CUPRINS

Introducere Pagina 2
Capitolul 1: Noiuni introductive despre bazele de date Pagina 3

1.1. Scurt istoric al bazelor de date Pagina 3

1.2. Definirea bazelor de date Pagina 4

1.3. Sisteme de baze de date Pagina 5

1.4. Nivelul de organizare a datelor ntr-o baz de date Pagina 6

1.5. Modelarea la nivel logic a datelor ntr-o baz de date Pagina 7

1.6. Conceptul de sistem de gestiune a bazelor de date Pagina 8

1.7 Abordarea conceptual a cadrului organizatoric i legislativ al
Pagina 13
salarizrii
Capitolul 2 Prezentarea Agentului economic Pagina 17

2.1 Descrierea firmei Pagina 17

Descrierea principalelor activitati Pagina 17

Structura organizatorica a agentului economic Pagina 19

2.4 Prezentarea aplicatiei Microsoft Access Pagina 24

Capitolul 3. Studiu de caz Pagina 26

3.1 Prezentarea aplicatiei Pagina 26

3.2 Prezentarea tabelelor Pagina 26

3.3 Prezentarea interfetei Pagina 29

Concluzii finale Pagina 41

1
 Introducere

Forta de munca este fara ndoiala cea mai importanta resursa din cadrul unei
companii. Utilizarea eficienta a fortei de munca si posibilitatile de evaluare a angajatilor,
realizarea optima a proceselor de recrutare, derularea unor programe adecvate pentru
trainingul personalului - sunt numai cteva din elementele care concura la succesul unei
afaceri.
Managementul resurselor umane este cmpul de manevra cel mai important pentru
cresterea profitabilitatii companiei. n acest context, utilizarea unor sisteme informatice
pentru derularea proceselor informationale legate de resursele umane a devenit o cerinta
obligatorie.
Sistemele informatice pentru resursele umane au nregistrat o evolutie importanta n
ultimii ani. In cazul firmelor mici, sau cele aflate in perioada de start-up, cu un numar mic
de salariati , gestionarea salariatilor si calculul salariilor , se prefera a se realiza cu ajutorul
unui singur program , care sa aiba o baza de date comuna, si care sa ofere cat mai multe
utilitati: calculul automat al salariilor, calculul automat al contributiilor catre stat, ore
normale, ore suplimentare, ore de noapte, prime, sporuri, retineri, facilitati de administrare
a personalului, cunoasterea in orice moment a costurilor salariale la nivel de firma, detalii
despre angajare , date despre angajat.
Lucrarea de fata are ca obiectiv realizarea unui astfel de program de gestiune a
salariatilor si calcul salariilor pentru societatea S.C. ECOSTAR REL S.R.L. Necesitatea
utilizarii acestui gen de program a aparut tocmai datorita extinderii si dezvoltarii afacerii,
cu scopul de a optimiza activitatea persoanelor care se ocupa cu calculul salariilor si
evidenta personalului, de a creste randamentul departamentului resurse umane.

2
 Capitolul 1: Noiuni introductive despre bazele de date
1.1. Scurt istoric al bazelor de date

Primele baze de date au fost dezvoltate pe sisteme mainframe i au fost manipulate

de oameni special pregtii pentru a gestiona aceste sisteme. Aceste baze de date au fost
simple S.G.B.D.-uri. Primul S.G.B.D.R. a fost lansat de corporaia Oracle i folosea
sistemul de interogare S.Q.L. Dei versiunea original a fost dezvoltat pentru alt tip de
sisteme, Oracle a fost unul dintre primii furnizori care a lansat o versiune pentru sistemele
PC pe sistem de operare MS-DOS.
La jumtatea anilor 80, firma Sybase a lansat propriul su S.G.B.D.R. numit S.Q.L.-
Server. Acesta coninea biblioteci client pentru accesul la baza de date. Asigurnd suportul
pentru proceduri rezidente (mai trziu denumite proceduri stocate) i o interoperatibilitate
sporit cu diverse tipuri de reele S.Q.L.-Server a devenit un produs de succes cu precdere
in mediile client/server.Odat cu apariia sistemelor PC au aprut i primele aplicaii de
baze de date ce foloseau un singur fiier pentru a stoca toat informaia din baza de date.
Aceste aplicaii erau de tip xBase, un limbaj care s-a rspndit foarte repede, fiind folosit
n special pentru manipularea datelor. Sistemele care au folosit xBase au fost: dBase,
FoxBase i FoxPro. Aceste programe rulau sub MS-DOS i, firesc, mprteau limitrile
acestuia. La nceputul anilor 90, mai exact n 1992 firma Microsoft lanseaz aplicaia
Access, aplicaie care se bazeaz n mare parte pe logica FoxPro, licen achiziionat de
Microsoft n 1989. n scurt timp Access devine cea mai folosit aplicaie de baze de date de
tip flat file de pe sistemele PC. n prezent Access a ajuns la a VI-a versiune denumit
Access 2002 integrat n pachetul de aplicaii Microsoft Office XP. ncepnd cu aceast
versiune s-a schimbat sistemul de stocare, aplicaia fiind pregtit s fie scalat ctre o
baz de date S.Q.L.-Server. Totodat ncepnd cu versiunea a III-a i s-a adugat un limbaj
de programare dedicat numit Visual Basic for Applications (denumit n continuare VBA),
bazat pe limbajul de programare Visual Basic. Prin intermediul VBA se pot manipula
datele mai uor, se pot folosi automatisme pentru diverse interogri, afiri, etc. ncepnd
cu versiunea a V-a (Access 2000) limbajul integrat, VBA este compatibil cu VB, dar i cu
limbajul folosit de Microsoft S.Q.L.-Server. La nceputul anului 2003 compania Microsoft
a anunat lansarea Visual Studio for Applications, prima tehnologie care livreaz
capabiliti de personalizare a aplicaiilor integrate n pagini Web.

n ultimul deceniu, mediul economic a suferit o serie de schimbri, cele mai

3
semnificative referindu-se la:
comportamentul consumatorului, care a devenit mult mai exigent, mai bine informat,
acordnd o mai mare atenie timpului dedicat cumprturilor;
saturarea pieei. n rile dezvoltate, aproape orice persoan adult posed cont
bancar, cri de credit, astfel nct extinderea pieei serviciilor bancare este foarte dificil.
Aceeai situaie se nregistreaz i la automobile, polie de asigurare, alimente de baz;
noile segmente de pia, respectiv diferitele grupuri etnice;
noile metode de marketing i canale de distribuie, precum marketingul direct,
comerul electronic, etc.;
ciclul de via scurt al celor mai multe dintre produse;
creterea competiiei i a riscului n afaceri.
Consecinta a acestor transformari petrecute de-a lungul ultimelor decenii, asupra
civilizatiei umane, in general si a mediului economic, in particular, se impune tot mai
pregnant necesitatea stocarii informatiei economice intr-o maniera care sa permita accesul
rapid, precum si posibilitatea de a extrage si a evidentia in mod inteligent doar informatia
solicitata.
O organizare sistematic a informaiilor este oferit de bazele de date, care asigur
condiiile necesare pentru consemnarea datelor, pstrarea lor i un acces optim la acestea,
i tind s devin totodat principalul rezervor de informaii al oricrei organizaii.

