More than words (Mai mult decat cuvinte)

Autor: Fern Sussman, Toronto, Ontario- coordonator n cadrul More than words,
programul Hanen pentru familii cu copii cu tulburri din spectrul autist

- peste 25 de ani de experien n munca directa cu copii cu probleme de

comunicare i familiile acestora

- a nfiinat i dezvoltat Programul More than words pentru Centrul Hanen.

Copilul dvs poate sa nu spuna nici un cuvant, dar comunicarea inseamna mai mult
decat cuvinte.

More than words este un ghid pentru parintii cu copii cu tulburari din spectrul
autist, avand o prezentare vasta, realista si usor de folosit (pus in practica).

Parcurgerea intregului ghid are ca scopuri directe sa aflati:

- cum comunica copilul dvs. si care ar fi urmatoarele etape de urmat, in comunicare

- care sunt modalitatile prin care copilul dvs invata cel mai bine

- ce il motiveaza pe copilul dvs. sa comunice

- cum sa transformati activitatile zilnice in oportunitati de a-l invata sa comunice

- cum sa folositi imaginile si fotografiile pentru o mai buna intelegere a acestora de

catre copil

- cum sa vorbiti astfel incat copilul sa va inteleaga

- cum sa dezvoltati abilitatile ludice (de joc) ale copilului

- de ce copilul se comporta intr-un anumit fel si ce puteti face referitor la aceste

comportamente

Comunicarea este o parte esentiala a vietii. Comunicand, luam legatura cu ceilalti,

ne facem cunoscute dorintele, impartasim idei si sentimente. Pentru copiii cu autism,
comunicarea este la fel de importanta ca si pentru alti copii. Oricum, ei au o
dificultate in plus, datorita modului in care invata si preferintelor senzoriale, care
adesea ingreuneaza interactiunea si comunicarea. Din fericire, exista metode care
faciliteaza invatarea, inclusiv invatarea comunicarii.

Copilul dvs va invata sa comunice cand:

- va acorda atentie

- se bucura de comunicarea bidirectionala

- imita lucruri pe care le spuneti sau faceti

- intelege ce spun altii

- interactioneaza cu alti oameni

- se distreaza

- repeta ceea ce a invatat

- are structura, repetitie in viata, poate sa prevada ce va urma.

Stiind ce ii place copilului, stiti ce il motiveaza sa comunice.

Care e jucaria preferata a copilului?

Care e mancarea lui preferata?

Ce joc fizic ii place?

Unii copii dau indicii clare despre preferintele lor. De exemplu, copilul dvs poate sa
se joace intotdeauna cu aceeasi jucarie sau sa te traga in fata usii, iar si iar. In
aceste situatii, este usor de realizat ce-i place. Dar uneori este nevoie sa observati
mai indeaproape copilul pentru a-i descoperi preferintele. Asa puteti afla ca-i place sa
sara sus-jos, sa alerge inainte si inapoi sau sa se inghesuie sub mobile etc.

Sa intelegem ce este comunicarea

Comunicarea apare cand o persoana trimite un mesaj altei persoane. Mesajul poate
fi trimis in mai multe moduri: expresia fetei, gesturi sau cuvinte. Mesajul poate fi trimis
din diverse motive: pentru a cere, a arata, a impartasi ceva.

Interactiunea

Interactiunea apare ori de cate ori dvs si copilul faceti lucruri impreuna si va
raspundeti unul altuia. Este baza comunicarii bidirectionale. Datorita stilurilor de
invatare si nevoilor senzoriale, toti copiii cu autism au intr-o oarecare masura
dificultati in a interactiona cu ceilalti.

Exemplu : Evan repeta denumirile autovehiculelor in timp ce priveste pozele unei

carti. Nu va asculta la mama sa care ii arata cel mai mare camion. Desi Evan poate
vorbi, fara interactiune, el si mama lui nu pot avea o conversatie.
Pentru a avea o interactiune reusita, copilul trebuie sa raspunda celor care il
abordeaza si sa initieze interactiuni, la randul sau. A raspunde poate fi mai usor
decat a initia o actiune de comunicare. Daca intelege ce ii spui, poate raspunde
indicatiilor tale sau unor intrebari simple. In orice caz, e posibil ca el sa aiba
initiativa doar pentru a cere ajutorul. Poate lua mult timp pana sa ajunga sa initieze o
interactiune doar pentru a-ti arata ceva sau a fi sociabil.

Exemplu - Tatal lui Victor ii cere acestuia camionul. Victor i-l da. Victor a raspuns
indicatiilor parintelui sau.

- Andrea vrea sa fie legata la sireturi. Ii arata mamei sale piciorul si spune
"pantof". Andrea a initiat o interactiune pentru a cere ajutor.

- Robin se invarte in jurul mamei sale, ea interactioneaza doar pentru a fi

sociabila.

Capacitatea unui copil de a interactiona depinde si de personalitatea sa si de

lucrurile pe care le face. Cunoscand modul in care copilul interactioneaza, puteti
planifica mai bine cum sa il ajuti sa participe la interactiuni sociale.

Cum si de ce comunica copilul dvs

- Cand plange sau da din picior, va spune ca este suparat sau frustrat.

- Cand zambeste, va lasa sa aflati ca sunteti special pentru el.

