Sunteți pe pagina 1din 85
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru

Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse

Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru
UNIUNEA EUROPEANĂ
UNIUNEA EUROPEANĂ
Familiei şi Egalităţii de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea
Proiect finanţat prin Phare
Proiect finanţat prin Phare
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
de Şanse UNIUNEA EUROPEANĂ Proiect finanţat prin Phare Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r
Manual pentru implementarea politicilor sociale a d r e s a t p e r
Manual
pentru implementarea
politicilor sociale
a
d r e s
a t
p
e r s o
n a l u
l
u i
de
specialitate
d r e s a t p e r s o n a l u l
d r e s a t p e r s o n a l u l
d r e s a t p e r s o n a l u l
d r e s a t p e r s o n a l u l
d r e s a t p e r s o n a l u l
d r e s a t p e r s o n a l u l
d r e s a t p e r s o n a l u l
d r e s a t p e r s o n a l u l
d r e s a t p e r s o n a l u l
d r e s a t p e r s o n a l u l
d r e s a t p e r s o n a l u l
d r e s a t p e r s o n a l u l
d r e s a t p e r s o n a l u l
d r e s a t p e r s o n a l u l
d r e s a t p e r s o n a l u l
d r e s a t p e r s o n a l u l
d r e s a t p e r s o n a l u l

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Întărirea

capacităţii Ministerului Muncii,

„Întărirea capacităţii Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse în de Şanse domeniul

Familiei şi Egalităţii de Şanse în

Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse în de Şanse domeniul asistenţei sociale – Instruire pentru
Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse în de Şanse domeniul asistenţei sociale – Instruire pentru
Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse în de Şanse domeniul asistenţei sociale – Instruire pentru

de Şanse

Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse în de Şanse domeniul asistenţei sociale – Instruire pentru
Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse în de Şanse domeniul asistenţei sociale – Instruire pentru
Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse în de Şanse domeniul asistenţei sociale – Instruire pentru
Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse în de Şanse domeniul asistenţei sociale – Instruire pentru
Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse în de Şanse domeniul asistenţei sociale – Instruire pentru
Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse în de Şanse domeniul asistenţei sociale – Instruire pentru
Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse în de Şanse domeniul asistenţei sociale – Instruire pentru

domeniul asistenţei sociale – Instruire pentru dezvoltarea abilităţii personalului OIPOSDRU (Unităţilor de Implementare a Proiectelor), Direcţiilor de Muncă şi Protecţie Socială, Direcţiilor Generale de

(Unităţilor de Implementare a Proiectelor), Direcţiilor de Muncă şi Protecţie Socială, Direcţiilor Generale de
(Unităţilor de Implementare a Proiectelor), Direcţiilor de Muncă şi Protecţie Socială, Direcţiilor Generale de

Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi a autorităţilor locale în domeniul administrării serviciilor sociale, relaţiilor publice, elaborării şi implementării proiectelor” Phare RO 2005/017-553.04.02.03.02.02.

proiectelor” Phare RO 2005/017-553.04.02.03.02.02. Beneficiar: Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de
proiectelor” Phare RO 2005/017-553.04.02.03.02.02. Beneficiar: Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de
proiectelor” Phare RO 2005/017-553.04.02.03.02.02. Beneficiar: Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de
proiectelor” Phare RO 2005/017-553.04.02.03.02.02. Beneficiar: Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de
proiectelor” Phare RO 2005/017-553.04.02.03.02.02. Beneficiar: Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de
proiectelor” Phare RO 2005/017-553.04.02.03.02.02. Beneficiar: Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de
proiectelor” Phare RO 2005/017-553.04.02.03.02.02. Beneficiar: Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de

Beneficiar: Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, prin

Departamentul de Afaceri Sociale şi Egalitate

Şanse, prin Departamentul de Afaceri Sociale şi Egalitate Autoritate contractantă: Autoritatea de Management pentru
Şanse, prin Departamentul de Afaceri Sociale şi Egalitate Autoritate contractantă: Autoritatea de Management pentru
Şanse, prin Departamentul de Afaceri Sociale şi Egalitate Autoritate contractantă: Autoritatea de Management pentru
Şanse, prin Departamentul de Afaceri Sociale şi Egalitate Autoritate contractantă: Autoritatea de Management pentru

Autoritate contractantă: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Consultant: Bernard Brunhes International Editor material:
Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Consultant: Bernard Brunhes International Editor material:
Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Consultant: Bernard Brunhes International Editor material:
Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Consultant: Bernard Brunhes International Editor material:
Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Consultant: Bernard Brunhes International Editor material:
Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Consultant: Bernard Brunhes International Editor material:
Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Consultant: Bernard Brunhes International Editor material:

Consultant: Bernard Brunhes International

Editor material: Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, prin Departamentul de Afaceri Sociale şi Egalitate de Şanse – Toate

de Afaceri Sociale şi Egalitate de Şanse – Toate drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu
de Afaceri Sociale şi Egalitate de Şanse – Toate drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu
de Afaceri Sociale şi Egalitate de Şanse – Toate drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu

drepturile

rezervate

şi Egalitate de Şanse – Toate drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar
şi Egalitate de Şanse – Toate drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar
şi Egalitate de Şanse – Toate drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
drepturile rezervate Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
Manual pentru implementarea politicilor sociale adresat personalului de specialitate Bucureşti, noiembrie 2008
Manual
pentru implementarea
politicilor sociale
adresat personalului
de specialitate
Bucureşti, noiembrie 2008
Echipa redacţională Liliana Anghel Asuncion Llena Berne Elena Daniela Ţigmeanu Elena Maria Ioniţă Georgiana
Echipa redacţională
Liliana Anghel
Asuncion Llena Berne
Elena Daniela Ţigmeanu
Elena Maria Ioniţă
Georgiana Pascu
Daniela Marlena Ciornenschi
Roxana Sidorencu
Ioan Marius Voj
Valentin Vladu
Acest material este publicat în cadrul proiectului
„Întărirea capacităţii Ministerului Muncii, Familiei
şi Egalităţii de
Şanse în domeniul asistenţei sociale – Instruire pentru dezvoltarea
abilităţii personalului
OIPOSDRU (Unităţilor de Implementare a Proiectelor), Direcţiilor de Muncă şi Protecţie Socială, Direcţiilor
Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi a autorităţilor locale în domeniul administrării serviciilor
sociale, relaţiilor publice, elaborării şi implementării proiectelor” Phare RO 2005/017-553.04.02.03.02.02.
Beneficiar: Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, prin
Egalitate de Şanse
Departamentul
de Afaceri Sociale şi
Autoritate contractantă: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane
Consultant: Bernard Brunhes International
Editor material: Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, prin Departamentul de Afaceri Sociale şi
Egalitate de Şanse – Toate drepturile rezervate
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii
Europene.
Editura:
Data publicării: 20-11-2008
Descrierea CIP
a Bibliotecii Naţionale a României
Autori, titlu, localitate, editura, an
ISBN
2
Manual pentru implementarea politicilor sociale adresat personalului de specialitate
CUPRINS I. CAPITOLUL 1. Introducerea noului cadru al UE pentru serviciile sociale şi incluziune socială
CUPRINS
I.
CAPITOLUL 1. Introducerea noului cadru al UE pentru serviciile sociale
şi incluziune socială – Asuncion Llena
Berne;
4
II. CAPITOLUL 2. Procesul furnizării serviciilor sociale –
Anghel Liliana, Valentin Vladu;
11
III. CAPITOLUL 3. Monitorizarea şi evaluarea în serviciile sociale -
Anghel Liliana, Valentin Vladu;
29
IV. CAPITOLUL 4. Standardele de calitate şi
acreditarea în furnizarea serviciilor
sociale –
Valentin Vladu , Marius Voj;
31
V. CAPITOLUL 5. Dezvoltarea serviciilor sociale în contextul incluziunii sociale
parteneriate - Georgiana Pascu;
36
VI. CAPITOLUL 6. Planificarea serviciilor
sociale -
Elena Daniela Ţigmeanu, Valentin Vladu;
41
VII. CAPITOLUL 7. Exemple de bune practici in serviciile sociale – Marlena
Ciornenschi, Ileana Ioniţa, Marius Voj, Roxana Sidorencu;
54
VIII. CAPITOLUL 8. Cadrul strategic de dezvoltare proiecte - etape în accesarea
fondurilor – Liliana Anghel, Asuncion Llena
64
– prezentare generală FSE
– oportunităţi de finanţare în domeniul serviciilor sociale
- etape în
accesarea fondurilor
IX. Glosar de termeni şi bibliografie
80
3

