Introducere in studiul

comportamentului animal

Conf. Univ.Dr.Alina S. Rusu

alina.rusu@ubbcluj.ro
Departamentul de Psihopedagogie Speciala
 Cursul de
psihologie
animala

Student Psihologie anul 1

(cu un presupus bogat bagaj de cunostinte
de genetica, neurofiziologie, psihologie
generala etc)
 Material suport al cursului:

John Alcock
Animal Behavior: An Evolutionary Approach
orice editie

Mihai Cociu
Etologie.
Comportament Animal
Alina S.Rusu (Ed.)
2000.
Studying
Communication in
Animals, 2005.
Examen la disciplina Psihologie animala

1. Proiect My Pet (3 puncte)

2. Examen redactional pe baza informatiei din

curs si a unui articol stiintific ales din
pachetul primit (6 puncte).

3. 1 punct din oficiu

Alti autori recomandati:
Charles Darwin
Edward O.Wilson
Robert Sapolsky
Irenaus Eibl-Eibesfeldt
Konrad Lorenz
Nick Davies
Richard Dawkins
Mihai Beniuc
Eugenia Chernsbraun

Jurnale de specialitate (selectate):

Animal Behavior
Journal of Comparative Psychology
Behavioral Ecology and Sociobiology
Acta Ethologica
Suport audio-video:
Animalele voastre de acasa, imprumutate, Zoo sau Vivariu

Proiect My Pet
Gradini zoologice
Vivariu UBB sub Muzeul Zoo
 De ce studiul
comportamentului animal?
Ecologia comportamentala a cerbului lopatar (Dama dama)

Dr. Alan Mcelligott

- Selectie sexuala
- Dimorfism sexual
Dr. Dina Dechmann
Lucia di Iorio - comunicarea sonora la balene
Dr. Alina S. Rusu - competitia sociala

Organizare sociala grupuri de tip

family-based si ierarhie bazata pe
agresivitate

Femelele inrudite - cuib comun (communal nest)

Conditii semi-naturale - studiul comportamentului
soarecilor de casa:
Rolul comunicarii feromonale
in organizarea sociala a
mamiferelor...
FEROMON

Definitie (Karlson and Luscher, 1959;

Meredith 2001):

Substanta sau complex de substante

chimice (fara miros), comunicand un
mesaj despre starea fiziologica sau
comportamentala a unui individ
(DONOR sau EMITATOR).

Perceputi de un individ conspecific

(RECEPTOR), feromonii vor induce o
reactie comportamentala si neuro-
endocrina.
 Importanta comunicarii chimice la animale:

-legatura mama-pui
(comportament parental)

-mate-choice
(comportament de
reproducere, formare a
cuplului)
- mentinerea
ierarhiei in grup

- comportament teritorial

-relatia prada-pradator
(comportament de hranire)
- recunoastere individuala si de grup
 Male-male interactions

Male-female interactions

Mother-offspring interactions

Female-female interactions
Care este sistemul senzorial implicat in comunicarea feromonala?

Sistemul olfactiv dual: sistemul olfactiv principal (SOP) si sistemul

olfactiv accesor (vomeronazal; SOA)

Perceptie constienta Perceptie inconstienta

MIROSURI FEROMONI
Nasul feromonal: Organul vomeronazal
Organul vomeronazal uman (VNO) - evidente
 Organul vomeronazal uman (VNO) - evidente

Anatomice, genetice, functionale:

