Sunteți pe pagina 1din 27

-S.1 a) Aptitudinile.Prezentare generala.

si Clasificarea aptitudinilor
Aptitudine aptus cu semnificatia de apt, defineste o dispozitie naturala sau
dobandita pentru ceva.
Aptitudinile sunt instrumente ale personalitatii. Ele se manifesta spontan antrenand
randamente calitative si cantitative executate in conditii egale de educatie si exercitii.
Au aparut o serie de controverse legate de importanta sociala a aptitudinilor, ele fiind
implicate in toate activitatile (diviziunea sociala a muncii) si se pune problema evitarii
risipei si dezordinii in valorificarea lor. De asemenea, se pune problema cultivarii,
educarii, ajustarii lor la cerintele multiple ale societatii.
Utilizarea uneltelor si a obiectelor remodeleaza aptitudinile umane, creand o baza
pentru dezvoltarea si perfectionarea lor. Fondul aptitudinilor omului apare astfel imens
si supus unui proces deschis de dezvoltare. In timp ce omenirea dispune de infinite
aptitudini, omul concret poseda o structura relativ directionata si limitata de aptitudini.
Psihologia se ocupa cu precadere de relevarea caracteristicilor infinite pe care le
manifesta aptitudinile si de mijloace de a le investiga (teste).
Aptitudinile ca structuri si ponderi foarte diverse sunt forme de exprimare a unicitatii
personalitatii.Se considera ca aptitudinile se exprima prin precocitate in aparitie,
continuitate si superioritate in performanta.
Primele apar aptit senzoriale (muzicale, de desen, motrice), evoluand in corelare cu alte
insusiri ale personalitatii, dar si cu insusiri intelectuale (memorie, gandire, cunostinte si
deprinderi). Cele matem apar in jur de 9-12 ani, cele legate de activit intelectuale
complexe in jur de 14-16 ani.
Clasificari: 1 - G. Revesz clasificare dupa forma de manifestare (4 categ): a-
Reproductive si aplicative (ce pot fi efectuate si de persoane subnormale); b-
Interpretative si productive (fiind creative, caracterizeaza oamenii d etalent). 2. Dpdv al
inzestrarii generale, le-a clasif in (6 categ): a-Specifice, b-Matematice, c-Artistice, d-
Filosofice, e-Lingvistice, f-Tehnice.
Orice functie peste medie poate fi considerata aptitudine. S.L.Rubinstein considera ca
prin stereotipizare (exercitiu) orice proces psihic se transforma in aptitudine. Altii
accentueaza rolul dispozitiilor native care in contact cu diferiti excitanti actioneaza
slectiv (pe baza dispozitiilor sale), individul preferand perceperea unor anumite
fenomene si efectuarea unei anumite activitati.
Particularitatile naturale se pun in valoare numai in anumite conditii de viata, in
anumite forme ale culturii materiale si spirituale.
In general, aptitudinile prezinta: grade diferite de operativitate; grade diferite de
coerenta; o anumita structura (morfologie); orientare; anumite ponderi in ceea ce
priveste comportamentele in care se exprima mai deplin, dar si o anumita pondere in
structura personalitatii.
Clasificarea aptitudinilor
Aptus, cu semnificatia apt de, defineste o dispozitie naturala sau dibandita pentru ceva.
Aptitudinile sunt instrumente ale personalitatii. Ele se manifesta spontan, antrenand
randamente calitative si cantitative executate in conditii egale de educatie si exercitii.
Se considera ca aptitudinile se exprima prin precocitate in aparitie, continuitate si
superioritate in performanta.
Primele apar aptitudinile senzoriale (cele muzicale, de desen, motrice), evoluand in
corelare cu alte insusiri ale personalitatii, dar si cu insusiri intelectuale (memorie,
gandire, cunostinte si deprinderi). Cele matematice apar in jurul varstei de 9-12 ani, iar
cele legate de activitatile intelectuale complexe in jur de 14-16 ani.
G. Revesz clasifica aptitudinile dupa forma de manifestare in patru categorii:
- reproductive si aplicative (ce pot si efectuate si de persoane subnormale)
- interpretative si productive (fiind creative, caracterizeaza oamenii de talent).
D.p.d.v. al inzestrarii generale le-a clasificat in:
- specifice
- matematice
- artistice
- filosofice
- lingvistice
- tehnice.
Orice functie peste medie poate fi considerata aptitudine.S.L. Rubinstein considera ca
prin stereotipizare (exercitiu) orice proces psihic se transforma in aptitudine.Altii
accentueaza rolul dispozitiilor native care in contact cu diferiti excitanti actioneaza
selectiv, individul preferand perceperea unor anumite fenomene si efectuarea unei
anumite activitati.
Particularitatile naturale se pun in valoare numai in anumite conditii de viata, in
anumite forme ale culturii material si spirituale.
Aptitudinile prezinta grade diferite de operativitate, coerenta, o anumita structura,
orientare si anumite ponderi in ceea ce privesc comportamentele in care se exprima
mai deplin, dar si o anumita pondere in structura personalitatii

S.1 b) Testele de atentie


Concentrarea pe o singura sarcina vizeaz testarea capacitii de concentrare a
ateniei. Cnd se are in vedere urmrirea concomitenta a mai multor sarcini se verifica
capacitatea de distribuie a ateniei. Daca sarcina include mai multe aspecte ce se
succed neregulat este solicitata flexibilitatea ateniei.

Testele de baraj sunt cele mai utilizate : litere, figuri geometrice, cifre, imagini. Fiecare
dintre ele reclama efectuarea unor sarcini mentale de analiza, de discriminare,
identificare si calcul rezolutiv. Se inregistreaza viteza si exactitatea. Se dau in timp
limitat si evidentiaza fluctuatia capacitatii de munca (atentia) si randamentul.

Metoda Bourdon bararea unor litere in texte imprimate. In proba de baraj Bourdon-
Anfimov i se dau instruciuni subiectului ca n timpul standard de 10 minute s bifeze
ct mai multe litere O i C din cmpul perceptiv imaginat de cei doi autori, reprezentat
de mai multe pagini cu literele alfabetului latin. Pe fiecare rnd sunt 40 litere din
alfabetul latin.

Toulouse-Piron bararea unor figuri geometrice cu figuri cu orientare dubla, de cifre.


Probele de baraj tip Toulouse-Piron sunt alctuite din imagini geometrice n care
instructajul cere s se bifeze cu o linie, cu creionul numai cele 2 desene aezate
deasupra cmpului vizual perceptiv efectiv de lucrat.

Testul Kreapelin: prezinta cifre intre 0 si 9 si se cere sa se adune cifra din dreapta cu
cea din stanga si se scade cifra urmatoare.

Distributivitatea se evalueaza dupa numarul de elemente pe care subiectul le poate


analiza simultan

Testul Praga: tabel cu patrate cu numere mari si mici in ele. In ordine cronologica
subiectii identifica numarul mare, iar numarul mic din patrat il scriu in foaia de raspuns.
Semnalarea unor omisiuni din imagini sau figuri (de atentie si observatie).

Texte fara semne de punctuatie (atentie, cunostinte gramaticale).

Teste de rezistenta la distragere- introducerea de factori perturbatori de fond sau


episodici.

S.2 a) Monografia profesionala. Prezentare generala.


Monografia profesionala este un instrument de informare ce ofer un complex de date
referitor la o profesie sub aspectul coninutului tehnic al exigentelor psihologice,
medicale si social-economice si este rezultatul unei cercetri multi disciplinare. Ele
servesc in activitatea de orientare colara si profesionala a tineretului iar pentru
conducerea unitilor industriale ofer date precise privind poziia unei profesii,
exigentele profesionale si umane, ofer date pentru organizarea tiinifica a produciei
si a muncii specialitilor, pentru mbuntiri ergonomice, organizarea de cursuri de
pregtire si perfecionare, reducerea accidentelor, a fluctuaiei personalului, etc. Ele
cuprind tot ce se poate spune despre o profesie.
Dupa I. Holban, in elaborarea unei monografii profesionale se parcurg 3 etape: 1-
Documentarea in scopul cunoasterii istoricului profesiunii si a localizarii ei in lumea
profesiunilor; 2-Cercetarea continutului profesiunii; 3-Analiza relatiei om-proces de
munca.
Shartle ofera un ghid detaliat de redactare a monografiei profesionale: 1-Denumirea
sau titlul profesiei; 2-Clasificarea in nomenclatorul de profesiuni; 3-Industrie, fabrici,
departament, sector, sectie; 4-Numarul de persoane incadrate; 5-Incadrari, absente; 6-
Norme de lucru; 7-Nivel de dificultate (Responsabilitati, Cunostinte profesionale,
Initiativa, Vivacitate mintala, Rationament, Dexteritate, Precizie, Experienta si
scolarizare); 8-Retributie; 9-Orarul de munca; 10-Controlul de calitate; 11-Munca izolata
sau combinata; 12- alte relatii profesionale; 13-Masini, unelte, echipamente, materie
prima; 14-Conditii de munca; 15-Mediul social al muncii; 16-Exigente fizice; 17-Exigente
psihice; 18-Experienta anterioara ceruta; 19-Instruirea necesara (Nivel general, Instruire
si orientare profesionala, Instruire tehnica, Calificare la locul de munca); 20-Metode de
selectie profesionala.
In tara noastra asemenea preocupari au existat inca din deceniul 5 al sec XX,
continuandu-se intr-un ritm sustinut in Revista de psihologie sau cu micromonografiile
de popularizare.

S.2 b) Teoria triarhica a lui R. Sternberg despre inteligenta


R. Sternberg realizeaza o sinteza a punctelor de vedere privind inteligenta, creand
teoria triarhica a inteligentei. Ea se compune din 3 subteorii:
1. subteoria contextuala subliniaza rolul contextului sociocultural in definirea
comportamentului inteligent. Intelegand prin inteligenta capacitatea de adaptare la
mediu si de transformare a acestuia, nevoile de adaptare vor fi diferite. Rezulta nevoia
unor teste specifice fiecarui mediu cultural.
2. subteoria componentiala vizeaza mecanismele care stau la baza prestatiei
inteligente si sustine in acest context ca mecanismele de procesare a informatiei sunt
aceleasi peste tot, dar se combina diferit.
3. subteoria celor doua fatete isi propune ca scop explicarea modului in care
alterneaza sau se impletesc elementele de noutate cu elemente automatizate in
prelucrarea informatiei. In activitatea omului exista sarcini care sunt realizate pe baza
experientei prin utilizarea unor deprinderi.Deci, solicitarile pot fi familiare sau inedite,
iar inteligenta se manifesta numai in rezolvarea sarcinilor inedite.
R. Sternberg , 1981, a realizat un experiment cerand mai multor experti sa clasifice o
serie de tipuri de comportament in functie de gradul in care par a fi caracteristice
pentru inteligenta si de gradul lor de importanta in definirea inteligentei unei persoane.
Clasificarile au fost analizate factorial.Sternberg cauta componentele informationale si
de procesare ale inteligentei. Astfel, identifica 3 tipuri de componente importante:
metacomponente, componente de performanta si componente de achizitionare de
cunostinte.
a. Metacomponente sunt procese de control de nivel superior utilizate pt a interveni in
planificare, monitorizare si evaluarea perfomantei. Sternberg identifica 10
metacomponente ca fiind cele mai importante in functionarea inteligentei:1-
recunoasterea existentei unei probleme; 2-recunoasterea naturii problemei; 3-
selectarea unui set de componente de nivel inferior, non-executabile; 4-selectarea unei
strategii care sa combine aceste componente de ordin inferior; 5-selectarea uneia sau
mai multor reprezentari mentale ale informatiei; 6-decizii privind modul de alocare a
resurselor aditionale; 7-monitorizarea locului in performarea sarcinii (ce s-a facut si ce
trebuie facut); 8-monitorizarea modului de a intelege feedback-ul intern si extern
privind calitatea performantei; 9-a sti cum sa actionezi in legatura cu acest feedback;
10-implementarea actiunii ca rezultat la acest feedback (Sternberg, 1985).
Autorul identifica, de asemenea, procesele de ordin inferior care sunt utilizate in
executarea strategiilor necesare pt a realiza o sarcina: encodarea naturii stimulului;
inferarea relatiilor dintre 2 stimuli similari in unele privinte, dar diferiti in altele;
aplicarea unei relatii inferate anterior la o situatie noua.
Componentele ce tin de achizitionarea cunostintelor sunt procesele implicate in
invatarea informatiei noi si stocarea ei in memorie.
Cele mai importante dintre cele 3 componente descrise sunt identificate de Sternberg
in: encodarea selectiva, combinarea selectiva si compararea selectiva.
In 1985 Sternberg postuleaza existenta a 6 surse primare in diferentele individuale in
procesarea informatiei: componentele (o persoana poate utiliza mai multe sau mai
putine componente sau chiar altele decat o persoana); regula de combinare pt
componente (diferite persoane pot utiliza reguli diferite); moduri de procesare a
componentelor (persoanele prefera sa proceseze componentele particulare in moduri
diferite); ordinea de procesare; timpul si acuratetea procesarii; reprezentarea mentala
(diferite persoane pot sa utilizeze diferite reprezentari ale informatiei.
Sternberg creaza un test ca forma de cercetare in care include aspecte academice si de
munca, numindu-l Sternberg Triarhic Ability Test. Poate fi administrat de la gradinita la
varsta adulta si include 12 tipuri de itemi: 1-componentiali: verbali (abilitatea de a
invata din context); cantitativi: (abilitatea de gandire inductiva in domeniul numerc,
precum si extrapolarea unei secvente numerice); 2-confruntarea cu noul: verbal
(abilitatea de a gandi in moduri noi, cere gandirea ipotetica sau analogii verbale).

