Sunteți pe pagina 1din 17

U

FR. JOS. SULZER

, ra.

LOCALITATI DIN JUDETUL ILFOV


TRADUCERE DIN LIMBA GERMANA DE
ONICIU GRATIANA

' CU 0 INTRODUCERE DE
DAN SIMONESCU
I.
- ,

BUCURESTI
1935

www.dacoromanica.ro
Ita
- -

_
FR. JOS. SULZER

I, LOCALITATI DIN JUDETUL ILFOV


TRADUCERE DIN LIMBA GERMANA DE
ONICIU GRATIANA

CU 0 INTRODUCERE DE
DAN SIMONESCU

.;

BUCURE STI
1935

www.dacoromanica.ro
r

.
Extras din RAZE DE LUMINA, Anul VII, Nr. 1-2,
Ianuarie-Iunie 1935

www.dacoromanica.ro
51..101",?,e4
INTRODUCER
- MUNICIP:ULUI
Acum vreo 23 de at: o revr teologicii din Capita Id a
publicat, in traducere r I a ot: ' tes foarte insemnat asupra
,

Mitropoliei i Episcopiilor din Moldova, scrise in nemteqte de


doctorul Wolf, care, cu oarecari intreruperi, ci stat la noi intre
1780-1797 1). Acum, extras dintr'o altd revistd teologiod, se pu-
bliod in traducere romaseascd, um capitol intreg din cartea
fostului cdpitan austriac Franz Joseph Sulzer: Geschichte des
transalpinischen Daeiens, care s'a tiparrit in 3 volume, la Viena,
1781-1782.
Sulzer a stat in ard din vremea Domnitorului Alex. Ipsi-
lante, care l-a adus in 1776 ca profesor in palatul domnesc,
pallet* la capeitul zilelor lui, sfdrqite la Pitegi, in 1791. Opera lui,
deqi ne zugreiveqte uneori in culori nu tocmai simpatice, totusi
este de mare importantd prin bogtia informatiilor privitoare
la tdrile roindneqti in a doua jumdtate a sec. al XVIII-lea2).
Capitolul tradus are numdrul 84 .yi ocupd paginele 288-305
din volumul intdi cuprinzeind o descriere a localitatilor jude-
tului Ilfov. Capitolul, wand in mare parte informatiuni i asu-
pra Bucureqtilor, revista teologicd Raze de Lumina a adus, pu-
bliccindu-1, contributia sa modestd la aceastd initiativd Lauda-
bild de a reinvia, pentru o land, aspecte pitorefti din trecutul
Bucureqtilor. i, dace!, aceste aspecte reconstituite au dispdrut
dupd, luna Bucureqtilor, au rdmas insci atdtea (cdte nu bd-
nuia nimeni, la inceput!) lucrari qtiintifice de valoare, ce s'au
scris cu prilejul acesta.
1. Biserica Ortodoxd Remind, vol. 27 (1903-1904), p. 64-75: Istoricul
Mitropoliei gi al Episcopiilor Moklovei de Andrei Wolf ; p. 167-178: Epis-
copiile de Roman qi Hugi 0 monastirile. Moldovei de Andrei Wolf. Tradu-
cator, dup cum se poate vedea din tabla de materie (p. IV), era arhie-
reul Calistrat Baxldeanu, semnat la sfaxitul articolelor prin litera D.
2. Analiza operii a fcut-o d-1 N. Iorga, Istoria Romdnilor prin cd-
ldtori, vol. II, ed. II, Buc. 1928, p. 228-239. Pentru partea istoria inedita.
a operii lui Sulzer, v. N. Iorga, Documente privitoare la familia Callimachi,
Buc. 1902, vol. I, p. 385-396. N. Iorga, Pilda bunilor domni dim trecut fag
de roala romdneascd (Anal. Acad. Rom. Sect. Ist., T. 37, Ser. II).
Buc. 1915, p. 84.

www.dacoromanica.ro
4

?i acum cciteva cuvinte despre traducere.


