Sunteți pe pagina 1din 170

CALENDARUL

ROMANULUI

MACEDONEAN

CALENDARU

L

ROMÂNULU I MACEDONEAN

194

3

PENTRU

ROMÂNII

MACEDONENI

Acest

Calendar destinat

Românilor

frăţeşti

macedoneni,

ce

ne leagă

dorim să şi a cre­

fie O mărturisire caldă a dragostei

dinţei strămoşeşti în care am crescut de-alungul veacurilor.

El a isvorît din preocuparea şi grija pe care cărturarii noştri

"

poartă fraţilor

macedoneni

şi constitue

un dar ales, menit să

apropie şi mai mult sufletele noastre, dornice de legături tot mai trainice. „Calendarul Românului Macedonean" este în acelaş timp, Insă, şi un act de recunoştinţă faţă de această mare familie ro- BlAnească din sudul Dunării, care ne-a dăruit numeroase energii ij figuri devenite ilustre în toate domeniile de viaţă şi activitate Opţională, dar mai ales pe tărâm cultural.

In înmiea noastră de creaţie spirituală şi în opera de îndru- m.UT şi aşezare temeinică a sufletului românesc, am avut cola­ borarea entuziastă şi neobosită a fraţilor macedoneni, ai căror exponenţi ridicaţi prin studii superioare, au devenit personalităţi i'l>i. enţative în şcoala şi cultura noastră. Plecaţi din sânul fa­ milii i lor, din acel mediu de viaţă păstorească, unde au trăit fAra întrerupere cu sentimentul obârşiei comune şi al tradiţiei. ACCŞti iubitori de lumină şi învăţătură, au adus cu ei o înaltă dispoziţie intelectuală, de studiu şi creaţie, oferind culturii ro-

tnâncşti profesori renumiţi, scriitori de mare talent şi cercetători pttionati ai limbii şi trecutului nostru. I >e-ar fi să pomenim numai numele Mitropolitului Andrei Şagltna, acel mare călăuzitor al Românilor din Transilvania şi luptător pentru apărarea istoriei, a credinţei şi a drepturilor noastre de peste munţi, şi ar fi de ajuns pentru ca personalitatea lui să capete măreţia simbolică a tuturor fraţilor veniţi din Sudul Dunării pentru a se însoţi cu noi în munca de prefacere şi zidire naţională. Acestei familii româneşti care ne-a dăruit atâtea minţi lu­ minate, îi întoarcem noi astăzi darul unei cărţi — în cea mai mare

parte rodul muncii şi

învăţăturii

fiilor

ei.

Prin aceasta, continuăm

o vei-ho tradiţie a noastră,

ridicată

la rang de dogmă de către Mitropolitul Varia.un al Moldovei, care tipărea cărţi de învăţătură creştină, „pentru toată seminţia

românească ce se află pretutinilcni pravoslavnici întru această limbă".

ne

simţi un suflet şi un cuget, formal la lumina aceleiaşi credinţe strămoşeşti.

I şi a Mareşa­

lului Ion Antonescu, creator df viaţă nouă, cuprinde în sine întreaga dragoste şi grijă pe care patria o închină fiilor ei de pretutindeni.

Este

mijlocul cel

de

mai

bun

şi

cel

mai

înălţător pentru a

Epoca

înfăptuiri

măreţe a Regelui Mihai

MlnlHtru

Subsecretar

de

Stat

al

Propagandei

Naţionale

l'n.l

ALEXANDR U

MARC U

IANUARI

E

194 3

31

ZIL E

1-j

3.

ÎS

9

2 0

2 1

1

2

23

2 4

2

|

r^rintele_nMtro_AntOTiecel_M ^

t

Duminic a

D .

|

Luc a

i

I

M .

M .

.

XXI

X

12-1» ;

glaa .

1

lepro 9 i ) vos^i .

