Unitatea de nvare nr.

12

Deplasarea de greutati la bordul navei, aplicatii practice. Efectul ambarcarii si debarcarii

de greutati asupra asietei navei, aplicatii practice.

Unitatea de invatare nr.12..1

1. Deplasarea de greutati la bordul navei, aplicatii practice...2
2. Efectul ambarcarii si debarcarii de greutati asupra asietei navei....6
3. Intrebari pentru autoevaluare.....19
4. Bibliografie.20

Obiectivele unitatii de invatare nr.12

La sfritul modulului cursanii vor cunoate aspecte legate de

caracteristicile navelor maritime comerciale, cum ar fi:
intelegerea influentei ambarcarii, debarcarii si deplasarii de
greutati asupra asietei
stabilirea relatiilor de calcul a pescajelor si asietei navei dupa
ambarcarea, debarcarea sau deplasarea de greutati la bordul
navei

1
 1. Deplasarea de greutati la bordul navei. Aplicatii practice

Atunci cand nava isi schimba asieta acestu lucru va cauza cu siguranta si modificarea
pescajelor prova si pupa ale navei, prin cresterea unuia si scaderea altuia. In astfel de momente
ne intereseaza ce modificare au suferit pescajele navei datorita modificarii asietei.
Se considera nava din figura 4.3.1., aflata in pozitie dreapta.

Fig.4.3.1
F1 reprezinta pozitia centrului plutirii care este la distanta l fata de de perpendiculara
pupa. In prova navei se afla o greutate deja ambarcata w.
Se va deplasa greutatea w- catre pupa pe o distanta d. Nava se va inclina longitudinal
in axa care trece prin punctul F1. si isi va modifica asieta cu o valoare -t, figura 4.3.2.

Fig.4.3.2
W1C reprezinta o linie paralela cu chila navei
A reprezinta noul pescaj pupa
F reprezinta noul pescaj prova
Asieta navei va fi data de diferenta dintre pescajul A si pescajul F.
x reprezinta modificarea pescajului pupa datorita modificarii asietei
y reprezinta modificarea pescajului prova datorita modificarii asietei
t modificarea asietei (change of trim), egala cu x+y
l - reprezinta distanta centrului plutirii fata de perpendiculara pupa si este determinata de
LBP
relatia : l XF
2

Triunghiurile WW1F1 si W1L1C fiind asemenea avem:

x t

l LBP
2
 Astfel vom obtine valoarea variatiei pescajului pupa datorita modificarii de asieta, fiind:

l
x t
LBP
Iar variatia pescajului prova este:

y t - x

w d
Stiind ca t , rezulta ca modificarile de pescaje sunt date de relatiile:
MCT1C

LBP
( XF )
l w d 2
Pentru pescajul pupa: x t =
LBP MCT1C LBP

LBP
( XF )
w d 2
Pentru pescajul prova: y t -
MCT1C LBP

Daca nava avea pescajele initiale A (pescajul pupa) si F (pescajul prova), atunci noile
pescaje aparute dupa deplasarea greutatii la bord si implicit modificarii de asieta se vor
determina cu relatiile;

A = A + x
F = F - y

Distanta - d - pe care sa deplasat greutatea - w se determina ca diferenta intre abscisa

initiala a centrului de greutate al lui w si abscisa finala: d = X1w X2w si astfel rezulta faptul ca
semnul modificarii de asieta depinde de semnul lui d.

De retinut!

Determinarea variatiei de pescaje si asieta se face astfel:

1. se determina distanta d pe care a fost deplasata greutatea
2. se detrmina din tablele hidrostatice pozitia lui LCF, precum si valoarea lui MCTC functie
de pescajul mediu sau deplasament
w d
3. se determina modificarea de asieta cu relatia: COT =
MCTC
4. se determina variatiile de pescaje prova, pupa cu relatiile:

l
x COT - pentru variatia de pescaj pupa
LBP
LBP l
y COT , sau y x COT - pentru variatia de pescaj prova
LBP
5. se adauga cele doua valori calculate mai sus la valorile initiale ale pescajelor prova/pupa.

3
 Exemplul no.1

O nava de 126m lungime are pesjele de 5.5m prova si 6.5m pupa. Centrul plutirii se afla
la o distanta de 3m spre pupa. MCTC=240t, deplasament 6000t. sa se determine noile pescaje
daca o greutate de 120t deja ambarcata la bord este deplasata spre prova pe o distanta de 45m.