In cadrul lucreirilor proseminariale cu studentii anului II,
I

pe care le conduc la Facultatea de Litere i Filosofie din Bucu-


reqti, pe langei Seminarul de istoria literaturii romne vechi
de sub directia d-lwi prof. N. Cartojan, mi s'au prezentat multe
lucreiri vrednice sic/ vadei lumina tiparuluil). In anul rolar 1932-
1933 a prezentat oi d-ra Oniciu Gratiana lucrarea d-sale, care
trata urmeitorul subiect: Informatiuni despre literatura i cul-
tura romineasca, din Istoria Daciei scris de Sulzer.
D-ra Oniciu Gratiana nu numai cd a extras cu con.ytintio-
zitate i metodei toate elementele, prezenteindu-ne o interesantei
privire asupra steirii culturale a Principatelor, aqa cum o vause
Sulzer, dar a qi tradus cea mai mare parte din vol. I, adicei din
partea geograficei.
Pentrucei, pe de o parte, limba germand e mai putin claws-
cutei la noi, iar pe de alta, pentrucei inseisi opera lwi Sulzer sa
gasegte greu pentru consultarea ei in original, cred cei tradu-
cerea bun i limpede a d-rei Oniciu (10 ctsteapti tiparul ge
restul din manuscris) va aduce simtite inlesniri .i foloase celor
cari se intereseazei de trecutul nostru.
Datoritei amabilitdii d-lui prof. Const. Moisil, care mi-a
imprumutat clieul, prezint si planul Bucuretilor, feicut de .

Sulzer insuqi.
DAN SIMONESCU

.0"

1. S'au publicat: Georgeta P. Marinescu, Limbo i stilul cronicei lui


Neculce in Rev. Soc. Tinerimea Romdind, 53 (1934), p. 23-27; Ion Dumi-
trescu-Optasi, Un proces literar, ibidem, 53 (1934) p. 95-101. De altfel,
Seminarul, in cursul anului 1934, a publicat al 2-lea buletin sub titlul Cer-
cetdri literare, pe care cunoscutul slavist dela Paris, d-1 A. Mazon le-a
apreciat in felul urmator: La Facult des lettres de Bucarest vient
de publier, sous la direction de N. Cartojan, un excellent recueil d'histoire
littraire, et qui, pour la partie mdievale au mains, intresse de pres les
littratures slaves: Cercetdri literare...". (Revue des etudes skives, XIV,
(1934), p. 237.

6 www.dacoromanica.ro
LOCALITATI DIN JUDETUL ILFOV.

www.dacoromanica.ro
I

Ilfov, judetul care si-a imprumutat numele dela paraiasul


mai mult sec cu acelas nume, se intinde dela poarta de jos a
orasului Bucuresti i formeaza, impreun, cu cele cinci judete
mai sus pomenite, din partea dreapta a Valahiei, deci dinspre
Moldova, asa numita Valahie de Jos. Iar celelalte sase districte
ale ei, din partea stanga, formeaza Valahia de Sus.
Cititorul desigur ca se va astepta s gaseasca in aceasta
taxa, despre ale carei buntti i frumusete am vorbit atata, o
mare populatie, luand in considerare suprapopulatia Europei,
si eel putin atatea orase cate se gaseau pe vremea Romanilor.
Dar pentruca asteptrile sa nu-i fie prea mult inselate,
ma voiu grabi sa-i spun ca in acest mare si frumos colt al pa-
mantului nu se gaseste niciun oras in adevaratul sens al ace-
stui cuvant, ci exist doar un singur loc interesant, dar i acela
deschis, in care este strania, sa spun asa, toata populatia valaha
care nu face parte din patura tiraneasca.
BUCURESTI (care nu e pronuntat i nici scris Bucorest,
sau Bucarest, ci vine dela bucurie, bucuros, bucura i deci in
greceste zapinoXts, sau in nemteste Freudenstadt, adica ora-
qul bucuriei), 1) este capitala judetului Ilfov si a intregei Va-
lahii ; iar dela Constantin Brancoveanu incoace, resedinta obis-
nuita a Gospodarului si a tuturor boierilor cu functie sau cari
cauti una, i chiar a Ispravnicului din acest judet, cu toate ca
ii este indicat ca resedinta Gherghita, localitate de cealalta,
parte a Ialomitei.
Bucuresti se silt pe 440 26'45" lat. nordica, si 43 48' long.
estica. Se gseste la o departare de 8 ore de Dunre i cea
mai mare parte din el se intinde pe tarmul de Nord al Dambo-
vitei, intr'un loc frumos i aproximativ acolo, unde a fost ve-
chiul Phnum, sau in orice caz nu departe de el.
Are strazi foarte lungi i pavate cu scanduri groase
1. R6panse a la lettre anonyme. (Nota lui Sulzer). ,