1703 - descoperit de Ruysch
1975 - descris de Jacobson ca organ specializat in perceptia feromonilor la mamifere
1996 - David Berliner - extract steroidic din pielea umana - schimbare de stare; experimente
ulterioare cu stimulare punctiforma a VN; definirea vomeroferinelor;
functional in stadiul embrionar (98% din subiecti); prezent in stadiul adult (92% din subiecti);
Electrovomeronazalogramele (potentiale electrice la nivel de epiteliu VN; celule epiteliale
extrase si stimulate cu vomeroferine/arome ordinare)
la mamifere au fost descrise 2 familii de gene pentru receptorii VN (V1R si V2R) - la om au
fost descrisi receptori de tip V1R;
Markeri neuronali: BOA (bulb olfactiv accesor) nu dispare la adulti, ci se micsoareaza,
devenind doar greu detectabil;
Comunicarea feromonala la om - semnificatie evolutiva
De ce o reducere a importantei comunicarii feromonale?
- suntem o specie cu un mediu in continua schimbare;
- societatea umana favorizeaza mate-choice si recunoasterea individuala
non-feromonala;
- onestitatea mascata a semnalelor feromonale (ex. Folosirea
parfumurilor).

Totusi... VNO este functional la specia umana

- promovarea si mentinerea bonding-ului pana la asigurarea succesului
reproductiv;
- incercare evolutiva de mentinere a comunicarii oneste a potentialului
biologic adaptativ (fitness evolutionist).
 Fitness
- o masura a gradului in
care genele unui individ
ajung la generatia
urmatoare (ex. numarul
de descendenti produsi
de un individ, care
supravietuiesc pana la
varsta reproducerii)

Fitness = potential biologic adaptativ (Hamilton, 1964)

- fitness direct

- fitness indirect

- fitness inclusiv

W.D. Hamilton - biolog evolutionist britanic

Dr. Dennis Turner

AIBO
Foto Razvan Antonescu
Cercetare & Educatie: Program de reabilitare sociala pentru
persoane in detentie (Program National)

Photo Ringstar Club Photo Ringstar Club

Cercetare & Educatie: Program de reabilitare sociala
pentru persoane in detentie (Program National)

3 luni
2 sesiuni/ saptamana

Cunostinte procedurale
(dresaj canin)

Efecte psihologice si
comportamentale
(oameni si animale)

Photo Ringstar Club

Cercetare & Educatie: Program de reabilitare sociala
pentru persoane in detentie (Program National)

Ce masuram?

Atitudini, emotii, comportamente:

Atitudini fata de animale (general)

Empatia fata de animale si oameni
Abilitati prosociale (iertare,
ajutorare)
Stima de sine
Fericire subiectiva
Satisfactia cu viata
Responsabilitate fata de animale si
oameni
Abilitatea de expresivitate
emotionala si recunoasterea
emotiilor
Photo Ringstar Club
Unde se poate publica?
De ce studiul comportamentului animal?

comportament animal: what an animal does and how it does (Alcock,

2003), inclusiv componente non-motorii ale comportamentului, ex.
invatarea si memoria

fenotip: conexiuni intre genotip cu mediul socio-ecologic dat (outcomes:

morfologie, fizologie, comportament);

determinant esential al succesului reproductiv (la nivel de individ, de

grup, de specie);

obiect al selectiei naturale (SN)

crucial pentru conservarea speciilor;

permite 'insight-uri' in comportamentul uman.

Ecologia comportamentala (behavioural
ecology): Comportamentul animal reprezinta o
serie de adaptari evolutive la conditiile ecologice
naturale (si la mediul social) in care traiesc
animalele.
Parintii etologiei...
 Charles Darwin
TEORIA SELECTIEI NATURALE (SN): -
comportamentele sunt ereditare la fel ca
si unele trasaturi fizice, deci pot fi supuse
actiunii presiunilor de selectie.

TEORIA CONTINUITATII MENTALE

INTRE OM SI ANIMAL:
- oamenii si animalele au creiere similare
la nivel de structura si functionalitate, dar
diferite in complexitate. 1809-1882

Nevertheless the difference in mind between man and the higher

animals, great as it is, certainly is one of degree and not of
kind (Darwin, 1875)
Expresia emotiilor la om si animale: EBOOK http://charles-darwin.classic-
literature.co.uk/the-expression-of-emotion-in-man-and-animals/
 ETOLOGIA
Konrad Lorenz
Nikolas Tinbergen Patternuri (tipare) complete ale
Karl von Frisch (73)
comportamentului animal, in
conditii naturale = instincte.