1.2. Definirea bazelor de date

O baz de date 1reprezint un ansamblu de date integrat, anume structurat i dotat cu

o descriere a acestei structuri. Descrierea structurii poart numele de dicionar de date sau
metadate i creaz o interdependen ntre datele propriu-zise i programe.
Baza de date poate fi privit ca o colecie de fiiere interconectate2 care conin
nucleul de date necesare unui sistem informatic. Astfel, poate fi considerat drept un
model al unor aspecte ale realitii unei uniti economice, modelat prin intermediul
datelor. Diferitele obiecte din cadrul realitii ce prezint interes sunt denumite clase sau
entiti. Pentru aceste obiecte sunt achiziionate i memorate date referitoare la diferite
caracteristici (atribute). Baza de date se constituie ca un ansamblu intercorelat de
1
Trandafir Romica, Nistorescu Mihai, Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si limbaje de programare 2.
Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007
2
http://www.marketwatch.ro/articol/5767/Introducere_in_bazele_de_date/
4
colecii de date, prin care se realizeaz reprezentarea unei realiti.
Datele constituie orice mesaj primit de un receptor, sub o anumt form.
Informaiile reprezint cantitatea de noutate adus de un mesaj din exterior(realitate).
Un fiier este un ansamblu de nregistrri fizice3, omogene din punct de vedere al
coninutului i al prelucrrii.
O nregistrare fizic este o unitate de transfer ntre memoria intern i cea
extern a calculatorului.
O nregistrare logic este unitatea de prelucrare din punct de vedere al programului
utilizator. O nregistrare se compune din cmpuri (atribute) care descriu anumite aspecte
ale realitii.
Cmpurile sunt nregistrri logice.
O baza de date trebuie s asigure4:
abstractizarea datelor (baza de date fiind un model al realitii);
integrarea datelor (baza de date este un ansamblu de colecii de date
intercorelate, cu redundan controlat);
integritatea datelor (se refer la corectitudinea datelor ncrcate i manipulate
astfel nct s se respecte restriciile de integritate);
securitatea datelor (limitarea accesului la baza de date);
partajarea datelor (datele pot fi accesate de mai muli utilizatori, eventual n
acelai timp);
independena datelor (organizarea datelor s fie transparent pentru
utilizatori, modificrile n baza de date s nu afecteze programele de aplicaii).

1.3. Sisteme de baze de date

Sistemele de baze de date sau bncile de date reprezint un sistem de organizare i

prelucrare, respectiv teleprelucrare (prelucrare la distan) a informaiei, constituit din
urmtoarele 3 elemente:
colecia de date aflate n interdependen

descrierea datelor i a relaiilor dintre ele

un sistem de programe care asigur exploatarea bazei de date (actualizare, interogare)
3
http://www.scritube.com/stiinta/informatica/Conceptul-de-baza-de-date10310211217.php
4
Trandafir Romica, Nistorescu Mihai, Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si limbaje de programare 2.
Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007
5
 Arhitectura sistemului de baza de date este format din urmtoarele componente
(Figura 1.1):
baza/bazele de date reprezint componenta de tip date a sistemului (coleciile de
date propriu-zise, indecii);
sistemul de gestiune a bazei/bazelor de date ansamblul de programe prin care se
asigur gestionarea i prelucrarea complex a datelor i care reprezint componenta
software a sistemului de baze de date (Sistem de Gestiune a Bazelor de Date SGBD);
alte componente proceduri manuale sau automate, inclusiv reglementri
administrative, destinate bunei funcionri a sistemului, dicionarul bazei de date
(metabaza de date) care conine informaii despre date, structura acestora, elemente de
descriere a semanticii, statistici, documentaii, mijloacele hardware utilizate, personalul
implicat.
Figura 1.15
Arhitectura sistemului de baza de date

1.4. Nivelul de organizare a datelor ntr-o baz de date

Datele dintr-o baz de date pot fi structurate pe 3 niveluri, n funcie de categoria

de personal implicat:
nivelul conceptual (global) exprim viziunea administratorului bazei de date

asupra datelor. Acestui nivel i corespunde structura conceptual (schema) a bazei de

date, prin care se realizeaz o descriere a tuturor datelor, ntr-un mod independent de
aplicaii, ce face posibil administrarea datelor.
nivelul logic exprim viziunea programatorului de aplicaie asupra datelor. La
acest nivel se realizeaz o descriere a datelor corespunztoare unui anumit program de
aplicaie.

5
Figura 1.1: Trandafir Romica, Nistorescu Mihai, Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si limbaje de
programare 2. Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007
6
 nivelul fizic care exprim viziunea inginerului de sistem asupra datelor.
Corespunde schemei interne a bazei de date prin care se realizeaz o descriere a datelor pe
suport fizic de memorie.

1.5. Modelarea la nivel logic a datelor ntr-o baz de date

Modelul de date6 reprezint ansamblul de concepte i instrumente necesare pentru a

construi o schem a bazei de date. Modelarea datelor poate viza totalitatea datelor din
cadrul bazei de date (schema/arhitectura datelor) sau o parte a acestora (subscheme
ale bazei de date). Schema i subschema bazei de date sunt modelele logice ale bazei de
date, care au asociate principii generale pentru gestionarea/definirea (structurarea) datelor,
manipularea i asigurarea integritii datelor, fr a reflecta modul de reprezentare i
stocare a acestor date pe suportul de memorie (atributele modelului fizic).
Se cunosc mai multe tipuri de baze de date dup modul de organizare, modul de
dispunere pe suport magnetic a informaiei i a elementelor componente:
modele primitive datele sunt organizate la nivel logic n fiiere, structura de baz
este nregistrarea, mai multe nregistrri fiind grupate n structuri de tip fiier;
baze de date ierarhice legturile dintre date sunt ordonate unic, accesul se face
numai prin vrful ierarhiei, un subordonat nu poate avea dect un singur superior direct i
nu se poate ajunge la el dect pe o singur cale;
baze de date n reea datele sunt reprezentate ca ntr-o mulime de ierarhii, n care
un membru al ei poate avea orici superiori, iar la un subordonat se poate ajunge pe mai
multe cai;
baze de date relaionale structura de baz a datelor este aceea de relaie tabel,
limbajul SQL (Structured Query Language) este specializat n comenzi de manipulare la
nivel de tabel. Termenul relaional a fost introdus de un cercettor al firmei IBM dr. E. F.
Codd n 1969 cel care a enunat cele 13 reguli de baz necesare pentru definerea unei baze
de date relaionale. Baza de date relaional reprezint o mulime structurat de date,
accesibile prin calculator, care pot satisface n timp minim i ntr-o manier selectiv mai
muli utilizatori. Aceast mulime de date modeleaz un sistem sau un proces din lumea
real i servete ca suport unei aplicaii informatice;
baze de date distribuite sunt rezultatul integrrii tehnologiei bazelor de date cu
6
Connolly, Thomas; Begg, Carolyn. Baze de date: proiectare, implementare, gestionare. Bucuresti : Teora,
2001
7
cea a reelelor de calculatoare. Sunt baze de date logic integrate, dar fizic distribuite pe mai
multe sisteme de calcul. Integrarea bazei de date distribuite se face cu ajutorul celor 3
tipuri de de scheme care sunt implementate:
1. schema global definete i descrie toate informaiile din baza de date
distribuit n reea;
2. schema de fragmentare descrie legturile dintre o colecie global i
fragmentele sale. Ea este de tipul unu la mai muli i are forma unei ierarhii;
3. schema de alocare descrie modul de distribuire a segmentelor pe
calculatoarele (nodurile) din reea. Fiecare segment va avea o alocare fizic pe unul sau
mai multe calculatoare. Schema de alocare introduce o redundan minim i
controlat: un anumit segment se poate regsi fizic pe mai multe calculatoare.
Utilizatorul unei asemenea baza de date o vede ca pe o baz de date unic,
compact (nivel logic), cu toate c n realitate ea este distribuit pe mai multe
calculatoare legate n reea (nivel fizic). Aceast organizare a dus la o cretere
substanial a vitezei de acces la o baz de date ntr-o reea de calculatoare. Anumite date
stocate pe un server local sunt mult mai rapid accesate dect dac ele s- ar afla pe un
server la distan, unde baza de date ar fi fost stocat n ntregime (nedistribuit);
modele semantice orientate spre obiecte. Aceste modele sunt orientate pe
reprezentarea semnificaiei datelor. Structura de baz folosit pentru reprezentarea datelor
este cea de clas de obiecte definit prin abstractizare din entitatea fizic pe care o
regsim n lumea real. Aici exist entiti simple i clase de entiti care se reprezint prin
obiecte simple sau clase de obiecte, ordonate n ierarhii de clase i subclase. Acest tip
de baz de date a aprut din necesitatea gestionrii obiectelor complexe: texte, grafice,
hri, imagini, sunete (aplicaii multimedia) i a gestionrii obiectelor dinamice:
programe, simulri.