- Chiar cand isi misca degetele, va spune ceva despre cum se simte.

- Cand copilul va trage catre frigider, va spune ca vrea ceva de acolo

Copiii comunica prin actiuni, sunete si cuvinte. Observand cum comunica, va va

ajuta sa ii dezvoltati punctele tari si sa il invatati alte forme de comunicare, putin cate
putin. De exemplu, daca el nu scoate niciun sunet, poate nu este inca gata sa
vorbeasca. Va trebui sa ii aratati un mod mai simplu de a comunica - poate prin
gesturi.

Aflarea modului de comunicare al copilului nu este suficienta. Trebuie sa aflati si

de ce comunica. Odata ce ati aflat scopul comunicarii, daca este o cerere, un
comentariu sau doar sa va spuna cum se simte, puteti sa va ajutati copilul sa
gaseasca mai multe moduri si motive pentru a comunica.

Copilul dvs poate comunica in urmatoarele moduri:

- plange sau tipa

- se deplaseaza catre oamenii si lucrurile care il intereseaza ori se indeparteaza de
acestea

- foloseste gesturi sau expresii ale fetei

- intinde mana catre lucrurile pe care si le doreste

- va ia de mana sa faceti ceva pentru el

- se uita la lucrurile pe care le vrea

- arata cu degetul catre obiecte, dar nu se uita la dvs

- se uita sau arata cu degetul ce vrea, apoi se uita la dvs

- poate scoate sunete,folosi cuvinte, propozitii, poze

Sa aflam stadiul de comunicare al copilului

Odata ce identificati stadiul de comunicare, puteti sa va stabiliti scopuri pentru copil.

Exista 4 stadii de comunicare:

In lumea lui

Capabil sa ceara

Comunicatorul timpuriu

Partenerul"

Nu toti copiii trec prin toate stadiile, dar multi dintre ei pornesc din stadiul "In
lumea lui", progreseaza si ajung in stadiile"Capabil sa ceara" si "Comunicatorul
timpuriu" si, eventual, ajung la stadiul de "Partenerul", pe masura ce inainteaza in
varsta.

Alti copii pot prezenta catacteristici de la mai multe stadii. Copiii fac lucruri diferite in
functie de persoanele in compania carora se afla, de situatie si personalitatea lor.

Obs . Stadiul de comunicare al copilului nu are nicio legatura cu varsta lui

cronologica

Vom descrie si ne vom referi in continuare la primul stadiu de comunicare si

anume:
Stadiul "In lumea lui"

1. Un copil aflat in acest stadiu al comunicarii:

- interactioneaza sumar cu dvs si aproape niciodata cu alti copii

- vrea sa faca lucrurile de unul singur

- priveste sau incearca sa ajunga la ceea ce vrea

- nu comunica intentionat

- se joaca in mod neobisnuit, nu stie inca sa foloseasca jucariile

- scoate sunete pentru a se calma

- tipa sau plange in semn de protest

- zambeste

- rade

- nu intelege aproape nici un cuvant.

Ex. Rebeca, in varsta de 2 ani si jumatate, este destul de independenta. Ii place

sa faca singura cele mai multe lucruri, desi nu se joaca cu jucarii. Cel mai mult ii
place sa se joace in parc. Ori de cate ori isi vede mama pregatita sa iasa afara,
Rebeca sare in sus si in jos, plina de incantare. De multe ori, incearca sa deschida
singura usa, dar deoarece nu poate sa ajunga la clanta devine frustrata si plange.
Mama se intreaba adesea de ce fetita ei nu ii cere ajutorul.

*Un copil aflat la acest stadiu NU va trimite mesaje direct catre altcineva.

*Ii place sa se joace singur si nu pare interesat de persoanele din jurul lui.

*El inca nu a inteles ca poate actiona asupra celorlati, trimitandu-le mesaje, deci
modul lui de a comunica este neintentionat.

Aflati cum se simte observandu- i miscarile, gesturile, tipetele si zambetele. Multi

copii cu autism se afla in acest stadiu cand sunt diagnosticati.

2. Obiective pt copilul aflat in acest prim stadiu de comunicare

- Implicati copilul in cat mai multe jocuri fizice ,de interactiune cu dvs
- Creati situatii pt a comunica cu copilul, incepand prin a-l face sa ceara ceva

- Invatati copilul sa-si astepte randul , folosind miscari, contactul vizual,

zambetul sau unele sunete in jocurile fizice preferate. A schimba randul, pt copil
inseamna tot ceea ce va face pt a va da de inteles ca participa si el la interactiunea
cu dvs: va priveste, scoate un sunet, face un gest sau chiar spune un cuvant

- Cresteti treptat nivelul de intelegere al copilului in activitate, pt a putea

raspunde la ceea ce-i cereti: atunci cand copilul nu intelege niciun cuvant, dar dvs
continuati sa faceti lucrurile in acelasi fel, copilul va incepe sa prevada ce va urma,
apoi cuvintele vor avea un inteles pt el.

3. Ajutati-va copilul sa inteleaga ceea ce-i spuneti

Este dificil pt copilul dvs sa inteleaga legatura dintre un cuvant(care este abstract)
si obiectul real, pe care il vede. Pt inceput e nevoie sa inteleaga ce se intampla in
jurul lui.

