat tunurile ... Cum dis-de-dimineatA ceava era deas, dusmanul n-a putut
si ne z.ireasci, iar ceata s-a impristiat numai atunci eind am ajuns
chiar deasupra dusmanului. Se ateta // s venim din alti. parte, adici P. 342
din dreapta, i tocmai acolo se pregatise ca si se impotriveasci, dar noi ne-
am intors pe stinga si am ocupat un loc inalt pe munte. ... el sta cu
oastea pe deal pe un loc neted, und.e ti asezase tunurile. Dar fiinda tu-
nurile stiteau pe deal, au fi'cut putin ispravi8 sau chiar de loc, cci ghiule-
lele sau treceau mai departe sau nu ajungeau tinta; a trebuit asadar
punem mina pe arme. Grea a fost trecerea spre dusman prin vi i prin
locuri pripstioase. El stitea gata de lupt.' intr-un loc neted. Dar aceste
greutti trebuiau infruntate cu brbitie cici altfel nu puteau fi invinse.
Nu stiu cum, ins nimic nu a sci.zut brbitia iniscuti a norodului nostru.
Oastea era plin d3 voiosie. Mai tnti, dusmanul presimtind din ce parte
trebuia s nainteze oastea asezat pedestri-mea sa tnarmati Cu archebuze
pe marginea santului adtric si a riului Teleajen. Am aruncat asupra acestei pe-
destrimi infanteria noastr si pe cazacii Nizorvi care s-au gribit <si atace>
trebuie s recunoastem d ei au slujit maiestitii sale regelui i repu-
blicii in toate aceste lupte cu brbtie Oastea intreagi i-a ur-
mat repede asa cum era rinduiti pentru lupt, cu strigke si mare larmi,
astfel ci am ridicat atita praf, tncit cu greu ne mai puteam recunoaste
In aceast. prifrie. Acei care ne priveau din lituri si de pe munti, nu ve-
deau decit numai un virtej de praf. Dusmanului Ii venea usor s ne atace
cind treceam prin locuri abrupte, prin santuri si ripe. Trig Domnul din
indurarea sa, a cobortt o spaim asa de mare asupra ochilor lui, inch
tndat infanteria noastri impreuni cu cazacii i-a rizbit yedestrimea, iar
lncierii lui, ca la 3 000, care se aflau In frunte n-au indraznit s riveas-
a in ochi pe ostasii nostri, i au intors indat spatele fr s primeasca lupta.
Astfel, nu era cu putinti si-i batem decit fugind dupi ei si pe lingi
acestea ai nostri erau tnannati mai veu i obositi. Caci ei stituseri pe
pozitie, pe chid noi, cu citeva ore miai inainte, ne aflam calare si in afari
de aceasta ei fiind imbeicati mai usor le-a fost mai lesne s fugi dectt
nou ca urmrirn. Au pierit totusi multi dintre ei; duEi cum se in-
timpli de obicei, pedestrimea a plitit cel mai mult aceasta cinste. Intre
ai nostri, din mila Domnului,, nu stilt multe pierden. Totusi, cum nu poate
fi altfel, au murit citiva oameni buni, intre altii ruda mea ttnrul Ligeza,
fiul lui Sebastian Ligeza; era un tinir vesel, se pare s de aceea l-a in-
cercat Dumnezeu, cci nu-si cinstea tatil, cum aud; era ins demn de o
viati mai lungi, fiind insufletit de o mare brbtie i di-agoste de a sluji
republica; l-au inmormintat aici. Cici era greu de transportat in zile atit
de aduroase cum sint cele de aki, deoarece este mai cald dectt la noi de
8 Este vorba de tunurile polonilor. Vezi relatarea lui Golski p. 224.

221

www.dacoromanica.ro
Sf. Ioang. A czut biat destoinic, porucinic din compania
i Blizinski,
principelui Mihai Wisniowiecki alti citiva dintre tovari, apoi la fel i
ii
11. 343 altii mai mrunti, vreo zece oameni; stilt i. citiva rniti. // Astfel a avut
loc aceasti saviti biruint ..
In biserica din Cracovia steagurile prusiene s-au feint, au dzut; vom
avea din nou cu ce impodobi acea bisericl, dal vreo 150 de steaguri au
fost aduse marelui hatman. S-au capturat vreo 30 de tunuri dumane.
Mihai insui a fugit in munti i am trimis dup el pe domnul Daczbog
Karnkowski cu o parte din oaste; noi am trecut cu lagrul pe locul de
unde am dus oamenii la lupt. Iqteptind veti de la D. Kamkowski de-
spre locul unde se afla dumanul, am trimis i in alte 'Ali ca s aflm
tiri despre el.
Acesta este planul marelui hatman, i prerea noastr a senatorilor,
care ne aflm aici, A punem voievozi in Tara Moldovei i Tara Romneas-
c, s-i punem s jure credint mriei sale regelui i republicii noastre.
De asemenea s lum ostateci, pentru ca fiecare din acqti voievozi A dea
In fiecare an pentru vistieria republicii o suma, asemntoare cel putin
aceleia, la care se ridia a patra parte10.
Cettile de asemenea &it acum intrite cu garnizoane de ale noastre.
9 Adic 24 iunie.
10 Cvarta.

www.dacoromanica.ro
RAPORTUL LUI STANISLAW GOLSKI1
1600 octombrie 23, taba'ra de la Teleajen

... Sint acum sapte duminici, din ziva de 3 p. 353


octombrie, de cind am trecut in tara Moldovei2
Duminica trecutg, adicg in ziva de 15 octombrie, ne-am intilnit cu
oastea lui Mihai sub muntii, pe ling care mergeam chiar de la granita
Moldovei, de cheva duminici prin Tara Romneascg. Oastea era de 8 000
fusese aezat tn munti cu Baba Novac pentru a ne intinde o curs.
Din pricina locurilor strimte, n-am putut s dim piept cu oastea lui, dar
osta.sii nostri s-au fuggrit cu ai lui toatg ziva aceea; au ucis multi din-
tre ei i i-au luat in prinsoare, iar pe urmg i-au infrint, astfel c ei au

I Dup. I. Corf us In Mihai Viteazul 4 Polonii, Bucureqti, 1938 text polon (pp.
353-354) i traducerea romineasci (pp. 354-356) cu unele modifidri.
2 Darea de seami este adresati regelui Sigismund al 111-lea.

223

www.dacoromanica.ro
trebuit s fugi In aceeasi zi, cu hatmanul lor, la grosul armatei, care se
afli la doui mile.
A doua zi, luni apoi maryi si miercuri, nu 1-am putut ajunge din urmi dci
el si-a minat oastea destul de repede spre Ploiesti, oriselul siu, unde are
o curte solid construiti. Acolo la o mil dupi Ploiesti, si-a asezat curtea,
intre mun0, intr-un loc foarte bine apirat, intre piduri dese si rluri, cre-
And pe semne ca acolo nu-1 vom cauta. Am ajuns acolo, lingi Ploiesti,
p. 354 joi noaptea si 1/ ne-am asezat la o mili sub tabira lui.
A doua zi, vineri, adici In ziva de 20 a aceleiasi luni, Mind acolo
lagirul nostru, am pornit spre el, dupi miezul noptii, Cu tovii si cilare si
pe jos si am ajuns astfel dimineata prin pIcli chiar de-asupra taberei lui
si ne-am asezat tunurile, firi nici o pierdere si firi si intllnim vreo pie-
dici, pe un munte inalt, de care el avea neapirati nevoie. Indati ce s-a
ridicat ceata, ai nostri au lovit de acolo cu 10 tunuri In tabira lui, pe
care el n-a miscat-o cltusi de pu%in din loc. Si deoarece muntele de unde
trigeau ai nostri era inalt, noi n-am putut si-i facem nici o pagubi cu
tunurile3; totusi ai nostri n-au contenit si tragi, inttrziind oastea lui, ca
noi si putem cerceta 'intre timp atit starea locului, unde aveam si ne batem,
dotsi poziTia de lupti a ostirii dusmanului, care avea in linie 50 000 de
oameni4. Pidurea acoperea intreaga lui oaste In partea dinspre noi, In care
si-a pus la pindi si tunurile, la o trecitoare, de care nu ne puteam
apropia decIt intr-un singur loc si acela era foarte anevoios. Dar fiindci
ai nostri erau tare neribditori a da lupta cit mai curind, domnii hat-
mani firi si se mai ocupe cu hirwielile, i-au lisat si porneasci la orele
16, dupi ceasornic. 0 parte din oastea noastri a trecut minunat peste
doui ape foarte repezi si a lovit cu mare si nipraznic avint lincierii si
pedestrimea, care cuprindea 130 de steaguri ale lui Mihai. Intre tiny, au
trecut alte trupe din oastea noastri, care au tras si cu tunurile spre tabi-
ra In care se afla insusi domnul. S-a ridicat asa mare zgomot, si atIt de
deasi era, din amindoui pirvile ploaia de impuscituri, ci nu se mai vedea
unul cu altul; scriind pe scurt, asa a blagoslovit domnul pe rairia sa ci
au cizut pe loc 6 000 din oastea lui Mihai. Am luat vreo 150 de steaguri
dusmane, cheva zeci de tunuri si ostatici5, firi numir. Restul ostirii lui
Mihai s-a tmpristiat in toati pirvile, prin munTi. Polonii care au fost
Cu el, au trimis soli, ciztnd la picioarele domnilor hatmani, certndu-le
mili si indurare. Domnii hatmani i-au asigurat de mila Miriei Sale; de

3 Vezi g relavia lui Zolkiewski, n. 8.


4 Vezi ibidem, n. 7.
5 Prizonieri.

224

www.dacoromanica.ro
asemenea, 0 pe Trzaska, care a predat cetatea Sucevei6 domnul Dumnezeu
s-a milostivit sili arate indurarea sa sfinfi 0 mare peste ateptarea lumii
intregi, aducind un astf el de lupftor sub picioarele m'iriei sale 0 va da
Dumnezeu de va ea'dea in scurt timp in mlinile noastre, chiar capul s'iu ...
In lag'rul de la Teleajen, in ziva de 23 octombrie, anul 1600.
Stanislav Golski, voievodul Tinuturilor Podoliei.

