Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Documents - Tips - Proiect Apsi 5594964b128df
Documents - Tips - Proiect Apsi 5594964b128df
Obiectul de activitate
Cod CAEN 4523 Constructii de autostrazi, drumuri, aerodroame si baze sportive
Aceasta clasa include:
constructia de autostrazi, sosele, strazi si alte drumuri pentru vehicule sau pietoni;
constructia de cai ferate;
constructia de aerodroame;
lucrari de constructii, exclusiv cladiri, pentru stadioane, piscine, sali de gimnastica, terenuri de tenis, terenuri de golf si alte instalatii
sportive;
marcarea drumurilor si a platformelor de parcare;
lucrari de copertare pentru autostrazi, suprafete circulabile de pe poduri sau din tuneluri;
lucrari de instalare a barierelor antisoc, a semnelor de circulatie si similare
Cod CAEN 4211 - Lucrari de constructii a drumurilor si autostrazilor
Capital social
La sfritul anului 2004, Comapa detine controlul asupra companiei COPISA CONSTRUCTORA PIRENAICA si a filialelor sale CPI, EASA i
COPIMO achizitionand si actiunile companiei SORIQUE .Ajunge astfel sa detina 82 % din actinile COPISA.Restul de 18% a rmas n minile
echipei de management.
Puncte de lucru
Copisa, ale cror sedii se afl n Barcelona, are 3 filiale: Structuri de Aragn (EASA), Copisa Proiecte i ntreinere Industriale (C.P.I) i
dezvoltare imobiliara COPIMO.
Din anul 2009 SC COPISA CONSTRUCTORA PIRENAICA SA a deschis o sucursala si in Romania,in BUCURESTI.
Pozitia pe piata
In ceea ce priveste pozitia pe piata a compaiei SC COPISA CONSTRUCTORA PIRENAICA SA aceasta se situeaza intre primele 50 de
companii din L'HOSPITALET DE LLOBREGAT ( BARCELONA ) si intre primele 300 companii din Spania.
Scurt istoric
Constructora Pirenaica S.A a fost creata n 1959 ca o filial a companiei Fecsa pentru construcia de hidrocentrale.A dobndit o
reputaie puternica ca si constructor de baraje i tuneluri in munti inalti, cu numeroase lucrri semnificative.
n 1987 s-a alturat grupului francez Dumez, deinut de Lyonnaise des Eaux. Datorita acestei fuziuni ,Copisa capt o dimensiune mai
mare si se extinde teritorial.
n 1989 s-a alturat structurilor societii Aragon Group SA (EASA), a cror activitate este cea mai importanta in domeniul
construciilor, restaurarii i reabilitarii cldirilor..
n 1991, a nceput activitatea filialei sale COPIMO S.L. responsabila cu activitile de dezvoltare de proprietate.
Dup 10 ani de rezultate negative, n anul 1997 compania ONCE (CEO) achiziioneaz un pachet majoritar de actiuni. Compania isi schimba
numele in Copisa Constructora Pirenaica SA
1
Societatile Aur97 S.L. si Finycar S.L. (Sorigu si Comapa) au achizitionat un pachet majoritar din capital (80%), n perioada
dintre 2000 i 2003. Aciunile rmase (20%) a rmas n minile echipei de management.
n 2003 se desfiinteaza diviziunea industriala a Copisei si se creaza CPI Copisa Industrial..
La sfritul anului 2004, Comapa detine controlul asupra companiei COPISA CONSTRUCTORA PIRENAICA si a filialelor sale IPC,
AESA i COPIMO achizitionand si actiunile companiei SORIQUE .Ajunge astfel sa detina 82 % din actinile COPISA.
n cele din urm, n 2005, are loc fuziunea dintre Comapa si Copisa Constructii i se marcheaza astfel nceputul procesului de
integrare a afacerilor comune ale celor dou grupuri. Copisa achiziioneaz 33% din actiunile companiei Cevalls ,principalul grup de
construcii n Andorra.
Axat pe lucrri de construcii civile, este foarte activ n Catalonia i Aragon, unde opereaza prin intermediul structurilor filialei sale
din Aragon (39 de milioane de euro in cifra de afaceri in 2003). Exist, de asemenea, o divizie de asamblare industriala, care ofer un sfert
din cifra sa de afaceri.
n 2003 a ajuns la 345 milioane de euro in cifra de afaceri, cu o mbuntire dramatic fa de anul anterior i, n acelai timp,
meninnd o rat de profit pe cifra de afaceri mai mare de 4%.
n cursul anului 2004, creterea s-a consolidat n jurul cifrei de afaceri 370 milioane euro, cu o rat de rentabilitate a capitalurilor
proprii de 3,8%.
Noul proprietar, Comapa, a creat un holding pentru a integra Copisa ntr-un singur grup evitand astfel dublarea i crescand astfel
capacitatea lor de gestionare.