Puteti sa cresteti nivelul de intelegere al copilului dvs despre ceea ce altii fac sau
spun, adaptandu-va limbajul la acesta. Copilul in acest stadiu are mari dificultati in :

- a intelege ceea ce-i spuneti

- a va asculta ce vorbiti in timp ce este inconjurat de alti stimuli (vizual, auditiv)

- a-si organiza, a pune cap la cap ceea ce aude

Chiar daca el cunoaste semnificatia unui cuvant anume, el poate avea dificultati in a
intelege acelasi cuvant intr -un context diferit.

Pt a-l ajuta sa inteleaga ceea ce-i spuneti, puteti sa va adaptati limbajul gandindu-va
ca-i vorbiti unui strain care nu intelege limba dvs :

a) spuneti putine cuvinte

- simplificati ceea ce spuneti copilului, folositi un cuvant sau o propozitie scurta,

simpla

- folositi numele particular al obiectelor, persoanelor sau actiunilor

- puneti accent pe cuvantul cheie sau plasati cuvantul cheie la sfarsitul propozitiei

- folositi cuvinte/omomatopee amuzante in activitati: Oau! Yupiii! ieeee!

- folositi intotdeauna numele copilului atunci cand vorbiti cu el

b) dati indicatii foarte precise

- vorbiti natural, faceti pauze intre cuvinte si intre propozitii

c) folositi suporturi vizuale in comunicare

- aratati obiectul concret, real

- aratati-i gesturi sau actiuni care l-ar putea face sa inteleaga ce spuneti

- aratati-i poze, pictograme

d) inlocuiti fraze de genul ia chestia asta de aici cu denumirea a obiectului si cu ce

ar avea exact de facut, adica: pune jucaria in cutie, eventual aratati si cu degetul
locul unde trebuie pusa jucaria

4. Adaptati activitatile de rutina zilnica la stadiul de comunicare al copilului

Puteti invata copilul sa inteleaga si sa respecte cativa pasi din rutina zilnica, doi pt
inceput, cum ar fi imbracatul si gustarea. Activitatea trebuie desfacuta in pasi mici si
bine structurata. La inceput veti face totul singur, copilul va fi langa dvs pt a vedea ce
se intampla, pt a-i spune ceea ce faceti, apoi treptat il veti ajuta si pe el sa participle
la activitate.

La ce sa va asteptati in acest stadiu de comunicare:

- Sa dea atentie rutinei

- Sa inteleaga pasii unei rutine

- Sa raspunda la vino , stai jos , da-mi o imbratisare

- Sa ceara ceva utilizand un gest, un obiect sau o poza

- Sa intinda mainile si picioarele la imbracat, sa-si traga pantalonii

- Sa interactioneze intentionat cu dvs

Ce puteti face :

- Spuneti-i verbal si aratati-i fizic ce are de facut

- Asteptati si aveti rabdare cand e randul copilului

- Urmati dorinta copilului

- Creati situatii si lasati-l sa aleaga

5. Adaptati jocurile la stadiul de comunicare al copilului

In acest stadiu copilul nu stie prea bine sa se joace si nu-si da seama ca e mai
distractiv sa se joace cu dvs dacat de unul singur. La inceput, jocurile nu vor dura
prea mult, se va juca putin apoi va uita de dvs
Obiectivele de acum sunt :

- sa inceapa sa se distreze jucandu-se cu dvs

- sa inceapa sa comunice intentionat in timp ce se joaca

Ce puteti face :

- Mentineti copilul cat mai mult timp in joc, faceti jocul distractiv si interesant

- Pt a-l ajuta sa comunice intentionat, repetati jocul de fiecare data la fel,

introducand treptat pauze pt a-i da timp copilului sa ceara continuarea

- Dati copilului indicatii clare pt a intelege ce are de facut, la inceput probabil ca

va trebui sa faceti dvs in locul lui

- Nu-l descurajati, tratati fiecare miscare, reactie a lui ca si cum ar face parte
din joc. Adica, daca va raspunde inainte de a fi randul lui, dati- i de inteles totusi ca a
facut bine, treptat va intelege exact cand si ce trebuie sa faca, in joc

- Urmati dorinta copilului, chiar daca v ati facut un plan de joc dinainte, el
poate avea o alta idee sau poate intelege altfel ceea ce are de facut, iar jocul poate
lua o alta forma

La ce sa va asteptati de la jocul cu copilul dvs in acest stadiu:

- Nu se joaca aproape deloc cu jucarii

- Nu comunica cu dvs in joc (daca doriti sa-i propuneti un joc si-i aratati o
jucarie, el probabil o va arunca si va pleca in cautarea jucariei pe care el o doreste)

- Va puteti astepta sa: se joace cu jucarii foarte simple, sa va includa rareori in

jocul lui, sa trimita unele mesaje catre dvs, sa inteleaga cateva din indicatiile date

Ce puteti face:

- Alegeti jucariile potrivite: cauza-efect, puzzle simple din 2-4 piese, cuburi pt
construit, jucarii, obiecte de diferite marimi pe care le poate cuprinde in maini,
baloane de sapun(obiecte cu care va puteti juca impreuna), jucarii senzoriale (de
pipait, mirosit, privit, ascultat), papusi, plusuri, animale, echipamente de joaca in aer
liber

