Sunteți pe pagina 1din 14

1

ACEASTA FISA DE INVATARE SE ATASEAZA LA PORTOFOLIU

1. RELIEFUL CREAT PRIN PROCESE GRAVITATIONALE

PROCESELE GRAVITATIONALE
totalitatea deplasarilor pe versanti a materialelor ajunse din diferite cauze
in stare de dezechilibru: sol zapada,a fragmente si mase de roci
genereaza forme de relief specifice

Procesre gravitationale

rapide lente

prabusiri alunecari solifluxiune

individuale tasare sufoziune

in masa
1. PRABUSIRILE- deplasari rapide ale unor mase de roci de pe versanti inalti si abrupti

Cauzele prabusirilor

1. naturale 2. antropce

dezagregarea
explozii
rocilor

eroziune la
baza ver- defrisari
santilor

lucrari necoresp. asupra


seisme
versantilor

Tipuri de prabusiri: prin cadere libera; prin rostogolire; prin surpare (naruire)
Ex: prabusirea unei faleze: 1
.-Eroziunea la baza falezei
-formarea surplombei / firidei
2

-prabusirea falezei: lipsita de suport, masa de roci, in virtutea gravitatiei, se prabuseste


la baza falezei
-retragerea frontului falezei paralel cu el insusi datorita proceselor de prabusire si
eroziune marina ( abraziune)

2. ALUNECARILE DE TEREN -deplasarea unor mase de sol si roci desprinse din


versanti in anumite conditii
Pentru a se produce o alunecare de teren trebuie intrunite 3 ctg. de conditii:
1. conditii potentiale
2. conditii preliminare
3. conditii declansatoare
1. conditii potentiale
a) versant
o supr. inclinata
b) roci plastice
Rocile care prin saturare cu apa isi maresc volumul, si devin alunecoase
argila
marna
c) umiditate in exces
ploi
topirea zapezilor
viituri
2. conditii pregatitoare
crapaturi in sol si roci, lucrari agricole si de constructii necorespunzatoare
favorizeaza ajungerea apei la stratul de argila
Modificarea naturala/antropica a inclinarii versantului
Marirea unghiului de panta accentueaza dezechilibrul materialelor pe
versanti
Eliminarea vegetatiei
Defrisari
Desteleniri
Pasunat excesiv
3. conditii declansatoare
Precipitatii foarte bogate
Eroziunea la baza versantilor
Seisme
Defrisari
Araturi de-a lungul pantei
Trepidatii provocete de explozii, trafic greu, etc.
MECANISMUL DE PRODUCERE A UNEI ALUNECARI DE TEREN
-versantii fara vegetatie sunt expusi riscului de alunecare
-o parte a apei din precip. se scurge pe versanti; alta parte se infiltreaza pana la stratul
de roca plastica (argila)
- roca plastica, sturata cu apa, gonfleaza;
- prin gonflare argila dezechilibreaza masa de roca de deasupra;
- in versant apar crapaturi care se maresc;
- masa de roca dezechilibrata se desprinde si aluneca pe stratul de argila (patul / planul
de alunecare)
Elementele componentei ale formei de relief numita alunecare de teren: 1Rapa de
desprindere; 2. Corpul alunecarii ; 3. Patul/planul alunecarii
3

2. RELIEFUL CREAT PRIN ACTIUNEA APEI ASUPRA SCOARTEI TERESTRE

A. Relieful creat prin actiunea apei cu curgere temporara

Ce este apa cu curgere temporara?


Apa cu curgere temporara pe versanti este apa din recipitatii , topirea zapezilor
Precipitatiile care au cea mai intensa actiune asupra versantilor sunt cele
torentiale, mai ales sub forma de averse
Ploile torentiale o cantitate mare de apa care cade intr-un inerval scurt;
- picaturile sunt mai mari decat la ploile obisnuite
Ce sunt versantii?
Versantii = suprafetele inclinate ale formelor de relief.
Gradul de inclinare(panta) depinde de natura rocilor, de conditiile climatice si de
procesele de versant(eroziune, depunere, procese gravitationale, avalanse, etc)
Tipuri de versanti
1 versanti foarte inclinati, formati pe roci dure
Caracteristici muntilor, vailor adanci (chei, defilee, canioane), fruntilor de terasa,
falezelor, fiordurilor
2Versanti cu inclinare medie,pe roci cu duritate moderata. Caracteristici dealurilor,
podisurilor, vailor din regiunile colinare
3.versanti cu inclinare redusa, pe roci moi, friabile. Caracteristici campiilor, platou-
rilor, depresiunilor, podurilor de terasa, piemonturilor, etc
Rolul vegetatiei: Vegetatia si, mai ales padurea, protejeaza versantii de actiunea eroziva
a apei. Versantii fara vegetatie sunt cei mai expusi la eroziune