De-a lungul existenei Copisa Group a dezvoltat o dorinta de a progresa pe piaa intern n domeniul n care isi desfoara
activitatea. Din 2008, s-a cufundat ntr-un proces de internaionalizare, care s duca angajamentul calitatii dincolo de frontierele Spaniei.
Prin infiintarea Copisa Constructii din Romnia a fost facut primul pas al acestui proces, care n 2009 a condus, de asemenea la
prezena grupului Copisa n ri precum Portugalia, Maroc i rile de Jos.
Grupul Copisa isi concentreaza activitatile i rolul su economic i social pe valori cheie, cum ar fi un loc de munc stabil,
coeziunea i consolidarea forei de munc,pe un impuls continuu spre inovare i respect pentru mediul nconjurtor.
Copisa group considera calitatea ca fiind motorul ce duce la o mbuntire continu a rezultatelor proiectelor sale, modul
esenial pentru atingerea obiectivului sau de baz fiind satisfacerea clienilor i a societii, utiliznd n mod responsabil resursele i
garantand proteciei mediului.
n prezent, Grupul Copisa cuprinde cinci arii de aciune:
Constructii-efectuarea lucrrilor de construcii civile i proiectele de consolidare.
Concesiuni- de la construcie la exploatare.
Industriale- inclusiv proiectarea, construirea, asamblare i de ntreinere tuturor tipurilor de plante i instalaii.
Imobiliare-evoluiile din sectorul imobiliar.
Materiale i trotuar-activiti de sprijin pentru construcii.
Copisa este compania care d numele su ntregului Grup i care are principala contribuie la cifra de afaceri . Complexitatea mediului
economic a adus cu sine un efort n adaptare, care a fost asumat favorabil cu sprijinul i responsabilitatea intregii echipe.
Principalele aspecte ale acestui efort sunt atenia la cerinele pieei, mbuntirea continu pentru a crete eficiena n toate sarcinile
i domeniile, stimulul pentru inovaie i, mai presus de toate, accentul pus pe calitatea totala.
Acest lucru nseamn c firma poate continua s dezvolte politica sa de expansiune, care inseamna, n acelai timp, o cretere
durabil. Copisa continu s i mbunteasc poziia n activitile sale eseniale, inginerie civil i construcii de cldiri. La rndul su,
strategia de diversificare joac un rol decisiv n aceast expansiune, care se concretizeaza prin obtinerea de noi concesii i impuls din
segmentul de surse de energie regenerabile.
n acelai timp, compania actioneaza ca un vrf de lance al unui proces de internaionalizare dinamic. Una dintre pietele pe care o
prezen activ a fost consolidata este Romnia prin intermediul companiei Copisa Constructii, garantnd capacitatea de a dezvolta toate
tipurile de proiecte de inginerie civil, construcii, reabilitare i restaurare.
In ceea ce priveste lucrrile de construcii civile Copisa este astzi, prezenta n construcia tuturor tipurilor de infrastructuri mari, cum
ar fi drumuri, osele, autostrzi i urbanizare; proiectele feroviare, att pentru distane lungi cat i pentru reelele metropolitane, lucrari de
aeroport; lucrri hidraulice, cum ar fi instalaiile de desalinizare, canale i rezervoare , baraje i rezervoare, i a operaiunilor n sectoarele
maritime i fluviale, printre care sunt notabile porturi i porturi comerciale.
In ceea ce priveste domeniul constructiilor printre diferitele tipuri de proiecte realizate sunt construcia de cldiri rezideniale, faciliti
(coli, universiti, centre sportive, etc), mall-uri i centre turistice,birouri i cldiri industriale. Grupul are, de asemenea, un rol activ ceea
ce priveste lucrarile de reabilitare, n general, i n special proiectele de restaurare a monumentelor istorice i artistice.
Dupa 50 de ani de istorie, orizontul imediat pentru Copisa este se consolideze ca un partener esenial n concesii i proiecte specifice i
s i asume noi provocri n mai multe zone, att n Spania cat i pe plan internaional.
2
1.2 ANALIZA STRUCTURII ORGANIZATORICE
1.2.1 PREZENTAREA ORGANIGRAMEI
3
1.2.2. DESCRIEREA CRITICA A ORGANIGRAMEI
Analizand structura organizatorica a punctului de lucru din Caransebes a companiei SC COPISA CONSTRUCTORA
PIRENAICA SA,am observat,ca analist al acestui sistem informational ca din organigrama acestei societati lipsesc doua
departamente importante,si anume Departamentul de Resurse Umane si Departamentul Personal-Salarizare.
Inexistenta primului departament,cel de Resurse Umane,duce la o slaba gestionare a fortei de munca,ceea ce
conduce la scaderea randamentului firmei.Aparitia unui astfel de departament ar impune firmei sa acorde o atentie sporita
selectionarii si pregatirii personalului imbunatatind astfel activitatile de recrutare si evaluare a angajatiilor.