1.6. Conceptul de sistem de gestiune a bazelor de date

Sistemele de gestiune a bazalor de date (SGBD)7 sunt sisteme informatice

specializate n stocarea i prelucrarea unui volum mare de date, numrul prelucrrilor fiind
relativ mic.
Termenul de baz de date se va referi la datele de prelucrat, la modul de organizare a

7
Chris Fehily . SQL: Visual quickstart guide . Bucuresti: All, 2004
8
acestora pe suportul fizic de memorare, iar termenul de gestiune va semnifica totalitatea
operaiilor ce se aplic asupra datelor din baza de date.
Un SGBD trebuie s asigure urmtoarele funcii:
definirea crearea bazei de date;
introducerea (adugarea) datelor n baza de date;
modificarea unor date deja existente n baza de date;
tergerea datelor din baza de date;
consultarea bazei de date interogare/extragerea datelor.
n plus un SGBD mai asigur i alte servicii:
suport pentru limbaj de programare;
interfa ct mai atractiv pentru comunicare cu utilizatorul;
tehnici avansate de memorare, organizare, accesare a datelor din baza de date;
utilitare ncorporate: sistem de gestiune a fiierelor, liste, tabele etc.;
help pentru ajutarea utilizatorului n lucrul cu baza de date.
Apariia i rspndirea reelelor de calculatoare a dus la dezvoltarea SGBD-urilor
n direcia multiuser: mai muli utilizatori folosesc simultan aceeai baz de date.
Principalul avantaj al reelelor a fost eficiena sporit de utilizare a resurselor
sistemelor de calcul: la o baz de date aflat pe un server central au acces simultan mai
muli utilizatori, situai la distan de server, de unde rezult o bun utilizare a
resurselor server-ului i economie de memorie datorat memorrii unice a bazei de date.
Un SGBD este dotat cu un limbaj neprocedural de interogare a bazei de date SQL
care permite accesul rapid i comod la datele stocate n baza de date.
Un SGBD este un ansamblu complex de programe care asigur interfaa ntre o
baz de date i utilizatorii acesteia. SGBD este componenta software a unui sistem
de baze de date care interacioneaz cu toate celelalte componente ale acestuia
asigurnd legtura i interdependena ntre ele.

1.6.1. Activitile asigurate de SGBD

Un SGBD trebuie s asigure urmtoarele activiti:

definirea i descrierea structurii bazei de date se realizeaz printr-un limbaj propriu,
limbaj de definire a datelor (LDD), conform unui anumit model de date;
ncrcarea datelor n baza de date se realizeaz prin comenzi n limbaj propriu,
9
limbaj de manipulare a datelor (LMD);
accesul la date se realizeaz prin comenzi specifice din limbajul de manipulare a
datelor. Accesul la date se refer la operaiile de interogare i actualizare.
Interogarea este complex i presupune vizualizarea, consultarea, editarea de situaii de
ieire (rapoarte, liste, regsiri punctuale).
Actualizarea presupune 3 operaiuni: adugare, modificare efectuate prin
respectarea restriciilor de integritate ale BD i tergere;
ntreinerea bazei de date se realizeaz prin utilitare proprii ale SGBD;
reorganizarea bazei de date se face prin faciliti privind actualizarea structurii de
date i modificarea strategiei de acces. Se execut de ctre administratorul bazei de date;
securitatea datelor se refer la asigurarea confidenialitii datelor prin
autorizarea si controlul accesului la date, criptarea datelor.

1.6.2. Obiectivele unui SGBD

Un SGBD8 are rolul de a furniza suportul software complet pentru dezvoltarea

de aplicaii informatice cu baze de date.
El trebuie s asigure:
minimizarea costului de prelucrare a datelor,
reducerea timpului de rspuns,
flexibilitatea aplicaiilor i protecia datelor.
Pentru satisfacerea performanelor enumerate, SGBD trebuie s asigure un minim de
obiective.
1. Asigurarea independenei datelor trebuie privit din dou puncte de vedere:
independena logic se refer la posibilitatea adgrii de noi tipuri de nregistrri
de date sau extinderea structurii conceptuale, fr a determina rescrierea
programelor de aplicaie;
independena fizic modificarea tehnicilor fizice de memorare fr a determina
rescrierea programelor de aplicaie.
2. Asigurarea redundanei minime i controlate a datelor stocarea informaiilor n
bazele de date se face astfel nct datele s nu fie multiplicate. Totui, pentru a
mbunti performanele legate de timpul de rspuns, se accept o anumit redundan
8
Andy Oppel. SQL fara mistere - ghid pentru autodidacti. Rosetti Educational, 2006
10
a datelor, controlat, pentru a asigura coerena bazei de date i eficiena utilizrii
resurselor hardware.
3. Asigurarea facilitilor de utilizare a datelor presupune ca SGBD-ul s aib
anumite componente specializate pentru:
folosirea datelor de ctre mai muli utilizatori n diferite aplicaii datele de la
o aplicaie trebuie s poat fi utilizate i n alte aplicaii.
accesul ct mai simplu al utilizatorilor la date fr ca ei s fie nevoii s
cunoasc structura ntregii baze de date; aceast sarcin cade n seama administratorului
bazei de date.
existena unor limbaje performante de regsire a datelor care permit
exprimarea interactiv a unor cereri de regsire a datelor.
sistemul de gestiune trebuie s ofere posibilitatea unui acces multicriterial la
informaiile din baza de date spre deosebire de sistemul clasic de prelucrare pe fiiere
unde exist un singur criteriu de adresare, cel care a stat la baza organizrii fiierului.
4. Asigurarea securitii datelor mpotriva accesului neautorizat.
5. Asigurarea coerenei i integritii datelor mpotriva unor tergeri
intenionate sau neintenionate se realizeaz prin intermediul unor proceduri de
validare, a unor protocoale de control concurent i a unor proceduri de refacere a bazei de
date.
6. Asigurarea partajabilitii datelor se refer pe de o parte la asigurarea
accesului mai multor utilizatori la aceleai date i de asemenea la posibilitatea
dezvoltrii unor aplicaii fr a se modifica structura bazei de date.
7. Asigurarea legturilor ntre date corespund asocierilor care se pot realiza ntre
obiectele unei aplicaii informatice. Orice SGBD trebuie s permit definirea i
descrierea structurii de date, precum i a legturilor dintre acestea, conform unui model
de date (de exemplu modelul relaional).
8. Administrarea i controlul datelor sunt asigurate de SGBD, n sensul c
datele pot fi folosite de mai muli utilizatori n acelai timp, iar utilizatorii pot avea cerine
diferite i care pot fi incompatibile. SGBD trebuie s rezolve probleme legate de
concuren la date, problem care apare mai ales n lucrul n mediu de reea de
calculatoare.