6 La intrarea lui Mihai In Moldova.

www.dacoromanica.ro
RAPORTUL LUI BARTOSZ KLECZKY1
1600

p. 356 Mai intii intrind in Moldova, domnul hat-


man2 a mers indat cu oastea la Suceava, unde ne ateptam s dm lupta
cu oamenii lui Mihai. Am aitins la Suceava dar acolo n-am gsit pe nimeni
din wirea lui Mihai, afara de 200 de oarueni inchi0 in cetate pentru
a o apra; am stat acolo o srmin. Hatmanul nevoind s se apuce de
impresurarea cetTii aceleia 0 sali piard oamenii acolo, a lsat pe domnul
Szucki 0 pe fratele meu cu 350 de oameni 0 a pornit cu oastea spre
Tara Romaneasc. Aflind ungurii, 0-au strins wirea avind cu ei 0 ceva
oaste nemTeasc, 0 au dat lupta cu Mihai in Tara Transilvaniei 0 i-au in-
feint 8 000 de osta0 din pedestrime 0 citeva sute de poloni. Mihai insu0 a

1.Dup5 I. Cor f us in Mihai Viteazul fi Polonii, Bucuresti, 1938, pp. 356-359, text
polon (pp. 356-359); si traducere romineasca (p. 359 si urm.) Cu uncle modificri.
2 Jn Zamoyski.

226

www.dacoromanica.ro
fugit la Alba Iulia, unde s-a strtns oastea in jurul lui si a lisat Transilvania
lui Maximilian, printr-un fel de tratat. Guvernatorul acestei ri este
Stefan Czaki.
Aflind Mihai de venirea oastei polone si a hatmanului Coroanei, a
trimis la impiratul crestin, certnd ajutor impotriva polonilor si a trimis
zlog pe mama (0 si pe fiul su, Ptrascu si multe comori, pe care le-a captu-
rat Moise Szkely. Acesta a luat comorile si a scris despre toate acestea lui
Sigismund Bthory, rugindu-1 si se gribeasci s vini in Tara Transilvaniei,
vestindu-i c cea mai mare parte a tirii ingiduie venirea sa i vrea si-1 aibi
ca dornn.
Ne-am intilnit mai tali la 15 octombrie, cu 2 0003 de oameni ai lui P. 357
Mihai, printre care se afla i Mihai mnsui. Oastea poloni vizind acolo pe
hirtuitori, atit voluntarii cit i cazacii Zaporojeni au sirit asupra lor
cu ajutorul lui Dumnezeu au secerat 300 dintre ei. Nevrind si mai lupte
Mihai s-a retras in munti, la tabira sa. A doua zi, 16 octombrie, oastea
a pornit, bine rinduit pentru lupt, spre tabra sa care se afla la o
de la oriselul lui numit Pboieti. In aceeasi zi, oastea noastri a ajuns la
tabra ei, la orele 3 inainte de lsarea serii. Acolo voluntarii nostri au &g-
rit indat i ai lui au fcut la fel si s-au hrtuit intre ei. Vzind Mihai lupta
acelei ostiri i lsmnd vireo 15 steaguri de oameni i doui tunuri ca s Tina' pe
loc oastea, a mers cu oamenii si in munti, la locul su obisnuit, unde s-a
ascuns bucuros in fata albiei riului, numit Bucovel. Acest loc este incon-
jurat din trei pirti de huceaguri foarte dese si de munti, iar de cealalti
parte, pe unde a trecut oastea poloni, de tufisuri foarte dese. Este de ase-
menea si un riu, ciruia ii spune Ploie.sti, si acolo si-a asezat lagrul, 'hare
acei munti i acest riu Ploieti. Acest loc este la juingtate de mil de orselul
Apoi doinnul hatman dindu-si seama cl nu vrea s <dea lupta> in
cimp, si-a asezat tabira lingl oriselul Ploiesti si a pornit in ziva de 20
octombrie cu oastea spre munti. Am ajuns din urmi ostirea lui la orele
trei din zi, dar fiindci ziva era picloasi, domnul hatman a asteptat Ora'
ce s-a ridicat pida; apoi asezind tunurile pe muntele alb, a poruncit si
bat in huceagul acela, unde se astepta s fie vreo curs oarecare Cind
Mihai a vzut c tunurile au inceput pricinuiasci pierden, a poruncit
si se stringi corturile i si se retragi carele in niste munti inci mai striniti,
lar el insusi, plingind (!) i-a rinduit oastea la lupti. Avea cu el 50 000 de
oameni4 dupi cum spun toti polonii care se aflau cu el. Apoi, domnul
hatman a poruncit pedestrimii si inainteze spre acel mrcini, iar dupi
pedestrime, clre. Indat, pedestrimea noastr s-a luat bine la hart cu

3 Cifr sporit apoi de narator la 50 000 de oameni.


Toate cifrele slut fanteziste. Din acesti 50 000 de oameni (I) ar fi rmas pe cimp
5 000 de lquri, n timp ce polonii pierdeau 4 mot*, si mai aveau pu;ini rnivi (I).

227

www.dacoromanica.ro
pedestrimea lui Mihai, iar intre timp luptitorii i mntririle inaintaw s-au
bitut cu ei. Indati, ei (si insusi Mihai mai tritii) au intors spatele 4i astfel
a fost infrinti oastea lui. Au rimas pe loc 5 000 de lesuri si 4 (sic) tovarisi
de ai nostri au fost ucii, iar stilt putini.
La 21 octombrie, dupi aceasti lupti, tabira noastri a fost asezati pe
locul acela unde s-a dus lupta. S-a trimis dupi el in urmirire numai 1 000
de ci1ireti5 pentru a-1 impresura, nestiind insi din capul locului incotro
a fugit.
In ziva de 22 octombrie, polonii care au fost cu el au trimis s ceari
indurare, iar domnul hatman a figiduit si se poarte cu mili. De asemenea,
la o mili de tabira noastri, Ant 10 000 de sirbi inspiimintati la care a
trimis domnul hatman, dindu-le i figiduindu-le pace. Au fost 12 000 de
moldoveni, dar au plecat acum peste munti la casele lor. Muntenii, atit boierii
cit i oamenii din popor, vin acum cite putini la domnul hatman, ce-
P. 358 rind / / mib i domn. Odihnindu-si putin oastea, va porni la Tirgoviste,
orasul de scaun al Mil Romnesti; acolo va aseza si va numi cu ajutorul
lui Dumnezeu un domn, dar eu nu stiu Ina' pe cine, cici despre aceasta
nu se vorbeste. Sint de asemenea i cIteva zeci de mii de turci in Tara
Romineasci, la Bucuresti, care vor de asemenea s puni domn in aceasti
Tara. Domnul hatman a trimis la ei, amintindu-le atit de tratatele vechi,
cit si de cele din timpul de fati; numai Dumnezeu stie ce va fi mai de-
parte. Totusi, sintem mai siguri c vom pleca de aici spre bucuria noastri
intru slava Domnului si a patriei. Sint sigur si de aceasta c i Sigismund
Bthory va ajunge in scurti vreme domnul Transilvaniei. E greu de stiut
daci oastea poloni va merge cu el ...
Neamtule Basta a trimis, rugind i amenintind, ca domnul hatman
piriseasci Tara Romineasci, spunind ci printr-un tratat Mihai a lisat
aceasti tari miriei sale impiratului. Pe Mihai il numeste slujitor al miriei
sale impiratului. La aceasta domnul cancelar i-a rispuns rispicat ca un
adevirat hatman, dupi marea sa prevedere i dupi parerea domnilor sena-
tori, care se aflau in vremea aceasta cu oastea 6 a trimis la el pe domnul
Wozuczyfiski, cu o veste oarecare. Acolo ungurii i orasele ardelenesti au
trimis indati soli dind ca ostateci 7 nobili i cerind in schimb pe Bthory7.
Totusi domnul hatman, vizind oastea truditi i temindu-se de multe, n-a
voit si se urneasc i nici s trmit oaste in Tara Transilvaniei.
Apoi au venit in fugi ceausi de la Mehmeds, pa si turcesc, unul intr-o
5 Au fost trimii 1 000 de clreti In urmrirea lui Mihai, care ar fi trebuit
cu el restul de 45 COO de oameni (I).
6 Precum se tie, Basta era pe jumtate albanez, pe junikate italian. Dar aici este
vorba de faptul ea* era In slujba impiratului german, de aceea este numit neamy.
7 Sigismund Bthory. Vezi mai jos i Jarnalul de campanie p. 236.
Mehtned-paa, fiul lui Sinan-paa era serdar.