Cel de-al doilea departament,Departamentul Personal-Salarizare,nu se regaseste in structura organizatorica a
sucursalei el existand doar in structura organizatorica a centralei companiei. In aceste conditii managementul sucursalei este
nevoit sa trimita toate datele aferente monitorizarii activitatii personalului catre sediul central al companiei unde are loc
prelucrarea acestora.
Un alt aspect pe care l-am observat este inexistenta Departamentului financiar contabil.Datorita fluxului ridicat de
documente contabile existente consider ca un astfel de departament ar fi extrem de necesar in cadrul companiei.
Pe de alta parte consider ca structurarea activitatii pe diferite departamente este facuta in mod corect fara a
supraincarca cu personal anumite ramuri ale activitatii desfasurate.
Astfel departamentul administrativ ocupa 4 pozitii in organigrama companiei atributiile sale fiind urmatoarele:
Gestioneaza patrimoniul si tine la zi evidenta inventarelor ;
Asigura activitatea de birotica, in cooperare cu Departamentul Financiar - Contabil;
Asigura aprovizionarea cu toate categoriile de obiecte de inventar, mijloace fixe, materiale etc.;
Fundamenteaza si propune necesarul de personal de executie;
Organizeaza concursuri pentru ocuparea posturilor libere
Pregateste si asigura desfasurarea sedintelor
Verifica modul in care se cheltuiesc fondurile
Intocmeste fisele fiscale anuale
Intocmeste statele de plata lunare pentru salariati
In ceea ce priveste executia lucrarii sarcinile sunt repartizate pe mai multe departamente:departamentul
drumuri,structuri si topografi fiecare avand un rol vital in ceea ce priveste rezultatul final al lucrarii.Fiecare dintre aceste
departamente este condus de un manager care are datoria de a se asigura ca fiecare sarcina este in mod corect fara nici o
abatere de la planurile lucrarii.
La randul lor managerii departamentelor sunt verificati de Responsabilul Tehnic cu Executia Drumurilor si de
Un alt departament care are un loc important in schema organizatorica este departamentul Calitate impartit in doua
ramuri:Controlul Calitatii si Laborator.Acest departament ocupa 6 pozitii in cadrul organigramei si are un rol vital in ceea ce
priveste rezulatul final al lucrarii.Atributiile acestui departament sunt urmatoarele:
Coordonarea activitatii de laborator la nivel de santier, in scopul asigurarii conformitatii conform standardelor de
lucru impuse;
Coordonarea activitatii profilelor de incercari, din punct de vedere tehnic si organizatoric;
Asigurarea implementarii procedurilor tehnice de laborator si controlarea respectarii lor, precum si a
instructiunilor de lucru ale echipamentelor;
Realizarea controlului permanent al calitatii operatiilor si proceselor executate de personalul din subordine
4
Urmarirea si tinerea la zi a evidentelor referitoare la echipamentele si aparatele de laborator folosite in profilele
de incercare;
Pastrarea in siguranta a documentelor de atestare a calitatii;
Urmarirea si asigurarea implementarii masurilor dispuse la inspectiile efectuate de institutiile de stat abilitate
(Inspectia de Stat in Constructii, etc).
Desfasurand o activitate cu un grad ridicat de risc se impune existenta unui departament care sa asigure functionare
activitatii in cel mai sigur mod posibil.Astfel se contureaza deja cea mai importanta atributie a departamentului SSM
(asigurarea unor conditii de munca sigure pentru anajat).Pe langa aceasta atributie departamentul SSM mai are urmatoarele
functii:
Acordarea de consultanta privind siguranta in munca,situatii de urgenta si mediu atat companiei cat si
subcontractorilor.
Implementarea,verificarea pe santier a procedurilor cuprinse in Manualul de siguranta in munca si a politicilor
companiei.
Instruirea noilor angajati conform legislatiei si politicii companiei.
Inspectarea zilnica a santierului si urmarirea executarii masurilor corective din punctul de vedere al sigurantei in
munca
Sedinte saptamanale cu subcontractorii pe probleme sanatate si securitate in munca.
Sprijin privind indeplinirea obiectivelor de siguranta in munca.
Evaluarea Riscurilor de Accidentare si Imbolnavire Profesionala.
Propuneri privind masuri pentru eliminarea riscurilor.
Instalarea echipamentului de securitate a santierului
Un alt departament esential este Departamentul de Relatii cu Institutiile care are rolul de a realiza legaturile dintre
structurile guvernamentale, nonguvernamentale, judetene, nationale si internationale.De asemena asigura relatia cu
publicul si mass-media si transmite informatiile in legatura cu desfasurarea lucrarii AND-ului prin corespondenta sau e-
mail.