1.6.3. Funciile unui SGBD

11
 Evideniem urmtoarele funcii ale unui SGBD9:
funcia de descriere a datelor se face cu ajutorul LDD, realizndu-se
descrierea atributelor din cadrul structurii BD, legturile dintre entitile BD, se definesc
eventualele criterii de validare a datelor, metode de acces la date, integritatea datelor.
Concretizarea acestei funcii este schema BD.
funcia de manipulare este cea mai complex i realizeaz actualizarea i regsirea
datelor.
funcia de utilizare asigur mulimea interfeelor necesare pentru comunicare a
tuturor utilizatorilor cu BD. Categorii de utilizatori:
neinformaticieni beneficiarii informaiei trebuie doar s le foloseasc prin
intermediul unei interfee suficient de prietenoase.
informaticieni creaz structura BD i realizeaz procedurile complexe de
exploatare a BD;
administratorul bazei de date utilizator special, cu rol hotrtor n
funcionarea optim a ntregului sistem.
funcia de administrare administratorul este cel care realizeaz schema
conceptual a bazei de date, iar n perioada de exploatare a BD autorizeaz accesul la date,
reface baza n caz de incident.
Figura 1.210
Functiile unui SGBD

9
Trandafir Romica, Nistorescu Mihai, Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si limbaje de programare 2.
Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007
10
Figura 1.2: Trandafir Romica, Nistorescu Mihai, Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si limbaje de
programare 2. Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007
12
 1.7 Abordarea conceptual a cadrului organizatoric i legislativ al salarizrii

1.7.1 Sistemul de salarizare

Sistemul de salarizare reprezint un ansamblu de reguli i norme prin care se asigur

legtura, ntre munca prestat i salariul primit.
Salariul este preul muncii prestate, exprimate n bani, reintrodus n legislaia muncii
prin Decretul -Lege 35/1990, fiind sinonim termenului de retribuie, utilizat n legislaia
premergtoare, legea 57/1974.
Dup Legea salarizrii nr. 14/1991, n articolul 1 pentru munca prestat n condiii
prevzute n contractul de munc, fiecare persoan are dreptul la un salariu n bani,
convenit la ncheierea contractului.
Salariul de baz se stabilete pentru fiecare persoan n raport cu calificarea,
importana, complexitatea lucrrilor ce revin postului n care este ncadrat, cu pregtirea i
competena profesional.
Salariile se stabilesc prin negocieri colective sau individuale ntre conducerea unitii
i liderii de sindicat sau, dup caz, cu fiecare persoan n parte. Hotrrile cu privire la
sistemul de salarizare produce efecte pentru toi membrii societii indiferent de data
angajrii. Plata salariului se face periodic, fie la intervale de cel mult o lun. Drepturile
salariale cuvenite salariailor se pltesc naintea oricror alte obligaii bneti ale unitii.
Salariile de baz pentru ntreg personalul societii nu pot fi negociate i stabilite sub
salariul de baz minim pe economie.

1.7.2 Elementele componente ale sistemului de salarizare, principii in

salarizare si clasificare

Elementele componente ale salariului1112:

a) Salariul de baz
b) Adaosuri la salariul de baz
c) Sporuri la salariul de baz
d) Alte drepturi bneti
Salariul de baz se stabilete prin negocieri colective, sau individuale, ori este impus.
11
Done, Ioan. Salariul si motivatia muncii. Bucuresti: Expert , 2000
12
Hutupasu, Ana. Salarizarea personalului. Bucuresti: Tribuna Economica, 2006
13
Salariul de baz reprezint partea principal a salariului, cuvenit persoanei ncadrate,
pentru munca depus la un loc de munc. Este partea fix a salariului total stabilit dup
diferitele forme de salarizare utilizate de societate.
Adaosurile reprezint partea variabil n cadrul drepturilor salariale i se acord n
raport cu performanele individuale ale angajatului. Ele se iau n calcul la stabilirea
drepturilor care se determin n raport cu salariul n msura n care sunt prevzute de lege.
Conform Contractului colectiv de munca unic Art.42, se concretizeaz n :
Adaosul de acord (direct, progresiv, indirect);
Premiile acordate din fondul de premiere,
Alte adaosuri cuvenite la nivelul unitii.
Sporurile la salariul de baz se acord unor categorii de angajai, pentru vechime in
munca, pentru munca prestat n condiii deosebite. O parte din ele sunt incluse n salariul
de baz, pentru calculul unor drepturi salariale. n cadrul sistemului de sporuri se pot
include urmtoarele categorii de sporuri:
Spor de vechime
Spor pentru ore suplimentare
Spor pentru exercitarea unei funcii suplimentare
Spor pentru exercitarea unei funcii de conducere
Spor pentru lucrul n zilele de srbtori legale
Spor pentru lucrul n zilele de smbt i duminic
n categoria altor drepturi bneti pot fi menionate:
Indexrile de salarii
Ajutoare materiale pentru casatorie, in caz de deces membru de familie sau pentru
natere copil
Indemnizaiile acordate pentru concediile de odihn, etc.
Adaosuri la salariu cu ocazia srbtorilor de Pati, Crciun, Sfntul Ilie
Indemnizaii
Salariaii care se pensioneaz pentru limita de vrst, cei concediai pentru motive
care nu in de persoana salariatului conform art.66 din Codul Muncii, cei concediai pe
motive medicale conform art.61 litera c din Codul Muncii primesc o indemnizaie egal cu
unul sau mai multe salarii de baz avute in ultima lun de lucru. Indemnizaia se acord
dup predarea notei de lichidare.
Principiile sistemului de salarizare13 sunt urmtoarele:
13
http://www.ancaflorea.ro/ro/?id=10028&lang=ro
14
 principul descentralizarii si al liberalizarii salariului;
principiul nediscriminarii;
principiul salarizarii n raport cu pregatirea, calificarea si
competenta profesionala;
principiul salarizarii dupa importanta muncii,
complexitatea lucrarilor efectuate si nivelul de raspundere;
principiul salarizarii dupa rezultatele muncii;
principiul salarizarii n raport cu conditiile de munca;
principiul confidentialitatii.
Principiul existenei sau a fixrii salariului minim;

Caracterul confidenial al salariilor:

La angajarea personalului i ncheierea contractelor de munc trebuie avut n vedere
toate aceste elemente, pentru a ndeplini cerinele fiecrei pri, ce au interese diferite cu
privire la mrimea salariului i pentru a ndeplini cerinele impuse de legislaia n vigoare.
Forme de salarizare
Cointeresarea angajailor n rezultatele obinute de firm i progresul economic al
acesteia, se realizeaz prin aplicare de forme de salarizare diferite n funcie de specificul
muncii.
Clasificarea, diversitatea i unitatea formelor de salarizare:14
1. Salarizare n regie.
2. Salarizare n acord sau n bucat.
3. Salarizare dup timpul alocat:
sistemul ora -standard, sau cu norm de munca/or
sistemul minut-standard, sau cu norma de munc/minut
4. Salarizarea de tip premial;
5. Alte forme de salarizare, ca:
sistemul n remiz, sau cote procentuale
sistemul bazat pe indicatori.
Salarizarea n regie sau dupa timp se bazeaz pe evaluarea muncii prestate i a
cheltuielilor de personal n funcie de timpul de lucru pltit, indiferent de randamentul

