Sunteți pe pagina 1din 30

Rasadurile de rosii

Pe intelesul tuturor si pe scurt, rasadurile sunt plante tinere, la nceputul vegetatiei, obtinute in conditii
specifice si care, prin transplantare, servesc la infiintarea culturilor de legume in gradina. Prin asta se
intelege perioada cuprinsa intre aparitia primei frunze adevarate si transplantarea in gradina.
Obtinerea rasadurilor de rosii fara a beneficia de avantajele unei sere incalzite, asa cum se intampla
in cazul celor mai multi gradinari amatori, este un lucru destul de dificil, chiar daca la prima vedere nu
pare. La alegerea spatiului unde vrem sa facem aceasta operatie trebuie sa tinem cont in primul rand de
posibilitatea de a asigura o cantitate cat mai mare de lumina, dar si temperatura specifica acestei faze,
tinand cont ca tomatele sunt plante termofile (iubitoare de temperaturi ridicate) dar si pretentioase fata
de lumina.
Data de semanare a semintelor trebuie calculata in functie de perioada estimata pentru plantarea in
camp, perioada in care temperatura solului trebuie sa atinga si chiar sa depaseasca 12C, lucru care se
intampla de regula spre sfarsitul lunii aprilie prima decada a lunii mai. Asadar, stiind ca varsta la care
rasadul de rosii este bun de plantat se situeaza intre 55-60 de zile (calculate de la semanat), in functie
de zona in care locuiti si de caracteristicile meteorologice, veti putea calcula si data la care este bine sa
porniti producerea rasadurilor.
Nu cedati tentatiei de a semana mai devreme, doar de dragul de a va apuca mai repede de gradinarit.
Semanatul timpuriu, in conditii de temperaturi exterioare scazute si mai ales cu zile scurte si mohorate
nu va va aduce rezultatele dorite, ba chiar se poate transforma intr-un dezastru. Pierderile nu sunt atat
de mari din punct de vedere material, decat daca pierdeti niste seminte valoroase sau daca este vorba de
o cantitate impresionanta de rasaduri. Insa va va fi pusa greu la incercare increderea in fortele proprii si
veleitatile de gradinar. In urma unei astfel de intamplari nefericite unii dintre voi veti renunta la a va
produce singuri rasadurile, considerand ca este mai simplu sa le achizitionati din piata. Insa, daca dupa
luni de implicare si munca veti descoperi ca din acele rasaduri ies ardei iuti in loc de gogosari, sau gulii
in loc de varza, ca rosiile sunt bolnave sau de alt soi si ati muncit in zadar, cu siguranta veti dori sa va
implicati din nou in producerea rasadurile. Citind si urmand sfaturile mele si ale altor pasionati de
gradinarit sper sa aveti mai mult succes. Sigur ca astfel de informatii se gasesc peste tot pe internet,
unele articole avand chiar o tenta stiintifica, ceea ce le da mai multa credibilitate. Eu nu-mi propun sa
ma substitui specialistilor in domeniu, ceea ce vreau este sa incerc sper sa si reusesc, sa va ofer un fel
de tutorial despre producerea rasadurilor de rosii in special, bazandu-ma pe experienta mea si insotind
textele cu imagini din diferite faze ale procesului, de la semanare pana la plantarea in gradina. Aceste
notiuni se pot folosi si la obtinerea rasadurilor altor specii de legume si flori care nu se pot semana
direct in gradina, sau carora vreti sa le devansati perioada de fructificare sau inflorire. Diferente mari
nu exista, procesul fiind oarecum identic, trebuie doar sa ajustati pe ici pe colo factorii de microclimat.
De ce anume avem nevoie pentru producerea rasadurilor? In primul rand de seminte de buna
calitate, apoi de substratul de cultura si de diverse recipiente pentru infiintarea culturii. Mai avem
nevoie de cateva termometre, de un higrometru si de o stropitoare fina sau un pulverizator. Nu trebuie
sa uitam nici de asigurarea parametrilor optimi de microclimat (temperatura, umiditate), de surse
suplimentare de iluminare a rasadurilor si desigur de rezerva de spatiu si substrat de care vom avea
nevoie dupa repicarea rasadurilor. Doar in aceste conditii rasadurile vor creste in cel mai scurt timp,
sanatoase si cu maxim de randament.
Samanta
Incepem cu samanta, spunand ca puteti folosi seminte din diverse surse, insa neaparat certificate sau
verificate. Puteti cumpara semintele, alegand soiul de care aveti nevoie, sau puteti folosi seminte
produse in gradina voastra. Puteti procura seminte de la cunoscuti dar nu va recomand procurarea
semintelor din piata sau din alte surse neverificate. Va puteti trezi cu soiuri pe care nu le doriti sau cu
plante bolnave. Oricare ar fi sursa, semintele trebuie sa indeplineasca unele conditii: sa provina din
soiuri valoroase si adaptate conditiilor din zona in care locuti, sa fie libere de boli (semintele provenite
dintr-o cultura bolnava vor transmite boala mai departe, daca nu sunt tratate), sa aiba putere mare de
germinare si vechimea lor sa se inscrie in limitele proprii ale fiecarei specii in parte. Se tot vehiculeaza
vechimea nu mai mare de 2 ani, generalizand pentru toate plantele, ceea ce nu este corect. Semintele de
rosii, de exemplu, isi pastreaza puterea germinativa timp de 4-6 ani, ardeii si vinetele 4-5 ani iar
dovleacul, pepenele si castravetele germineaza chiar si dupa 6-8 ani.

Dupa cum vedeti, semintele diverselor soiuri de tomate nu prea seamana intre ele.
Revenind la rosii as mai atrage atentia asupra faptului ca in ultima vreme se folosesc tot mai mult
seminte hibride. Aceste seminte provin de la soiuri rezultate in urma polenizarii incrucisate artificiale si
in primul an duc la obtinerea de plante sanatoase si viguroase, ce intra timpuriu pe rod si au productii
ridicate. Nu incercati sa strangeti seminte de la plantele hibride, deoarece fenomenul de heterozis se
manifesta doar la prima generatie de dupa incrucisare, in urmatorul an obtinandu-se plante total
diferite, datorita segregarii caracterelor.
Dezinfectarea semintelor
In multe cazuri, bolile tomatelor sunt rezultatul folosirii de seminte infestate, care pot fi purtatoare de
fungi, bacterii sau virusuri. Prin urmare, decontaminarea semintelor este o necesitate. Se presupune ca
semintele cumparate din raioanele specializate sunt deja dezinfectate. Pentru dezinfectia semintelor de
tomate acasa, puteti folosi una din urmatoarele metode:
semintele introduse intr-un saculet de tifon sunt scufundate pentru 20-30 de minute in apa oxigenata
(peroxid de hidrogen 30% diluat cu apa 1:10. Se clatesc semintele cu apa si se pun la zvantat.
semintele sunt inmuiate timp de 60 de minute in solutie 1% de permanganat de potasiu, apoi se
clatesc si se usuca. Din pacate permanganatul de potasiu nu se mai vinde sub forma de comprimate in
farmacii, dar cred ca solutii diluate se mai pot cumpara.
se scufunda semintele pentru 30 de minute in apa la temperatura de 52C. Respectati cu strictete
temperatura apei si pentru a va fi mai usor puteti folosi un termos. Dupa aceste tratamente semintele
vor fi dezinfectate impotriva diferitelor boli bacteriene si criptogame (fungice, produse de ciuperci).

Substratul
Ca substrat pentru semanat puteti folosi un amestec de mranita, pamant de telina si nisip, proportiile
fiind de 50% mranita, 25% pamant de telina si 25% nisip de rau. Dificultatea cu acest amestec consta in
faptul ca este greu de obtinut un substrat dezinfectat, fara larve sau alti agenti patogeni. Daca va
hotarati pentru aceasta varianta, pregatiti amestecul din toamna, altfel veti intampina problema din
cauza zapezii, asa cum am patit eu anul acesta. In comert se gaseste pamant pentru rasaduri imbogatit
cu macroelemente, produs de diverse firme. Este pe baza de turba si trebuie sa aiba ph-ul intre 6,5 si 7.
Eu am folosit un substrat pentru semanat si inmultire denumit Agro pe care l-am cumparat din
Dedeman, pret 11 lei sacul de 20 litri. Aduceti substratul in casa cu cateva zile inainte, pentru a ajunge
la temperatura camerei.