5
1.3.ANALIZA STRUCTURII FUNCTIONALE
1.3.1 DIAGRAMA RELATIILOR FUNCTIONALE
6
1.3.2.DESCRIEREA RELATIILOR FUNCTIONALE
SSM-DIRECTOR GENERAL
Departamentul SSM prezinta directorului general saptamanal un raport privind activitatea sa si de asemenea prezinta
,atunci cand este cazul,necesarul de echipamente individuale de protectie (EIP) . Directorul general va analiza si va solutiona
posibilele probleme aparute in desfasurarea activitatii departamentului SSM. In situatia in care apar probleme la departamentul
SSM,acestea vor fi communicate directorului general pentru a le analiza si a lua decizii privind solutionarea acestora
In cazul unui accident de munca directorul general va fi anuntat in cel mai scurt timp posibil.
Toata documentatia,deciziile si procesele verbale intocmite de departamentul SSM sunt nule pana in momentul in care
sunt semnate de catre Directorul General.
SSM-DEPARTAMENTUL ADMINISTRATIV
Departamentul SSM solicita de la Departamentul Administrativ date despre numele,prenumele,functia angajatilor din
Contractul individual de munca.Pe baza acestor informatii se completeaza Fisele de instruire periodica.De asemena se solicita
Fisa postului pentru fiecare angajat iar in functie de atributiile fiecarui salariat se intocmeste un Tabel nominal privind dotarea
cu echipament de protectie a lucratorilor.
SSM-DEPARTAMENT TOPOGRAFI
Departamentul SSM ia legatura cu managerul Departamentului Topografi de la care solicita date exacte despre
activitatile pe care le desfasoara acest departament.In functie de activitatile desfasurate se stabileste nivelul de risc la care sunt
supusi lucratorii,se ia decizia achizitionarii celor mai optime echipamente de protectie individuala.
Departamentul SSM ia legatura cu managerul Departamentului Structuri de la care solicita date exacte despre activitatile pe
care le desfasoara acest departament.In functie de activitatile desfasurate se stabileste nivelul de risc la care sunt supusi
lucratorii,se ia decizia achizitionarii celor mai optime echipamente de protectie individuala.
SSM-DEPARTAMENT CALITATE
Departamentul SSM ia legatura cu managerul Departamentului Calitate de la care solicita date exacte despre activitatile pe care
le desfasoara acest departament.In functie de activitatile desfasurate se stabileste nivelul de risc la care sunt supusi lucratorii,se
ia decizia achizitionarii celor mai optime echipamente de protectie individuala.
SSM-DEPARTAMENT DRUMURI
Departamentul SSM ia legatura cu managerul Departamentului Drumuri de la care solicita date exacte despre activitatile pe care
le desfasoara acest departament.In functie de activitatile desfasurate se stabileste nivelul de risc la care sunt supusi lucratorii,se
ia decizia achizitionarii celor mai optime echipamente de protectie individuala.De asemena se solicita de la managerul
departamentului o lista completa cu firmele subcontractoare ce lucreaza in cadrul departamentului.
Departamentul SSM ia legatura cu managerul Departamentului de relatii cu institutiile de la care solicita date exacte despre
activitatile pe care le desfasoara acest departament.In functie de activitatile desfasurate se stabileste nivelul de risc la care sunt
supusi lucratorii,se ia decizia achizitionarii celor mai optime echipamente de protectie individuala
SSM-ANGAJATI
7
Departamentul SSM are datoria de a instruii periodic angajatii companiei.In urma instruirii se completeaza si se semneaza Fisele
de instruire atat de angajat cat si de responsabilii SSM.De asemenea Departamentul SSM preda sub semnatura angajatilor
Echipamentul de protectie individuala urmand ca acestia sa-l inapoieze la sfarsitul activitatii.De asemenea Departamentul SSM
numeste responsabilii cu securitatea si sanatatea in munca din cadrul angajatilor pe baza unei Decizii de numire a lucratorului
desemnat.
Angajatii au datoria sa informeze departamentul SSM cu privire la orice necessitate apare pe santier.In cazul in care are
loc un accident de munca angajatii sunt datori sa informeze departamentul ssm in cel mai scurt timp posibil.De asemenea
angajatii trebuie sa respecte toate normele de protectie a muncii pentru care au fost instruiti si sunt datori sa poarte
echipamentele de protectie .In caz contrar ei fiind sanctionati de catre companie pe baza unor Procese verbale de constatare
realizate de departamentul SSM in urma verificarilor si constatarii neregulilor.
SSM-ITM
Departamentul SSM trebuie sa se asigure ca Inspectoratul Teritorial de munca nu gaseste nicio neregula in ceea ce
priveste:- aplicarea prevederilor legale referitoare la securitatea i sntatea n munc i la nlturarea riscurilor de accidentare
sau mbolnviri profesionale;elaborarea programelor de prevenire a riscurilor profesionale;respectarea prevederilor legale
referitoare la certificarea produselor, mainilor,utilajelor i a echipamentelor de protecie din domeniul reglementat, la intrarea
acestora pe teritoriul naional, la introducerea pe pia a produselor si verifica comportarea acestora in timpul utilizarii;
Departamentul SSM are datoria de a prezenta la control toate documentele solicitate de catre ITM si d asemena are
datoria de a se prezenta la control ori de cate ori este solicitat acest lucru de catre ITM.
