Sunteți pe pagina 1din 5

Sfntul Grigorie Palama

-date biografice-
Nscut in 1296, orasul Thesalonic (1347-1357), mort in 14 nov. 1357 si este declarat
sfnt in 1368. Viaa si munca teologica a lui Grigorie Palama poate fi mprit in 4 perioade:
viaa de nceput i perioada de formare (1296-1335), controversa cu Varlaam de Calabria
(1335-1341), controversa cu Grigorie Akindynos (!1348), perioada rzboiului civil (1341-
1347) i in final triumful teologiei palamite (1347-1357).
Grigorie Palama s a nascut n 1296 n Constantinopol, in familia senatorului
Konstantios Palama (!1301). Sub patronajul lui Andronikos II Palaiologos (1282-1328),
Palama a primit o educaie clasic si a fost aparent destinat unei cariere in serviciul public.
Influenat poate de calugarii atonii vizitnd capitala, Grigorie a decis sa intre in viata
clugreasc si sa plece in Muntele Athos cu cei doi frai ai si n 1314.
n timpul calatoriei ctre Athos, Grigorie deja dobndise o educaie solid in cele mai
bune tradiii bizantine. El, fara ndoial, a terminat toate sau majoritatea programelor de studii
de baz. El cu siguran a fost foarte bine versat n retorica bizantin i el a scris cel mai
simplu stil ecleziastic i limba standard a literaturii de elit. Dezvoltarea sa exacta in filosofie
este nesigur. Dup ce a descris realizrile sale in gramatic si retorica, biograful sau, Filoteos
Kokkinos (mort in cca 1377/78), a menionat familiaritatea sa cu fizica, logica si alte munci
ale lui Aristotel. De asemenea sunt cateva conotaii de la Aristotel in scrierile lui. Grigorie a
avut cateva cunotine despre lucrrile in domeniul logicii lui Aristotel, dupa cum putem
vedea in mod special in primele lui discutii cu Varlaam Calabrianul (cca 1290-1348). n
tratarea sa despre tiina in forma sa brut n "150 de capitole", Grigorie a artat oarecare
familiaritate cu ideile lui Aristotel (lucrarile De caelo, De anima, Metereologica si poate a
cunoscut De mundo). Pe de alta parte, Grigorie se refer la metafizica lui Aristotel doar o data
cu numele. El a putut revoca o teorema de a lui Euclid si el a stiut cate ceva din teoria lui
Platon despre "sufletul lumii". In orice caz, in toate aceste texte las impresia unei educatii
imperfecte aflata la nceputuri, nu foarte bine amintite. Ar trebui sa ne treaca prin minte ca
Grigorie avea doar 18 ani cand a parasit capitala pentru Athos.
Nu este nimic cunoscut despre formarea spiritual si teologic a lui Grigorie in
aceasta perioada de nceput. n ciuda informaiilor din "Encomium Gregorii Palamae" scris
de Filoteos Kokkinos, Teoleptos din Filadelphia nu a putut fi tatl spiritual al lui Grigorie, ct
timp cronologia vietii lor nu permite acest lucru.
n muntele Athos, Grigorie a petrecut doi ani sub direcia lui Nicodim, al carui schit a
fost aproape de mnstirea din Vatoped. Dupa moartea lui Nicodim (cca 1316), Grigorie s a
mutat in Mnstirea Marea Lavr, apoi in jurul anului 1320 a mbriat viata eremitica in
schitul din Glossia. Din cauza incursiunilor turcilor din muntele Athos din 1322, Grigorie
impreuna cu alti 11 clugri, a plecat catre Thesalonik, unde putin dupa, el a intrat in mediul
preoesc. In jurul anului 1326, el s a mutat in regiunea eremitica langa Beroia. Grigorie s a
rentors in athos in 1331 i a mbriat viaa eremitica la Sfntul Sava, dependenta/deasupra
de Marea Lavra. La inceputul acestei perioade de viata clugreasc el a scris viata Sfntului
Petru Athonitul (cca 1332)si Discursul su despre prezentarea Nascatoarei de Dumnezeu (cca
1333). Pentru o scurta perioad el a fost egumen al manastirii din Esphigmenou (cca
1333/34).