Recipiente
Pentru semanat puteti folosi diverse tavi din plastic sau cutii de lemn si diverse casolete sau ambalaje
reciclate. Nu e nevoie sa dati o groaza de bani pe propagatoare sau minisere. Daca va hotarati sa folositi
ambalaje de inghetata sau prajituri, aveti grija ca acestea sa fie din materiale colorate. Cele transparente
pot fi folosite, dar numai dupa ce le vopsiti pe exterior (cu vopsea lavabila) sau le imbracati intr-un
material colorat (hartie, folie etc). Asta din cauza ca radacinile expuse la lumina isi diminueaza sau
chiar isi pierd functia de absorbtie a apei si elementelor nutritive.
Pe langa asta, in vasele transparente se formeaza alge pe peretii interiori, lucru care iarasi nu este in
regula. Asadar, nici la repicare nu e bine sa folositi pahare de unica folosinta transparente, ci albe.
Indiferent de vasele folosite, primul lucru pe care il veti face va fi sa le gauriti la fund, pentru a asigura
indepartarea excesului de apa. La vasele din plastic folositi un pistol de lipit sau si mai simplu, un cui
inrosit in foc. Apoi dezinfectati tavile (merge si cu clor) si clatiti-le bine.

Semanatul
Hai, la treaba! Luati tava gaurita, dezinfectata, clatita si uscata si umpleti-o cu un strat de pamant de
cel putin 7-8 cm. Tasati usor substratul si udati-l bine cu apa la temperatura camerei. Semintele se pot
imprastia sau se pot semana pe rand, dar asta e deja treaba de chinez batran.
Totusi, daca optati pentru aceasta varianta, cu o sipca (rigla) trasati santuri cam la distanta de 2 cm. In
aceste santuri asezati una cate una semintele, la distanta de 1 cm una de alta. Pare greu dar nu e, dupa

prima mie de seminte ti se da mana Puteti folosi o pensa, dar la fel de bine puteti folosi un
simplu pix pe care il inmuiati din cand in cand in apa. Imprastiati semintele pe masa si cu pixul luati
cate una. O sa fiti surprinsi sa vedeti ca samanta se lipeste si sta pana o asezati la locul ei. Nu uitati sa
muiati pixul in apa, aici e toata smecheria.
Acum mai stropiti o data si semintele, folosind un pulverizator sau o stropitoare cu sita foarte fina,
altfel le veti deranja de la locul lor si e pacat dupa atata munca. Nu uitati sa etichetati randurile si
tavitele. Oricat ati incerca, in lipsa etichetelor, pana la urma tot o sa incurcati tavile. Acoperiti apoi
semintele cu un strat gros de 0,5 1,5 cm de substrat cernut, pe care il presati usor si uniform pentru a
realiza contactul cu semintele. Nu mai udati decat daca substratul este uscat. Acoperiti tava cu o foaie
de sticla sau o introduceti cu totul intr-o punga de plastic sau un sac menajer. Acum nu va mai ramane
decat sa-i gasiti un loc calduros. In aceasta faza lumina nu conteaza, poate fi multa, putina sau deloc,
semintele de rosii fiind indiferente la lumina.
Temperatura
Dupa semanat, semintele de tomate rasar atunci cand temperatura solului este mai mare de 10-12C,
insa optim pentru germinare este ca substratul sa aiba o temperatura de 24-26C. La temperatura
optima si o umiditate de 70% semintele ar trebui sa germineze in 5-7 zile. Temperatura este foarte
importanta, pentru ca la temperaturi scazute semintele germineaza mai greu iar la temperaturi mai mari
plantele rasar mai devreme, dar sunt firave si sensibile la boli. Zilnic trebuie sa aerisiti tavile prin
ridicarea sticlei sau a foliei, altfel pe substrat o sa vedeti cum incep sa se dezvolte mucegaiuri. Dupa
rasarirea plantelor se indeparteaza sticla sau folia de pe tavi. Acum este posibil ca din cauza aerului
uscat cuticula semintei sa se tina inca de frunzulitele cotiledonate sau sa le tina lipite. Stropiti usor
plantele si cojile semintelor vor cadea.
Imediat dupa rasarirea plantelor, temperatura trebuie redusa la 18-20 C ziua si 15-16C pe timpul
noptii, pe o perioada de 2-3 zile, apoi va fi mentinuta in intervalul 20C 22C. Procedand asa, energia
plantei este canalizata pentru dezvoltarea radacinii si se previne alungirea rasadului. Intre zi si noapte
este bine sa existe o diferenta de temperatura de 5C. n condiii normale de ngrijire, primele frunze
adevarate apar cam la 8-12 zile de la rasarire. Boala cea mai des intalnita n aceast etap de
dezvoltare a plantelor este caderea rasadurilor, favorizata de temperatura si umiditate ridicate.

Lumina
Chiar daca rosiile sunt plante termofile, cu cerinte ridicate fata de temperatura, cele mai mari probleme
in obtinerea rasadurilor de calitate apar din imposibilitatea asigurarii cantitatii de lumina care sa duca la
o dezvoltare corecta a rasadurilor. In casa, un astfel de loc poate fi deasupra caloriferului in dreptul unei
ferestre orientate catre sud, sud-est sau sud-vest. Alte orientari sunt de evitat pentru ca, in lipsa luminii
suficiente plantele se vor alungi (etiola). Lumina provine dintr-o singura parte si e normal ca plantutele
sa se incline spre sursa de lumina. Atata timp cat plantele nu sunt etiolate acest lucru nu trebuie sa ne
ingrijoreze si se poate corecta prin simpla rotire a vaselor o data la 2-3 zile. Mai trebuie sa stiti ca intre
lumina si temperatura trebuie sa existe o corelare. Astfel, daca in zilele insorite temperatura poate fi
mai ridicata, in zilele noroase temperatura trebuie scazuta cu 4-5C, la fel ca si noaptea.
Pentru a beneficia de o cat mai mare cantitate de lumina, puteti apela la un truc: asezati in laterala tavii
(in spate, pe partea opusa geamului) cartoane albe sau invelite in folie de aluminiu, din cea folosita in
bucatarie. Veti obtine in acest fel un fel de reflector, care va redirectiona razele soarelui inapoi spre
plante.

Udarea
Udarea se face intotdeauna cu moderatie si cu apa la temperatura camerei. Daca aveti posibilitatea
folositi apa de ploaie sau zapada topita. Apa se adauga in tavita gradat si se completeaza pe masura ce
este absorbita de substrat. Apa nu trebuie sa stagneze in tavita si nu se recomanda nici udarea in ploaie,
cu stropitoarea, in acest fel fiind facilitata aparitia bolilor fungice (produse de mucegaiuri). Folositi apa
de la robinet doar dupa ce ati lasat-o o zi la temperatura camerei, pentru sedimentarea sarurilor si
evaporarea clorului. Udati doar cand substratul este zvantat, la 3 4 zile. Oricum, plantele va vor arata
daca sufera din lipsa apei si e mai periculos sa uzi prea mult decat mai putin. NU uitati de umiditatea
aerului. Daca aerul e prea uscat, asa cum se intampla frecvent in spatiile incalzite cu calorifere, asezati
tavite cu apa sau prosoape ude pe calorifer. Daca umiditatea este prea ridicata, aerisiti camera repede,
fara a supune plantele curentilor reci de aer.
Repicatul
Legat de repicat trebuie sa fac o precizare. Am auzit de multe ori intrebarea: se repica sau nu se repica
rasadurile? Raspunsul e simplu: repicatul reprezinta lucrarea de transplantare provizorie a rasadurilor
din tavitele unde plantele sunt dese. Acest lucru se poate face in aceleasi tavite dar la distante mai mari
sau in recipiente individuale, cu scopul asigurrii spaiului de nutriie corespunztor i a unei cantitati
de lumin mai mari. Asadar, daca ati semanat de prima data in pahare sau alveole, doar cate o samanta,
nu veti repica ci veti lasa plantuta sa se dezvolte in continuare in acelasi loc. Cu cat e paharul sau
ghiveciul mai mare, cu atat e mai bine.
Repicatul are loc cam la 10 zile de la rasarire, mai exact la aparitia primelor frunze adevarate si se face
cu scopul de a stimula dezvoltarea sistemului radicular. Cu o seara inainte de repicare substratul se uda
bine. Plantele se separa cu grija pentru a nu afecta radacinile. Se selecteaza plantele sanatoase, bine
dezvoltate si uniforme ca dimensiune si se replanteaza imediat, pentru ca radacinile sa nu sufere. Cu un
plantator (si aici pixul face minuni) sau cu degetul se face o groapa in substrat si se introduce planta,
presand apoi pamantul in jurul radacinilor. Plantutele se replanteaza putin mai jos decat initial, fara a
ingropa frunzulitele cotiledonate. Pentru repicat se foloseste acelasi substrat ca si la semanat daca este
din comert, sau un amestec format din turba 50%, mranita 25% si pamant de telina 25%, cu adaos de
azot , fosfor si potasiu. Dupa repicat plantele se uda si se umbresc usor, scazand si temperatura, pentru
a preveni ofilirea plantelor.

