Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT LA EXTRACTIE
PLOIESTI 2017
PROIECTAREA REGIMULUI DE FUNCIONARE
AL UNEI SONDE IN POMPAJ INTERMITENT
Principii generale
Q IPpc p f , (4.1)
i debitul de lichid aspirat de pomp,
Q p 1440 .Ap .S r .n.v . (4.2)
Condiia de funcionare continu a acestui sistem este:
Q=Qp (4.3)
ceea ce presupune un nivel dinamic (presiune dinamic) n sond constant.
n cazul n care Qp > Q( adic la o presiune de zcmnt sczut), pentru restabilirea
egalitii se acioneaz asupra celor trei parametrii: Ap, Sr i n din relaia (4.2), n sensul
micorrii acestora.
Sunt ns i situaii cnd, dei micorm aceti parametri la minimum posibil, innd
seama de caracteristicile constructive ale unitii de pompare ce este montat la sond, nu se
poate realiza condiia impus de relaia (4.3).
n cazul n care Q > Qp, pompa funcioneaz n condiiile umplerii incomplete a
cilindrului cu lichid, dinamograma nregistrat indicnd ,,lips de nivel".
Pentru funcionarea corespunztoare a echipamentelor de fund i de suprafa la
instalaia de pompare, este necesar reducerea duratei de funcionare a pompei, astfel nct
volumul de fluid debitat de strat n 24 de ore s fie egal cu volumul aspirat de pomp ntr-un
timp mai scurt, calculat n funcie de condiiile concrete ale stratului.
n acest caz se folosete pompajul intermitent, care presupune funcionarea n cicluri. Prin
exploatarea sondelor n pompaj intermitent se obine: utilizarea complet a
capacitiiinstalaiei de pompare, micorarea cheltuielilor de exploatare prin funcionarea
instalaiei un timp mai redus, micorarea consumului specific de energie.
Un ciclu complet de lucru, cu o durat total T, este alctuit dintr-o perioad de
funcionare a pompei de durat tf i o perioad de acumulare a lichidului n sond de durat ta,
pompa fiind oprit n perioada de acumulare:
T = tf+ta .
Problema de baz a pompajului intermitent const n determinarea timpului de
acumulare i a timpului de funcionare a pompei.
Pentru stabilirea parametrilor pompajului intermitent este necesar s se determine cum
variaz nivelul de lichid n coloana sondei, att n timpul acumulrii ct i n timpul
funcionrii pompei.
La oprirea pompei, nivelul de lichid n coloana sondei ar trebui s se gseasc la
sorbul pompei, fixat la media perforaturilor coloanei. Admind o curgere radial plan
simetric a unui lichid incompresibil, debitul de lichid care intr la un moment dat n coloana
sondei i duce la creterea nivelului dh n timpul dt vafi:
d
Q 1440 A h IP( pc pf ) , (4.4.)
dt
unde: A - este suprafaa seciunii transversale a spaiului inelar dintre evile de extracie i
coloana sondei;
p - presiunea de fund a sondei dup un timp t de la oprirea pompei.
innd seama c:
pc .Hc ,
p .h,
rezulta :
dh
1440 A dt .IP.(Hc h)
d
h .IP h .IP H
c (4.5.)
dt 1440.A 1440.A
n relaiile de mai sus, Hc reprezint nivelul static de lichid, iar h nivelul de lichid
dup un timp t de la oprirea pompei.
Ecuaia (4.5) este o ecuaie diferenial liniar neomogen de forma:
h' (t) ah(t) b ,
b
a crei soluie general este: h ( t ) = + C e at
a
Valoarea constantei de integrare C se determin din condiia iniial:
la momentul t = 0 (nceputul ciclului), avem h = 0, deci nivelul de lichid se gsete la
sorbul pompei. n acest caz, soluia ecuaiei (4.5) este:
IP
t
1444 A
h=H c (1e )
Relaia (4.6) permite s se determine nlimea nivelului de lichid n coloana sondei, n
funcie de timp, n perioada de acumulare.
