Drept international privat

Conditia juridica a strainilor

Not. Persoana care se gaseste pe ter unui stat, fara a avea cetatenia acestuia.
Potr dr rom str sunt pers care au o cet straina sau nu au niciouna.

Cadrul jur al reglem rem jur al str in ro a suportat diverse modificari in timp. Astfel, reg
jur a fost reprez de OUG 24/2002, oug care a abrogat OUG 123/2001 privind regimul strainilor.
Aceasta OUG a suportat diferite modificari, prin lg 402/2004, apoi prin OUG 113/2005 si
OG. 25/2014. n prezent aceasta ordonanta este aprogata prin Lg 331/2015, modificat paria
prin OG 25/2015.
Art. 2 al Legii nr 331/2015 defineste strainul ca fiind persoana care nu are cetatenia
romana si defineste notiunea de apartrid - strainul care nu are cetatenia nici unui stat, preluand
notiunile statuate de Legea nr 122/2005 privind azilul in Romania.
Not de cond jur a strainilor, in sens lar conceptul de strain reprez orice sub de dr, p f sau
p j, care nu are cetatenie, nationalitatea statului in care se gaseste.
Prin c j a str se intelege tot dr si obl pe care le au strainii intr-o tara alta decat tara lor de origine.
Cond j a str are caracte bilateral, in sesn ca este stabilita de statul de resedinta al acestora,
conform prev legale, onf OUG si noua lege 331/2015.
Aceste dr si obl sunt prev in diverse ramuri de dr, dar ele se gasesc inseratee si in regl
speciale, interne sau internationale, si se gassc in tratate si conventii, conventii consulare, conv
pu promovarea si garantarea investitiilor, tratatele de cooperare si in conv comerciale.
Acesta cond j a stra nu se reduce doar la actele normative care ii privesc pe straini , cum
ar fi noile reglementari din Codul Civil din 2009, privind raporturile de drept international privat.
De exemplu, Constitutia Romaniei, Legea fondului funciar nr 18/1991....toate aducand referiri la
cond Juridica a strainilor.
Reg j al str este espresia a doua tendinte:
-a stat de resedinta a strainilor care stab reg corespunzator propriilor interese
- a statutului cetateniei sau domiciliul a strainilor de a-i asigura un regim cat mai apropiat de cel
al propriilor supusi.
Conceptul de cond j a stra a evoluat din cele mai vechi timpuri, in Roma antica, strainilor
nu li se recunosteau niciun fel de drepturi. n trat de la Maastrich, intrat in vigoare in 1993, tr
prtin care s-a reglementat pu prima oara cetatenia Uniunii EU, idee preluata de trat de la
Lisabona. Astfel, este cet al uniunii europene orice pers care are nat unui stat membru UE.
Leg dintre conditia jur a strainilor si conflictul de legi.
Intre cond j a stra si confl de legi exista o legatura numai in masura in care se recunoaste
strainului un anumit drept. Se impune o precizare, in sens ca dr si obl unui strain (cond j a str)
nu treb confundata cu cap de folosinta pe care o are acel strain potriv legii lui nationale, in calit
de strain fata de un anumit stat, intereseaza dr si obl pe care le acorda acel stat, se pune
problema dupa care lege se executa aceste dr si obligatii.
Exista o serie de consecinte care decurg din aceasta leg a cond jur si confl de legi, si
anume:
- in privinta ordinii in care se invoca acele 2 instit, itrucat problema ordinii se ridica intotdeauna
inaintea conflict de legi, caci ordinea freasca este ca stra i se recunosc intai dr si obl, iar mai apoi
sa se identifice legea aplicabila.
- cea de-a 2 consecinta priveste legea aplicabila. Fiecare stat treb sa se rap la intrarea si iesirea
strainilor, si e raspunzator privit la stab dr si obligat strainilor. Deducem ca forma capacit de
folosinta a strainului aflat pe ter unui stat se stabileste de fiecare stat in parte (de statul pe care
se gaseste strainul si nu de sttaul caruia ii apartine de drept). Acest lucru este urmarea fireasca a
aplicarii princip suvearanitatii de stat, care ii conf dr sttatului de a stabili reg juridic al strainilor
care se afla pe teritoriul acelui stat.