228

www.dacoromanica.ro
zi, altul in alta, mulvumind Domnului cu mare usurare, a i-a dat domnul
Dumnezeu biruinti asupra unui atit de puternic dusman al sultanului tur-
cesc, si aritind mare cinste domnului hatman si urindu-i noroc, au spus
ci in intreaga lume nu se afl un al doilea hatman asemenea lui. L-au
Tugat si rimini cu oastea in acelasi loe, la Ploiesti, ca Mehmed pasa lust*
.si-1 poati vedea pe domnul hatman, spunind a aceasta a fost porunca
sultanului ca si se vad unul pe altul si s puna la cale unele lucruri. Dar
domnul hatman, vizindu-si oastea truditi, n-a voit si astepte si trirnivind
pe domnul staroste al Camenitei9 si condua pe Simion Movil, voievodul
Trii Romnesti in capitala Tirii Rominesti, a pornit cu oastea spre rara
Moldovei. Din nou a venit acum, la al patrulea popas de la Ploiesti, un
ceaus titar trimis de sangiacul Benderului care se afli cu 7 000 de oameni
la doui mile de noi, si vrea s vadi si si aibi o convorbire cu domnul
hatman. Apoi in ultima zi a lunii octombrie a venit In tabira noastri p. 359
insusi sangiacul Benderului // si a fost la domnul hatman, spunind dom-
niei-sale anume a de aceea am venit aici, avind aceast poruna de la
stipinul meu, c. unde imi poruncesti, acolo sg ajung"; domnia sa i-a
poruncit: la Tirgoviste"! Ce va fi mai departe, Domnul Dumnezeu stie.
9 Jan Potocki.

www.dacoromanica.ro
[DIN ZIARUL DE CAMPANIE AL UNUI
POLON DESPRE OPERATIILE DIN
MOLDOVA (21 SEPT. 24 OCT. 1600) SI
DESPRE BATALIA DE PE BUCOVEL11

Urmeaza cele intimplate in Valahia fi Mol-.


dova <in lupta> cu Mihai.
p. 242 In ziva de 21 septembrie tabra a fost mutat de partea cealalt, mai
sus de Suceava. Iar In ziva de 22 s-a pornit la drum din tabra de la Su-
ceava spre Transilvania, lisind pentru asediul cetvii citeva trupe, m'id
un corp2 de pedestr4 prusieni, -i, unul de clrevi, amindou sub comanda
lui Szuckis. Atunci i. domnul a refuzat fi 5 s presteze jurmtntul pe
care i-1 Infvbase comandantul [Hatmanul Zamoyski]. Iar acel jurm1nt

I Traducerea s-a ficut dupX textul latin publicat in Ver es s, Documente, VI, pp.
242-249.
2 Cohortem.
3 Vezi mai sus p. 226.

230

www.dacoromanica.ro
cuprindea i unirea Moldovei cu statul Poloniei4 i chiar i // o alta An- P. 243
duire decit aceea care fusese pima atunci legea domnilor5 si care ar fi dus
in sfirsit, la limanul tihnei <dorite>, starea atit de tulburata de furtuni
a Valahiei8. Acest lucru l-a jignit pe comandant si el a inceput si se gin-
deasca la numirea unui alt domn.
23 <sept.>. Se trece Atli Moldova.
24 <sept.>. In fata tirgului Neamt este asezata tabara. Acolo se da de
stire c Szucki <dei> ranit7 a ucis pe cinci dintre ostasii lui Ianos Kapturi8
atund dud acesta a efectuat o iesire din cetatea Suceava, lar pe ceilalti
i-a rank in lupt i i-a alungat inapoi.
Se aseaza tabara dincolo de tirgul Roman8. Aici vine in fuga un
roman vestind ca. sub Alba Iulia au fost ucisi de catre unguri 30 000
de ostasin ai lui Mihai, i c el insusi a fugit de acolo in tabara fiului
In fata tirgului Bacau.
Dincolo de tfrg12, riul Bistrita. In acest timp se aduc scrisorile
romnilor'3 care se afla cu Ianos Kapturi in cetatea Suceava, prin care
cer <s li se Ingaduie> plecarea sloboda din cetate, ceca ce se crede
ar fi pus la cale de catre Ianos Kapturi, care ar clod sa trimita afara din
cetate pe oamenii care ti consumi hrana i ti beau apa, de care se zice
ca duce lips, pentru ca s poata s staruie in apararea ei. Comandantul
armatelor" a ingaduit ca femeile i copiii si toti cei inapti la lupti
poata iesi din cetate in siguranta. Tot acolo In tabari vin sapte trimisi ai
cazacilor, dintre care patru slut expediati la rege impreuna cu un emisar
al comandantului pentru obtinerea stipendiului15. Doi <emisari> sint

4 Este folosit termenul de regnum Poloniae, deli Polonia Isi zicea republiel, in duda
faptului c avea in frunte un rege.
5 Textul pare a fi defectuos tum etiam aliam quam hucus que exstiterat palatinum
constitutionem. Probabil de citit: palatinorum.
6 Termen folosit de poloni pentru Moldova. Tara Romneasci era numit de ei Multa-
nia (=-- Muntenia).
T Saucium.
8 Ostas ungur in slujba lui Mihai Viteazul; era comandantul cettii Suceava, asediat
de poloni.
9 Oppidum Romanowe targi.
" Valachus, poate fi tradus aici i prin: moldovean. Ved mai departe termenul de
Multanus, folosit pentru un muntean din oastea lui Mihai.
" Cifrele ca de obicei stilt mutt exagerate.
" Post. Se opune la: ante din rindul precedent.
19 Este vorba aici, foarte probabil, de populatia pasnici din oras, fr alt amestec cu
Kapturi, decir faptul c se afla Incercuit In orasul asediat De fapt, moldovenii de la
Suceava nu aveau nici un motiv s doreasci victoria lui Kapturi contra aliatilor lui
Ieremia.
" Acest termen desemneadi intotcleauna pe marele hatman Zamoyski.
15 Din context rezult c ar fi vorba de fostii cazaci din oastea lui Mihai Vitcazul,
si care se ofer acum s tread in slujba polonilor.

231

www.dacoromanica.ro
trimisi la cazaci Cu stirea a trebuie sa se indrepte cit de curtnd spre oaste;
unul a ramas ca si fie la indemln si si vesteasa pe cazaci eind vor trebui
si se uneasci cu comandantul; caci nici ei si nici comandantul nu vor
ca trupa de cazaci sa inainteze separat atit pentru usurinva aprovizionarii,
ctt si pentru a evita altercaTiile dintre armate. Aceiasi trimisi ai cazacilor
au raportat ca 1-au dovedit de tradare pe comandantul lor Koska", cum
a ar avea o Intelegere cu Mihai, si. ca 1-au legat In lanturi 6 atuse si ca
toTi cazacii il duc la grosul armateil7 si a si-au pus un alt comandant,
numit Hauritko", caruia i s-au trimis si din partea ilustrului comandant
Zamoyski daruri ca si-1 cinsteasca".
30. Ultima zi din septembrie. Se aseaz tabara in faya pdurii zise
Lunca Mare20. Aici sint aduse scrisori si de la Iacob Potockin, si de la
Moise Szkely22, care fusesera trimisil inainte din tabara de la Suceava cu
P. 244 7 000 de oameni, // si care raporteaza a au fost foarte bine primiti de
<cei din> orasul Bistriva23, si inca de alvii: si a Mihai a fost invins la
Alba Julia de catre transilvani; si. ca. ei se ingrijesc din raspluteri
faca in asa fel ca la venirea comandantului sa gaseases' partea cealalta
a munTilor pe care va trebui sa treaca armata, ferita de once primejdie
si intarita, cu concursul transilvanilor care pe zi ce trece se grabesc tot.
mai mul0 spre tabara.
Prima zi din octombrie se trece prin padurea Lunca Mare si se
aseaza tabara pe riul Bekaczin"24. Aici vin, fugind de la Mihai mai tntli
Kossakowski25, apoi in ziva urmatoare Kotelnicki26 cu 500 de cazaci care
povestesc ca au fost de fata la infringerea armatei lui Mihai la Alba Julia
In ziva de 18 septembrie, de catre imperiali si transilvani sub comanda
lui Csaky27 si. ca Mihai a pierdut acolo 8 000 de pedestrasi, aproape 2 000
de calarevi, 30 de tunuri de bronz, si tot atitea tabere28 si a a fugit In
18 Rsturnarea elpeteniei sub care serviserl In oastea lui Mihai, era feria acum ca
o rscumOrare a trecutului.
17 Generalem exercitum (scris gresit: exercituum).
16 Necunoscut altminteri.
12 Honoraria.
20 Low Wielki.
21 Trimis Cu oaste In Transilvania, de unde este rechemat. Va avea un oarecare rol
si In Tara Romineascs in sprijinul lui Simion Movir.
22 Fostul comandant din slujba lui Mihai Viteazul, trecut la Sigismund Bthory.
22 In Transilvania.
24 Desigur Rc'ciuni, scris Rekaczin, litera R fiind apoi confundaa cu B.
22 Comandara cazac in oastea lui Mihai.
26 Comandant cazac In oastea lui Mihai.
27 $tefan Csaky de Keresztszeg raliat aparent lui Mihai dup5. Selimbgr, este numit de
acesta In memoriul su ctre ducele de Toscana: quel spergiuro et infame Ciacchi. Curind II
tradeazi si pe Sigismund si e risp15.'tit de imperiali.
" Tonsque castris amissis.