www.dacoromanica.ro
8

de stejar, multe case marl boeresti, cladite din caramida., dar


ran intretinute i amenajate, imprastiate ici i colo fart nici
o randuial i inconjurate de regula cu gradini i curti cari dau
in strad.
Pentru a parcurge dela un capat la celalalt Bucurestii,
este nevoie de aproape 1Y2 ore, iar in latime de 3/4 dintr'o ora.
Multimea bisericilor i capelelor in numr de vreo 60, cla-
dite o parte din lemn i o alta parte din caramida sau pia-
tra, cu cate cinci pink la noua turnulete, dau din departare
acestui loc aspectul unui oras maret. Aceast impresie se sterge
last imediat ce intri in el, vazand colibele de lut ale negustorilor
carciumarilor insirate pe strazile principale, dela un capat
la altul al lor.
Intre cldirile cele mai de seami, trebuiesc asezate asa
numitele hanuri" sau biserici" ridicate de cativa Principi i
intarite cu ziduri puternice pentru asa zisa lor securitate, dar
de multe on i spre paguba lor.
Sunt apoi de remarcat i manastirile, dintre care cele mai
multe sunt intarite ea i hanurile, cu ziduri; dar bisericile
locuintele formate tot ea la hanuri, din octal cladite deadreptul .

pe pamant, in dosul unei galerii boltite, nu prezinta nici un fel


de alt particularitate.
In privinta bogatiei, frumusetii i arhitecturii, sunt de
remarcat bisericile Sf. Ion, Sf. Gheorghe, Seirindar, vestita
pentru o icoana facatoare de minuni, iar pe partea opus& a
Dmbovitei, manastirile Veicare0i, Radu Vodd i Cotroceni.
Apoi Mitropolia sau resedinta episcopal, cu biserica, de unde .

se poate vedea orasul intreg, datorita pozitiei ei mai inalte si


nespus de frumoasa.
Putin mai jos, pe una din inaltimele cari formeaza in acelas
timp i tarmul de sud al Dambovitei, se ridica intre vii frumoase,
in imediata apropiere a manastirei Mihai Voda, palatul sau
Curtea Domneasca ridicata de care actualul Domn. Alexan-
dru Ipsilante sosind in 1774 in tari, a tras intr'una din casele _

Brancovenesti si a ales acest loc pentru noua locuinta dom-


neasca, deoarece cea veche era pe punctul de a se prabusi din
cauza vechimei, dar mai ales din cauza devastarilor suferite in
ultimul rzboi ruso-turc.
Desi noua locuint ar fi meritat o cladire mai frumoasa,
ea a fost ridicata de mesteri bulgari sau turci, in forma unui or-
. felinat cu doua aripi de dimensiuni mijlocii, deoarece arhitectii
si mesterii chemati din Brasov s'au intors, lasand lucrul neis-
pravit, cath au auzit i inteles obiceiul acestor Greci valahizati
de a rasplti atat pe pamantean, cat i pe streini la calendele
grecesti, adica niciodata, ba chiar cu inchisoare i bataie la
tlpi.
Calugarii franciscani din provincia bulgara au si ei o manas-

www.dacoromanica.ro
'" I
9

tire, de altfel foarte siraci; tot asa, colonia luterana a strei-


nilor, mai mult Sasi din Transilvania, formata din ceasornicari,
bijutieri, farmacisti etc. Cu protectia ambasadorului suedez
din Constantinopole, a obtinut multumit unor circumstante
politice, i cu tot protestul Valahilor zeloi, dreptul de oficiere
a serviciului divin i o biserica cu turn i clopote.
Evreii au si ei sinagoga lor.
- Si, cu toate ci pare de necrezut toleranta i cuinpatarea Tur-
cilor, acesti stapanitori ai acestei tari, socotiti asa de barbari,
sunt atat de credinciosi cuvantului dat, incat prefera sa-si

ttera,-quirr
I s'
unnufelezlakinio
tlehk,ft.s.e.afaio4
741.1f1 '151:
-
ow4P,A!
Aanfit,
.ihnEr
mita WI
to 1;44,941
4rritele .R4 d . a ' ,
Usf-V.I.,314. L4alts.
,talto...jard'aiteut
falarfranzaJann- 14Z:1,
Ale,. Irs..Ryor
4;7:40;
chat
Id,ja ii..Pav,a
q. kralu efu Cri.ta
trerliettaate
iitatti.A..1..lit
anyearslut Xirrhe.
Lifirehr,fallaeris !?,^4:4
de.rGika Bans, le9aktif
t-enlirodis Rilyht '
d2Wice&i,

/
tivAleins .1.1..dtertj
"Ipi-iAm. '
acakutdallgrilm.
,,e.rosuos dd.Yea )

; Err '
thciatAilroe..4et.o.
.