Manual pentru implementarea politicilor sociale adresat personalului de specialitate

4

CAPITOLUL 1

           
   

Introducerea noului cadru pentru serviciile sociale

   

al Uniunii Europene şi incluziune socială

 

1.1. Elemente generale privind cadrul politicilor sociale ale UE

     

1. Încurajarea obţinerii de locuri de muncă

 

şi

a accesului la resurse, drepturi, bunuri şi

       

servicii de către toţi cetăţenii

 
 

Asistenţa

socială a apărut ca un sistem

2. Prevenirea riscului de excluziune

 

complex, mai mult sau mai puţin sistematizat, de

3. Acţiuni în favoarea indivizilor cu grad sporit de vulnerabilitate

 

principii, norme şi proceduri menite să sprijine indivizii, grupurile şi comunităţile, astfel ca aceştia

       

4. Aprobarea obiectivelor

comune

 

îşi poată satisface nevoile

şi să îşi rezolve

5. Mobilizarea tuturor actorilor

problemele. Nu vom parcurge întreaga istorie

b. Măsuri

de

protecţie

pentru

stimularea

 

a asistenţei sociale, însă considerăm că este util

   

şi definirea strategiei europene de luptă împotriva excluziunii.

 

cunoaştem

câteva din referinţele care, de la

 

începutul secolului XX, constituie fundamentele

1.

 

Crearea Comitetului de Protecţie Socială,

 
           
 

dezvoltării incluziunii sociale în

UE.

     
 

În cadrul Uniunii Europene, una din cele mai

   

destinat încurajării cooperării în domeniul protecţiei sociale

 

relevante schimbări o reprezintă conştientizarea

2.

O

nouă redactare a articolului 137 dinTratatul

 

importanţei pe care o are

ocuparea forţei

 

Uniunii Europene, privind includerea luptei

 

de muncă şi politică socială, acestea fiind considerate trăsături care fac diferenţa între

     

împotriva excluziunii sociale şi modernizarea

sistemelor de protecţie

socială

 

societăţile dezvoltate. O dovadă pentru aceasta

 

3.

Organizarea în fiecare primăvară a unui

 

este faptul că actualmente

este recunoscut

 

consiliu Extraordinar al

UE pentru analizarea

faptul că politicile sociale sunt una din cauzele puterii economice europene. Simpla dezvoltare

stadiului de dezvoltare al Agendei de Politică

 

Socială

economică nu

 

este capabilă să evite apariţia unor

4.

Impulsionarea unui nou program comunitar

 

inegalităţi sociale, nici să reducă nivelul celor deja

     

de acţiune, pentru a încuraja colaborarea

existente. Din

acest motiv, situaţiile de sărăcie socială continuă să fie o realitate

 

dintre

statele membre în lupta acestora

sau excludere

 

împotriva excluziunii sociale

 

constantă a mediului în care trăim.

 

5.

 

Aplicarea metodei deschise de coordonare

Consiliul European de la Lisabona din 23-24

la strategia europeană

de luptă împotriva

martie 2000

a susţinut promovarea integrării

 

excluziunii

sociale ca fiind un aspect

fundamental al

6.

Dezvoltarea, în fiecare

din statele membre,

           
 

strategiei globale a Uniunii Europene, pentru

   

a

unui

plan naţional de

acţiune pentru lupta

 

a

realiza transformarea acesteia în „cea mai competitivă şi dinamică economie a lumii,

 

împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale

privind bazele obiectivelor adoptate

de

 

capabilă în acelaşi timp de a obţine o creştere economică sustenabilă cu mai multe şi mai bune

   

comun acord, pe o perioadă de doi ani

 

Agenda socială a schimbările care se produc

evoluat

odată

cu

locuri de muncă, precum şi o mai mare coeziune socială.”

   

înlăuntrul UE, noua

   

Agendă Socială s-a implementat pentru perioada

           
 

În acest scop a fost adoptată Agenda de

 

2000-2005,

 

iar Comisia a lansat, în februarie 2005,

 

Politică Socială 2000-2005 (COM(2000)379 final) care include:

nouasaAgendăSocialăcarevizeazămodernizarea

modelului

social european, conform înnoitei

 

a. Câteva priorităţi de acţiune

în mediul social

   

Strategii de la Lisabona privind creşterea şi nivelul de ocupare a forţei de muncă. Noua Agendă se

pentru perioada care se încheie cu anul

2005, având

unele obiective

comune în lupta

       
         

concentrează pe nivelul de angajare şi egalitatea de şanse pentru toţi cetăţenii şi de asemenea

 

împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale (2001/ C 82/02). În mod concret este vorba despre:

   