(1

;

0

Atanasi e

i

Sf .

s

e i

Arsem e

Chiri i

Eftlmi e

9 i

St.

ce l

Mar o

Nepii t

muc .

muc . Atanasi e

Persu l

Agatanghe l

Principatelo r

d .

Rusali i

XVII .

arhiepiscop i

S f

Părintel e

t

Macari e

Pă r

nostr u

Pâr

.

J

S f

D.Cuv .

1).

S.

\n,

V

.

.

Maxi m

Timoteiu ;

muc . Clemen t

e i

Xenia .

I

»ir« a

4.

I L

.

Duminic a

i Sf .

Cuv .

V Aducere a

C u

I Aducere a

ierar h

părintel e

XXX I

?up a

Rusali i

Teologu l

Xenofon t

Sf .

Ioa n

Efre m

toUC.

s i

Ioa n

Grigor e

nostr u

moast .

nostr u

Sf .

Hrw«t .

biru l

XlM »

părintel e

le

docLr i

f

r

moaet .

' Vasile .

făr ă

Grigor e

ar f f lnti_ChiŢj i

J?5 ?

XXxTTd . Rusali

i

(

a

lu

i

Zaheu )

Lu* a

XIX

.

1-10 ; glas .

3

, vos

 

.

"".

1

.

'

|

I

II

v

H

i .

'

a-a V

||«roor .

;•

l

W-ro

n

tmpr. î

Sf . Vasile ; a

mc^Gordi e

7

:

Anu l no Rome i

u

Domnulu i

voS

-

1U

-

Teortls t

(ajun .

Hol). )

Hristi m

Dometia n

*lvertru ,

Multul» ;

I I

înainte a

I

1-8 :

.

HI' , 7 0

I IDIIIIIII

;

iiiu.i'iili

tlrliiori',

pap ă

l

.,„„„„,,. „

MII I

Botezulu i

«l* 8 -

apostoli ;

Teon a

Iisu s

Iou n

Kmilia n

l'olleuc t

Nim-I;

CV.

<

Rohoru l

Mi'.

li.

M. l

M i

!

Tonpompt ,

I

t

Mirtului

ll.il./u l

Nfftulnl

U

' "

cp .

Domnillu i

prooro c

i

.1.1

N V.

M

II.

Mi II,

Itotc/.iitoru l

Mărturisit

.

 

II

l lumini i

ii

ilupfi

 

liiii.-zu l

 

Domnulu i

 
 

Mulu

l

IV

,

111-17;

itlaw .

8

:

vos.

11

.

|

l

i

,

f

«'MV.

iiArlntnl o

noMir

u

Teodosi e

I

M i

Nf .

nu n

mir

t

Tntliinu ,

dliiconit a

i

M , Mlliitii

 

ii ni.

.i .

l

.

I

Kml l

 

«l

Stratonl c

 

1

.•

i• 1111

i. |

ii.|« l

t u

Mina i

el

Ral t

V

l'Oi,

l'uvi'l

'l'i'lxml

«I

Ioa n

Colibaeu l

H

Iu. Iiliiiii.i i

nitulu i

Hf.

ap

.

Petr u

 

M .

M

1 J. l

V -

.

S.

n.

v

t S

\lt

IANUARI

Rfta&rltn]

soarelui

1

lan .

7

h.

5 1

m

.

9

Ian .

7

h.

5 3

m

.

33

Ian .

7

h.

4 5

m

.

3 1

Inn .

7

h.

3 8

m

.

E

Apusul

1

1

1

1

6

6

7

7

h

h

h

h

.

.

.

.

194 3

soarelui

4 4

5 2

1 0

2 1

in

m

in

.

.

m

.

.

•>

1 3

'-'1

2 9

31

ZIL E

Fazele

lunei

Ian . lun ă Ian . primu lan . lun ă

Ian . ultimu l

nou ă

l

pătra r

plin ă

pătra r

IANUARIE .