S.3 a) Profesiograma- ACEST SUBIECT A FOST SCOS-NU SE DA


Profesiograma este produsul sintetizat al evidentierii sarcinilor implicate intr-un loc de
munca in care se exercita o anumita profesiune, inclusiv normele legale aferente.
Psihoprofesiograma - este rezultatul convertirii profesiogramei intr-o fisa sintetica de
cerine psihice, necesare in vederea exercitrii profesiei sau muncii profesionale legate
de un post de munca. Dependenta acesteia de analiza muncii este absolut obligatorie.
Alctuirea psihoprofesiogramelor se realizeaz pe doua cai: calea analitica-prezenta in
bateriile de teste de aptitudini, interese, personalitate; calea sintetica-este realizata sub
forma unor modele analoge cu celeutilizate in activitatea respectiva (simulatoare)
Psihograma cuprinde o lista a insusirilor si caracteristicilor psihice, precum si gradul
de dezvoltare la un anumit subiect.
Pt evaluarea functiilor psihice se aplica probe psihologice specializate (teste), iar
rezultatele obtinute se noteaza de la 1 la 10 (1=insusirea respectiva este aproape
inexistenta, 10=insusirea este prezenta in gradul cel mai inalt).
Psihoprofesiograma se obtine plecand de la psihograma, eliminand toate insusirile care
nu sunt semnificative in exercitarea respectivei profesiuni. Insusirile retinute capata un
factor de pondere in functie de importanta lor in activitate.

S.3 b)Teorii ierarhice ale inteligenei

Modelul bifactorial al lui Spearman a fost completat i amplificat ulterior de Sir


Cyril Burt (1883-1972) care introduce factorii de grup intercalndu-i ntre factorul
general (g) i cei speciali (s). Sistemul ierarhic propus de Burt (1949) este o
generalizare a analizei lui Spearman care permite extragerea unui factor G, apoi a unui
factor de grup (aprox, aptitud primare ale lui Thurstone) si, in fine, a unor factori
specifici.

Ref la natura fact G, o teorie interesanta este cea a lui Jensen care arata ca fact G,
obtinut dintr-un nr mare de teste corespunde unui factor de rationament abstract. Fact
G extras prin analiza satureaza in mod f diferit testele, in fctie de natura acestora, iar
Jensen (ca si Maxwell) reia teoria lui Burt asupra unei ierarhii a inteligentei pe 4 nivele
(relational, asociativ, perceptiv si senzorio-motor) ale caror teste reprezentative sunt
indicate aici.

Primul nivel de probe este f saturat in G, de ex, matem si electronica sau silogismele, la
copii. Aceste corelatii f imp permit interpretarea fact G ca factor de rationament
abstract sau relational.

Nivelul asociativ prezinta o corelatie de aprox 30 pana la 50. La acest nivel probele din
memorie sunt f reprezentative.

Al treilea nivel, perceptiv corespunde unor probe perceptive corelate la aprox 30.
Al patrulea nivel, senzorio-motor este bine reprez prin probe a caror corelatie este f slab
saturata in G relational; timpul de reactie, viteza scrierii, etc.

Nivel de inteligenta Teste Navy Teste pt elevi

Relational Matematica 71 Silogisme 79

Electronica 79 Serii numerice 79

Asociativ Memoria cifrelor 46 Asocieri 62

Cod radio 51 Memoria formelor 51

Perceptiv Memorie sonora 36 Perceptii parti 35

Secretariat 31 Asezare forme 31

Senzorio-motor Rapiditate manuala 06 Viteza scrisului 25

Timp de reactie 22

Ierarhia nivelurilor de inteligenta in fctie de saturatia in G in dif teste

Prin t. Ierarhica devine posibila leg intre conceptiile factoriale asupra inteligentei si
conceptia stadoala a lui Piaget; nivelul senzorio-motor este identic, iar nivelul relational
corespunde stadiului operator.
Leon L.Thurstone (1887-1955) i factorii de grup
Thurstone (1931) dezvolt tehnica analizei factoriale prin gsirea unor proceduri
capabile s exploreze empiric matricele de intercorelaii n vederea identificrii
existenei i denumirii unor factori de grup. Pe baza scorurilor obinute la 60 de teste,
L.L. Thurstone demonstreaz c exist o serie de factori comuni de grup ai testelor.
Acetia sunt n relaie de determinare cu factorul g, nefiind ns identici cu acesta. De
exemplu, scorurile testelor de comprehensiune verbal, analogii, abiliti de calcul,
toate vor corela pozitiv ca i consecin a relaiei cu factorul g. Thurstone (1938)
consider c inteligena poate fi cel mai bine neleas plecnd de la o structur de
apte factori de grup sau factori primari (primary mental abilities):
Comprehensiune verbal - vocabular, nelegerea textelor, analogii verbale etc.
Fluena verbal - aptitudinea de a genera i opera rapid cu un numr mare de cuvinte
cu caracteristici specifice, ca n anagrame sau texte cu rim.
Aptitudinea numeric - aptitudinea de a efectua repede i precis diferite operaii
matematice.
Aptitudinea spaial - vizualizarea n spaiu i aptitudinea de a transforma mintal figuri
desenate n spaiu.
Memoria asociativ - memoria brut.
Viteza perceptiv - perceperea (observarea) rapid a detaliilor, anomaliilor,
similaritilor etc.
Raionament - deprinderea n operarea cu sarcini care presupun raionament inductiv,
deductiv i aritmetic.
Dac iniial L.L. Thurstone a negat existena factorului g, n sensul susinut de
Spearman i coala englez de psihologie iniiat de acesta, ulterior el l accept, dar ca
factor secundar, nu ca unul primar. Evidenele statistice susin prezena factorului
general, g, o aptitudine cognitiv general nu poate fi tgduit, chiar dac nu
ntotdeauna este manifest. Ea joac un rol important n actele de gndire, n
organizarea i reglarea comportamentului (Cosmovici, 1967; Roca & Zorgo, 1972).
Modelul ierarhic al lui Vernon
Vernon (1950) consider c att Spearman ct i Thurstone au dreptate, astfel n
modelul ierarhic al factorilor de grup pe care l construiete ncearc s-i mpace.

Modelul lui P.E Vernon sugereaz luarea n considerare a unui factor general g
prezent n toate testele care msoar inteligena i care poate fi divizat n do categorii
mari, numite factori majori de grup: verbal-educaional (s:m) i spaial-mecanic (k:s). n
continuare, fiecrui factor major i sunt asociai factorii specifici, subordonai factorilor
minori de grup.

Modelele ierarhice, att al lui Thurstone ct i al lui Vernon sau a celor care au
ncercat s le optimizeze, au avut repercusiuni asupra construciei de teste psihologice
i organizrii examenului psihologic. Ele au permis o oarecare ordonare a interveniilor
psihologice. Modelele ierarhice au supravieuit timpului, ele fiind destul de populare i
astzi.

Spearman: activitatile intelectuale, oricat de diverse ar fi, contin un factor special,


diferit de la o sarcina la alta. Inteligenta ar fi dupa Spearman o combinatie lineara a
celor doi facori: factorul G (general) si factorul S (special).
Abordarea lui Spearman constituie pct de plecare pt teoriile ierarhice ale inteligenei.
Tendinta ierarhica a fost preocupata atat de inmultirea cantitativa a factorilor, dar si de
inlantuirea si ierarhizarea lor.
Burt si Vernon, pe langa factorii G si S ai lui Spearman, au mai adaugat si o a treia
categorie de factori: factori de grup (intre G si S). In viziunea lor, factorii nu sunt dispusi
linear, ci sunt dispusi coordonati si dispusi piramidal.
Analiza ierarhic = o generalizare a analizei lui Spearman -> extragerea unui factor g
-> extragerea unui factor de grup (la Thurstone: aptitudinile primare) -> extragerea
unor factori specifici
Bazele: puse de Cyrill Burt -> reluat de Vernon -> de Jansen in SUA
Teoria lui Jansen: factorul G se obine dintr-un nr mare de teste corespunde unui
raionament abstract
Teoria lui Burt reluat de Maxwell i Jensen: -inteligena = organizat ierarhic -pe
4 niveluri: 1--relaional foarte saturat n G -> corelaii f puternice => G = factor de
raionament abstract / relaional (matematica, electonica, silogisme (la copii) ; 2-
asociativ corelaie de cca. 30-50 -ex. memoria cifrelor ; asocieri, memoria formelor
(la copii) ; 3-perceptiv nivelul de corelaie: 30; ex. memorie sonor; percepii pri,
aezare forme (la copii); 4- senzorio-motor corelaie slab-saturat n G relaional; ex.
rapiditate manual, viteza scrisului (la copii).
Prin teoria ierarhic => devine posibila legtura ntre concepiile factoriale ale
inteligenei i abordarea stadial a lui Piaget:-nivelul senzorio-motor apare n toate
aceste abordri; nivelul asociativ corespunde stadiului preoperator; nivelul realional
corespunde stadiului operator.

S4 a) Orientarea profesionala
Orientarea profesionala este acea activitate in cadrul careia o persoana este ajutata sa
se dezvolte si sa accepte o imagine completa despre sine, despre rolul sau in societate;
testarea conceptiilor acesteia si transformarea lor in conformitate cu realitatea
inconjuratoare, astfel incat acea persoana sa obtina satisfactii si sa desfasoare o munca
benefica societatii. Orientarea carierei consta in acele activitati si programe prin care
indivizii sunt ajutati in asimilarea si integrare a cunostintelor, a experientei, in corelatie
cu: autointelegerea care include cunosterea propriei personalitati si raportarea
acesteia la personalitatile altora; intelegerea mecanismelor de functionare a societatii si
deci a acelor factori care contribuie la schimbarea continua a acesteia, incluzand aici si
atitudinea fata de munca; constientizarea rolului pe care-l poate juca timpul liber in
viata personala; intelegerea necesitatii existentei unei multimi de factori cu rol activ in
planificarea carierei; intelegerea necesitatii informatiilor si a abilitatilor in obtinerea
succesului si a satisfactiei de munca, dar si in activitatile desfasurate in timpul liber;
invatarea procesului de luare a deciziilor in alegerea si dezvoltarea carierei.
Orientarea scolara si orientarea profesionala reprezinta laturi ale aceluiasi proces -
procesul de orientare - ce are ca finalitate integrarea scolara si apoi cea socio-
profesionala a individului. Cele doua componente ale OSP se realizeaza atat una in
continuarea celeilalte, cat si in interactiune.
Orice actiune orientata in directia orientarii scolare se face prin prisma orientarii
profesionale, vizand realizarea unei sarcini a acesteia, dupa cum orientarea
profesionala este o continuare fireasca a celei scolare.
Orientarea scolara, ca latura ce precede, conditioneaza si favorizeaza orientarea
profesionala, reprezinta activitatea de indrumare a elevilor spre unitatile de invatamant
care corespund in cea mai mare masura aptitudinilor si intereselor lor si directiilor
dezvoltarii sociale.
Paul Popescu Neveanu defineste (in Dictionar de Psihologie) orientarea profesionala
astfel : Actiunea de indrumare a persoanei catre o profesiune sau catre un grup de
profesiuni, in conformitate cu aptitudinile sau inclinatiile sale. Orientarea profesionala
tinde sa gaseasca pentru fiecare individ ocupatia, profesiunea cea mai potrivita.
Autorul precizeaza in continuare: pe un plan mai larg orientarea profesionala
reprezinta o actiune organizata de repartitie, dupa criterii obiective, a energiei umane
spre diferite sectoare de activitate sociala, tinzand ca prin realizarea interesului colectiv
sa fie satisfacuta necesitatea de valorificare a persoanei.
In acest mod ea contribuie pe plan social la realizarea echilibrului dintre cererea si
oferta de potential uman, ceea ce inseamna, pe plan personal, siguranta drumului ales.
Se subliniaza astfel cele doua sarcini de baza ale orientarii profesionale :
a) gasirea pentru o persoana a profesiunii celei mai adecvate capacitatilor sale
b) satisfacerea cu personal a tuturor ramurilor profesionale pe plan national
Deci orientarea trebuie sa se faca nu numai in functie de individ ci si in functie de
cerintele societarii.
Din punct de vedere al individului, orientarea trebuie sa-i asigure conditii prielnice
dezvoltarii personalitatii si sa-i ofere satisfactii in munca. Din punct de vedere social
important este ca orientarea sa raspunda unor obiective economice, astfel incot prin
valorificarea potentialului de care dispune personalitatea umana sa se asigure cresterea
productivitatii muncii.
Orientarea profesionala urmareste stabilirea unei corespondente optime intre individ si
profesiune. In mod traditional, adolescentul era orientat spre o meserie ce corespundea
cel mai bine capacitatilor si gusturilor personalitatii sale. Asa cum spune N. Sillamy in
Dictionar de psihologie: O data cu progresul tehnicii, cu aparitia de noi profesii,
adolescentii sunt orientati catre un sector profesional, pentru ca ei sa poata primi o
pregatire generala suficienta care sa le permita recalificarea cu usurinta daca lucrul
acesta devine necesar.