Momentul de asieta (timming moment) = w x d = 120 x 45 = 5400 t

w d 5400
Modificarea de asieta (change of trim) t - = 22.5cm , aprovare
MCTC 240

L 126
XF 3
l 2 2
Modificarea de pescaj pupa - x = t = t 22.5 10.7cm
L L 126

L 126
XF 3
Modificarea de pescaj prova - y 2 t 2 22.5 11.8cm
L 126
Noile pescaje vor fi:
Pupa: A = 6.5m 10.7cm = 6.393m
Prova: F = 5.5m + 11.8cm = 5.518m

Exemplul no.2

O barja cu dimensiunile 90m x 10m x 6m pluteste in apa sarata pe chila dreapta la un

pescaj de 3m. sa se determine noile pescaje daca o greutate de 64t deja ambarcata la bord va fi
deplasata pe o distanta de 40m spre pupa.

4
 Deoarece inaltimea metacentrica longitudinala nu se cunoaste, o putem inlocui cu raza
metacentrica (dupa cum am precizat in capitolul anterior) care o putem determina foarte usor cu
relatia:

I
BML = unde,
V
I este momentul de inertie al suprafetei plutirii si se determina cu relatia = LB/12
V este volumul barjei dat de relatia L x l x d
I
Deci, BML = = L / 12d = 225m
V
Deplasamentul barjei este W = V x = L x l x d x 1.025 (densitatea apei de mare)=2767.3 t

W GML W BML
MCTc = 69.19m
100L 100L

w d 64 40
Modificarea de asieta (change of trim) t= 37cm , apupare
MCTC 69.19

L
l
Modificarea de pescaj pupa x t 2 t 18.5cm
L L
Modificarea de pescaj prova y t x 37cm 18.5cm 18.5cm

Noile pescaje, dupa deplasarea greutatii, vor fi:

Pescajul pupa: A = A + x = 3.0m + 18.5cm = 3.185m

Pescajul prova: F = F- y = 3.0m 18.5cm = 2.815m

5
 2. Efectul ambarcarii si debarcarii de greutati la bordul navei. Aplicatii practice.

Efectul ambarcarii de greutati la bordul navei deasupra centrului plutirii

Atunci cand o greutate este ambarcata la bordul navei deasupra centrul plutirii, aceasta nu
va produce un moment de asieta, dar pescajele navei vor creste uniform deci nava va disloca o
cantitate in plus de apa egala cu greutatea ambarcata.
Presupunem situatia din figura 4.4.1.1, o nava pluteste la linia de plutire ST, si o
greutate, w este ambarcata deasupra centrului plutirii, F, iar centrul de greutate G si centrul
plutirii situate vertical sub F.

Fig.4.4.1.1

Atunci cand greutatea este ambarcata, centrul de greutate se va deplasa vertical in sus, in
directia centrului de greutate a greutatii ambarcate. Nava se va afunda (sink) pana la noua linie
de plutire S1T1, deci greutatea volumului dislocuit SS1TT1 este egala cu greutatea w. Noul centru
de plutire este in F1, iar daca greutatea nu este prea mare, poate fi aproximativ in acelasi loc,
adica in F. centrul de carena B se va deplasa vertical in sus catre centrul de greutate al noului
volum dislocuit, care este undeva intre F si F1. In acest caz, atat B cat si G sau deplasat pur si
simplu in sus si inca se afla pe aceeasi verticala. Prin urmare, nu este nici un motiv ca nava sa-si
modifice asieta si doar se va afunda, crescand pescajul cu aceeasi valoare ata la prova cat si la
pupa. In concluzie, pentru ca o nava sa nu capete inclinari prin ambarcare de mase mici la bord
este necesar ca centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului plutirii.

Efectul ambarcarii / debarcarii de greutati la bordul navei departe de centrul

plutirii
In continuare vom vedea ce se intampla daca B si G nu sunt situate pe aceeasi verticala cu
centrul plutirii, figura 4.4.2.

Fig.4.4.2
Centrul de greutate al navei G se va deplasa catre centrul de greutate al greutatii
ambarcate, iar centru de carena B se va deplasa catre centrul de greutate al noului volum
6
dislocuit SS1TT1, deci ambele se vor deplasa spre pupa si in sus. Deplasarea lor pe verticala nu
va afecta asieta navei, deci trebuie sa luam in considerarare doar deplasarea pe orizontala,
respectiv spre pupa. Astfel, putem considera ca G s-a deplasat in G1 si B in B1. Distanta pe
orizontala intre centrul de greutate al navei si centrul de greutate al greutatii ambarcate, d, este
aceeasi cu distanta dintre centrul de carena al navei si centrul de carena al noului volum dislocuit
SS1TT1. deplasarea lui B si a lui g poate fi determinata in aceeasi modalitate folosita in studiul
stabilitatii transversale, astfel:
Daca consideram W-deplasamentul navei, w-greutatea ambarcata, V-volumul dislocuit de
nava si v-volumul suplimentar dislocuit, vom avea,
w d
GG1 =
W
vd
BB1 =
V
Dar, volumul suplimentar dislocuit trebuie sa fie egal cu greutatea ambarcata, deci

