Cuprins:

CAP I. ASPECTE GENERALE .................................................................................................................. 2

CAP. II ACTIUNEA IN FATA CJUE ..................................................................................................... 2

1. PARTILE ......................................................................................................................................... 3

2. REPREZENTANTII ....................................................................................................................... 3

CAP. III PROCEDURA SCRISA............................................................................................................ 4

1. LIMBA DESFASURARII PROCEDURII ................................................................................... 5

2. DESFURAREA PROCEDURII SCRISE ................................................................................ 6

2.1. Aciunile directe ........................................................................................................................ 6

2.2. Recursurile ................................................................................................................................ 6

2.3. Trimiterile preliminare .............................................................................................................. 6

3. DEPUNEREA ACTELOR DE PROCEDUR ............................................................................ 7

4. COMUNICRILE .......................................................................................................................... 7

5. TERMENELE PROCEDURALE ................................................................................................. 8

5.1. Calculul termenelor ................................................................................................................... 8

5.2. Termenul pentru considerente de distan................................................................................. 9

5.3. ntreruperea si prelungirea termenelor ...................................................................................... 9

6. NUMIREA RAPORTORULUI SI A AVOCATULUI GENERAL ............................................ 9

CAP. IV. ACTELE DE PROCEDUR DE SESIZARE A INSTANEI .................................................. 10

1. Cererea introductiv n cadrul aciunilor directe ............................................................................. 10

a. Cererea de recurs......................................................................................................................... 12

b. Cererea de pronunare a unei hotrri preliminare .......................................................................... 12

2. Celelalte acte de procedur prezentate n cadrul aciunilor directe i al recursurilor.......................... 12

2.1. Memoriul n aprare ..................................................................................................................... 12

 2.2. Memoriile in replica si in duplica ........................................................................................... 13

2.3. Memoriile in rspuns, in replica si in duplica din recurs ........................................................ 13

2.4. Observaii scrise in cadrul trimiterilor preliminare ................................................................. 14

CAP.V ALTE DISPOZITII ................................................................................................................. 15

1. MASURI DE INSTRUCTIE ........................................................................................................ 15

2. SUSPENDAREA PROCEDURII ................................................................................................ 15

2. MSURILE PROVIZORII ......................................................................................................... 16

3. PROCEDURA ACCELERAT SI PROCEDURA PRELIMINAR DE URGENT ......... 16

4. INTERVENIA .............................................................................................................................. 17

5. NSCRISURILE ANEXATE LA ACTELE DE PROCEDUR ....................................................... 18

1
CAP I. ASPECTE GENERALE

Uniunea Europeana este o entitate formata din 28 state independente cu un cadru

juridic distinct de cel al statelor membre, precum si un sistem instituional propriu. In
Tratatul privind Uniunea Europeana este prevzut faptul ca susinerea intereselor UE, ale
cetenilor si ale statelor membre, asigurarea coerentei, eficacitii si continuitii
aciunilor sale sunt promovate de instituiile europene fundamentale: Parlamentul
European, Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeana, Curtea
de Justiie a Uniunii Europene (in continuare CJUE) , Banca Centrala Europeana (BCE)
si Curtea de Conturi.
CJUE are scopul de a asigura respectarea regulilor dreptului comunitar, de a
verifica aplicarea uniforma a dreptului Uniunii, , ea primind spre soluionare aciunile
promovate de Uniune, de state ori de ceteni.

CAP. II ACTIUNEA IN FATA CJUE

CJUE reprezint in fapt ansamblul sistemului jurisdicional al UE, ea fiind

compusa din Curtea de Justiie (CJ), Tribunal si Tribunalul Funciei Publice a UE. Curtea
de Justiie are atributul de a soluiona conflictele aprute intre instituiile comunitare,
intre acestea si statele membre ori intre statele membre, de a asigura aplicarea unitara a
normelor de drept. Tribunalul soluioneaz in prima instana toate aciunile promovate de
persoane fizice ori juridice sau de statele membre, in afara celor care sunt de competenta
exclusiva a CJ. Tribunalul Functiei Publice a UE rezolva divergentele dintre instituiile
Uniunii si functionarii lor.
CJUE are competenta de a controla actele juridice ale Uniunii Europene si cele
ale statelor membre, ea analizand legalitatea actelor institutiilor UE, interpretand la
cererea instantelor nationale normele juridice comunitare, dar si verificand respectarea
dispozitiilor tratatelor de catre statele membre.

2
1. PARTILE
In actele normative ale UE nu exista prevederi specifice privind entitatile care au
capacitate procesuala in fata Curtii, insa din art. 17 din Statutul CE al CJE reiese ca
aceasta capacitate o pot avea statele membre, instituiile comunitare, organe ca Banca
Europeana de Investitii, Comitetul Economic si Social, Banca Centrala Europeana;
organisme infiintate in baza dreptului comunitar, sindicate ori asociaii profesionale ale
funcionarilor comunitari, precum si persoane fizice ori juridice de drept public sau privat
din statele membre ori din state terte. 1
Nu pot avea calitatea de parti persoanele fizice minore, ele putand participa la
proces doar daca sunt reprezentati de un tutore sau un curator.

