Curs 1- 7 octombrie 2015

Introducere in dreptul succesoral

Precizari terminologice

Art 953 c civ: mostenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane decedate catre
una sau mai multe persoane in fiinta.

Prin aceasta definitie rezulta ca in modul cel mai frecvent notiune de mostenire este
folosita in codul civil si in legislatia speciala in sensul de modalitate de transmitere a
patrimoniului pt cauza de moarte.

Persoana decedata al carui patrimoniu este transmis este desemnata alternativ prin
notiunea de defunct sau prin notiunea de de cuius si care provine din abrevierea ius de cuius
succesiones habitus.
Persoanele care primesc mostenirea se numesc mostenitori.
Pt mostenitori, mostenirea este un mod de dobandire a proprietatii bunului in
patrimoniul succesoral. Prin mostenire ei preiau si datoriile defunctului incluse in acest
patrimoniu.

Persoanele care au dreptul de a mosteni, mostenitorii primesc prin mostenire fie

bunurile individual determinate, fie mase patrimoniale in care se imparte patrimoniul
defunctului. In mod alternativ cu notiunea de mostenire, mostenitor se mai folosesc si
noiunile de succesiune, succesor. C civ prefera not de mostenire pt ca este mai precis.

Notiunea de sucesiune cuprinde in sensul sau propriu orice transmisiune patrimoniale,

atat intre vii cat si pt cauze moarte, atat universala, cat si cu titlul particular. In schimb,
notiunea de mostenire se refera la un anumit tip de succesiune.

Mostenirea are 2 forme : legala sau testamentara.

In cazul mostenirii testamentare, de cuiusul este numit testator, pt ca este autorul

actului juridic unilateral care este testamentul. Persoanele care primesc bunuri din mostenirea
defunctului in temeiul testamentului se numesc legatari, iar dispozitiile testamentare se
numeste legate.

! Prin testament nu se pot institui mostenitori! In tratat.

In realitate c civ a abandonat instituitia instituirii de mostenitori, dar a prevazut ca

mostenitorii pot fi legali sau testamentari. In consecinta, se poate considera ca legatarii sunt
mostenitori testamentari, iar modul de dobandire a obiectului legatului il reprezinta
mostenirea testamentara.
 Felurile mostenirii

Mostenirea este de 2 feluri : legala si testamentara.

Raportul dintre acestea 2 decurge din art 955 c civ potrivit alin 1, patrimoniul
defunctului se transmite prin mostenire legala in masura in care cel care lasa mostenirea nu a
dispus altfel prin testament. Din acest text rezulta ca in dreptul nostru civil, mostenirea legala
este REGULA care se aplica in toate cazurile si pt toate .. in legatura cu care defunctul nu a
dispus printr-un testament eficace. Mostenirea este legala atunci cand patrimoniul succesoral
se transmite catre persoanele in ordinea si in cotele prevazute de lege.

Mostenirea este testamentara cand cel putin unul dintre aceste elemente este prevazut
de un testament eficace.

Mostenirea legala poate coexista cu mostenirea testamentara in privinta aceluiasi

patrimoniul succesoral, dar nu in privinta acelorasi bunuri, art 955 alin 2 potrivit caruia o
parte din patrimoniul defunctului se poate transmite prin mostenire testamentara, iar cealalt
parte prin mostenire legala.
Ne afla ntr-o asemenea situatie in cazul in care prin testament se dispune asupra
unora din bunurile defunctului, fie cu titlu individual cum ar fi cazul unor legate particulare,
fie pt cite parti din patrimoniul succesoral, cum ar fi cazul unor legate cu titlu universal. Spre
exemplu defunctul prin testament ca o treime din averea sa sa revina amantei. In acest caz
restul de 2 treime se vor mpri intre motenitorii sai legali.