Adaptati cititul (cartile, povestile) la stadiul de comunicare al copilului

In acest stadiu, copilul nu e prea interesat de carti. Poate fi totusi interest de ce gust
sau miros are cartea sau de cum o simte la palpare. Ar putea de asemenea sa
arunce cu ea peste tot, sa o sfasie, sa o rontaie intre dinti sau sa o foloseasca drept
obiect de stimulare vizuala, rasfoind-o la nesfarsit. Acum, copilul nu intelege ca
imaginile din carte reprezinta de fapt obiecte reale.
Va puteti astepta de la copil sa invete sa:

- Sa tina cartea asa cum trebuie

- Sa o inchida si deschida

- Sa se uite cu interes la una-doua poze

- Sa inteleaga ca pozele reprezinta obiecte reale

Alegeti cartile potrivite:

- Pot fi din carton, stofa, material plastic

- Sa aibe imagini reale, poze mai degraba decat pictograme, desene

schematice

- Sa cuprinda desene cu obiecte uzuale, cunoscute de copil (mancare, jucarii,

haine, animale)

- Carti cu sunete de animale, carti interactive cauza-efect

- Carti pt stimulare tactile, care contin diferite texture, pe care le pot atinge,
pipai

- Ii puteti face o carte in care sa-i lipiti ceva ce-i place copilului, imagini, texturi,
etc

Cititi- i pe intelesul lui :

- Faceti sa-i para interesanta cartea, exagerati ceea ce se afla in ea

- Cititi-i putin din ea

- Nu trebuie sa-i cititi textul asa cum este el, adaptatil nivelului lui de intelegere

- Gasiti impreuna pozele care-i plac cel mai mult si folositi-le pt joc, comunicare

- Invatati-l sa puna obiectul real peste poza din carte, pt a face legatura dintre
acestea

Pedagog recuperare : Tina Petoi

MOTTO:
 "Faptul ca ai un pian nu te face pianist,

dar naterea unui copil sigur te face printe."

Michael Levin

CORPUL OMENESC

MBRACAMINTE, NCALTMINTE

Exerciii de cunoatere a schemei corporale proprii i a partenerului.

Formarea i dezvoltarea deprinderilor de mbrcat / dezbrcat.

Formarea i dezvoltarea deprinderilor de nclat / desclat.
Exerciii de identificare i denumire corespunztoare a diferitelor piese de
mbrcminte i nclminte
Exerciii de nchidere/deschidere fermoare, nasturi, capse la haine, la
ncalminte.

CORPUL OMENESC

MOTTO:

Dac exist ceva sacru,

atunci corpul uman este acela.

citat din Walt Whitman

Activitile vor fi structurate i organizate n funcie de nivelul dezvoltrii psiho-

motrice i intelectuale al copilului, dar i de creativitatea personal. Ele vor fi
ncadrate n structuri logice succesive, respectnd principiul accesibilitii, al
diferenelor individuale i de vrst i al nsuirii cunotinelor de la simplu la
complex.

Organizarea schemei corporale, constituie punctul de plecare al organizrii

spaiale, cu rol important n relaiile copilului cu lumea nconjurtoare.
 Cunoaterea propriului corp i a trebuinelor primare reprezint premis n
formarea unor deprinderi de autonomie personal i social.

Exerciii de cunoatere a schemei corporale proprii i a partenerului:

Exerciii-joc de identificare i numire a elementelor principale ( cap, mn, picior,

piept, gt, burt) ale schemei corporale proprii.

Stai n faa unei oglinzi, in spatele copilului, spunnd mna, n momentul n

care ridicai mna n aer, dac copilul nu imit micarea, ridicai dv mna copilului.
Segmentele corpului pot fi identificate i pe alt persoan, pe o ppu dar i n
imagini.

MBRCMINTE, NCLMINTE

DEZBRCATUL I MBRCATUL HAINELOR

Abilitile de care avem nevoie pentru a se dezbrca sunt mai uor de nvat
dect cele de mbrcat, deci vom ncepe cu dezbrcatul, dup care l vom nvaa s
se mbrace. Aceast activitate o vom transforma ntr-un ritual, pstrnd ordinea
dezbrcrii hainelor. Pentru ca activitatea s fie mai uoar, vom folosi haine mai
comode mai largi, pantaloni cu elastic n talie, bluza s fie larg fr fermoar sau
nasturi.

DEZBRCATUL HAINELOR

v Pentru a dezbrca pantalonii, copilul trebuie ajutat fizic: s apuce elasticul de la

pantaloni fcndu-i degetele mari crlig pe interior, s trag pantalonii de pe
picioare i s i pun pe podea.

v Pentru a dezbrca bluza, trebuie ajutat fizic: s prind bluza de la guler i s o

trag peste cap.

v Pe parcursul activitilor vom verbaliza fiecare aciune, exp.: dm jos pantalonii

dm jos bluza, dm jos maioul, dm jos chiloii, dm jos osetele, etc.