Calirea rasadurilor
Calirea rasadurilor este un proces foarte important pentru obtinerea de rasaduri de buna calitate si
consta in obisnuirea treptata a rasadului cu noile conditii in care va continua sa creasca din momentul
in care ajunge in gradina. Pentru asta, cu vreo doua saptamani inainte de data plantarii in gradina, este
obligatorie scoaterea rasadurilor afara, pentru perioade scurte la inceput si apoi pentru perioade din ce
in ce mai lungi. Practic, in prima zi veti scoate tavile cu rasaduri afara doar pentru 2 3 ore si intr-un
loc umbrit. Faceti asta intr-o zi in care temperatura este de peste 12C. Incet-incet, expuneti plantele si
la soare, dupa 2-3 zile ajungand la o jumatate de zi de expunere la soare. Incercati sa asezati rasadurile
intr-o pozitie estica, expunandu-le soarelui de dimineata care este mai bland decat cel din miezul zilei.
In tot acest timp aduceti rasadurile inapoi in casa peste noapte. Fiti deasemeni pregatiti sa duceti
rasadurile in casa in orice moment daca temperaturile scad brusc, ninge sau bate vantul. Dupa o
saptamana rasadurile ar trebui sa fie destul de obisnuite pentru a rezista la soare intreaga zi. In ultimele
zile lasati rasadurile afara si peste noapte, eventual protejate cu folie.
Plantarea in gradina
Dupa 55-60 de zile de la semanat plantele ajung la inaltimea de 10-15 cm si au 4-5 frunze bine
dezvoltate. Acesta este momentul cand, in functie si de temperaturile exterioare, plantele pot fi
transplantate in gradina. Acest lucru se face de regula de la jumatatea lunii aprilie, in zonele sudice,
pana la jumatatea lunii mai. Plantarea in gradina este recomandat sa se faca atunci cand luna este in
descrestere iar solul are o temperatura de peste 15C.
Aceasta operatie este indicat sa se faca intr-o zi noroasa sau seara pentru a preveni ofilirea plantelor.
Rosiile se planteaza pe randuri orientate pe directia est-vest la distanta de 35-50 cm intre plante prin
ingroparea tulpinei pana la nivelul primei frunze, deci mai mult decat in alveola sau pahar. Acest lucru
este posibil si recomandat datorita faptului ca rosiile vor dezvolta radacini adventive si pe aceasta
portiune. In cazul in care rasadurile au fost etiolate, pentru a nu ingropa radacina prea adanc puteti face
un mic santulet in care veti planta rosia putin inclinata, lasand afara doar portiunea pe care o doriti.
Rosia este o planta care iubeste soarele direct asa ca ati face bine sa-i gasiti in gradina un loc insorit.
Sunt de evitat pozitiile supuse vanturilor si cele umbrite. La umbra, spatiile internodale sunt mai lungi,
frunzele se dezvolta mai mult insa productia de fructe scade semnificativ. Temperatura minima de
crestere a plantei este de 12-13C iar cea optima este de 20-22C. Temperatura optima pentru inflorire
este de 20C. In functie de conditiile meteo specifice zonei si de soiul folosit, de la transplantare si pana
la culegerea primelor fructe sunt necesare 10-12 saptamani.
Pana atunci insa mai este mult, si eu voi reveni cu fotografii pe masura ce voi avea noutati. Am
semanat pe data de 7 martie, in penultima zi de luna in crestere. Nu ca as fi tinut in mod deosebit, dar
asa s-a nimerit si abia atunci am primit semintele.
Daca aveti nelamuriri, sau dimpotriva aveti de facut completari, nu ezitati sa lasati un comentari

Obtinerea rasadurilor de rosii 2


21 Mar

3 Votes
Au trecut 2 saptamani de la semanat si intre timp plantutele au rasarit si fac ceea ce stiu ele mai bine:
cresc vazand cu ochii, de la o zi la alta. In primul articol am povestit cam totul despre semanat si
conditiile pe care trebuie sa le asiguram pentru ca semintele sa germineze uniform si la timpul potrivit.
Astazi o sa reiau povestea de la momentul semanarii si o sa punctez momentele mai importante din
prima zi si pana astazi, postand si fotografii din fiecare etapa.
Dupa semanat singurul lucru pe care l-am facut a fost ca de cateva ori pe zi sa aerisesc tavile, ridicand
foaia de sticla. Pana la rasarirea plantelor nu a fost nevoie sa ud deloc. Pamantul era umed si chiar a
trebuit de cateva ori sa indepartez si apa condensata pe sticla. Am asigurat temperatura optima pentru
germinare si asta a fost tot, am asteptat sa apara plantele.

Am inscris data pe fotografii tocmai pentru a vedea mai usor diferentele de la o zi la alta. Asadar,
dupa 6 zile primele plantute isi fac aparitia. Temperatura substratului a fost mentinuta la 25 C, si
probabil ca perioada ar fi fost chiar mai scurta daca in una din zile nu as fi avut ceva probleme cu
incalzirea. O observatie trebuie sa fac aici si anume faptul ca soiurile de rosii timpurii rasar mai repede
decat soiurile tardive. In cazul meu, primele care au germinat au fost semintele din soiul Rio grande si
ultimele care au aparut au fost cele din soiul Inima de bou. Diferenta a fost de aproape 2 zile.

Aici se vede foarte clar diferenta, primele randuri fiind Rio grande. Stiti ca am semanat la rand si iata,
chiar se cunosc randurile. Acum, nu ar fi o problema ca unele seminte rasar mai devreme, cand incep sa
rasara plantele indepartezi folia sau placa de sticla, reduci temperatura pentru cateva zile cu vreo 5C si
lasi plantele sa creasca. Insa, daca in aceeasi tava plantezi soiuri diferite (asa cum am facut eu de data
asta, semanand in fiecare tava cate 3 randuri x 3 soiuri) o sa cam ai probleme. Si a trebuit sa fac un
compromis: am mai lasat sticla o zi pentru a rasari si celelalte plante cu riscul ca primele rasarite sa se
alungeasca. Din fericire nu s-a intamplat asa deoarece a fost o zi insorita insa temperatura am mentinut-
o mai scazuta si nici nu am udat.
Asa ca e de tinut minte: NU SEMANAM SOIURI DIFERITE IN ACEEASI TAVA.
Se vede in fotografia de mai sus ca pamantul nu balteste nici dupa ce plantele au rasarit. Pentru ca se
uscase putin la suprafata si pentru a mai elibera plantutele din stransoare, l-am prasit cu un betisor de
inghetata. Acum se vede ca substratul este reavan si momentan plantele nu duc lipsa de apa.

Legat de udare trebuie sa va spun ca am evitat sa ud foarte des. Prefer sa simt plantele ca incep sa se
ofileasca decat sa ma trezesc cu rasadurile la pamant. Cine a patit-o cu caderea rasadurilor stie despre
ce vorbesc. Astfel procedez eu, ud doar cand e nevoie, scufundand tava intr-o alta mai mare, deci udare
de jos in sus. Folie sau sticla nu mai folosesc deloc dupa rasarire si la amiaza, profitand si de vremea
frumoasa am aerisit bine incaperea. Oricum aerul nu era umed, dar de aer curat e oricand nevoie. Grija
doar sa nu fie curenti reci de aer. Legat de caderea rasadurilor, in cazul in care aveti nesansa sa va
confruntati cu aceasta boala primele masuri ar fi: stopati udatul, aerisiti bine, daca aveti folie
indepartati-o si folositi ca tratament Previcur Energy in concentratie de 0,1% (1 ml de solutie dizolvata
in 1 litru de apa). Stopiti atat plantele cat si solul si e posibil sa mai salvati ceva din rasaduri. Din
fericire, eu nu m-am confruntat niciodata cu aceasta boala si am avut ani in care am folosit chiar
pamant de gradina si gunoi de grajd (nesterilizat, nedezinfectat) ca substrat si totusi boala nu a aparut.
De asta cred eu ca declansarea bolii tine de conditiile improprii din (mini)rasadnita si ca de acolo
trebuie sa vina si rezolvarea.

La o saptamana de la rasarit, rasadurile arata cam asa. Se vede diferenta fata de fotografia din urma cu
trei zile.

Vedeti tulpinile? Asa trebuie sa arate, culoarea lor trebuie sa fie roscat- vinetie. Daca e alb-verzuie si
tulpina e alungita inseamna ca plantele nu au destula lumina sau temperatura e prea ridicata si
substratul prea umed. De lumina am avut parte, o mai luau rasadurile intr-o parte dar corectam asta
rasucind periodic tavile. In aceste zile temperatura din camera nu a depasit 22C ziua, iar noaptea a fost
de cam 16C.

O chestie pe care am invatat-o si eu de la cineva este sa va treceti palma peste rasaduri, ca si cum ati
scutura roua de pe iarba. Se pare ca le place asta si le ajuta sa creasca drepte si viguroase. Nu cred ca e
doar autosugestia, mie chiar mi se pare ca functioneaza. Plus ca-mi place sa le simt sub palma si asa
imi dau si seama cat de turgescente sunt, daca sunt molcute si nu opun o minima rezistenta, inseamna
ca au nevoie de apa. Daca nu ati inteles procedeul pot sa detaliez intr-un comentariu.