Zodi a Vărsătorului. Fat a

născută I n această zodie

e veselă

din fire.

ar e p e

vino'ncoace

şi e statornica I n dragoste.

Chibzuită şi

cum

se i

cade, e noroc l a casă. Bărbaţii născuţi în luna aceasta, sunt

vioi,

buni

şi

credneioşi. Ca m umblă după mândrie, da r rasbesc greutăţile di n

cale.

I n

ziua

de anul

nou

de

se

v a roşi

cerul

răsărit

v a

f i

a n

ploios.

spre d e anul

Noaptea

no

u de

v a

f i lină

şi senină, a n bun

prooroceşte.

Ploaie

ori

moină

în

ziua

d e

Bobotează,

scumpete

mare.

 
 

Ianuari e

aduce

primăvară

friguroasă.

moale I n 8

Ianuari e

soarele

in ­

tră

i n zodia

vărsătorului

de apă

c u

stăpânire

până

în

7

Februarie.

D e

va

avea

va

tuna

în

pagube

f i senin,

aceste

plugari i vo r

în semănături. I n 14 de

zile.

anul

v a f i bun,

de v a

f l

turburat

boală

l a dobitoace;

ploaie

vesteşte

scumpete.

i

 

I n

cursul acestei

luni să

se înceapă

a

se

repara

instrumentele

agricole.

Dacă

vremea

îngăduie

se

care

bălegarul pe câmp şi îl împrăştie pe

locuri

chiar

şi pe zăpadă.

 
 

 

se îngrijească

 

bine

de grajduri

ca

n u răcească

vitele

când

sunt

geruri

mari ,

s e de a vitelor

nutreţ

mal

bun,

s e curăţă

vitele

ma i spre

Hi'iirâ

cănd

n u este

frigul

mare .

 

8 6

dea

nutreţ

Im n vacilo r

fă ­

tate;

se îngrijească

ca vitele

nu

se culce

în

bălegarul

neri­

dicat,

căci degeră

vit a

şi

u d şi chiar

moare.

 

IiiiLMil c

de

a

Ii se

da

vitelor

de a

o lingură

apă c u sare

care

le

l i se face

mul t

bine.

 

s e

cureţe

pomi i

pomii

de

omizi.

se cureţe

crăcile

şi

şi stropindu-se de var .

de muşchiu

de

trunchiul

uscate,

c u zeamă

n u să se gunoiască

Dacă

este

zăpadă

pomi' .

şi

ge r

tare.

Să se adune zăpada c u lopata,

gră­

madă

în jurul

pomilor, c a astfel

pă­

mântul

pomii

se

întârzie

umezească

c u

şi

înflorirea.

atunc i

Se începe săditul pădureţilor d e al­

ce

toit şi se strămută pomi i

pământul

îndată

s'a

sbicit.

 

culeg

cuiburile d e omizi

întriun

nit

şi

grajdul

fi e călduros,

face

lepede

căci

sar­

buleţ

şi

s e

ard , căci

dacă

n u

s e

gerul

l e poate

iţă

acuma,

în primăvară

înviază

cina.

[cu

greu

se scapă

pomii

de aceşti

mosafiri.

 

Când

zilele

sunt

frumoase

e

bine

 

s e

care

gunoiul şi

se împrăş­

   

tie

p e câmp,

p e deasupra

omătului,

3â s e caute

stupii, c a n u cumva

atacaţi d e şoareci, cari prăpădesc

numa i

albinele,

da r şi

fagurii.

căci e

apoi

noiul

ma i

omul ar e o

uşor d e cărat

ar e destul

mar e

c u sania

şi

Gu ­

timp liber.

importanţă

[Să

se înveţe

juncii

l a

ju g şi

caii

pentru sără­ d e an , e

gu ­

îngrăşatul

ceşte

dacă

pri n

câmpului. Pământul

recoltele

a n nimi c înapoi,

luate

fi

nu- i dăm

ieri

l a

ham.

noi,

fi e îngrăşăminte

chimice.

se

tragă

vinul,

 

îcatele în magazie trebuesc

în-

[Ţesala şi peria

n u lipsească d' n

ijdul

vitelor

şi

în

fiecare

dimi -

£aţă

l e perie m

şi

l e ţesălăm,

ideă o ţeselătură bună

este tot

cât

I mâncare

şi

vitelor

l e merge

bine

¡ies curat e îâvară.