Pe parcursul activitii, n momentul n care copilul deprinde ndemnarea, ajutorul

fizic l nlturai.
 MBRACATUL HAINELOR

Pentru mbrcatul hainelor recomandrile sunt ca i la dezbracat. Activitatea o

vom transforma ntr-un ritual, pstrnd ordinea mbrcrii hainelor, inversul
dezbrcrii. Pentru ca activitatea s fie mai uoar, vom folosi haine mai comode,
mai largi, pantaloni cu elastic n talie, bluza s fie larg fr fermoar sau nasturi.

v Hainele se aeaz n ordinea mbrcrii pe pat: pantalonii se aeaza cu faa n

sus, bluza se aeaz cu faa n jos (nbrcmintea din parte inferioar a corpului se
aeaz cu faa n sus, cea din partea superioar se aeaz cu faa n jos). Ajutai
copilul s ia pe rnd fiecare articol de pe pat i s l mbrace, treptat cum deprinde
abilitatea, ajutorul l nlturai.

v Pentru a mbrca pantalonii, ajutai copilul s prind pantalonii din partea din fa
de la elastic, s i duc n dreptul picioarelor i s introduc picioarele n pantalon, sa
trag pantalonii pn la nivelul normal.

v Pentu a mbrca bluza, ajutai copilul s prind bluza de pe pat, s o trag peste
cap, s bage minile pe rnd, s o trag pe corp.

v Pe parcursul activitilor vom verbaliza fiecare aciune, exp.: mbrac pantalonii,

mbrac bluza, mbrac maioul, mbrac chiloii, etc.

DESCLAT / NCLAT

Pentru ca aceast activitate s fie un real succes, trebuie s adaptam materialele

nevoilor copilului, i ndemnrii lui. Pantofii cu care exersm s fie cu un numr mai
mare, pentru a glisa pe picior mai bine. Pantofii n general sa fie cu scai, cu sireturi
doar cnd tim s niretm.

Aezm copilul pe un scaun accesibil lui (s ajung cu picioarele jos). Paii de

nvtare sunt urmtorii: ine pantoful cu mna (cu o mna ine limba i cu cealalt
ine calciul pantofului), introduce degetele piciorului n pantof, ine clciul pantofului
n timp ce mpinge piciorul n pantof, nchide scaiul. Opreraia se repet i la celalat
picior. Ajutorul este complet. Ajutorul se retrage treptat pe parcurs cum copilul nva
abilitatea.

AUTOSERVIRE / HRAN
 Proverb romnesc:

Omul nu triete s mnnce,

ci mnnc s triasc.

Atunci cnd copilul ncepe s fie capabil s pun lingura n gur ar trebui s l
lsai singur timp de cteva minute la nceputul mesei (cnd i este cel mai foame),
numai el i cu mncarea. n aceast situaie foamea l va face s treac la aciune.
Cu ct reuete mai bine s se hrneasc singur, cu att mai mult timp ar trebui lsat
s fac acest lucru.
Cnd copilul poate s mnnce toat mncarea din farfurie n 10 minute este
momentul s l lsai singur.
Cnd copilul se poate descurca cu un aliment, atunci are suficient ndemnare
pentru a se descurca i cu altele.

Ca i la oricare activitate este nevoie de un program structurat, vom structura

programul de mas astfel:

Orele de mas s fie pe ct posibil zilnic la aceeai or (mic dejun, gustare, prnz,
gustare, cin).

Alimentele i cantitatea de mncare s fie alese n funcie de preferinele

copilului, alimentaie natural, dar i de vrsta copilului.
ntre orele de mas este de preferat s nu primeasca nimic de ronit.
Poate s primeasc fructe, dar care s fie date cu cel putin o or nainte de
mas, altfel i pierde pofta de mancare.
Dulciurile se servesc dup mncare, ele pot fi folosite ca i recompens dac
a mncat.

MNCATUL CU LINGURA

Proverb romnesc:

Strig mncare ct vei vrea,

la gur nu o vei avea

dac nu o vei duce cu mna ta.

Aceast activitate este prima care se nva, se alege o lingur uoar pe msura
minii copilului, pentru a fi mnuit uor. Alimentele sunt de preferat cele semisolide
pentru care nu este nevoie de o mai mare atenie (legume fierte, paste finoase,
sosuri, pilaf, etc).

Paii activitilor sunt urmtorii: ia lingura de pe mas, duce lingura spre castron, ia
mncare n lingur, ridic lingura din castron, duce lingura la gur, introduce lingura
cu mncare n gura, ndeprteaz lingura de la gur, aeaz lingura pe mas. Acest
ritual se repet pn ce se termina mncarea din castron.

Activitatea este asistat compet de ctre adult, treptat ce copilul nva abilitatea este
lsat s fac singur.

Ajut foarte mult dac copilul servete masa cu ceilali membri ai familiei. Puterea
exemplului este un model de nvare.

Sunt alimente pe care copilul poate s le serveasc cu mna, nu ezitai s l lsai

s mnnce aa.

DIVERSIFICAREA ALIMENTAIEI

Proverb romnesc:

Gust, apoi mnnc.

Alimentele noi sunt introduse n timpul meselor, avnd ca i recompens un

aliment preferat. Din alimentul nou se pune pe farfuria copilului o porie mic, pe care
s o mannce pentru a ajunge la alimentul preferat, care este pus la vedere. Daca
nu a gustat alimentrul nou, nu primete alimentul preferat. Se revine la aceasta
activitate la urmtoarea ora de mas.