2. REPREZENTANTII
Procedura de judecata in fata Curtii este una contencioasa si se desfasoara in baza
principiului reprezentarii obligatorii de catre un avocat. Acesta trebuie sa aiba rezidenta
intr-un stat comunitar ori intr-un stat membru al Spaiului Economic European. Pentru a
avea capacitate de reprezentare, avocatii trebuie sa dovedeasca apartenenta la un barou al
unui stat membru, atasand alaturi de cererea de chemare in judecata o copie a legitimatiei
2
de avocat.
Statele ori organele membre, care au calitate de parti, pot fi reprezentate de un
imputernicit care isi desfasoara activitatea independent ori cu sprijinul unui avocat
rezident.
In conditiile in care profesorii universitari ori cadrele didactice universitare,
cetateni ai statelor comunitare, au posibilitatea de a pleda in fata instantelor nationale
conform dreptului intern, acestia sunt asimilati avocatilor.
Daca statele comunitare sunt implicate in proces, imputernicitii sunt, de obicei,
alesi de ministerele afacerilor externe.

1
G. Fabian Curtea de Justiie Europeana, instana de judecata supranaionala, ed. Rosetti, 2002, pag 65
2
M. Mihaila, C. Suciu, D. Stan Drept instituional comunitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 178

3
 Reprezentanii beneficiaza de anumite drepturi in timpul procesului, cum ar fi
imunitatea de urmrire penala pentru declaraii ori cea de percheziie a documentelor, cu
condiia deinerii unei legitimaii eliberate de grefierul-sef.
In privina posibilitii de indepartare a persoanelor din sala, situatia avocatilor si
consilierilor difera de cea a reprezentantilor. Astfel, primii pot fi indepartati oricand din
proces, prin ordonana (ncheiere), dup ascultarea avocatului general si a apararii celui in
cauza, pentru motive privind comportamentul care duneaz prestigiului Curii, abuzul de
drepturi. Ordonanta este un executorie de la data pronunrii si daca cel indepartat este
avocat ori consilier - atrage suspendarea procesului pentru numirea altei persoane in loc.
Spre deosebire de situatia prezentata, un reprezentant nu poate fi indepartat niciodata.3
CJ a intocmit un cod elementar in care sunt prezentate obligatiile
reprezentantilor, ale avocatilor si consilierilor, printre care se specifica prezentarea
actului de identitate, semnarea tuturor actelor originale depuse, asigurarea comunicarii
actelor catre partile reprezentate, respectarea timpului acordat pentru pledoarie si altele.

CAP. III PROCEDURA SCRISA

Procedura in fata CJUE cuprinde doua etape: orala si scrisa. 4Faza orala
presupune susinerea discursurilor in sedinta de judecata, precum si ale avocatului
general in sedinta publica. Cu toate acestea, exista situatii in care Curtea stabileste ca nu
este necesara audierea pledoariilor, precum si situatii in care nu mai sunt necesare
concluziile avocatului general.
Procedura scrisa urmrete comunicarea actelor de procedura ctre partile din
proces si ctre instituiile comunitare ale caror acte ori decizii formeaza obiectul
litigiului, a cererilor de chemare in judecata (plngerilor), a intampinarilor (memoriilor),
apararilor, explicaiilor, replicilor eventuale, altor acte sau documente care le susin,

3
G. Fabian Curtea de Justiie Europeana, instana de judecata supranaionala, ed. Rosetti, 2002, pag. 66
4
Art. 37 din Regulamentul de procedura al CJUE, accesat la 10.05.2017 pe
https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2011-07/rp_cjue_ro.pdf

4
 copiilor anexate5. Prin procedura scrisa sunt prezentate situatia de fapt, motivele,
argumentele, concluziile partilor in fata Curtii, judectorilor si avocatului general.

1. LIMBA DESFASURARII PROCEDURII

Limba in care se poate desfura procesul in fata curii este una dintre: daneza,
germana, engleza, franceza, greaca, irlandeza, italiana, olandeza, portugheza, spaniola,
finlandeza sau suedeza. Dei in proces de multe ori partile folosesc limbi distincte, Curtea
cere ca ntregul litigiu sa se desfoare intr-o singura limba aleasa de pari, cu anumite
excepii cum ar fi cazul conexrii mai multor cauze cu limbi diferite. Astfel, toate
procedurile, de la cea orala si cea scrisa, la rapoartele ntocmite vor fi realizate in limba
aleasa. 6
In cazul persoanelor fizice, juridice si a statelor membre se procedeaz prin
alegerea limbii lor proprii, pentru a asigura accesul cat mai facil la procedurile din timpul
judecrii.
Anumite reguli au fost stabilite in privina limbii utilizate: in aciunile directe,
reclamantul alege limba, ntocmind cererea de chemare in judecata; la aciunile mpotriva
unei persoane fizice sau juridice, cererea se va ntocmi in limba persoanei respective;
aciunile in constatarea incalcarii tratatelor se desfasoara in limba statului parat; aciunile
preliminare - in limba statului care a formulat ntrebarea; cile de atac - in cea folosita de
tribunal in primul proces. Excepii fac intervenienii, mai ales statele, care pot utiliza
limba proprie, martorii si experii de asemenea, preedintele Curii, preedinii camerelor
si judectorii raportori pot utiliza alta limba oficiala in concluzii, in ntrebri, toate actele
lor fiind traduse de grefier. 7
Documentele depuse in alta limba dect cea de procedura trebuie sa fie insotite de
o traducere, iar actele guvernelor implicate intr-o aciune preliminara vor fi traduse chiar
de Secretariatul Curii.