Cum se manifesta actiunea apei din precipitatii si topirea zapezii asupra versantilor?
Prin 3 procese care genereaza forme de relief specifice:
Procese: eroziunea, transportul aluviunilor, transportul aluviunilor
A. EROZIUNEA, URMATA DE FORMAREA SEDIMENTELOR (ALUVIUNI)
Eroziunea se manifesta in doua moduri:
Pluviodenudare (eroziunea la suprafata versantului/spalarea solurilor)
Torentialitate (eroziunea versantului in adancime)
PLUVIODENUDAREA = eroziunea stratului superficial al solului de catre apa care curge
temporar pe versant
Pluviodenudarea afecteaza:
Versantii cu panta mare si medie formati pe roci cu duritate moderata si
mica
Solul, mai ales cel proaspat arat si neprotejat de vegetatie
Etapele pluviodenudarii1:
1. impactul picaturilor de ploaie cu suprafata solului (splash); formarea unor mici
cratere prin dizlocarea particulelor de sol
2. Curgerea apei si a aluviunilor spre baza versantului sub forma de
panza/pelicula de apa (spalarea solurilor/eroziunea in suprafata)
TORENTIALITATEA
Termeni similari: -eroziunea in adancime/ liniara/torentiala
ETAPELE TORENTIALITATII
Siroirea si formarea rigolelor
Este inceputul eroziunii in adancime
4

Panza de apa ce se scurge pe versant incepe sa se desfaca in suvoaie


mai mici care sa scurg pe liniile de cea mai mare panta
RIGOLA -Sant de mici dimensiuni, format prin procesul de siroire
Formarea ravenelor sant mai adanc si mai larg decat rigolela
Formarea ogaselor sant mai adanc si mai larg decat ravena
Formarea torentilor forma de relief complexa care se dezvolta pe versantii
afectati de eroziune in adancime
Elementele componente ale torentului
Bazinul de receptie
Canalul de scurgere
Conul de dejectie

B. RELIEFUL CREAT DE APA CU CURGERE PERMANENTA (RELIEFUL FLUVIAL)


http://www.revisionworld.co.uk/gcse/geography/river-landscapes

INTREBARILE UNITATII DE INVATARE:

1 Ce este un rau?
2.Care este relatia dintre APA CURGATOARE (rauri si fluvii), procese morfogenetice
(procesele prin care iau nastere formele de relief) si tipuri de relief?
3 Care sunt procesele morfogenetice prin care apa actioneaza asupra scoartei terestre?
4. Care sunt si prin ce se caracterizeaza formele specifice ale reliefului fluvial?

Surse bibliografice necesare:1.Manualul de Geografie; Lectii Actiunea apelor


curgatoare si formele de relief rezultate pag 38-39; Apele curgatoare pag77-79
http://www.revisionworld.co.uk/gcse/geography/river-landscapes
http://www.revisionworld.co.uk/gcse-revision/geography/teaching-zone/download-
zone

CE TRBUIE SA STIM DUPA CE AM INVATAT ACEASTA LECTIE?:

Consultati manualul si http://geobytesgcse.blogspot.com/2006/11/river-


processes.html

a. Ce este un rau?definitia raului


b. Care sunt elementele hidrografice ale raului? (vezi lectia Apele curgatoare,
manual pag77-79)
c. Care sunt si prin ce se caracterizeaza sectoarele distincte ale cursului
raului? (vezi lectia Apele curgatoare, manual pag77-79)
d. Ce este bazinul hidrografic? (vezi lectia Apele curgatoare, manual pag77-
79)
e. Care sunt procesele prin care raurile actioneaza asura scoartei si
creaza relief? (eroziunea, transportul aluviunilor, depunnerea/acumularea
aluviunilor,) vezi lectia Actiunea apelor curgatoare si formele de relief
rezultate pag 38-39;
5

f. Care sunt formele de relief create de apele curgatore prin procesele de mai
sus?