n perioada de funcionare, pompa face ca nivelul de lichid n sond s scad. n
acelai timp, datorit ptrunderii de lichid din strat n sond, nivelul de lichid tinde s creasc
(ca la acumulare). Deoarece ns Qp> Q, n final nivelul de lichid scade. Deci:
dh
Q p IP ( H c h )=1440 A
dt
Sau:
dh IP IP HcQp
= h+ (4.7)
dt 1440 A 1440 A
Ecuaia (4.7) este tot o ecuaie diferenial liniar neomogen a crei soluie este:
IP
Qp
(
h (t)= HC
IP ) t
+C e 1440 A ( 4.8)
Rezulta:
Qp
(ha H c + )
IP
C= IP
(4.9)
t
1440 A a
e
)[ ]
IP IP
Qp
(
h= H C
IP
1e 1440 A
( tt )
+ ha e
a
1440 A
( tt ) a
(4.10)
Relaia (4.10) permite s se determine nlimea nivelului de lichid n coloana sondei,
n funcie de timpul scurs de la nceputul acumulrii, cnd pompa funcioneaz.
Tot cu ajutorul relaiei (4.10) se poate determina durata total a unui ciclu, punnd
condiia h(T) = 0. Rezult
1440 A h
:
T =t a+
IP
(
ln 1
Q
H C p
IP ) ( 4.11 )
denistatea titeiului :
hac
m
3,05
6,04
11,83
17,40
22,74
h ac
( )
A
T =t ac + ln 1 ,ore
IP Qr
HC
IP
Unde:
T-perioada ciclu
QT-debitul teoretic pe care il poate evacua pompa
t f =T t ac [h]
Debitul instalaiei de pompare :
ql Ap S1 n1
unde :
S1 1.2 m
n1 numarul de curse duble la capul balansierului
n1=6.5 cd/min
randamentul volumetric de suprafa al pompei
=0.65 .. 0.8 pentru pompele fixate sub 2500m
= 0.5 .. 0.6 pentru pompele fixate peste 2500m
0.65..0.8 0.65
Debitul instalaiei de pompare :
Timpul de funcionare :
T tf
ore ore
0,61 0,11
1,22 0,22
2,44 0,44
3,64 0,64
4,84 0,84
W =P n T tf [kWh]
W
kwh
3,72
3,64
3,50
3,36
3,23
Unde:
Pn puterea nominala a motorului :
3 1.13
Pn=0,1205 10 Q L , kW
Pn
kw
0,84
0,83
0,81
0,79
0,78
Dintre cele 4 variante de lucru cea optima este a patra varianta in care avem o lungime de
cursa S = 2.5 m si un numar de curse duble pe minut egal cu n= 8 la un timp de acumulare
egal cu 4 ore.
Capitolul II
Proiectarea operatiei de stimulare a unei sonde prin acidizare
D= (6+ 58 ) in
De=168.3 mm Di=153.64 mm
Diametrul tevilor de extractie:
d= (2+ 78 ) in
De=73 mm Di=62 mm
Grosimea sacului:
hsac = (15+2n)=15+29=33 m
la = (35+3n)=35+39=62 m;
da = 23/8 in
tr = 15 min;
m = (19+0.3n)=19+0.39=21.7 %;
SC = 1161.3 kg/m3;
Densitatea titeiului:
t = 877 kg/m3;
Vascozitatea titeiului:
t = 30+n=30+9=39 cP;
AZ = 1050 kg/m3;
Concentratia acidului clorhidric pur din care se prepara solutia de tratare:
cHCl = 32%;
pc = ( 65 + 2 n ) = 65 + 2 9 = 83 bar;
Se cere sa se realizeze:
In scopul obtinerii solutiei acide de tratare, aceasta se poate prepara dintr-o solutiei de acid
clorhidric de concentratie 32% si o solutie acida cu concentratia de 7% sau din diluarea
solutiei de acid clorhidric de 32% cu apa.
Pentru determinarea cantitatii de acid clorhidric pur continut intr-un m 3 solutie acida de
tratare, solutie acida concentrata si solutie de diluare se folosesc mai multe metode.
Intr-o haba se toarna apa curata in cantitatea necesara obtinerii volumului de solutie
acida ceruta pentru tratare;
Se adauga in apa pe rand inhibitorul si stabilizatorul adecvat in proportia necesara iar
apoi HCl concentrat in cantitatea stabilita si se amesteca bine;
Se verifica concentratia solutiei acide de tratare prin masurarea densitatii acesteia cu
densimetrul;
Daca aceasta nu corespunde cu concentratia ceruta se face corectia necesara prin
adaugarea de apa sau HCl dupa cum este cazul;
o In continuare se adauga intensificatorul si intarzietorul de reactie.