S.4 b) Teorii factoriale ale inteligentei


Dup teoria monolitic" a inteligenei a aprut teoria factorial, avnd o metodologie
mai sofisticat, ale crei criterii rspund unei mai bune raionaliti de utilizare. Aceast
concepie se bazeaz pe ideea existenei unor componente intelectuale multiple,
dependente sau nu una de cealalt, care constituie ansamblul inteligenei.
Conceptualizarea funcionrii intelectuale printr-o singur variabil dispare, fiind
nlocuit de un ansamblu de elemente. Acest ansamblu de procese intelectuale duce la
determinarea profilurilor aptitudinale specifice prin care difer subiecii. Thurstone
(1938) a definit o serie de componente intelectuale implicate n explicarea diverselor
tipuri de comportament inteligent-prin modelul de aptitudini mentale primare.
Conceptul i modelul erau net distincte de ale precursorilor si, adepi ai teoriilor
monolitice, prin existena unui lot de componente care mpreau factorul g n
aptitudini mai elementare.
Thurstone a luat n consideraie n mod special cinci factori pe care i numete aptitudini
mentale primare specifice: factorul V (nelegere verbal), factorul W (fluiditate
verbal), factorul R (raionare abstract), factorul N (numeric) i factorul S (spaial).
Critica adus acestui model factorial se refer la faptul c pleac de la reprezentarea
unui domeniu al inteligenei, ncepnd de la ceea ce msoar testele pline de elemente
legate de nvarea colar.
Guilford (1967), a definit inteligena ca un produs al unei serii de factori ncadrai n
schema tradiional a elaborrii informaiei avnd o structur tridimensional: stimul -
organism - rspuns, abilitate necesar procesrii informaiei, informaie pe care
individul o poate discerne n cmpul su perceptiv.
Dup Guilford, poziia primului factor central g variaz n funcie de pachetul de teste.
Aadar, se generau diverse structuri ierarhice n funcie de datele problemei.
Modelul Guilford a avut o influen decisiv n definirea supradotrii, pe care o
caracteriza ca fiind o combinaie a factorilor ce compun inteligena, fcnd referiri la
diverse tipuri de inteligen i, prin urmare, la diverse tipuri de supradotare. Acest
moodel este foarte util, n special cnd se caut o perspectiv clar asupra aptitudinilor
specifice pentru a le lua n calcul n procesul educaional. Una dintre aceste aptitudini
specifice este gndirea creativ, sinonim cu producia divergent.
Datorit studiilor lui Guilford, diveri autori i-au orientat investigaiile n cmpul
creativitii i al subiecilor cu capaciti deosebite.
Teoria celor doi factori (bifactorial) ai lui Charles E. Spearman (1836-1945).
Spearman (1904; 1923; 1927) a observat c aproape totdeauna ntre scorurile testelor
cognitive apar corelaii pozitive. Acesta a fost punctul de start a teoriei pe care o va
dezvolta i care a marcat mult timp cercetrile din psihologie. Opernd cu paterne de
intercorelaii Spearman a creat una din metodele statistice mult utilizate i azi, analiza
factorial. Cu ajutorul acestei metode el a descoperit c inteligena are la baz dou
tipuri de factori, un factor general, g, i numeroi factori specifici, s1, s2, s3 etc. Deci, n
concepia lui Spearman, scorurile obinute la fiecare test cognitiv sunt influenate de
poziia ocupat de o persoan fa de un factor general intelectual sau de nivelul lui g.
Corelaiile dintre scorurile testelor cognitive pot fi explicate n totalitate prin faptul c
diferite teste reflect o serie de msuri pariale ale aceluiai factor intelectual general,
g. Spearman a mai identificat faptul c fiecrui test i este asociat i o eroare de
msurare (e) care, la rndul su poate influena performana la test. n ceea ce privete
factorii specifici, Spearman susine c acetia sunt unici pentru fiecare test i
independeni fa de nivelul general al inteligenei. De exemplu, scorurile la un test de
comprehensiune verbal sunt determinate n mare parte de nivelul inteligenei
generale, dar ele sunt, la rndul lor, afectate de aptitudinile specifice de a efectua
sarcinile cerute de comprehensiunea verbal, independent de inteligena general.
Spearman nu d prea mare importan factorilor specifici, el concentrndu-i eforturile
pe definirea naturii factorului g, pe care l asemuiete cu "energia" sau "puterea"
global a cortexului. Despre factorii specifici, el crede c au un substrat fiziologic
localizat n grupul de neuroni implicai n operaiile mentale cerute de rezolvarea unui
test sau subtest.

Raymond B. Cattell (1905 - 1998) (1941, 1971) si apoi Horn (1968, 1985) propun o
teorie a structurii inteligenei bazat pe tehnica analizei factoriale. n studiile pe care le-
au efectuat cei doi autori, acetia gsesc doi factori majori i nu unul general sau mai
muli factori de grup. Aceti doi factori sunt denumii inteligen fluid (gf) i inteligen
cristalizat (gc)

Inteligena fluid este n general nonverbal, o form a eficienei mentale relativ


independent de cultur. Ea se refer la o capacitate nnscut de a nva i rezolva
probleme. Inteligena fluid este utilizat cnd o sarcin pretinde adaptarea la o situaie
nou. Prin contrast, inteligena cristalizat reprezint ceea ce cineva a nvat deja prin
investiia de inteligen fluid ntr-o situaie cultural dat (ex. nvarea calculului
probabilitilor n coal).

Inteligena cristalizat este dependent n foarte mare msur de aspectul cultural


i este utilizat n sarcini care cer rspunsuri sau deprinderi nvate. Dac inteligena
cristalizat apare cnd inteligena fluid opereaz n contextul unui anumit produs
cultural, ne ateptm ca cele dou forme de inteligen s coreleze. De fapt, corelaiile
nregistrate n astfel de situaii au fost numai moderate.

Datorit faptului c inteligena fluid se manifest nonverbal fiind dependent de


expunerea la o anume cultur, Cattell (1940) consider c instrumentele de msur ale
acesteia sunt "culture-free". Bazat pe aceast presupunere, el i construiete Culture
Fair Intelligence Test n ncercarea de a elimina distorsiunile introduse de aciunea
diferenelor culturale n testare. Ulterior, Cattel (1971) i Horn (1982, 1985) propun o
variant expandat a teoriei pe care o privesc ca un model ierarhic cu cele dou forme
de inteligen, fluid i cristalizat, situate la punctul de pornire a ierarhiei respective.
Ei discut astfel despre o serie de subcomponente de identificare a inteligenei i care
includ organizarea vizual, viteza perceptiv, organizarea auditiv etc.

S.5 a) Selectia profesionala


Are in vedere alegerea din randul celor care doresc sa se angajeze pentru o profesie, a
indivizilor care poseda la nivelul cel mai ridicat insusirile si capacitatile psiho-fizice
solicitate de catre profesia in cauza.
In examenul psihologic de selectie se parcurg mai multe etape: 1-Analiza psihologica a
profesiei pentru care se intentioneaza realizarea selectiei; 2-Fixarea criteriilor si
instrumentelor de predictie; 3-Masurarea performantelor; 4-Evaluarea predictorului in
raport cucriteriul prestabilit (validarea); 5-Decizia cu privire la utilizarea procedeului de
selectie; 6-Reevaluarea programului de selectie.
Dupa N. Margineanu, selectia profesionala este consecinta a trei factori: Fiecare
meserie presupune o anumita configuratie apitudinala; Aptitudinile variaza de la individ
la individ; Posibilitatea masurarii aptitudinilor.
Selectia profesionala nu urmareste detectarea si alegerea elementelor exceptionale
(supervalori), ci mai ales eliminarea celor inapti; reglementeaza o ierarhie ce are
importanta economica si sociala.Este necesara definirea clara a criteriilor reusitei
profesionale, identificarea unor indicii de predictibilitate a evolutiei in viitoarea profesie
pe baza de probe psihologice.
Cele mai cunoscute tipuri de selectii profesionale sunt urmatoarele:
I. Selectia filtraj este forma de selectie in care se porneste de la un numar de
candidati ce sunt declarati admisi sau respinsi. Cei respinsi sunt considerati
necorespunzatori fata de cerintele profesiunii pentru care au candidat.
II. Selectia pentru orientarea, indrumarea si formarea personalului, presupune
admiterea in totalitate a solicitantilor sau a unei mari parti a acestora. Scopul actiunii
de selectie in acest caz consta in depistarea unor exigente profesionale mai largi,
specifice organizarii unor cursuri de pregatire profesionala.
III. Selectia clasament depaseste actiunea de alegere profesionala pentru o profesie
sau alta, sau de orientare profesionala si stabileste o clasificare a celor reusiti, care
ajuta apoi la repartizarea lor pe diverse profesiuni si ierarhii profesionale in cadrul
organizatiei.
Deci, acest tip de selectie se concretizeaza prin stabilirea unei scari ierarhice a celor
declarati admisi la examenul de selectie.
Activitatea psihologului in cadrul actiunii de selectie se completeaza adesea cu cea de
consilier, clasificator, si cu cea de orientare. Exemplu: concursul de admitere
Metode utilizate in selectia personalului:
1. Studiul dosarului candidatului ne pune in contact cu primele date despre candidat:
numele, varsta, sexul. Firmele la care a mai lucrat, functii indeplinite, date familiale,
caracterizari ale sefilor si colegilor, rezultatele examinarilor medicale, incidentele
avute pe parcursul activitatilor avute etc.
2. Interviul biografic are avantajul inlocuiri dosarului, si interactiunea directa cu
candidatul.In cadrul interviului, psihologul trebuie sa lase subiectul sa vorbeasca cat
mai mult despre el, orientand si ascultand cele relatate. Se vor evita intrebarile
sugestive de tip "capcana", care alerteaza subiectul si acelor care reclama un
raspuns stereotip. Prin intrebarile puse, psihologul va determina o serie de
manifestari comportamentale individuale, individuale si de natura psihosociala,
legate de dorintele, idealurile, perceperea grupurilor, interpretarea unor roluri si
comunicarea in cadrul grupului. Limitele interviului sunt legate de lipsa lui de
fidelitate si validitate.
3. Testele psihologice sunt cele mai utilizate instrumente in cazul selectiilor, aducand
un plus de obiectivitate examenumul datorita caracterului lor ce permit masurarea si
campararea unor functii si procese psihice. Bateriile de selectie cuprind in prezent
urmatoarele categorii de teste:
- teste de inteligenta;
- teste de cunoastinte tehnice profesionale si generale;
- teste de comunicare;
- teste de personalitate (proiective).
4. Discutia in grup surprinde in mod direct comportamentele psihosociale ale
subiectilor si prin intermediul ei se urmareste studierea reactiilor candidatilor pentru
un post, fata de o situatie comuna sau critica (intalnita in mod curent in profesiunea
respectiva).

S.5 b) Corelarea coeficientului de inteligenta cu datele fiziologice


Exista o anumita corelare intre coeficientii de inteligenta si dimensiunile capului si
creierului, dar ea este atat de vaga, incat devine lipsita de importanta practica.
Conductibilitatea electrica a pielii, adesea considerata ca un indiciu al agilitatii mintii si
al ambitiei, este mai mare la copiii inteligenti, dar ea nu constituie totusi un criteriu cu
mult mai semnificativ decat cel al dimensiunilor creierului.
Exista o relatie apropiata intre nivelul de inteligenta si viteza de reactie si aceasta
relatie devine din ce in ce mai stransa proportional cu gradul de dificultate al unei
operatii.
Daca testele sunt interesante pentru ca demonstreaza cum intre perceptii si reactii
simple si coeficientul de inteligenta exista o relatie clara, totusi ele nu ne pot ajuta sa
intelegem mai bine nici natura abstracta a inteligentei, nici suportul ei fizic. Acest tip de
informatii ni-l furnizeaza potentialele evocate inregistrate de encefalograf (EEG).
In ultimele decenii, studiile s-au centrat pe directii diferite de tehnica scarilor metrice.
Eysenck (1982) si Vernon (1987, 1990) introducerea in masurarea inteligentei a unor
corelate biologice ca indicatori valizi ai ceea ce este indeobste masurat prin testele
traditionale: marimea medie a potentialului evocat (AEP); complexitatea potentialului
evocat; timpii de reactie simpli si complecsi; variatia (deviatia standard) a timpilor de
reactie individuali; viteza de metabolizare a glucozei la nivelul tesutului nervos, corelati
cu o serie de indici masurati cu testul Wechsler
Elaine si Allan Hendrickson: Elaine a inlocuit stimularea vizuala cu cea auditiva si a
inceput sa masoare amplitudinea si latent undelor si a descoperit ca oamenii inteligenti
au unde mai ample si mai rapide; Allan a elaborat: argumentarea teoretica a procedurii
si a pus la punct evaluarea; informatia poate fi codificata in neuroni; in procesarea
informatiei pot sa apara si erori; indivizii dispun de o probabilitate medie caracteristica
si constanta de a comite asemenea erori, aceasta probabilitate medie reprezinta baza
biologica a diferentelor de inteligenta
Cei doi au aratat prin metoda simularii pe computer efectele introducerii diferitelor
grade de eroare asupra transmiterii mesajului, evidentiind ca imaginea obtinuta astfel
corespunde si cu alte tipuri de masurare a inteligentei.