Care sunt procesele prin care raurile actioneaza asura scoartei si creaza relief?
Raspuns: eroziunea, in urma careia se formeaza sedimentele (aluviuni), transportul
aluviunilor, depunnerea/acumularea aluviunilor
6

PROCESELE MORFOGENETICE ALE APELOR CURGATOARE

EROZIUNEA TRANSPORTUL DEPUNEREA (ACUMULAREA)


Actiunea apei curgatoare de Actiunea apei curgatoare de Se produce atunci cand raul nu
frecare cu malurile si fundul preluare a aluviunilor si de mai are suficienta energie de
albiei minore urmata de deplasare a lor in aval: transport datorita reducerii
desprinderea fragmentelor de vitezei de curgere si /sau a
roci (aluviuni) -depinde de: masa, forma si volumului apei sau existentei
dimensiunile aluviunilor unor obstacole in albie.
-depinde de: panta , viteza apei, -panta de curgere
tipul de -debitul apei -aluviunile sunt depuse treptat:
curgere(turbulenta/laminara), -energia raului (capacitatea de mai intai cele grele (bolovanis),
duritatea rocilor transport) apoi cele medii (pietris) si
-capacitatea de transport a ultimele, cele usoare (nisip, ml)
raului scade de la izvor spre
varsare

TIPURI DE EROZIUNE TIPURI DE TRANSPORT TIPURI DE DEPUNERE


1.Eroziunea laterala 1.Transport prin tractiune si 1.Depunerea aluviunilor la
-asupra malurilor albiei. sltare malurile convexe ale
- -este mai puternica la -de-a lungul fundului albiei meandrelor albiei minore sub
malurile concave ale -aluviunile mari, grele, forma de plaje(renii)
meandrelor albiei minore colturoase: bolovanis
2. Depunerea aluviunilor pe
2. Eroziunea in adancime 2. Transportul prin rostogolire fundul albiei minore sub forma
(liniara) (rulare) de bancuri; cand bancurile se
-asupra fundului albiei, in -aluviunile medii, rotunjite: maresc si depasesc nivelul apei,
functie de duritatea rocilor prundis, pietris se formeaza insule numite
ostroave
3. Eroziunea regresiva 3. Transportul in suspensie
-in zona izvorului raului -in volumul de apa 3. Pe suprafata albiai majore
-la cascade -aluviuni usoare si mici: nisip si (lunca), la inundatii
ml (dau turbiditatea raului)
4. Pe fundul lacurilor naturale
4. Transportul in solutie sau artificiale care, eventual
-aluviunile solubile provenite din exista de-a lungul cursului
roci solubile (calcar, sare, gips)
5. La gura de vasare, inclusiv
suf forma de delta
7

Care sunt formele de relief create de apele curgatore prin procesele de mai
sus?
.formele de relief create de rauri prin eroziune, transport si depunere sunt vile
Vaile (pag 38)
Definitia vaii: forma de relief complexa creata de un rau prin procesele de eroziune,
transport si depunere.
In ansamblu valea poate fi comparata cu un canal ai carui versanti sunt o succesiune de
trepte.