Fazele operatiei de tratare cu solutie de acid clorhidric in cazul izolarii sacului sondei,
pot fi urmarite in figura urmatoare:
a. Se verifica talpa sondei (se coboara tevile de extractie), sin in cazul in care se constata
depuneri de nisip in dreptul perforaturilor se spala;
b. Se face proba de acceptivitate a stratului in care se face tratarea;
c. In cazul in care distanta de la baza perforaturilor la talpa sondei este mare (sonda are
sac), pentru ca solutia acida sa nu patrunda in acest spatiu este necesar sa-l izolam;
Izolarea sacului se face cu un fluid cu vascozitate ridicata (clorura de calciu, noroi de
foraj, gel sau prin innisipare). Pentru izolarea stratului 1 2 m de talpa dupa care se
pompeaza prin tevile de extractie un volum de solutie izolatoare Vs egala cu volumul
sacului.
D 2 hsac 0.15364 2 33
Vs = = =611 l
4 4
Pentru a aduce solutia izolatoare in sac se pompeaza in urma ei un volum de titei egal
cu volumul interior al conductei de impingere+volumul interior al tubngului pana la baza
perforaturilor.
d ia2 l a d i2 ( H +h) 0.05032 62 0.0622 (1310+11.5)
Vt = + = + =4.112 m3
4 4 4 4
d. Se ridica colana de tevi de extractie cu sabotul la baza superioara a perforaturilor si se
pompeaza un volum al solutiei acide egal cu volumul interior al conductei de
impingere+volumul interior al tubingului+volumul coloanei in dreptul stratului
productiv astfel ca nivelul acidului sa se ridice in spatiul inelar cu 2-3 m deasupra
perforaturilor.
d ia2 l a d i2 H 2
D (h+3)
Vacid = + + =
4 4 4
2
0.0503 62 0.062 1310
2
0.153642 (11.5+3)
+ + =4.347 m3
4 4 4
g. Se lasa sonda pentru reactie in pauza dupa care se repune in productie. Punerea in
productie se realizeaza prin pistonare cu azot.
Rd =
Q inj t r
h m
Timpul de injectie:
+r s2 =
3700 103 15
11.5 0.217
+ 0.076822 = 2.661 m;
V st 17.25
ti = = =4.662 min ;
Q inj 3700 103
Raza cu efect cu efect de inundare:
Ri =
Qinj t inj
hm
+r s 2
=
3700 103 4.662
11.5 0.217
+ 0.076822 = 3.70 m;
Din calculele de mai sus se poate observa ca Ri > R1, iar tinj < tr;
4 Q inj
4 3700 103 m
v= 2
= 2
=20.436 ;
di 0.062 60 s
- Numarul Reynolds si coeficientul de rezistenta hidraulica:
pinj = 86 bar;
- Viteza fluidului in tevile de extractie:
4 Qinj1
4 0.019
v= 2
= =6.29 m/s;
di 0.0622
- Numarul Reynolds si factorul de forfecare:
v2 H 6.292 1310
pfr = st = 0.031 1073.7=139.12 ;
2 d 2 0.062
- Presiunea hirostatica a coloanei:
Capitolul 3
- Presiunea de zacamant:
Pc = 95+2n =95+29=113 bar
- Porozitatea medie a stratului:
m = 15% = 0.15
- Vascozitatea gazelor:
g =0.02 c P
- Densitatea gelului:
3
gel =950 kg /m
- Vascozitatea gelului in conditii de suprafata :
gel =210+5 n=210+5 9=255 cP
7
d TE =2
8
d i=62 mm
d e =73 mm
1
- La nevoie garnitura poate fi inlocuita cu una de diametru mai mare - 3
2
[( )
k m T 2
]
1/ 2
5 10 0.15 0.00335
c d = p =83 10 [1.376 10 ] =2.433 m/ s
T
k g kt
( k ) = +
T g t
p V =Z n R T
p0 V 0=n R T 0
p0 T 5
10 322.45
V =V 0 Z =91 0.284 5
=0.270 m3 N /m3
pT0 113 10 273.15
V 0.270
B g= = =0.00297
V0 91
p0 T
B g=Z
p T0
1 T0 T 15
=x z= 0 = =0.284
z T T x 49.3 1.07
Se citeste din grafic factorul de volum al ieiului bt
Diagra
ma pentru determinarea ratiei de solutie, rs
kg
Cu valorile cunoscute acum pentru g , t , t si g , se poate calcula raportul :
kt
k g g B g 3
0.02 10 0.00297
= ( RGT r s )= (13847)=0.000219
k t t b t 22 10
3
1.12
kg
log ( )
kt
= -3.65
st
sL= k rt =s 4L
1sai
k rg =(1s3L )(1s L )2
Se dau valori pentru s t si rezulta valori care se prezinta sub forma de tabel.