5
G. Fabian Curtea de Justiie Europeana, instana de judecata supranaionala, ed. Rosetti, 2002, pag 63.
6
Art. 29 din Regulamentul de procedura al CJUE, accesat la 10.05.2017 pe
https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2011-07/rp_cjue_ro.pdf
7
G. Fabian Curtea de Justiie Europeana, instana de judecata supranaionala, ed. Rosetti, 200, pag 76

5
 Limba de lucru a CJE si a Tribunalului este ntotdeauna franceza, astfel ca toate
lucrrile se efectueaz in franceza intui, apoi fiind traduse in limba de procedura.
Excepie fac concluziile avocailor generali, care folosesc limba materna.
Pronunarea hotrrii duce la publicarea ei in toate limbile oficiale, nsa celelalte
acte din proces vor fi gsite doar in limba franceza ori in cea de procedura.

2. DESFURAREA PROCEDURII SCRISE

Principiul fundamental pe care se bazeaza intreaga procedura in fata Curtii, dar

mai ales etapa scrisa, este acela conform caruia invocarea unor motive noi in timpul
procesului nu mai este posibila decat in situatiile in care aceste motive sunt bazate pe
elemente de fapt si de drept aparute in cursul procedurii.
Punctul de pornire al etapei scrise este reprezentat de sesizarea facuta prin cerere
scrisa catre grefier, insa desfasurarea etapei difera in funcie de natura aciunii.

2.1. Aciunile directe

In aciunile directe, fiecare parte principala are dreptul sa depuna doua memorii.
Astfel, reclamantul are la indemna cererea introductiva (de chemare in judecata) si
replica, iar paratul memoriul (ntmpinarea) si duplica.
.
2.2. Recursurile
mpotriva unei decizii a Tribunalului se poate introduce recurs, partile avnd la
indemana cate un act de procedura: cererea de recurs, respectiv memoriul in rspuns. Un
al treilea act memoriul in replica este utilizat uneori, nsa doar cu acordul expres al
Preedintelui Curii.

2.3. Trimiterile preliminare

In trimiterile preliminare se pot depune memorii cu observaii scrise de ctre
prtile din proces, statele membre, Comisie si Consiliu, nsa trebuie respectat termenul de
introducere de doua luni care curge de la notificarea cererii de pronunare a unei hotrri
preliminare.

6
3. DEPUNEREA ACTELOR DE PROCEDUR

Actele de procedura semnate in original de reprezentantul parii trebuie depuse la grefa

Curii. Copiile depuse trebuie certificate pentru conformitate cu originalul. Toate nscrisurile
invocate in cerere vor fi anexate.

In cadrul aciunilor directe, originalul alturi de anexe trebuie sa fie depuse alturi de
inga 5 copii pentru Curte, la care se aduga numrul de copii egal cu numrul parilor din
litigiu.

Depunerea actelor se face direct la grefa ori, in situaii de excepie, in afara programului
grefei, la gardianul de serviciu de la intrarea in sediul Curii, sediul fiind deschis ntotdeauna.

Pentru trimiterea prin posta a nscrisurilor sunt necesare unele meniuni stabilite
imperativ de Curte.

4. COMUNICRILE

In aciunile directe, parilor interesate li se comunica cererea introductiva, cererea

de recurs, memoriile in aprare, rspuns, replica si duplica, cererea de masuri provizorii,
cererea de intervenie.
In cazul cererilor de pronunare a unei hotrri preliminare promovate de instane
naionale, acestea, precum si observaiile prezentate de persoanele interesate se
comunica parilor, statelor membre, Comisiei, si daca este cazul Consiliului sau/si
Parlamentului European si Bncii Centrale Europene. 8

ntotdeauna, in cauze de orice natura, se comunica participanilor la procedura in

fata Curii raportul de edina, daca exista o audiere a pledoariilor, precum si concluziile
avocatului general, daca ele sunt prezentate, alturi de hotrre.
In aciunile directe, prtile au obligaia sa indice un domiciliu ales la orice
persoana fizica cu reedina in Luxemburg, in afara funcionarilor CJ. Comunicarea este