Perioada controversei dintre Grigorie si Varlaam Calabrianul s a extins din 1335 pana
in 1341. Controversa iniial din 1335-37, a izbucnit din cauza ctorva probleme. In 1334, s
au reluat discutiile cu teologii latini dupa reuniunea bisericilor. Varlaam a devenit implicat in
dezbateri.
In 1335 Grigorie a scris tratativele impotriva latinilor aparand pozitia traditional
ortodoxa in procesiunea Sfantului Duh si atentionand intr un mod delicat mpotriva ctorva
incorectitudini in dezbaterea lui Varlaam. Cu cat Grigorie a invatat mai multe despre
metodele de respingere ale lui Varlaam, el a devenit cu adevarat alarmat despre folosirea
logicii a lui Aristotel in discursurile teologice. Aceasta s a transformat intr o disputa despre
natura nvturii umane despre Hristos. Cand Calabrian a ridicat ntrebarea despre iluminatia
nelepilor eleni, situatia s a nrutit mai mult.
A doua faza a controversei cu Varlaam este controversa isihast (1337-1341). La
inceputul anului 1337 Varlaam a avut deja contacte cu cativa calugari isihasti in Tesalonic
care l au introdus in scrierile catorva autori isihasti pe subiectul rugaciunii: de baza (Nichifor
calugarul - mort dupa 1282), despre vigilenta si pazirea inimii, metodele (3 metode de
rugciune) similar cu Simeon Noul Teolog (defapt in text tarziu al secolului 13) si scriierile
lui Grigorie Sinaitul (mort in 1346). Pe baza a ceea ce a citit sau a ceea ce a fost pus de catre
acesti nvtori Varlaam a acuzat calugarii isihasti despre erezia meselianist si i a denuntat
sinodului permanent din Constantinopol inainte de vara anului 1337. Sinodul a decis ca
acuzatiile au fost nefondate.
Spre sfarsitul anului 1337 Palama a venit in Thesalonic pentru a apara calugarii
isihasti impotriva acuzatiilor lui Varlaam. In vara anului 1338 Grigorie a scris prima lui
Triada in aprarea Sfantului Isihast. Acest prim set de trei tratate a fost scris aproape pe baza
celor auzite de la Varlaam. Primul a fost un tratat impotriva filosofiei profane si pericolul
acesteia. Avand un caracter in mare masura traditional, el a avut putin de a face cu pozitia
actuala a lui Varlaam. Cel de al doilea tratat a fost o aparare a modului isihast de rugaciune si
cel de al treilea tratat a demonstrat ca cea mai adecvata metoda catre nvturile lui
Dumnezeu este prin harisma divina a percepiei spirituale.
Dupa (tarziu) 1338 Varlaam a scris primele lui tratate mpotriva practicilor si
nvturilor isihaste. Palama i a raspuns in prima jumatate a anului 1339 prin a doua lui
Triad. Cel de al doilea set urmareste aceiasi schema ca a primului: respingerea filosofiei
profane, tratarea despre rugaciunea isihast, adevarata invatatura a lui Dumnezeu. In iarna
anului 1339/40 Calabrian i a raspuns cu un nou sau revizuit set de tratative numite "Impotriva
mesianilor". In prima parte a anului 1340 Grigorie s a rentors in Athos unde el a convins
autoritile monastice nalte sa adauge semnaturile lor in Tomosul Aghioritic pe care el l a
desvrit ca o condamnare solemna a poziiei de baza a lui Varlaam, nsui Varlaam nefiind
numit in mod special. In acelasi timp Grigorie a scris a 3 a Triada ca o respingere a scrierii lui
Varlaam inpotriva mesianilor. In aceasta a 3 a Triada, Grigorie a expus invatatura ortodoxa
despre divinitate, teologia sa despre lumina taborica ca o necreata energie a lui Dumnezeu si
nelegerile lui despre diferenta dintre substanta divina si energiile divine. Controversa, nu a
nceput pana pe 10 iunie 1341 cand sinodul patriarhal a fost convocat sa examineze acuzatiile
lui Varlaam despre calugarii isihasti evaluand metodele lor de rugaciune si viziunea despre
lumina taborica. In sfrit Varlaam a fost condamnat pentru blastfemie si patriarhul a decretat
un document prin care ordina ca scrierile calabriene sa fie distruse. De asmenea Sinodul a
interzis viitoare discuii despre aceste intrebari fie scrise sau orale.