14
http://www.legislatiamuncii.ro/articole/salarizare-18/
15
muncii salariatului.
Salarizarea n regie este caracteristica personalului de administraie, dar se aplic i
n cazul muncitorilor, n situaii cum ar fi:
procese de aparatur, de supraveghere a instalaiilor de lucru;
dac considerentele de calitate cer acest lucru (C.T.C.)
n situaii n care normarea nu se poate face cu precizie, sau necesit un volum
apreciabil de munc (ntreinere i reparaii, paza i transport intern)
activiti cu caracter nerepetitiv din munca de administraie a firmei.
Salarizarea n acord sau cu bucata se bazeaz pe evaluarea muncii prestate i a
cheltuielilor de personal n funcie de volumul realizrilor, fr a ine seama de durata
timpilor de lucru pentru obinerea acestora. Aceast form de salarizare stimuleaz
salariatul s-i amelioreze randamentul muncii sale.
Salarizarea n acord poate imbraca una din formele: in acord direct, in acord
progresiv, in acord indirect, care la randul lor se pot aplica individual sau progresiv.
Acordul direct presupune stabilirea salariului sub forma produsului dintre normele de
timp pentru lucrarile, operatiile, activitatile, produsele executate si tariful pe unitate.
Acordul poate fi individual sau progresiv. Acordul direct este modul de determinare al
salariului in functie de posibilitatea, abilitatea si efortul angajatului. Acesta este aplicabil n
orice activitate, unde munca se poate face individual.
Acordul progresiv presupune stimularea salariatilor pentru realizarea unui numar de
produse cat mai mare, acestia fiind platiti mai bine pentru realizari mai bune. Se stabileste
salariul progresiv in functie de realizari.
Acordul indirect presupune repartizarea "bugetului" de salarii conducatorului echipei
care lucreaza pentru realizarea unui produs si care este raspunzator de distribuirea salariilor
potrivit sarcinilor fiecarui salariat. Se foloseste cu precadere in constructii, pe santierele
navale, proiectare.
Acordul colectiv este aplicabil cnd se lucreaz n grup, echip, brigad .Grupa de
munc realizeaz n comun o sarcin unitar de munc, rspunznd n comun de rezultatele
obinute.
Salarizarea pe baz de cote procentuale sau remiz este asemntoare acordului
direct, dar se aplic ndeosebi n comer, turism etc. In acest caz, plata se va face in functie
de vanzari de produse sau de servicii, cu asigurarea salariului minim brut pe tara.

Capitolul 2 Prezentarea Agentului economic

16
 2.1 Descrierea firmei

S.C. ECOSTAR REL S.R.L. este o companie privata, cu capital integral romanesc, ce
a fost infiintata in anul 1994, avand ca obiect de activitate importul si comercializarea unei
game complete de echipamente profesionale de bucatarie, accesorii si mobilier pentru
restaurante, hoteluri, baruri, terase, cafenele, catering, iar incepand cu acest an, activitatea
a fost extinsa prin infiintarea diviziei de produse gastronomice pentru restaurante si
catering.
Compania isi desfasoara activitatea in cadrul a doua puncte de desfacere organizate
ca showroom-uri HoReCa Expert (in Constanta si in Bucuresti), in cadrul carora sunt
expuse si comercializate produse ale unor marci de renume european si international :
Bucatarie: Olis; Artserf; Tecnosteel; Polaris; Robot Coupe; Elettrobar; etc
Pizza: Zanolli; Lilly Codroipo; Infrico
Baruri: Clabogroup
Gelaterie: Corema; Rico-Screams
Vitrine: Enofrigo; Infrico; Scaiola
Decoratiuni interioare/mobilier: Lemani; Orient Sino; La Rette; etc
Acesorii HoReCa: Fasa; Montini; Pintinox; Royal Leerdam; Forcar; etc.
Pe langa aceastea, compania comercializeaza si sub brand propriu Horeca Expert o
gama variata de produse din categoriile mai sus mentionate.
Pentru deservirea clientilor din regiunea Moldova, compania a angajat agenti de
vanzare zonali ce se ocupa de promovarea sa in orasele principale (Iasi, Galati, Braila), de
atragerea de noi clienti, precum si de consilierea acestora, propunerea celor mai potrivite
solutii pentru nevoile acestora, precum si preluarea comenzilor si urmarirea livrarilor.

2.2 Descrierea principalelor activitati

2.2.1 Activitatea de import

Activitatea de import se desfasoara in cadrul departamentului Importuri, avand in

componenta sa 4 agenti coordonati de un director. Principalele sarcini ce le revin agentilor
sunt urmatoarele:
Incheierea contractelor de colaborare cu furnizorii externi
Intocmirea contractelor cu societatile de transport

17
 Preluarea comenzilor si transmiterea acestora catre furnizorii din strainatate.
Urmarirea comenzilor si asigurarea livrarii acestora in intervalul stabilit
Traducerea contractelor,precum si a documentatiilor tehnice, atunci cand este cazul

2.2.2 Activitatea de ofertare si proiectare

Activitatea de ofertare si proiectare se desfasoara in cadrul compartimentului de

Ofertare-Proiectare, compus din 3 operatori subordonati direct directorului
departamentului Comercial. Principalele activitati la nivelul acestui comaprtiment sunt:
Realizarea planurilor de amplasament pentru echipamentele de bucatarie din cadrul
unitatilor de alimentatie publica, conform reglementarilor in vigoare
Preluarea cererilor de oferta de la agentii de vanzari din showroom, de pe teren,
precum si a cererilor postate pe website-ul companiei
Realizarea de oferte generale cat si personalizate de produse
Intretinerea si alimentarea bazei de date cu noi produse
Realizarea de descrieri pentru produsele comercializate
Transmiterea ofertelor catre agentii de vanzari si clientii interesati

2.2.3 Activitatea de consiliere si vanzare

Activitatea de consiliere si vanzare se realizeaza de catre agentii compartimentului

Vanzari, acestia fiind grupati in vanzatori de showroom si agenti de teren, subordonati
direct Directorului departamentului Comercial.
Principalele atributii ale agentilor de vanzari sunt:
Consilierea clientilor si recomandarea solutiilor potrivite pentru nevoile lor
Intocmirea cererilor de oferta pentru potentialii clienti si transmiterea acestora
compartimentului de ofertare-proiectare
Preluarea comenzilor pentru produsele pentru produsele ce nu se afla in stoc
Asigurarea punerii in functiune, precum si a functionarii corespunzatoare a utilajelor
achizitionate (pentru agentii de teren)
Intretinerea relatiilor cu clientii firmei, transmiterea de cataloage, precum si oferirea
informatiilor cu privire la aparitia unor produse noi, desfasurarea de promotii, etc
Vanzarea de produse aflate in stocul companiei, precum si pe baza de comanda

18
 2.2.4 Activitatea de marketing

Activitatea de marketing se desfasoara in cadrul departamentului Marketing din

componenta caruia fac parte un economist si un grafician, subordonati direct directorului
general. Activitatile departamentului Marketing constau in:
Realizarea si tiparirea unui catalog anual
Realizarea de materiale promotionale
Efectuarea de studii si analize asupra structurii si volumului cererii in cadrul pietei
Intocmirea de rapoarte si recomandari adresate conducerii firmei

2.2.5 Activitatea de service si mentenanta

Activitatea de service si mentenanta se desfasoara in cadrul departamentului de

Service, ce are in componenta 5 tehnicieni coordonati de catre un director tehnic.
Atributiile departamentului sunt:
Intretinerea echipamentelor comercializate, precum si remedierea defectelor, atat la
sediul clientului cat si in unitatea proprie
Montajul si punerea in functiune a utilajelor si echipamentelor la sediul clientului

2.3 Structura organizatorica a agentului economic

2.3.1 Organigrama S.C. Eco Star Rel S.R.L.

Figura 2.1
Organigrama societatii

Directorul general :
- Are in subordine directa pe :
Assistant Manager

19
 Sef departament Financiar
Sef departament Importuri
Sef departament Vanzari
Sef departament IT
Sef departament Logistica
Sef departament Service
Serviciul de protectie a muncii si de respectare a normelor PSI
Directorul economic :
- are in subordine biroul de contabilitate.
- Urmareste intocmirea documentelor conform legii si inscrierea in cheltuielile
admisibile. De asemenea urmareste corectitudinea in ceea ce priveste intocmirea actelor de
plata a salariilor personalului precum si gestionarea corecta a materialelor si materiilor
prime.
- Urmareste intocmirea corecta a facturilor si incasarea lor
- Plata obligatiillor catre bugetul de stat
- Derularea creditelor bancare etc.
Directorul de importuri :
- Are in subordine agentii de importuri care :
Efectueaza comenzi externe
Urmaresc comenzile
Finalizarea comenzilor
Mentinerea relatiilor cu partenerii externi
Situatii comenzi
Traduceri
- Responsabilitati
Coordonare departament
Urmarire comenzi externe
Organizare transporturi externe
Lista discounturi
Preturi
Receptie importuri