S.6 a) Tehnici de investigare a aptitudinilor


Tehnicile de investigare a aptitudinilor sunt numeroase, atat pt. diagnosticarea
aptitudinilor simple cat si complexe.
a. Testele de atentie
Concentrarea pe o singura sarcina vizeaza testarea capacitatii de concentrare a
atentiei. Urmarirea concomitenta a mai multor sarcini verifica capacitatea de distributie
a atentiei.
Testele de baraj sunt cele mai utilizate si sunt formate din litere, fig. geometrice,
cifre, imagini. Aceste teste inregistreaza viteza si exactitatea.
Ex. de teste: Kreaplin, Bourdon bararea unor litere in texte imprimate; Toulouse
Pierot bararea unor fig. geometrice cu fig. de orientare
Proba Praga semnalarea unor omisiuni din imagini sau figuri( pt. atentie si
observatie)
Teste fara semne de punctuatie pt. atentie si cunostinte gramaticale
Teste de rezistenta la distragere
b. Aparate
Lahy promtitudinea reactiilor la semnalele auditive si vizuale
Ricossay pt. atentia sustinuta
Teste de dexteritate, dublul labirint al lui Bonnardel, capacitatea de coordonare intr-
un anumit ritm, bateria Bonnardel de reactii complexe utile, in examene de selectie in
profesiuni cu potential de accidente cum este cazul transporturilor. Testul se combina
cu DL TR.
c. Diagnosticarea capacitatilor senzoriale
Pentru vizualitate, vedere la distanta, acuitatea pragului vizual minimal si
discriminarea fina vizuala sunt utilizate optotipurile litere cu dimensiuni variate privite
de la o distanta de 5 metri.
Pentru vederea cromatica sunt folosite teste pt. perceperea tridimensionala sau
aparate pt. perimetrul vizual.
Ex: testul lui Ishihara pt. simtul cromatic.
Aparatul pentru testarea perceptiei se num. tahistiscop.
Pentru capacitatile auditive cum ar fi acuitatea (in conditiile de zgomot) si
discriminarea (pt. a supraveghea modul de functionare a motoarelor aparatelor) se
folosesc audiometre.
d. Testele de aptitudini artistice
Ex: testul de talent muzical CE. Testul are sase sectiuni prin care se testeaza: simtul
inaltimilor tonale, somtul fortei sonore, simptul timpului, simtul timbrului, memoria
tonala, simtul ritmului.
Testul de judecata al desenelor, pentru recunoasterea unor principii de ordin estetic
(unitatea domincnta, varietatea, echilibrul, continuitatea, simetria proportiei).
e. Testele de reprezentare spatiala
Se solicita reprezentari constructive, geometrice sau imbinari liniare, recunoasterea
unei matrice in modele mai mult sau mai putin mascate, reconstituirea de figuri din
fragmente polidimensionale.
f. Testele de aptitudini tehnice speciale
Include factori speciali, probleme de intelegere si judecata tehnica, reprezentari
implicate in identificari de functionalitati conform unor principii simple.
Ex: testele de comprehensiune mecanica; Testele de discuri a lui Bonnardel pt.
inteligenta concreta; Testul lui McQuarrie aptitudini mecanice; Teste de descifrare a
textelor scrise de mana pt studentii la medicina
Au fost create teste multi-aptitudinale ce ofera posibilitatea de a obtine despre o
persoana maximum de date intr-un timp minim.
Ex: D.A.T. Differential Aptitude Test; F.A.C.T. Flanagan Aptitude Clasiffication Test;
G.A.T.B. General Aptitude Test Batery; E.A.S Employee Aptitude Survey
Cateva exemple de criterii de baza ale testarii aptitudinilor sunt: Gandire logica,
aplecarea spre tehnica, Creativitate, puterea de concentrare, memoria, Ortografia,
Empatia, Abilitatea de negociere, Indemanarea, Usurinta in exprimare, Orientare in
spatiu, cunostintele matematice, etc.

S.6 b) Modelul psihometric al inteligentei


Metoda Binet-Simon isi propunea sa elimine arbitrariul care decurgea din experientele
fragmentare facute cu teste izolate si sa intocmeasca o scara metrica a inteligentei
care sa fixeze adevarata varsta a acesteia. Binet imagineaza o combinatie de mai multe
serii de teste simple si scurte, dar pretinzand din ce in ce mai mari in rezolvare. Cu
aceste serii astfel combinate, el testeaza inteligenta copiilor normali, depistand varsta
mintala.
Scara Binet-Simon constituie un esantion ce cuprinde urmatoarele solicitari: A descoperi
asemanari sau deosebiri intre obiecte date sau evocate din amintire; A numi elementele
lipsa din desene lacunare; A gasi antonimele unor cuvinte date; A explica proverbele; A
memora si reproduce in ordine inversa un material verbal sau de cifre; A efectua
rationamente procedurale de tipul dacaatunci; A rezolva diferite probleme cu
caracter limitativ.
Au fost adaugate ulterior si intrebari simple de informatie: denumirea culorilor, zilele
saptamanii.
Comportamentul inteligent este exprimat prin Q.I. (coeficient de inteligenta) care
exprima raportul dintre varsta mintala atribuita la examinarea rezultatelor testelor si
varsta reala a copilului, inmultit cu 100.
Distributia coeficientilor de inteligenta in randul unei populatii oarecare este normala si
se exprima printr-o curba a lui Gauss a carei medie este de 100 pt un esantion
neselectionat al unei populatii.
Un Q.I. de 90 100 = corespunde unei inteligente normale; de 80 - 90 = exprima o
anumita lentoare a spiritului; < 80 = se constata o zona de debilitate mai mult sau mai
putin pronuntata; >110 120 = echivaleaza cu o inteligenta superioara.
Dupa unii psihologi insa, inteligenta generala evaluata pe baza testelor lui Binet si ale
succesorilor sai nu ar avea decat o valoare empirica sau predictiva; ar indica mai ales
aptitudinea globala la exercitiile scolare.

S.7 a) Evaluarea performantelor


Evaluarea performantelor permite depistarea slabiciunilor, a potentialului si a nevoilor
de pregatire profesionala a salariatilor.
Printre criteriile de performanta se numara: Caracteristici personale (aptitudini,
comportamente, interese); Competenta (cunostinte necesare); Caractersitici
profesionale; Interesul pentru resursele alocate postului preocuparea pentru interesul
general al organizatiei; Adaptabilitatea la post; Spiritul de echipa; Delegarea
responsabilitatilor si antrenarea persoanelor aflate in subordine; Capacitatea de
comunicare
Evaluarea performantelor stabileste ce trebuie sa faca o persoana si cat de bine,
ducand la rezultate mai bune in campul muncii.
Evaluarea persormantelor presupune trei activitati: 1-evaluarea comportamentelor; 2-
evaluarea potentialului si a capacitatii de evolutie; 3-evaluarea rezultatelor obtinute
Primele doua activitati de evaluare servesc si la selectia si orientarea carierei, a treia
permitand identificarea cauzelor care duc la performanta.
Performanta individuala se exprima prin productivitatea transferului in unitati fizice sau
valorice.
Performanta sociala se refera la impactul activitatii manageriale asupra salariatilor, fiind
definita prin intensitatea cu care un individ contribuie la dezvoltarea organizatiei.
Etapele evaluarii sunt: 1-pregatirea evaluarii; 2-evaluarea propriu-zisa; 3-analiza
rezultatelor, comunciarea lor si indicarea cailor posibile de perfectionare; 4-controlul
efectelor evaluarii
Obiectivele evaluarii sunt cele care asigura legatura dintre recompensa pe care un
salariat spera sa o primeasca si productivitatea pe care o realizeaza.
Eficienta profesionala poate fi desfacuta in variabile-criteriu, un element de baza in
acest sens fiind datele productiei. Totusi, desi ofera aparent date obiective, criteriile de
performanta legate de datele productiei pot ridica anumite probleme, cum ar fi
motivatii de ordin medical, conditiile mediului fizic, starea masinilor, aprovizionarea cu
materiale, factori ce pot fi influentati de alti lucratori etc. Se considera astfel de mai
mare utilitate studierea factorilor subiectivi.
Concluziile studiilor realizate in ceea ce priveste performanta au relevat faptul ca
nivelul relatiilor umane este direct legat de nivelul performantelor. Astfel, umanizarea
muncii, motivatiile sociale, moralul grupurilor, satisfactiile individuale, comunicatiile
interpersonale si participarea la decizie sunt factori interni fundamentali pentru
cresterea productivitatii muncii.

S.7 b) Metode utilizate pentru antrenarea competentelor sociale

Metodele utilizate pentru antrenarea competentelor sociale sunt:

1-Metoda clasica, ce presupune explicarea si prezentarea de modele in direct sau prin


intermediul unui video; jocuri de roluri cu ceilalti participanti sau complici; comentariile
formatorului si prezentarea casetei video; repetarea sedintei.

2-Metode de laborator: exercitii simple folosind oglinzi, camere video si magnetofoane


permit antrenarea intr-o maniera eficace si trimiterea semnalelor non-verbale insotite
de expresia fetei si de voce.

3-Asimilatorul de cultura a obtinut rezultate excelente la nivelul antrenarii


interculturale. Competentele conversationale implica intelegerea principiilor de
structura a unei conversatii, invatarea directa fiind cea mai buna metoda. Este foarte
important sa se invete regulile neformale ale situatiilor si relatiilor, si de asemenea este
necesara si o anumita practica comportamentala.

4-Invatarea pe teren. Pentru unele profesii nu se pot crea situatii compatibile cu jocul de
roluri si capabile sa simuleze in maniera realista situatia profesionala (de exemplu
situatia in care politia se confrunta cu probleme etnice sau cand managerii duc tratative
cu sindicatele). Pentru astfel de profesii, o alternativa a jocului de rol din laborator este
formarea pe teren, persoana fiind insotita de un formator care o sfatuieste in
permanenta si asigura feed-back-ul. Aceasta metoda a fost utilizata mult timp de
profesori si este utilizata si astazi.

5-Elaborarea unor programe de antrenare pentru a se observa cu ce probleme se


confrunta oamenii la locul de munca, pentru motivarea unui nou angajat ce nu
corespunde cerintelor, pentru corectarea unor deprinderi rele de munca, pentru
discutarea unei eventuale actiuni disciplinare, pentru reducerea absenteismului, pentru
invingerea rezistentei la schimbare etc. Astfel de programe sunt fondate pe jocul de rol
in grupe precum si pe antrenarea pe teren, plecand de la cursuri si discutii.

Cea mai mare parte a profesiilor necesita competente sociale pe care majoritatea
persoanelor le dobandesc pe teren.

S.8 a) Selecia profesional pentru posturile de conducere


Selecia profesional pentru posturile de conducere este mult mai complex dect
selecia pentru celelalte posturi deoarece funcia de conducere nu este definit numai
prin caracteristicile postului, ci i prin reeaua relaiilor umane, sociale, autoritatea i
subordonarea pe care trebuie s le dovedeasc deintorul unui astfel de post.
Examenul psihologic de selecie pentru un post de conducere cuprinde dou pri: 1 -O
parte care ridic probleme apropiate de cele ridicate de selecia executanilor, ns la
un nivel mult mai ridicat; 2 - O parte care necesit elaborarea unui pronostic asupra
adaptabilitii sociale a candidatului n contextul uman al postului, context care
nglobeaz stilul ntreprinderii, personalitatea efilor directi, a colegilor i a
subordonatilor.
Unii cercettori consider c pentru selecia profesional necesar posturilor de
conducere sunt utile studiile asupra cauzelor insucceselor n astfel de posturi,
obinndu-se astfel indicaii asupra factorilor de succes.
Modelul psihologic necesar seleciei trebuie s cuprind un program prin care s se
acopere toi factorii determinani ai succesului profesional. De aceea din bateria de
teste nu trebuie s lipseasc: testele de motivaie si testele pentru determinarea
sensibilitii la frustrare (testul Rosenzweig)
Pentru unele posturi de conducere superioare sunt utilizate testele situaionale. Ele
ofer posibilitatea unui pronostic mai sigur asupra comportamentului social al
persoanelor care candideaz. In cadrul acestor teste candidaii se confrunt individual
sau n grup, cu o problem pe care trebuie s o rezolve.
Exist trei variante principale ale testelor situaionale: 1 - Jocul de-a
ntreprinderea. Se ncredineaz conducerea unei ntreprinderi fictive, a crei
activitate este simulat pe o perioad de timp. Grupul trebuie s fac fa unor situaii
dificile sau a unor alegeri critice. Aceast variant este utilizat att pentru aprecierea
candidailor pentru funciile de conducere ct i pentru formarea lor n vederea ocuprii
acestor funcii. Jocul apeleaz la calitile de analiz i negociere ale candidailor ceea
ce permite juriului s observe evantaiul aptitudinilor candidatului. 2 - Exerciiul n
co (in basket) sau rspunsul la coresponden. Acest test esten general
utilizat cu persoane separate si reprezint simularea unei situaii reale care solicit
individul s-i mobilizeze aptitudinile, n special cele administrative. Spre exemplu,
candidatul trebuie s redacteze diferite scrisori de afaceri, memorii sau alte documente
cu grade de urgen diferite. 3 - Discuia n grup. Se presupune un grup restrns
de candidai (6-8 persoane), o tem general de discuie i se observ comportamentul
lor n timpul dezbaterilor. Prin discuia n grup se urmrete nu numai stabilirea
tabloului personalitii candidailor(mai ales cele verbale, caracteristicile personale;
subiectul este inhibabil, intolerant etc.) ci i ce realizeaz candidatul n discuia la care
particip, contribuia sa i comportamentul fa de grup.
Prin discuiile cu candidaii care aspir la posturile de conducere trebuie urmrite
motivaiile acestora, inhibiiile i frustrrile i tot pe aceast cale trebuie lmurii asupra
lor nii i trebuie determinai s reflecteze asupra posibilitilor de ameliorare a
propriilor conduite.