Elementele (treptele) vaii:


1.Albie minora canal in cadrul vaii prin care raul curge in perioada cu debit mediu;
este marginita de maluri; prezinta sinuozitati numite meandre; meandrele au doua tipuri
de maluri: convexe (la care se produce depunerea aluviunilorl; concave (la care se
produce eroziunea). Albia minora este pardosita cu aluviuni:
-bolovanis, in cursul superior al raurilor (ex. raurile de munte)
-pietris, in cursul mediu al raurilor (ex. raurile din regiunile colinare)
-nisip si ml, in cursul inferior al raurilor (ex. raurile de campie, delte)
2.Talveg- canal in albia minora prin care raul curge in perioada cu debit minim
(perioadele de seceta)
3.Albia majora (lunca) canalul prin care raul curge in perioada cu debit maxim
(inundatii); se formeaza prin meandrarea raului (mutarea albiei minore prin eroziune, la
malurile concave si acumulare, la cele convexe)
4.Terasele foste lunci ramase suspendate deasupra luncii actuale ca urmare a adacirii
raului prin eroziune liniara; elementele unei terase: podul (suprafata orizontala, formata
prin eroziune laterala); fruntea (supr
Inclinata, formata prin eroziune in adancime

Adrese esentiale:
http://www.revisionworld.co.uk/gcse/geography
http://www.bbc.co.uk/schools/riversandcoasts/teachers/onlineactivities.shtml
8

http://www.revisionworld.co.uk/gcse/geography/river-landscapes

C. RELIEFUL LITORAL/COSTIER

Relieful creat de apa oceanica la contactul cu uscatul si pe o portiune din


platforma litorala (0 200m)
Litoralul regiunea de la contactul ocean continent, unde se simte activ actiunea apei
oceanice
Litoralul cuprinde:
O parte din platforma litorala
Plaja fasie joasa de nisip sau pietris
Delta
Estuarul
Lacurile litorale: lagune si limane
Faleza versant inalt si abrupt, alcatuit in general din roci dure
Fiordul
Relieful litoral totalitatea formelor din regiunea litorala create de mare prin actiunea ei
asupra uscatului prin miscarile specifice ale apei: valuri maree, curenti
In raport cu timpul in care se produc, miscarile apelor oceanice sunt:
Permanente
Curentii mari volume de apa care se deplaseaza in bazinele oceanice
datorita vanturilor sau diferentelor de temperatura si salinitate intre
diferitele zone ale oceanului
Periodice
Mareele (flux si reflux) cauzate de atractia graitationala a Lunii si Soarelui
asupra apei oceanului
Neregulate
Valurile;
eoliene - provocate de vanturi ;
seismice/ tsunami - provocate de seisme eruptii vulcanice sau
alunecari de teren submarine
Procesele morfogenetice (generatoare de forme de relief) ale apei oceanice
Eroziunea, cu formarea sedimentelor marine (blocuri, pietris,nisip)
Transportul sedimentelor
Acumularea sedimentelor

EROZIUNEA MARINA
Actiunea apei oceanice afectata de valuri, curentii si maree, de izbire si frecare
cu rocile tarmului si cu platforma continentala,
-depinde de: forta valurilor, duritatea rocilor, inaltimea tarmului

TIPURI DE EROZIUNE
Abraziunea: Izbirea si frecarea stancilor de catre valurile care se sparg la tarm.
Valurile antreneaza fargmente de roci (nisip, pietris, uneori blocuri de roca), iar
puterea lor de eroziune creste.
9

Abraziunea afecteaza baza tarmurilor inalte formand surplombe (firide). Lipsite


de suport, rocile tarmurilor inalte, se prabusesc.
Atriia: erodarea si dezagregarea fragmentelor de roci antrenate de valurile
puternice, prin ciocnirea lor unele cu altele.
In timp, fragmentele mari si colturoase se micsoreaza si se rotunjesc.
Coroziunea: dizolvarea rocilor solubile (calcar, creta, gips) de catre apa
oceanica.
Iau nastere forme de relief carstice (pesteri, arcuri)

TRANSPORTUL SEDIMENTELOR MARINE


TRANSPORTUL - Actiunea apei oceanice de preluare a sedimentelor si de
deplasare a lor pe tarm sau pe platforma continentala.
depinde de: masa, forma si dimensiunile sedimentelor, energia/forta
valurilor, mareelor si a curentilor

TIPURI DE TRANSPORT
1.Transport prin tractiune si sltare a fragmentelor mari de roca pe platforma
continentala
in acest mod sunt transportate sedimentele mari, grele si colturoase:
bolovanis
2. Transportul prin rostogolire (rulare)
in acest mod sunt tarnsportate aluviunile medii, rotunjite: pietris
3. Transportul in suspensie
in volumul de apa
in acest mod sunt transportate aluviunile usoare, de mici dimensiuni: nisip
si ml
4. Transportul in solutie
in aces mod sunt transportate aluviunile provenite din roci solubile (calcar,
creta , gips)