la, 4.- g-:;r-'? 1,41


fia-azvv# L. .4k.:2.41kd -

or
7/7.4tfrak-is.,4 f:m. i;4 ,
g.;
fact rugaciunile in taina care Dumnezeu, decat sa atinga li-
bertatea de credinta a Valahilor, chiar numai prin clidirea unei
singure geamii; o purtare care nu are nimic turcesc in ea si
care da dovada de multi abnegatie i superioritate, si de un
spirit de tolerant& si blandete demne de un crestin. Cu atat mai
mult cu cat ne putem inchipui, cat ar fi fost de usor marelui nu-
mar de Turci cari se gsesc aici in interese negustoresti sau in
garnizoank pentru supravegherea eventualelor abateri ale ne-
gustorilor turci, sau chiar poate i pentru supravegherea con-
duitei Donmului, de a ispiti printr'un fals zel religios, sufletul
atat de slab omenesc.
Voiu vorbi in alta parte, mai pe larg, despre libertatea re-
ligioasa a catolicilor si a luteranilor, cat i despre organizarea
scoalelor publice sustinute in Bucuresti pentru tineretul greco-

www.dacoromanica.ro
/
10

oriental; si tot asa voiu mai adaloga ceva i despre casele bo-
ieresti.
40 Aici insa, trebuie sa amintesc despre o alta cladire, ridicata
de Mihail Cantacuzino, unchiul Domnului Stefan, care a fost
' sugrumat. A fost intemeiata tot in scopul de a sluji scolilor
publice i bolnavilor i cladita in felul hanurilor sau al mana-
stirilor. Poarta numele de Coltea, adica unghiu sau colt. Aceas-
t& manistire, sau mai bine zis spital, este singura cladire din
Valahia, care are deasupra intrarii ei o clopotnita in stil german,
cladita in patru colturi. In partea ei de jos, chiar deasupra portii,
de o parte si de alta, se gaseste zugravit ate un soldat cu arma
pe umar, imbracat in uniforma nemteasca, asa cum se purta la
inceputul acestui secol si cum era inca moda nemteasca in ul-
timul razboiu turco-austriac.
Cu toata osteneala ce mi-am dat sa gasesc explicatia aces-
tei zugraveli i arhitecturi, n'am putut descoperi altceva cleat
ca se spune ca ar fi fost ridicat de catre Suedezi. Mi-ar veni
s cred ca ace-mt.& clopotnita, sau chiar i numai portretele celor
2 soldati nemti, au fast acute in amintirea victoriei repurtate
de ostirea austriaca, atunci cand a ocupat Valahia de Vest si
au ridicat din Capital& pe Printul Nic. Mavrocordat. Dar aceas-
ta ipotezi nu poate fi luata in considerare, stiind ca atunci
&and Austriacii au ocupat Valahia de Vest, Printul Mihail
Cantacuzino, intemeietorul i ziditorul acestei cladiri, fusese
deja omorit prin sugrumare, impreuna cu nepotul sau Stefan.
Tot asa nici Alex. Mavrocordat, un dusman inversunat al Nem-
tilor, nu putea sa sufere cash se compue, chiar pe timpul doin-
niei lui, o zugraveal care sa fie marturie a nehotarirei i ru-
sinei sale.
Pe de alta parte, cladirea acestui turn s'a infaptuit chiar
pe timpul, and Carol al XII-lea se reintorcea din Turcia prin
Valahia, acas. Asa incat n'ar fi exclus ca Domnitorul de pe
atunci, Brancoveanu, varul i prietenul lui Mihail Cantacuzino,
sa fi lasat sa se zugraveasca pe turnul acesta, in onoarea regelui,
faptura i imbricamintea unora din soldatii suedezi. 0 banu-
iala intemeiata, daca ne referim mai ales la partea a doua sau
istorica a acestei lucrari, care ne va arata ca in timpul sederii
la Bender, a vestitului rege, armata care i-a mai ramas dupa
batalia dela Poltava, a fost impristiata cea mai mare parte
prin Moldova 1), asa ca nu este imposibil ca acesti soldati,
siliti de nevoi si de sgarcenia lui Mihail Racovita, Domnul de
atunci al Moldovei, sa fi fost intrebuintati la inaltarea acestui
turn, ca mesteri 5i ca salahori.
Dar prefer sa amintesc despre alte lucruri, mai documentate
caH se pot vedea la Bucuresti, cleat s pierd vremea cu ipoteze
1. Vezi partea istorica. sub: ad ann. 1709". (Nota lui Sulzer).