S.8 b) Testul de aptitudini mecanice MacQuarrie- NU SE MAI DA


Acest test msoar aptitudinea mecanic manual, ceea ce implic aptitudini
specifice, att n ceea ce privete coordonarea ochi-mn, ct i rapiditatea micrii
degetelor i reprezentarea spaial.
Testul a fost publicat de americanul Thomas William MacQuarrie, n 1925.
Testul de aptitudini mecanice MacQuarrie este o prob creion-hrtie format din
7 subteste prezentate ntr-un caiet de 15 pagini dup cum urmeaz: o prob de trasaj
se deseneaz o linie sinuoas care trebuie s treac prin deschiderile liniilor verticale,
fr s le ating; o prob de tapping trebuie puse 3 puncte n fiecare cerc; o prob
de punctare se pune un punct n fiecare din cerculeele situate de-a lungul unei linii,
la intervale diferite; o prob de copiere se copiaz figurile formate din 4 segmente
n spaiul punctat, din dreapta fiecrei figuri; o prob de localizare spaial trebuie
identificate prin litere 5 puncte de 8 ptrate mici, dup un ptrat mare izomorf, unde
aceste puncte sunt reprezentate prin litere; o prob de reprezentare spaial se
identific numrul de crmizi cu care vin n contact fiecare din cele 5 crmizi notate
cu x, din cele 6 grmezi ordonate; o prob de urmrire labirint se indic, n cele 4
imagini, punctele de sosire a 10 linii sinuoase care traverseaz fiecare imagine, de la
stnga la dreapta i sunt amestecate.
Fiecare subtest este precedat de un exerciiu. Aceste exerciii, ca i probele
propriu-zise, sunt date contra cronometru (timp impus).
Testul se aplic individual sau colectiv, se poate da tuturor, ncepnd de la vrsta
de 10 ani. Este utilizabil n orientarea profesional pentru selecia dactilografelor, a
muncitorilor cu profesii mecanice, a tehnicienilor dentari, a mecanicilor.

S.9 a) ncercri de definire a inteligenei


Termenul de inteligen provine din latinescul intelligere, care nseamn a
relaiona, a organiza sau de la interlegere, care presupune stabilirea de relaii ntre
relaii.
Este dificil elaborarea unei definiii unanim acceptate pentru inteligen. Astfel:
Inteligena ar putea fi conceput ca o evoluie filogenetic i ontogenetic a
capacitilor cognitive (P. Janet, J. Piaget); Inteligena este funcia ce adapteaz
mijloacele la scopuri (Hartman); Inteligena este capacitatea de a fabrica unelte, n
timp ce instinctul asigur doar ntrebuinarea nnscut a unor organe (Bergson);
Inteligena este o adaptare a omului la ambian i a ambianei la nevoile omeneti
(Claparede, J. Piaget)
Scoala de la Wurtzburg definete inteligena ca rezolutivitate. Esena rezolvrii
de probleme consta ns n folosirea ntr-o manier nou i adecvat a mijloacelor
intelectuale n situaii noi. n cazul rezolvrii de probleme se pune chestiunea folosirii
ntr-o manier nou sau chiar inovarea unor mijloace fr de care nu poate fi ob inut
rezultatul.
Deci important este s poi utiliza n variate situaii mijloacele cognitive de care
dispui. S poti aplica mijloace cunoscute la situaii noi.
Alte tendine definesc inteligena: Inteligena este o aptitudine de a inventa;
Inteligena este o caracteristic important a personalitii umane care mediaz relaii
de tip complex cu mediul nconjurtor; Inteligena este novatoare i intervine cu
precizie atunci cnd dificultile nu pot fi rezolvate printr-o atitudine de rutin;
Inteligena este o calitate a ntregii activiti mintale, ca expresie a organizrii
superioare a tuturor proceselor psihice, inclusiv a celor afectiv-motivaionale i
voliionale.
Socrate i Platon considerau c inteligena i permite omului s neleag
ordinea lumii i s se conduc pe el insui, iar Buddha milita pentru eliberarea omului
de inteligen pentru a atinge cea mai nalt form de fericire. Astfel, pentru gndirea
occidental, inteligena aprea a fi atributul esenial, fundamental al omului, iar pentru
gndirea oriental, inteligena era redus la minimum.
Descartes, se pare c a dat definiia cea mai apropiat de nelegerea modern
a inteligenei. El definea inteligena ca: mijlocul de a achiziiona o tiin perfect
privitoare la o infinitate de lucruri. n aceast definiie, gsim intuirea ambelor
poziii actuale ale noiunii de inteligen: sistem complex de operaii; aptitudine
general
Astzi, persist n psihologie ntrebarea dac inteligena este capacitatea
general de achiziie a cunotinelor, de raiune i rezolvare de probleme sau
ea implic diferite tipuri de abiliti. Cei mai multi opteaz pentru prima ipotez.

S.9 b) Comunicarea verbal i competena social


Comunicarea verbal se afl n centrul performanei i competenei sociale.
Cea mai mare parte a semnalelor i gesturilor sunt verbale i trebuie s se ncadreze
ntr-o secven conversaional.
Competenele profesionale ale celor care predau, ale psihoterapeuilor sau
purttorilor de cuvnt din sindicate, includ n mod necesar competene verbale.
Competenele necesare variaz n funcie de situaiile sociale. Exist n munc un
anumit numr de situaii sociale standard: comitete, ntlniri, negocieri, vnzri. Aceste
situaii necesit toate gesturile, secvenele i atitudinile fizice specifice; ele sunt
guvernate de reguli ce indic ceea ce se face i ceea ce nu se face (Argyle, Furnham,
Graham, 1981).
Toate aspectele competenei sociale cresc i se dezvolt odat cu vrsta n
timpul copilriei i adolescenei n cadrul colii i mai apoi la serviciu.
De exemplu, adulii clasei de mijloc se exprim verbal mai uor i in mai mult
cont de punctul de vedere al celor care i ascult, necesit mai multe competene
sociale n posturile pe care le ocup (profesori, medici, avocai), dect muncitorii
manuali, trebuind adesea s intre n relaie direct cu oamenii i s nfrunte situaii
complexe.
Dezvoltarea competenelor sociale sunt importante datorit efectelor pe care
le au asupra relaiilor, asupra sntii, fericirii i eficacitii n munc.
Competenele referitoare la nvmntul colar, ct i efectele lor asupra
nvrii elevilor, au fcut obiectul multor studii. Astfel, stilul de nvmnt cel mai
eficace combin o serie de elemente: organizarea precis a cursurilor; utilizarea
exemplelor i ilustrarea lor; ntrebri i elogii; exploatarea ideilor elevilor ; stilul de
leadership obinuit.
Competenele de care medicii trebuie s dea dovad sunt n mod curent nvate,
dar n prezent cercetarea nu s-a orientat dect asupra unor obiective cum ar fi :
cunoaterea precis a anamnezei; satisfacerea pacientului; observarea indicaiilor
medicului.
Metodele utilizate pentru antrenarea competenelor sociale sunt: metoda clasic,
care presupune explicarea i prezentarea de modele n direct sau cu ajutorul mijloacelor
video; jocul de roluri; comentariile formatorului; repetarea edinei. alte metode de
laborator, exerciii simple folosind oglinzi, camere video i magnetofoane permit
antrenarea ntr-o manier eficace. asimilatorul de cultur, cu rezultate excelente la
nivelul antrenrii interculturale. nvarea pe teren o alternativ a jocului de roluri
din laborator este formarea pe teren. Individul este nsoit de un formator care l
sftuiete n permanen i asigur feed-back-ul. elaborarea unor programe de
antrenare pentru a se observa cu ce probleme se confrunt oamenii la locul de
munc, motivarea unui nou angajat ce nu corespunde cerinelor, corectarea unor
deprinderi rele de munc, discutarea unei eventuale aciuni disciplinare, reducerea
absenteismului, nvingerea rezistenei la schimbare.

S.10 a) Modele explicative ale inteligentei


De-a lungul timpului, inteligenta a fost abordata prin diferite moduri, atat sub raport
teoretic, cat si practic (diagnostic). S-au conturat, astfel, adevarate modele explicativ-
interpretative. Modelul psihometric, modelul factorial, Modelul psihocognitivist, modelul
genetic, modelul neuropsihologic, modelul ierarhic.
Modelul psihometric - isi are originea in cercetarile psihologului francez Alfred Binet
facute asupra intelectului copiilor. Binet s-a confruntat cu o problema practica:
elaborarea unui instrument pe baza caruia sa poata fi depistati copii cu intelect normal
pentru a fi incadrati in invatamantul de masa. Ca urmare, impreuna cu medicul Th.
Simon, imagineaza o suita de probe care aproximeaza compozitia operatorie a
intelectului (spirit de observatie, memorie, rationament, vocabular, cunostinte ete.).
Acestea sunt dispuse intr-un instrument de masura care poarta denumirea de Scara
metrica Binet Simon (1905). Mai tarziu, in 1911, Binet isi ordoneaza probele in functie
de varsta. Terman arata ca varsta mentala este distanta parcursa intre varsta noului
nascut si inteligenta adulta, iar Q.l.-ul este viteza, adica raportul dintre distanta
parcursa si timpul necesar parcurgerii ei, cu alte cuvinte, raportul varsta mentala si
varsta cronologica.
In anii '30, psihologul David Wechsler il continua pe Terman, imaginand o scara a
inteligentei pentru adulti. Descendentii lui ii vor revizui mai tarziu scala(WAIS) si vor
produce o versiune pentru copii(WAIS-R). Introducerea notiunii de coeficient de
inteligenta (ca raport de varsta mentala si varsta cronologica multiplicat cu 100)
ramane o achizitie importanta a modelului psihometric al inteligentei.
Modelul factorial - Reprezinta o continuare si adancire a modelului psihometric.
Psihologii au inceput sa fie interesati nu atat de instrumentul de masurare a
inteligentei, cat de modul de prelucrare a rezultatelor obtinute in urma aplicarii testelor
de inteligenta.
Una dintre modalitatile concrete propuse a fost cea a analizei factoriale, al carei parinte
este Spearman (1904). Psihologul american Thurstone (1938; 1947), dezvoltand diferite
procedee de analiza factoriala, a gasit alti opt factori comuni in spatele factorului g
(inteligenta generala) descoperit de Spearman. Acesti factori au fost numiti de el
abilitati mentale primare.
Cel care exceleaza, insa, prin proliferarea, multiplicarea si diversificarea factorilor este
J.P.Guilford (1956.-1971) care a propus un model morfologic al inteligentei.
Burt (1949), Vernon (1950) pe langa factorii g si s ai lui Spearman au mai adaugat o a
treia categorie de factori, numiti factori de grup, pe care i-au amplasat intre ceilalti.
Modelul psihocognitivist. Este complementar modelelor psihometrice si factoriale.
Sternberg a gasit trei mari categorii componentiale ale inteligentei:
metacomponentele (procese de mare complexitate care intervin in planificarea,
conducerea si luarea deciziei); componentele performantei (ca mijloc sau proceduri
subordonate strategiilor de solutionare); componentele achizitiei informatiilor (cele
care intervin in colectarea, incadrarea selectiva, combinarea si compararea selectiva a
informatiilor).
Diferentele individuale din activitatea intelectuala a oamenilor se datoreaza
capacitatilor, vitezei si manierei de functionare a proceselor si componentelor cognitive.
Modelul genetic. Depaseste viziunile psihometrice si factoriale, fiind preocupat de
problema genezei inteligentei. Cel care ilustreaza prin cercetarile sale cel mai bine
acest model este Jean Piaget. In lucrarea sa Psihologia inteligentei (1947), Piaget
pornese de la premisa ca inteligenta este o relatie adaptativa, printre altele intre
organism si lucruri.
Conduita inteligenta care se elaboreaza treptat, in stadii, se produce prin acomodare,
adica prin restructurare si reorganizare mintala. Stadiul sensorial-motor (0 2 ani).
Stadiul preoperational (2 7 ani). Stadiul operatiilor concrete ( 7 12 ani). Stadiul
operatiilor formale (12 -17 ani)
Modelul neuropsihologic. Este foarte apropiat de modelele psihometrice si
psihocognitive pe care incearca sa le fundamenteze sub raport neurologic. Descrie
inteligenta in termenii ariilor fizice ale creierului. In sprijinul lui sunt invocate rezultatele
cercetarilor asupra ,,creierului divizat sau asupra specializarii functionale a emisferelor
cerebrale.
Modelul ierarhic. Reprezinta o incercare de unificare prin sinteza a modelelor
anterioare. A fost elaborat de R.J. Sternberg (1985). Tot Sternberg, dezvolta un test,
Sternberg Triarhic Abillity Test, in care include aspect academic si de munca, poate fi
administrat de la gradinita pana la varsta adulta si cuprinde 12 tipuri de itemi.
Modelul triarhic, desi interesant prin perspectiva sintetica pe care o ofera, ramane
totusi eclectic, integrarea si articularea celor trei subteorii fiind insuficien elaborate.

S.10 b) Calitatile unui bun intervievator- NU SE MAI DA


Intervievatorul este cel care conduce discutia intr-un interviu, acesta trebuie sa fie o
persoana care trebuie sa indeplineasca anumite calitati: Sa stabileasca criteriile de
apreciere; o buna cunoastere a postului pentru care se efectueaza selectia; sa
dovedeasca bunavointa si cordialitate; sa fie obiectiv; sa stie sa asculte.

S.11 a) Masurarea inteligentei


Inteligenta este capacitatea mentala care implica abilitatea de a rationa, a rezolva
probleme si lucruri abstracte, de a intelege lucruri complexe, de a invata repede si din
experinta. Inteligenta se refera la modul in care percepem si intelegem spatiul care ne
inconjoara.
Primele ncercari de a msura inteligen au aprut n secolul al 19-lea. Atunci IQ-ul s-a
stabilit n funcie de mrimea creierului. Astzi folosim alte metode pentru msurarea
nivelului de IQ - teste de inteligen.
Masurarea inteligenei se realizeaz de la natere i pe tot parcursul vieii oricrui
individ. Testarea inteligenei copilului mic, a precolarului, a adultului se efectueaza cu
ajutorul unor probe cu administrare individual si testele de inteligen sunt utilizate n
conjuncie cu o mulime de alte surse de informaie.
Primul care a folosit teste pentru msurarea inteligenei a fost Alfrd Binet i testele
sale au fost destinate copiilor. Intre timp, testele au fost modernizate, adaptate i
dezvoltate pentru a putea s msurm inteligena unei persoane din fiecare grupa de
vrst.
Pentru msurarea inteligenei, folosim diverse teste psihologice elaborate de
specialiti din domeniu care sunt bazate n primul rnd pe: percepie i inteligen
vizual, aptitudini comunicative i inteligen lingvistic, aptitudini tehnice i inteligen
practic i gndirea logic i inteligen matematic.
Testul IQ nu este destinat sa verifice cunostintele, ci abilitatea de a prelucra elementele
unei probleme si a-i gasi rezolvarea fara a fi invatat vreodata cum se rezolva probleme
similare. Testele de acest gen au demonstrat ca exista diferentieri intre clasele sociale
si intre rase.

