Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cercetarea la fata locului, cu atat mai mult daca se suspecteaza un omor, este o
activitate procedurala:
obligatorie;
imediata, ce trebuie efectuata in cel mai scurt timp posibil dupa descoperirea
cadavrului;
Asadar, putem spune ca locul savarsirii infractiunii difera de la caz la caz, in raport cu
natura faptei savarsite, cu multitudinea de metode si mijloace folosite in acest scop, cu urmarile
activitatii ilicite desfasurate de catre faptuitor s.a. In cazul infractiunilor de omor, prin notiunea de
loc al faptei se inteleg, dupa caz, urmatoarele:
portiunea de teren, segmentul de drum ori incaperea unde a fost descoperit cadavrul,
parti din acesta, schelet, precum si imprejurimile acestora;
locul unde s-a consumat episodul principal al faptei, respectiv unde a fost suprimata
viata victimei;
locul unde a fost abandonata victima ori cel in care cadvrul a fost dezmembrat, inclusiv
imprejurimile acestuia;
locul unde a survenit moartea victimei, in situatia in care acesta nu corespunde cu locul
agresiunii;
in cazul unui incendiu, este important sa se cunoasca locul de unde, a pornit focul si
urmele mijloacelor care au intretinut flacara;
cercetarea la fata locului permite examinarea criminalistica si procesuala a locului savarsirii infractiunii
aceasta activitate ofera posibilitatea cautarii, relevarii, fixarii, ridicarii si interpretarii urmelor si mijloacelor materiale
de proba
rezultatele obtinute prin examinarea locului unde s-a comis infractiunea constituie punctul de plecare in elaborarea
versiunilor de urmarire penala cu privire la natura faptei savarsite, faptuitorii, conditii de loc si timp, mobilul si
scopul activitatii infractionale
cercetarea la fata locului contribuie la stabilirea cauzelor, conditiilor si imprejurarilor care au determinat, favorizat ori
facilitat savarsirea infractiunii cu efect pe linia prevenirii comiterii in viitor a unor fapte similare
Conditiile:
Aceste conditii trebuie respectate in totalitate de catre organele de cercetare penala si trebuie sa tina cont de
conditiile de ordin substantial si formal prevazute de legea procesuala penala.
Dupa cum este cunoscut, cercetarea la fata locului este o activitate initiala, in sensul ca se efectueaza ori de
cate ori este impusa de natura faptei comise si de posibilitatea constatarii situatiei locului savarsirii, descoperirii, relevarii, fixarii
si ridicarii urmelor infractiunii, stabilirii starii si pozitiei mijloacelor materiale de proba ori imprejurarilor in care s -a derulat
activitatea infractionala
Cercetarea la fata locului este necesara si nu poate fi inlocuita prin nici o alta activitate de urmarire penala,
atunci cand natura faptei savarsite si modul de comitere a acesteia lasa in mod normal urme in campul infractional.
efectuarea activitatii sa fie impusa de necesitatea verificarii ori precizarii unor date sau imprejurari ale cauzei
cercetarea la fata locului sa fie efectuata numai dupa ce s-a dispus inceperea urmaririi penale, fie imediat, fie pe
parcursul desfasurarii investigarii criminalistice.
Organele de urmarire penala, precum si alte organe, de regula ofiteri sau subofiteri
din Ministerul de Interne, care s-au sesizat despre savarsirea unei infractiuni ori au fost dirijati la
locul faptei, sunt obligati sa ia unele masuri urgente. Aceste masuri, menite sa asigure conservarea
locului faptei si care - datorita urgentei - pot fi efectuate si de alte organe chiar daca privesc o fapta
ce nu intra in competenta lor[8] sunt, in principal urmatoarele:
Inainte de a ridica victima, cel sosit primul la fata locului trebuie sa noteze si sa
marcheze locul si pozitia in care se afla aceasta in momentul sosirii la fata locului[10].