w d
BB1 =
W
Prin urmare
GG1 = BB1
Astfel, B si G se vor deplasa spre pupa pe aceeasi distanta si vor ramane pe aceeasi
verticala, deci nava din nou se va afunda pur si simplu si nu isi va modifica asieta.
Foarte important de precizat ca in cel de al doilea caz, cand greutatea a fost ambarcata la
o distanta fata de centrul plutirii, iar nava nu isi modifica si asieta, se refera doar la greutati
mici!!!.
In ambele cazuri prezentate mai sus, afundarea navei prin ambarcarea de greutati se
calculeaza cu relatia:

Greutatea ambarcata
Afundarea navei (sinkage) = -------------------------
TPC

In mod analog se determina, ridicarea navei in cazul debarcarii unei greutati;

Greutatea debarcata
Ridicarea navei(bodily rise) = -------------------------
TPC

In continuare vom studia cazul ambarcarii de greutati medii si mari la o distanta oarecare
fata de centrul plutirii. In acest caqz vom vedea ca atunci cand o astfel de greutate este ambarcata
la o distanta anume fata de centrul plutirii, va cauza atat o afundare a navei cat si o modificare de
asieta. Evident, in mod similar, cand o astfel de greutate a fost descarcata se va produce atat o
ridicare a navei cat si o modificare a asietei.
Daca greutatea este medie, variatia de pescaj a pescajului mediu va fi de doar cativa
centimetri astfel ca TPC si MCTC vor fi aproape la fel atat pentru vechile pescaje cat si pentru
noile pescaje. In cazul ambarcarii de greutati mari, cele doua valori, respectiv TPC si MCTC nu
vor mai fi de valoare apropiata cu cele ale vechilor pescaje, deoarece volumul de carena si
implicit suprafata plutirii se vor modifica mai mult datorita formei corpului navei la pescajul
mediu respectiv.
Pentru a fi mai usor de inteles si de calculat noile pescaje, ambarcarea sau debarcarea de
greutati departe de centrul plutirii trebuie privita sub forma a doua operatiuni, astfel vom avea o
ambarcare (debarcarea) deasupra centrului plutirii (in care se va determina afundarea) si
7
respectiv o deplasare a greutatii pe orizontala pana in punctul impus (in care se vor determina
noile pescaje asa cum au fost determinate in capitolul precedent).

De retinut!

Determinarea variatiei pescajelor la ambarcarea unei greutati departe de LCF se face astfel:

1. se determina distanta d- fata de LCF, a locului unde a fost ambarcata greutatea

2. se determina din tabele hidrostatice valorile TPC, LCF, MCTC functie de pescajul mediu
sau deplasament;
w
3. se determina afundarea, cu relatia: Sinkage =
TPC
w d
4. se determina modificarea de asieta cu relatia: COT
MCTC
5. se determina variatiile de pescaje prova, pupa cu relatiile:

l
x COT - pentru variatia de pescaj pupa
LBP
LBP l
y COT , sau y x COT - pentru variatia de pescaj prova
LBP
6. se adauga cele doua valori calculate mai sus impreuna cu valoarea afundarii la valorile
initiale ale pescajelor prova/pupa, iar pescajele finale vor deveni astfel:

w
daft final = daft initial + y
TPC

w
dfwd final = dfwd initial + x
TPC

nota: deoarece este funcie de pozitia de ambarcare a greutatii fata de LCF

8
 Exemplul no.1
O nava de 90m lungime are pescajele 4.5 prova si 5.0m la pupa. Centrul plutirii este la
1.5m spre pupa iar TPC=10t, MCTC=120t. Sa se determine noile pescaje daca o greutate de 450
tone este incarcata intr-o pozitie situata la 14m spre prova fata de centrul navei.

w 450
Afundarea (bodily sinkage) = 45cm
TPC 10

w d 450 15.5
Modificarea de asieta (COT) = 58.12cm , aprovare
W 120

LBP
LCF
l 2 43.5
Modificarea pescajului pupa x = COT = COT 58.12 28.09cm
LBP LBP 90