8
M. Mihaila, C. Suciu, D. Stan Drept instituional comunitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 178

7
 legal ndeplinita in momentul primirii nscrisurilor comunicate de ctre persoana numita,
daca ea si-a dat consimtamantul cu privire la aceasta primire.
Alturi de comunicarea la domiciliul ales ori in locul acestei comunicri avocatul
parii poate opta sa primeasc comunicrile prin fax ori alt mijloc tehnic de comunicare,
ea realizndu-se in momentul transmiterii. Totui, aceasta ultima modalitate nu poate fi
aleasa pentru comunicarea hotrrilor si ordonanelor. 9
In situaia in care transmiterea prin mijloace tehnice nu poate fi efectuata din
motive obiective, actul va fi comunicat la domiciliul ales in Luxemburg ori, daca acesta
nu exista, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, la sediul avocatului parii,
situaie despre care avocatul va fi instiintat prin fax ori posta electronica.10
Momentul comunicrii este considerat a fi ndeplinit in a zecea zi de la depunerea
la oficiul posta din Luxemburg, in afara cazurilor in se demonstreaz prin confirmarea de
primire ca scrisoarea a fost primita la o data diferita, precum si a cazului in care
destinatarul comunica grefei ca actul nu i-a fost comunicat, in termen de 3 saptamani de
la data instiintarii.
In cazul procedurii preliminare nu exista obligaia alegerii domiciliului,
comunicarea fiind realizata prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Partile
nsa pot stabili in mod expres comunicarea prin intermediul faxului sau a altor mijloace,
urmrind regulile prezentate mai sus.

5. TERMENELE PROCEDURALE

5.1. Calculul termenelor

Termenele de introducere a aciunilor, cele de formulare a cererii de intervenie,
de depunere a memoriului in rspuns si a observaiilor scrise in cauzele preliminare nu se
prelungesc si nu se proroga.

9
Art 38 din Regulamentul de procedura al CJUE, accesat la 10.05.2017 pe
https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2011-07/rp_cjue_ro.pdf

10
P. Craig, G. de Burca Dreptul Uniunii Europene. Comentarii, jurisprudena si doctrina, ed. Hamangiu pag 88

8
 Calculul termenului de la comunicarea unui act ncepe de la primirea nscrisului la
domiciliul ales in Luxemburg, de la primirea nscrisului prin scrisoare recomandata,
respectiv de la transmiterea prin fax sau alte mijloace tehnice de comunicare, daca
avocatul ori agentul a ales astfel, cu meniunea ca ziua primirii actelor sau a transmiterii
lor nu intra in calcul.

5.2. Termenul pentru considerente de distan

Pentru considerente de distanta, termenele procedurale se prelungesc cu 10 zile,
oricare ar fi locul de domiciliu ori reedina al parii.11

5.3. ntreruperea si prelungirea termenelor

Termenul de depunere a unui act de procedura se ntrerupe prin depunerea actului
respectiv in original. In cazul depunerii unei copii a originalului semnat, direct ori prin
alte mijloace, aceasta se considera fcuta in termen daca originalul respectiv, mpreuna cu
anexele si copiile necesare, sunt primite de grefa in urmtoarele 10 zile. Pentru trimiterea
prin posta electronica, originalul semnat va fi scanat. Comunicrile in discuie se
efectueaz doar ctre numrul de fax al grefei sau ctre adresa de e-mail a grefei.
Anumite termene pot fi prelungite, cum ar fi cel de depunere a memoriului in
aprare, nsa pentru aceasta este necesara trimiterea unei cereri motivata naintea expirrii
termenului.

6. NUMIREA RAPORTORULUI SI A AVOCATULUI GENERAL

Dup nregistrarea cererii, dintre judectori este numit cate unul pentru fiecare
cauza, care va fi numit judector raportor si ale cror atribuii vor fi formularea tuturor
documentelor ce vor fi redactate de Curte, astfel fiind de fapt atribuita cauza unui
complet pentru judecata.
Judectorul raportor ntocmete, la finalul procedurii scrise, un raport prealabil
secret prin care stabilete situaia expusa prin documentele depuse de pari, si expune

11
Art 81 din Regulamentul de procedura al CJUE, accesat la 10.05.2017 pe
https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2011-07/rp_cjue_ro.pdf

9
 opinia privind cauza, arata ce masuri recomanda a fi luate. Rolul raportului este acela de
a informa in edina generala pe ceilali judectori si pe avocaii generali, care vor stabili
astfel in ce tip de cauze se ncadreaz litigiul prezentat si vor repartiza aciunea spre
judecare. 12
Raportorul poate fi asistat de ali raportori, iar o data cu desemnarea lui se
desemneaz si un avocat general.