Inspectorii ITM pot efectua controale pe santier ori de cate ori considera necesar acest lucru.In urma acestor controale
inspectorii intocmesc un raport de constatare .
SSM-FURNIZORI EIP
Departamentul SSM intocmeste un Tabel nominal de dotare cu EIP.Dupa ce acesta este verificat si semnat de directorul
general ,responsabilul SSM trimite acest tabel furnizorilor de EIP.
Pe baza Tabelului de dotare cu EIP furnizorii livreaza echipamentele in cel mai scurt timp posibil.
SSM-PROCURATURA
Procuratura intervine in cadrul companiei doar in momentele in care se intampla accidente de munca soldate cu
victim.In momentul in care are loc un astfel de accident procuratura este chemata la locul accidentului si primul departament cu
care ia legatura este Departamentul SSM de la care solicita fisele de instruire periodica ale angajatilor implicate in accident.Rolul
procuraturii este acela de a stabili daca normele de securitate si sanatate in munca au fost respectate si in caz contrar sa
stabileasca daca compania,prin intermediul departamentului SSM,se face vinovata de nerespectarea lor.
SSM-SUBCONTRACTORI
Nicio firma subcontractoare nu poate intra pe santier pana nu se prezinta la Departamentul SSM pentru ca acesta sa
stabileasca daca firma respective si-a luat toate masurile de prevenire a riscurilor in munca.Astfel departamentul ssm verifica
daca firmele subcontractoare au in cadrul lor un inspector ssm.
8
1.4. ANALIZA SISTEMULUI INFORMATIC
9
Diviziunea Staia Conectare Internet Configuraie calculator Sistem de Antivirus Program Alte aplicatii
Organizatoric de reea operare Program contabilita
lucru te
DIRECTOR 1 HP 7100E MT,procesor Windows Nod32 Ms Office 2007
Intel Core i3,2 G 7
DDR3,320HDD
2 Laptop Toshiba Qosmio Windows Nod 32 Ms Office 2007
F60 10Q PROCESOR Intel 7
Model Core i3 2,13Ghz, 4
GB DDR2, 320 HDD
MANAGER 1 Laptop Toshiba Qosmio Windows Nod32 Ms Office 2007
PROIECT F60 10Q PROCESOR Intel 7
Model Core i3 2,13Ghz, 4
GB DDR2, 320 HDD
2 HP 7100E MT,procesor Windows7 Nod32 Ms Office 2007
Intel Core i3,2 G
DDR3,320HDD
DEPARTAMENT 1 HP 7100E MT,procesor Windows7 Nod32 Ms Office 2007
SSM Intel Core i3,2 G
DDR3,320HDD
2 Laptop Toshiba Qosmio Windows Nod32 Ms Office 2007
F60 10Q PROCESOR Intel 7
Model Core i3 2,13Ghz, 4
GB DDR2, 320 HDD
DEPARTAMENT 1 HP 7100E MT,procesor Windows7 Nod32 Ms Office 2007
ADMINISTRATIV Intel Core i3,2 G
DDR3,320HDD
2 HP 7100E MT,procesor Windows7 Nod32 Ms Office 2007
Intel Core i3,2 G
DDR3,320HDD
3 HP 7100E MT,procesor Windows7 Nod32 Ms Office 2007
Intel Core i3,2 G
DDR3,320HDD
4 HP 7100E MT,procesor Windows7 Nod32 Ms Office 2007
Intel Core i3,2 G
DDR3,320HDD
DEPARTAMENT 1 HP 7100E MT,procesor Windows Nod32 Ms Office 2007
DRUMURI Intel Core i3,2 G 7
DDR3,320HDD
2 HP 7100E MT,procesor Windows Nod32 Ms Office 2007
Intel Core i3,2 G 7
DDR3,320HDD
3 HP 7100E MT,procesor Windows Nod32 Ms Office 2007
Intel Core i3,2 G 7
DDR3,320HDD
4 Laptop Toshiba Qosmio Windows Nod32 Ms Office 2007
F60 10Q PROCESOR Intel 7
Model Core i3 2,13Ghz, 4
GB DDR2, 320 HDD
5 Laptop Toshiba Qosmio Windows Nod32 Ms Office 2007
F60 10Q PROCESOR Intel 7
Model Core i3 2,13Ghz, 4
GB DDR2, 320 HDD
DEPARTAMENT 1 Laptop Toshiba Qosmio Windows Nod32 Ms Office 2007
STRUCTURI F60 10Q PROCESOR Intel 7
Model Core i3 2,13Ghz, 4
GB DDR2, 320 HDD
2 Laptop Toshiba Qosmio Windows Nod32 Ms Office 2007
F60 10Q PROCESOR Intel 7
Model Core i3 2,13Ghz, 4
GB DDR2, 320 HDD
11
1.5. ANALIZA LEGISLAIEI
12
1. Legea nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, republicata Monitorul Oficial
nr. 740/10.10.2002
2. Legea nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca. Monitorul Oficial nr. 646/26.07.2006
5. Legea 126/1995 privind regimul materiilor explosive cu modificarile si completarile aduse de Legea
464/2001 .Monitorul Oficial nr.298/28.12.1995