log(Kg/
St SL Krt Krg Kg/Kt Kt)
0,1282051 0,758424 0,000270 2807,313 3,4482
0,1 28 733 16 395 909
0,2564102 0,543604 0,004322 125,7596 2,0995
0,2 56 482 565 897 415
0,3846153 0,357151 0,021882 16,32098 1,2127
0,3 85 899 987 462 464
0,5128205 0,205334 0,069161 2,968935 0,4726
0,4 13 702 046 737 008
-
0,6410256 0,094919 0,168850 0,562151 0,2501
0,5 41 369 211 319 47
-
0,7692307 0,029014 0,350127 0,082869 1,0816
0,6 69 821 797 231 07
-
0,8974358 0,002916 0,648654 0,004495 2,3472
0,7 97 113 969 631 09
-
0,9615384 0,000164 0,854804 0,000192 3,7164
0,75 62 207 191 098 76
0,8 1 0 1 0 0
- Pentru valoarea log(kg/kt) stabilita anterior se citeste din curba log(kg/kt) = f(sL):
- Cu sL acum cunoscute se citesc krg si krt din diagrama ce reprezinta permeabilitatea
relativa in functie de saturatie. S L =0.960.22=0.74
- Se calculeaza permeabilitatea efectiva:
() = + =
T g t 0.02 103
+
22 10
3
=1.37 10
N S
c d = p[( )
k m T 2
T ]
=83 10 5 [1.376 1010
0.15 0.00335 1/ 2
] =2.433 m/ s
1 1 1 1
= + + =
1
+
1
=2206.42
s
C c C v C d C t 0.000453 2.433 m
C c =4.52 104
V ff 120
t= = =47.05 min=2823 sec=0.78 ore
Qinj 2.55
{t
Qinj
[ 2x
]
2
A = 2
e x erfc ( x )+ 1
4 Cc
{t
{t
A =Lh h=2 L h L=A
2h
X erfc(X) At L
0,0853713
1 55 0,0009 226,4 9,844
0,0426856
2 77 0,001 503,1 21,874
0,0213428
4 39 0,01254 1261,8 54,861
0,0142285
6 59 0,01312 1980,2 86,098
0,0106714
8 19 0,01455 2928,1 127,309
0,0085371 0,01523
10 35 1 3831,4 166,585
9. Se determin lungimea real a fisurii.
Se utilizeaza relatiile propuse de Kern si Perks pentru corelatia intre lungimea si deschiderea
fisurii:
L L
1
9,844 0,039 0,168
2
21,874 0,079 2,690
4
54,861 0,157 43,042
6
86,098 0,200 111,972
8
127,309 0,220 163,938
10
166,585 0,240 232,185
- Se reprezinta grafic valorile obtinute prin cele doua ecuaii, iar la intersectia celor doua
curbe se citesc valorile reale pentru lungimea si deschiderea fisurii:
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
0 50 100 150 200 250 300 350
V fis 7.176
Ef = = =0.059
V ff 120
mn 0.3
x= = =0.0025
V ff 120
- Presiunea litostatica
Plit =2350 9.81 1310=302
- Presiunea de fisurare
2 0.2 4 5
Pfis = P =196
10.245 lit
4 Q inj 4 2.55
v= 2
= =9.368 m/ s
d i 60 0.0762
0,3164 0,3164
= = =0.088
4 426539
- Determinarea presiunii hidrostatice :
5
ph=H am g=1310 998.45 9.81=254.3 10 Pa=128.31
- Determinarea presiunii de pompare la suprafa :
Qinj 2550
n= +1= +1=14.65+1=15.65 16 agregate
qa 174
- viteza a II-a ;