CAP. IV. ACTELE DE PROCEDUR DE SESIZARE A INSTANEI

1. Cererea introductiv n cadrul aciunilor directe

Cererea de chemare in judecata se introduce in forma scrisa, in limba aleasa de

reclamant. Cererea cuprinde numele si domiciliul reclamantului, artarea paratului,
obiectul litigiului, motivele si cererile -pe scurt, mijloacele de proba si cele de aprare,
domiciliul ales pentru comunicarea actelor, semntura reprezentantului si a
reclamantului.13
Alturi de cerere se anexeaz acte, copii, dovezi privind ndeplinirea procedurilor
prealabile unde este cazul, alte documente relevante in cauza. La aciunile in anulare, la
cerere, trebuie anexata copia actului atacat.
Alturi de cererea introductiva se depune un rezumat al motivelor si argumentelor
invocate de maxim 2 pagini. Concluziile trebuie redactate cu precizie, la nceputul sau
sfritul cererii introductive. Partea introductiva a cererii trebuie urmata de un rezumat al
situaiei de fapt care a generat litigiul.14
Motivele aciunii pot fi completate prin motive de cereri mai vechi sau din
procese care se judeca in paralel. in general, curtea nu a aprobat folosirea de motive din
litigii paralele sau din procedura prealabila, nsa a acceptat unele din procese cu aceleai
pari.

12
G. Fabian Curtea de Justiie Europeana, instana de judecata supranaionala, ed. Rosetti, 2002, pag 74
13
Art 37 38 din Regulamentul de procedura al CJUE, accesat la 10.05.2017 pe
https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2011-07/rp_cjue_ro.pdf
14
Ana Maria Groza Uniunea Europeana, Drept instituional, ed. CH Beck, 2008, pag. 287

10
 S-a pus problema schimbrii capetelor de cerere ori a substituirii reclamantului in
proces. a existat o situaie in care parte in proces era un partid, care ulterior a fuzionat cu
un altul, iar curtea a permis continuarea procesului. 15
Ca efect al cererii de chemare in judecata este de menionat litispedenta. Pe tot
parcursul litigiului, un alt proces intre aceleai parti, cu acelai obiect si aceleai motive
este inadmisibil. Au existat nsa situaii in care Curtea a aprobat un al doilea proces,
considernd ca nu exista litispedenta, daca motivele din a doua aciune le completau si le
corectau pe cele din prima.
In cazul lipsei unor elemente constitutive ale cererii precum numele si
domiciliul reclamantului, obiectul litigiului ori motivele, cererea nu va fi primita spre
nregistrare. In schimb, in situaia lipsei unor meniuni de forma ca lipsa semnturii sau
nedepunerea legitimaiei, grefierul va acorda un termen pentru acoperirea acestor vicii,
iar daca dup mplinirea lui nu se remediaz viciul Curtea va asculta avocatul general si
va cotari asupra admisibilitii cererii.
Cererea redactata de un avocat se depune la sediul CJ, in original, alturi de 5
copii pentru Curte si cate una pentru fiecare parte, ziua depunerii fiind considerata cea a
introducerii aciunii.
Cauza primete un numr de nregistrare , iar despre cerere se face meniune in
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nsa aceasta este singura informaie pe care o pot
accesa terii, intricat nici ulterior pronunrii hotrrii nu este permis nimnui accesul la
dosar, fara excepii.
Elementele importante ale unei cereri de chemare in judecata sunt cererile,
obiectul si motivele. Cererile trebuie exprimate neechivoc, ele constituind limitele in care
se va ncadra judecata. Obiectul prezint scopul preteniilor reclamantului si trebuie
prezentat concis, astfel incot paratul sa poat formula un rspuns. Motivele sunt
susinerile de fapt si de drept pe care isi ntemeiaz preteniile reclamantul. Reclamantul
beneficiaz de principiul disponibilitii, aadar poate in orice moment sa renune la
cerere.

15
G. Fabian Curtea de Justiie Europeana, instana de judecata supranaionala, ed. Rosetti, 2002, pag. 69

11
a. Cererea de recurs
Cererea de recurs conine numele si domiciliul recurentului, numele si calitatea
agentului/avocatului recurentului, indicarea deciziei Tribunalului care se ataca si a
parilor din fata Tribunalului, dalta la care decizia atacata a fost comunicata recurentului,
domiciliul ales in Luxemburg si/sau consimtamantul privind comunicrile prin mijloace
tehnice, copie a decizie atacate, rezumat al motivelor si argumentelor invocate in maxim
2 pagini, concluzii precise la nceputul ori finalul cerii. Motivarea in drept trebuie
realizata in funcie de motivele invocate in cerere, mai ales de erorile de drept invocate.

b. Cererea de pronunare a unei hotrri preliminare

In cazul trimiterii preliminare, Curtea este sesizata prin decizia instanei naionale,
care suspenda judecarea in fata sa si adreseaz ntrebri referitoare la dreptul Uniunii.
Partile din litigiu nu pot sesiza Curtea si nici nu au obligaia sa ndeplineasc
vreun act nainte de comunicarea trimiterii preliminare de ctre grefa Curii.
Decizia de trimitere, in forma conforma cu normele de drept naional, este trimisa
Curii de grefier sau judector. In cazul in care coninutul deciziei de trimitere este propus
de reprezentanii parilor, ea trebuie sa indice clar situaia de fapt si de drept, sa fie
explicita.