Nu-i asa ca-s frumusele? Le-am pus in tava rosie ca sa nu fie deocheate.

Da, acolo in mijloc apare deja prima pereche de frunze adevarate. E drept ca asta e una din cele mai
grabite. Oricum maine cred ca la toate o sa se vada asta si cand frunzele vor fi ceva mai dezvoltate
urmeaza repicatul.
Teoretic ar trebui ca repicatul sa-l fac luni, 26 martie. Socoteala este cam asa: din 7 martie, data
semanatului, adaugam 7 zile pana la incoltire si inca 10 12 zile pana la dezvoltarea primei perechi de
frunze si iese 26 martie. Bine, iese 24 martie dar e sfarsit de saptamana si poate vor si ele sa se

odihneasca asa ca probabil luni demaram operatiunea repicat.

Substratul e pregatit, paharele gaurite, apa din zapada topita am, asa ca abia astept. Problema e ca sunt
multe, semintele au germinat nesperat de bine si o sa am nevoie de mult spatiu luminat. Dar improvizez
eu ceva, pana luni am timp sa ma gandesc si la asta.
Repicatul rasadului de rosii
30 Mar

3 Votes

Daca ati ajuns direct la acest articol o sa va rog sa cititi si primul articol, pentru ca acolo am scris mai
pe larg despre toate etapele ce trebuie parcurse si despre factorii care influenteaza obtinerea unor
rasaduri de tomate sanatoase si viguroase, primul si cel mai important pas catre o productie de rosii
acceptabila.
Totusi, stiind ca este posibil ca celalalt articol sa vi se para prea lung si mai stiind ca lumea doreste
servirea rapida a informatiei, o sa repet si aici cateva din lucrurile puctate dincolo. Mai pe larg si mai in
tihna, ca doar nu dau turcii. Si desigur cu fotografii care sa va ajute sa intelegeti mai usor ce inseamna
repicatul (repicarea), mai ales pe cei care sunteti la prima experienta de acest gen.
Ce este repicatul? Pai raspunsul e unul simplu: este operatia prin care rasadul, semanat des in tava,
cutie, sau stiu eu ce alt recipient ati folosit la semanat, este mutat fir cu fir intr-o alveola, pahar, ghiveci
sau cub nutritiv, unicul scop fiind acela de a asigura fiecarei plantute spatiul si substratul necesar pentru
o buna dezvoltare. Pentru ca, daca la semanat a fost mai comod si mai simplu de ingrijit toate semintele
la un loc, acum dupa ce semintele au germinat si plantele au inceput sa creasca, acestea fiind prea dese
au nevoie de mai mult spatiu si de mai multi nutrienti pentru a se dezvolta bine in continuare. Pe langa
asta, in tava plantele incep sa se umbreasca reciproc, cantitatea de lumina ce ajunge la plante fiind tot
mai mica, motiv pentru care rasadul se etioleaza. Sper ca ati inteles cum sta treaba pana aici.
Daca ati semanat direct in ghivece sau in pahare individuale si presupunand ca ati semanat 4 seminte in
loc de una pentru siguranta incoltirii macar a uneia, pastrati planta cea mai dezvoltata si eliminati-le
pe celelalte. In cazul acesta nu se mai impune repicatul, decat daca nu va lasa inima sa aruncati
celelalte 3 plante pe care, da, le puteti repica in alte ghivece sau pahare. Si in cazul in care ati folosit
alveole pentru semanat, am vazut recent niste tavi cu alveole foarte mici, de vreo 2 x 2 cm, trebuie sa
mutati plantele in alveole sau pahare mai mari, altfel nu vor avea nici spatiu, in care sa-si dezvolte
radacinile, nici substante hranitoare suficiente. Si nu cred ca vreti sa obtineti niste rosii-bonsai.
Cand se repica tomatele? Repicatul la tomate se face la aparitia primelor doua frunze adevarate si
acest lucru se intampla de regula cam la 10-12 zile dupa incoltire. In cazul meu, anul acesta, de la
semanat si pana la repicat au trecut fix 20 de zile. Nu va luati dupa data articolului, am repicat
rasadurile acum 4 zile, adica pe 26 martie.
Cum se face repicatul? Cu grija si atentie. Stiu, s-ar putea sa para ironie dar nu este. Chiar e nevoie de
multa grija in manipularea plantelor atat de firave fara a le vatama si de atentie la toate detaliile,
incepand de la substratul folosit, la ghivece, pahare si pana la asigurarea conditiilor dupa repicare. Cu o
zi-doua inainte de a incepe repicatul, aduceti substratul in casa pentru a ajunge la temperatura camerei.
Cu o seara inainte de repicat udati bine rasadurile. Paharele si alveolele trebuie gaurite pentru a asigura
scurgerea apei in exces, plus ca poate veti dori sa le udati in tava si atunci trebuie sa ajunga si apa pe
undeva in pahar. Eu am folosit pahare de unica folosinta albe, de 200 ml si pahare recuperate de la
iaurturi. Am mai spus-o si o repet: nu folositi recipiente transparente, radacinile au nevoie de intuneric
pentru a se dezvolta si chiar daca in prima faza ele vor fi in centrul paharului, in timp ar trebui sa umple
substratul si inevitabil vor da de lumina si nu o sa le prea placa.

Ca substrat puteti opta intre substrat pentru rasaduri din comert sau puteti prepara un substrat acasa.
Pentru cei ce stau la casa e mai usor, asta in cazul in care au si ingredientele prin curte sau au de unde le
procura. Pentru tomate, dar si pentru conopida si varza un amestec bun pentru repicat este format din:
turba rosie 50%, mranita 25% si pamant de telina 25% sau daca nu va place in procente folositi 2
masuri (sa zicem 2 galeti) de turba, 1 masura de mranita si una de pamant de telina. Din turba scoateti
betele si alte bucati mai mari iar celelalte le cerneti si apoi le amestecati bine intre ele. Pastrati-le in sac
inchis, altfel amestecul se va usca. Aici apare, insa, o problema. Acest substrat produs acasa ar trebui
dezinfectat ori termic ori chimic, impotriva bolilor criptogamice. Termic nu stiu cum se face iar chimic
nu ma prea intereseaza, decat daca e vorba de solutii deloc sau foarte putin toxice. Asa ca prefer
substratul cumparat, am mai spus ca am folosit Agro si daca nu am avut probleme cu el pana in aceasta
faza sper sa nu am nici in continuare. Dar in anii trecuti am folosit substrat facut de mine si fara sa-l
dezinfectez in vreun fel, tot nu am avut probleme. Ma rog, poate e si chestie de noroc, desi tind sa cred
ca tine mai mult de factorii de mediu si de respectarea cerintelor rasadurilor decat de sansa.
Trecem la treaba? Umpleti paharele cu substrat si faceti o gaura in mijloc. Pentru asta, cel mai bun
instrument este degetul aratator. Cu o lopatica improvizata dintr-un bat de inghetata, o coada de tacam,
sau ce va mai vine la indemana, scoateti doar cate o planta, cu grija pentru a deteriora cat mai putin
radacinile. Ideal ar fi sa nu le rupeti deloc. Pozitionati planta in gaura din pahar, ingropand-o pana
aprope de frunzele cotiledonale si in asa fel incat varful plantei sa depaseasca marginea paharului. Apoi
presati pamantul in jurul plantei si udati-o imediat, altfel o sa fiti surprinsi cat de repede se ofileste.
Asta e varianta in cazul in care radacinile sunt mai firave.
Daca aveti sansa ca radacinile sa fie bine dezvoltate o sa constatati ca nu e tocmai usor sa le introduci
in gaura din pahar fara a le chinui. Asa ca, puneti putin pamant in fundul paharului si tasati-l usor. Cat
pamant, o sa calculati voi in functie de inaltimea plantei. Asezati planta in pahar, completati cu pamant
de jur imprejur, tasati pamantul in jurul plantei si udati imediat. Nu scaldati plantele in apa, dar nici nu
le lasati sa se ofileasca.

Paharele cu rasadurile repicate le asezati in lumina dar nu in bataia soarelui, cel putin nu imediat dupa
repicare cand plantele sufera totusi de pe urma acestei operatii. Daca e prea cald puteti reduce si
temperatura pentru ca plantele sa nu se ofileasca. Incepand de a doua zi dati-le din nou la lumina
puternica si temperatura de 22C.