încearcă să asigure faptul că de benefi

creşterii şi nivelului de ocupare a forţei de muncă

ciile

în cadrul UE profită toţi membrii societăţii, astfel încât se subînţelege un interes crescut pentru
în cadrul UE profită toţi membrii societăţii, astfel
încât se subînţelege un interes crescut pentru
redistribuirea bogăţiei şi a egalităţii de şanse.
anul 2010. Construcţia unei Uniuni Europene cu
o
mai mare includere pentru populaţie este un
element esenţial
pentru atingerea obiectivului
Se intenţionează, de asemenea, ca
modernizareapieţeiforţeidemuncăşiasistemelor
strategic al acestei perioade de 10 ani de către
UE: o creştere economică sustenabilă, mai multe
de protecţie socială
să ajute indivizii să profite
de oportunităţile care derivă din competenţa
internaţională, dezvoltarea tehnologică şi
şi mai bune locuri de muncă şi o mai mare
coeziune socială.
modificările de structură din cadrul
populaţiei,
Pentru a putea
pune
în
practică
Agenda
fără
ca acest lucru
să însemne o diminuare a
socială, Uniunea Europeană
dispune
de
protecţiei pentru persoanele cu risc sporit de
vulnerabilitate din cadrul societăţii.
câteva instrumente: legislaţia, dialogul social,
instrumentele financiare (în mod special Fondul
Noua
Agendă
Socială include două
Social European
–SEF- şi Programul Progress),
priorităţi cheie, ocuparea forţei de
muncă şi
„metoda deschisă de coordonare”, care susţine
lupta împotriva sărăciei, respectiv promovarea
egalităţii de şanse. Aceste priorităţi cheie
eforturile statelor
membre pentru
modernizarea
sistemelor de ocupare a forţei de muncă şi de
susţin două dintre
obiectivele strategice ale
protecţie socială,
precum şi principiul integrării
Comisiei Europene
pentru următorii cinci ani:
prosperitate şi solidaritate. În cadrul Agendei
se acordă o importanţă deosebită activităţii în
(„mainstreaming”).
În cele ce urmează vom comenta trei dintre
cele mai relevante aspecte în ceea ce priveşte
reţea, participării diferiţilor actori implicaţi prin
incluziunea socială, prin aceasta
ne referim la
intermediul creării de asociaţii între
autorităţile
Fondurile structurale, Programul Progress şi
publice de la nivel
local, regional şi naţional,
angajatori şi reprezentanţii muncitorilor şi a
ONG-urilor.
În cadrul priorităţii de luptă împotriva sărăciei
şi a promovării egalităţii şanselor, Agenda Socială
Metoda deschisă
urmă având un
de coordonare
rol deosebit de
– aceasta din
important în
schiţarea şi implementarea de politici sociale.
Fondurile structurale
are câteva direcţii centrale:
Nereferimpescurtlaacestea,întrucâtîncapitolele
- Analizarea impactului îmbătrânirii
populaţiei
precedente se
regăsesc informaţii detaliate
şi
viitorul relaţiilor
dintre diferitele generaţii,
despre acest subiect. Aşa cum am mai precizat,
împreună cu prezentarea unei Cărţi Verzi a
Demografiei.
- Sprijinirea statelor membre în reforma pensiilor
şi a asistenţei sanitare, precum şi în procesul de
coeziunea economică şi socială
este unul din
obiectivele prioritare ale UE în ultimii ani, întrucât
încurajarea coeziunii în cadrul UE favorizează o
dezvoltare armonioasă, echilibrată şi durabilă a
eliminare a sărăciei.
activităţilor economice, creează locuri de muncă
- Lupta împotriva discriminării şi inegalităţilor;
Comisia va examina sistemele de rente minime
şi
contribuie la protejarea mediului, precum şi la
din cadru statelor
membre şi va
elabora o
abordare politică vizând eliminarea discriminării,
în
special cea exercitată împotriva minorităţilor
etnice (cum este cazul populaţiei Roma).
eliminarea inegalităţilor şi promovarea egalităţii
între bărbaţi şi femei.
În scopul de a contribui la efortul de coeziune
economică şi socială, Comisia a creat o serie de
instrumente financiare: fondurile structurale
- Încurajarea egalităţii şanselor între
bărbaţi şi
şi fondul de coeziune, destinate cofinanţării
femei, printre altele
prin crearea unui Institut al
Genului
- Clarificarea conţinutului şi a caracteristicilor
serviciilor sociale de interes general.
intervenţiilor regionale sau orizontale în cadrul
statelor membre.
În cadrul fondurilor structurale
am vrea să
subliniem Fondul Social European, dedicat
sprijinirii politicilor statelor membre care pun în
aplicare directivele şi recomandările adoptate în
1.2. Procesul european de protecţie socială
şi incluziune socială
cadrul strategiei
de muncă, la fel
incluziune socială
europene de ocupare a forţei
ca şi obiectivele
aprobate de UE.
în materie de
Consiliul Europei de
la Lisabona din martie 2000
a solicitat statelor membre şi Comisiei Europene
5
să conlucreze pentru eradicarea sărăciei până în
Introducerea noului cadru al Uniunii Europene pentru serviciile sociale şi incluziune socială

Manual pentru implementarea politicilor sociale adresat personalului de specialitate

6

 

Programul PROGRESS Este un program comunitar pentru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială, destinat

       

În acest mod, statele membre îşi coordonează

 

politicile pentru a lupta împotriva sărăciei şi

a excluziunii sociale pe baza unui proces

de

de muncă şi

sprijinirii financiare a aplicării obiectivelor Uniunii Europene în ceea ce priveşte ocuparea forţei

afacerile sociale, în conformitate

   

comună.

schimburi politice (interese,

necesităţi) şi învăţare

 

cu ceea ce s-a stabilit în cadrul Comunicării Comisiei privind Agenda Socială şi, în acest mod, să contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei de la Lisabona în respectivele medii. Dispune

       

Metoda deschisă de coordonare se aplică mediilor care intră în competenţa statelor

membre, cum ar fi ocuparea forţei de muncă, protecţia socială, incluziunea socială, educaţia,

 

populaţia

tânără şi formarea. Mai multe

             
 

de un fond de 743 milioane

de euro pentru

 

informaţii:

     

finanţarea de activităţi de analiză şi procesul de

http://ec.europa.eu/employment_social/

învăţare mutuală, de sensibilizare şi difuziune,

spsi/poverty_social_exclusion_en.htm

 

precum şi de ajutor pentru

principalii actori

       

implicaţi, în perioada 2007-2013 pentru atingerea obiectivelor comune. Programul va fi împărţit în

Începând cu anul 2006,

cadrul acestui proces

este format de trei arii politice:

cinci secţiuni

care corespund

la cinci medii de

             
 

acţiune principală: ocuparea forţei de muncă, protecţie şi integrare socială, condiţii de muncă, lipsa discriminării şi diversitate şi egalitate de

     

1. Eradicarea sărăciei şi a excluziunii sociale

 

2. Un nivel

adecvat şi sustenabil al pensiilor

3. Asistenţămedicalăşidelungăduratăaccesibile,

 

şanse. Mai multe informaţii pe această temă:

   

de înaltă

calitate şi sustenabile.