Director vanzari :
- Are in subordine Directorii zonali care :
Supervizeaza vanzarea pe zona Moldova / Bucuresti / Constanta
Urmaresc vanzarea, livrarea, service-ul si follow-up-ul
Mentin si dezvolta portofoliul de clienti
- Responsabilitati
Coordoneaza departamentul de vazari la nivel national
Urmareste si verifica vanzarile
Urmareste atingerea targetului lunar
Mentine relatiile cu clientii
Mareste portofoliul de clienti
Directorul IT :
- Are in subordine operatorii ofertare/proiectare, agentii marketing si administratorul
de baze de date
20
 - Responsabilitati :
Coordonare departament
Efectuare proiecte
Efectuare oferte si anexe contract, liste
Actualizarea preturilor si a descrierilor produselor
Vizite clienti
Director logistica :
- Are in subordine gestionarii de showroom si depozit care
Aranjeaza showroomul / depozitul
Pregatesc marfa
Fac receptia marfii
Stocuri marfa / necesar
Fise de magazie
- Responsabilitati :
Coordonare departament
Organizare transporturi interne catre clienti
Stocuri / necesar
Livrari marfa

Director service :
- Are in subordine dispecerul si echipele de service
- Responsabilitati :
Coordonare departament
Verificare echipelor de service pe teren
Rezolvarea reclamatiilor

2.3.2 Organizarea Departamentului Financiar

Departamentul Financiar Contabil este organizat conform urmatoarei organigrame :

Figura 2.2
Organigrama departamentului financiar - contabil

Directorul economic este subordonat direct

directorului general si analizeaza activitatea compartimentului aflat in
subordinea sa, dispune anumite masuri si raporteaza managerului general.
Contabilul sef este subordonat directorului economic si analizeaza activitatea
departamentului. De asemenea el :
Organizeaz contabilitata n cadrul societatii;
Organizeaz controlul financiar preventiv conform legislaiei n vigoare;
Pstreaz confidenialitatea lucrrilor ncredinate;
21
 Propune msuri pentru eficientizarea i modernizarea activitii societatii;
Urmrete calitatea i corectitudinea actelor i avizelor emise de personalul din
subordinea sa;
Verific i avizeaz corectitudinea informaiilor supuse ateniei efului societatii;
Coordoneaz activitatea compartimentului aflat n subordinea sa;
Coordoneaz plile ctre bugetul statului sau alte instituii publice;
Coordoneaz plile ctre furnizori, n limita disponibilitilor bancare;
Aplic strategia i politicile de dezvoltare economic a societatii;
Aprob fia postului pentru toi salariaii din subordine;
Asigur efectuarea inventarierii patrimoniului;
Propune bugete de venituri si cheltuieli;
Coordoneaz ntocmirea bugetului de venituri i cheltuieli al societatii, stabilete
msuri de incadrare n acesta;
Coordoneaz asigurarea resurselor financiare necesare realizrii programelor de
exploatare, ntreinere, reparaie, modernizare, dezvoltare n corelare cu bugetul de venituri
i cheltuieli aprobat;
Coordoneaz ntocmirea raportului de gestiune;
Coordoneaz modul de aplicare si respectare a legislaiei n vigoare, a instruciunilor
de serviciu, reglementrilor, ordinelor i dispoziiilor conducerii societii;
Previne i combate corupia (monitorizeaz activitatea personalului care este implicat
n activiti predispuse la apariia fenomenului de corupie, urmrete calitatea i
corectitudinea actelor ntocmite n cadrul compatimentului aflat n subordinea sa etc.);
De asemenea, el are obligaia de a executa toate sarcinile trasate de conducerea
societatii.
Economistul-contabil din subordinea contabilului sef ndeplinete urmtoarele sarcini:
Asigur evidena derulrii plilor ctre furnizori;
Asigur legturile cu Direcia General de Administrare a Marilor Contribuabili cu
privire la impozitul pe salarii;
Asigur ntocmirea, pstrarea fielor fiscale pe toat durata angajrii salariailor
sucursalei, transmitrea anual a fiei fiscale la organul fiscal teritorial, iar fiecrui salariat
cte o copie a fiei fiscale;
Asigur procurarea de la Administraia Finanelor Publice a programului pentru
calculul impozitului pe venitul global i alte programe de transmitere a datoriilor sucursalei
fa de Bugetul Statului;
Calculeaz i ine evidena drepturilor bneti, a reinerilor legale din salariu, a
datoriilor pentru fiecare salariat din centralul societatii, conform legislaiei n vigoare;
Centralizeaz lunar declaraiile privind obligaiile de plat la bugetul de stat, bugetul
asigurrilor sociale, bugetul fondului de omaj, bugetul asigurrilor sociale de sntate,
fondul de risc, etc.;

22
 ntocmete i depune pe termen scurt (pn la 31 ianuarie a fiecrui an) declaraiile
privind impozitele i taxele locale, urmrind confirmarea i plata la termen ctre bugetele
locale;
Efectueaz pli i transferuri de sume bneti n limitele disponibilitilor financiare;
Efectueaz pli n limita disponibilitilor bancare ctre furnizori, n baza situaiilor
operative, a facturilor din eviden;
Efectueaz pli pentru ajutoarele sociale acordate salariailor societii n baza
hotrrilor CA, n limita disponibilului pentru asisten social existent;
Elibereaz adeverine de venit, etc. pntru salariaii societatii;

2.4 Prezentarea aplicatiei Microsoft Access

Microsoft Access face parte din pachetul de programe Microsoft Office. Este un
sistem de gestiune a bazelor de date destinat rezolvrii problemelor uzuale care apar ntr-o
firm medie, mic sau acas, care ofer posibilitatea efecturii urmtoarelor operaii:
crearea i ntreinerea coleciei de date, utilizatorul putnd crea i manipula datele
fr s cunoasc modul n care sunt stocate pe mediul de memorare;
memorarea i actualizarea datelor din baza de date (adugarea, tergerea i
modificarea lor);
cutarea i gsirea informaiilor necesare i asigurarea accesului rapid la datele din
colecia de date prin folosirea interogrilor;
crearea formularelor pentru vizualizarea, introducerea i actualizarea datelor;
analizarea i tiprirea datelor folosind rapoartele;
importul i exportul datelor n diverse formate de baze de date (dBase, FoxPro,
Paradox) sau n format de foaie de calcul Excel;
legarea datelor din tabelele create cu alte aplicaii la tabelele bazei de date Accsess;
pstrarea unei copii de siguran a datelor pentru a putea fi recuperate n cazul n
care au loc ntreruperi accidentale ale funcionrii sistemului;
asigurarea securitii datelor;
asigurarea integritii datelor (se pot introduce n baza de date numai date valide, iar
operaiile de actualizare nu distrug legturile dintre tabele);
crearea i folosirea macrocomenzilor pentru automatizarea unor operaii folosite
mai des n exploatarea bazei de date;