şi năpârlite d e vreme în

timpul iernei îngrijim păsările,

ales găinele ouătoare, cărora

Aşternutul

vitelor

trebuie

prime­

nit

în fiecare

z i şi mereu curăţit de

murdăria

făcută

de vite; numa i ast­

fel

vitel e se

ţin

curate, d e ţi-e ma i

mar e

dragul

l e priveşti,

ia

r părul

nu

se

face

ciuciulete

pe ele .

Foart e

bună

este obişnu'nţa de a

se d a nutreţul tocat şi stropit c u pu ­ ţină saramură. Astfel preparat nu ­ treţul, vitele nu-1 risipesc, îl mănâncă cu poftă şi l e prieşte de minune.

 

dăm ovăz

muia t

şi umflat ,

 

l e

e m

în

coteţe

curate,

măturate

în

Abonează

o

foaie

bună,

cumpără

care

z i

şi

stropite

c u

var , c a

şi citeşte o carte

bună. Cară gunoiu,

feri m

d e boţi.

Ap a

trebui e

le-o

repară-ţi

uneltele

de plugărie,

a i

găinilor călduţă.

îngrijite

în fe -

vreme. Vitelor dă nutreţ învrâstat

1

acesta

vo r produce

ouă

toată

că-1 mănâncă

ma i

c u poftă.

 

rna.

 
 

Către sfârşitul iernii şi începutul

Curăţeşte pomii de coaja

veche,

de

rimăverii trebuie să ave m grijă deo-

crengile uscate şi de iască. Adună

bită de vitele fătătoare, c a să aibă jternutul foarte curat, des prime­

neaua în jurul pomilor. Di n scoate cele putrede.

pivniţă

Vasele

d e lemn

(oale,

linguri,

cofe

etc.)

uşor

s e

spală

şi

frecăndu-le

bine

se c u u n şomoiog

curăţă

şi

de

paie

şi

nisip,

după

care

l e

clăteşti

bine

şi

l e pu i să

se usuce

l a

soare.

Scândurile

(masa)

cari

a u

pete

de

grăsime

se

curăţă

dacă

l e freci

c u

va r

stâns.

Cuţitele,

furculiţele,

linguriţele,

curăţă

spălându-le

ai turna t puţină

bine

în

d e

cocleală

şi

rugină

ap a fierbint e în

care

cenuşă şi u n grăunte

de

sodă.

Rugin a

o scoatem

repede,

frecând

obiectel e

atins e

d e e a

c u u n amc«t.Pn

de

sare

şi

d e zeamă

de

lămâie.

Paharele

ac

curăţă

bl no

şl

capătă

strălucire ,

dac ă

dup ă

ce

le uni

Mpâ-

lat

cu

ap ă

căldicJcâ,

In rpălâni

şl

eu

puţin

spirt.

Muştele în timpul

verii

aduc

multei

neplăcer i

 

i

boli .

( U i

/<ă

m«upe

d e

muscăria

verii

u n englez

a

Încercat

acopere

 

ferestrele

c u hârtie

colo

rată.

S' a găsit

cea care

alungă

muştele

e hârtia

galbenă

KHU roşie,

încercaţi

şi

Dv . şi

veţi

vedea

e

aşa.

înţepătura

d e ţânţar

care-i

din e

roasă

şi

umflată,

trece

repede

dacă

partea

înţepată

o

frecăm

c u săpun

până

ce face

spume.