232

www.dacoromanica.ro
graba cu greu la acel hotar, si c de acolo si-a trimis inainte pe mama29
sa cn tezaurele si toate bogatiile in Muntenia3 intr-o cetate, si ca se spera
ca Mihai o va urma: si ca dintre cazaci au cazut in acea lupti de la Alba
Julia 600, i ea a fost ucis Branicki31, comandantul lor ... etc ... dar si
pina acum o parte dintre ei a ramas si mai departe pe lingi Mihai.
In ziva de 3 octombrie tabara a fost mutata pe riul Trotu432 si asezata
sub acel deal sub cace se zice ca au fost ucisi 100 000 de turci de catre
Stefan Voievodu133.
In ziva de 4 oct. pe un i alt du numit Tatrus"34.
In ziva de 5 oct., la satu135 Focsani din care o jumatate apartine tarii
Moldovei, iar cealalta Munteniei, si care desparte amindoui Tarile.
In ziva de 6 oct. tabara a fost asezata la Lanerestam din Muntenia
in care a ramas oastea doui zile. Aici a sosit Czarnecki, trimisul cazacilor
anuntind ca vor veni a treia zi37, insa daca nu s-ar fi trimis la ei s-ar
fi si intors asa dupa cum si hotarisera ei.
In ziva de 8 oct,. la o mila inainte de Buzau. p. 246
In ziva de 9 oct., chiar sub orasul38 Buzau, armata se cantoneaz5.30,
si In aceeas zi vine un emisar de la Iacob Potocki, din partea sa cit si
<un altul> din a Starilor Transilvaniei4, in care primul vesteste ca se
si indreapta din Transilvania spre armata", iar aceia vestesc ca Transilva-
nia a si fost ocupata de germani, si multumesc pentru concursul dat la
alungarea lui Mihai. Era si o scrisoare a lui G. Basta, comandantul oastei
germane care declara' ca 1-a biruit pe Mihai si cere <implinirea> inte-
grata' a pactelor cu imparatul, iar catre seara acelei zile este prins un
muntean42 din oastea lui Mihai care se indrepta spre orasul Buzau, ne-
stiincl ca acesta este parasit de ostasii aceluia, si neavind cunostir4 de
sosirea armatei noastre. Acesta <intrebat> a spus 6 Mihai este de partea

28 Este vorba de sotia sa, doamna Stanca.


30 Muttantam.
" Care cu cazacii lui avusese un rol important la SelimVr.
32 Tatrus.
33 Confuzie, desigur, cu izbInda lui $tefan de la Vaslui.
34 Tatrus. Vezi mai sus Insemnarea din 3 oct. Nu poate fi vorba de dota rluri nu-
mite Trotuq, aproape unul de altul. Poate a este o confuzie cu afluentul Siretului, ZabrauTi,
care trece aproape de Panciu, i a eirui grafie, (probabil Zabrus) a putut fi confundat
cu cea de Tatrus.
35 Pagum Toxanii.
38 Lanerest", neidentificat.
37 Postridie.
38 OPPid0.
35 Diversatur.
40 Din care erau aldtuite comiIiile Transilvaniei.
41 Spre armata lui Zamoyski.
42 Multanus.

233

www.dacoromanica.ro
aceasta a muntilor, si se afla la o departare de sase mile de noi; apoi in
chiar seara aceea au sosit iscoadele noastre de la Mihai afirmind c aceasta
este Intocmai departarea lui Mihai <de noi> si ca el se indreapti tritins
catre noi. - -

La 10 oct. sint asezate tunuri de bronz in trei biserici mai inalte din
orasul Buzau, pentru a apara cu ele dmpia dinspre sud de <eventuale>
atacuri neasteptate, si a putea lovi pe neprevazute flancurile du.smanului
daca acesta si-ar aseza, in acel loc tabra cu vreun scop, si nu doar din
intimplare, Intrucit masurile se arata a fi luate cu cea mai mare preve-
dere, caci dinspre sud <locul> este aparat de biserici, ca de niste inta-
rituri ficute anume, dinspre nord, de riul care curge <raspindindu-se>
In multe locuri, dinspre rasarit i apus de carde legate in sir.
La 11 octombrie s-a reintors Iacob Potocki care fusese trimis In graba
In Transilvania pentru a zdrobi cum s-ar zice ascutisul primejdiilor43 si a
ocupa mai tntii trecatorile <dtnd acces> in Transilvania. Insa cum Csaki cu
transilvanii i cu germanii II i invinsese pe Mihai i II alungase din Tran-
silvania, Potocki a fost rechemat de comandantul ostilor [Zamoyski], si s-a
reintors la grosul oastei44 r'Omintnd insa acolo Moise Szkely cu trupele
unguresti. Atunci au fost aruncati in larrturi si cinci unguri care 11 intro-
dusesera pe Mihai In Transilvania, si si acum (cind fusesera primiti la noi ca
fugari, si chiar la masa comandantului) Ii vesteau lui Mihai toate cele ce se
ficeau aici.
La 12 octombrie cazacii au si intrat In1 tabara noastra, si ei il declara pe
magnatii care i-au indemnat sa nu se alature lui Zamoyski ... Au venit 37
de steaguri ale lor si un steag de pedestrasi, caci este unicul cuprinzind
vreo 1 500 de pedestrasi. Unele steaguri au ceva mai putin sau mai mult
de o suta de calareti, altele, doui sute si chiar trei sute. Numarul lor trece
p. 246 de 8 000. Toate au bombarde lungi, toti II barbatii sint buni luptatori. Se
impart In aceste formatii. In frunte vin trei <formatii> urmind una dupa
alta, urmeaza cea a pedestrasilor Cu 15 tunuri de bronz, corpul de trupa
este incheiat de a patra formatie subsidiara. Si oastea valaha45 este foarte
unita cu noi. Dar in ce ne priveste pe noi, cazacii si lancieri si pedestrime
sInt In numar de 25 000. AceastI armata este de asa fel incit ar putea fi
comparati cu dreptate cu acei veterani ai lui Cezar sau Alexandru. Nu enu-
mer aici pe tarani46 (?) si ca sa zic astfel pe cei Cu carele (?)47, sau alti
Quasi periculorum aciem.
44 Universalem exercitum.
45 Valachinus.
" Colones (?) Oare colonos?
47 Currules. Tot acest pasaj pare defectuos redat. Tennenul acesta nu apare In glosarele
obisnuite (Banal sau du Cange). S-ar putea s se refere aici cumva la firani rechizitionati
cu carele de clue armat. Iat pasajul: Non am numero colones, et ita dicam currules, vel
alium talen militem, cuius est maicni numerus, non computo Valachos ... etc.

231

www.dacoromanica.ro
ostai de felul acesta care sint in numir mai mare qi nu i socotesc la
numr pe valahi, cci dac ar fi socotiti cu totii, numrul lor ar trece de
60 000. Si astfel, chiar in acea zi a venit la comandantul otilor un ungur
de la cei asediati in cetatea Suceava, <din partea lui> Iano Kapturi ca s
trateze conditiile predrii. Acestea sint hotrite cu el qi este trimis Trzy-
lecki ca s ja in primire cetatea.
La 13 octombrie mergem voioi din tabra buzoian, pe sub tabra lui
Mihai, pentru c dac Dumnezeu ne va hrzi victoria, o mare parte din
armat se va intorce in Polonia, dac <ins> va fugi Mihai in Transilvania,
ea l va urmri acolo impreun cu comandantul, iar daci nu s-ar ajunge la
lupt din cauza fugii lui, atunci va ierna la Tirgovite capitala Munteniei,
iar comandantul, lsind armata se va reintoarce in Polonia Impreun cu
ostaii voluntari48 Armata noastr crete in numr i vitejie, iar a lui
Mihai scade in ambele privinve: i, acuma numeroqii si ostaqi au fost re-
dui la 20 000 de oameni foarte slabi49. Despre turcii i titarii pe care
promitea acel uria constatinopolitan, nu se aude nimic, dei sintem chiar
apropierea Dunlrii50.
La 20 octombrie ziva sf. mucenic Maxim ... [victorie nemaipomenit
a Polonilor descriere Mihai ar fi avut 50 000 de oameni, polonii au
scos in lupt doar 15 000. Au murit 3 po/oni(/)]
22 octombrie muntenii. moldovenii, sirbii i cazacii lui Mihai ofer s.
se supun. Vin i: trimii de la Moise Szkely prin care acesta anunt cl a
capturat la Braov, cetate a Transilvaniei, la 6 mile de aici, pe sotia i fiul
lui Mihai care fugeau la impratul cretin cu jumtate din tezaurele lui
Mihai. 51 Ii roag pe comandant ca s intre neintirziat in Transilvania cci
toat natiunea aceea este gata s i se supun, i 14 000 de transilvani
ateapt la Brapv.
23 octombrie se ingroap 4 000 de dumani ucii: se mai aduc i acum
din diferite locuri resturi de leuri spre ingropare, al cror numr nu
poate fi Ind. cunoscut.
24 octombrie Wozuczynski a plecat dis-de-dimineat tntr-o misiune la
Staril6 Transilvaniei, i la G. Basta generalul oastei germane i indat in
aceea <dimineat> a plecat dup el Sigismund Bthory. Este trimis qi un
alt tol la cetatea Bucureti, la zece mile <de aici> la oastea turcilor care
jefuiete prin Muntenia, pentru ca sa inceteze cu devastarea OHL Dup ce
Mihai a fost invins,. a fugit nu se tie incotro cu 20 de persoane doar <r-
mase> din oastea sa