Noua faza a controversei teologice s a intins din 1341 pana in 1347. Acum cand
Varlaam a parasit scena Grigorie Akyndinos a fost cel care a devenit un oponent al lui
Palama. Akindynos s a aflat in bune relatii atat cu Palama cat si cu Varlaam si a jucat ca un
mediator intre cei doi. Cand Varlaam a atacat calugarii Akindynos a facut un efort pentru a
avertiza calabrienii despre aceasta actiune.
Akindynos a rupt in final relatiile cu Grigorie dupa intrebarea despre distincia dintre
substanta divina si energiile necreate. In mod particular in special cteva paragrafe teologice
ciudate din cea de a 3 a scrisoare a lui Grigorie catre Akindynos- referindu se la substanta lui
Dumnezeu si energie ca o divinitate superioara si inferioar- a ridicat suspiciunile ulterioare.
Chiar dupa condamnarea lui Varlaam, Akindynos a vorbit dechis impotriva lui Grigorie. Mai
important, el a avut urechea patriarhului Ioan Calist (1334- 1347) si l a adus de partea sa.
Pentru a se apara impotriva acuzatiilor lui Akindynos, Palama a scris o serie de 6
tratative in 1341 si 1342. In aceste lucrri Grigorie a ncercat sa dovedeasc ca a sa teologie si
limbaj despre substanta divina si energii au fost traditional sfnte. Ei au inclus respingeri
detaliate despre pozitia si opiniile lui Akindynos cu numeroase citate din scrierile patristice
acompaniate cu comentarii teologice. Cu aceste scrieri Palama a opus interdiciile viitoarelor
tratate despre problemele teologice controversate care l au destabilizat in Tomosul Sinodal din
1341. Ca un rezultat, Palama a fost intemnitat pentru un timp. Prima data in doua succesive
manastiri (Akataleptos fiind una dintre ele) si apoi in inchisoarea din palatul imperial. In jurul
datei de 4 noiembrie 1344 la o intrunire a sinodului, Palama a fost condamnat intr un mod
oficial si a fost excomunicat.
Intre 1342-43 Akindynos primind permisiunea patriarhala pentru a contracara teologia
palamita a scris doua respingeri importante despre Dialogul lui Palama, Despre un ortodox si
un varlaamit- o lunga si sistematica tratare in 4 parti si o mica respingere intr o forma a unui
comentariu. Palama a raspuns intr o serie de 7 tratate antieretice i corespondenta sa in timpul
acestei perioade eate deo importanta critica cu corectitudinea interpretarii teologiei sale. In
efortul catre o buna informare a susintorilor sai si pt a i convinge pe cei indecii, Palama a
tins sa fie putin mai precaut in scrisorile lui, nuannd explicaiile si folosirea limbajului
teologic.
Este de asemenea important de amintit ca 1341-1347 a fost perioada razboiului civil.
Dupa moartea lui Andronikos al 3 lea pe 15 iunie 1341, au fost doi pretendeni ai puterii
imperiale: Ioan Cantacuzino (mort in 1383) i succesorul legitim, Ioan al 5 lea Paleologul (
mort in 1391). Ioan al 5 lea a fost minor si incapabil sa conduca, asa ca mama lui, Ana de
Savoya susinut de patriarh pretinde sa obin regenta. Petrecerea lui Ioan Cantacuzino a fost
in cea mai parte sustinatoare lui Palama, in timp ce patriarhul Ioan Calecas si imparateasa a
favorizat partea lui Akindynos. Lucrurile s au complicat considerabil. In primavara anului
1346, Calecas s a aflat in relatii rele cu imparateasa care acum l a informat despre pozitia
teologica a lui Palama. In 1347, mpreun cu Ioan Cantacuzino si aparatorii
Constantinopolului imparateasa Ana a decis sa convoace un sinod pentru a l detrona pe
patriarh. Pe 8 februarie 1347 judecata sinodala a fost data excomunicandu l si detronandu l in
acelasi timp pe patriarhul Ioan Calecas si Akindynos. Tomosul Sinodal din 1341 a dost
solemn reafirmat si Palama exonorat.