Testele IQ sunt complexe, ele msoar mai multe aptitudini ale omului, (de exemplu
test analitic, test de structura inteligenei, testele lui Wechsler i altele) sau pariale,
adic cele care msoar doar IQ, ndeosebi inteligena general. (de exemplu test
Domino, test matrici progresive i altele).
Testul IQ, include cteva subteste verbale (cuprind de exemplu percepie, aritmetic,
asemenri, vocabular etc.) i cteva subteste de performan (de exemplu
completarea desenului, completarea obiectelor, aranjarea desenelor n ir corect, etc).
Evolutia din ultimele decenii a tehnicilor de masurare a inteligentei cuprinde o serie de
studii care s-au centrat pe directii cu totul noi. Ele sunt sintetizate in lucrarea editata de
Eysenck si a lui Vernon. Lucrarea se refera la introducerea in masurarea inteligentei a
unor corelate biologice ca indicatori valizi ai ceea ce indeobste este masurat prin
testele traditionale. Acestea sunt marimea medie a potentialului evocat obtinut cu EEG,
complexitatea AEP, timpii de reactie simpli si complecsi, variatia timpilor de reactie
individuala, viteza de metabolizare a glucozei la nivelul tesutului nervos.
Printre numele implicate in dezvoltarea testelor de inteligenta se numara Elaine si Allan
Hendrickson, care au meritul de a fi realizat un pas cu adevarat insemnat in
cunoasterea si evaluarea inteligentei, L. Terman, care a preluat testul Binet-Simon si l-a
imbunatatit, introducand elemente noi, inclusiv formula psihologului german W. Stern
cu ajutorul careia se calcula coeficientul de inteligenta, D. Wechsler, care a constuit un
teste de inteligenta pentru adulti.
Testele de inteligenta sunt folosite in activitatea de cosniliere scolara si vocationala, in
sensul ca dupa ce cunoastem valoarea IQ putem sa sfatuim un anumit tanar sa se
indrepte catre acele profesiuni care solicita acel nivel de inteligenta. De asemenea,
aceste teste sunt folosite si in activitatea de selectie profesionala.

S.11 b) Convorbirea de incadrare; directiva, nondirective- NU SE MAI DA


Convorbirea de incadrare este o conversatie planificata si controlata, intre doua
persoane. Ea poate fi mai mult sau mai putin directiva.
Convorbirea de incadrare:
a-directiva, candidatul raspunde doar la intrebarile psihologului, axate pe cateva
directii precum: biografie, personalitate si istoria personalitatii. Se pot adauga si
intrebari privitoare la modul cum isi organizeaza timpul liber si activitatile
extraprofesionale, proiectele de viitor etc.
b-nondirectiva, adica se poate acorda libertate candidatului de a vorbi despre ceea ce
considera ca este mai important in viata si activitatea sa, si totodata i se poate acorda
libertatea de a se autoexamina si autoaprecia din diverse puncte de vedere.
Discutia nondirectiva furnizeaza informatii bogate, insa nu totdeauna esentiale pentru
selectia profesionale si uneori dureaza foarte mult.
Cele doua forme ale convorbirii de incadrare pot fi imbinate pentru a se realiza o
adaptare la fiecare caz particular, individual. Convorbirea sau discutia psihologica in
vederea angajarii este foarte importanta pentru ca permite remedierea unor deficiente
ale testelor, pe aceasta cale obtinandu-se date mai bogate asupra candidatului si
permite o apreciere mai obiectiva a acestuia.
In acelasi timp, pot sa apara si erori de apreciere, unele datorate candidatului
(dificultati de adaptare la conditiile interviului, dificultati de exprimare etc), altele
datorate intervievatorului sau procedurilor rigide (nu se creeaza climatul favorabil
pentru ca intervievatul sa reactioneze cu maximum de naturalete si sinceritate,
tendinta de a generaliza impresiile, fenomenul de halo etc).

S.12 a) Strategii de investigare a inteligentei


Utilizarea vocabularului bazat pe o conceptie asociationista: se dau liste de cuvinte sau
imagini spre memorare. Se utilizeaza cuvinte (fara sens, cu sens), imagini integre sau
numere , figuri geometrice.
Memorari de cuvinte, litere, cifre etc, liste de cuvinte asociate cu care se investigheaza
trainicia memoriei, capacitatea de a organiza relatii si sisteme de restituire a
materialului perceput, deci se investigheaza perceptia, atentia, memoria, activitatea
sistematica a gandirii.
Identificarea de imagini pentru detectarea capacitatii de observatie si percepere.
Tehnici asociativ verbale simple, libere sau dirijate prin care se solicita structurare de
propozitii, fraze etc.
Se utilizeaza analogii.
Primele teste de inteligenta au fost elaborate de catre Binet, la sfarsitul secolului trecut.
El a initiat scara de dezvoltare sau scara de masurare a inteligentei, si a ajuns astfel la
conceptul de varsta a inteligentei (mintala).
Stern a impartit varsta mintala cu cea fizica sau biologica si a obtinut coeficientul de
inteligenta.
Testele Binet constau, in parte, din sarcini simple, familiare, pe care le-ar putea realiza
copii de diferite varste.
Metode de studiere a conceptelor: Metoda invatarii-se prezint un material n care
exist conceptual exemplificat. Important este s fie identificat n material.Se noteaz N
de exemple, dificultile care s-a izbit. Metoda clasifiicarii-se fac sortri de grupuri de
9 obiecte, semen, simboluri, concept, cu trsturi asemntoare
Testele de inteligenta Standford-Binet si Wechsler
Sunt teste individuale, aplicate uniu singur subiect, de catre un singur experimentator.
Au un caracter mixt sau eterogen (verbal - nonverbal)
Scala Stanford-Binet-prelucrat i adaptat de L.H. Terman n 1916.
Scal de inteligen (a patra ediie) a fost construit pentru a putea fi folosit n
msurarea abilitailor cognitive a subieciilor cu vrsta ntre 2 i 23 de ani i urmrete
ca alte obiective:
Diferena din elevii retardaii mental i elevii cu dificultii de nvare.
Pentru consemnarea rezultatelor subieciilor este utilizat caietul de rspuns standard
care are un numr de 40 de pagini, administrarea scalei de inteligenta S-B ediia a 4-a
are un caracter informative n sensul c se bazeaz pe abilitatea estimat a
examinatului n baza subtestului Vocabular. Interpretrile care urmeaz s fie vzute c
ipoteze, ce necesit investigate n continuare printr-un studio al rezultatelor copilului la
ntregul test i printr-o analiz clinic a acestuia. Toate ipotezele trebuiesc vzute c
tentative
Scala de inteligenta Standford-Binet-elaborata in 1916, imbunatatita si
perfectionata de mai multe ori - 1937, 1960, 1972 ; 1985 a IV-a editie se bazeaza pe
un model ierarhic al abilitatii cognitive, cu trei niveluri; Se aplica individual, de catre un
experimentator, intr-un loc linistit, fara surse de distragere; scop: msurarea abilitatilor
cognitive a subiectilor cu varsta intre 2 si 23 de ani; a diferentia intre elevii retardati
mental si elevii cu dificultati de invatare; intelegerea motivului pt care un elev are
dificultati de invatare in scoalal identificarea elevilor talentati
Nivelul I este factorul G Rationamentul general utilizat de catre subiecti pt a rezolva
problemele pe care nu au fost invatati sa le rezolve. Nivelul 2 se imparte in trei factori
majori: a-abilitati cristalizate factorii cognitivi implicati in achizionarea si utilizarea
informatiei, impartiti in doi factori minori (Nivelul 3)
o rationamentul verbal vocabular, intelegere, absurditati, relatii verbale
o raionamentul cantitativ serii de numere, construirea ecuatiei
b-abilitati analitic-fluide deprinderile cognitive necesare pt rezolvarea unor probleme
implicand stimuli nonverbali sau figurali masurate cu ajutorul rationamentului abstract
/ vizual
c-memoria de scurta durata este o masura a abilitatii individuale de a retine
informatia pana vand ea este stocata in memoria de lunga durata memorarea
margelelor, memoriarea propozitilor, memorarea cifrelor, memorarea obiectelor
Factorii comportamentali care se evalueaz pe o scala in cinci trepte: atentia, reactii in
timpul aplicarii testului, independenta emotionala, comportament de rezolvare a
problemelor, independenta fata de sprijinunl examinatorului, limbaj expresiv, limbaj
receptiv, a fost dificil sa stabiliti relatia cu aceasta persoana?
Termenul de inteligenta a fost inlocuit de cel de dezvoltare cognitiva. In loc de
coeficient de inteligenta (QI) este utilizat cel de scor standard al varstei Standard Age of
Score (SAS).
Bateria de teste cuprinde intre 8 si 13 teste, functie de varsta subiectului si de nivelul
de intrare determinat cu ajutorul testului Vocabular.
Bateriile de teste David Wechsler afirma ca Inteligenta poate fi cunoscuta doar
prin produsele ei. pentru testarea analitica a inteligentei; contin doua grupe de teste:
teste verbale si teste nonverbale
Bateria pt copii (scolari) WISC: contine probe verbale si teste de performanta
Bateria pt adulti WAIS iar bateria pt prescolari WIPSI
Versiunea pentru prescolari WIPSI si scolari WISC contine
Scara verbala:
1. informare generala 29 intrebari pentru cunostinte din diferinte domenii
2. comprehensiune generala 14 intrebari pt cunostinte generale practice, judecata,
bunul simt si rationamentul practic
3. rationamentul artimetic - 14 probleme pt abilitatea numerica si artimetica
4. similitudini 12 perechi de cuvinte care au ceva in comun. Masoara abilitatea de
rezolvare a problemelor verbal-abstracte
5. reprezentarea numerelor in sens direct si in sens invers
6. vocabular oral 40 de cuvinte, subiectul trebuie sa precizeze ce reprezinta fiecare
7. codul test de substitutie
8. completare de imagini 15 cartonase cu desene de obiecte sau scene din care
lipseste un fragment
9. cuburile Kohs masoara abilitatea de a rezolva probleme ebstracte
10.aranjarea de imagini masoara abilitatea de a gandi secvential
11.amplasarea de obiecte un om, un profil etc
Versiunea pentru adulti
Deosebiri fata de de variantele WIPSI si WISC:
- utilizarea limbajului independent de sex
- reprezentarea in subtestele Iinformatii si Completarea imaginii
- schimbari mai mari in subtestele Intelegere si Similitudini
- subtestul Informatii a fost revizuit cu 20 de itemi preluati de la WAIS 1955
Testele Detroit privind aptitudinea pt invatare 3
Testele Detroit privind aptitudinea pentru nvare-autor: D, D Hammnill (1991), testul
este destinat persoanelor ntre 6-17 ani i are drept principalele scopuri: determinarea
posibilitatilor si limitelor privind abilitatile mentale, identificarea subiectilor care se
situeaza la un nivel scazut fata de colegii lor, anticiparea perfomantelor viitoare, de a
servi ca mijloc de masurare in cadrul cercetarilor privind aptitudinile inteligenta si
comportamentul cognitiv.
Cu prinde scoruri compozite pe domenii: domeniul lingvistic, cu scorurile Verbal si
Nonverbal; domeniul atentiei include scorurile compoziote la Atentia marita si Atentia
redusa; domeniul motric - include scorurile compoziote la Motric marit si Motric redus;
scoruri compozite teoretice 8 scoruri compozite care vizeaza sistemele ipotetice
privind explicarea inteligentei curent expuse de teoreticieni
Dei rezultatele studiilor privind fidelitatea i validitatea conduc spre concluzia c acest
instrument psihodiagnostic este bine realizat din punct de vedere tehnic i psihometric,
dimensiunile extreme de reduse ale loturilor de subieci folosite constituie un serios
avertisment pentru practicieni. Testul este util nu pentru a contura un diagnostic, ci,
dup cum precizeaz clar autorul, rezultatele obinute trebuie interpretate ca fiind
observaii ale comportamentului subiectului la un anumit moment dat. Dac totui se
intenioneaz formularea unei judecii asupra subiectului, trebuie s se in seama de
precauiile menionate n cadrul Manualului.
Testul scurt de inteligenta Kaufman (K-BIT)
Publicat n 1990 de A.S. Kaufman i N.L Kaufman, el urmrete s msoare inteligenta
verbal i nonverbal la indivizi cu vrsta ntre 4 i 90 de ani, autorii menioneaz c fiind
un test scurt el poate fi folosit n scopuri de triere i nu pentru o msurare
comprehensive a copiilor deci rezultatele obinute nu pot fi folosite n scop diagnostic
dar el i mai gsete ntrebuinare la aduli n sensul c poate estima nivelul de
inteligen al celor ce se confrunt cu problem psihiatrice, al celor ce solicita angajarea
n munc, al celor ce ateapt audierea n cadrul tribunalului, etc. K-Bit cuprinde 2
subteste; Vocabular i Matrice.
Se pot calcula trei tipuri de scoruri: pt subtestul Vocabular, pt subtestul Matrice, un scor
compozit al abilitatii intelectuale. Interpretarea se face doar de ctre profesioniti
formai speciali dar administrarea poate fi fcut de ctre psihologi, logopezi, asisteni
medicali, cadre didactice.
Caracteristici psihometrice.
Datele privind fidelitatea se refera la: fidelitatea split-half si fidelitatea test-retest
Datele privind validitatea se refera la:
a. validitatea concurenta: valorile corelatiilor dintre K-BIT si testul inteligentei
nonverbale
b. validitatea de construct: scorurile compozite de la K-BIT au fost corelate cu
scorurile obtinute la bateria Kaufman de masurare a copiilor
Testul lui Porteus (labirintul lui Porteus) este un alt test de inteligenta.
Contine 28 - labirinturi desenate. Se folosesc in bateriile de selectie profesionala si in
studiul personalitatii.
Nu exista limita de timp. Util in clinica si in scoala, pentru determinarea retardului
mental, testarea copiilor cu probleme de vorbire, a celor provenind din medii culturale
diferite, si diferentierea delicventilor de nondelicventi. Fiecare labirint presupune un
punct de plecare si un punct de sosire, subiectul avand ca sarcina trasarea cu ajutorul
creionului fara a-l ridica de pe foaie, a unei linii intre doua puncte, evitand aleile oarbe
situate de-a lungul traseului.