DEPUNEREA (ACUMULAREA)
Se produce atunci cand marea nu are suficienta energie de transport datorita
reducerii fortei apei sau existentei unor obstacole pe platforma continentala
sedimentele sunt depuse treptat:
mai intai cele grele (bolovanis), apoi cele medii (pietris) si ultimele,
cele usoare (nisip, ml)
Se adauga depunerea aluviunilor aduse de raurile care se varsa in mare.

TIPURI DE DEPUNERE
1.Depunerea sedimentelor marine de catre valurile constructive: nisipul se
depune pe platforma de abraziune de la baza falezei sub forma de PLAJE
2. Depunerea sedimentelor marine pe platforma continentala sub forma de
bancuri de nisip si pietris; cand bancurile se maresc si depasesc nivelul apei, se
formeaza insule alungite numite CORDOANE LITORALE.
Acestea pot inchide golfuri, formandu-se lagune (lacuri specifice litoralelor, ex: L
Razim)
Cordoanele litorale pot bara si gurile de varsare ale unor rauri, formandu-se
limane (lacuri specifice litoralelor, ex: L Techirghiol, L. Mangalia)
3 Depunerea sedimentelor marine pe platforma continentala, in zona de varsare
a unor rauri/fluvii.
10

Aluviunile si sedimentele marine construiesc impreuna DELTE.(ex grindurile


fluvio-maritime din Delta Dunarii: Grindul Letea)

rmurile i articulaiile rmurilor
rmul este fia care face legtura dintre uscat i mare.
rmul nu este drept, ci prezint diferite articulaii (crestturi). Acestea sunt:
1. insulele;
2. arhipelaguri
3. peninsulele;
3. golfurile
4. capurile;
5. istmurile;
6. strmtorile
Procesele si formele litorale caracterizeaza diferite tipuri de tarmuri
Tipuri de tarmuri:
1. tarmuri inalte
cu fiorduri
cu rias
cu insule si canale (de tip dalmatic)
2. tarmuri joase
cu lagune si limane
cu delte
cu estuare
cu mangrove

Insulele
sunt poriuni de uscat nconjurate din toate prile de ap. Dup origine, insulele
pot fi:
continentale (atunci cnd s-au desprins dintr-un continent). Ex.: I. Marea
Britanie. I.Groenlanda
vulcanice (dac au fost cldite de vulcani). Ex.: I. Islanda.
coraligene (dac au aprut ca urmare a dezvoltrii coloniilor de corali). I-
le Maldive
O grupare de mai multe insule formeaz un arhipelag (ex.: Arhipelagul
Indonezian cel mai mare din lume, Arhipelagul Britanic, Arhipelagul Hawaii).

.Peninsulele
sunt prelungiri ale uscatului n ap. Acestea sunt nconjurate de ap din
trei pri (ex.: Peninsula Iberic, Peninsula Italic, Peninsula Scandinav,
Peninsula Arabic). Cea mai mare peninsul este India.
. Capurile
reprezint poriunile cele mai naintate ale uscatului n mare (Capul Roca,
Capul Nord, Capul Bunei Sperane).
. Golfurile
sunt ptrunderi (intrnduri) ale apei n interiorul uscatului (de exemplu,
Golful Mexic, Golful Persic, Golful Biscaya).

Istmurile reprezint fii nguste de uscat care fac legtura dintre dou poriuni
de uscat mai mari. De exemplu Istmul Panama leag cele dou Americi, iar Istmul Suez
unete Africa i Asia. Unele istmuri au fost tiate de om pentru a construi canaluri
(Canalul Panama, Canalul Suez, Canalul Corint).
11

. Strmtorile
sunt fii nguste de ap care leag dou mri sau oceane ori poriuni de
mri sau oceane. Exem Strmtoarea Gibraltar (unete Marea Mediteran
cu Oceanul Atlantic); Strmtoarea Bering (face legtura dintre Oceanul
Pacific i Oceanul Atlantic).

rmurile
nalte (atunci cnd apa vine n contact cu o zon de munte sau de podi)
-joase (cnd apa vine n contact cu o zon de cmpie)
.
rmurile nalte au falez.