6. Norme Tehnice din 30 mai 2002 privind detinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea,
transportul, depozitarea, manuirea si folosirea materiilor explozive utilizate in orice alte operatiuni
specifice in activitatile detinatorilor, precum si autorizarea artificierilor si a pirotehnistilor.Monitorul
Oficial nr. 479/04.07.2002
7. Ordinul nr. 234 din 17 mai 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind vnzarea si
folosirea in public de catre persoanele fizice a obiectelor artizanale si de distractie fabricate sau
confectionate pe baza de amestecuri pirotehnice
8. Legea nr. 360 din 2 septembrie 2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice
periculoase
9. Hotararea de guvern nr. 92 din 23 ianuarie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase
11. Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale. Monitorul
Oficial nr. 454/27.06.2002
12. Norme metodologice din 22 decembrie 2004 de aplicare a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea
pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare
14. Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor.Monitorul Oficial nr. 712/08.11.2001
15. Hotararea de guvern nr. 115 din 5 februarie 2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate
ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata
modificata prin Hotararea Guvernului nr.809/14.07.2005
16. Hotararea de guvern nr. 119 din 5 februarie 2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea
pe piata a masinilor industriale
17. Hotararea de guvern nr. 457 din 18 aprilie 2003 privind asigurarea securitatii utilizatorilor de
echipamente electrice de joasa tensiune
18. Ordonanta de Urgenta nr. 27/2003 privind procedura aprobarii tacite. Monitorul Oficial nr.
291/25.04.2003
19. Ordonanta de urgenta nr. 99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi
extreme pentru protectia persoanelor incadrate
13 in munca Monitorul Oficial nr. 304/04.07.2000
20. Hotararea de guvern nr. 1025 din 28 august 2003 privind metodologia si criteriile de incadrare a
persoanelor in locuri de munca in conditii speciale
1.6.1. INVENTARUL DOCUMENTELOR
NR. DE
NR. SIMBOL INTRARE(I) OBSERVATII
DENUMIRE DOCUMENT FORMAT EXEMP
CRT DOCUMENT IESIRE(E)
LARE
1 DNCSSM DECIZIE NUMIRE A4 2 I
CONDUCATOR SSM
2 D PI DECIZIE PRIVIND A4 2 I
PERIODIOCITATEA INSTRUIRII
SSM
3 DRIA DECIZIE FORMARE ECHIPA DE A4 2 I
CERCETARE A ACCIDENTULUI
4 PV-DS PROCES VERBAL DELIMITARE A4 2 E
SPATIU
5 PV-I PROCES VERBAL INSTRUIRE A4 2 E
REALIZATA DE ITM
6 PV-P/P PS PROCES VERBAL A4 2 E
PREDARE/PRIMIRE PLAN SSM
7 PV-P/P IP PROCES VERBAL A4 2 E
PREDARE/PRIMIRE
INSTRUCTIUNI PROPRII
8 FCA EIP FACTURA DE ACHIZITIE EIP A4 1 I
14
1.7. FLOWCHARTUL
1.7.1. PREZENTAREA FLOWCHARTULUI
15
1.7.2. DESCRIEREA FLOWCHARTULUI
Pe baza contratului individual de munca intocmit in trei exemplare, unul pentru ITM,unul pentru angajat si unul pentru
departamentul administrativ,se intocmeste fisa postului.Pe baza fisei postului se realizeaza fisa de expunere la risc pe baza
careia se intocmeste un table cu necesarul de echipament de protectie.
Directorul general emite decizia privind peridiocitatea si durata instruiriii SSM pe care o trimite la departamentul
SSM.Pe baza acestei decizii departamentul SSM realizeaza fisa de instruire colectiva si planul thematic de instruire periodica.
Directorul general emite decizia privind formarea echipei de cercetare a accidentelor.Pe baza acestei decizii se
intocmeste nota de constatare a accidentelor in doua exemplare,unul pentru ITM si unul pentru Departamentul SSM.
Subcontractorii trimit o cerere de acces personal in santier departamentului SSM.pe baza acestei cereri se intocmeste
procesul verbal de delimitare spatiu.Pe baza acestui process verbal are loc instruirea subcontractorilor de catre reprezentantii
ITM rezultand un Proces verbal de instruire.