Trebuie precizat faptul ca ajutorul medical se acorda chiar si atunci cand exista
riscul distrugerii unor urme, apararea vietii, sanatatii, integritatii corporale neputand veni niciodata
in concurs cu alte interese[11]
e) cel sosit primul la fata locului trebuie sa noteze pozitia initiala a obiectelor,
schimbarile survenite si cine le-a facut;
Organele de urmarire penala pot fi sesizate despre savarsirea unei infractiuni prin
oricare din modurile prevazute de legea procesual penala plangere, denunt sau din oficiu[13].
'verificarea sesizarii care se impune atunci cand aceasta s-a facut telefonic de catre
persoane necunoscute, pentru a evita deplasarile inutile'[14].
Atunci cand autorul infractiunii a ramas la fata locului, a fost urmarit si prins de
lucratorii ajunsi primii la fata locului sau de persoana vatamata ori martori si se afla in una din
situatiile (prevazuta de lege), ce impun asistenta juridica obligatorie[16] se va asigura prezenta
aparatorului la desfasurarea; acestei activitati.
Aceasta delimitare corecta a locului de cercetat are drept scop sa cuprinda in centrul
atentiei spatiul, locul, incaperea care reprezinta campul infractional, pentru a asigura, astfel,
descoperirea tuturor urmelor si mijloacelor materiale de proba ce au legatura cu cauza[17]. In
delimitarea corecta a locului, pe langa constatarile proprii, un rol deosebit il au informatiile
obtinute de la Iucratorii care au ajuns primii la fata locului: de la persoana vatamata, martorii oculari
ori de la cei care au sesizat savarsirea infractiunii[18].
Atat practica judiciara, cat si literatura de specialitate recomanda ca, intotdeauna,
limitele locului de cercetat sa fie mai largi, in asa fel incat sa nu ramana in afara atentiei organului
de urmarire penala suprafete pe care ar putea exista urme.
In cazul unei infractiuni de omor, a unor incendii sau explozii ori a unor accidente de
circulatie, cand urmele sunt concentrate intr-un singur loc, este indicat ca aceasta (cercetarea) sa aiba
punctul de plecare in centru si apoi, sa se extinda spre periferie. Atunci cand se impune stabilirea
cailor de acces, cautarea cadavrului sau a instrumentelor folosite la savarsirea infractiunii, cercetarea
trebuie sa se deruleze de la periferie spre centru, in spirala.
Cand cercetarea la fata locului se face in teren deschis, ea poate fi efectuata, dupa
cum urmeaza:
de-a lungul itinerariului parcurs de faptuitor, din locul unde s-a consumat episodul
principal ori se observa rezultatele activitatii, ilicite, spre exterior;
din centrul locului faptei spre periferie, largindu-se din ce in ce mai mult zona examinata,
in spirala;
pe sectoare dreptunghiulare, in situatia in care terenul, desi intins, are puncte de reper ce
pot usura delimitarea acestuia.
metoda combinata, adica folosirea pe parcursul cercetarii atat a metodei subiective, cat
si a celei obiective, trecandu-se de la una la alta, in raport cu particularitatile cauzei si
diferitele metode ale cercetarii[21].
luarea masurilor pentru inlaturarea altor pericole iminente care sa asigure efectuarea
cercetarii la fata locului intr-un climat de protectie pentru membrii echipei;
asigurarea prezentei martorilor asistenti - daca acest lucru nu s-a realizat - si, cand
situatia impune, a reprezentantilor unitatii unde s-a savarsit infractiunea[22].
asigurarea reluarii activitatii in partile neafectate, ori, dupa caz, dirijarea traficului rutier
pe trasee deviate
extinderea ariei de cercetare pana la punctele limita unde s-ar putea descoperi mijloace
de proba
Daca intre timp vor veni organe de urmarire penala cu grade si functii superioare,
acestea nu au voie sa intrerupa lucrarile, dar vor putea sta de vorba, in mod independent, cu fiecare
membru din echipa de cercetare. De altfel, din intreaga echipa de cercetare, in faza statica, nu intra
pe terenul propriu-zis al locului faptei decat conducatorul echipei si specialistul criminalist. Acesta
din urma va executa fotografiile necesare. La nevoie echipa va fi completata si cu un al doilea
specialist (medic sau inginer in accidente cu caracter special), daca natura faptei o impune.