Modificarea de pescaj prova y t x 58.12 28.09 30.03cm

LBP
LCF
46.5
sau y 2 COT 58.12 30.03cm
LBP 90

Asadar, noile pescaje vor fi:

A = A + Afundarea - x = 5.00m + 45cm - 28.09cm = 5.169m

F = F + Afundarea + y = 4.50m + 45cm - 30.03cm = 5.250m

Exemplul no.2

O nava de 6000t deplasament are pescajele 7.0m la prova si 8.0m la pupa, MCTC 100tm ,
TPC 20t, iar centrul plutirii este situat la mijlocul navei. Cate 500t de marfa se vor descarca din
fiecare din urmatoarele hambare:
Hambarul no.1, centrul de greutate la 40m spre prova
Hambarul no.2, centrul de greutate la 25m spre prova
Hambarul no.3, centrul de greutate la 20m spre pupa
Hambarul no.4, centrul de greutate la 50m spre pupa
Deasemeni, urmatoarele cantitati de combustibil for fi incarcate astfel:
150t la 12m spre prova
50t la 15m spre pupa
9
Sa se determine noile pescaje

Cantitatea totala de marfa descarcata = 2000t,

Cantitatea de combustibil incarcata = 200t
Cantitatea neta de greutati descarcate = 1800t

w 1800
Ridicarea navei (bodily rise) = 90cm
TPC 20
Stabilim regula semnelor pentru momente si bratele lor astfel:
- pozitive, in pupa fata de LCF
- negative, in prova fata de LCF

Greutatea Distanta de la LCF Momente

-500 -40 +20000
-500 -25 +12500
-500 +20 -10000
-500 +50 -25000
+150 -12 -1800
+50 +15 +750
-3550

Momentul rezultant de 3550t care va provoca o aprovare deoarece este negativ

Momentulrezul tan t 3550

Modificarea de asieta (change of trim) t = = 35.5cm , aprovare
MCTC 100

Deoarece centrul plutirii este la mijloc,

1
Modificarea de pescaj pupa - x Modificarea de pescaj prova - y = COT
2

Noul pescaj pupa A = A Ridicarea navei - x 8.0m-90cm-18cm = 6.92m

Noul pescaj prova F = F Ridicarea navei + y 7.0m -90cm +18cm = 6.28m

10
 Exemplul no.3
O nava de 100m lungime soseste in port cu pescajel 3.0m prova si 4.3m pupa, TPC 10t, MCTC
120t. centrul plutirii este la 3.0m spre pupa. Daca o cantitate de 80t de marfa este inacrcata la
24m spre prova si o lata cantitate de 40t marfa este descarcata de la 12 spre pupa, care sunt noile
pescaje ale navei?

Cantitatea de marfa incarcata = 80 t

Cantitatea de marfa descarcata = 40t
Cantitatea neta de marfa incarcata = 40t
w 40
Afundarea (bodily sinkage) = 4cm
TPC 10

Greutatea Distanta de la LCF Momente

Prova Pupa
+80 -27 2160
-40 +9 360
2520

Momentulrezul tan t 2520

Modificarea de asieta - t 21cm , aprovare
MCTC 120

LBP
LCF
l 2 47
Modificarea de pescaj pupa - x COT COT 21 9.87cm
LBP LBP 100

LBP
LCF
53
Modificarea de pescaj prova - y 2 COT 21 11.13cm
LBP 100
Sau y COT x 21cm 9,87cm 11.13cm

Noile pescaje vor fi:

Pescajul pupa: A = A + afundarea - x 4.3m 4cm 0.099cm 4.241m

Pescajul pupa: F = F + afundarea + y 3.0m 4cm 0.111cm 3.151m

11
 Folosirea asietei pentru determinarea pozitiei centrului plutirii

O nava soseste in port avand pescajele 4.50m pupa si 3.80m prova. Urmatoarele cantitati
de marfa trebuiesc incarcate:
100 tone spre la 24m spre pupa
30 tone la 30m spre prova
60 tone la 15m spre prova
Dupa incarcare nava are pescajele 5.10m pupa si 4.40m prova. Sa se determine pozitia centrului
plutirii situat spre pupa fata de centrul navei.

Din pescajele initiale A=4.50m si F=3.80m, avem o asieta pozitiva +70cm, apupare

Dupa noile pescaje A=5.10m, F=4.40m, avem tot o asieta pozitiva +70cm, apupare

Astfel, se poate observa ca dupa ambarcare nu s-a produs nicio modificare de asieta.