www.dacoromanica.ro
11

cari, in afara de acest turn 0 de cateva tablouri, nu se bazeaza


decat doar pe un svon necontrolat i cu care subiectul nu este
in prea stransa. legatura.
1
Prin urmare se mai poate aminti despre:
V HANUL SERBAN VODA, cladit de printul Serban Can-
tacuzino. Este cel mai renumit dintre cele 7 hanuri cari exista
in Bucuresti. In acest han s'a refugiat, de altfel numai de forma,
cel din urma. print Ghica, cand, la inceputul ultimului razboiu
rusesc, asa numitii voluntari rusi au invadat Bucurestii cu sti-
rea i voia Domnului, iar garnizoana turceasca..., desi mult mai
puternica, a fost isgonita din oras.
MANASTIREA VACARESTI, care cinsteste pe printul Ni-
colae Mavrocordat ca pe intemeietorul ei, a devenit in urma
luptelor de aici dintre Turci i Rusi, si mai renumit decat a
fest inainte.prin frumusetea cladirii i incantatoarea ei pozitie.
Se gaseste, ca i Cotrocenii, care e un asezamant al casei Canta-
cuzino, putin cam departata de ora si anume, prima, la capatul
de Est al Bucurestilor, iar cealalta la capatul de Vest. Si aman-
douk se afla pe foarte frumoase inaltimi, inconjurate de vii.
MIHAI VODA poarta numele fondatorului ei si e o ma-
nastire pe care Domnii de altadata o intrebuintau de regula ca
resedinta de vara. Este situata tot pe o inaltime placuta si are I

o priveliste frumoasa; azi ins& e chzuta in /mina. Tot astfel pi


manastirea RADU VODA. Despre istoria intemeietorului ei se
va vorbi in partea a doua a lucrarii.
Dar nu trebue sa uit nici cel mai frumos loc din sau de
langa Bucuresti, mica insula SFETI ELEFTERIE. Fara a des-
crie fermecatoarea ei pozitie la picioarele colinei acoperite de vii
care se pierd in grdinile de fructe ce se intind pant in mar-
ginea Dambovitei, fiecare ii va putea alcatui imaginea acestui
a loc, dup sumarele indicatii de mai sus. Un neasemuit loc pentru
un oras, in care domneste luxul i desfatarea, dar e un colt trist
pentru acela care nu gaseste placere intr'o natura linistita
fara artificii. Nici o ospatarie, nici o salk de dans! 0 biserica,
cu o casuta a unui sarman popa care se ocupa cu cresterea al-
binelor! Aceasta e tot ce se gaseste in aceast insula! Abia diet!.
Valahul o onoreaza cu vizita sa odata pe an, exceptand pe ac-
tuala Doamna, insufletita de sentimente mai gingase cari nu i
se pot tagdui.
Ea gaseste in astfel de locuri mai mult distractie cleat
oriunde Si obisnuieste s viziteze insula in fiecare zi, ramanand
cateodata, atunci cand e lun, pant spre miezul noptii, fu-
gind astfel de plictiseala care domneste de regula la Curtea
Domneasca.
Totusi, se mai intampla cateodata ca unul sau altul din
Marii Boieri, sa dea in onoarea Printului cite o serbare la
unul din conacurile lor, de cari imprejurimile Bucurestilor sunt

www.dacoromanica.ro
a/.

. 12

pline. Chiar i eu am luat parte acum cativa ani, la o astfel de


serbare, cand marele Vornic Filipescu a onorat familia dom-
neasca cu un pranz urmat de bal i focuri de artificii, la unul
din conacurile sale, asezat pe un brat al Dambovitei din fata
insulei Sfeti Elefterie 1).
Pentru a nu intinde mai mult astfel de digresiuni, in pri-
vinta descrierii Bucurestilor, care se potrivesc mai bine in capi-
tolul despre Obiceiurile valahe i ceremonialul Curtii", in-
drept pe cititor spre planul orasului, aici alaturat, unde va recu-
noaste celelalte manastiri, biserici i cladiri mai iMportante,
fiecare fixati la locul ei Si insemnata cu cate o litera.
Daca cititorul va gsi o deosebire fundamental& intre
acest plan si intre perspectiva, data de autorul Descrierii ul-
timului razboiu ruso-turc", a unui mic oras sau fortarete in-
conjurate de ziduri , santuri i turnuri, atunci va trebui sa-1
rog doar s dea dovada de spirit de dreptate, crezand pe
cuvantul meu c nu am incercat sa-1 insel cu un ideal, asa cum
e cazul cu autorul acestei descrieri de mai sus.
Iar dac cuvantul meu nu ajunge, atunci mai sunt supra-
vietuitori in armata ruseasca, cari au vazut tot atat de bine ca
si mine Bucurestii si Iaii, si cari pot dovedi, clack e necesar,
adevrul spuselor mele, cat i al exactitatii planului meu, atat
in privinta marim.ei, pozitiei, a strazilor principale, cat si a
- cladirilor acestei capitale. Si iarsi nu pot tagadui, ci martu-
risesc ca. in ceeace priveste stradutele i mahalele ei mari in
forma de sate, nu m'am tinut de nici o regula, ci le-am asezat
in acest plan doar dupa ochiu.
GHERGHITA, a doua localitate interesanta din judetul
Ilfov, se gaseste in apropierea vechiului Sornum ( 66). Acum
e un targusor nevoia i resedinta indicat ispravnicului din
judetul Ilfov. Se gaseste pe drumul dinspre Focsani, are trei
biserici, o capetenie, adica un capitan al patrulelor care se ga-
sesc imprastiate prin diferitele locali.tati, pentru paza i sigu-
ranta tarii, si al caror comandant suprem e Sphtarul. In afara
de cateva case, mai bine zis colibe, localitatea nu mai poseda
nimic.