48 Voluntariis militibus.
48 Lvissmorum.
88 In prospect* Danubii, adie de unde putea fi v?izut Dunkea

235

www.dacoromanica.ro
LAWRIN PIASECZYSSKI
(? dupa 1603)

Lawrin Piaseczytiski, subcamaras de Braclaw 4i se-


cretar al regelui Sigismund al III-lea, a foss trirriis de acesta In mai multe solii la hanul
tataresc Gazi Ghirai al II-lea, in cursul anilor 1601-1603. Din timpul soliilor lui, de pe cind
se afla in trecere prin Moldova, ni s-au pistrat trei scrisori, datate din 3 iulie 1601, 17 mai
1602 si 31 ianuarie 1603, publicate de I. Bogdan in colectia Hurmuzaki, Documente Polone,
Suplimcnt, 11/2, pp. 42-47, 66-67, 151-154 si 250-253, insovite de traducen i franceze
de I. Skupiewski. Dintre aceste scrisori primele doua cuprind informatii privitoare la eve-
nimentele din Imperiul otoman si din Crimeea; ntunai a treia relatie poate fi socotita ca o
relatie de calatorie in Moldova si de aceea o reproducem mai ,jos.
Mara de aceste relatii, publicate in colectia Hurmuzaki, mai exista uncle relatii din
soliile lui Lawrin Piaseczyttski, care au ramas inedite. Acestea au fost gasite in 1911, in
biblioteca de stat din Petersburg (azi Leningrad) de istoricul polon Kazirnir Pulaski. Din
nefericire, istoricul amintit nu a publicat relatiile gasite de dinsul, ci s-a mulyurnit si le
foloseasca in rezumat In articolul sat' intitulat: Trzy poselstwa Lawrina Piaseczyntkiego do

236

www.dacoromanica.ro
Kazi Gireia hana Tatar6so perekopskich (Trei solii ale lui Lawrin Piaseczyriski ctre Ghazi
Ghirai, hanul ttarilor de Perecop), in sevista Przewodnik naukowy i literacki", Lww,
XXXIX, 1911, P. 135 si urm. (pentru care vezi P. P. Panaitescu, Cateitori poloni in ta-
rile rom'ar. ze, Bucuresti, 1930, pp. 9-13, Academia Roman, Studii cercetiri, XVII). Din
acest arriicol pot fi minute o sum de informatii despre Moldova si Tara Romaneasc in
anii 1601-1603, in special politice, care nu se afl in cele trei relatii publicate in colectia
Harmuzaki. Neposedind textul lor, nu le putem include in aceast colectie deck sub forma
rezumativ dat de K. Pulaski. Informatiile lui Piaseczyliski impreun cu acelea ale fui
Marc Sobieski din cuprinsul volumului de fat arunc o lumin necruttoare asupra pr-
aciunilos ttarilor in frile romane, in primii ani ai veacului al XVII-lea, alternind Cu acelea
ale mercenarilor poloni rmasi fr cptti dup alungarea lui Simion Movil din Tara
Romaneasc. Din care cauz voiau s se desp'gubeasc de la fratele acestuia, domnul
Moldovei, i anume in ultim instanT din mosia acestuia, Ustia din Pocutia. Dar bogatul
Ieremia trimitea plingeri i protestri la regele Poloniei, refuzind s plteasc datoriile fra-
telui su. i astfel solul regelui Poloniei la ttari, in trecerea sa prin Moldova, trebuia s:
caute solutii ingenioase unor situatii insolubile. El se simtea mai in largul lui ciad isi
putea manifesta zelul fat de rege, rcindu-i o serie de mici economii cu prilejul achitrii
unor datorii bnesti ctre hanul ttarilor, sau luind de la secretarul lui Ieremia Movila
copie de pe Insemnarea datoriei acestuia fat de rege. Pe baza materialului publicat, Al. Sadi
Ionescu a dat un rezumat al soliilor lui L. Piaseczyriski in Bibliografia cidatorilor straini
in tarile romiine", pp. 102-103.
Mentionm ea* iii biblioteca Zaluski din Varsovia se pstra in secold al XVIII-lea o
descriere a soliei lui Lawrin Piaseczyfiski, cf. I. D. Ianozki, Specimen catalogi codicum
manuscriptorum bibliotecae. Zaluscianae, Dresda, 1752, pp. 64-65. Ms. nr. 195. Descriptio
legationis quam Laurentius Piaseczyriski succamerarius Braclaviensis Sigismundi 11f regis
nomine apus Turcos obiit.

www.dacoromanica.ro
[REZUMAT A TREI SOLII ALE LUX
LAWRIN PIASECZYNSKI LA GAZI
GHIRAI HANUL TATARILOR DE.
PERECOP]i
1601 iunie 27

Solul pornwe in iunie 1601 i soswe la Igi


p. 10 la 27 iunie. Acolo e primit de Ieremia Movit care-1 poftqte la un osp4.
Ca deobicei in semn de cinstire i se aduce solului un cal impodobit, pe
care si incalece spre a merge la castel insotit de multi curteni i capugii.
Ltngi reledinta domneasci erau imirati haiduci2 cu pinti. La tntoarcere,
solul e insotit de aceeai asisten; ca'reia ti imparte daruri". La 8 iulie
solul, care atepta la Ia0 un curier din Crimeea, pleaa din ora; la 13
iulie sosete la Cetatea Alb5.. Acolo 11110 Cetatea Alb", in satele moldove-

1 Dup: P. P. Panai t es c u, op. cit., pp. 10-13.


2 Termen desemriind de obicei formatiile militare din teritoriile in hotar cu turcii, avind
o organizaiie specialb.', asemenea haiducilor liberi" din Banat, sau trupele de ostasi balcanici,
sirbi, bulgari, albanezi, ca cele comandate de Baba Novac de pila. S-ar putea ca aici sl
aibg sensul pur si simplu de gard: a domnului.

238

www.dacoromanica.ro
nesti pe care le Tine hanul titiresc si pe care le guverneazi in numele lui
sluga lui Nasyl aga, precum i in Cetatea Albi insisi, solul a vizut un mare
numir de supusi ai regelui Poloniei, de curind prinsi in diferite locuri in
Ucraina i vmduti de titari. Sangeacul de Cetatea Alba, Husein aga, se
silea -si impiedice vinzarea supusilor regelui care este prieten al sultanuluia,
dar titarii spuneau ci au scrisori de la hanul de Perecop, care le ingicluie
aceasta.
La intoarcere, la 4 octombrie, e pe lacul Owidovo4, unde Nistrul se
vars5. in, mare. Aici era o corabie cu pinze".
La 6 octombrie este la Cetatea Albi, la 11 octombrie la Ciubirciu,
la 13 octombrie petrece noaptea intr-un sat, la 14 octombrie in cimp, la
15 este la Iasi, la 17 tot acolo la domn, la 18 este ospT la domn, la 19 un
curier t5tar venit cu Piaseczyriski e trimis din Iasi la rege.
1602, aprilie
A doua solie: aprilie 1602. La 27 aprilie este la Camenita. Solul trece
prin Hotin, Chodkowcz"5, Stera'nestie, Berajani", Iasi. Aici 41 primeste
domnul, iar a doua zi Or5s9 hatmanul, cu cinste". Ctteva zile dupi
aceea are loc un Ti; la domn. Tocmai atunci soseste un trimis al dom-
nului care fusese la titari i spune ci acestia se pregitesc de rizboi impo-
triva ungurilor, dar hanul9 e foarte riu bolnav. De asemenea se primesc
vesti - si din Tara Romineasci, de unde se intorsese sfetnicul domnesc
Urechel care mai tnainte fusese acolo cu oastea domneascilz.
Titarii au ficut mari pridiciuni in Tara Romineasci, pe care au dis-
trus-o cu totul i domnul va trimite o plingere regelui Poloniei impreuni
cu scrisoarea lui Ioan Potocki, starostele de Cameniva, ce se afli acolo12.
Unele detasamente de titari au ficut la intoarcere pridiciuni i in Mol-
dova;. dar au fost bitute de moldoveni. Aflind de trimiterea solului polon
In Crimeea, domnul Trii Rominesti, Simion, cere ca solul s mentioneze

a Mehmed al 111-lea (1595-1603).