2. Celelalte acte de procedur prezentate n cadrul aciunilor directe i al recursurilor

2.1. Memoriul n aprare

In termen de o luna de la comunicarea cererii de chemare in judecata paratul

trebuie sa trimit chiar si numai prin fax - un memoriu ( ntmpinare) care va cuprinde
numele si prenumele sau, argumentele invocate in fapt si in drept, concluzii si probe
propuse. La cererea motivata a paratului, preedintele poate accepta prorogarea

12
termenului de o luna. Argumentarea se realizeaz in funcie de motivele din cererea
introductiva.16

2.2. Memoriile in replica si in duplica

Spre deosebire de dreptul naional roman, mai exista posibilitatea depunerii unei
replici de ctre reclamant, iar ca rspuns la aceasta - a unei duplici de ctre parat, in
termene stabilite de preedinte, prin intermediul crora pot depune probe doar daca
ntrzierea este justificata.

Replica si duplica nu au caracter imperativ, ele putnd fi depuse pentru a se

rspunde la motivele si argumentele invocate in memoriul in aprare, respectiv prin
replica.17
Prin ele nu trebuie reluata situaia de fapt ori de drept, cu excepia cazurilor in
care prezentarea ei in memoriile anterioare este contestata ori impune precizri.
Termenele in care se depun aceste acte sunt stabilite de preedinte, iar prelungirea
lor este acceptata excepional.
Primirea replicii, a renunrii la replica ori expirarea termenului pentru replica ori
duplica marcheaz momentul in in care preedintele stabilete data la care un judector
raportor urmeaz sa prezinte raportul prealabil, ncheind astfel procedura scrisa.

2.3. Memoriile in rspuns, in replica si in duplica din recurs

Orice parte din cauza care s-a aflat pe rolul Tribunalului ce prezint interes in
admiterea ori respingerea recursului poate depune un memoriu in rspuns in termen de 2
luni de la notificarea cererii de recurs. Acesta trebuie sa prezinte concluzii precise, iar
daca ele urmresc anularea deciziei Tribunalului pentru un motiv neinvocat in cererea de
recurs trebuie sa se indice aceasta in titlul memoriului.
Motivarea in drept trebuie structurata in funcie de motivele invocate de recurent
si/sau de cele invocate ca recurs incident.

16
Ana Maria Groza Uniunea Europeana, Drept instituional, ed. CH Beck, 2008, pag 288
17
G. Fabian Curtea de Justiie Europeana, instana de judecata supranaionala, ed. Rosetti, 2002, pag 73

13
 Situaia de fapt ori de drept se reia doar in cazul unei contestri a prezentrii ei in
cerere ori daca impune precizri. Contestarea trebuie sa fie expresa si sa indice precis
elementul de fapt ori de drept in cauza.
Depunerea unui memoriu in replica este condiionata de o autorizare prealabila a
preedintelui, ceruta de partea interesata in termen de 7 zile de la comunicarea
memoriului in rspuns. Memoriul in duplica se poate formula dup depunerea
memoriului in replica. Termenul de depunere a memoriului in replica si a celui in duplica
se stabilesc de preedinte.
Memoriile trebuie insolite de o sinteza a motivelor si argumentelor invocate in
maxim 2 pagini.

2.4. Observaii scrise in cadrul trimiterilor preliminare

Dup comunicarea, de grefa Curii, a deciziei de trimitere, partile din litigiul la

nivel naional, statele membre, Comisia si Consiliul, Parlamentul European, BCE daca
este cazul, pot depune un memoriu scris care poarta numele observaii scrise, in termen
de 2 luni. Acest termen este unul imperativ si nu cunoate excepii sau cazuri de
prelungire.
Scopul observaiilor este de a sugera raspusnurile pe care Curtea ar trebui sa le
dea la ntrebrile care i-au fost adresate, precum si de a expune n mod succint
argumentaia n susinerea rspunsurilor propuse. Este important s se aduc la cunotina
Curii mprejurrile de fapt ale cauzei principale, precum si dispoziiile pertinente din
legislaia naional n cauz. Niciuna dintre persoanele interesate nu are posibilitatea de a
rspunde n scris la observaiile scrise prezentate de ctre celelalte persoane interesate.
Orice rspuns la observaiile scrise ale altor persoane interesate poate fi formulat oral, n
edin. n acest scop, observaiile scrise se comunic tuturor persoanelor interesate dup
terminarea procedurii scrise si dup efectuarea traducerilor necesare.
Depunerea de observaii scrise este recomandat de ctre Curte deoarece timpul
de susinere a pledoariei n edin este strict limitat. n cazul n care se organizeaz o
edin, persoanele interesate care nu au depus observaii scrise i pstreaz dreptul de a

14
prezenta observaii orale n cursul acesteia, n special cu privire la rspunsurile la
argumentele scrise ale celorlalte parti.