Lăsăm

apoi să­

punul

Durerea

(•puma )

trece.

e a

s e

usuce

p e pieli

di n casl

86 ma l po l nimici, dacă lângă gaur

Furnicil e

«lin

bucătărie ,

pe

IIM.

ceaţă.

unde

ni

Intră în casă, aşezăm ulcel

Iau

re de albine,

l e place

or i c u şi

du) s e //

dulciul

 

«le

el , und e

uşo r

po t f i opărib

CU

apă

lleililnle.

Aerul

curul ,

ziua

şi noaptea,

asti

e

een

dintâi

cerere

pentr u

sănătăţi

şl

cel mal hun Acut contr a

boaleloi

de

plămâni.

Mişcare,

z i d e mişcare

z i în lucru, lucru l

ae r liber , fi»

preumblart

acest a ma i cu

nceiiHlă

Mau

gimnastică ;

u

n i

pentr u

car i

şed

mult

in

oameni i d e scriu.

 

I 'iiiiipâtarea

în

mâncare

şi

tură;

Sănătoasă;

bura* apă

îşi

lucru.

aceasta

n e

cine

şi lapte

v'aţă

lungă

be a în

lo c d e

puterea

bău«

poame,

da

şi mănâncă

şi

apără

sănătatea

trupu-

şi ri­

iar­

n a şi var a care păstrează sănăta­

tea

dată p e săptămână

lui,

îngrijirea

în fiecare

pielei şi întărirea

z i spălaturi

o baie

reci

caldă

şi apără corpul d e răceli.

îmbrăcămintea

corpul,

brăcămintea

da r nici

să să nu-1 strângă; fi e simplă.

n u

moleşească

îm­

.

IM EBRUARI

E

|

U

I

4

I M

n

0

I, .

Hiantu l

muceni c

Trito n

 

M

, t

întâmpinare a

Domnulu i

 

M

B

f

dreptu l

Simoon ;

An

a

proorocit ă

.l l iMiviosu l

părint e

Isido r

Pelusiotu l

V

. Hffint a

muceniţ ă

Agati a

M . Cuv

.

păr .

Vuco

l

episcopu l

 

Smirne i

l> . i

uvioşi i

părinţ i

l'aiteni e

 

s

i

Luc a

XVI

I

d .

Rusali i

(

a

Cananlencil )

I >1lli l Mnio l

XV

, 21-28 ;

glas .

4

;

vos .

4 .

n

l„

M,

M.

J i

V .

i in i

11 1).

H,

III

11

11

M

|

U

11.

i

Teodo r

Stratilat ;

Zaharl a

mtu l

muceni c

Nichifo r

proor .

i

i

f

inarel o

muceni c

 

Haralumbi c

M

m

,

Vlasie ,

episcopu l

Sevastie i

Ml*.

pArlnt e

Meleti e

a

l

Antiohie i

IUIV,

l 'ărlnt o

Martinia n

|

părintel e

nostr u

Vimiceulu i

XVIII .

s i

10-14 ;

Fariseului .

glas .

5 ;

Avxenti e

Inc .

vos .

5 .

Tr

.

194 3

-

28

Z

1

1

E

1

5

L

. Sf

.

aposto l

Onisi m

 

1

6

M

. Sf

.

muc .

I'amfi l

e i

ce i

c

u

dânsu l

1 7

M

. Sf

.

muc .

Teodo r

Tiro n

(harţi )

1 8

J

.

Cuv .

păr .

Leon ,

pap a

del

a

Rom a

1 V

9

. Sf

.

ap

.

Arhip ,

Fllimon ,

 

Afi a

(harţi )

2 S.iPărintel e

0

I.eon ,

episcopu l

Catanie i

2

1

D

. Cuv

.

părinţ i

Timolei u

*

i Eustnti u

 

8.

Duminic a

Fiulu i

rătăci t

 

Luc a

XV

, 11-32 ;

glas .

G

;

vos .

6 .

L.'Aflar .

M !