Momentul de modificare a asietei spre prova = momentul de modificare a asietei spre pupa

Consideram X distanta centrului plutirii fata de centrul navei, si calculam momentele astfel:

100(24 X) = 30(30 + X) + 60(15 + X)

De unde rezulta ca: X = 3.16m, adica centrul pltiri este la 3.16m spre pupa fata de centrul navei.

Nota. In astfel de situatii este uzual sa se presupuna ca centrul plutirii este spre pupa fata de
centrul navei, dar nu este si o regula. Daca s-ar fi presupus ca centrul plutirii sa fie spre pupa fata
de centrul navei cand de fapt era in prova, atunci raspunsul abtinut ar fi fost cu semnul minus.

De retinut!
Momentele, bratele lor precum si asieta spre pupa (apuparea) toate au semnul pozitiv.
Momentele, bratele lor precum si asieta spre prova (aprovarea) toate au semnul negativ.

12
 Ambarcarea de greutati pentru a obtine o asieta dorita

Sunt foarte adesea intalnite in practica la bordul avei cazurile in care nava trebuie
incarcata astfel incat ka terminarea incarcarii sa se obtina o asieta impusa (asa cum am mai
precizat aemnea cazuri sunt cerute pentru zone cu restrictii de pescaj sau asieta cum ar fi
navigatia pe anumiite fluvii, ecluzari, andocari, acostari sau plecari din anumite dane etc). In
aceste cazuri, in primele etape ale incarcarii greutatile se vor incarca conform cargo planului
initial, iar spre final putem obtine asieta dorita (sau impusa) folosind experienta si practica de
incarcare de la bordul navei respective prin jonglarea cu cantitatile de marfa ce urmeaza a fi
incarcate si momentul unitar de asieta (MCTC).
Aceeasi modalitate de calcul se foloseste si in cazul in care nava trebuie adusa pe chila
dreapta, in urma ambarcarii de greutati. In acest caz asieta impusa este egala cu zero.
De retinut!

Prescriptie algoritmica:
1. determinarea asietei actuale, facand diferenta dintre pescajele prova si pupa

Tactuala = tpv tpp

2. diferenta dintre asieta actuala si asieta impusa este tocmai modificarea de asieta (COT -
change of trim) care trebuie efectuata

COT = Tactuala Timpusa

dar, COT se mai determina cu relatia

w d
COT
MCTC

3. se egaleaza cele doua relatii de mai sus si astfel functie de ceea ce ne dorim sa aflam vom
determina:

w d
Tactuala Timpusa
MCTC

MCTC
d ( Tactuala Timpusa) adica distanta unde trebuie ambarcata o greutate de o
w
valoare cunoscuta astfel incat sa se obtina asieta impusa

MCTC
w ( Tactuala Timpusa) adica valoarea greutatii care trebuie ambarcata la o
d
distanta cunoscuta fata de LCF pentru a obtine asieta impusa.

13
 Exemplul no.1

O nava are MCTC 150tm si pescajele 6.00m prova si 7.00m pupa. Cata apa potabila
trebuie sa ambarce intr-un tanc al carui centru de greutate este la 50m spre prova fata de centrul
plutirii, pentru a aduce nava apupata cu 20cm.

Asieta actuala (T): 100cm apupare

Asieta ceruta (T1): 20cm apupare
Modificarea de asieta ( T - T1 ): 80cm aprovare !!! (nava trebuie aprovata prin ambarcare de apa
pentru ca in final sa avem o apupare de 20cm)
Daca consideram cantitatea de apa w- si distanta d-la care trebuie ambarcata fata decentrul
plutirii, atunci avem:

w d MCTC (T - T1 )

Astfel rezulta cantitatea de apa ce trbuie ambarcata ca fiind:

MCTC
w ( T - T1 ) = 240 tone
d
Exemplul no.2

O nava are la terminarea incarcarii pescajele 7.58m prova si 7.72m pupa, iar MCTC este
118tm. O cantitate de 360 tone marfa a ramas de incarcat iar aceasta trebuie distribuita intre
hambarele no.1 ( la 45m spre prova fata de F) si no.4 ( la 25m pupa fata de F). ce cantitate de
marfa trebuie incarcata in fiecare hambar astfel incat la terminarea incarcari nava sa fie apupata
cu 50cm.