16
1.8. MODELAREA PRELUCRRILOR
1.8.1.DIAGRAMA DE DECOMPOZITIE
17
1.8.2 CONINUTUL DIAGRAMEI FLUXULUI DE DATE
18
1.8.3. DIAGRAMA DE CONTEXT
19
1.8.4. DIAGRAMA FLUXULUI DE DATE
20
1.9. MODELAREA DATELOR
21
1.9.3. DIAGRAMA ENTITATERELAIE
22
1.10. EVALUAREA CRITIC A SISTEMULUI INFORMAIONAL
S.C COPISA CONSTRUCTORA PIRENAICA S.A are un sistem bine dezvoltat n ceea ce privete transferul datelor,
avnd calculatoare n general performante, fiind la nlimea sistemelor informatice existente pe piaa..
Sistemul are o reea de tip stea care leag, prin intermediul unui server calculatoarele de la Departamentul
Administrativ,cu Departamentul Drumuri,cu Departamentul Topografi,cu Departamentul Calitate,cu Departamentul
Structuri,Cu Departamentul SSM ct i cu cel al Conducerii. Acest lucru face mai uoar monitorizarea ntregii
activiti desfurate de aceast societate.
Societatea nu are un program specializat pentru fiecare tip de operaie acest lucru fiind deficitar din mai multe
puncte de vedere.
Dac nu se vor lua masuri din privind problemele enumerate mai sus, societatea va avea mult de pierdut din
punct de vedere al eficienei i chiar al corectitudinii, acestea conducnd ctre grave erori de contabilitate si
prelucrare a informatiilor.
23
CAPITOLUL 2. PROIECTAREA SISTEMULUI INFORMATIC
2.1. OBIECTIVELE PROIECTRII SISTEMULUI
Prin realizarea acestui proiect se dorete s se ating mai multe obiective principale, ct i mai multe subobiective. Prin
intermediul acestora se dorete realizarea unui sistem ct mai eficient, din punct de vedere al transmiterii de informaii, ntr-un
timp ct mai scurt i cu o precizie ct mai mare, i care s asigure o baz eficienta in evidentierea situatiei in ceea ce priveste
securitatea si sanatatea in munca.
Astfel printre aseriunile de baz se enumer:
24
2.2. PROIECTAREA IEIRILOR
25
E1: PROCES VERBAL INSTRUIRE REALIZATA DE ITM
-FUNCTIUNEA: INFORMARE
-NR DE EXEMPLARE:-2
-DISPOZITIVUL DE OBTINERE:
-DESTINATIA: SUBCONTRACTORI;ITM
26
E2: PROCES VERBAL PREDARE/PRIMIRE PLAN SSM
-NR DE EXEMPLARE:-2
-DISPOZITIVUL DE OBTINERE:
27
E3: PROCES VERBAL DELIMITARE SPATIU
-FUNCTIUNEA: INFORMARE
-NR DE EXEMPLARE:-2
-DISPOZITIVUL DE OBTINERE:
28
E4: PROCES VERBAL PREDARE/PRIMIRE INSTRUCTIUNI PROPRII
-FUNCTIUNEA: INFORMARE
-NR DE EXEMPLARE:-2
-DISPOZITIVUL DE OBTINERE:
29
E5: FISA COLECTIVA DE INSTRUCTAJ
-FUNCTIUNEA: INSTRUIRE
-NR DE EXEMPLARE:-1
-DISPOZITIVUL DE OBTINERE:
-DESTINATIA:SUBCONTRACTORI
30
E6: FISA POSTULUI
-FUNCTIUNEA: INFORMARE
-NR DE EXEMPLARE:-2
-DISPOZITIVUL DE OBTINERE:
-DESTINATIA:ANGAJATI,DEP SSM
-NR DE EXEMPLARE:-1
-DISPOZITIVUL DE OBTINERE:
-DESTINATIA:ITM
32
E8: CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA
-FUNCTIUNEA: ANGAJARE
-NR DE EXEMPLARE:-3
-DISPOZITIVUL DE OBTINERE:
-DESTINATIA:ITM,ANGAJAT,DEP ADMINISTRATIV
33
E9:NOTA DE CONTROL
-FUNCTIUNEA: INFORMARE
-NR DE EXEMPLARE:-1
-FRECVENTA DE INTOCMIRE:PERIODIC
-DISPOZITIVUL DE OBTINERE:
-DESTINATIA:SUBCONTRACTORI
34
E10: CONVENTIE SSM
-FUNCTIUNEA: COMERCIALA
-DENUMIRE:CONVENTIE SSM
-NR DE EXEMPLARE:-2
-FRECVENTA DE INTOCMIRE:PERIODIC
-DISPOZITIVUL DE OBTINERE:
-DESTINATIA:SUBCONTRACTORI,DEP SSM
35
2.3. PROIECTAREA BAZEI DE DATE
36
Creare tabel ANGAJATI conform comenzii SQL:
37
Creare tabel ACTIVITATI conform comenzii SQL:
38
Creare tabel RISCURI conform comenzii SQL:
39
Creare table MASURI conform comenzii SQL:
CREATE TABLE MASURI (
NIVEL_SSM SINGLE PRIMARY KEY,
NIVEL_DE_RISC SINGLE,
EIP TEXT(4),
ECP TEXT(4),
DATA_ULTIMEI_INSTRUIRI DateTime,
REZULTAT_TESTE INTEGER,
CONSTRAINT fk_NIVEL_DE_RISC FOREIGN KEY (NIVEL_DE_RISC )REFERENCES RISCURI (NIVEL_DE_RISC));
40
Relatiile care se stabilesc intre tabelele bazei de date sunt urmatoarele:
41
2.4. PROIECTAREA INTRRILOR
42
TEST DE VALIDARE PENTRU I1
NrCrt Denumire camp Tip(lungime) Test de validare
