Sunteți pe pagina 1din 1

La gura sobei

de Vasile Alecsandri

Aezat la gura sobei noaptea pe cnd viscolete

Privesc focul, scump tovar, care vesel plpiete.

i prin flacra albastr vreascurilor de aluni

Vd trecnd n zbor fantastic a povetilor minuni.

Iat-o pasre miastr prins-n lupt c-un balaur;

Iat cerbi cu stele-n frunte care trec pe puni de aur;

Iat cai ce fug ca gndul; iat zmei naripai

Care-ascund n mari palaturi mndre fete de-mprai.

Iat pajuri nzdrvane care vin din neagra lume,

Aducnd pe lumea alb fei-frumoi cu falnic nume;

Iat-n lacul cel de lapte toate znele din rai

Nu departe st Pepelea, tupilat n ilori de mai.

Dar pe mine ce m-atrage, dar pe mine ce m-ncnt

E Ileana Cosnzeana! n cosit floarea-i cnt.

Pn-n ziu stau pe gnduri i la ea privesc uimit,

C-mi aduce viu aminte de-o minune ce-am iubit!