Exista cazuri in care desi exista testament si el este eficace, intreaga mostenire se
deferea legal, aceasta pt ca testamentul nu cuprinde in mod necesar dispoziii privind
transmiterea bunurilor defunctului.
Testamentul ca act unilateral poate include orice dispozitii de ultima vointa ale
defunctului, orice efecte juridice pe care acesta le doreste a se produce in privinta sa dupa
moarte.ex defunctul vrea sa fie ars, nu sa fie ingropat. Toate aceste dispozitii nu privesc
bunurile succesorale.

Este posibil ca mostenirea testamentara sa coexiste cu mostenirea legala impotriva

vointei defunctului, atunci cand el a lasat un testament cu privire la dreptul patrimoniului
succesoral, insa dispozitiile acestuia sunt in parte ineficace.
Exemplu : defunctul a dorit ca prin modul in care a dispus asupra bunurilor din
patrimoniul succesoral sa ii inlature pe mostenitorii sai rezervatari.

Rezerva este o parte a mostenirii legale. Ea are caracter imperativ in raport cu

defunctul. Prin intermediul rezervei este obligatoriu ca o parte din patrimoniul succesoral sa
revina anumitor categorii de mostenitori legali.sunt mostenitori rezervatori, sotul
supravietuior, descendentii si parintii defunctului. Rezerva lor este de jumatate din cota ce li
s-ar cuveni ca mostenitori legali.

Rezerva este obligatorie doar pt defunct. Pentru mostenitorii rezervatari este un drept,
ei il pot exercita sau nu.
 In cazul in care mostenitorii rezervatari exercita dreptul la reductiune, atunci legatele
cuprinse in testament vor deveni ineficace in limita rezervei ceea ce va face ca patrimoniul
succesoral sa se transmita in parte potrivit legii, adica in limita rezervei si in parte potrivit
testamentului, in limitata cat au ramas eficace.

Este posibil ca una si aceiasi persoana sa reuneasca in raport cu unul si acelasi raport
succesoral, atat calitatea de mostenitor legal, cat si cea de mostenitor testamentar.
Ex: defunctul are 2 unchii, mostenitorii legali din clasa a4a, si unuia dintre ei ii lasa
masina, acesta este un legat cu titlu particular , restul bunurilor succesorale se vor imparti
potrivit regulilor de la mostenirea legala. Ceea ce insemna ca daca cei 2 unchi sunt la
mostenirea legala, vor primi jumatate. Unchiul care a fost gratificat va primi masina si
jumatate din bunurile succesorale in calitate de mostenitor legal. La fel se intampla daca un
unchi a primit o treime din mostenire. In acest caz trebuie verificat daca nu cumva prin
instituirea legatului cu titlu universal care prevede o cota mai mica decat i-ar fi revenit
legatarului potrivit mostenirii legale, defunctul nu a urmarit in mod direct sa il inlature de la
mostenire.

In cazul in care se stabileste ca prin dispozitie s-a urmarit exheretarea partiala, atunci
acestuia din urma ii revine doar dreptul de a accepta legatul, el fiind inlaturat de la mostenirea
legala prin vointa defunctului. Nu vor coexista calitatea de mostenitor legala cu cea de
testamentar.

Cand beneficiarul legatului este beneficiar rezervatar, 2 copii, atunci exheretarea

partiala este eficace numai in limita rezervei.

Atunci cand in legatul cu acelasi patrimoniul succesoral, aceiasi persoana indeplineste

atat o vocatie testamentara cat si legala, ea poate opta diferit cu privire la cele 2 vocatii.
Aceasta introduce notiune de drept de optiune succesoarala, nimeni nu poate fi obligat sa
primeasca o mostenire.

In consecinta, persoanele care au dreptul de a mosteni au in mod accesoriu si dreptul

de a opta in legatura cu mostenirea in cazul . Se numeste dreptul de optiune succesoarala, se
executa printr-un act unilateral, numit act de optiune succesorala. Actul de optiune
succesoarala are 2 modalitati posibile, fie un act de acceptare a mostenirii, fie un act de
renunare. Atunci cand aceiasi persoana reuneste cele 2 calitati sub raport succesoral poate sa
isi exercite diferit drepturile suucesorale pt fiecare dintre mosteniri.