Asieta actuala (T): 14cm apupare

Asieta ceruta (T1): 50cm apupare
Modificarea de asieta ( T - T1 ): 36cm apupare!!! ( prin ambarcarea de marfa trebuia sa apupam
nava cu 36cm fata de asieta actuala pentru a ajunge la asieta dorita)

Vom considera urmatoarele cantitati de marfa ce trebuiesc distribuite pe fiecare hambar, astfel:

w- cantitatea de marfa pentru hambarul no.1

(360 w) cantitatea de marfa pentru hambarul no.2

Vom avea urmatoarele momente:

Greutatea Distanta de la LCF Momente

Prova Pupa
w -45 -45w
360 - w +25 25(360-w)

Pentru a creste apuparea navei se pune conditia ca momentul corespunzator hambarului no.4 sa
fie mai mare decat momentul corespunzator hambarului no.1, astfel vom avea:

Momentul care produce modificarea de asieta = 25(360-w) - 45w = 9000 70w

9000 70w
Modificarea de asieta (COT) = 36cm
MCTC

Rezulta ca : w = 68t pentru hambarul no.1 si 292t pentru hambarul no.4.

14
 Ambarcarea de greutati astfel incat pescajul pupa sa ramana constant.

Sa presupunem ca nava a terminat incarcarea la o asieta si un pescaj la pupa impuse

datorita restrictiilor de navigatie pe fluviu. In ultima instanta este decis de incarcatori ca o noua
partida de marfa trebuie incarcata. Marfa trebuie incarcata astfel incat trebuiesc mentinute atat
asieta cat si pescajul la pupa. Altfel spus pescajul la pupa treebuie sa nu se modifice, adica sa
ramana constant, chiar si dupa incarcarea partidei suplimentare de marfa. Daca greutatea este
incarcata deasupra centrului plutirii, pescajele navei vor creste uniform iar pescajul pupa va
creste cu un numar de centimetri egal cu afundarea, adica w/TPC. Dar in cazul nostru pescajul la
pupa trebuie sa descreasca exact cu aceasta valoare.
Daca consideram ca greutatea care dupa ce a fost ambarcata deasupra centrului plutirii, a
fost deplasata spre prova la o distanta d-, asieta navei se va modifica, nava se va aprova,
l
cauzand o reducere a pescajului la pupa cu un numar de centimetri egal cu COT (variatia
L
pescajului pupa).
Astfel, daca acelasi pescaj trebuie mentinut la pupa, cele doua cantitati mentionate mai
sus trebuie sa fie egale.

De retinut!

Prescriptie algoritmica:
1. se determina dintablele hidrostatice ale navei LCF, TPC, MCTC,
2. se determina distanta d fata de centrul plutirii, unde trebuie ambarcata greutatea,
w d
3. se determina modificarea de asieta cu relatia: COT ,
MCTC
w
4. se determina afundarea navei cu relatia: Sinkage =
TPC
5. se pune conditia ca afundarea navei sa fie egala cu variatia pescajului la pupa:

l w
COT
LBP TPC

l w d w

LBP MCTC TPC

Rezulta astfel, distanta la care trebuie ambaarcata greutatea astfel incat pescajul la pupa
sa ramana constant:

LBP MCTC
d
l TPC

Unde: d- distanta spre prova fata de centrul plutirii unde trebuie incarcata greutatea
LBP- lungimea navei intre perpendiculare
l - distanta spre pupa a centrului plutirii (LCF)

Este important de precizat ca pescajul pupa va ramane constant daca greutatea este
incarcata in pozitia determinata astfel in limite rezonabile, facand abstractie de marimea greutatii
ambarcate sau debarcate.

15
 Exemplu
O barja, cu dimensiunile 60m x 10m x 6m, pluteste in apa sarata la pescajele prova 4.0m
si pupa 4.4m. sa se determine la ce distanta spre prova fata de mijlocul barjei trebuie incarcata o
greutate de 30 tone astfel incat pescajul pupa sa ramana constant.

WPA 60 10
TPCSW = 6.15tone
97.56 97.56
WPA (Water Plane Area)- Aria suprafetei plutirii

W = L x B x d x sw = 60 x 10 x 4.2 x 1.025 = 2583 tone

BML = L / 12d = 71.42m

W BML
MCTC 30.75tm / cm
100 L
s-a folosit raza metacentrica longitudinala deoarece se presupune ca nu se cunoaste inaltimea
metacentrica longitudinala si dupa cum am precizat anterior, in studiul stabilitatii longitudinala
cele doua marimi pot fi subsituite una cu alta fara a se inregistra erori semnificative.

L MCTC
d = 10m de la LCF (deoarece LF este la mijlocul barjei)
l TPC

Ambarcarea de greutati pentru a obtine un pescaj pupa dorit (impus).