S.12 b) Etapele seleciei profesionale


Astzi, procedura de selecie profesional se desfoar n urmtoarele etape:
a. Anunarea posturilor vacante prin mijloacele de mass-media.
b. Analiza c.v. i/sau a scrisorilor de intenie plan de afaceri etc. dup care se
face o prim selecie a candidailor.
c. Interviul preliminar realizat de ctre o persoan de la compartimentul de
resurse umane (preferabil s fie psiholog) cu solicitantul, cu scopul de a cunoate
inteniile acestuia, antecedentele profesionale, date biografice mai importante i a-i
furniza informaiile necesare despre ntreprindere, locul de munc vacant i formalitile
care trebuie ndeplinite n vederea angajrii; dac rezultatul interviului este pozitiv, se
trece la:
d. Vizita medical la cabinetul medical al ntreprinderii sau la policlinica
teritorial. Vizita medical trebuie s cuprind un examen complet somatic (clinic) i
psihic, precum i recoltarea unor probe biologice. Se va insista pe recomandrile i
restriciile sau contraindicaiile medicale determinate de specificul muncii n
ntreprinderea respectiv. n cazul c avizul medicului este favorabil, se trece la:
e. Testarea psihologic cu o baterie de probe alctuit pe baza
psihoprofesiogramei postului de munc, care s permit diagnoza solicitanilor, precum
i prognoza performanelor profesionale i a manifestrilor psihocomportamentale,
predicie care trebuie s aib un caracter dinamic.
Probele psihologice vor fi difereniate n funcie de grupele de vrst, categoriile
socioprofesionale, niveluri culturale etc.
f. Examenul sau concursul de selecie profesional, care va consta n:
probe de cunotine generale (matematic, fizic, chimie, limba romn etc., i
cunotine specifice necesare practicrii profesiunii n cadrul postului de munc
vacant;
proba de lucru executat sub supravegherea maistrului sau a efului direct al
locului de munc.
n cazul examenului de selecie profesional, solicitanilor li se comunic dac au
fost respini. Rezultatele la concurs sunt date sub form de note sau calificative, fiind
admii n ordinea acestora, n limita locurilor disponibile.
g. Interviul final pentru solicitanii admii, mai amplu, cnd se discut despre
atribuiile postului, drepturi i obligaii, se recorijeaz salarii etc.
Comisia de concurs este format, de obicei, din reprezentani ai
compartimentului de resurse umane, ai compartimentului de organizare a muncii, efii
direci ai posturilor scoase la concurs i din conducerea ntreprinderii, persoane
cunoscute prin probitatea lor profesional i moral.
Pe baza rezultatelor tuturor acestor investigaii (interviu, vizit medical, probele
de cunotine, testarea psihologic i proba de lucru) se elaboreaz concluziile finale
care sunt supuse de ctre comisia de concurs conducerii societii comerciale spre
aprobare.
Dup aprobarea rezultatului examenului sau concursului de selecie profesional
de ctre conducerea societii comerciale se emite hotrrea sau decizia de ncadrare
(angajare), care confer dreptul de a desfura activitatea de munc n ntreprinderea
respectiv. Cu aceasta ncepe i procesul integrrii psiho-socio-profesionale.

S.13 a)Teste de inteligenta colectiva


Alpha Army test si testele Beta (nonverbal)
Testul Alpha consta dintr-o multitudine de tipuri de probleme, printre care dezlegarea
unei probleme cu cuvinte amestecate, determinarea urmatorului numar dintr-o
secventa, identificarea sinonimelor. Intrucat testul Alpha presupune o cunoastere buna
a limbii engleze s-a realizat testul Beta, o versiune grafica a testului Alpha: presupune
gasirea iesirii din labirint, combinarea unor forme pentru a obtine altele. Autorii au
pornit de la ideea ca inteligenta este inascuta. Imaginile din testul Beta al armatei
aveau o puternica amprenta culturala, considerandu-se ca persoana testata era
suficient de familiarizata cu cultura americana.
Cu toate criticiile aduse aceste teste au fost adaptate in diferite tari printre care si tara
noastra de AL. Rosca.
Testul Pierre Rennes (RAIS)
Este un test de inteligenta rapid si usor de aplicat, consta intr-o proba cu 42 de intrebari
in ordine crescatoare a dificultatii. Sarciniile se refera la probleme de matematica, serii
numerice, cuvinte contrare, lacune, sinonime etc. Are ca scop clasificarea rapida a unor
subiecti diferiti din punct de vedere intelectual. Este un test eterogen de rationament
nonverbal si verbal pentru nivele medii si superioare de inteligenta.
Testele Eysenck Cuprinde 11 teste a cate 40 de itemi fiecare : serii de cifre, probleme
aritmetice, completari de lacune si serii, completare de cuvinte la care lipsesc sfarsitul
si inceputul, operatii cu sensuri multiple
Testul Lahy Porneste de la ideea ca exista o logica elementara si una avansata.
Testul cuprinde o strategie complexa de sondare a inteligentei logice prin opt probe:-
serii de proverbe cu propozitii date in test, -stabilirea gradului de rudenie prin exercitii
de arbore genealogic, - interpretare de texte, - probe aritmetice de completare de serii
aritmetice, - silogisme, - cuvinte asemanatoare, - cuvinte de prisos intr-o serie, - limbi
straine. La noi in tara sunt utilizate unele adaptari ale lui IM Nestor si G. Bontila
BV9 - Este un test verbal de inteligenta tip creion-hartie. Are la baza ideea ca exista o
inteligenta logica avansata si una elementara.
Testul analitic de inteligenta verbala (TAIV) Testul cuprinde opt probe prin care se
sondeaza inteligenta logica: cuvinte de prisos, serii de numere, cuvinte asemenea,
silogisme, maxime, analogii verbale.

S.13 b) Studiul profesiunilor, profesiogramelor


Orice studiu asupra unei profesiuni trebuie sa aiba la baza o caracterizare detaliata a
profesiunii respective, deoarece componentele psihologice ale activitatiilor profesionale
sunt legate de conditiile acestor activitati.
Prin locul de munca se intelege spatiul in care un executant sau o formatiune
actioneaza cu ajutorul uneltelor de munca asupra obiectelor muncii.
Studiul locului de munca trebuie sa elucideze:
a) Importanta socio-economica a profesiunii studiate, gradul de raspandire,
specialitati, lgatura cu alte profesiuni
b) Operatiile de munca: pregatitoare, principale sau auxiliare, materialele care se
prelucreaza, utilajul tehnic
c) Organizarea muncii: individuala, in flux, linii automatizate, transportul
materialelor, rationalizarea
d) Problema conditiilor igienice: iluminatul, aerisirea, temperatura, umiditatea
e) Conditiile economice: retibutia, alimentatie, conditiile de locuinta
f) Pregatirea profesionala: perspectivele de promovare in munca
g) Influentele profesiunii asupra muncitorului: asupra sanatatii si asupra psihicului.
Rezultatele obtinute in urma cercetarii cu metodele clasice de cercetare psihologica se
reformuleaza in termeni psihofiziologici, psihologici si psihosociologici. Se evidentiaza
contraindicatiile (aptitudinale si la nivelul personalitatii)
Criterii utilizate pentru clasificarea locurilor de munca (dupa P.Burloiu 1990)
a) Dupa meserie sau tehnologia aplicata
b) Dupa tipul de organizare a productiei
- Locuri de munca pentru productia de
o Serie mica si unicate
o De serie mijlocie
o De serie mare si de masa
c) Dupa gradul de mecanizare si automatizare
- Locuri de munca cu procese manuale
- Manual-mecanice
- Mecanica
- Automatizate
- De aparatura
d) Dupa numarul de utilaje:
- cu un singur utilaj
- cu mai multe utilaje
e) dupa numarul de muncitori:
- locuri de munca individuale
- locuri de munca colective
f) dupa natura activitatii
- locuri de munca pentru activitatea de baza
- locuri de munca pentru activitatea de serie
g) dupa pozitia lor relativa in spatiu
- locuri de munca fixe
- locuri de munca mobile
Prezentarea locului de munca trebuie sa contina: descrierea si clasificarea sarcinilor,
descrierea actiunilor si operatiilor, evidentierea relatiilor de tip orizontal si vertical.
Profesiograma este produsul sintetizat al evidentierii sarcinilor implicate intr-un loc de
munca in care se exercita o anume profesiune.
Psihoprofesiograma este rezultatul convertirii profesiogramei intr-o fisa sintetica de
cerinte psihice, necesare in vederea exercitarii profesiei sau muncii profesionale, legate
de un post de munca.
Alcatuirea psihoprofesiogramelor se realizeaza pe doua cai:
-calea analitica-prezenta in bateriile de teste de aptitudini, interese, personalitate
-calea sintetica este realizata sub forma unor modele analoage cu cele utilizate in
activitatea respectiva (simulatoare)
Psihograma cuprinde o lista a nsuirilor si caracteristicilor psihice precum si gradul de
dezvoltare la un anumit subiect.
Psihoprofesiograma se obtine pornind de la psihograma, eliminand insusirile care nu
sunt semnificative in exercitarea profesiunii. Insusirile retinute capata un factor de
pondere in functie de importanta lor in activitate.