 

http://ec.europa.eu/employment_social/

progress/index_en.html

Cele cinci elemente principale ale acestei metode sunt:

             

Obiectivele acestui program sunt următoarele:

1. Stabilirea de comun

acord a obiectivelor

 

Îmbunătăţirea

gradului

de

cunoaştere

şi

comune ale Uniunii Europene.

 

înţelegere a situaţiei în statele

membre (precum

În mod concret, din anul

2006 trei obiective

 

şi în alte state participante)

prin intermediul

     

globale pentru toate domeniile şi obiective

analizei, a evaluărilor şi a unei

strânse respectări

specifice pentru fiecare din

cele trei arii politice

 

a

politicilor;

ale incluziunii sociale, pensiile, respectiv sănătatea

 

dezvoltării

metodelor

Sprijinirea

   

şi

şi îngrijirea

de lunga durată.

 

instrumentelor

statistice

şi

a

indicatorilor

comuni.

 

Obiectivele fundamentale ale acestei Metode pentru protecţia socială şi incluziunea

Sprijinirea şi

controlul aplicării legislaţiei şi a

 

obiectivelor

politice;

   

socială încurajează:

     

Încurajarea creării de reţele, a

învăţării mutuale,

a) Coeziunea socială, egalitatea între bărbaţi şi

 

determinarea şi difuzarea de bune practici şi de abordări inovatoare la scară europeană;

       

femei şi egalitatea de şanse între toţi cetăţenii prin intermediul sistemelor de protecţie socială

Sensibilizarea părţilor interesate şi a publicului

şi

a politicilor de incluziune socială adecvate,

 
 

în general

în ceea ce priveşte politicile şi

accesibile, viabile financiar, adaptabile şi eficiente.

 

obiectivele Comunităţii în materie de ocupare

 

a

forţei de muncă, protecţie şi integrare socială,

   

b) Interacţiunea

efectivă

şi mutuală dintre

 

condiţii de lucru, lupta împotriva discriminării şi diversitatea şi egalitatea de şanse între bărbaţi

obiectivele de la Lisabona privind o mai mare

creştere

economică, mai multe şi mai bune

 

şi

femei;

       

locuri de muncă şi o

mai mare coeziune

europene de încurajare şi susţinere a politicilor Comunităţii.

Îmbunătăţirea capacităţii principalelor reţele

socială, precum şi cu strategia de dezvoltare sustenabilă a UE.

c) O bună

guvernare, transparenţă şi implicare

 

Metoda deschisă de coordonare (MDC) Această metodă oferă un cadru nou de

   

a

celor interesaţi în dezvoltarea, executarea şi supervizarea politicilor.

 
 

cooperare între statele membre, obiectivul fiind atingerea convergenţei între politicile naţionale, pentru realizarea anumitor obiective comune.

   

Obiective

specifice

în

domeniul

incluziunii

sociale:

   

Introducerea noului cadru al Uniunii Europene pentru serviciile sociale şi incluziune socială

 

Contribuţia decisivă la eradicarea sărăciei şi a excluziunii sociale, prin garantarea:

     

4.

 

Realizarea de rapoarte de analiză şi evaluare a

 

Rapoartelor Naţionale.

a) Accesului tuturor cetăţenilor la

 

resursele,

 

drepturile şi serviciile necesare pentru

   

5.

 

Stabilirea unui Program de Acţiune Comunitară

 

participarea la viaţa societăţii,

prevenirea

pentru promovarea cooperării

politice şi a

şi

abordarea problemei excluziunii prin

combaterea oricăror forme de discriminare care generează excluziune socială.

     

schimbului transnaţional de învăţare şi bune practici.

   

b) Incluziune socială

activă a tuturor

cetăţenilor

prin

încurajarea

participării la piaţa forţei

1.3 Servicii sociale locale accesibile,

c) O

de muncă şi luptând împotriva sărăciei şi a excluziunii.

bună coordonare a politicilor de

incluziune

     

care să ofere un răspuns integral şi global la difi cultăţile cetăţenilor

 

socială şi a implicării tuturor

guvernamentale şi a agenţilor responsabili, incluzând cetăţenii săraci, astfel încât acestea să fie eficiente şi efective, să se integreze în toate

nivelurilor

     

ÎnEuropanuexistăunsingurmodeldeservicii

sociale, ci, datorită traiectoriei specifice fiecărei ţări în modul de rezolvare a problemelor, au

 

apărut diferite modele. Acestea au

fost etichetate

               
 

politicile publice relevante, cum ar fi politica economică şi bugetară, politica de educaţie

       

de teoreticieni în funcţie de diferite criterii, pe de o parte geografice (modelul scandinav, anglo-saxon, mediteranean, continental), pe

 

şi

formare şi programele fondurilor

structurale

(în mod particular,

Fondul Social European).

     

de altă parte

ideologice (social-democrat,

 

conservator, liberal, catolic). În fiecare caz s-a ţinut

2. Stabilirea

unor

indicatori

comuni

pentru a

însă cont de chestiuni de fond de tip simbolic,

putea compara cele mai bune practici şi a

               
 

cuantifica progresele. În iunie 2006, Comitetul pentru Protecţie

       

economic şi politic. Cu toate acestea, UE continuă eforturile de apropiere a acestor modele diferite spre un model comun, chiar se vorbeşte despre

 

Socială

 

al

UE a aprobat o serie de indicatori

construirea unui

model european de servicii

 

comuni pentru procesul de protecţie socială şi incluziune socială, care cuprind pe de o parte

       

sociale. Statele membre sunt libere să îşi definească

semnificaţia pe care o acordă serviciilor sociale.

sau mai multe

 

un set de indicatori globali comuni (atât la nivel european cât şi naţional) pentru a acoperi cele

       

Acestea reprezintă de regulă una

 

trei

arii politice şi, pe de altă parte, trei seturi de

din următoarele caracteristici de organizare:

indicatori primari şi

secundari comuni (la nivel

Funcţionare bazată pe principiul

solidarităţii

european şi naţional), câte una pentru fiecare

Caracter polivalent şi personalizat care să se

din

cele trei arii de

incluziune socială, pensii şi

       

ocupe de diferitele aspecte necesare pentru

 

sănătate.

a

garanta drepturile umane fundamentale şi a proteja persoanele cele mai vulnerabile

               
 

3. Traducerea obiectivelor UE în politici naţionale/ regionale pe baza Rapoartelor Naţionale de

 

   

Absenţa dorinţei de a obţine profit din această

 

activitate

 

Strategie privind Protecţia Socială şi Incluziunea Socială.