M .

f

Sf .

S

S

f

.

1

moaştelo r

Policarp ,

I

păr .

Porfirie ,

ş

i

afl

muc . di

n

Evgheni a

Smirne i

Ioa n

Botezat .

C-polulu i

Gâze i

episcopu l

. cap

.

Sf .

arhiep .

episcopu l

I

Tarasie ,

C

u

v

Procopi e

(Sâmbăt a

morţilor )

Cuv

.

părint e

Vasil n

Mărturisitoru l

9 .

Duminic a

Mate i

XXV

,

înfricoşate

31-40 ;

glas .

i

7

Judecăţ i

vos .

;

7 .

e

l

;

H B R

U

Răsăritul

2

2

1

9

3

8

Feb

Feb .

Feb .

Feb

. 7

7

7

. 6

h

h

h

h

soarelui

.

.

.

.

3 7

2 7

5

5 7

m

m

m

m

.

.

.

.

ARI

E

Apusul

1 7

1 7

1 7

1«S

h

h

h

h

.

.

.

.

2 3

3 4

5 4

1

Eclipse

194 3

soarelui

m

m

m

m

de

.

.

.

.

soare

4

Feb . eclips ă

total ă

2 0

Feb . eclips ă

parţial ă

1

2

2

5

2

0

7

28

Z

I L

Fazele

lunei

Feb . lun ă Feb . primu Feb . lun ă

Feb . ultimu l

nou ă

l

pătra r

plin ă

pătra t

E

FEBRUARIE .

Zodia Peştilor. Femeil e născute

i n această zodie sunt

fru­

moase,

chibzuite

l a toate:

vo r f i bune

soţii

şi

mame .

Bărbaţii

dimpotrivă

sunt

firi

schimbătoare, umblă

după

năluci, da r prind

repede

s e

înflăcă­

reze

pentr u

ce

e

bine

şi frumos.

Avere a

n u se

prea

ţine

de

ei , în

schimb

sunt

darnici

şi

înclinaţi

spre

facere

de

bine.

Zăpada

în

Fau r

întăreşte

semănă­

turile.

Fau r

urît

şi

Mai u

frumos

e

an

mănos,

dacă

nu- i

îngheţul

prea

mare.

Apel e

curgătoare

calde

ves­

tesc ger.

fi

putere.

râsbună

Dacă

ziua 16

(Pamfilie) v a

în

se di n Apus

c u soare,

v a urma

încă ce n u vi n în Negur a

iarnă

Fau r

Viforele l a Paşti.

arată ger.

L a Dragobete

(cap

de

pri ­

măvară),

iese

ursul

d' n bârlog

şi

de-şi

v a vedea

umbr a

(adică

d e v a

fi

soare)

intră

iarăşi

în

culcuş,

va

ma i

f i

ger .

Se

cerne

bucatele

pentru

sămânţă.

Dacă

timpu l

este

frumos

se

poate

începe

c u aratul .

Vitel e

d e

muncă

trebuiesc

bine

îngrijite şi hrănite, ia r

porţia

pentr u

hrană

l i

se

în­

doiască.

cu sămănatul ovăzului şi ma i în urmă

cu

a orzului,

a meiului,

a cartofilor,

a

sfeclei,

a

mazărei,

etc .

L a

luna

cu

pomi ,

p e lângă

cele

arătate

toţi pomi i

în

Ianuarie,

casmaua

se sape

cât se poate

ma i

departe

de

tulpina

pomului .

se facă

ră-

zoarele

în

grădina

de legume,

unde

se

po t sămâna

bobul

şi

mazărea.

 

Se

lasă

berbecii

l a

oile

ce voieşti

ca

fete

în

luna

Iulie

şi

l e

pă­

zeşte

n u be a apă

de zăpadă,

pierd

mielul,

ia r l a cele

fătate

căci l i s e

strică

laptele.