S.14 a) Testele de aptitudini intelectuale speciale


Aceste teste se centreaza in jurul factorului N de agilitate mentala. Distingem:
a) Testul spatial Thurstone
b) Testul Wonderlic pentru selectia personalului
c) Testul vocabularului
d) Testele bateriei P.M.A.
e) Testul analitic de intelgenta Meilli (T.A.I.)
a) Testul Thurstone evidentiaza factorul spatial si cuprinde factorii: numeric (N), verbal (V),
spatial (S), fluiditate verbala (W), memoria (M) si rationament (R).
b) Testul Wonderlic urmareste sa masoare abilitatea mental generala la adulti, in vederea
utilizarii rezultatelor pentru selectia personalului.
Testul este prezentat pe parcursul a trei pagini, prima continand instructiunile si
cateva exemple pentru familiarizarea subiectului, iar paginile 2-3 continand cei 50 de
itemi propriu-zisi. Acestia pot avea continut verbal, matematic, analitic si imagistic. Ca
principiu de constructie pentru majoritatea itemilor, este prezentata o relatie dintre
elemente, subiectul trebuind sa aleaga dintre mai multe raspunsuri date pe cel
considerat a fi corect.
Ex.: Putin este opusul lui:
1. Usor; 2. Deloc; 3. Mult; 4. Greu
Examinatii raspund direct pe test, nu folosesc foi de raspuns speciale, avand la
dispozitie un timp limita de 12 minute. Rolul examinatorului este minimal. De aceea,
testul poate fi aplicat si de catre unii functionari, care sunt formati repede in acest scop.
Pentru subiectii cu un ritm mai greoi (pentru care timpul alocat nu este suficient),
Manualul ofera alternative furnizand informatii referitoare la procedurile de aplicare si
scorare adaptate la aceasta situatie.
Scorul la test este numarul itemilor la care subiectul a raspuns corect. Nu se face
nici un fel de corectie.
Manualul listeaza scorurile de departajare utilizate in industrie pentru un umar de
peste 75 de ocupatii, precum si scorurile medii la WPT pentru cei ce solicita angajarea
intr-un numar aproximativ de 150 de slujbe.
Exista si un ghid interpretativ al testului, care descrie potentialul educational si
potentialul pentru diferite tipuri de formare profesionala care corespund diferitelor
niveluri ale scorurilor.
Testul si-a dovedit si inca isi dovedeste utilitatea in activitatile de selectie a
personalului, in special in cel industrial. Este recomandat ca testul sa fie insotit de
norme locale.
Dezavantajele testului: este de mare viteza, fiind greu si pentru cel mai inteligent
subiect sa se incadreze in timpul alocat; aspectul fizic al testului este mai putin
adecvat, aparand dificultati in citirea itemilor.
c) Testele de tip vocabular propun doua tipuri de sarcini: raspunsuri libere si gasirea de
sinonime.
Testul bazat pe sinonimie presupune ca subiectul sa gaseasca, plecand de la un
cuvant, sinonimul lui printre alte 6 cuvinte.
Ex.: subiectul trebuie sa gaseasca sinonimul pentru cuvantul a pilota din
urmatoarele cuvinte oferite: a voiaja, a ghida, a merge, a naviga, a continua, a trece. In
total sunt dati 40 de itemi.
Rezultatul testului depinde si de inteligenta generala a subiectului, dar raspunde mai
ales expresiei verbale a inteligentei.
d) Testele Baterieie P.M.A. se adreseaza subiectilor cu varsta intre 7 si 11 ani si
evalueaza 5 factori ai intelectului: semnificatia verbala, aptitudinea spatiala,
rationament, aptitudinea numerica, fluiditate verbala.
Semnificatia verbala (V) presupune intelegerea ideilor exprimate prin cuvinte. Ea
este utilizata in activitatea in care informatia este obtinuta prin lectura sau prin
audierea cuvintelor. Este masurata prin internediul itemilor de tipul sinonimelor, iar
durata testului este de 4 minute.
Semnificatia spatiala (S) este aptitudinea de a reprezenta obiectele in doua sau
trei dimensiuni. Durata testului este de 5 minute.
Rationamentul (R) este aptitudinea rezolvarii problemelor logice. Persoanele cu o
aptitudine buna in ceea ce priveste rationamentul pot analiza o situatie pe baza unei
experiente trecute, pot face planuri si sa le duca la capat, tinand cont de faptele
constatate. Durata testului este de 6 minute.
Aptitudinea numerica (N) este aceea de a lucra cu cifrele, de a rezolva rapid si
exact problem simple. Durata testului este de 6 minute.
Fluiditatea verbala (W) aptitudinea de a furniza cuvinte cu usurinta. Ea difera de
semnificatia verbala in ceea ce priveste rapiditatea si usurinta cu care pot fi utilizate
cuvintele.
Bateria P.M.A. se poate aplica atat individual, cat si colectiv (grupuri de maximum
30 de persoane la un examinator). Timpul alocat fiecarui teste trebuie respectat cu
strictete.
e) Testul analitic de inteligenta Meilli (T.A.I) se aplica copiilor incepand de la varsta de 9
ani si adultilor, individual sau colectiv. Testul urmareste sa dea o masura generala a
gradului de intelgenta si indicatii asupra caracterului calitativ al acesteia.
Bateria cuprinde 6 teste:
Testul 1 16 serii a cate 4 imagini dureaza 5 minute. Fiecare serie rezolvata corect
este rasplatita cu un punct.
Testul 2 20 de serii de cifre durata de 5 minute.
Testul 3 de fraze cuprinde serii de 3 cuvinte din care trebuie sa se alcatuiasca
cat mai multe propozitii (test saturat de creativitate).
Testul 4 test de lacune subiectul trebuie sa observe ce lipseste din fiecare
imagine si sa completeze lipsa.
Testul 5 test de desen se cere subiectului sa alcatuiasca atatea desene cat poate
cu 4 linii.
Testul 6 test de analogie se cere subiectului sa deseneze a patra figura a sirului
care sa se asemene cu a treia, asa cum se aseamana a doua cu prima.
Inainte de a incepe executarea unui subtest se dau explicatii si se fac exercitii
preliminare. In timp ce candidatii executa aceste exercitii, examinatorul va control felul
cum lucreaza fiecare, pentru a se asigura ca toti au inteles explicatiile. Daca este
necesar se vor da explicatii individuale, dar numai in timpul executarii exercitiilor.
Inainte de a se trece la executia subtestului propriu-zis se explica solutiile problemelor
de exercitiu si se discuta eventualele erori.
Pentru a se evita oboseala candidatilor (in special a celor de varsta mai mica) este
indicat ca testul sa se aplice in doua reprize: intai se vor executa subtestele imagini,
analogii, lacune, apoi restul subtestelor.
Cand se lucreaza cu colective numeroase, subtestele se vor executa in ordinea
urmatoare: lacune, analogii, imagini.
Testul analitic de inteligenta include 6 subteste, fiecare dintre ele determinand un
anumit aspect sau o anumita directie in care este dezvoltata inteligenta.

S.14 b)- nu se mai da


.

S.15 a) Teste nonverbale de inteligen


a) Testul Raven (Matrice Progesiv 38)
- Cuprinde 5 serii diferite, A-E, fiecare cu 12 itemi reprezentnd figuri geometrice,
ordonate progresiv ca dificultate;
- Trebuie descoperite principiile de aranjare a figurilor ce conin itemii i alegerea din 6-
8 variante a figurii potrivite n desenul lacunar;
- Acest ansamblu de operatii mentale ar corespunde cu inteligenta generala
- Se utilizeaz factorul g (saturaie 82)- inteligen general i factorul de grup
perceptiv;
- Se aplic n grup sau individual, cu timp limitat sau n rimt propriu (max. 1 or);
- Evideniaz: spirit de observaie, desprinderea relaiilor implicite, meninerea n plan
mental a informaiilor descoperite, stabilitatea de operare simultan n mai multe
planuri;
Matricele progresive colorate (A, Ab, B) sunt elaborate n 1947 pt. copii (5-11
ani) i pentru deficieni mintal;
Matricele progresive avansate, seria I-1947 i II-1962 (M-62) pt. persoane
normale, studii medii si superioare; aplicate n ritm propriu-determin
capacitatea maxim de observaie i raionament logic iar cu timp limitat-
rapiditatea n munca intelectual;
- Conine 2 serii-A (12 probleme) pentru prezentarea si exersarea metodei de rezolvare,
B(48 probl.), asemntoare cu C,D,E din P.M.38 i necesit cel putin ore pt.
capacitate intelectual superioar;
- Seria I necesit 10 min. i aflm rapid dac subiectul este deficient, mediu sau
strlucitor;
- Se recomabda sa se aplice mpreun cu un test verbal;
- Evalueaz capacitatea de a dezvolta o metod logic de gndire, independent de
informaia anterioar;
b) Testul D48 i D70
- Cuprinde 44 serii de imagini de dominouri, cu buline distribuite n funcie de anumite
relaii cantitative ce trebuie descoperite;
- Subiectul trebuie s completeze dominourile goale conform relaiei descoperite;
- Primele 4 serii sunt uoare, cu rol de exerciiu;
- Se coreleaza bine cu alte teste de inteligenta
c) Testul B53
- Cuprinde serii de desene formate din 3 desene la nceputul rndului, grupate dup o
logic;
- Subiectul trebuie s identifice, n variantele date, care e urmtorul desen, urmnd
logica;
Testul pt. inteligen nonverbal TONI2
- Autorii sunt L. Brown, J.R.Sherbenou, K.S.Johnsen- a doua editie, publicat n 1990;
- Ediia I- 1982-Test de inteligen nonverbal, o msur independent de limbaj pt.
abilitile cognitive- Brown, Sherbenou, Dollar
- Poate fi administrat n varianta nonverbal, fr solicitarea formelor limbajului;
- Subiecii 5-86 ani, cu dizabiliti de limbaj
- Cuprinde 2 serii(A,B), a cte 55 itemi
- Conine imagini cu coninut figural-abstract, incluse n structuri problematice i
exemple, la nceput, pt. familiarizare;
- Subiectul alege figura ce completeaz logic structura, putnd aplica potriviri simple,
analogii (potrivire, adunare, scdere, schimbare, progresie), clasificri, intersecii,
progresii.
- Poate fi administrat individual sau n grup (max.5), timp- 15 minute;
- Se bazeaz pe metoda stabilirii nivelului bazal (5 itemi consecutivi coreci) i nivel
plafon (3 itemi coreci din 5);
- Scorarea se face cu corect/incorect, scorurile brute fiind convertite n coeficieni TONI
si in ranguri centile.
Teste de inteligen Cattell
- Este considerat un test culture-free, msoar specte ale comportamentului
intelectual infuenate totui cultural i educaional, deci putem s-l numim mai degrab
cross-cultural;
- Autorii sunt R.B.Cattell i A.K.S.Cattell i cuprind 3 scale (I-1950, II i III- 1973);
- A fost creat cu intentia de a reduce cat mai mult timp posibil influentele culturale,
verbale si educationale asupra performantelor individuale.
- Msoar mai degrab inteligena fluid, dect cea cristalizat.
- Scala I pt. copii (4-8 ani) i retardai, cuprinde 8 subteste a cte 12 itemi (substituie,
clasificare, labirint, selectare obiecte numite, urmrire direcii, imagini incorecte,
ghicitori, similitudini);
- Scala II pt. 8-11 ani i aduli
- Scala III pt. ultima clasa de liceu, studeni, aduli istei cte 4 subteste
(serii, clasificare, matrice, condiii sau tipologie)
- Toate subtestele sunt cu limita de timp
- Msoar capacitatea mental general prin perceperea relaiilor dintre figuri i forme;
- Subiectul trebuie s aleag alternativa care se potrivete pt. continuarea seriilor;
- Nota total reprezint suma rspunsurilor corecte la toate seriile;
Cuburile Kohs- 1920
- Iniial erau 16 cuburi colorate (4 fee cu cte o culoare R, A, G, Alb i 2 fee cu cte 2
culori desprite pe diagonal A-G, R-Alb) cu ajutorul carora s-au reprodus 35 modele de
dificultate gradat
- In 1923 s-a ajuns la 16 modele forma ce a devenit clasica si se utilizeaza si in clinica
- Se coteaz exactitatea, succesul, timpul (nr. de mutri)
- Msoar expresia analitic i sintetic a gndirii conceptuale, structura spaial,
niveluri mentale, tipuri de inteligen, afectivitate;

S.15 b) Noiuni de profesie sau ndeletnicire- nu se mai da


- Profesia = form de activitate specializat, pus la dispoziie de societate pt.
satisfacerea necesitilor i
valorificarea capacitilor individuale;
= surs de venit, mijloc de existen individual i grupal;
= ansamblu de solicitri tehnice i sociale n care persoana trebuie s se
integreze, i nlturarea
ideilor de risc, supraefort, neplceri, inadecvri;
- Munca, n antichitate, era dispreuit, specific sclavilor care trebuiau s o practice pt.
a nu avea timp s zguduie instituiile statului;
- La sfritul Evului Mediu, a fost ridicat la rangul de demnitate, cnd a fost practicat
de clerici;
- Luther i Calvin atribuie caracter sacru muncii;
- n sec. XVI, conceptul de vocaie este ncetenit, munca devine indispensabil;
- Profesia are sens de ocupaie permanent, exercitat de oameni n baza unei calificri,
fiind complexul de cunotine teoretice i deprinderi practice care definesc pregtirea
diferiilor lucrtori;
- Clasificarea profesiunilor nu e clarificat i solutionat corespunzator;
- Productivitatea i randamentul muncii se modific, apar profesii noi, cele tradiionale
i modific coninutul;
- Crete solicitarea intelectual, apar exigente noi n sfera profesional i necesitatea
intruirii, reciclrii, recalificrii;
- Se impune dublarea aptitudinilor de cunotinte, capaciti intelectuale, creativitate,
flexibilitate;
- Crete importana orientrii i seleciei profesionale, apar i dispar profesii;
- Munca nu mai e conceput ca o afacere personal ci ca o afacere tiinific, prin care
e obligatoriu apelul la psiholog, pedagog, sociolog, asistent social;
- Profesiologia- studiaz profesiunile, condiiile sociale, psihice, tehnice, n legtur cu
necesitile orientrii i seleciei profesionale;
- Utiliznd teste se pot formula pronosticuri ale dezvoltrii individuale i a anselor de
adecvare a profesiunii;
- Documentele care stau la baza orientrii profesionale sunt monografiile
profesionale i psihoprofesiogramele;
- Clasificarea Ocupaiilor din Romnia- C.O.R.- 2003- elaborat de Ministerul Muncii i
Solidaritii Sociale i Comisia Naionala pt. Statistic;
- Noile clasificri au n vedere alinierea la standardele internaionale elaborate de UE i
se bazeaz pe principii de grupare dup criterii economice i sociale i principiul
omogenitii maxime n constituirea categoriilor. La elaborarea clasificarii s-au avut in
vedere urmatoarele principii si criterii:
- principiul gruparii unitatilor de clasificat dupa criterii economice si sociale obiective
- principiul omogenitatii maxime in constituirea categoriilor de clasificare
- La fiecare nivel de clasificare s-a folosit un singur criteriu, cu aspecte din ce n ce mai
amnunite, de ex.: grad de instruire, nivel competene, grad de specializare, felul
materiilor prime i al utilajelor folosite, principiul univocitii gruprii unitilor,
principiul actualitii, al stabilitii, multilateralitii;
- Clasificarea ocupaiilor: 4 niveluri;
Grupe majore- 10 mprite n 9 subgrupe majore
Subgrupe majore- 9 mprite n 9 grupe minore
Grupe minore- 9 mprite n 9 grupe de baz
Grupe de baz
- Necesitatea elaborrii acestei clasificri: apariia de noi ocupaii, schimbri n
structurile social-economice i alinierea la standardele internaionale;
- La baza noii clasificri stau urmtoarele documente:
Clasificarea internaional standard- U.E.ISCO-88(COM);
Clasificarea internaional standard a ocupaiilor ISCO-88;
Nomenclatorul ocupaiilor utilizat la Recensmntul Populaiei i al Locuinelor,
1997, 1992;
Nomenclatorul meseriilor cu indicatoare tarifare de calificare 1962, avizat la zi;
Dictionaire des professions- Office National de lemploi- Bruxelles;
Legislaia n vigoare pt. denumirea funciilor, meserii, salarii;
Informaii de la ageni economici i lista ocupaiilor specifice lor;
- Cele 10 grupe majore sunt: legiuitorii, specialitii (intelectual-tiinific),
tehnicienii, funcionarii, lucrtori-operatori n comer i asimilai, muncitori n
agricultur i pescuit, operatori pe instalaii-maini, muncitori necalificai,
fore armate;
- Ocupaiile se pot actualiza, radia din COR, fcnd acest document util i practic-
aplicativ.

16. a EXAMENUL PSIHOLOGIC IN SELECTIA PROFESIONALA VEZI CARTE/ CURS


16.b- Analiza psihologica a muncii =VEZI CARTE/ CURS