CAP.V ALTE DISPOZITII

1. MASURI DE INSTRUCTIE
Etapa scrisa se finalizeaz prin stabilirea de ctre complet , pe baza concluziilor
raportorului si a Avocatului General, daca sunt necesare masuri de instrucie ori se va
trece la procedura orala. Din oficiu sau la cerere, dup concluziile avocatului, prin
ordonana se pot stabili audieri de martori sau parti, solicitri de informaii, expertize,
depunere de lmuriri suplimentare etc. 18
Partile au posibilitatea sa asiste la masurile luate, putnd cere si copii ale actelor,
pe cheltuiala lor, si chiar depune concluzii privind aciunile desfurate in proces.
Audierile de martor se realizeaz la cererea parilor, avocatului general sau din
oficiu, iar partile le pot adresa ntrebri, toate aspectele fiind notate intr-un proces verbal
care va fi semnat de preedinte ori de raportor, alturi de grefier.

2. SUSPENDAREA PROCEDURII

Procedura poate fi suspendat n cazurile n care Curtea si Tribunalul sunt sesizate

n acelai timp cu privire la aceeai cauz Curtea pronun decizia de suspendare, fr ca
ascultarea parilor s fie obligatorie; n toate celelalte cazuri, prin decizia preedintelui,
dup ascultarea avocatului general si, cu excepia procedurii trimiterilor preliminare, a
parilor. Pe durata suspendrii procedurii, niciun termen procedural nu expir cu privire la
parti. 19

18
N. Diaconu - Dreptul Uniunii Europene. Tratat , Ed. Lumina Lex, 2008, pag 160
19
Art. 82a din Regulamentul de procedura al CJUE, accesat la 10.05.2017 pe
https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2011-07/rp_cjue_ro.pdf

15
2. MSURILE PROVIZORII
Cererea de msuri provizorii este admisibil sub anumite condiii
prevzute cumulativ: sa provin de la o parte dintr-o cauz aflat pe rolul Curii si sa
aib legtur cu acea cauz. Cererea se formuleaz printr-un nscris separat si poate fi
depus odat cu cererea introductiv din cauza principal. Avnd n vedere c cererea
de msuri provizorii este o procedur de urgent, n ea se expun motivele de fapt si de
drept, pe scurt. 20
Cererea de msuri provizorii trebuie s cuprind toate elementele necesare
pentru a permite Curii s se pronune asupra temeiniciei msurilor solicitate doar n
baza coninutului acesteia.
Dup comunicarea cererii ctre cealalt parte, aceasta are posibilitatea s
depun observaii scrise ntr-un termen de o lun. Ulterior, preedintele procedeaz la
ascultarea (n edin public) a parilor si se pronun prin ordonan. n cazuri de
extrem urgent, preedintele poate s se pronune de ndat, fr a atepta
observaiile scrise ale celeilalte parti, ordonana avnd caracter provizoriu. Procedura
se ncheie, printr-o a doua ordonan care confirm sau modific ordonana
provizorie.
Ordonanele de msuri provizorii, pronunate n special de ctre
preedintele Tribunalului, pot fi atacate cu recurs, care este limitat doar la chestiuni
de drept. Un asemenea recurs se soluioneaz dup aceeai procedur ca si cererile de
msuri provizorii introduse direct la Curte.

3. PROCEDURA ACCELERAT SI PROCEDURA PRELIMINAR DE

URGENT

n mod excepional, Curtea poate s decid soluionarea unei cauze n

conformitate cu o procedur accelerat, n cazul n care aceast cauz este deosebit de
urgent. Prin utilizarea unei astfel de proceduri se reduc la maximum termenele

20
Art 83-90 din Regulamentul de procedura al CJUE, accesat la 10.05.2017 pe
https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2011-07/rp_cjue_ro.pdf

16
procedurale. n aciunile directe, n cazul n care adoptarea unor msuri provizorii nu este
adecvat, iar urgenta deosebit a unei cauze impune ca aceasta s fie soluionat n mod
definitiv de ctre Curte n cel mai scurt timp posibil, exist posibilitatea ca preedintele s
dispun judecarea cauzei potrivit unei proceduri accelerate.
Cererea de judecare a unei cauze potrivit procedurii accelerate trebuie formulat
printr-un nscris separat, cu ocazia depunerii cererii introductive sau a memoriului n
aprare. n procedura accelerat, procedura oral dobndete o important mai mare.
Procedura scris este, de regul, limitat la cererea introductiv si la memoriul n aprare,
21
redactate n mod ct mai concis.
Judecarea trimiterii preliminare potrivit unei proceduri accelerate nu poate s fie
solicitat dect de ctre instana naional care a sesizat Curtea. Instanele naionale au
posibilitatea de a solicita aplicarea unei proceduri speciale procedura preliminar de
urgent n cazul trimiterilor preliminare n domeniile care vizeaz spaiul de libertate,
securitate si justiie.

4. INTERVENIA

Intervenia este posibil numai n cazul aciunilor directe si al recursurilor.