 
 

 

Se

taie

ramuril e

nefolositoare,

se

retează

crăcile

arbust

lor

de

gră­

dină.

Stupi i

trebuiesc

căutaţi

c a

 

nu

fi e atinşi

şi

dacă

ar e

Pe

l a sfârşitul

lunei, chiar

câte o-

miere

n'are,

d e şoareci pentru

îndestulă

hrană;

dacă

trebuie

l i

se

pună

u n sirop

dată

şi ma i curând,

se poate

începe

preparat

să di n zahăr.

 

Către primăvară

se ma i

adaugă

l a

Petele

de praf,

funingine,

din

stofă

porţia obişnuită şi ceva grăunţe l a

se

scot

uşor,

frecând

stofa

c u miez

v tele fătătoare

şi

cari

de pâine albă

(franzelă).

puse

în

primăvară

l a cele l a

munc i

vor f i grele:

 

arat,

grăpat

şi

semănat.

 
 

Petele

de rugină

depe rufe

se

scot

N u

uitaţi că ouăle se plătesc după

dacă

mue m

petele

c u apă

rece,

apoi

mărime,

curăţenie

şi

prospeţime.

 

presarăm

peste

pete

puţină

pulbere

Ouă

mar i

puteţi avea

numa i

dacă

alegeţi găinile d e prâsilă creşteţi găini d e rasă.

obţine de ­

paie

curate, în care se ouă găinile, p e

cât

ma i

cât punând în coteţe cuibare c u

sa u dacă

Ouă

care

curate

paie

des.

apoi

n u puteţi

l e schimbaţi

Ouăle proaspete sunt

cu preţ şi ma i hrănitoare

vechi;

sau

c u

c i

ma i

decât ouăle

vindeţi-le

proaspete.

mul t

n u ţineţi

ouăle

cât

ma i

mâncaţi-le

Cerne

bucatele

de sămânţă.

Cară

Încă

mânt,

grădină buruiana,

pietrile.

gunoi

sâ-i

intr e

aratul .

zeama

Curăţeşte di n

muşuroaiele,

în pă­

începe

spinii,

 

Oile

n u

l e

laşi

beie

d e

zăpadă,

pier d

mielul,

apă l i s e

strică

laptele.

Pregăteşte

mlădiţa

pentr u

altoi.

Curăţeşte

omida

de pe

pomi .

Sădeşte

pomi .

să-ţi

fi e grădina

ca

u n raiu.

 
 

 

Cartofii

degeraţi

şi

desgheţaţi n u

sunt

hrană

bună,

 

nici

pentr u om ,

nici

pentr u

vite.

Dacă

însă

cartofi i

sunt

fierţi

până

a

n u

se

desgheţa

se

po t folosi

l a mâncare.

 

de

sare

de măcriş, apoi

punem

ruf a

stea

o jumătate

de

soare

şi

după aceasta

z i l a c u

se clăteşte

apă

căl-

dicică.

 

Petele

de tutu n

se po t scoate di n

stofe

dacă

l e frecăm

bine

c u

ames­

tec

de alcool

(spirt )

şi gălbenuş de

ou.

După aceea

l e spălăm

numa i c u

alcool

curat.

Petele

de

cerneală de p e

mână

se

curăţă

uşor,

dacă

frecăm

petele

c u

vârful

(gămălia)

unui

chibrit.

Spă-

laţi-vă apoi

sc

ma i

văd.

c u apă

rece

şi petele

n u

ca

Ca

lumânările

lumânarea

n u picure,

bine

spermanţet,

e

(d e său,

ceară

etc) . înainte

de

a

o

între­

buinţa, să lăsăm

stea

câteva

cea­

suri

în

apă

sărată.

S e scoate

apoi

şi

se lasă

se

usuce.

Carnea

tare

s e

face

moale

dacă l a bulionul ce fierbe,

l a fiert, adăugăm

d e

sodă (sodă de mâncare-bicarbonat d e sodă).

puţin

oţet,

sa u u n

vârf

d e cuţit

7,1

INiiio

.1111. 1

cep u

.'»