1. Partea aceasta pana aci cu omisiunea primelor 16 randuri,


care cuprind generalitati privitoare la jud. Ilfov i cu omsiunea altor vreo
20 randuri din textul german s'a mai tradus, cu oarecari interpretari
deosebite i de d-1 Mih. Popescu (compard Bucurestii vechi. Buletinul Soc.
istorico-arheologice BuCureqti-Vechi", anii I-V (1930-1934), Buc. 1935, p,
34-38: Bucuregtii descrifi de Sulzer la sfarqitul veacului al XVIII-lea).

www.dacoromanica.ro
_
- 13
_
, Asa cum ne aminteste d-1 general v. Bauer 1), afar de a-
test targusor, se mai gasesc in acest judet 200 si vreo 40 de sate,
cu aproape 70 conacuri boieresti. Nu vor fi ins& toate enumerate
aici, cad pricep foarte bine ca insusirea unei astfel de liste cu
nume bizare ar plictisi pe cititor, mai ales dad, a face-o la fie-
care judet in parte. Si, deoarece am limitat prea mult alte Ca-
pitole mai importante din lucrarea mea, ma voiu margini s
citez la fiecare judet doar cele mai interesante localitti.
Incep cu cele din jurul Bucurestilor: La Est de Bucuresti,
la o departare de 3 ore, se gaseste PANTELIMONUL, pe micul
eau Colentina. Este o mare cladire in forma unei manastiri, fon-
data si ridicata de Grigore II Ghica pentru spital, la 40 de bol-
navi.
In susul raului, deci spre Vest, urmeaza MARCUTA, sat asezat
pe unul din lacurile formate de Colentina. Are o moara de har-
,
tie i un pretios izvor, de unde Domnul se aprovizioneaza cu
apa de but, adus pe spatele cailor, in burdufe mari de piele,
cale de o ora i jumatate departare, unde e asezat satul.
Mai sus, pe acest Amid, se gasesc castelele de plicere ale
Racovitestildr i Ghiculestilor, cat si manastirea PLUMBUITA,
in imediata apropiere a mahalalelor bucurestene, unde s'au
dat atatea lupte i incaereri in diferite razboaie. In apropiere se
gaseste satul i conacul DUDESTI, al casei Dudescu, demne de
vazut. Un alt loc placut, asezat tot pe un lac al Colentinei, este
FIERASTRAUL, o jumatate de ora departare de Plumbuita.
Numele lui vine dela un fierastrau care existase acolo altdata.
Domnul de acum pi-a &Lilt in apropierea lacului o vila in stil
oriental, servind ca tint& plimbarilor obisnuite ale lumei bune
bucurestene, nefiind la o mare departare: cale de o ora dela re-
sedinta domneasca. Lacul vilei este mare, iar Doamna, Impreu-
n cu damele de onoare, sunt obisnuite s. inconjoare insula
din mijlocul lacului, intr'un caic sau barca, in sunetele muzicii
turcesti, mult gustate de Greci, dar mai ales de sexul slab.
0 alt vil pe marginea aceluias lac este BANEASA, iar mai
sus, cale de o ora, MOGOSOAIA, proprietatea celui mai in varsta
dintre principii Brancoveni. Amandoua sunt demne de cei mai
nobili stapani, multumit atat neintrecutei lor perspective, cat
pi pozitiei i arhitecturii lor. Dar in ultimul razboiu ele au
fost devastate, statuile care se gaseau, distruse, mai ales la
Baneasa, proprietatea unui boier mai mic. Totusi se mai puteau
vedea Inca, chiar dupa acest razboiu, sub bolta crapata a uneia
- 1. V. cit. Memoires, chap. 5, p. 143 sq. Trimitere la Memoir., histo-
riques et geographiques sur la Valachie... par Monsieur B***, generalul
Bauer, tipArita la Francfurt ai Leipzig in 1778. Memoriile lui Bauer s'au
tradus i tiparit in greceqte, la Bucureqti, in 1789, sub titlul: flep.
Ipcapt rijs BXxx(ac (Descrierea Valahiei).