Atunci cnd ajunge s mannce alimentul nou, el este introdus n alimentaia

copilului, renunnd la recompens.

Recomandri:

Incercai s introducei un aliment nou copilului, doar dac i dumneavoastr

consumai acel aliment.

Proporia de aliment nou/recompens, se face gradual, de la o cantitate mic de

alimentul nou (una sau dou bucai/linguri), pn a fi nlocuit total.
 Spor la lucru!

Pedagog de recuperare:

Ileana Klepa

MOTTO:

Educaia trebuie s se fac cu iubire i severitate,

nu cu rceal i moliciune.

Joseph Joubert

FORMAREA I CONSOLIDAREA AUTONOMIEI PERSONALE

Scopul recuperrii este obinerea unei autonomii. Principalul obiectiv al abilitrii

este mbuntirea capacitii generale de funcionare a copilului. De aceea
strategiile de abilitare sunt adaptate nevoilor fiecarui copil n parte i resurselor
familiei din care face parte.

n general copiii cu deficiene de abilitare rspund cel mai bine la un program

structurat i specializat, precum i la un spaiu structurat (cunoaterea ncperilor,
utilizarea lor n mod corect: n baie facem baie; n buctrie se face mncare i
se mnnc; n dormitor se doarme, se poate utiliza i ca spaiu de joac
amenajat; etc). Un program structurat i ajut i pe prini s cunoasc copilul,
aspectele de comunicare, comportamentale, adaptative i de nvare ale vieii
copilului.

Toate activitile de la acest punct se mparte n pai mici, fiecare pas este
nvat individual, prin nlnuire se nva toi paii, pn la executarea corecta a
activitii. Toate activitile sunt verbalizate, fiecare pas este bine punctat, ordinea
pailor se pstreaz pentru a deveni activiti de rutin.

Deprinderile se formeaz n etape diferite de trecere: de la asisten total (cnd

se efectueaz mn pe mn), la co-aciune (cunoaste i nelege unele etape din
activitate), autonomie parial (unii pai din activitate nu poate s i execute),
autonomie asistat verbal (cnd execut activitatea cnd i se cere), autonomie total
(cnd copilul tie s execute integral activitatea fr a se i atrage atenia la pai de
execuie).
 Din planul terapiei de formare a autonomiei personale face parte urmtoarele:

1. Formarea controlului sfincterian

2. Igiena personal

3. mbracaminte, ncaltminte

4. Corpul omenesc

5. Autoservire, hran

6. Buctaria cu vesela i tacmurile

7. Locuina

Toate aceste activitii sunt zilnice, sau de mai multe ori pe zi, copii sunt n
general asistai de ctre prini, care au un rol foarte important n educarea acestor
aspect ale viei copiilor.

MOTTO:

Motivaia este ceea ce te face s porneti,

obinuina este ceea ce te face s continuii.

Jim Rohn

1. FORMAREA CONTROLULUI SFINCTERIAN

Este o etapa important n trecerea copilului de la stadiul de bebe la urmtorul

stadiu de dezvoltare.

Formarea controlului sfincterian, nu nseamna doar renunarea la pampers, ci

nvarea unui program complet i complex de toaleta.

Pentru nceperea unui astfel de program se face pregtirea.

Pregtirea const n acomodarea cu ncperea (baia) i cu obiectul utilizat (olia

sau scoica de toalet), nu se folosete olia n orice ncpere din casa.

n primele trei minute de la trezirea copilui, este dus la baie unde se ndeprteaz
pampersul i se pune copilul pe oli (toalet), dac a facut n oli se
recompenseaz cu un bravo, dac nu a facut nimic nu se ceart. Acest activitate o
transformm ntr-un ritual de trezire. Pe perioada zilei de cte ori este schimbat
scutecul, copilul poate fi pus pe oli cca. 3-5 minute, ca s fac legtura dup ce se
ridic de pe oli este curat.

nainte de culcare, de mbrcare a pijamalei, copilul se duce la baie i se pune pe

oli, dup care este mbrcat pentru somn, ritual la culcare.

n momentul n care vedei c copilul dv. este acomodat cu obiectul (olia), trecei
la urmtoarea etap, nceperea programului de toalet.

Odata ce ai nceput programul de toaleta, nu-i mai punei scutece dect n timpul
nopii sau cnd doarme. Chiar i cnd plecai de acas nu trebuie s-i punei
scutece. Altfel vei crea confuzie i inconsecven care afecteaz serios ntreg
programul de toalet. tim c este extrem de frustrant s schimbai mereu haine
murdare i ude, dar doar perseverena v va conduce spre succes.

Formarea controlului sfincterian se face n doua etape:

I. Monitorizare, dureaz 2-3 zile,

II, Implementarea i consolidarea, pn la nvaarea corecta a deprinderi.

I. Monitorizare:

Copilul nu va avea pampers deloc, i se duce la toaleta la fiecare 90 min. O

greseal comun este s-l ducei prea des (de ex. la fiecare 30 min.)