Caractere juridice ale trasmisiunii succesorale.

Exista 4 caractere

-este pt cauza de moarte

-universala

-unitara
-indivizibila

1.Trasmisiunea succesoarala este o transmisiune mortis causa.

Ea opereaza numai la decesul persoanei fizice, prin aceasta se diferentieaza de alte

transmisiuni universale.intr-o transmisiune succesorala, transmitatorul este o persoana fizica
ce nu mai exista, doar metaforic se spune ca persoanlitatea sa este continuat de mostenitor. In
realitate la data decesului, patrimoniul sau se transfera catre mostenitor devenind mase
patrimoniale in patrimoniul acestora din urma. Ceea ce era patrimoniul defunctului devine una
sau mai multe mase patrimoniale.

Mostenitorii pot fi atat persoane fizice, cat si persoane juridice.

Exemplu: mostenitorul este persoana juridica atunci cand orasul, municipiului culege
mostenirea vacanta sau atunci cand in cazul mostenirii testamentare o persoana juridica este
gratificata printr-un legat.

2.Transmisiunea succesorala este o transmisiune universala.

Patrimoniul defunctului se transmite mostenitorilor ca universalitate juridica,

ansamblu de drepturi si obligatii. Aceasta universalitate juridica suporta 2 transformari
orincipale in procesul de transmisiune succesorala. Pe de o parte, patrimoniul succesoral
devine una sau mai multe mase patrimoniale in cadrul patrimoniilor mostenitorilor. In al
doilea rand, in limitele acestor mase patrimoniale, mostenitorii nu vor rspunde pt datoriile
mostenirii decat cu bunurile mostenirii.

Caracterul universal al transmisiunii succesoarale, presupune ca mostenirea se

transmite ca ansamblu de drepturi si obligatii ceea ce nu implica ca toti mostenitorii au
vocatie universala la patrimoniul succesoral.

Din perspectiva obiectului sau, vocatia la mostenire este de 3 feluri,

vocatie universala,
cu titlu universal si
vocatie cu titlul particular.

Vocatia cu tilul particular apartine acelor mostenitori care nu au dreptul decat la

bunuri determinate din mostenire. Este vorba de legatarii cu titlu particular. Daca ii las
prietenului meu prin testament bicicleta mea , el va fi mostenitor meu, dar numai pt bicilcleta.

Vocatia cu titlul universal confera mostenitorului dreptul de a culege doar o parte din
patrimoniul succesoral. Aceasta apartine legatarilor cu titlul universal si rezervatarilor
exheredati.
 A treia categorie de vocatie este vocatia universala a caror titlulari au atitudinea
generala de a culege intreg patrimoniul succesoral. Au vocatie universala, mostenitorii legali
si legatarii universali. De cuius are 2 copii care au vocatie universala.
Daca defunctul nu a facut test si ambii accepta mostenirea, ambii dintre ei vor culege
jumatate. Vocatia lor se va concretiza in jumatate. Daca unul dintre copii nu poate sau nu vrea
sa vina la mostenire, atunci ea revine celuilalt.

Pot exista 2 legatari universali, pot sa ii las averea mea si lui A si lui B.

Din cauza caracterului universal al transmisiunii succesorale aceasta are anumite

efecte specifice, astfel datoriile din patrimoniul succesoral se transmit de la defunct catre
mostenitor fara a fi necesar acordul creditorilor.
In al doilea rand pt transferul bunurilor din patrimoniul succesoral nu este necesara
respectarea formalitatilor de eficacitate sau opozabilitate. Astfel, drepturile tabulare ale
defunctului se transmit mostenitorilor si transferul este opozabil chiar in lipsa inscrierii in
carte funciara. Numai daca mostenitorul vrea sa dispuna de respectivele drepturi, este necesar
ca in prealabil sa se inscrie in cartea funciara.
De asemenea, creantele din patrimoniul succesoral se transmit si transmisiunea este
opozabila creditorului cedat fara nicio notificare . Aceste exemple specifice sunt rezultatul
combinat al caracterului mortis causa si caracterului universal al transmisiunii succesorale si
ele o diferentieaza chiar si de alte transmisiuni succesorale intre vii.