SEMNIFICATIA ADAPTATIVA
Evolutie functie adaptare

IMPRINTING
- forma specifica de invatare in
dezvoltarea ontogenetica

- invatat vs dobandit (nature vs

nurture)
Tinbergen Parintii etologiei...

Abordari ale comportamentului animal

intrebarile lui Tinbergen
Intrebari proxime (how questions) versus ultime (why questions)

Proxime (Cum?)
mecanisme comportamentale
structuri interne
cai neurale
baza genetica a unui comportament.

Ultime (De ce?)

functia unui anumit comportament
consideratii evolutive - la nivel de grup, specie
efectele unui anumit comportament asupra
fitness-ului (potential biologic adaptativ).
Wing-flipping behavior (comportament de aparare) la fluturele Automeris sp., Panama
CAUZE PROXIME SI ULTIME: CUM si DE CE
Tinbergen Parintii etologiei...

Intrebari proxime:
Cum se orienteaza spatial viespii?

Tinbergen a fost fascinat de abilitatile lor de

invatare spatiala si a realizat o serie de
manipulari ale mediului lor petru a le testa
sistemul de orientare.

Viespii utilizeaza repere

vizuale pentru a-si localiza
cuiburile.
Tinbergen Parintii etologiei...

Intrebari ultime: De ce elimina starcii cojile oualor goale din cuib

(eggshell removal)?
Voi ce credeti?

Care sunt avantajele selective ale comportamentului 'eggshell removal' de

catre pasarile care cuibaresc pe sol?

Datele de mai jos sugereaza ca acest comportament a evoluat pentru a

reduce riscul pradarii puilor proaspat eclozati sau in curs de eclozare
(eclozare = iesire din ou).
Von Frisch Parintii etologiei...

Dansul albinelor transmite informatii despre sursa de hrana: dans

rotit ---> hrana aproape
-comportament de recrutare-

Nota:
Albinele lucratoare intr-un
stup sunt surori, sunt sterile
si lucreaza spre binele
genelor reginei.
De ce? Un stup poate fi
vazut ca un organism
supraindividual, unic obiect
al selectiei naturale.
 Von Frisch Parintii etologiei...

Femelele lucratoare sunt mai

inrudite cu surorile lor decat cu
potentialii lor descendenti
(Conceptul lui Hamilton de
supersurori).
Von Frisch Parintii etologiei...

In stup, gravitatia este un substitut pentru referinta solara:

unghiul intre verticala si axa dansului = unghiul intre soare si sursa
de hrana.
Von Frisch Parintii etologiei...

Dansul vibrat
(waggle dance)

Albine, decodat de catre

Karl von Frisch, 1945

Executat de albinele
lucratoare dupa intoarcerea la
stup.

Patternul dansului: figura in 8, repetata

Linie dreapta: abdoment tremurat, aripi vibrand ---> cantitatea hranei
Directia liniei drepte: directia sursei de hrana in relatie cu pozitia soarelui
Durata actiunii pe linia dreapta: distanta fata de sursa de la stup.
 Patternurile (tipare) fixe de actiune
Fixed Action Patterns
Konrad Lorenz a utilizat termenul FAP pentru a
descrie comportamente stereotipe, specifice de
specie (instincte) probabilitate mare de a le regasi
la toti indivizii unei specii.