Pe tabelul urmtor se va trece orele la care copilul a facut pii, la

toalet sau pe el. Aceasta monitoarizare trebuie s se faca de la prima or
a zilei (imediat cum sa trezit) pn la ora pregtiri pentru somn, pe
parcursul a 2-3 zile. Exemplu:

Prima A doua A treia zi Programul de toalet

zi zi n fiecare zi
1. 9, 14 9,18 9,15 9,10
2. 11,10 11,12 11,16 11,06
3. 12,45 12,50 12,52 12,40

II. Program de formare a controlului sfincterian diurn

La finalul zilelor de monitorizare se contabilizeaz orele i se face un program.

Se ia cea mai mic or minus 5 minute.

Cu cca 5 minute nainte de ora cea mai mic trecut n program, copilul este dus
la baie. Se dezbrac, se aeaz la oli, vorbind linistit astfel acum facem pipi.
Pentru a simula miciunea se poate lsa apa la robinet s curg ncet. Copilul este
inut pe oli cca. 5-6 minute, chiar dac nu a fcut este ridicat, i se revine la oli
dupa alte 5-10 minute. Daca ntre timp copilul face pe el, se las cu pantalonii uzi 10
minute, pentru a avea un disconfort.

Mici trucuri:

Cnd ducei copilul la baie, v aezai i dv. pe toalet, fiind un exemplu

pentru copil.
Verbalizai toate aciunile pe care le facei, n cuvinte, la obiect i n
momentul n care executai aceste lucruri (exp. aprindem lumina, ridicm
capacul, dm jos pantalonii, ne asezm pe oli, facem pii, ne
ridicm, tragem chiloii i pantalonii sus, tragem apa, ne spalm pe
mini). Chiar dac la nceput copilul nu ntelege mesajele, ele trebuie sa
existe pentru a pregti copilul pentru a executa la comanda verbal, iar apoi s
execute singur.
Dac copilul nu poate s execute aceste activiti singur, l ajutm cu mn
pe mn, pn vedem c a deprins micrile, treptat ajutorul dispare i este
lsat s execute singur.
Pentru baieeii mai mari, tata este un model, el l ia pe copil la baie, i fac
programul mpreun. n scoic se pot introduce jucrii de ap, plutitoare,
transformnd activitatea n jocul de a spala raa.
Transformai activitatea ntr-o joac placut, hai sa mergem sa tragem
apa, dupa ce facem pii, copilul are voie sa trag apa, dac nu a facut, nu
are voie.

MOTTO:

Poart-te n aa fel, nct, dac universul ar fi s

se ia dupa tine 24 de ore, sa nu se ajung la haos.

Immanuel Kant

IGIENA PERSONAL.

Igiena personal nseamn s ai grij de tine n fiecare zi; cu ct pstrezi un nivel

ridicat de igiena personal, cu att vizitele la medic vor fi mai rare. n plus, vei fi
mereu apreciat de cei din jur.

IGIENA SANITAR

Igiena sanitar ine de pstrarea ambientului (a casei n care locuim, a locului

unde ne petrecem timpul): sala de baie, obiectele de toalet, igienizarea grupului
sanitar.
IGIENA MBRCMINTEI I A NCLMINTEI

Pe un corp curat i ngrijit este nevoie de obiectele de vestimentaie

(mbrcminte i nclminte) curate, pstrarea lor se face n locurile special
amenajate (dulapuri), ele dup fiecare utilizare vor fi spalate i puse la locul lor.

Toate aceste lucruri trebuie s le nvm de mici, i s ne nsuim regulile

nvate,

Regulile noastre sunt valabile i pentru copiii, noi adulii suntem exemple pentru
copiii notri.

Cateva reguli de baza care in de igiena personal:

1. Splat o data pe zi pe tot corpul cu ap cald i spun; sters bine i mbrcat cu
haine curate. Hainele murdare se pun la splat.

2. Splat pe mini:

nainte i dup mas,

Dup cumprturi,
Dup ce ai mngiat animale,
Dup ce ai folosit toaleta,
Dup ce te-ai jucat,
Dup ce ai folosit batista pentru nas,
Dup ce te-ai pieptnat sau te-ai nclat,
Dup ce ai dus gunoiul, etc.

3. Spal-te pe dini dimineata, seara i dup fiecare mas.

4. Spal fructele i legumele nainte de a le consuma.

5. Aerisete camera n care dormi.

6. Pstreaz unghiile de la mini i picioare, curate.

7. Pstreaz prul ngrijit i curat.

8. Pstrarea mbrcmintei i nclmintei, curate.

Mici trucuri pentru nvarea acestor reguli.

v Pentru nceput s nu uitm c suntem exemple pentru copii, dac noi avem aceste
reguli le vor nvata i ei, prin exemplu zilnic. Cnd cerem copilului s se spele pe
dini, mergem i noi s ne splm pe dini.
v Dac noi asistm la baia copilului, l lsm i pe el s asiste la baia noastr, pentru
a vedea c nu ne este fric de ap (chiar ne place). Implicm copilul n pregtirea
bii, operaie premergtoare splrii, potrivirea temperaturi apei, folosirea duului.

v Cnd noi ne pieptnm, pieptnm i copilul.

v O parte din aceste activiti noi le executam n oglinda, s dm posibilitatea

copilului s fac acest lucru, asezm o oglind la nivelul copilului sau ajutm copilul
s se vad n oglinda mare. Adaptm obiectele din baie i pentru el, asezm un
scaun n faa chiuvetei.

v Important este cunoaterea i utilizarea corecta a obiectelor de toalet, pstrarea

lor. Deci verbalizam aciunile pe care le facem noi, sau mpreun cu copilul (exp.
splatul pe mini: dm drumul la ap, lum spunul, splm minile, punem
sapunul la loc, cltim minile, nchidem apa, ne tergem cu prosopul,
punem prosopul la loc). Dac copilul nu poate s execute aceste activiti, l vom
ajuta mn pe mn pn deprinde activitatea, treptat ajutorul dispare.