1 Nr 9(3) -Verificarea tipului de date
2 Nume accidentat X(45) -Verificarea introducerii
complete a caracterelor unui
camp
3 Nume angajati desemnati X(75) -Verificarea introducerii
complete a caracterelor unui
camp
43
TEST DE VALIDARE I2:
NrCrt Denumire camp Tip(lungime) Test de validare
1 NR DECIZIE 9(3) -Verificarea introducerii complete a
caracterelor unui camp
-Verificarea tipului de date
2 PUNCT DE LUCRU X(75) -Verificarea introducerii complete a
caracterelor unui camp
TEST VALIDARE I3
ND T Te
e i st
n p de
u ( va
m l lid
i u ar
r n e
e g
c i
a m
m e
p )
1N 9 -
R ( Ve
D 3 rifi
E ) ca
C re
I a
Z int
I ro
E du
ce
rii
co
m
pl
et
ea
ca
ra
ct
er
el
or
un
ui
44
camp
-Verificarea tipului de date
2 PERIDIOCITATE X(20) -Verificarea introducerii complete a
caracterelor unui camp
TEST DE VALIDARE I 4
NrCrt Denumire camp Tip(lungime) Test de validare
1 NR FACTURA 9(10) -Verificarea introducerii complete a
caracterelor unui camp
-Verificarea tipului de date
2 DENUMIRE PRODUSE X(50) -Verificarea introducerii complete a
45
caracterelor unui camp
46
2 DENUMIRE PRODUS X(150) -Verificarea introducerii complete a
datelor
-Verificarea tipului de date
3 GARANTIE IN 9(2) -Verificarea tipului de date
DEPOZITARE
TEST DE VALIDARE I6
47
1 CANTITATE 9(4) -Verificarea introducerii complete a
caracterelor unui camp
-Verificarea tipului de date
2 DENUMIRE PRODUSE X(35) -Verificarea introducerii complete a
caracterelor unui camp
48
TEST VALIDARE I7:
49
TEST DE VALIDARE I8:
50
51
TEST VALIDARE I9
52
TEST DE VALIDARE I10:
53
TEST VALIDARE I 11:
54
2.5. PROIECTAREA CODURILOR
ACT_ID reprezinta codul atribuit de catre societatea S.C. COPISA CONSTRUCTORA PIRENAICA S.A. diverselor categorii
de activitati desfasurate in cadrul ei.
[CS][XXX][C]
[CS]=codul sucursalei
[XXX]=numar de ordine
[C]=cifra de control
S/AA/LL/ZZ/JJ/NNN/C
S=reprezinta sexul si secolul in care s-a nascut persoana care poseda acest CNP.Persoanelor de sex masculin le sunt atribuite
numerele impare,iar persoanelor de sex feminine le sunt atribuite numerele pare.
ZZ=ziua nasterii
JJ=numar format din 2 cifre si reprezinta codul judetului sau sectorului in care s-a nascut persoana respectiva ,ori in care avea
domiciliul in momentul acordarii CNP-ului.
NNN=numar format din 3 cifre din intervalul 001-999.Numerele din acest interval se impart pe judete birourilor de evidenta a
populatiei ,astfel incat un anumit numar din acest interval sa fie alocat unei singure personae intr-o anumita zi.
C=cifra de control aflata in relatie cu cealalalte 12 cifre ale CNP-ului si este calculata astfel: fiecare cifra din CNP este inmultita cu
cifra de pe aceeasi pozitie din numarul 279146358279. Rezultatele sunt insumate iar rezultatul final este impartit cu rest la
11.Daca restul este 10 ,atunci cifra de control este 1,astfel cifra de control este egala cu restul.
55
2.6. PROIECTAREA INTERFEEI CU UTILIZATORUL
56
57
CAPITOLUL 3. IMPLEMENTAREA SISTEMULUI INFORMATIC
58
59
60
3.2. PREZENTAREA IEIRILOR
61
62
63
64
65
CUPRINS
CAPITOLUL 1. ANALIZA I MODELAREA SISTEMULUI INFORMAIONAL EXISTENT...........................................................................................................................................................1
1.7. FLOWCHART-UL.....................................................................................................................................................................................................................................................3
1.8.1.DIAGRAMA DE DECOMPOZITIE.....................................................................................................................................................................................................................3
66