www.dacoromanica.ro
1,4

dintre Sallie dela Mogosoaia, busturile Basarabilor i portretele


stramosilor Brancovenilor, pictate pe pereti. Nu stiu ins& dace
lipsa de respect sau de bani a determinat pe actualul Print si
t. Vistier, d-1 Nic. Brancoveanu, sa darame bolta cu toate por-
tretele stramosilor lui si in locul ei s acopere aceast sari cu
un plafon obisnuit.
Trec peste alte conacuri, tot din judetul Ilfov, cari se ga-
sese destul de frumos situate pe Colentina, de regula in apro-
.,. pierea lacurilor formate de acest raulet. Astfel Cretule,yti, Cio-
.. ocineqti, Vizuregi i altele, despre a caror frumusete s'a amintit
deja mai sus. Amintesc doar de un alt palat Brancovenesc,
care de fapt nu se gaseste in acest judet, ci chiar la marginea
lui; se numeste POTLOGI i intrece atat in marime, cat si in ar-
hitectura toate celelalte castele amintite pang acum. Ins tot
in ultimul razboi, el a fost devastat in asa mod, incat niciodata
nu va mai putea fi restaurat i ridicat la stralucirea lui de alta-
data, decat cu cheltuieli enorme. La 66 am amintit ca se afla
in regiunea in care era odinioara orasul semnalat de Ptolomeus,
Amutrium. Acest palat este cladit in totul dupa cel dela Mo-
gosoaia, dar ceva mai mare si construit cu minunat gust si cu
multi cheltuiala. Stucaturile, galeriile, tablourile, distributia
incaperilor i aranjamentul gradinei i curtii dovedesc, chiar
in starea lor actual, gustul european i arata vizitatorului
ca a fost ridicat de mesteri streini, platiti din punga unui print
bogat, a nenorocitului Constantin Brancoveanu, stramosul ac-
tualului posesor.
Nu departe de palat, in judetul Vlasca, trece peste Arges
un pod umbltor, iar mai jos unul fix. Primul este numit Po-
dul Brncoveanu, iar al doilea Podul statornic.
D-1 v. Bauer a asezat cu buna dreptate acest loc in judetul
Dambovita, iar eu, indus in eroare de harta lui Del Chiaro,
am facut o gresala, pe care de altfel o voiu indrepta, caci de
atunci am aflat in mod sigur ca Potlogii i Poienarii sunt Capi
de judetul Drnbovitii., deci sunt inceputul acestui judet i fac
prin urmare granit intre jud. Ilfov i jud. Dambovita. Deci,
nu e mare gresal, clod, vorbind de castelul dela Mogosoaia
amintesc si de Potlogi, in acest mod ferindu-ma de repetitii.
Insa relatarile despre Poienari le voiu pastra pentru un alt
loc, iar aici nu voiu mai aminti cleat despre manastiri, ele
fiind demne de remarcat.
CALDARU_SANI, langa paraurile Bursulesti i Vlasia, fiecare
cu mite un pod de lemn; apoi SNAGOVUL. Amandoua manasti-
. rile sunt asezate in mijlocul a doug lacuri mari. A doua a servit
altdat ca inchisoare de stat pentru boieri. Acum insa ada-
posteste doar condamnati de rand, dar pe caH ii consider tot
ca detinuti politici, dupg cele ce mi-au destainuit ei asupra
nevinovatiei lor. Dar atata stiu, ca inainte de aceasta, i chiar