Limanul Nistrului.
Poate Hudesti, raionul Darabani.
a Tfrg pe Prut.
Berajani, probabil Verejani, contopit azi cu Ciulinesti, pe Prut.
8 Orysz = Vscan Oras hatman si portar de Suceava (1601 februarie 3 1607 iulie 17).
9 Gazi Ghirai al II-lea.
" Ureki. Nistor Ureche, mare vornic al Tira de Jos (1596-1611), tail cronicarului.
1/ Oastea domneasa ce lupta In Tara Romineasc5 pentru meninerea n domnie a lui
Simion Movil, fratele domnului Moldovei, impotriva druia se ridicase Radu erban (vezi
P. P. Panaitescu, op. cit., p. 10, n.
12 In Tara Romineasa, unde venise in septembrie 1601, s*-1 sprijine pe Simion contra
lui Radu Serban.

239

www.dacoromanica.ro
In solie si pradarea %aril lui de catre tatari. Tot pentru acest lucru soseste
la Iasi un trimis al lui loan Potocki, anume Gorecki.
La plecarea din Iasi solul este condus de pirclabii" domnului, Avram
si Durak, care insotesc tabara solului Oda la Ciubarciu. Din acest oras.
solul trimite o scrisoare de multumire domnului. Peste citeva zile soseste
la Cetatea Alba, unde vede o corabie plina cu robi luati din Polonia: Ah,
priveliste de plins". Aici primeste vesti nesigure el regele Poloniei a po-
runcit principelui de Ostrog" si lui Iazlowieckil4 sa indeparteze pe Iere-
mia voda din scaun si sa puna in locul lui pe altul, fiul lui Alexandru'5..
Se poate s fie un asemenea plan printre cazaci si de aceea solul previne
pe Iremia voda.
Intr-o discutie cu turcii la Cetatea Alba, acestia amintesc solului cal
polonii au calcat dreptul gintilor in Tara Romaneasca ucigind un sol
turc. Plead apoi spre Crimeea.

INTO ARCEREA
iulie 1602

Solul se intoarce Impreun cu Triton", solul moldovean. Tree lima-


nul cu o corabie si sosesc la 22 iulie la Cetatea Alba, la 23 in drum spre
Ciubarciu, la 24 pe cimp noaptea, la 25 la Lapusna, la 26 la Tutora., la
27 la Iasi. A doua zi solul e pritnit de domn. Scrie liii Constantin de
Ostrog 6 a auzit in Crimeea ca tatarii si turcii fac mari pregatiri pentru
redobindirea Moldovei si Tarii Romanesti si arata cum a fost tratat cu
dusmanie.
Dui:4 ce-si ja ramas bun de la domn, solul iese din Iasi la 30 iulie.
La 2 august prime.ste in drum spre Hotin o scrisoare de la loan Potocki,
care era la Kiebrinceni"7. Ai nostri in Muntenia stilt gata de lupti, deja
cei doi Radu" si ostile nemtesti sint in tat-a. Polonii nostri se opresc Inca
de a da lupta, asteptindu-ma pe mine. Peste citeva zile lucrurile se vor ho-
tart De la Hotin solul trece la Camenita.
P. 12 In observaliile de la urma asupra soliei: Am aflat ca hanul de Pere-
cop a fagaduit turcilor s redobindeasca Tara Romaneasca, Moldova si

13 Constantin de Ostrog, voievod de Kiev.


14 Nicolae Iazlowiecki hatman.
15 Probabil un fiu al lui Alexandru cel It'iu.
16 Mihail Trifan, rutl cu Ieremial Movil. Mare postelnic, 1602 iunic 9 1603
aprilie 20. S-a pstrat In text grafia originalului.
17 Poate arniceni ling Prut.
13 Radu $erban si Radu Mihnea.

240

www.dacoromanica.ro
Transilvania. Deci a trimis pe solii si Alexandru Grecul la domnul Mol-
dovei si pe Gazil bey ttarul la voievozii Trii Romanesti si Transilva-
niei. Acei soli au fost cu mine pe corabie la trecerea spre Cetatea
Ei duc porunc acestor voievozi sl nu ;in pe ling ei niciun polon,
pregteasci hanului provizii i poduri, s fie gata cu oamenii lor ca s se
uneasci cu oastea lor. Voievodul Moldovei, chid se afla [declarantul] chiar
la urdie20, a trimis acolo pe solul su Trifon, postelnicul su, cu citeva
vase cu talen, o careti 4i 4ase cai roibi, precum i daruri pentru mirzaci
ca s cistige pe han pentru dinsul, sI vie in ajutorul fratelui su voievo-
dul Trii Romnesti21. El insusi e gata cu oamenii lui la Iai. Acest Tri-
fon a spus hanului c granitele polone slut pustii, cci oastea este in
Curlanda i c nu putem avea incredere in moldoveni. La intoarcerea
mea, am spus voievodului Moldovei s vesteasci pe rege, incotro merge
hanul ttresc, mi-a spus c nu stie, dar c e credincios regelui.
Voievodul Trii Rominesti a trimis stire c la 27 iulie a iesit din
orasul su de scaun indreptindu-se spre Buzu i Siret <retrgindu-se> in
fata ostilor Buzestilor, care urmresc cu ajutoare germane din Tran-
'11

silvania. Se d ca sigur c Bthory22 va fi domn al Moldovei i c. la Bra-


sov pe ling Gheorghe Basta se afr i oastea nemteasc. Mi s-a spus
Bthory n-a fost inchis, cum se auzise, i c dimpotrivi, toate treburile
Transilvaniei merg dup spusa lui, iar Basta 11 cinsteste i 11 ajuti pe sub
min, dar e greu s tii adevrul".
Din relatia solului atre loan Zamoiski23: Radu124 fiul lui Mihnea25
voievodul Trii Romnesti, care a fost inainte de Mihai26 vine in Tara
Romneasc cu Barovski27 4i cu nem%ii. Simion a fugit si nu se stie ce
s-a intimplat cu oamenii nostri, Radu a scris lui Ieremia, numindu-se pe
sine hospodar i voievod al Tirii Rominesti din mila lui Dumnezeu
cu voia cezarului28 cere s declare indat daa este de partea ceza-
rului amenintindu-1 c are ostire pe care n-o poate reline mult vreme.

73. Kazi bey.


24 De la ordu, termen turc care Inseamn: armaa. E vorba de armata turceasc.
Simion Movia, domn al Trii Rominesti (octombric 1600 iunie 1601; iulie
1601 august 1602).
22
Sigismund Bthory, zvon fantezist.
23 Cancelar si hatman al Poloniei.
24 Radu Mihnea, domn al Trii Rominesti (1601-1602, 1611-1616, 1620-1623) si al
Moldovei (1616-1619, 1623-1626). Desi s-ar prea c aici e desemnat chiar el, din context
ar rezulta e este o confuzie 6 c5; de fapt an fi vorba de Radu $erban.
25 Mihnea Ttucitul.
" Mihai Viteazul.
27 Editorul propune citirea: Buzestii. Am propune mai degrab: Rkczi (Ludovic)
participant la expedivie.
" Rudolf al II-lea.

241

www.dacoromanica.ro
Paa de Timioara22 e la Waradin cu Moise Szkely i alti nobili ardeleni,
care vor si indepirteze pe Basta i pe nemti din Transilvania".

A TREIA SOLIE
decembrie 1602
[mnainte de plecarea solului, regele Poloniei trimite o scrisoare hanu-
lui de Perecop prin Iusth, vameul domnului Moldovei (7 septembrie
p. 13 1602), anuntindu-i venirea solului. La 4 octombrie regele scrie i lui Iere-
mia Movil cerindu4 si primeasci i s ajute pe sol. Domnul Moldovei
rspunde ci e gata si-1 primeasci i ci solul titiresc a trecut prin Boto-.
ani].
Solul pornete in decembrie, trimitind inainte spre Iai pe loan Wojna
pe Vasile Hrehorowicz Gregorovici] i roag pe pralabul de Hotin,
Gheorghe din Lozian30, s ia masuri ca si fie condus la Iai. Solul scrie la
lai lui Emanuel Paleolog31, curtean al domnului, i lui Lancki, pisarul dom-
nului, i primete rispuns de la amindoi in scris. Abia la 14 ianuarie 1603
solul pornete inainte, cici intirziaseri instructiunile regelui. La Iai solul
discuti problema soldatilor poloni32, care luptaseri in Tara Romineasci
urmind s primeasc leaf de la Simion Movil, dar nu primiser nimic.
Tot acolo aflase ca soldatii nemultumiti vor sa prade Ustia, care apartine
lui Constantin Movil. In adevr, la 31 ianuarie se afli ca soldatii sint la
Buczacz, la 4-5 mile de Ustia. PiaseczytIki trimite la ei pe un om al lui,
dar acesta fi gisete la Ustia, unde, de altf el, nu pustiiser. Ei trimit vorbi
solului si ceari leafa ce li se cuvine de la domn. La 3 februarie sosesc la
lai trimiii soldatilor, spunind ca vistieria i vitele din Tara Romneasci
au fost trecute in Moldova; deci ar putea fi platii. Ieremia Movili se sfi-
tuiete cu Simion, cu mitropolitu133 i cu boierii i ei trimit un protest la
regele Poloniei impotriva pricliciunilor. Domnul Moldovei declari ci el
nu are nici o indatorire fati de aceti soldati condui de Tarnowski34,
care nu i- au slujit lui, iar Simion declari ci nu numai c n-a adus averi
din Tara Romneasci, dar ci a pierdut i cele ce i se trimiseseri 6 ajutor
de citre fratele su, iar el abia a scipat cu viati. Domnul Moldovei tri-

29 Bektes-pasa de Timisoaxa. Acel Waradin e probabil Peterwardein.


Zis si Lozonschi. Era socrttl lui Ieremia
31 Era cuscnd lui Gheorghe Lozonschi.
32 Vezi mai jos, scrisoarea lui Piaseczytiski, din 31 ianuarie 1603.
" Eftimie mitropolit al Trii Romlnesti.
34 Comandant al mercenarilor poloni din Tara Romineasa, goniti de acolo si certiarl
plata lor lui Ieremia.