23
 crearea i lansarea n execuie a modulelor (programelor) scrise n limbajul Visual
Basic for Application (VBA) care pot fi folosite ca aplicaii pentru manipularea datelor i
extragerea informaiilor din baza de date.
Pentru expresiile folosite n rapoarte, formulare i interogri, Accsess pune la
dispoziia utilizatorului peste 100 de funcii ncorporate (built-in functions).
O baz de date Access poate fi definit ca o colecie de obiecte: tabele (table),
cereri de interogare (query), formulare (form), rapoarte (report), pagini Web (pages),
comenzi macro (macro) i module (module)....
Tabela este un obiect definit de utilizator n care sunt stocate datele primare.
Formularul este un obiect care permite introducerea datelor, afiarea acestora sau
controlul ntregii aplicaii.
Cererea de interogare este un obiect care permite vizualizarea informaiilor obinute
prin prelucrarea datelor din una sau mai multe tabele i/sau alte cereri de interogare.
Raportul este un obiect care permite formatarea i tiprirea informiilor obinute n
urma consultrii bazei de date sub form de documente.
Pagina Web de accesare a datelor reprezint un obiect care include un fiier HTML i
alte fiiere suport n vederea furnizrii accesului la date prin intermediul browser-elor
Internet.
Comanda Macro reprezint un obiect care conine o definiie structurat a uneia sau
mai multor aciuni pe care Access le realizeaz ca rspuns la un anumit eveniment.
Modulul reprezint un obiect care conine proceduri definite de utilizator i scrise n
limbajul de programare Visual Basic. 15
Bazele de date uzuale sunt concepute n scopul de a pstra structuri de date. Un
element al structurii poart numele de cmp (field). El se caracterizeaz prin nume, tip i
lungime. Definiia structurii de date ca succesiune de cmpuri, poart numele de ablon
(template) de nregistrare (record). Datele propriu-zise grupate conform ablonului poart
numele de nregistrri. Acestea se pot reprezenta intuitiv sub forma unui tabel.16

Capitolul 3. Studiu de caz

15
Cicorta Alexandru - Iniiere n Access i n SQL, Vasile Goldi University Press, Arad, 2002
16
Teodorescu Alexandru - Lecii de Access, Editura Teora, Bucureti, 2005
24
 3.1 Prezentarea aplicatiei

Aplicatia utilizata in cadrul acestui proiect, pentru evidenta salariatilor agentului

economic S.C. Ecostar Rel S.R.L, a fost dezvoltata in cadrul sistemului de gestionare a
bazelor de date Microsoft Access 2003 , iar pentru realizarea interogarilor s-a utilizat
limbajul de interogare S.Q.L..
Datele de intrare au fost organizate n patru tabele relaionate, dupa cum urmeaza:

3.2 Prezentarea tabelelor

Tabelul Salariati structura de baza a acestei aplicatii, cuprinde urmatoarele

coloane:
IDSalariat stocheaza codul angajatului, cheie primara
Nume stocheaza numele si prenumele angajatului
Adresa stocheaza adresa angajatului
Localitate stocheaza localitatea de resedinta a angajatului
Telefon stocheaza numarul de telefon al angajatului
DataNastere stocheaza data nasterii
DataAngajare stocheaza data angajarii in firma curenta
Functia functia indeplinita in cadrul departamentului
Departament numele departamentului din care face parte angajatul, cheie externa
pentru Departamente
Sal_de_baza salariul de incadrare al angajatului

Figura 3.1

25
 Tabel Salariati

Tabelul Departamente structurat pe 2 coloane:

Departament stocheaza numele fiecarui departament, conform organigramei
ID Departament numar unic atribuit fiecarui departament, din acesta deriva codul
fiecarui angajat (codul fiecarui angajat contine primele 2 cifre din codul departamentului
din care face parte
Figura 3.2
Tabel Departamente

Tabelul Prezenta salariati stocheaza numarul total de ore lucrate, precum si totalul

26
orelor de concediu. Cuprinde urmatoarele coloane:
IDSalariat codul unic al angajatului, cheie primara
Anul anul in care s-a efectuat inregistrarea
Luna luna in care s-a efectuat inregistrarea
Ore_lucrate numarul total de ore de munca pe luna curenta
Ore_concediu zilele de concediu exprimate in ore, pentru o mai buna gestiune a
datelor
Fig 3.3
Tabel Prezenta Salariati

Tabelul Fisa retineri stocheaza penalizarile aplicate salariilor angajatilor cu abateri

repetate de la normele regulamentului de ordine interna al firmei. Cuprinde urmatoarele
coloanele:
Nr Penalizare numar ce se incrementeaza automat la introducerea fiecarui rand
si este cheie primara
DataPenalizare data la care s-a inregistrat penalizarea in baza de date
27
 Motiv cauza ce determina luarea deciziei de penalizare
Suma cuantumul penalizarii, exprimat in RON
IDSalariat cod unic, atribuit fiecarui angajat
Figura 3.4
Tabel Fisa Retineri

3.3 Prezentarea interfetei

3.3.1 Interfata aplicatiei s-a obtinut prin realizarea unei ferestre principale ce contine
legaturi (butoane) catre un numar de patru subferestre, precum si datele de identificare ale
studentului, ale profesorului coordonator si ale facultatii.
Figura 3.5
Fereastra principala a aplicatiei

3.3.2 Subfereastra

28
Tabele - cuprinde legaturi catre cele patru tabele prezentate anterior, rolul acesteia fiind
acela de a facilita accesul rapid la acestea, ori de cate ori este necesara introducerea de noi
date (Ex: Angajarea unui nou salariat, va necesita alocarea unui identificator unic, derivat
din ID-ul departamentului din care va face parte, precum si introducerea tuturor datelor de
identificare in tabelele Salariati si Prezenta_salariati.
Figura 3.6
Subfereastra Tabele

3.3.3 Subfereastra Formulare integreaza butoane catre 4 formulare ce ofera cu

rapiditate, informatii utile conducerii companiei
Figura 3.7
Subfereastra Formulare

Formularul
Departamente
utilizand
acest formular,
se vor obtine
numele fiecarui
departament al
firmei, codul
unic al
acestuia, cat si salariatii ce isi desfasoara activitatea in cadrul sau.

29
Figura 3.8
Formular Departamente

Formularul
Penalizari
prezinta numarul penalizarii, data aplicarii acesteia, motivul, precum si
cuantumul sau, exprimat in RON. La acestea se mai adauga codul unic al
salariatului, pentru o identificare rapida in baza de date.
Figura 3.9
Formular Penalizari

Formularul Prezenta_salariati asigura evidentierea numarului total de ore

lucrate in luna curenta si totalul orelor de concediu.

Figura 3.10
Prezenta salariati

30
 Formularul Informatii Salariati se constituie intr-o interfata usor de
manipulat si inteles, in care sunt relevate informatii cu privire la IDSalariat; Nume;
Functia; Departament si Salariu. Pentru o navigare mai facila, s-au implementat butoane
pentru gasirea in timpul cel mai scurt a informatiilor esentiale despre salariati.
Figura 3.11
Formularul Informatii Salariati

3.3.4 Subfereastra Interogari pentru aceasta am ales un numar de 6 butoane, cu legaturi

catre interogari construite utilizand limbajul de interogare SQL si aplicand diverse
filtre de selectie, precum si clauze.
31
Figura 3.12
Subfereastra Interogari

Reducere cu 25% a salariilor interogare ce are ca rezultat crearea unui tabel cu

coloanele: Idsalariat; nume; departament; functia si sal_diminuat.
Figura 3.13
Interogarea Reducere 25% din salariu

32
 Bonificatie pentru salariatii care au lucrat ore suplimentare - aceasta interogare
are ca efect construirea unui tabel cu coloanele: idsalariat; nume; departament;
functia; ore_lucrate, bonificatia de 5 procente pentru angajatii care au depasit un
numar de 170 ore pe luna, si salariul la care s-a adaugat bonificatia.
Figura 3.14
Interogarea Bonificatie pt salariatii care au lucrat ore suplimentare

Cautare salariati dupa Departament aceasta interograre este de tip parametric,

efectul produs materializandu-se sub forma unei ferestre de dialog in care
utilizatorul, pentru a obtine datele dorite, este necesar sa introduca numele
departamentului.
Figura 3.15
Interogare parametrica cautarea angajatilor dupa departamente

33
 Angajatii departamentului Financiar-contabil din Constanta sunt frecvente
situatiile cand este necesar sa obtinem intr-un timp foarte scurt, un tabel care sa
cuprinda doar angajatii unui anumit departament. Pentru a exemplifica acest fapt, s-
a creat aceasta interogare. Coloanele tabelului rezultat sunt:Nume; Adresa; Functie,
Sal_de_baza.
Figura 3.16
Interogarea Angajatii dep.Financiar-contabil din Constanta