FAP sunt comportamente manifestate similar de catre

toti membrii unei specii

Raspunsurile motorii sunt initiate de un stimul si se

vor desfasura pana la final fara interventia unui alt
stimul.
Lorenz & Tinbergen Parintii etologiei...
FAPs = INSTINCTE

Tinbergen & Lorenz - definitie completa a termenului:

Instinct - pattern comportamental ce apare complet functional de la prima
manifestare, fara ca animalul sa fi avut vreo experienta anterioara cu stimulul la care
reactioneaza.
Ex. Cascatul (stimul = ? cascatul observat la alt individ, lipsa de oxigen etc. fenomen
contagios intre indivizi), cersitul hranei de catre puii proaspat eclozati (stimul = marimea
relativa a corpului in raport cu marimea relativa a capului)
Lorenz Parintii etologiei...
Studii clasice asupra
instinctelor (FAPs)

comportamente stereotipe, specifice

de specie
puternica componenta genetica
caracteristici de desfasurare fixe
totdeauna duse pana la completa
desfasurare
Ex. Rularea oualor la gasca (egg-
rolling behaviour)
 Ce declanseaza instinctele?
Stimulii cheie
FAP apar ca raspunsuri la anumiti stimuli
Acesti stimuli sunt numiti Stimuli cheie -Sign
Stimuli
Stimulii din mediul ecologic sunt numiti stimuli
cheie, de obicei.
Stimulii cheie emisi de alti indivizi sunt numiti
declansatori sociali - social releasers
Conspecifici: membri ai aceleasi specii.
Heterospecifici: indivizi din specii diferite.
 Tipuri de stimuli cheie (Sign stimuli)
Orice trasatura a unui animal, planta, obiect poate
reprezenta un stimul cheie.
Stiind ce organe senzoriale si modalitati de perceptie
utilizeaza un animal, putem prezice stimulii cheie ai
FAPs-urilor sale.
Semnale vizuale (culoare, forma, miscare)
Semnale chimice (miros si gustsi feromoni)
Semnale sonore
Semnale tactile
Semnale electrice, electro-magnetice
Combinatii (stimuli multicomponenti)
Tinbergen Parintii etologiei...
Studiu clasic al stimulilor cheie:
Atacul pestelui ghidrin (Gasterosteus aculeatus) este indus de culoarea rosie
(model incolor = ineficient).
Dansul nuptial in zig-zag este indus de aspectul de abdomen umflat.
 Tinbergen Parintii etologiei...

Studiu clasic al stimulilor cheie:

Cersitul hranei de catre pui -

indus de pata rosie de pe ciocul
pescarusilor parinti
(Tinbergen).

Suprastimuli --> combinatie

de semnale vizuale cu valoare suprastimul
de stimuli cheie:

Culoare, contrast, ascutime &

rata miscarii
 Lorenz Parintii etologiei...
ETOGRAMA- inventar comportamental totalitatea actiunilor si posturilor unei
specii.
FAP la om - ridicarea sprancenelor, ex.
FAP- arbore filogenetic

FAP - eyebrow flashing (ridicarea sprancenelor = comportament universal)

Lorenz Parintii etologiei...

Patternul baby face

Exista FAPs la oameni, la fel ca si la animale?
Lorenz: intregul repertoriu de ingrijire si crestere a
copiilor este format din FAPs, declansate de o serie
de stimuli cheie produsi de bebelusi.

Stimuli cheie baby face propusi de

Lorenz
Capul larg in proportie cu corpul
Frunte inalta, bombata
Ochii mari, sub linia de mijloc a capului
Barbia mica in raport cu capul
Obrajii rotunzi, extinsi.
Forma rotunda a corpului
Baby face stimuli - valoare adaptativa
- inhibarea agresivitatii, inducerea comportamentului protectiv, ex. self-
handicapping behavior (cresterea vulnerabilitatii percepute)
 SUPRASTIMULII

ex. Oul gigant la pescarusi (egg-rolling

behavior)

ex. Farduri, podoabe - om

receptivitate sexuala
semnalarea resurselor -vezi nunti, bratari
de aur si lanturile manelistilor.
 SUPRASTIMULII
Ex. Cucul - un artist evolutionist al exploatarii stimulilor cheie
si suprastimulilor - parazitism social; Red Queen Hypothesis
 Van Valen L. (1973): "A New Evolutionary Law", Evolutionary Theory 1, p. 1-30.