www.dacoromanica.ro
15
._
in vremea mea, Boierul Candescul a fost incarcerat aici in
lanturi timp de doi ani i hranit doar cu paine i apa, dung ce
primise mai intai doua sau trei sute de lovituri la talpi, cu
bete de alun, bataie numit falangh", deoarece a cautat s
aduca invinuiri Domnului la Poarth.
Pe timpul ultimului rhzboiu rusesc, rnanastirea a fost o-
cupata de calugari rusi si de un batalion de trupe rusesti.
Au fost apoi stramutati la Tismana, la .granita dinspre Ba-
natul de Timisoara, dar in urma neintelegerilor survenite in
ultimul timp intre Rusi i Poarta, au fost trimii, fara a se
lua in seama ca egumenul lor este Kneaz, inapoi in patrie,
si in asa chip cum nu s'ar fi asteptat din partea recunostintei.
Valahilor.
In Ilfov mai e de amintit CIOCANESTI, un sat langa Du-
nare,pe granita judetului Ialomita, care are si o luntre de trecere
peste Dunare, o vama i un capitan.
MOVILA, un satulet sau catun, format din patru pant la
sase case, e asezat la capatul districtului in padurea Valeni,
nu departe de Poienari. Numele i 1-a imprumutat dela o colina
de acolo, care pare a fi ridicata de main; omenesti. Exista
multe coline de acest fel in Valahia si Moldova. Locuitorii sustin
Ca ar fi mormintele Tatarilor ucisi si pot povesti multe mi-
nunatii despre astfel de infrangeri. Temeiu prea mare nu au
aceste povestiri, ca S i aceea care povesteste ca Darius His-
taspe ar fi ridicat cu ajutorul soldatilor sai, in tinutul So-
rocei din Moldova, o suta de astfel de coline in sir.
Iar desnre Movila amintita, se povesteste ca, aici, vestitul
Domn moldovean Vasile Voda, adica Basilius, ar fi fost invins cu
tooth armata sa cazaceasca, de catre Matei, Voevodul Valahiei.
Nu voiu data s precizez locul unde acesti doi voevozi s'au in-
caerat; dar partea istorica va arata cu multe amanunte daca
astfel de lupte s'au dat intre trupele lor, in Valahia.
POCIOVALESTI, trei ore departare de Bucuresti, la intrarea
in marea padure dela Valeni, merit sa fie amintit pentru mul-
timea lacurilor i pentru cele 5 case boieresti, dar mai ales
pentru ruinele unei fabrici de postav care a existat in curtea
Satinenilor (nu cei dela Bucuresti).
OLTENITA, la gura raului Dambovita, este al doilea loc pe
unde se poate trece cornod peste Dunre, prin urmare se poate
debarca usor pe oricare alt tarm al ei. Din aceasta cauza Domnul
tine aici vama sa.
Ca minastiri mai sunt de mentionat i Obileti, Cosegti,
Biciina, Ruptura, Balamut, Gruiul, Vorniciana pe Colentina,
iar pe Dunare Negoieqti, Cataliul Surle i Chirnogea. Dar .nu .

trebuiesc luate drept mnstiri toate locurile astfel numite.


Caci Valahii obisnuiesc s numeasca manastire, orice biserica.
de piatra, indiferent daca locuesc sau nu, acolo, calugari. Lucrul

www.dacoromanica.ro
16

a)I 4-9 roc' aI) mai ales de catre acei cari citesc Toponimia ge-
b.0 cd ri7j 'td a) :0 uncle vor gaol atatea localitati insemnate
ca
0
a> *Z a>
FI
t
04
Couvent", sau cu litera M", adica manastire.
rI
+)
in aceste tari mult mai multe manastiri de
barbati cd 0 > ix) cu ar fi nevoie. Intre ele sunt Si cele de-
E 0 (4-4 4:2 g manastiri din acest judet.
E-4).,1 m0;.v2E0 2c12'w.. s fiu cat mai concis cu privire la
aceasta materie arida, i prea putin interesahta, nu voiu aminti
de cd multimea :Om g ",-1 calugri . la Mitropolia din Bucuresti pi
E3
, manastirile pe care nu le-am mai amintit.
2 )Evi, C/2

T.::'is; -
In
4-1 `.
pti..6,$-, ocDo,-!
districtului, ma refer la harta
Q
+" 0;3 0 ,,,, $.1<cd
.8 cd -.-t1
Q ..0 care
,..!
vadeste
.2;.., --I c el se margineste la Sud cu
cd E Ialomita, la Vest cu jud. Vlasca i la Nord
-I-)
Dunarea, )ci.
-cu jud. of. 0 g
cd xa 04 0 @ Ca Q
+2 41
c.) 0 cd )03 0 otLIOTeei
> .R...ca).5.,
0 0 ca
'V 0 0. MUNICIP:ULU/..

4.0C

>

.1"'

a) cd Q 4 cd E 5 d ,--)
b0 )!1 .6
a) g c.) -0 ci2

www.dacoromanica.ro
N.\
www.dacoromanica.ro