Vechimea angajatilor din Constanta un alt exemplu de interogare ce

returneaza rezultatul sub forma unui tabel ale carui coloane sunt: Nume; Adresa;
Vechime.
Figura 3.17
Interogarea Vechimea angajatilor din Constanta

34
 Stat de salariu accesand aceasta aplicatie, construita cu ajutorul clauzei iif, se
va genera un stat de plata a salariilor. Coloanele incluse in acest stat sunt: Nr_crt;
Nume, Sal_de_baza; vechime; Spor_vechime; Salariu_brut. Sporul de vechime este
adaugat in cuantum du 5%, in mod automat salariului de baza si se acorda
angajatilor cu o vechime in cadrul firmei mai mare de 5 ani. Salariul brut este
rezultatului aplicarii unei cresteri cu 5 procente a salariului de baza (de
incadrare).Acest stat este actualizat lunar, servind la stabilirea salariului fiecarui
angajat. In consecinta, corectitudinea datelor continute in acest raport, este de mare
importanta.
Figura 3.18
Stat de plata a salariilor

3.3.5 Subfereastra Rapoarte in aceasta fereastra am creat legaturi catre un numar

de patru rapoarte, acestea generandu-se automat la accesarea butonului corespunzator.
Dupa generarea raportului, este trimisa si comanda de printare a acestuia, scopul acestui

35
automatism fiind simplificarea obtinerii si printarii diverselor rapoarte privind salariatii
firmei.

Figura 3.19
Subfereastra Rapoarte

Raportul Stat de plata salarii acest raport cuprinde coloanele: Nr_crt; Nume;
Departament; Functia; Vechime (exprimata in ani); Sal_de_baza; Spor_vechime si
Salariu_brut.
Figura 3.20
Raportul Stat de plata

36
 Raportul Bonificatie pentru ore suplimentare cuprinde coloanele: ore_lucrate;
idsalariat; nume; departament; functia; bonificatia ; sal_bonificat
Figura 3.21
Bonificatie ore suplimentare

Raportul Reducere cu 25 % a tuturor salariilor contine urmatoarele coloane:

idsalariat; nume; departament; functia; sal_diminuat.
Figura 3.22
Raportul Reducere cu 25 procente a salariului tuturor angajatilor

37
 Raportul Vechimea angajatilor din Constanta contine coloanele:Nume; Adresa;
Vechime
Figura 3.23
Raportul Vechime angajatilor din Constanta

38
 Concluzii finale

Prin intermediul prezentei lucrri mi-am propus s fac o trecere de la general la

particular n ceea ce privete activitatea de evidenta a salariatilor si a remunerarii acestora
in cadrul unei societati comerciale prin dezvoltarea unui program informatic bazat pe
sistemul de gestiune Microsoft Access.
Deoarece dezvoltarea unui astfel de program vizeaza atat domeniul informatic prin
prisma dezvoltarii unei aplicatii, cat si domeniul economic sub aspectul continutului
informational al bazei de date, in primul capitol am expus fundamentele teoretice
referitoare atat la bazele de date si sisteme de gestionare a bazelor de date, cat si notiuni
economice despre salarii si metode de salarizare.
In capitolul doi am mentinut abordarea temei atat din punct de vedere economic,
prezentand activitatea si organizarea societatii comerciale studiate, cat si din punct de
vedere informatic, prezentand sistemul Microsoft Access.
Capitolul trei, de altfel cel mai important, am analizat socitetatea comerciala prin
prisma aplicatiei. Astfel plecand de la rezultatele pe care le doream de la acest program, am
prezentat rand pe rand functiile programului, iar in final obtinand informatii utile intr-un
format accesibil si usor de utilizat.
De-a lungul acestui proiect pot concluziona ca :
pentru monitorizarea resurselor umane dintr-o societate comerciala este
imperativ necesar a se implementa o baza de date pentru evidenta salariatilor,
in conditiile in care se doreste sporirea eficientei utilizarii resurselor umane
disponibile.
Implementarea unui program informatic pentru gestionarea informatiilor
economice in cadrul unei firme private sau de stat, va avea ca rezultat o
crestere semnificativa a eficientei pe ansamblul activitatilor prin reducerea
timpilor necesari procesarii unui numar mare de documente individuale,
disparate, toate acestea, in cazul bazelor de date, gasindu-se intr-un singur
loc, relationate si structurate logic. De asemenea, obtinerea tuturor rapoartelor
necesare desfasurarii activitatii, devine in acest fel extrem de facila.
Implementarea unei baze de date, indiferent de dimensiunile sau domeniul de
activitate ale companiei in care urmeaza a functiona, necesita un studiu

39
 riguros al tuturor detaliilor legate de structura sa organizatorica, al repartizarii
geografice a tuturor punctelor de lucru, al modului in care se realizeaza
comunicatia intre acestea si sediul central, astfel incat sa se obtina un sistem
de gestiune informatica a datelor cit mai robusta si mai eficient dimensionata
la dimensiunile si caracteristicile respectivei companii.
pentru maximizarea profiturilor firmei este necesara evidenta la zi a datoriilor
catre stat in ceea ce priveste personalul
un alt factor demn de monitorizat sunt salariile si sporurile acordate
personalului

40
Bibliografie:

1. Andy Oppel. SQL fara mistere - ghid pentru autodidacti. Rosetti Educational, 2006
2. Cicorta Alexandru - Iniiere n Access i n SQL, Vasile Goldi University Press,
Arad, 2002
3. Chris Fehily . SQL: Visual quickstart guide . Bucuresti: All, 2004
4. Connolly, Thomas; Begg, Carolyn. Baze de date: proiectare, implementare,
gestionare. Bucuresti : Teora, 2001
5. Done, Ioan. Salariul si motivatia muncii. Bucuresti: Expert , 2000
6. Eugenia Sandu. Probleme practice in activitatea de salarizare , evidenta si gestionare
a personalului. Gandirea Economica 2008
7. Forta, Ben. SQL in lectii de 10 minute. Bucuresti: Teora, 2004,
8. Hutupasu, Ana. Salarizarea personalului. Bucuresti: Tribuna Economica, 2006
9. Ioan Mocian Baze de date. Terminologie, proiectare, SQL, Access. Matrixrom, 2007
10. Jeff Perkins, Bryan Morgan. SQL fara profesor, in 14 zile. Teora 1997
11. Lungu, Ion; Musat, Nely. Baze de date relationale: utilizarea limbajului SQL PLUS.
Bucuresti: All, 1992
12. Teodorescu Alexandru - Lecii de Access, Editura Teora, Bucureti, 2005
13. Trandafir Romica, Nistorescu Mihai, Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si
limbaje de programare 2. Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007
14. Wynkoop, Stephen. Totul despre Microsoft SQL Server 7.0. Bucuresti: Teora, 2001
15. Contractul colectiv de munc unic la nivel naional pe anii 2007-2010, incheiat
conform art. 10 si 11 din Legea nr. 130/1996, republicata, inregistrat la Ministerul Muncii,
Solidaritatii Sociale si Familiei cu nr. 2.895 din 21 din 29 decembrie 2006, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a V-a, nr. 5cc din 29 ianuarie 2007
16. Legea nr. 53/2003 Codul muncii (publicata in Monitorul Oficial nr. 72 din 5 februarie
2003) si modificarile ulterioare
17. http://www.marketwatch.ro/articol/5767/Introducere_in_bazele_de_date/
18. http://www.scritube.com/stiinta/informatica/Conceptul-de-baza-de-
date10310211217.php
19. http://www.ancaflorea.ro/ro/?id=10028&lang=ro
20. http://www.legislatiamuncii.ro/articole/salarizare-18/

41