Astazi, la 4 zile de la repicat, se pare ca plantele au trecut cu bine peste socul repicarii. Din pacate de 3
zile la Iasi nu a mai aparut soarele ceea ce e o mare problema pentru mine. In aceste conditii am redus
temperatura, insa rasadurile merg mai greu. In plus, apucasem sa le ud cam mult in ideea ca va fi cald si
soare si apa se va evapora in cateva zile, dar nu a fost asa. Sper sa nu apara probleme. Pana una-alta
rasadurile, zic eu ca arata bine.
Asta e tot, deocamdata. Spor la treaba si succes!

asaduri de tomate dupa repicare


09 Apr

2 Votes
Prea multe nu am sa va spun, pentru ca nu se intampla nimic deosebit. A, daca te uiti la fotografii se
vede ca rasadurile cresc, dar privindu-le zilnic nu prea iti dai seama de asta. Important este ca
rasadurile sunt sanatoase si cu toata vremea neprielnica ma refer aici la faptul ca au fost multe zile
mohorate- arata bine si sunt viguroase. O sa vedeti intr-o fotografie ca nu-s nici cat o bricheta de inalte
si deja a aparut a doua pereche de frunze, distanta internodala fiind foarte mica. Saptamana trecuta, cat
a fost mai cald, au stat afara descoperite. Ieri le-am mutat din nou in interior, nu prea au lumina dar sper
sa treaca cu bine si peste aceste zile reci. De notat ar mai fi faptul ca procentul de prindere dupa
repicare a fost de 100%, nu am pierdut nici macar un fir. Exista insa diferente intre soiuri, unele sunt
mai inalte, altele ceva mai scunde si mai vad diferente si intre plantele din paharele de iaurt si cele de
unica folosinta. Primele, au mai mult substrat si sunt vizibil mai mari ceea ce ma face ca pe viitor sa
renunt la paharele de unica folosinta. Asa ca, pana in sezonul urmator, o sa-mi gasesc o noua ocupatie:
recuperator de ambalaje de iaurt.
Ca sa nu uit, si ca sa va faceti si voi o idee, rasadurile au 1 luna de la semanare (6-7 martie) si doua
saptamani de la repicare (26 martie).

Aproape totul despre rosii


Eeee, am glumit, cine nu ar dori sa stie totul despre rosii :)))))
M-am gandit sa adun asa, un pumn de date, de sfaturi, de tucuri, din ce stiu eu, din ce stiti si voi si sa
facem o poveste a rosiei.

A fost odata, o samanta de rosie, fie ea rosie sau galbena, verde sau neagra, ea oricum a fost sadita cu
drag in pamant si la inceput s-a alungit, apoi am invatat sa o punem la lumina cea mai buna sa isi
dezvolte tulpina, iar cand a venit caldura, am transplantat-o in solar sau gradina, fiecare unde am dorit.
Pana aici cred ca a fost perioada ei cea mai frumoasa :))
Deabia de acum incolo incep necazurile ei, si nu sunt putine deloc.
Citind si discutand cu alti gradinari si daca stau bine si analizez, cele mai multe comentarii sunt la
cultivarea rosiilor, am acumulat mai multe informatii, dar am si multe intrebari, la care tot mai astept
raspunsuri.
Sa o luam cu plantarea si in groapa de plantare putem pune:
un pumn de mranita sau de compost, dar, daca avem ocazia este bine sa il cernem. Aici putem depista
prima data daunatorii cei mai de temult si anume coropisnitele, care stim ca se dezvolta in mormanele
de gunoi de grajd sau compost.
coji de oua pisate, cantitatea ideala ar fii de la 3-4 oua, pisate cat putem de bine ca sa se descompuna
mai usor, coji ce au rolul in preintampinarea caderii florilor din cauza lipsei de calciu
un praf de cenusa, cat a lua intre trei degete, pentru ca punand mai mult ardem cu siguranta planta,
stiu de la cei patiti :))), ma refer la cenusa din lemne si nu de carbune si aceasta aduce un supliment de
potasiu si inca multe alte lucruri bune care le face.
urzica tocata, fie fiarta, fie cruda, oricum este buna si acesta aduce un plus de azot si intareste planta.
fulgi de banane uscate, tot pentru potasiu
capatana de peste pentru fosfor si alte elemente.
Ce am scris mai sus nu este musai puse toate, ci fiecare ce are
Cu acestea la radacina, rosia incepe sa creasca mare.
Daca scapa de coropisnite:(, ele incep sa se dezvolte si sa infloreasca.
Pentru coropisnite, va scriu 2 remedii simpatice primite de la un cititor si anume:
In borcanul ingropat la nivelul solului pune putina bere mai acrisoara le atrage, iar alta metoda:in
gaurile din pamant facute de aceste animalute pune mici bilute din faina apa si bicarbonat le
mananca cu pofta apoi ies la suprafata si le gasesti cu burta in sus!Eu adaug ca, proportia intre
faina si bicarbonat este jumate/ jumate, iar solutia aceasta este valabila si pentru viermii verzi ai
verzei.
Alta metoda de vanat este aprinderea unui neon in apropierea gradinii, undeva pe un loc plan de piatra,
ciment ceva.., unde seara se aduna ele, fiind atrase de acea lumina de neon si pot fi prinse.
Pentru intarirea plantei se recomanda a se uda, chiar si pulveriza :
ceai de coada calului( parul porcului), acesta intareste membrana tulpinii cu un aport de siliciu pe
care aceasta planta il contine.Membrana fiind intarita, bolile micotice nu ajung asa usor sa treaca in
planta.
solutia de aspirina, 1 jumatate pastila la 2 litri de apa, sau chiar mai bine ceai de compost, daca se
poate si pulverizarea se face foliar si saptamanal.

In asteptarea craitelor rasarite spontan in solar


Plantele companion pentru rosii sunt:
craitele care alunga nematoziide la radacina
galbenelele care alunga prin mirosul lor anumite insecte rele
busuiocul, printr-un fel de vraja, da aroma fructelor
condurasii care pot constitui capcane, acestea atragand afidele catre ei si din experienta mea, chiar si
florile de la guliile lasate special din toamna, care sunt galbene pot constiui astfel de capcane.
ceapa si usturoiul pot respinge afidele

Fertilizatorii cei mai prietenosi sunt:


mranita care are in principal azot
compostul care are de toate :))
gainatul de pasare care are mai mult azot
urzica pentru azot
tataneasa pentru potasiu
cenusa pentru potasiu
zatul de cafea pentru azot, si un pic de magneziu si potasiu si are un efect de a da o usoara acidifiere a
solului, iar rosiile prefera un Ph usor acid, 6,5- 6,8.
coaja pisata de oua, care are o mare importanta si am simtit-o pe propria productie de rosii, din anii
trecuri, aceasta aducand un aport grozav de calciu. Acest element, pentru cine nu stie, preintampina
caderea florilor, fiind una dintre cauze, dar nu singura.
Ingrijiri speciale
palisarea care se face in solar pe sfoara, iar in gradina cu ajutorul aracilor si a spalierelor facute din
lemn si sarma sau sfoara.
copilirea care este, dupa mine, obligatorie in solar si optional in gradina. Un sfat totusi as mai putea
adauga, lastarul sa nu il rupeti de tot, ci cu un centimetru deasupra de suptioara, pentru a micsora rana
produsa si posibilitatea agentilor rai de a se cuibari atat de aproape de tulpina. Cu timpul restul de lastar
se usuca si pica singur, si locul se vindeca de la sine.

defolierea, care este necesara, in primul rand in solar, pentru aeririrea atenta a rosiilor, si in gradina,
si pentru un fel de igienizarea a partii de jos a tomatelor, prevenind astfel mentinerea umezelii pe
frunzele bazale, dar si pentru a ajuta planta sa isi canalizeze hrana catre dezvoltarea fructelor nu a
frunzelor. Detalii aici

fertilizarea saptamanala sau la doua saptamani cu una dintre solutiile mai sus mentionate, la
indemana pentru noi, nu cu toate odata
Odata cu ruperea rosiilor coapte, se face si defolierea pana la urmatorul etaj de fructe.
:)) De urat as mai ura, dar nu mai imi aduc aminte ce as mai putea adauga.dar daca imi mai spuneti
voi alte sfaturi sau trucuri, le voi trece cu drag :))
Acum, ce ma nemultumeste este faptul ca in solar rosia se comporta altfel decat in gradina, si
anume, primul etaj floral este sus de tot si spatiile dintre etaje sunt mult mai mari si nu stiu ce as
putea sa fac sa schimb acest lucru, motiv pentru care cer un sfat de la cine stie :))
Gradinariti cu dragoste!
Defolierea la tomate face parte din lucrarile de ingrijire . Ea are ca scop indepartarea frunzelor de la
baza plantei .
Motive pentru care se face:
pentru ca vrem sa avem rosii mari si nu frunze
frunzele ingalbenite si imbatranite, care impiedica aerisirea plantelor, facandu-le mai sensibile la boli
frunzele imbatranite de la baza nu mai sintetizeaza si consuma hrana degeaba.
Cand se face
primele frunze ingalbenite se rup dupa ce se plateaza rasadul
urmatoarele se rup inainte de parguirea fructelor

se continua sa se rupa frunzele si dupa fiecare etaj de rosii cules, pana la urmatorul.

nu se elimina mai mult de 3 frunze pe saptamana ( de la aceeasi planta, nu ca numar, ha, ha, ha)
Mai vorbim.
Gradinariti cu dragoste!