Delimitarea dintre cond j strainilor si conflictul de legi

Aceste 2 instit specifice dr intern priv sunt distincte si se deosebesc sub urmat aspecte:
-cond j a stra nu cuprinde doar dr si oblig ce apartin dr civil, luate in sens larg, ci si dr si oblig ce
apartin si altor ramuri de dr, itrucat strainii pot intra si in alte raporturi admninistr, fiscale,
financiare si penale.
-normele care reglem cond j a stra sunt materiale.
Cond j a str pers f desemneaza dr si oblig acordate acestuia de statul care se afla si nu de catre
statul caruia ii apartine prin cetatenie. Un alt aspect se refera la faptul ca reg j al pers jur care
cuprinde recunoasterea sa extrateritoriala, adica dr si obl acordate de statul in care pers j are
calitatea de strain.

-Solutionarea confl de legi care se face prin norme conflictuale in sit in care nu exista norme
matetiale care sa ofere sol directe eventualelor dispute.
-Se apreciaza ca reg j al strainilor intereseaza cap de folosinta spre deosebire de conflictul de
legi care intereseaza cap de exercitiul al per straine.
-n cazul pers fizice dr si obl sand acordate de stat in care se afla, insa daca un anumit dr nu este
recunoscut str, nu se mai pune probl legii dupa care se exercita acel dr si nu are relevanta
imprejurarea ca acel dr a fost recunoscut de tara caruia ii apartine strainul. Exista si sit in care un
anumit dr ii este recunoscut str de legea stat in care el se gaseste, iar legea sa nationala sa nu ii
recunoasca acel drept.
Odata recunoscut acel dr treb sa se stie dupa care lege se va exercita, fie legea nationala, sau
legea nat a defunctului.
Cond juridica a stra intereseaza cap de folosinta, ansamblul de dr si obligatii acordate unei pers
fizice care e strain in tara unde are aceasta calitate.
In cazul pers juridice, dr si obl crae ii sunt acordate sunt supuse legii unde se afla pers
juridica, adica lega stat in care are cal de strain si in care isi desfasoara activitatea, activ care
poate fi permanenta sau pe perioade determ.

Formelel cond jur a strainului

1.Regimul national., potrivit caruia se acorda strainului dr civile de care se bucura toti cetatenii
statului. OUG 194/2002 stab ca strainii au dr fundamentale ca si romanii cu xceptia dr politice,
dr civile ale acestora si orice alte dr recunoscute prin lege sau acorduri. Legea stat in art 1
domeniul de reglementare si anume prez legea constituie cadrul prin care sunt reglementate
intrarea, sederea si iesirea strainilor, dr si oblig acestora.
art 18 ali 1 din Constit garanteza cet straini si apartrizilor protectia generala a pers si averilor.
Prin decrretul lege 148/1990 privind folosirea fondului locativ.

art. 1083 din cod proc civila prin care se stab cond strainilor ca parte intr-un proces civil.

Legea nr 119/1996 art 4 alin 1 cu privire la actele de stare civila prevede ca strainii care au
domiciliul sau se afla temporar in rom pot cere inrgistrarea actelor sau faptelor de stare civila in
aceasi situatie ca si cet romani. Reg nat constituie atat in eu cat si alte state un regim de dr
comun.

2. Regimul special prin care se acorda str dr prevazute in legi speciale sau in tratate
internationale

3. Regimul clauzei natiunii celei mai favorizate ce consta in acordarea strainului, cet a unui stta,
dr cel putin egale cu acelea acordate cetateanului unui stat tert. Reg cl nat vizeaza o egalitate
abstracta, egalit in care elemntul de comparatie este strainul care trebuie sa se bucure de cel
mai bun trtament, Aceata cl a suferit modif, s-au adaugat rezerve care ii diminueaza sfera de
aplicabilitate.

imunitati si privilegii
Beneficiaza de imunitate sefii misiunilor diplom, sefii of consulare, membrii mis diplom si
oficiilor consulare, membrii de familie a acestora si personalul de serviciu. Aceste pers se bucura
de o imunitate de jurisd civila, penala , administr din partea statului de resedinta, cu unele
exceptii.
Imun si priv se acorda in baza convent internat bilaterale, conv consulare sau conv de asistenta
juridicaa incheiata in baza princ curtoaziei internationale si reciprocitatii.
n doc interna este prevazuta clauza reciprocitatii - conferirea unor anumite dr strainilor
cu cond ca cet stat care le-a acordat sa dobandeasca aceleasi dr in statul strain.
Retorsiunea - o sanctiune la care se poate ajunge in rel internationale in momentul in care un
anumitt stat aduce ingradiri cap de folosinta a strainilor intr-o anumita tara.