TARMURILE INALTE
a. rmurile cu fiorduri.
fiorduri golfuri adanci si ramificate care patrund adanc in interiorul
uscatului de-a lungul unor foste vai glaciare inundate de apa oceanica
Adncimea apei n fiorduri este foarte mare.
Astfel de tarmuri se gasesc n Norvegia: Sogne Fjord patrunde n interior 184 km
iar adncimea apei la intrare este de 1308 m, Trondheim patrunde n interior 183 km,
Hardanger, Oslo patrunde 100 km; n Islanda; n Groenlanda se gaseste cel mai mare
fiord din lume - se numeste Nordwestfjord care patrunde n interior 340 km; n nordul
Americii de Nord; n sudul Americii de Sud; n M. Britanie.
Sunt f favorabile pt. navigatie datorita adncimii mari a apei si faptului ca patrund
mult n interiorul uscatului.
b. rmuri cu riass
Tarmurile cu riass au luat nastere prin patrunderea marii pe fostele vai
fluviale n urma miscarilor de coborre lenta a uscatului,
sunt foarte neregulate, cu foarte multe meandre, fiind sculptate n roci
dure.
Se gasesc: n NW Spaniei n provinciile Astoria si Galicia; n Franta n
sudul peninsulei Bretagne; n Tara Galilor; n Coreea; n China de Sud; la
nord de orasul New York si n vestul Africii.
Unele tarmuri cu riass au fost colmatate (umplute) cu material aluvionar si
transformate n zone mlastinoase.
c. Tarmurile de tip dalmatic (cu insule si canale) - tarmuri,rezultate prin
patrunderea marii ntre culmile muntoase paralele cu tarmul
zonele dintre munti s-au transformat n golfuri strmte paralele cu tarmul
(canale), iar culmile in insule.
Se gasesc la M. Adriatica pe tarmul fostei Iugoslavii, pe coasta de est a
Australiei, n Noua Zeelanda, n Antilele Mici (Santa Lucia, Dominica, etc.) si n
sudul peninsulei Bretagne din Franta.
d. Tarmurile vulcanice sunt legate de erupiile vulcanice, de insulele cu aceai
origine.Lipsete platforma continental

TARMURILE JOASE
rmurile joase au o plaj extins.
Tipuri de rmuri joase
cu delte,
limanuri,
12

lagune
estuare.

a. Lagunele sunt foste golfuri, care au fost nchise printr- un cordon litoral
construit de mare. b. Limanurile sunt lacuri, formate la gura de vrsare a unui ru
prin bararea gurii de vrsare a acestuia cu un cordon litoral.
b. Limanurile sunt lacuri, formate la gura de vrsare a unui ru prin bararea gurii
de vrsare a acestuia cu un cordon litoral.
c. Estuarele au forma unor golfuri cu aspect de plnie, aprute n urma lrgirii
gurii de vrsare a unui ru sub aciunea apelor mrii. Estuarele se formeaz doar
acolo unde exist maree puternice.
d. Deltele se formeaz pe rmurile mrilor cu maree foarte slabe, la gurile de
vrsare ale unor fluvii foarte mari, care transport o cantitate apreciabil de
aluviuni. n cadrul deltei, fluviul i desface cursul n mai multe brae. Exemple:
Delta Dunrii, Delta Mississippi, Delta Gange-Brahmaputra (cea mai mare de pe
Glob).