Cateva informatii generale despre rosii


Tomatele (Lycopersicon esculentum ) Fam. Solanaceae ( plante legumicole solano-fructoase)

Specia Lycopersicon are 2 subspecii : specii cu crestere determinata si soiuri cu crestere nedeterminata.
Soiuri cu crestere determinata se seamana direct in camp, pe suprafete mari si presupun o buna
mecanizare cu masini de precizie. Recolta este destinata , in general, industrializarii.
Soiuri cu crestere nedeterminata planta creste ca o liana si are nevoie de sustinere ( araci sau
spalier ). Sunt cel mai des folosite in cultura in sere, in solarii si in mici gradini.
Din familia Solanaceae mai fac parte ardeii, vinetele , cartofii si pplul.
Atentie! Cand faceti asolamentul (rotatia culturii ) sa tineti cont ca pe aceeasi parcela plantele din
aceeasi familie nu pot reveni decat peste 3-4 ani. Monocultura duce la scaderi de productie si un teren
infestat cu boli si daunatori.
Originea tomatelor este in America Centrala si de Sud iar in Europa au fost aduse de conchistadorii
spanioli.
In tara noastra tomatele se comporta ca plante anuale desi, in zona de origine ele sunt plante perene.
Tomatele cresc si fructifica normal in conditii de mediu asemanatoare cu cele din zona de origine.

Cateva caracteristici ale rosiilor


Sunt plante termofile (iubesc caldura). Temperatura minima de germinare a semintelor este de
10 C ( functie de soi ) , temperatura optima este de 24 C.
Lumina joaca un rol important in cresterea si fructificarea tomatelor. Lipsa luminii duce la grave
tulburari de metabolism plantelor.
Tomatele au pretentii moderate fata de umiditate. In cazul tomatelor cultivate prin rasad,
datorita sistemului radicular superficial , plantele au nevoie de irigare.
Regimul de nutritie este unul foarte complex si se tine seama de soi/ hibrid, faza de vegetatie,
sistem de cultura, etc. Reactioneaza favorabil la fertilizarea cu gunoi de grajd. Nu depasiti doza
de 40t/ha.!
Solurile recomandate pentru cultura tomatelor sunt cele mijlocii. Terenurile usoare (nisipoase )
sunt recomandate culturii timpurii cu conditia sa se asigure elementele minerale si irigarea
culturii. Solurile trebuie sa fie afanate, bogate in humus si substante nutritive, sa fie bine
lucrate , sa aiba o buna permeabilitate pentru aer si apa. In acest sens se aleg terenuri plane , cu
expozitie sudica , sud-vestica, cu posibilitatea de irigare, neinfestate cu boli si daunatori, lipsite
de buruieni si un pH = 6 6,5.
In cultura se gasesc numeroase soiuri si hibrizi. La noi in tara sunt omologate peste 40 de soiuri iar in
lume se cunosc peste 500 de soiuri.
Toate aceste soiri sunt clasificate in diverse moduri functie de conditiile geografice ( grupa sud-
americana si grupa vest-europeana ), de tipul de cultura ( cultura in camp, sere, solarii, tunele ,
rasadnite ), perioada de vegetatie , tipul de consum (consum in stare proaspata, industrializare ).

Soiuri de rosii dupa dupa perioada de vegetatie :


soiuri timpurii ( 95 120 zile )
soiuri semi- tarzii ( 120 130 zile )
soiuri tarzii ( peste 130 zile ) cel mai des utilizate in tara noastra.
Tinand cont de criteriile de mai sus va sugerez sa va alegeti cu atentie semintele , daca va produceti
singuri rasadul si nu ezitati sa cereti sfatul specialistului in acest sens!
Hibrizii F1 sunt, in general , destinati culturii in spatii protejate ( sere , solarii, etc.) .
Sortimentul este in continua schimbare si anual apar soiuri si hibrizi cu caracteristici superioare.

Cand si cum se cultiva rosiile timpurii


Plante bune premergatoare culturii de tomate sunt: fasolea , mazarea, bulboasele, cucurbitaceele,
radacinoasele, lucerna.

Pregatirea terenului
Incepe din toamna, dupa desfiintarea culturii anterioare si consta intr-o mobilizare a solului cu cazmaua
in vederea nivelarii.
Exista si varianta mecanizata , mai eficienta si mai rapida , utilizand motosape. Exista acum masinute
( Suzuki sic! ) care executa 4 operatii la o singura trecere a masinii , inclusiv modelarea solului in
brazde inaltate.
Se aplica 30 t/ ha ( 30 kg / 10 m ) de gunoi de grajd nefermentat, 250 300 kg / ha superfosfat si 100
-150 kg / ha sulfat de potasiu.
Ingrasamintele le gasiti la orice magazin fitosanitar

Cum se calculeza cantitatile de fertilizant pentru rosii


Calculati cantitatile de fertilizant necesare pentru suprafetele d-vs. prin regula de 3 simpla.
Exemplu:
daca ptr. 10.000 m ( 1 ha ) sunt necesare 250 kg superfosfat
ptr. 10 m sunte necesare X kg superfosfat
X = (250 x 10 ) : 10.000 = 0,250 kg superfosfat / 10 m
Ingrasamintele vor fi incorporate in sol la adancimea de 28 30 cm cu cazmaua.
Primavara , cand terenul s-a zvantat, se intretine solul cu sapa sau cu un cultivator si se mai
administreaza 150 kg / ha azotat de amoniu, 150 kg / ha superfosfat si 75 kg / ha sulfat de potasiu.
Pe terenurile imburuienate se poate face o erbicidare cu un erbicid sistemic , la alegere si care se
gaseste in magazinele fitosanitare.
Pentru a cruta solul de atatea chimicale, va sugerez, mai ales pe suprafete mici, utilizarea agrotextilului
material textil ce se gaseste la metraj in magazinele de tip Brico la sectiunea gradinarit . Acest
material se intainde pe suprafata ce urmeaza sa fie cultivata, se fixeaza cu agrafe (facute din sarma ) in
sol si cu caterul se fac incizii in forma de X la distantele unde urmeaza sa se planteze rasadurile. Acest
material are proprietatea ca absoarbe foarte usor razele soarelui, pastreaza umiditatea din sol si inabusa
buruienile distrugandu-le iar lucrarile de erbicidat si plivit dispar.
Inainte de intinderea agrotextilului e bine sa modelati solul in straturi inaltate cu latimea la coronament
de 104 cm.

Plantarea rasadurilor in camp


Se face cand pericolul brumelor tarzii a trecut iar temperatura se stabilizeaza la 10 12 C adica in
jurul datei de 15 25 aprilie in sudul tarii si 1 10 mai in zonele mai nordice.
Pe stratul inaltat de 104 cm se planteaza 2 randuri distantate la 60, 70, 80 cm iar intre plante pe rand
distanta este de 25, 30 sau 40 cm realizand o densitate de plantare de 40.000 50.000 plante / ha ( 40
plante / 10 m ). Distantele de plantare se aleg in functie de soi/ hibrid dar si de densitatea de plantare
care se doreste. Daca zona de cultura nu beneficiaza de lumina corespunzatoare , alegeti distante de
plantare mai mari.
Plantarea se face manual cu lingura de plantat / plantator iar adancimea de plantare este pana la prima
frunza adevarata.
Dupa plantare , fiecare planta se uda cu 1 2 l apa / planta pe suprafete mici sau pe rigole cu norme
de udare de 150 200 m / ha pe suprafete mari.