Acest lucru se poate obtine cu ajutorul unei mici modificari fata de cazul de mai sus. La
ambarcarea unei greutati afundarea (bodily sinkage) va produce o crestere a pescajului pupa, in
timp ce modificarea de asieta poate cauza o crestere sau o descrestere, in functie de cum este
incarcata greutatea, spre prova sau spre pupa fata de centrul plutirii. Deci:

Pentru a obtine o descrestere a pescajului la pupa:

Modificarea de pescaj pupa = Modificarea de asieta Afundarea

l w
COT COT
LBP TPC

Pentru a obtine o crestere a pescajului la pupa:

Modificarea de pescaj pupa = Afundarea Modificarea de asieta

l w
COT COT
LBP TPC

In situatia a doua, daca afundarea este mai mica decat modificarea de pescaj impusa,
semnul va fi + si greutatea incarcata spre pupa fata de centrul plutirii. Daca afundarea este mai

16
mare decat modificarea de pescaj impusa, semnul va fi iar greutatea va fi incarcata spre
prova fata de centrul plutirii.

Exemplul no.1

O nava are pescaajul pupa 5.14m, lungime 120m, TPC 15.1, MCTC 102 iar centrul plutirii este
la 2.0m spre prova fata de centrul mavei. Unde trebuie incarcata o greutate de 90 tone astfel incat
nava trebuie sa aiba la plecare un pescaj pupa de 5.00m?

Descresterea pescajului la pupa: 5.14 5.00 = 14cm

Afundarea = w/TPC = 90 / 15.1 = 6cm

Cresterea necesara a pescajului pupa datorita modificarii de asieta = 14cm + 6cm = 20cm (1)

Pentru a cauza navai o descrestere a pescajului la pupa, greutatea trebuie incarcata spre prova
fata de centrul plutirii.
w d l
Cresterea necesara a pescajului la pupa datorita modificarii de asieta = (2)
MCTC LBP

90 d 62
Prein egalarea (1) cu (2): 20 = , rezulta d = 43.9m spre prova fata de LCF
120 60

Exemplul no.2
O nava de 150m lungime soseste la intrarea pe fluviu cu pecajele 5.5m prova si 6.3m pupa.
MCTC 200tm, TPC 15t. centrul plutirii este la 1.5m spre pupa fata de centrul navei. Nava trebuie
sa intre pe fluviu unde pescajul maxim admisibil este de 6.2m. S-a luat decizia sa se balasteze cu
apa sarata tancul forepeak pentru a reduce pescajul pupa la 6.2m. Daca centrul de greutate al
tancului forepeak este la 60m spre prova fata de centrul plutirii, sa se determine cantitatea de
balast necesara pentru a ajunge la pescajul pupa dorit si sa se determine si pescajul prova.

(a) se incarca cantitatea de balast w deasupra centrului plutirii

w w
Afundarea =
TPC 15

Noul pescaj pupa = Vechiul pescaj pupa + afundarea

w
Noul pescaj pupa = 6.3 + (1)
15
17
 Pescajul impus la pupa = 6.2m (2)
w
(1) (2) = Reducerea de pescaj impusa = 0.1m + (3)
15

(b) Deplasarea greutatii d din centrul plutiri in tancul forepeak

w d 60w 3w
Modificarea de asieta = COT = = , aprovare,
MCTC 200 10

l 3w 73.5
Modificarea de pescaj pupa datorita modificarii asietei = COT 0.147cm (4)
LBP 10 150

Dar, (3)=(4)

w
0.147cm = 0.1m +
15
Rezulta: w = 124.5 tone
Astfel, daca se incarca 124.5 tone in tancul forepeak pescajul pupaa se va reduce la 6.2m.

(c ) Determinarea noului pescaj prova

w 124.5
Afundarea = 8.3cm
TPC 15

w d
Modificarea de asieta = COT =37.35cm, aprovare
MCTC

w d l
Modificarea de pescaj pupa datorita modificarii asietei - x = = 18.3cm
MCTC LBP

Modificarea de pescaj prova datorita modificarii asietei - y = COT x 19.05cm

Noile pescaje vor fi:

Pescajele initiale: 6.300m A 5.500m F

Afundarea: +0.080m +0.080m
Modificarea de asieta -0.180m +0.190m
Noile pescaje: 6.200m 5.770m

18
Intrebari pentru autoevaluare

1. Ce modificari ale pescajului si asietei navei se determina la deplasarea unuei greutati in

plan longitudinal?
2. Cum se determina noile pescaje la deplasarea in plan longitudinal a unei greutati ?