   

Participarea voluntarilor

O

profundă înrădăcinare într-o tradiţie culturală

În

septembrie

2006,

în

acord

cu noile

     

locală; acest lucru se reflectă

într-un mod

 

obiective comune, statele membre au prezentat

special în apropierea existentă între prestatorul de servicii sociale şi beneficiar;

Comisiei Raporturile Naţionale de

Strategie

 

pentru Protecţia socială şi Incluziunea socială

 

 

relaţia existentă

Existenţa unei relaţii între prestatorul de servicii sociale şi benefi ciarul acestora; această relaţie, fiind una asimetrică, nu se poate compara cu

în mod normal între prestatori

 

pentru perioada 2006-2008. Bazându-se pe cele 25 de rapoarte naţionale (la care se vor adăuga acum cele ale României

               
   

şi Bulgariei), Comisia Europeană a elaborat

     

şi

 

consumatori. Serviciile sociale se situează ce în ce mai competitiv şi

un

Raport Comun

privind protecţia socială şi

într-un mediu se află într-o

incluziunea socială în UE în 2007, care a fost

din

aprobat de Consiliul martie 2007.

Europei de primăvară din

       

continuă expansiune, în cadrul unui proces de

 

modernizare care

poate adopta diferite forme:

7

Manual pentru implementarea politicilor sociale adresat personalului de specialitate

8

 

• Introducereametodeide„evaluare comparativă” (benchmarking) şi de control al calităţii, precum şi de participare a utilizatorilor în procesul de

 

populaţii, independent de caracteristicile sociale ale acesteia.

 

componente ale procesului de integrare a întregii

 

gestiune;

     

Coeziunea socială şi teritorială se întăreşte

• Descentralizarea organizării

serviciilor sociale

prin intermediul politicilor coerente, care necesită definiţii clare ale câmpului de activitate pe care îl

cu dezvoltarea de servicii la nivel local

 

• Externalizarea de sarcini ale

sectorului public

 

reglementează, legitimitate

instituţională şi

un

cătresectorulprivat,încondiţiiledecompetenţă

sistem de

management local eficient. Pentru

reglementate de autorităţile publice;

atingerea

acestor

obiective

este

nevoie

de

• Dezvoltarea

de

cadre

de

colaborare

între

participarea indivizilor şi a

grupurilor, în scopul

           
 

sectorul public şi cel privat

şi recurgerea la

integrării

tuturor

actorilor

care

fac

parte

din

forme complementare de finanţare a sectorului public.

 

comunitate. Prin intermediul integrării tuturor actorilor

 

La acestea trebuie adăugat

faptul că serviciile

locali, fie

ei din sectorul

privat sau dintr-un

sociale, alături

forţei de muncă şi probleme legate de locuinţă, reprezintă stâlpi ai incluziunii sociale şi, ca atare,

de educaţie, sănătate, ocuparea

anumit grup al societăţii civile sau al comunităţii, se creează un sentiment de apartenenţă

şi responsabilitate şi se

pot aborda astfel

           

este necesară

o

activitate coordonată, în unele

problemele existente într-o manieră integrală

 

cazuri, şi de o acţiune comună,

în altele.

(probleme

de ordin educativ, social, de sănătate,

Cu

toate

că încă nu există un model

de locuinţă sau de ocupare a forţei de muncă).

european al

 

serviciilor sociale, putem spune

   

Este important să accentuăm dimensiunea

totuşi că această metodă acţionează în scopul de a atinge măcar o convergenţă şi o mai mare

transversală în momentul

abordării nevoilor

sociale şi a

oferirii de servicii sociale de bază. În

     

acest cadru, actorii sociali trebuie să stabilească

 

coordonare, precum şi o garanţie pentru cetăţenii UE în ceea ce priveşte accesul şi dreptul de a

     

politici substanţiale şi globale, pentru a întări egalitatea dintre sexe, a îmbunătăţi prestarea de servicii pentru grupurile sociale care au nevoie de

beneficia de servicii sociale de calitate, menite să

îndeplinească

obiectivele comune.

Înăuntrul

 

acestui cadru general, una din

o

îngrijire specială (cum ar fi

copiii, tinerii, femeile,

 

problemele supuse dezbaterii este accesibilitatea

bătrânii, etc.), să dezvolte sustenabilitatea acestor

serviciilor sociale de bază pentru populaţie. Este

servicii şi să lupte împotriva

excluziunii sociale şi

un subiect de

discriminării.

 

o

importanţă deosebită, întrucât

a

   
 

gradul de accesibilitate determină, practic,

     

Nu trebuie să uităm serviciile specializate,

includerea şi

participarea în viaţa comunităţii.

în sensul că întotdeauna

vor exista persoane

Aceste servicii

nu

reprezintă numai oportunităţile

aflate în situaţii speciale, sau ale căror posibilităţi

 

oferite de politicile publice, ci sunt un fundament

     

de dezvoltare a abilităţilor şi competenţelor necesare incluziunii sociale şi participării la viaţa comunitară reclamă sprijinul unor servicii

al calităţii vieţii, pe care oraşul sau comunitatea o

 

oferă tuturor locuitorilor săi. Serviciile sociale de bază, ca parte integrantă

     

sociale specializate, care pot fi oferite (pentru a

 

din politicile

locale,

fie

ele

municipale

sau

fi

sustenabile) în cadrul unui parteneriat la nivel

regionale, reprezintă în consecinţă un prim

regional sau, în unele cazuri,

interregional. În mod

nivel de asistenţă socială.

Municipalitatea

evident, administraţia centrală trebuie să ducă la

 

obţine această responsabilitate nu numai în calitatea sa de autoritate care prestează un

serviciu, ci de asemenea ca entitate ce susţine şi

 

îndeplinire

 

planurile strategice care să permită ca

această dezvoltare să fie posibilă. În acelaşi timp, administraţia centrală trebuie să ofere un nivel de

 

construieşte spiritul cetăţenesc, şi solidaritatea dintre indivizi

responsabilitatea

cooperare

 

tehnică şi financiară care să permită

prin intermediul

ducerea la îndeplinire a acestui proces. Serviciile sociale trebuie să permită, pe lângă o abordare integrală, şi participarea cetăţenilor

 

acestui serviciu. Gradul de acoperire a necesităţilor de bază

           
 

nu face parte, aşadar, dintr-o abordare tehnică, ci

     

la viaţa comunităţii şi, de asemenea, să îi

 

reprezintă mai

degrabă o viziune globală asupra

responsabilizeze faţă de propria lor viaţă. În încheiere trebuie menţionat faptul că

situaţiei de nevoilor indivizilor

şi ale comunităţii

 

cu coordonarea şi colaborarea dintre toate

     

incluziunea socială în cadrul UE a atins un nivel

 

serviciile de

interes

public.