Dupa programarea sa spre tronul patriarhal din 17 mai 1347, Isidor (1347-1350), a
trecut la promovarea a 32 de noi episcopi, toti simpatizanti ai pozitiei teologice ai lui Panama.
Primavara tarziu in acelasi ani, Palama a fost numit mitropolit al Tesalonicului dar a fost
incapabil sa intre in oras pana in 1350 cand Ioan Cantacuzino a castigat din nou controlul de
la fanatici care au detinut orasul pana in 1342. Grigorie, si a petrecut anii in muntele Athos. In
1349/50, in aceasta perioada linistita dintre cele doua perioade polemice, el a scris 150 de
capitole despre Naturala si Teologica tiin, Viata moral si ascetica, indreptata ca o
pedeapsa catre corupia lui Varlaam. Aceasta este una dintre cele mai importante lucrari
teologice ale lui Palama comparabila cu Triadele.Aceasta lucrare relefieaza o etapa a gandirii
teologice mature a lui Palama.
Opizitia catre teologia palamita nu are niciun sens ca sa fie extirpat cu sinodul din
1347. In primvara acestui an, un grup de episcopi au continuat sa tina ntruniri impotriva lui
Palama si impotriva alegerilor noului patriarh Isidor, mergand atat de departe incat au publicat
o declaraie formala despre opozitia lor in iulie 1247. Sinodul a raspuns prin nlturarea
dizidentului episcop la sfarsitul lui august. Liderul intelectual al opozitiei a fost nvatul
scolar Nichifor Gregoras (mort in 1358/61), asa ca in iarna lui 1348 Palama si a disputat
publicul cu Gregoras in Constantinopol. Doi ani mai tarziu, in 1350 a publicat prima lui
antieretica impotriva lui Palama. Acestea sunt cele mai importante respingeri teologice
impotriva teologiei Palamite din timpul vietii lui Palama.
In 1351 convocarea unui nou consiliu a devenit inevitabil. Pe 27 mai un sinod a fost
convocat sub preedinia mpratului Ioan al 6 lea Cantacuzino (1347-1354). In mai si iunie
intrunirile au fost inute in ambele parti si apoi in iunie o noua adunare a fost convocata si o
solemna definitie a dogmei a fost promulgat. Sinodul, a presupus 6 doctrine principale: in
Dumnezeu este o distinctie dintre substanta sa si energia sa, energia este necreata, distinctia
nu implica in Dumnezeu, nu este o cerinta despre doua realitati substaniale atata timp cat
ambele corespund unui unic Dumnezeu, Parintii foloseau termenii divinatate si Dumnezeu
pentru energie, prinii de asemenea au vorbit despre substanta care transcede energia, de
asemenea parintii au specificat foarte clar intercomunicabilitatea substanei divine in timp ce
in acelasi timp acestia au vorbit despre participarea reala in viata divina sau energie.
In ultima perioada a vietii lui Palama, acesta a muncit cu sanguinta ca un preot, in
parohia sa din Tesalonic, si de asemenea pentru un timp in 1354/55 a fost inchis de catre turci.
La sfarsitul anului 1354, Ioan al 5 lea Paleologul a intrat in Constantinopol si l a forat pe Ioan
Cantacuzino sa abdice. De asemenea condamnat in 1351, Gregoras din nou a avut acces catre
curte si a primit permisiunea sa si continue polemica impotriva lui Palama. In 1355 Ioan al 5
lea a orgabizat o dezbatere publica intre Palama si Gregoras pentru beneficiul legatului papal
Paul (mort inainte de 1371). Aici sunt 2 puncte de vedere diferite a dezbaterii: o invrajbita
polemica a lui Gregoras si o mai sobra si oficiala polemica a lui George Phakrases. Gregoras,
nedorind sa cedeze, a terminat si publicat cea dea doua antieretica impotriva lui Palama in
1355/56. Un an mai tarziu, Palama a numarat cu ai sai antiereticele.
Ultima parte a carierei lui Grigorie este in mare parte caracterizata de predica lui in
Tesalonic, nu toate predicile sale pot fi datate in aceasta perioada. Grigorie a murit pe 14
noiembrie 1357. Tarziu in februarie sau inceputul lui martie 1368, el a fost proclamat sfnt i
praznicul lui a fost celebrat in Marea Biserica din Constantinopol de patriarhul Filotheos
Kokkinos care i a scris biografia.