3. O nava de 8500t deplasament are TPC 10t, MCTC 100tm si centrul plutirii la mijlocul
navei. Nava mai are spatiu de incarcare in hambarele no.1 (centrul de greutate la 50m
spre prova fata de mijlocul navei) si no.4(centrul de greutate la 45m spre pupa fata de
mijlocul navei). Pescajele actuale ale navei sunt 6.5m prova si 7.0m pupa, iar pescajul
maxim admisibil este 7.10m. Sa se determine ce cantitate de marfa trebuie incarcata in
fiecare magazie astfel incat nava sa termine incarcarea pe chila dreapta si la pescajul
maxim admisibil.
(R:218.4t/H1 si 131.6t/H4)

4. O nava are pescajele prova 7.7m si pupa 7.9m. Datorita unei coliziuni, prova navei
trebuie ridicata astfel incat pescajul prova sa ajunga la 6.7m. Pescajul maxim admisibil de
intrare in port este 8.3m. Pentru a se indeplini conditiile impuse s-a luat decizia sa se
descarce marfa din hambarul no.1 (centrul de greutate la 75m spre prova fata de mijlocul
navei) si no.4(centrul de greutate la 45m spre pupa fata de mijlocul navei). MCTC 200tm,
TPC 15 tone, iar centrul plutirii este la mijlocul navei. Sa se determine cantitatile minime
de marfa ce trebuiesc descarcate din fiecare hambar astfel incat sa fie indeplinite
conditiile de pescaj impuse.
(R:402.1t/H1 si 47.9t/H4)

5. O nava de 150m lungime, MCTC 400tm, TPC 15t are centrul plutirii la 3m spre pupa fata
de mijlocul navei. Sa se determine pozitia in care trebuie incarcata o greutate de 30 tone,
fata de centrul plutirii, astfel incat pescajul la pupa sa ramana constant.
(R:55.556m spre prova)

6. O nava de 100m lungime are MCTC 300tm si mai are nevoie de 1200 tone marfa pentru
a termina incarcarea. Pescajele actuale sunt 5.7m prova si 6.4m pupa. O cantitate de
marfa de 600 tone se incarca intr-un hambar al carui centru de greutate este la 3m spre
prova fata de centrul navei. Dupa aceasta etapa pescajele au devenit 6.03 prova si 6.67m
pupa. Cantitatea de marfa ramasa trebuie incarcata in hambarele no.1 (centrul de greutate
la 43m spre prova fata de mijlocul navei) si no.4(centrul de greutate la 37m spre pupa
fata de mijlocul navei). Sa se determine cantitatile de marfa ce trebuiesc incarcate in
fiecare hambar astfel incat sa nu se depaseasca pescajul maxim admisibil de 6.8m. LCF
este la mijlocul navei.
(R:405t/H1 si 195t/H4)

7. O nava iese din port cu pescajele 7.6m prova si 7.9m pupa. 400 tone de combustibil sunt
consumate dintr-un tanc al carui centru de greutate este la 15m prova fata de centrul
plutirii, care este la mijlocul navei. TPC 20tone, MCTC 300 tone. Sa se determine
cantitatea minima de balast ce trebuie luata in tancul forepeak (centrul de greutate la 60m
in prova fata de centrul plutirii) astfel inccat pescajul maxim la pupa sa fie de 7.7m. Sa se
determine deasemenea pescajul prova al navei.
(R: 200tone ; 7.6m)

19
Bibliografie

1. A. Beziris si Gh.Bamboi Transportul Maritim, Probleme Tehnice si de exploatare. Vol.I

si Vol.II, 1988
2. Viorel Maier Mecanica si Constructia Navei, Vol.I-Statica Navei, 1985
3. T.Walton si B.Baxter Know your own ship, Ed. a XX-a, 1970
4. H.J.Pursey Merchand Ship Stability, 1992
5. J.Klinkert & J.W.White Nautical Calculations Explained, 1969
6. K.Macdonald Practical Ship Stability, 1953
7. K.Van Dokkum & K.Koomen Ship Stability, 2007
8. D.R.Derrett Ship Stability for Masters and Mates, Ed. a VI-a, 2006
9. M.Rhodes Ship Stability OOW 2009
10. M. Rhodes Ship Stability: Masters and Mates 2009
11. H.Subramanian Ship Stability, Book IV, 2010
12. H.Subramanian Ship Stability, Book V, 2010
13. H.Subramanian Ship Stability, Book VI, 2010
14. W.E.George Stability and Trim for the Ships Officer, Ed a IV-a, 1994
15. I.C.Clark The Management of Merchant Ship Stability, Trim & Strenght,2002

20