Lucrari de intretinere la cultura de rosii


Lucrarile din timpul vegetatiei se impart in : lucrari cu caracter general si lucrari cu caracter special

Lucrari cu caracter general


La 3-5 zile de la plantare se verifica cultura si se completeaza golurile ( daca este cazul ) cu rasad din
acelasi soi si aceeasi varsta cu cel folosit la infiintarea culturii.
Afanarea solului se realizeaza prin 3 4 prasile cu sapa. Scopul acestei lucrari este de a combate
buruienile si spargerea crustei care se formeaza de regula, dupa udare.
Daca s-a folosit agrotextil, aceaste lucrari nu mai sunt necesare.
Udarile se fac astfel : prima udare se face la plantarea rasadului , a doua se face la 4 -5 zile de la
plantare , apoi dupa aparitia primelor 2 inflorescente si regulat la intervale de 8 10 zile.
Norma de udare este de 200 400 m / ha . Udarile sunt mai frecvente in faza de formare si crestere a
fructelor.
Udarea se face dimineata in intervalul orar 6 8 sau seara dupa ora 18 19.
Ferilizarea rosiilor in faza de vegetatie se face :
imediat dupa aparitia primelor fructe cu cantititatea:
50 kg / ha azotat de amniu
50 kg / ha sulfat de potasiu

la 15 20 zile dupa prima fertilizare cu cantititatea:

120 kg / ha azotat de amoniu


100 kg / ha superfosfat
75 kg / ha azotat de potasiu

Combaterea bolilor si daunatorilor la culturile de rosii


Bolile tomatelor
Cele mai frecvente boli la tomate sunt :
mana, patarea frunzelor, basicarea fructelor, septorioza, antracnoza si patarea bruna
Substantele pentru combaterea bolilor le gasiti in fitofarmacii si e bine sa cereti ajutorul angajatului
descriind simptomele bolii. Exista o sumedenie de substante cu care se poate trata , important este sa
respectati doza optima , perioada de tratament si mai ales sa alternati produsele utilizate pentru a nu
crea rezistenta patogenului la aceeasi substanta activa utilizata.
Exemple de produse : Dithane M 45 WP 0,2 %, Topsin M70 WP 0,5 % , Turdacupral 50 PU 0,4 %,
etc.

Daunatori la tomate
Principalii daunatori pentru cultura de rosii sunt:
Paduchele solanaceelor ( Macrosipha euphorbiae ) , gandacul din Colorado ( Leptinotarsa
decemlineata ) , omida fructelor ( Helicoverpa armigera )
Dintre produsele pentru tratament amintim : Sinoratox 35 CE 0,15 % ; Omite 57 EC 0,1 % ; Actellic 50
Ec 0,15 %
Atentie! Cititi indicatiile de pe flacon si preparati solutia conform prospectului , a numarului de plante
sau a suprafetei. La aplicarea tratamentului utilizati echipament de protectie : ochelari de protectie,
masca, pelerina de ploaie cu gluga, manusi din cauciuc.! Dupa fiecare tratament spalati bine
vermorelul! Pastrati produsele fitosanitare in ambalajele originale in loc uscat si racoros, sub cheie!
Incercati sa utilizati produse prietenoase cu mediul si nu uitati sa va spalati pe maini!

Lucrari cu caracter special


Lucrarile de ingrijire cu caracter special sunt cele de dirijare a cresterilor si fructificarii :
Copilitul ( indepartarea lastarilor formati la subsuoara frunzelor ) se face radical lasandu-se doar
tulpina principala.
Crnitul tulpinii ( indepartarea varfului de crestere ). Se face dupa 3 4 inflorescente , la 2 frunze
deasupra ultimei inflorescente.
Sustinerea plantelor se face pe araci sau pe spalier cu sarma.
Recoltarea se face esalonat dupa data de 15 20 iunie.
La desfiintarea culturii, daca plantele nu au fost atacate de boli si daunatori, resturile vegetale se toaca
si se incorporeaza in sol ca ingrasaminte verzi. Aveti , astfel, posibilitatea sa aveti un sol bogat in
nutrienti naturali.
Autor : Diana Chetreanu
Inginer horticulto

10 pasi esentiali pentru a va produce singuri


rasadurile
By stoicescu cristian on in Cultura Plantelor
844
APRECIERI
Distribuie pe Facebook, sa vada si altii
Rsad = planta legumicola/ floricola tanara, la inceputul vegetatiei obtinuta in conditii organizatorice
si tehnice speciale si care prin transplantare este utilizata fie la infiintarea unor culturi, fie la
amenajarea rabatelor florale, amenajari peisagere sau producere de flori la ghiveci.
Cuprins [arata cuprinsul]

1. Pregatirea spatiilor unde veti produce rasadurile


Puteti utiliza spatiul din balcon (daca este inchis si are o expozitie sudica sau vestica), camere incalzite
si bine luminate, dar se pot utiliza si mici adaposturi acoperite cu materiale plastice, rasadnite, solarii
sau sere.

2. Dezinfectarea este importanta


Dezinfectarea cu substante specifice a uneltelor, ghivecelor, terinelor, etc. si completarea inventarului
de ,mijloace tehnice. Spalati bine cu apa si Domestos sau Formalina toate uneltele ce vor fi folosite la
producerea rasadurilor. La fel se procedeaza si cu terinele sau ghivecele daca acestea au mai fost
utilizate inainte. Se pot transmite boli viitoarelor plantute.

3. Alegeti cu atentie semintele


Semintele utilizate la producerea rasadurilor trebuie alese cu grija deoarece de calitatea lor depinde
obtinerea unor rasaduri viguroase si de calitate. Inainte de a va procura semintele, informati-va cu
privire la alegerea soiului sau hibridului. Verificati pe ambalajele semintelor indicii de calitate a
acestora: termen de garantie, tratamente aplicate pentru dezinfectie, etc. Este recomandat sa utilizati
seminte care sunt in termen de garantie la data semanatului, altfel facultatea germinativa scade sau
exista riscul unei rasariri necorespunzatoare sau chiar compromiterea acesteia.
Mare atentie atunci cand utilizati seminte produse in gradina proprie in anii precedenti. Exista riscul ca
procentul de puritate al semintelor sa fie unul scazut, ceea ce conduce la scaderea valorii biologice a
soiului sau la segregare si obtinerea unor culturi neuniforme!

4. Pregatiti semintele
Inaintea semanatului semintele se pregatesc printr-o serie de operatii (incoltire fortata, calire,
stratificare, dezinfectie) care au drept scop o rasarire mai rapida si mai uniforma, stimularea cresterii
rasadurilor si prevenirea transmiterii de boli. Dezinfectia este obligatorie chiar daca pe ambalaj nu este
specificat acest lucru. Fac exceptie semintele drajate (acele seminte care sunt , imbracate in
amestecuri organo minerale la care se adauga insecto fungicide si substante stimulatoare ) si cele
sub forma de banda de hartie.

5. Substratul nutritiv
Substratul nutritiv joaca un rol foarte important in reusita obtinerii unor rasaduri de buna calitate, de
aceea este necesar sa intruneasca urmatoarele caracteristici: sa aiba o structura corespunzatoare pentru
a asigura schimbul de gaze cu atmosfera, sa fie afanat, sa aiba porozitate mare ( 75% ), permeabilitate,
cu o capacitate mare de retinere a apei, bogat in elemente nutritive, un pH corespunzator cerintelor
speciei la care se produce rasadul si o capacitate de tamponare ridicata pentru a mentine valoarea pH-
ului.
Astfel de substraturi se obtin prin amestecarea mai multor componente de natura organica si anorgnica
cum sunt: turba neagra si rosie, mranita, pamantul de telina sau de gradina, nisip sau perlit(vezi
articolul Retete de amestecuri nutritive pentru producerea de rasad si semanat ).
Cel mai simplu este sa-l cumparati gata preparat de la magazinele de specialitate.
In cazul in care optati pentru prepararea amestecului, nu uitati sa faceti din timp opertiunea si sa
dezinfectati substratul rezultat.
Dupa dezinfectie, timpul de pauza este de 10 30 de zile functie de substanta folosita.
Exemplu:
Dazomet 90 G 200 g/m
Formalina 2l/ m
Previcur 300g/ m
Sulfat de cupru 3%
Pentru o mai buna dezinfectie, amestecul se intinde in strat uniform de 25 30 cm grosime iar dupa
aplicarea tratamentului se inveleste cu o folie din polietilena sau prelata timp de 3 zile.
Dupa dezvelire, substratul se lopateaza pentru a inlatura vaporii de pesticide.

6. Semanatul
Semanatul se efectueaza in diferite moduri: in palete alveolare, diferite tipuri de ghivece, ladite din
lemn, terine din teracota, in strat de amestec nutritiv, etc.
Indiferent de metoda aleasa aveti grija sa calculati volumul de pamant necesar functie de numarul de
rasaduri pe care vreti sa-l obtineti.
Semanatul in ladite / terine se face prin imprastiere sau in randuri distantate la 3 4 cm.
Semanatul direct in cuburi nutritive, ghivece, pastile Jiffy prezinta avantajul eliminarii repicatului dar
are dezavantajul ca ocupa o suprafata mai mare.
Pont: Semanatul direct in cuburi/ghivece este obligatoriu la specii sensibile la repicat si transplantat
cum sunt castravetii, dovleceii, pepenii galbeni. Acestia se planteaza la locul definitiv cu tot cu balot
(cubul de pamant in care a fost produs ).