Exemplu : vanzarea unei mosteniri

Vanzarea unei mosteniri, care este singurul caz prin care se transmite o universalitate
juridica difera de transmisiunea succesorala prin cel putin 3 trasaturi

Pe cand transmisunea succesorala este universala, vanzarea unei mosteniri si altele

asimilate sunt cu titlu unuversal si anume vizeaza doar o masa patrimonial din patrimoniul
vanzatorului, iar nu ntregul patrimoniului. Masa individualizata prin dreptul sau la
mostenire. Unii autori arata ca obiectul vanzarii unei mosteniri este un drept singular care este
dreptul de proprietate asupra masei patrimoniale mostenite de la defunct. In acea masa
matrimoniala sunt drepturi si obligatii, dar spre deosebire de transmisiunea succesoarala,
vanzatorul unei mosteniri ramane rspunztor fata de creditorii mostenirii pt datoriile
acestora.

In al treilea rand pt ca este o transmiune intre vii, daca mostenirea care face obiectul
vanzarii include imobile, transferul acestora este supus formalitatilor de inscriere in cartea
funciara. In sistemul de opozabiliatea insemana un transfer opozabil, in sistem constituitiv
genereaza o obligatie a vnztorului de a pune la dispoztiei ceea ce este necesar pt a se inscrie
in cartea funciara, iar in momentul inscrierii dobndete dreptul de proprietate al imobilului.

Exista o anumita limitare cu privire la transmisiunea universala, desi vizeaza

transmisunea cu toate drepturile si obligatii, prin exceptie exista anumite drepturi si obligatii
care se sting, astfel incat nu sunt incluse in patrimoniul transmis. Este cazul, tuturor
drepturilor viagere si al drepturilor personale. Ex dreptul de uzufruct viager, de uz, de abitatie,
de contractual sau legal de intretinere, al dreptului locatarului unei locuinte, al dreptului la
pensie.

Obligatii viagere: obligatiile antreprenorului,ale mandatarului etc.

3.Caracterul unitar al transmisiunii succesoarale.

Presupune ca patrimoniul succesoral se transmite dupa aceleasi reguli indiferent de

natura, originea ori provenienta bunurilor incluse in acest patrimoniu.

Exista cateva exceptii:

1. In privina obiectelor de mobilier si de uz casnic, daca defunctul nu a dispus de

acestea prin testament si daca nu exista descdenti, ele se atribuie in integralitate sotului
supravieuitor. De asemenea in anumite conditii, locuinta detinuta de defunct si in care a
locuit sotul supravietuior in timpul vietii acestuia, face obiectul unui drept special de abitatie.

2. Drepturile de natura salariala art 167 din codul muncii, salariul neincasat de catre
defunct se cuvine in ordine, sotului supravietuitor, copiilor majori sau prinilor. Iar daca
acesteia nu exista se atribuie potrivit regulilor de mostenire legala sau testamentara. In
privinta pensiei neincasate se prevede ca aceasta se cuvine sotului supravietuior, copiilor sau
parintilor, iar daca nu se exista conform normelor testamentare. Nu se prevede ordinea, nu se
prevede ca acei copii trebuie sa fie neaparat majori.

3. Terenurile care potrivit art 44 din Constitutie nu pot fi dobandite de catre cetatenii
straini decat prin al.. si prin mostenire legala, rezulta ca cetenii strini nu pot dobandi
terenuri prin mostenire testamentara. Ea trebuie sa primeasca o interpretare restrictiva si de
aceea, doctrina propune ca in cazul unui legat avand ca obiect terenul, cetateanul strain sa nu
poate beneficia de exercitarea legatului in natura, dar sa le poata pretinde celorlati 2,
executarea legatului in echivalent,urmand ca terenul sa ramana celoralti mostenitor.