Politicile

publice

de consens între membri

în ceea ce priveşte

locale au o influenţă directă

asupra diferitelor

Introducerea noului cadru al Uniunii Europene pentru serviciile sociale şi incluziune socială

 

provocările cărora trebuie să le ofere un răspuns, în mod particular:

       

excluziunea socială. În prima perioadă a anilor 1990 sistemul de asistenţă socială urmărea asigurarea unei protecţii minimale (reţeaua de

 

- eradicarea sărăciei

infantile prin întreruperea

- crearea de pieţe ale forţei de muncă cu adevărat incluzive;

cercului vicios al moştenirii dintre generaţii;

   

securitate socială). Legislaţia adoptată în această perioadă a urmărit dezvoltarea unui sistem de beneficii pentru depăşirea perioadei de tranziţie

 
 

- asigurarea unui trai decent pentru toţi;

   

către o economie

de piaţă. Instituţiile de asistenţă

 

- depăşirea discriminării şi creşterea nivelului de integrare a persoanelor cu disabilitati, a minorităţilor etnice şi a imigranţilor;

socială funcţionau în subordinea

administraţiei asigură însă o

publice centrale.

Acest sistem nu

acţiune socială efi cientă, bazată pe accesibilitate

 
           
   

- abordarea excluderii sociale pe criterii

   

teritorială şi surse

de finanţare locale. În perioada

 

fi

nanciare şi de îndatorare;

1990-1993, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a iniţiat primele măsuri de descentralizare, ca proces

       

de

transfer

de

responsabilitate

administrativă

1.4

România şi politicile de incluziune

şi

 

financiară de la structurile centrale către cele

socială, în cadrul Uniunii Europene

locale. Începând

cu 1997, sistemul de protecţie

a copilului a fost descentralizat. De asemenea,

             

La fel ca celelalte state membre, România trebuie să îndeplinească directivele propuse de UE. Din momentul în care a devenit parte

a existat

şi

o

descentralizare

a

instituţiilor şi

serviciilor pentru

persoanele cu handicap, prin

stabilirea Autorităţii Naţionale pentru Persoane

 

integrantă a Uniunii Europene, ea

 

trebuie să

   

cu Handicap, după reorganizarea

Secretariatului

participe la Metoda

deschisă de coordonare şi

de Stat pentru Persoane cu Handicap. În 2003, s-au iniţiat câteva acţiuni pentru

să îndeplinească obiectivele Agendei

sociale, să

 

coordonarea sistemului naţional

de asistenţă

 

participe la întrunirile prevăzute la nivel european şi să ofere UE informaţii relevante, pertinente şi solide (bine argumentate şi justificate) cu privire la situaţia şi evoluţia ţării în diferitele domenii,

     

socială: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Handicap au fost transferate

 

printre care cel al protecţiei sociale şi al incluziunii sociale.

         

sub autoritatea Ministerului Muncii, Solidarităţii

 

Sociale şi Familiei şi nu au mai autorităţi separate sub directa Guvernului.

funcţionat ca

 

România

trebuie

elaboreze

la fiecare

coordonare a

doi

 
 

ani un Memorandum privitor la Incluziunea

         
 

Socială, care va servi ulterior la elaborarea unui Memorandum comun al UE; în acest scop este necesară monitorizarea indicatorilor primari

Stadiul

reformelor

sectoriale

Sectorul

de

securitate socială este deconcentrat, ceea ce înseamnă că administraţia acestuia se bazează pe

 
 

(comuni tuturor ţărilor membre) şi a altora specifici.

       

Direcţiile Generale de Muncă, Solidaritate Socială

 

şi

Familie, din cele 41 de judeţe şi

din Bucureşti.

 

Aceşti indicatori

au la bază date şi informaţii

 

Sectorul de asistenţă socială este

descentralizat

             
 

furnizate la nivel local şi regional, care trebuie

 

la

nivel judeţean.

Direcţiile Generale de Asistenţă

 
 

să fi e comparabile şi bine colectate. În acelaşi

Socială şi Protecţia Copilului au fost create în baza

timp este necesară strângerea de date

construirea de indicatori şi atât privitor la procesul de

Legii nr. 272 /2004

privind protecţia

şi promovarea

drepturilor copilului (care a intrat în vigoare la 1

   

implementare a politicilor de incluziune socială,

     

ianuarie 2005), prin fuziunea serviciilor publice de

 

cât şi la impactul acestora.

asistenţă socială şi pentru protecţia

a serviciilor publice specializate

copilului la nivel

 

Dezvoltarea unor procese vizând incluziunea socială necesită construirea unui sistem coerent, coordonat şi accesibil cetăţenilor, astfel încât să poată oferi răspunsuri la probleme identificate.

     

nivelul sectoarelor din Bucureşti, şi

judeţean şi la prin preluarea

atribuţiilor şi funcţiilor acestor servicii. Direcţiile

Generale de Asistenţă Socială

şi Protecţia

       

Copilului implementează măsurile de asistenţă

             
 

Evoluţia sistemului de servicii sociale în România

     

socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, vârstnicilor şi a persoanelor cu handicap, precum

 

Asistenţasocială

reprezintăcomponentacare

nucontribuielasistemuldesecuritatesocială,fiind

şi

 

în domeniul protecţiei oamenilor cu o situaţie

 
 

constituită din structuri şi procese de prevenţie,

     

materială precară, la nivel judeţean şi la nivelul sectoarelor din Bucureşti. De aceea, activitatea acestor direcţii este coordonată la nivel central

 

limitare sau îndepărtare a efectelor

temporare

sau

permanente ale

situaţiilor care contribuie la

9

Manual pentru implementarea politicilor sociale adresat personalului de specialitate

10

de

către Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de

 

Analiza problemelor sectoriale

   

Şanse, prin Departamentul de Asistenţă Socială şi prin cele trei agenţii subordonate:

Principalele probleme legate de capacitatea administrativă identificate în acest sector sunt

 

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Autoritatea Naţională

 

următoarele:

   

rezistenţa structurilor administrative în ceea

     

ce priveşte descentralizarea la toate nivelurile,

 

pentru Persoane cu Handicap şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei. Pe lângă acestea, asistenţa socială este administrată la nivelul municipiilor şi oraşelor de către Serviciile Publice de Asistenţă Socială (vezi anexa 3, Analiza

   

inclusiv

cel

local,

motivată

de

lipsa

de

 

experienţă în ceea ce priveşte managementul şi organizarea serviciilor sociale;

 

• comunicare

 

deficitară

între

instituţiile

       
 

sectorială). În 2006, noua Lege cadru nr. 47 /2006

 

responsabile în acest domeniu;

   

pentru sistemul naţional de promovează anumite acţiuni

asistenţă socială, pentru a întări

evaluare

a serviciilor oferite;

lipsa sistemelor relevante de monitorizare şi

 

coeziunea socială prin promovarea solidarităţii în cadrul comunităţilor faţă de cele mai vulnerabile categorii de persoane. Prin această lege, politica socială este în conformitate cu obiectivele UE

 

 

personalul din structurile administraţiei publice

 

locale nu

este instruit adecvat pentru activităţile domeniu;

din acest

La

sfârşitul

anului

2005

a

fost

adoptată

         

şi

propune un sistem modern, mai aproape

     

Strategia naţională de dezvoltare a serviciilor sociale – HG 1826/2005, prin care se stabilesc liniile directoare, precum şi cadrul instituţional în

 

de cetăţeni, atât în ceea ce priveşte abordarea

instituţională,

cât şi gestionarea beneficiilor.