7. Repicatul
Repicat = lucrare de transplantare provizorie a plantelor mici din semanatura deasa la distante mai
mari.
Prin acest procedeu se mareste spatiul de nutritie al plantelor la o suprafata de 5 13 ori mai mare
decat cea initiala.
Se asigura desimea optima cresterii normale a plantelor prin crearea unor conditii mai bune de lumina,
aer, hrana si apa.
Momentul repicrii difera de la specie la specie.
Exemplu: La tomate, ardei, vinete se repica cand frunzele cotiledonale au pozitie orizontala si au aparut
primele frunze adevarate.
Varza, prazul, telina, salata se repica la 3-4 frunze adevarate.
Adancimea de repicat difera functie de particularitatile biologice ale plantelor.
Plantele care au proprietatea de a forma radcini adventive pe portiune de tulpina ingrosata in sol
(tomate, varza, conopida, castraveti ) se repica pana sub primele frunze, in timp ce ardeii si vinetele se
repica doar cu 1 1,5 cm fata de adancimea din semanatura. Celelalte se repica la aceeasi adancime.

8. Lucrarile de ingrijire
Lucrarile de ingrijire aplicate rasadurilor incep imediat dupa semanat si dureaza pana la plantarea la
locul definitiv. Acestea constau in dirijarea factorilor de vegetatie: lumina, temperatura, umiditate,
nutritie, combatere fitosanitara.
Dirijarea luminii: daca rasadurile se produc in perioada februarie mai, se asigura conditii optime de
lumina prin asezarea rasadurilor la o expunere cat mai mare de lumina. Orientarea rasadnitelor usor
inclinate spre sud, sere/solarii la care se curata sticla/folia din polietilena de praf.
Repicatul plantelor atunci cand acestea au tendinta sa se autoumbreasca.
Daca producerea rasadurilor se face in perioada mai- iunie, este necesara umbrirea rasadurilor pentru a
reduce excesul de lumina care poate produce arsuri tinerelor plante iar temperaturile ridicate conduc la
alungirea rasadurilor si chiar ofilirea acestora.
Umbrirea se face cu acoperirea ferestrelor/ foliei/ geamului rasadnitei cu rogojini, paie, storuri sau alte
materiale care sa permita luminii difuze sa patrunda la plante.
Temperatura se dirijeaza functie de specie si de faza de vegetatie si se coreleaza cu intensitatea luminii.
Fiecare planta are nevoie de temperatura optima specifica pentru a rasari uniform intr-un timp cat mai
scurt.
De regula, pana la rasarire se asigura o temperatura de 22 24 C. Dupa ce plantele au rasarit, timp de
o saptamana se scade temperatura la 12 14 C, exceptie fac plantele sensibile si care au nevoie de
temperaturi mari(castraveti, pepeni galbeni, dovlecei ) de 20 22C.
Dupa repicat se asigura un minim de 18 C.
Umiditatea atmosferica trebuie tinuta sub control astfel incat sa nu favorizeze aparitia bolilor
criptogamice.
Udarea rasadurilor cand sunt mici iar timpul este friguros, se face rar si cu putina apa pulverizata foarte
fin.
Pont: Apa trebuie sa fie la temperatura ambientului pentru a nu raci substratul si a produce stres
plantutelor.
Pe masura ce vremea se incalzeste, udarile se fac mai des si cu cantitati mai mari de apa care sa
patrunda adanc si sa umezeasca substratul de pamant pe toata grosimea.
Asigurarea regimului de nutritie se face prin dozarea componentelor in amestecul de pamant si prin
fertilizari suplimentare faziale cu ingrasaminte chimice sau organice.
Se fac 12 fertilizari, prima la 6-7 zile dupa repicat si a doua la 12 zile dupa prima.
Se utilizeaza ingrasaminte complexe sub forma de solutii cu concentrati de 0,3 1 % cu mare atentie.
Distribuirea se face printre randurile de plante urmata de o stropire cu apa pentru a spala picturile de
fertilizant cazute pe frunze.
Ca ingrasaminte organice se utilizeaza must de gunoi, gunoi de pasari sau alte preparate bio existente
pe piata, ex. Cropmax.
Must de gunoi 10 20 g / l apa
Gunoi de pasari 5 7 g / l apa
Combaterea bolilor, mai ales cele criptogamice aparute din cauza umiditatii crescute se face cu solutii
de concentratie 0,15 % la un interval de 6 7 zile.
Ca produse se utilizeaza: Folpan, Captadin, Previcur, etc.

9. Aerisirea rasadurilor
Aerisirile se executa zilnic cu scopul de a improspata aerul si de a elimina excesul de CO2 rezultat
noaptea in timpul procesului de respiratie al plantelor. Prin aerisiri se regleaza regimul de temperatura
si umiditate din aceste spatii.

10. Calirea rasadurilor


Calirea rasadurilor se face la cele produse pentru culturi timpurii cand in camp vor intalni conditii total
diferite fata de cele in care au crescut.
Rasadurile necalite si plantate in camp, se vor prinde mai greu sau deloc.
Lucrarea incepe cu 6 7 zile inainte de plantare si consta in reducerea treptata a udarilor, intreruperea
fertilizarilor si cresterea numarului de aerisiri.
Aerisirile se vor face, la inceput, numai pe timpul zilei, ca spre sfarsitul perioadei de calire, rasadurile
sa ramana descoperite permanent.
Daca ati respectat toate conditiile necesare, este imposibil sa nu va bucurati de rasaduri de calitate
superioara.

Vezi restul cartilor


Autor: Diana Chetreanu
Inginer horticol

Producerea Rasadurilor: Combaterea daunatorilor si agentilor


patogeni
Categorie: Rasaduri
16 Februarie 2017

Pentru a produce rasaduri sanatoase si de calitate,


legumicultorii trebuie sa fie atenti la desinfectia spatiului de cultura, a substratului de semanat, a
semintelor sau la producerea cuburilor pentru repicat. In procesul producerii rasadurilor, pentru
combaterea agentilor patogeni si daunatorilor se vor folosi urmatoarele metode:

Dezinfectia amestecului de pamant pentru produs rasadul:

Pentru combaterea ciupercilor din sol se vor folosi unul din produsele : FOLPAN 80
WDG 0,15% (4-5 l solutie/mp); PREVICUR 607 SL 0,25% (3 l solutie/m.p.). Nu este necesar
un timp de pauza.

Dezinfectarea semintelor pentru producerea de rasaduri se face cu 2 - 3 zile inainte de semanat, dupa
cum urmeaza:
Tomate, ardei, vinete, mazare: APRON XL 350 ES 1 ml/kg samanta (prin umectare);
Castraveti: PREVICUR 607 SL 20 ml/kg samanta (prin umectare).

Pentru combaterea coropisnitei (Gryllotalpa gryllotalpa) se vor folosi produsele COROCID SUPER 20 kg/ha,
SINTOGRILL 30 kg/ha, MESUROL 2 RB 5 kg/ha (administrate pe sol, cu o usoara incorporare in cazul
coropisnitei si fara incorporare in cazul melcilor), inainte de plantare.

Pentru combaterea melcilor fara cochilie (Agriolimax agreste) si melcilor (Limax spp.) se vor folosi produsele
AGROSAN B 15 kg/ha sau METALDEHYDE 5 10 kg/ha sau OPTIMOL 4 G 15 kg/ha prin administrare pe
sol, fara incorporare.

Pentru prevenirea si combaterea atacului de rozatoare in spatiile amenajate pentru producerea rasadurilor se
vor pune momeli cu BROMAKOL 25-50 g momeli/galeria activa. Momelile se improspateaza dupa 7 zile,
folosind aceleasi doze.

Se vor dezinfecta tocurile de rasadnite, ramele din lemn, utilajele folosite si cararile prin stropire completa
(imbaiere) cu o solutie realizata din produse pe baza de cupru (CHAMP 77 WG, CHAMPION 50 WP,
BOUILLIE BORDELAISE WDG).

Intre rasarire si repicare, cand plantutele sunt in faza de cotiledoane pana la 2 frunzulite, se trateaza cu:
PREVICUR 607 SL 0,15% sau FOLPAN 80 WDG 0,15% prin pulverizare fina cu 0,2 - 0,25 l solutie la 1 m.p.
de semanatura. La 7 zile tratamentul se repeta.

Inainte de transplantatul rasadului in spatiile protejate, se va face o dezinfectie a solului cu: RAISAN 51
700 l/ha sau BASAMID GRANULE 500 kg/ha (cu incorporare).

In cazul aparitiei de vetre de atac ale ciupercilor de sol, vetrele se vor trata cu BOUILLIE BORDELAISE
WDG 0,75% sau PREVICUR ENERGY 0,1% (3,0 l solutie/ m.p.) sau PREVICUR 607 SL 0,15% dupa ce,
in prealabil, s-au eliminat plantele cazute impreuna cu stratul de pamant.

In caz de atac de insecte sau acarieni se aplica dupa caz unul dintre insecticidele: MOSPILAN 20
SP 0,025% sau LASER 240 SC 0,05% sau MOVENTO 100 SC 0,075% sau unul dintre acaricidele:
NISSORUN 10 WP 0,04% sau ENVIDOR 240 SC 0,04%.