RELIEFUL GLACIAR

Relieful glaciar totalitatea formelor de relief create de actiunea ghetarilor asupra


scoartei terestre
Ghetari mase de apa permanent inghetata aflate in regiunile reci ale globului (regiuni
in care temp. Medie anuala se mentine permanent sub -2 grd C, iar precip sunt sub
forma de zapada.
In aceste zone zapada, prin acumulare si tasare se transforma, mai intai intr-o gheata
grauntoasa (firn), iar apoi in gheta compacta, sticloasa
Tipuri de ghetari
1.Continentali (de calota/calote glaciare)
Antarctica (14 000 000kmp)
Groenlanda (1 700 000 kmp)
Islanda
Arhipelagul Canadian
Arhipelagurile din N. Asiei
2. Montani
-ALPINI in Mtii Alpi sunt ghetari dezvoltati cu circuri si limbi glaciare lungi. Creaza
relief cu circuri, vai glaciare lungi, praguri si creste glaciare
-PIRENIENI In Mtii Pirinei, sunt ghetari de circ, deoarece in acesti munti gheata care
se formeaza este mai putina, iar ghetarii raman doar pe varfuri si nu se scurg pe versanti
-HIMALAIENI In Mtii Himalaya, - ghetari foarte mari cu circuri. Vaile glaciare sunt f.
Lungi (sute km ); frecvent se unesc si formeaza ghetari uriasi.
-SUB FORMA DE STEA- ghetari situati in craterele unor vulcani stinsi (ex in Mtii
Kilimandjaro, din Africa). Forma se explica pprin faptul ca gheata din crater coboara sub
forma de limbi scurte pe versantii conului vulcanic.

Procesele geomorfologice glaciare

Eroziunea (exaratia) cu formarea sedimentelor glaciare (morene)


Transportul morenelor
Acumularea morenelor
13

EROZIUNEA GLACIARA (exaratie)


Actiunea mecanica de slefuire si smulgere a fragmentelor de roci prin deplasarea
ghetii pe versant.
Se manifesta asupra fundului vaii glaciare si asupra peretilor acesteia
Se formeaza fragmente de roci colturoase, cu dimensiuni mari (blocuri) numite
morene
Forme de relief create prin exaratie
-circul glaciar
-valea glaciara (intotdeauna are, in sectiune forma literei U
-striatiile
-rocile slefuite (spinari de berbeci)
TRANSPORTUL MORENELOR
Deplasarea morenelor si a materialelor cazute de pe versant
TIPURI DE TRANSPORT
-transportul morenelor prin tractiune la contactul masei de gheata cu fundul si
respectiv peretii vaii glaciare (morene de fund, respectiv morene laterale)
-transportul morenelor in masa de gheata (formate mai ales din materialele cazute
de pe versantii vaii glaciare si incorporate in masa de gheata)
-transportul morenelor in fata limbii glaciare prin impingere (ca un buldozer); se
formeaza morenele frontale

DEPUNEREA MORENELOR
Este procesul de acumulare a morenelor in diferite locuri, dupa ce ele au suferit
transportul glaciar pe distante mai lungi sau mai scurte
Depunerea are loc:
-pe fundul vaii glaciare (morenele de fund)
-la marginile vaii glaciare (morenele laterale)
-in fata masei de gheata, in zona de topire (morenele frontale)
In urma celor 3 procese glaciare, rezulta relieful glaciar. Acesta se identifica cel mai
bine in locurile in care au existat ghetari, ier acestia s-au topit (ex in Mtii Carpati)

RELIEFUL GLACIAR
Forme de eroziune

-circul glaciar (in zona de formare aghetarului prin acumularea zapazii si


transformarea ei treptata in gheata); are forma circular si se prezinta ca o
depresiune adanca, cu versanti inalti si arupti; frecvent, dupa topirea ghetarilor,
cuircurile sunt ocupate de lacuri glaciare.
-valea glaciara canalul pe care se scurge masa de gheata (limba glaciara) si pe
care aceasta il slefuieste, transformandu-l intrun jgheab cu fundul rotunjit si
peretii cu diferita grade de inclinare (U)
-striatiile- zgarieturile adanci lasate de gheata si morene prin frecare cu fundul si
versantii vaii glaciare
-praguri glaciare trepte in cadrul vaii, corespunzatoare rocilor mai dure pe care
masa de gheata nu le poate eroda total
- creste glaciare interfluvii acutite intre doua circuri sau doua vai glaciare
-rocile slefuite - (spinari de berbeci) fragmente de roci din valea glaciara,
slefuite si rotunjite de masa de gheata (vazute de la o anumita distanta si dintr-
un punct mai inalt dau impresia existentei unei turme de oi la pascut)
14