24)

www.dacoromanica.ro
mite la rege ca sol pe Ureche35 mare vornic si pe Petriceicu35 logofit al
doilea, iar Simion, pe mitropolit si pe Dann marele lui vornic i boierii
munteni care au venit cu el in Moldova; Vasile clucerul i Voicul vistierul.
Solul porneste din Iasi spre Crimeea. [Intoarcerea lipseste.]

SCRISOARE DIN MOLDOVA38


1603, ianuarie 31. lafi
Aducind la Iasi darurile date de mgria voastrg33 hanului de Perecon", P. 250
dup cum a putut intelege mgria voastr din prima mea scrisoare din
ziva de 11 ianuarie trimisg de // la Camenita, le-am dat solului hanului, P. 251
Ali mirza, deoarece nu am putut face altfel; domnul Moldovei a porun-
cit ca aceste daruri sg fie duse impreung cu podvoadele sale Ong la Ciu-
bgrciu41, la sapte mile de Cetatea Albg. Nu le-am dat suma de 3 260 de
zloti polonezi, care mi-a fost vgrsati mai inainte in acest scop, de vistie-
ria mriei voastre, ci am pus in locul lor adeverinte titgresti pentru bani
gata, cea dintii de 500 de zloti rosii grecului Constantin42, alta de
1 000 de zloti pltii lui Ali mirza, a treia de 130 de zlati rosii pltii lui
Gian-Ahmed Celebi, toti trei trimii de ai hanului; acel sol Ali mirza a
trebuit s primeascg aceste adeverinte. Si deoarece dup inventarul vis-
tieriei, se afla pe ling aceste daruri si o ceasc de argint cu doug minere,
neauritg, care cintgrea doug gri'vne43 i jumgtate, am dat-o hanului ttg"-
resc in locul cupei care se di de obicei, iar cele doug cupe si un vas aurit
in intregime au limas la mine. Dei acel sol nu avea nici o chitan; de la
han, am luat totusi o adeverintg indestulgtoare chiar de la Ali mirza cu

35 Nestor Ureche, tatl cronicarului, mare vornic al Trii de Jos 1596-1617 (vezi
N. Stoicescu, Dictionar, pp. 332-334).
36 Toader Petriceicu, zis lokcha Petriceico, vezi Hurmuzaki, Supliment, 11/2, pp. 254
257, la N. Stoicescu, op. cit., pp. 426-427.
37 Dan Danilovici, fost mare visticr al lui Mihai Viteazul pe care 1-a tr'dat. Fugit
In Moldova, s-a reintors In Tara RomneascI cu Simian Mold15., mare logoft 1601 ianuarie
1602 aprilie 12; mare vornic (1602 mai 1 iunie 12).
38 Dup'i textul polon publicat de I. Bogd an, in Burmuzaki, Supliment, II, 2, pp.
250-253, insolit de versiunea francez a lui Skupiewski.
Sigismund al 111-lea Wasa.
4 Ghazi al II-lea Ghirai.
11 Czoburczy = Ciubrciu, In apropiere de Nistru, fusese dai de Ieremia Movil tta-
iilor tinpreunI cu citeva sate (asa-numitele sate hnesti). Vezi Mir on Co sti n, Opere, ed.
1958, p. 45.)
42 Este probabil vorba de Constantin Corniact, grec bogat, fost concesionar al vmilor
Moldovei, atunci asczat la Liov, in Polonia.
.48 Grivna, unitate de msuri de un funt (= 409,99 grainc).

.243

www.dacoromanica.ro
garantia asigurarea domnului Moldovei, care intru toate s-a aritat gata
s slujeasci bucuros pe mria voastr, inch acel Ali mirza s-a legat si a
dat mina a clack' mria voastr nu va voi s primeasei aceast adeverinti,
va aduce o adeverint de la hanul insusi si o va trimite la vistieria mriei
voastre. Dar acum nu a putut in nici un chip s ajung la han, din cauza dru-
mului lung si primejdios spre Ungaria, acei bani, cupele i chitanta im-
preun cu inventarul le-am pregtit spre a le da la vistieria mriei voas-
tre, iar deocamdat trimit copia acelei adeverinte, scris in limba polon44.
In privinta celei de a doua Insrcinri ce am primit din partea mriei
voastre citre domnul voievod al Moldovei pentru plata lefii soldatilor
munteni45 i pentru pagubele fcute in tara IY1oldovei, am dat indat de
stire despre aceasta soldatilor i ei au trimis la mine pe doi tovarsi" din
roata47 panului Tarnowski, anume pan Nicolai Zalonski si pan Woiciech
Woiakowski, care nestiind nimic despre aceast chestiune a lefii, s-au in-
tors de la Hotin, in ziva de 14 ianuarie vrind s se inteleag impreun cu
totii i s vin la Iasi cu mai multe stiri. Dup cite am inteles din convorbi-
rea mea cu acesti doi pani soldati, acea ceat de osteni nutreste ginduri dus-
mnoase impotriva domnului voievod al Moldovei, vrind s intre pe mosia
sa de la Ustia in Pocutia care se afl ca i fiul domnului48, supt paza mriei
voastre. Asadar, deoarece acum mria voastri a intervenit in aceast chestiu-
ne, pentru care mria voastri ati binevoit s m trimiteti la voievod, le-am
scris cit mai cuviincios s nu fac aceasta, deoarece ar atinge demlnitatea
mariei voastre, ci s fie fabdtori, pini ce mirk voastr va lua cunostint
despre aceast chestiune din raportul meu. Aici, la Iasi, am indeplinit inc
demult aceast solie din partea mriei voastre la domnul voievod al Moldo-
vei, dar pin acum nu a venit nimeni din partea soldatilor i chiar, mai mult,
fiind instiintat domnul voievod cl ei vor s implineasci acel end al lor
de a intra la Ustia, le-am scris din nou la cererea lui si am trimis pe o
slug a mea, dar nici acum nu am mai auzit nimic de aceasta i trimisul
meu nu s-a intors
Pentru aceast insrcinare pe care o am din partea mriei voastre,
domnul voievod mi-a figduit s-mi dea rispunsul la plecarea mea. De
asemenea in privinta pagubelor precum si a altor imprejurri voi da de
44 Aceasti chitan; a solului ttresc s-a pgstrat si este publicat in Hurmuzaki, Supli-
ment, 11, 2, pp. 249-250.
45 Adica mercenarii din Polonia angajati de Simion Movil ca ajute s ocupe tro-
nul rani Romnesti. Fiind respins in Moldova de muntenii condusi de Radu $erban, Simion
Movil, nu a putut plti leafa mercenarilor i aceasta a dat na.stere conflictului.
Tovarsi se numeau soldatii i ofiterii nobili, care luau parte ca voluntari in ostile
ce luptau peste granit.
47 Roat, corespunde cu o companie, subdiviziune a polcului.
48 Constantin Movil, fiul lui Ieremia vod, care a domnit si el mai tirziu in Moldova
(1607-1611).

244

www.dacoromanica.ro
tire prin viu grai mriei voastre, dup ce m voi informa cit mai temei-
nic, daca sanatatea mea zdruncinat imi va ingadui s-o fac cit de repede.
In ceea ce priveste achitarea obligaviilor domnului voievod al Moldo- P. 25Z
vei catre m'aria voastra, inca nu mi-a dat rspuns la aceasta, dar socotesc
ca vrea s se achite fati de mria voastra. Pentru ca aceasta chestiune sa
fie mai bine inveleasa, trimit mriei voastre nota pe care pisarul mariei
sale domnului, Lancki, mi-a scris-o mie ad si eu tnsumi m-am striduit pe
tacute ca el s achite datoria catre maria voastr.
Nu stiu si scriu nimic despre hanul de Perecop si despre oastea tur-
ceasca, de asemenea nici despre munteni, caci despre acestea mria voastra
are vesti din alfa parte. Se pare ca fratele lui Iazicio face mult singe rau
sultanului turcesc si turcii au griji mare de el ...
S-a dat la Iasi in ziva de 31 ianuarie anul 1603.
Lawrin Piaseczyliski subcmras de Braclaw, secretar al mariei voastre.