Dupa stabilirea cailor de acces, primul care patrunde in locul faptei este procurorul,
impreuna cu criminalistul si medicul legist.
Dupa unele opinii, aceasta activitate este de maxima urgenta si trebuie executata imediat ce s-a ajuns
la fata locului.
A doua etapa a cercetarii locului savarsirii faptei, numita faza dinamica consta in
examinarea amanuntita a fiecarui obiect purtator de urme. deplasandu-l din locul unde a fost
descoperit, pentru a asigura conditii optime de examinare. Se executa fotografia detaliilor acestor
obiecte, se cauta si se ridica urmele vizibile si latente de maini, urmele de picioare, ale
instrumentelor de spargere, ale armelor de foc etc.
O atentie deosebita trebuie acordata examinarii locului unde s-a consumat episodul
principal al faptei[27] , pentru ca aici pot ramane o multitudine de urme.
La aceasta faza a cercetarii iau parte activa toti membrii echipei, si toti specialistii
necesari, in raport cu natura urmelor formate.
Rezultatele cercetarii la fata locului sunt fixate prin procesul verbal de cercetare ca
mijloc principal si prin fotografie si desen ca mijloace secundare.
Acesta are un dublu rol: in primul rand, el se numara printre mijloacele de proba cu
semnificatie majora in solutionarea cauzei, iar in al doilea rand, acesta se constituie intr-o dovada
procedurala, de natura a demonstra indeplinirea dispozitiilor legale cu ocazia efectuarii cercetarii
locului faptei[28]. Pentru a ocupa locul pe care i-l confera legea si a avea valoare pentru cauza, la
intocmirea procesului-verbal trebuie respectate o serie de conditii de fond si forma.
sa fie concis.
In conformitate cu dispozitiile legii procesuale penale, procesul verbal trebuie sa
cuprinda:
numele, prenumele, calitatea si organul de urmarire penala din care fac parte membrii
echipei de cercetare;
persoanele gasite la fata locului si, in primul rand, cele care au asigurat paza si
conservarea acestuia pana la sosirea echipei de cercetare;
observatiile martorilor asistenti si, daca faptuitorul este prezent la fata locului, obiectiile
acestuia;
Intocmirea la scara a schitei. Pentru aceasta trebuie sa se tina seama atat de rezultatele
masuratorilor efectuate, cat si de intinderea si complexitatea locului cercetat. Schita
incaperilor poate fi realizata la scara de 1:100 sau 1:50. in cazul halelor industriale si al
locurilor deschise, proportional cu suprafata acestora, scara schitei poate fi de 1:200;
1:500; 1:1000[31]
Orientarea schitei. Cu ocazia intocmirii schitei locului faptei, aceasta trebuie orientata
dupa punctele cardinale, fie cu ajutorul busolei, fie a altor metode, cum ar fi: pozitia
soarelui, soare si ceas, steaua polara, s.a.
Individualizarea schitei
a) fotografii de orientare;
b) fotografia schita;
b) Fotografia schita are rolul de a fixa in mod fidel locul infractiunii, excluzand
imprejurimile[33] Tehnica criminalistica recomanda ca acest gen de fotografie judiciara sa se
execute de la o distanta care sa permita incadrarea intregului loc al faptei, inclusiv obiectul principal
in asa fel incat acesta sa fie plasat in centrul fotografiei.
Aceasta fotografie se foloseste pentru fixarea diferitelor obiecte care poarta urme ale
infractiunii, au servit sau au fost destinate sa serveasca la comiterea faptei, sunt produsul activitatii
ilicite ori au legatura directa cu producerea evenimentului. Din categoria obiectelor principale fac
parte: cadavrul, instrumentele folosite la efractie, arme de foc, mijloace de transport si urmele
acestora, focarul incendiului, etc.
Daca moartea s-a produs prin inecare submersie este indicat ca, pe cat posibil,
fotografiile sa fie facute, atat in locul unde a fost gasit cadavrul, cat si imediat dupa scoaterea sa la
mal, acest lucru putandu-se realiza in cazul in cazul in care apa este de adancime mica, a fost
descoperit in mal sau a fost impins de curenti aproape de mal.