Spor la lucru!

Pedagog de recuperare:

Ileana Klepa

IMPORTANA

AUTONOMIEI PERSONALE, SOCIALE

I INTEGRAREA N COMUNITATE

ROLUL FAMILIEI N DEZVOLTAREA AUTONOMIEI

Autonomia nseamn a se ndruma pe sine,

acest lucru fiind opus heteronomiei,

care nseamn a fi ndrumat, condus de altcineva.

IMPORTANA AUTONOMIEI PERSONALE

Niciun individ care triete ntr-o societate nu poate supravieui fr un grad

minim de autonomie personal. Pe plan social, educaia devine o preocupare a
ntregii colectiviti, iar pe plan individual a devenit o condiie indispensabil a
dezvoltrii personalitii, libertii individului i autonomiei personale.

Autonomia personal se formeaz din copilrie, mediul familial reprezint cadrul

n care se desfoar aciunea educativ a familiei i a membrilor ei. Mediul
influenteaz, iar educaia actioneaz, nu ns independent, ci concomitent. Nicaieri
n lume familia nu este o unitate independent fa de societatea n care exist.
Familia este un mediu optim pentru formarea i pregatirea copilului s devin adult,
este un mediu afectiv, social i cultural care se dezvolt printr-o permanen recepie,
asimilare i organizare a normelor existente n societate.

Copilul nva s se integreze cucerind pas cu pas lumea complicat a regulilor

umane, sociale, n timp ce fiecare pas l transform ntr-o personalitate tot mai
complex i miraculoas...

La baza proceselor de nvare recuperatorie stau educaia senzorial-

motric, dobndirea autonomiei personale i sociale, acestea asigurnd
terenul educaiei cognitive i al integrrii n comunitate.

Fiecare copil, ncepnd de la natere, traverseaz un proces complex i

ndelungat de modelare n vederea adaptrii - mai trziu - la mediul social adult.
Prin educaie el este format s se integreze n societate adaptndu-i
comportamentul dup cerinele mediului.

Integrarea social nseamn familiarizarea cu mediul, conformarea la condiiile i

cerinele mediului i respectarea regulilor sociale. Un prim pas spre integrare l
constituie dezvoltarea autonomiei personale.

Adulii apropiai de copil (prinii, rudele, educatorii) au un rol cheie n dezvoltarea

autonomiei. Tendina general este de a controla copilul, mai ales atunci cnd
acesta nu se comport n conformitate cu anumite standarde. Formarea
autonomiei la copii este asociat cu stilul parental, respectiv cu un mod democratic
de relaionare cu copilul.

AUTONOMIA N CEEA CE PRIVETE RELAIILE CU CEILALI

Autonomia n relaii face parte din categoria situaiilor care sunt n general
gestionate de ctre prini. Tipurile de interaciune se formeaz prin modelarea
relaiilor din familie. De pild, accentul pus pe reguli fr a-i oferi copilului
posibilitatea de a negocia dezvolt o dependen fa de autoritate sau, dimpotriv,
rebeliune fa de impunerea oricror reguli din partea adulilor. De asemenea, atunci
cnd copii sunt manipulai pentru a se obine aderarea lor la reguli, ei nva aceleai
strategii pentru a-i dobndi autonomia (cum ar fi atunci cnd printele
i promite copilului c dac nu nva, nu va merge n vacan la bunici, ceea ce
este puin probabil s se ntmple. De acea cnd i promitem copilului ceva
trebuie s respectam, pentru a oferi credibilitate. Introducera regulilor la copii implic
o respectare strict de catre aduli a propriilor reguli.

Predarea abilittilor i competentelor sociale cum s se alture celorlali copii i

aduli, cum s se hrneasc i s se mbrace, cum s fie responsabil de propriile
aciuni v va ocupa cel mai mult timpul din educaia copilului. Aceste competene
se pot nva prin joc i prin activitile zilnice ale copilului, implicarea lui n aceste
activiti duce spre o adaptare i cunoatere a mediului nconjurator ,i la o
ntelegere mai bun.

De fapt, adevrata stim de sine nu vine doar din a fi iubit, vine i din a avea
abiliti. Atunci cnd copii sunt mici, le place s imite prinii. Copilul vostru va dori
s bat cuie cu ciocanul, cu tatl su, s pregateasc micul dejun cu mama (cu
supraveghere), etc. Cu ct copilul crete mai capabil, cu att putei utiliza mpreun
aceste momente din viata de zi cu zi i s-l nvai s devin o persoan
competent, capabil.

Cnd aud, uit.

Cnd vd, mi aduc aminte.

Cnd fac, nv.

(Proverb chinezesc)

Pedagog recuperare :

Ileana Klepa