Concluziile cererii de intervenie nu pot avea alt obiect dect susinerea concluziilor uneia
dintre parti. Intervenientul ia procedura n starea n care se afl n momentul interveniei
sale. Procedura interveniei cuprinde dou etape: procedura n vederea admiterii
interveniei si procedura interveniei propriu-zise. Intervenientul trebuie s formuleze o
cerere de intervenie n 6 sptmni de la data publicrii avizului n Jurnalul Oficial.
Cererea trebuie s cuprind toate elementele necesare pentru ca preedintele sau, dac
este cazul, Curtea s se pronune asupra admiterii interveniei. Partile din aciunea
principal pot s depun observaii scrise si, n mod excepional, observaii orale cu
privire la admisibilitatea si la oportunitatea interveniei. n acelai timp, prtile trebuie s
informeze Curtea dac neleg s se prevaleze de dreptul la confidenialitate. Dac

21
Art. 62a din Regulamentul de procedura al CJUE, accesat la 10.05.2017 pe
https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2011-07/rp_cjue_ro.pdf

17
 intervenia este admis, partea n cauz este invitat s depun versiuni neconfideniale
ale memoriilor sale. Cererea de intervenie nu trebuie s fie n mod obligatoriu redactat
n limba de procedur. 22
Dup admiterea interveniei, intervenientul prezint un memoriu n intervenie. n
aceast etap, utilizarea limbii de procedur este obligatorie, cu excepia cazului n care
intervenientul este un stat membru. Memoriul n intervenie poate s fie urmat de
observaii ale parilor.
n situaia n care cererea de intervenie este depus dup expirarea termenului
obinuit de intervenie, dar nainte de decizia de deschidere a procedurii orale,
intervenientul nu va putea prezenta observaiile sale dect oral, n edin, n cazul n care
aceasta se organizeaz. Daca litigiul este analizat conform procedurii accelerate,
intervenientul nu poate s i prezinte punctul de vedere dect oral, n edin.23

5. NSCRISURILE ANEXATE LA ACTELE DE PROCEDUR

nscrisurile invocate de pari trebuie sa fie anexate la actul de procedura depus,

intrucat cele depuse ulterior mplinirii termenelor ori prezentate direct in edina nu vor fi
luate in seama, cu excepia unor mprejurri excepionale concomitent cu existenta
acordului parilor. nscrisurile trebuie sa fie pertinente, iar in cazul in care au dimensiuni
considerabile se vor anexa prtile relevante, o copie completa fiind depusa ulterior la
grefa.24
Nu este obligatorie traducerii autorizate a nscrisurilor, ci se pot depune si
traduceri neoficiale.

22
G. Fabian Curtea de Justiie Europeana, instana de judecata supranaionala, ed. Rosetti, 2002, pag. 67

23 http://www.anrmap.ro/documents/10180/140951/2342.pdf/6fe69f23-b5c2-41f5-bb76-2eae9a0275b, pag 77 -90

24
G. Fabian Curtea de Justiie Europeana, instana de judecata supranaionala, ed. Rosetti, 2002, pag. 69

18
CONSIDERATII FINALE

Curtea de Justiie i asum o poziie foarte important n cadrul sistemului

instituional creat de tratatele comunitare, prin intermediul jurisprudentei sale. Sistemul
judiciar comunitar nu este reprezentat n mod exclusiv de Curtea de Justiie , ci este
format dintr-un ansamblu jurisdicional mai amplu, n compunerea cruia se regsesc att
Curtea de justiie, Tribunal, ct i jurisdiciile naionale ale statelor membre.

ns rolul Curii s-a dovedit a fi unul extrem de important n procesul evolutiv de

creare i consolidare a dreptului comunitar. Prin activitatea desfurat de aceast
instituie s-a realizat generalizarea i corecta interpretare a principiilor fundamentale ale
dreptului comunitar, ndeosebi a principiului aplicabilitii directe a normelor comunitare
n statele membre, precum i cel referitor la primordialitatea dreptului comunitar n raport
cu dreptul intern al statelor membre U.E

19
BIBLIOGRAFIE

1. G. Fabian Drept instituional al Uniunii Europene, ed. Hamangiu, 2012

2. G. Fabian Curtea de Justiie Europeana, instana de judecata supranaionala, ed.

Rosetti, 2002

3. Ana Maria Groza Uniunea Europeana, Drept instituional, ed. CH Beck, 2008

4. M. Mihaila, C. Suciu, D. Stan Drept instituional comunitar, ed. Lumina Lex, 2002

5. N. Diaconu - Dreptul Uniunii Europene. Tratat , Ed. Lumina Lex, 2008

6. P. Craig, G. de Burca Dreptul Uniunii Europene. Comentarii, jurisprudena si

doctrina, ed. Hamangiu

7. Regulamentul de procedura al CJUE, accesat la 10.05.2017 pe

https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2011-07/rp_cjue_ro.pdf

8. Prezentare a procedurii in fata CJUE -

https://www.mae.ro/sites/default/files/file/CJUE/2013.07_Prezentare_proceduri_CJU
E.pdf

20
 PROCEDURA IN FATA CURTII DE JUSTIIE A UNIUNII EUROPENE

PROCEDURA SCRISA IN FATA

CURTII DE JUSTIIE A UNIUNII

EUROPENE

PROF. UNIV. DR. OLIMPIU CRAUCIUC

STUDENT: CALINESCU ANDRADA GEORGIANA

21