 

Legea stipulează că Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei (în prezent Ministerul Muncii,

     

scopul creării unui sistem unitar şi comprehensiv de servicii sociale, capabil să asigure incluziunea socialăatuturorcategoriilorvulnerabile,precumşi

 

Familiei şi Egalităţii de Şanse), autorităţile acestuia

şi alte instituţii

subordonate, ar trebui să elaboreze

 

să contribuie la creşterea calităţii vieţii persoanei.

 
 

politicile de gestionare şi coordonare a sistemului naţional de asistenţă socială. De asemenea, aceste instituţii promovează drepturile familiei,

 

Accesul la serviciile sociale are la bază următoarele valori:

 

• informarea beneficiarilor cu privire la drepturile,

 

copilului, persoanelor în vârstă, persoanelor cu

 

legile şi modul de a benefi cia de acestea;

 

handicap şi ale altor persoane care au nevoie de

• acces garantat tuturor beneficiarilor eligibili

ajutor din punct de vedere fi

nanciar şi tehnic,

la servicii sociale; organismele furnizoare de

 

deoarece programele de asistenţă socială vizează aceste categorii de persoane. Legea nr. 47/2006

 

servicii sociale trebuie să acţioneze în benefi ciul persoanelor de drept;

 

a

reglementat structura instituţională pentru un sistem coerent şi coordonat în domeniul

• un parteneriat real între organismele furnizoare de servicii sociale pe de-o parte şi ceilalţi

 
 

asistenţei sociale. Prin prevederile acestei legi,

 

actori ai

 

societăţii civile este esenţial pentru a

în

anul 2007 s-a demarat înfiinţarea câtorva noi

 

îmbunătăţi accesul la servicii;

instituţii:

 

necesitatea realizării de

evaluări sistematice

 
 

- Inspecţia Socială, având ca scop controlul implementării legislaţiei în domeniu precum

   

privind

impactului social atunci când

 

se

introduc

amendamente

legislative

sau

noi

 

şi inspectarea activităţii instituţiilor implicate în asistenţă socială;

   

beneficii.

 
 

- Agenţia Naţională pentru

Prestaţii Sociale,

 

Implementarea strategiei privind serviciile

instituţie subordonată MMFES, pentru

 

sociale se

realizează

şi

prin

identificarea

de

asigurarea unui sistem unitar de plată şi

programe

de

finanţare

adecvate pentru

 

gestiune a tuturor prestaţiilor

sociale;

   

susţinerea şi dezvoltarea sistemului la nivel local. În acest sens, a fost aprobat, prin Hotărârea de Guvern nr.197/2006, un pachet de Programe de

- Observatorul Social cu capacităţii MMFES de a defi

scopul creşterii ni politici sociale

 

adecvate şi

de a lua decizii care se adresează

interes naţional privind incluziunea socială a

 

mai

 

nevoilor familiilor şi grupurilor vulnerabile din România.

   

multor grupuri-ţintă.

   

PROCESUL FURNIZĂRII SERVICIILOR SOCIALE

 

CAPITOLUL 2

         

2.1

Furnizarea serviciilor sociale

PROCESUL FURNIZĂRII SERVICIILOR SOCIALE

 

Asistenţa

socială,

ca

parte

esenţială

a

     

protecţiei sociale, reprezintă un

 

mod operativ

Asistenţa socială desemnează un ansamblu instituţii, programe, activităţi, profesii,

   

de punere în aplicare a programelor de protecţie

de

 

servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor, minorităţilor cu probleme speciale, aflate temporar în dificultate şi care datorită unor cauze de natură economică, socio-culturală,

   

socială pentru categoriile sus menţionate. Ea asigură prin serviciile sale specifice atenuarea parţială a inegalităţilor existente.

   

Sistemul

de

asistenţă socială se bazează

pe principiul sprijinirii persoanelor aflate în

   

biologică, psihologică nu au posibilitatea de a

   

dificultate la un

moment dat în funcţie de

 

realiza prin mijloace

şi eforturi proprii un mod

necesităţile lor, sursa financiară fiind reprezentată

viaţă.

Serviciile

sociale se

normal, decent de organizează la nivel nevoile identificate,

comunitar, în

funcţie de

 

de fonduri bugetare de stat sau fonduri obţinute de la indivizi sau comunitate;

   

de numărul potenţialilor

Sprijinul acordat persoanelor

în

nevoie prin

   

beneficiari, de complexitatea situaţiilor de dificultate şi de gradul de risc social. Serviciile

sistemul de asigurări sociale nu este precizat decât

 

în limite mici prin lege, urmând

a

fi specificat

   

sociale pot fi servicii de asistenţă socială şi servicii

   

prin analiza individuală a cazurilor, pentru care

   

de

îngrijire social-medicală. Serviciile de asistenţă

este nevoie de

anchete sociale

efectuate de

socială sunt servicii cu caracter primar şi servicii

 

specializate. Obiectivul intervenţiei asistenţei sociale este

   

specialişti. Furnizorii de

servicii sociale pot organiza şi

 

acorda servicii sociale numai daca

sunt acreditaţi

 

de a îi sprijini pe cei

aflaţi în dificultate să obţină

 

în condiţiile legii. fi persoane fizice

Furnizorii de servicii sociale pot

condiţiile necesare unei vieţi decente, ajutându-i

sau juridice, publice ori private,

             
   

să-şi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe. Beneficiarii de servicii sociale sunt persoane, precum şi grupuri sociale, care la un moment

   

după cum urmează:

   

a) serviciul public de asistenţă socială la nivel judeţean şi local;

dat

 

se pot afla într-o situaţie de

dificultate

 

b) alte servicii publice specializate la nivel judeţean sau local; c) unităţi de asistenţă medico-socială; d) instituţii publice care dezvoltă compartimente

   

generatoare de marginalizare sau

excluziune

socială în lipsa sprijinului acordat de

familie sau

comunitate. Aceste

persoane sau grupuri, pe

             

o

perioadă mai scurtă sau mai lungă, nu pot

de asistenţă socială specializate;

duce o viaţă activă autosuficientă fără un ajutor economic sau fără un sprijin fizic, moral, social,

e) asociaţii şi fundaţii, cultele religioase şi orice alte forme organizate ale societăţii civile;

 

cultural, ajutor venit din exterior. Acest ajutor

   

f ) persoane fizice

autorizate în condiţiile legii;

 

are

în vedere o perioadă limitată de

timp, care

g) filiale şi sucursale ale asociaţiilor şi fundaţiilor

durează până când persoana cu nevoi

speciale îşi

internaţionale recunoscute în conformitate cu

găseşte resurse sociale, psihologice, economice

pentru a putea duce

o viaţă normală.