It takes all the running you can do, to keep

in the same place. (Lewis Carroll, Alice in Tara
Oglinzilor).

Parasites invent new keys; hosts a A

change the locks...
According to the Red Queen hypothesis,
sexual reproduction persists because it
enables host species to evolve new
genetic defenses against parasites that A a
attempt to live off them.
SUPRASTIMULII
Stimulii supernormali:
stimuli exagerati, mult mai efectivi decat stimulii-cheie naturali

Secvente FAP interactive ---> ritualuri de curtare

comportamentul de curtare: Stimul-cheie--> FAP (S-C)-->FAP
Konrad Lorenz
modelul hidraulic
Natura instinctului
puternica componenta genetica- ex. gena fosB responsabila pentru
comportamentul de strangere a puilor in jurul mamei de soarece.

Manipulare genetica punctiforma (distrugerea functionarii genei

specifice) --> anihilarea comportamentului de retragere instinctiva a
puilor in cuib (soareci)
 Exploatarea stimulilor cheie
specific de specie -permite evolutia code breackersai instinctelor

Ex. exploatare senzoriala planta-animal masculul de viespe va fi

atras de corola florii de orhidee, care seamana cu abdomenul unei
femele-viespe avantajele aceste relatii se pot analiza pentru ambele
specii.

Ex. Viespea de tanin

 Exploatarea stimulilor cheie
comportamentul de imperechere satelit la broaste

exploatare senzoriala intraspecifica masculii mai putin puternici stau

pe marginea baltii, putand sa captureze femelele care vin spre centrul
baltii, fiind atrase de cantecele masculilor puternici.

apare si interspecifica ---> hibridizare ---> speciatie

 Logica darwiniana a studiului
comportamentului

Selectia Naturala (SN) - ipoteza lui Darwin pentru

principalul agent al schimbarilor evolutive.

SN este o consecinta inevitabila a urmatoarelor conditii:

variatie genetica - genele pot sa apara in 2 sau
mai multe forme alternative numite alele;

ereditate - prin definitie, alelele pot fi transmise

de la parinti la descendenti;

reproducere diferentiala - anumite alele pot

produce efecte ce determina anumiti purtatori sa
le replice mai des decat altii.
Ca o consecinta a actiunii SN, organismele devin mai
adaptate mediului lor.

Este adaptarea un bun al individului, sau al grupului?

Ex. Comportamentul infanticidal la languri

Comportamentul infanticidal al masculilor languri
Comportamentul infanticidal al masculilor languri

ipoteza patologiei sociale

ipoteza competitiei sexuale

ipoteza selectiei de grup

Ipoteza patologiei sociale:
-infanticidul indus de conditii anormale (ex. competitia asupra hranei
data de catre oameni). Date: comportamentul apare si in grupurile
hranite de oameni si in cele nehranite de oameni.

Ipoteza competitiei sexuale (pentru binele

individului) - Sarah Hrdy
-infanticidul a evoluat ca un rezultat al competitiei
sexuale intre masculi. Castigul masculilor killer:
cresterea succesului reproductiv prin eliminarea puilor
masculilor rivali, singura optiune a mamelor fiind sa
se imperecheze cu killer-ii. Aceasta este ipoteza
sustinuta de date.

Ipoteza for-the-good-of-the-group (pentru binele grupului)

Masculii killer actioneaza spre binele grupului in conditii de
suprapopulatie - reglaj numeric populational. Date: comportamentul
apare si cand nu exista suprapopulatie.
In general, selectia la nivel for-the-good-
of-the-individual este o forta
mult mai puternica decat selectia for-the-
good-of-the-group.
De ce comit masculii infanticid?
sursa de hrana-i.e., scorpioni
scade intesitatea competitiei---ex. reducerea
numarului de pui la soimi, starci etc
scade intesitatea competitiei interfraternale
(sibling competition).
mareste sansele de reproducere---lei-
infanticidul creste succesul reproductiv al
masculului killer.