G picături

în

(stropuri )

care

dc lămâe

ap a în

(iarbă bucata

de carne

d e

în­

tare,

pentru

mâncare — şi carnea se face

crudă,

s e

înmoaie

şi

capătă

gus t

foarte bun .

nici­

odată

caldă decât căldura corpului este foarte vătămătoare, fiindcă produce o mulţime de boli de stomac şi foarte vătămătoare pentru dinţi.

să fierbinte; orice mâncare ma i

n u mănânci

şi

n u

be i

Locuinţă

sănătoasă,

cameră

lumi ­

noasă

c u soare,

uscată,

placă

încăpătoare

a

şi curată

şedea ma i

bine

acasă

c a să-ţi decât

în

cârciumă.

 

Bălegarul

proaspăt

se strânge c u

grijă,

se

ia r cel ma i vechi

s e

cară

împrăştie în grădini şi l a câmp.

şi

răsadniţele. îndată ce

timpul este ma i călduros şi pământul

s'a

primăvară: grâu de primăvară, or ­ zoaica,

svântat, se încep semănăturile de

Se

pregătesc

mazăre.

I n

răsadniţe,

se

seamănă

salată,

ridichi

de lună, pătlăgele

roşii

şi

vi ­

nete,

ardeiu,

varză

de vară.

 

I

n

straturi,

se pune

arpagic,

ustu­

roi

şi

mâna i

mazăre

timpurie.

S e

începe

n

i

Inluiuilu i

î n

răsadniţe .

S

o

plantea/.a | li , ia r l a plantaţiile m;u

vechi

se începe săpatul pomilor l a ră­

dăcină.

 

După

fătare,

viţelul s e lasă

singur

într'o

dcHpârţltură,

deci

n u ma i stă

lângă

mani a

Iul.

Viţeii

ţărca

limpi d

laptele

uiululă

de

opriţi

d e prâsilă

s e

6

vo r în­ luni. I n

după

ce a u împlinit

n.ee.sta, e i vor mânca, p e lângă

.supt,

de

atât

şi

ovăz

cât

1—2

pot ,

lucerna,

kg . uruialâ

mazăre.

Nutreţul trebue bine îngrijit şi fe ­

rit, a n u f i scormoni t d e găini, cari il amestecă întotdeauna c u pene şi

nutreţul

Ie provoacă tusă.

murdărit, ia r fulgii

fulgi;

vitele

n u

mănâncă

n

MARTI

E

i .

'

i K

"

M i

M l 'iiv .

I Uf ,

,

mut),

muc .

Teodot ,

Evdochi a

ep .

Cirineii ;

i

utrop ,

părint e

Oloonic ,

Oherast m

di n

Oono n

Vasilis c

del a

Isauri a

muc ,

4*

Isihi e

(harţi )

Iorda n

(harţi )

•.liirnil l

num . di

n

Amorei a

Mf . «uiili*

mim .

«lin

Herso n

(las ,

sec. )

194 3

3!

Z

I

L

E

M

.

Cuv . Alexe ,

omu l

lu

i

Dumneze u

J.'Sr .

.Chirii ,

arhiepiscop .

Ierusalimulu i

V.jSfinţi i

muc . Hrisan t

 

i

Dari a

 

S.lpărinli i

uciş i

t

n

M-re a

Sf .

S

a v

a

 

D.'Cuv .

părint e

laco b

Mărturisitoru l

 

12.

Duminic

a

I

I

di

n

pos t

(Grig .

Palama )

M c .

II

,

1-12;

Ioa n

X

,

9-16 ;

glas .

2;

vos .

10-

|

n

lllimllli n

 

l/Konlrl l

lu

i

Ada m

L.'sf.

 

M M I M I

VI ,

I

I

ai

i

K 'as .

8 ;

vos .

8.