   

legislaţia în vigoare; h) organizaţii internaţionale de profil.

   
 

Beneficiarii

de

servicii

sociale

pot

fi

copii,

Funcţii

ale

asistenţei

sociale

în

societatea

de

familii,

persoane

vârstnice, persoane cu

handicap,persoanedependentedeconsumul

droguri, alcool sau alte substanţe toxice,

 

contemporană:

Identificarea

populaţional

sociale.

şi

care

înregistrarea

face

obiectivul

segmentului

activităţii

 

persoane infectate sau bolnave HIV/SIDA,

         

Realizarea unei diagnoze a

 

problemelor

fără venituri sau cu venituri mici, fără adăpost, bolnavi cronici şi

 

persoane

socio-umane cu care persoanele vulnerabile

 

persoane

sau grupurile cu risc crescut se

pot confrunta

care suferă de boli

incurabile, precum şi alte

   

într-o anumită

perioadă şi în anumite condiţii

 

persoane aflate în situaţii de nevoie socială.

socio-economice şi culturale date.

11

Manual pentru implementarea politicilor sociale adresat personalului de specialitate

Etapa de

evaluare

intervenţie

Etapa de

12

• Dezvoltarea

protecţie şi sprijin

individuale

unui sistem coerent de programe,

şi conflictelor interetnice, mobilizarea energiilor

activităţi profesionalizate, de al acestora.

şi colective pentru refacerea resurselor

necesare integrării lor normale.

• Identificarea

de sprijin.

de acces la socială cu

instituţional.

de grup în

surselor de finanţare a programelor

Un mod de acţiune a specialiştilor în asistenţă

socială este furnizarea de

date şi cunoştinţe

• Conştientizarea propriilor probleme de către

cei aflaţi în situaţie de risc.

grupurilor minoritare din punct de vedere social pentru ca aceştia să se poată constitui în grupuri de presiune sau să creeze programe tip lobby pe

facilitând

de presiune sau să creeze programe tip lobby pe facilitând • Stabilirea drepturilor şi modalităţilor concrete

• Stabilirea drepturilor şi modalităţilor concrete

serviciile specializate de asistenţă

ajutorul cadrului legislativ

Sprijinul prin consiliere, terapie individuală sau

vederea refacerii capacităţilor de

a

de

prevenire

integrare socio-culturală şi economică.

unor

strategii

lângă forurile de decizie politică şi administrativă,

solicitarea unor înlesniri pentru

interesele lor. În ultimul rând, un rol tot mai important pe lângă instituţiile guvernamentale îl au instituţiile

care se bazează

pe o participare

Promovarea

• Dezvoltarea

ştiinţifică la

nonprofit,

devenind

nonguvernamentale, organizate pe sistem

tot

mai largă de tip voluntariat. Aceste organizaţii

situaţiilor defavorizante.

unui program de cercetare

nivel

naţional

şi local privind

preiau o parte din funcţia de protecţie a statului,

o

verigă

importantă

în

constituţia

dimensiunea problemelor celor aflaţi în situaţii speciale.

Niveluri de acţiune ale mecanismelor de asistenţă socială: aceste mijloace acţionează la nivel individual prin asistenţă economică,

la nivel individual prin asistenţă economică, muncă şi victimele a oricărui fel societăţii civile.

muncă şi victimele a oricărui fel

societăţii civile. Obiectivul intervenţiei protecţiei sociale este

dificultate să obţină

scurtă sau

un sprijin fi

de a îi sprijini pe cei aflaţi în

condiţiile necesare unei vieţi decente, ajutându-i

să-şi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe.

mai

mai lungă, nu pot duce o viaţă activă

fără

cultural, ajutor venit

din exterior. Acest ajutor are

în vedere o perioadă

Aceste persoane sau grupuri, pe o perioadă

zic, moral, social,

autosuficientă fără un ajutor economic sau

limitată de timp, care durează până când persoana cu nevoi speciale îşi găseşte resurse sociale, psihologice, economice pentru a putea duce o viaţă normală.

sociale

Instrumente
Instrumente

psihologică, morală pentru persoanele în nevoi - şomeri, persoane dependente de droguri şi alcool, persoane cu probleme de integrare în

de abuzuri.

alcool, persoane cu probleme de integrare în de abuzuri. 1. Data referirii Un alt nivel de

1. Data referirii

Un alt nivel de acţiune este cel interpersonal şi de grup prin terapiile de familie, de cuplu sau ale grupurilor marginalizate. Un alt nivel este cel comunitar, în care acţiunea se manifestă prin rezolvarea problemelor

în care acţiunea se manifestă prin rezolvarea problemelor în funcţie de etapă Etapa de evaluare iniţială

în funcţie de etapă

prin rezolvarea problemelor în funcţie de etapă Etapa de evaluare iniţială Metode, tehnici şi

Etapa de

evaluare

iniţială

în funcţie de etapă Etapa de evaluare iniţială Metode, tehnici şi instrumente folosite în acordarea

Metode, tehnici şi instrumente folosite în acordarea serviciilor

Metode şi tehnici

folosite în acordarea serviciilor Metode şi tehnici 2. Documentarea Observaţia Întrevederea Convorbirea
2.
2.

Documentarea

Observaţia

Întrevederea

Convorbirea telefonică

Data deschiderii cazului

Observaţia Întrevederea Convorbirea telefonică Data deschiderii cazului 3. Data planului de intervenţie
Observaţia Întrevederea Convorbirea telefonică Data deschiderii cazului 3. Data planului de intervenţie
3.
3.
Observaţia Întrevederea Convorbirea telefonică Data deschiderii cazului 3. Data planului de intervenţie

Data planului de intervenţie

Observaţia Întrevederea Convorbirea telefonică Data deschiderii cazului 3. Data planului de intervenţie

individualizat

Monitorizare si

Reevaluare

PROCESUL FURNIZĂRII SERVICIILOR SOCIALE

Data planului individualizat

Planul

SERVICIILOR SOCIALE Data planului individualizat Planul 4. Observaţia Interviul de explorare Întrevederea
SERVICIILOR SOCIALE Data planului individualizat Planul 4. Observaţia Interviul de explorare Întrevederea

4.

Observaţia

Interviul de explorare Întrevederea Chestionarul

Interviul de explorare Întrevederea Chestionarul 5. Data de monitorizare si Reevaluare Un principiu
5. Data de monitorizare si Reevaluare
5. Data de monitorizare si Reevaluare

Un

principiu