49 Poate unul si acelasi cu acel Azydziei", care se ridicase in Anatolia ca un fel de


ef religios si seditios si se proclamase impa'rat. Sedea tu desert, de unde venea si prade.
Avea 2 000 de aderenti si ei sporeau mereu. Vezi Hurmuzaki, Supliment, II. 2. p. 45
(vers. fr.).

www.dacoromanica.ro
MARCU SOBIESKI
(1525-1606)

Marcu Sobieski, voievod de Lublin, bunicul viitorului


rege al Poloniei loan al III-lea Sobieski, s-a nscut in 1525 si a murit in 1606; a luat
parte la mai multe rzboaie in Moldova, in Rusia si impotriva Danzigului. A participat
la virsta de 75 de ani la expeclitia din 1600, condus. de Jan Zamoyski, cancelarul Polo-
niei, impotriva lui Mihai Viteazul. Dup asezarea in scaunul 'aril Romanesti a lui Simion
Movil, el a comandat un corp de oaste venit in sprijinul acestuia. Fiind alungat de
boierii munteni, in frunte cu Radu Serban, Simion Movil, se retrage in Moldova. Acolo
soseste Sobieski cu noi trupe aduse din Polonia, in scopul de a-1 restabili 2n scaun (1602).
Din aceast vreme dateazi cele dou scrisori adresate de Marcu Sobieski regelui Polo-
niel Sigismund al III-lea, la 18 septembrie si la 25 septembrie 1602, scrise din Moldova
din tabra oastei polone a.sezate pe malul Prutului. Aceste dota scrisori situ publicate de
loan Bogdan, dup originalele polone din Arhiva familiei Dzialynski din Kornik (text
polon), impreun cu o traducere francez de I. Skupiewski In Hurmuzaki, Documente
Polone, Supliment, II, 2, pp. 211-217 si 223-226. Ele cuprind o mrturie rie despre

246

www.dacoromanica.ro
starea de plins a Moldovei, jefuita. de cetele polone infometate, calcata de hoardele
hanului tatar asteptind la Roman sa vin la el la porunca sa domnii frilor romine g
principele Transilvaniei si, in sfirsit, secatuit. chiar de catre ostasii de sub ordinele
lui Sobieski, pe care acesta nu ii ducea In Pocutia, spre a cruta aceasta regiune a Poloniei con-
form cu porunca expresa a regelui, ci ii tinea in nordul Moldovei, unde nu fusesera
devastari pink' atuncea, impacindu-si cugetul (si consemnul primit de la rege) cu o reali-
tate inevitabila, declarind a nu va fi cu putinfi sa nu ia ceva si de aici". ACeaSt
soligie era singura posibila pentru el, intrucit in Polonia praclaciunile ostasilor dadeau
nastere la procese, iar in Moldova doar la protestul domnului si la rugamintea lui catre
Sobieski ca acesta sa plece in alt parte, caci moldovenii se aratau atit de indirjivi de
aceste jafuri, Inch domnul se putea teme chiar de o ascoala. Dar, raminind totusi pe loe,
Sobieski are grija. sa-i opreasca pe conducatorii cetelor de cazad de a se aseza acolo
sau de a trece in PoctOia, indreptindu-i spre Soroca g de acolo la ei acas. Totodat,
sins atinse si alte doua probleme: a) situavia personala a domnului Moldovei, somat de
mercenarii poloni ai lui Simion Movili (alungat din Tara Romaneasca si fara mijloace
a-i prati) &I implineasca el aceast datorie, si b) banuiala ca cei doi Movila ar renun.;a la
concursul polon, urmind sa-1 foloseasca doar pe al hanului, pentru retnscaunarea lui Simion
in Tara Romineasca. Toate acestea pe un fond de soapte, intrigi si banuieli. In sfirsit, o
sugestie ca Ieremia Vod sa-si faci o tabra de ciseva sute de soldati (poloni fireste) care
sa stea la graniTa Transilvaniei gata sa intervin acolo oricind.
De Marcu Sobieski s-a ocupat Sadi Ionescu in Bibliografia calatorilor straini, p. 104.

www.dacoromanica.ro
SCRISOARE CATRE REGELE
SIGISMUND1
1602 septembrie 18 din tabgra de pe Prut

p. 41 Prealuminate ... etc. rege2,


Din scrisoarea care mi-a fost adusi etc., pria
curierul meu, am ln/eles c aceasta este voia mriei voastre3 ca eu s ank
cea mai mare grije mai 11.161 de primejdia4 din partea fitarilor, apoi, pe
clt va fi cu putin0 si nu trec cu vederea nici iara Moldovei, nici a Munte-
niei, lulnd intelegere cu panul staroste de Cameniva3... apoi ca intrarea.

I Dup textul polon publicat in Hurmuzaki, supliment, 11/2, pp. 211-214, insotit do o
versiune francezl.
2 Sigismund al 1II-lea Vasa, rege al Poloniei (1587-1632).
3 UriTleaZ.i insirarea punctelor din scrisoarea regelui.
Primejdia unei nvliti a lor in Polonia.
5 loan Potocki, care se afla atunci in Moldova cu alt oaste polon, deosebit de a lui
Marcu Sobieski.

248

www.dacoromanica.ro
mea co oastea mariei voastre In Moldova6 sa fie cu cuget curat, instiinttn-
du-ma mai ales sa nu se faci nici o pridaciune i sa nu ma asez cu oast/ea
In sate, ci in tabere ... de asemenea sa pun In vedere acelor osteni care mai de
molt au fost pe linga voievodul Tarii Romanestil si care au refuzat sa-si indepli-
neasca slujbele si au facut o confederatie8, ca sa ramtna statornic in credinta si
indemn cu end bun arattndu-le nevoia ce este acum ca ei sa porneasca P. 212
cu panul voievod, Oda la orasul sau de scaun, caci ei se afla sub comanda
supusenia mariei voastre, prin mijlocirea panului staroste de Camenita. La
acestea raspund mariei voastre:
In ceea ce priveste primejdia din partea tatarilor, ma voi sili cu toata gri-
ja, desi fortele de care dispun pentru a-i resipinge nu sint indestulatoare... etc.
Tatarii au apucat alta cale, dupa cum imi da de stire domnu16. Hanull a por-
nit spre Tara Romaneasca, de unde nu stim pe unde se va intoarce; domnul
spune ca acela se va duce in Transilvania, dar acolo se stie de pe acum de vp-
nirea lui si se pregitesc impotriva 101; nu cred ca hanul va porni tntr-acolo;
el se fereste de trecatori.le muntilor si nu va ataca de vreme ce atdelenii sint
preveniti despre venirea lui. Mi s-a dat de stire i despre aceasta, ca daca aceasta
cale nu i-ar fi prielnica, vrea sa mearga la GiurOu, peste Dunare, la sedar12
dar si pentru aceasta este prea ttrziu, ca poata intilni. Cind s-a hotarit
porneasca pe aceasta cale a lui In Tara Romaneasca a trimis porunca la domnii
voievozi ai Moldovei i Tarii Romanestio ca sa mearga cu el. A scris i panu-
lui staroste de Camenita, fapt despre care desisur panul staroste a dat de stire
mariei voastre, ca si el sa mearga cu el, fagaduind sa se poarte cu credinta.
Maria voastra stie In ce chip s-a dat raspuns acelui curen al hanului, deci nu
mai scriu despre aceasta. Daca oastea nu s-ar fi risipit, panul staroste avea de end
s-o la inaintea ostii hanulni tataresc, cu domnul voievod al Tarii Romanesti,
In Tara Romaneasca, insa fara a se uni cu tatarii, care stau de citeva sapta-

Oastea polon intervenise pentru ridicarea in scaunul Trii Romnesti a lui Simion
Movil, fratele domnului de atunci al Moldovei, Ieremia Movila. Dupi ridicarea trii cu
Buzetii i Radu Serban impotriva lui Simion, trupele polone se retrseseri in Moldova, astep-
find o nou incercare in favoarea lui Simion. Dar conform obiceiului, ele se purtau ca in
tarsi cucerit, &it'd nwere la plingerile si protestul lui Ieremia Movil chiar la rege.
7 Simion Movi1, retras acum in Moldova.
Termen indicind, in general, constituirea unui grup de nobili sau de ostan ridican
impreun pentru a impune anumite msuri hotrite de ei cu majoritate de voturi.
9 Domnul Moldovei, Ieremia
" Gazi Ghirai al II-lea, hanul ttarilor din Crimeea. Vezi G. M. K or t e p et e r, Gazi
Ghirai II, Khan of the Crimeea and Ottoman Policy in Eastern Europe and Caucasus
1588-1399 in The Slavonic and East European Review" XLIV, 1966, n. 102.
11 In Transilvania se duceau lupte intre George Basta, generalul care conducea oastea
imperial, i Sigismund Bithory, apoi Moise Szkely.
12 Comandantul o5nrii turcesti. Oare Ghiuzelgi-Mohamed?
19 Hanul ttarilor din Crimeea, Gazi Ghirai, intervenise in Tara Romneascl Impotriva
lui Radu Serban, in favoarea lui Simion Movil, sprijinit de poloni.

249

www.dacoromanica.ro
mini pe malul Siretului, aproape chiar de drumul ce duce in Tara Romaneas-
c, dup cum am dat de stire mriei voastre. El starostele nu s-a putut duce,
cci ei ttaxii numai aceasta asteptau, iar oastea lor era de 20 000 si cu acestia
s-au btut ungurii". Mie aceasta unire c