Sunteți pe pagina 1din 49

Auditul statutar i alte

misiuni de audit i certificare


(13 exerciii)

Cobianu Ioana Alina


An stagiu 1, semestrul 2
1. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?

In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz competenele sale


contabile i nu cele de auditor, n vederea strngerii, clasrii i sintetizrii informaiilor financiare
Aceast misiune const, n general, n efectuarea unei sinteze a informaiilor detaliate n
scopul prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit i nici nu-
i propun, furnizarea vreunei asigurri asupra informaiilor financiare; utilizatorii informaiilor
financiare astfel compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile respective au fost
efectuate de un profesionist contabil posesor al competenelor necesare.
O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situaiilor financiare (complete
sau nu), dar si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare.
Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic i
anume: integritatea, obiectivitatea, corn petena profesional, confidenialitatea, profesionalismul
i respcv tul fa de normele tehnice i profesionale. Independena nu este o cerin dar dac
auditorul nu este independent trebuie s fac o meniune n raport.
Contabilul trebuie s se asigure c nu exist nici o nenelegere cu clientul n ce privete
termenii misiunii i de faptul c;i clientul este de acord n ce privete:
- natura misiunii, inclusiv faptul c nu constituie nici un audit, nici un examen limitat i, n
consecin, nici o asigurare nu va fi furnizat;

- faptul c nu poate atepta ca misiunea s descopere erori sau ilegaliti;

- natura informaiilor ce vor fi furnizate;

- faptul c conducerea ntreprinderii este responsabil de exactitatea i exhaustivitatea


informaiilor financiare compilate;

- referenialul contabil pe baza cruia vor fi compilate informaiile financiare i c orice abatere de
la acesta va fi menionat;

- obiectivul i difuzarea informaiilor compilate;

- forma raportului.

Auditorul i clientul su vor conveni asupra coninutului scrisorii de misiune sau


contractului de prestri de servicii.
Intr-o misiune de compilare nu se exprim nici o asigurare n raport, cu toate c utilizatorii
informaiilor beneficiaz de servicii contabile.
Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop s permit furnizarea unei
asigurri asupra situaiilor financiare.
2. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?

Misiunile de audit speciale se pot referi la:


- situaii financiare, stabilite dup un referenial contabil diferit de standardele
internaionale de raportare financiar i de normele naionale;
- conturi sau elemente de bilan sau rubrici din situaiile financiare;
- respectarea clauzelor contractuale;
- situaii financiare condensate (rezumate).
- revizuirile
- misiunile de compilare
- angajamentele privind procedurile agreate

3. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra respectrii clauzelor


contractuale?

Misiunea se refer exclusiv la examinarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte


contabile i financiare.
Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus n raportul de
audit, de baz.

4. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare


condensate?

Auditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situaiilor financiare condensate dect n
cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor.
Auditorului i se poate cere s exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din
situaiile financiare (creane, stocuri, provizioane), n cadrul misiunii de audit de baz sau ntr-o
misiune distinct.
Opinia auditorului se va referi numai la rubrica auditat.
Intr-o astfel de misiune trebuie inut seama de rubricile din situaiile financiare care
sunt interdependente, susceptibile de a avea o influena semnificativ asupra informaiilor n
legtur cu care i s-a cerut opinia.
Auditorul trebuie s fixeze prag de semnificaie pentru rubricile din situaiile financiare
asupra crora ii va exprima opinia.
Raportul auditorului trebuie s menioneze referenialul contabil pe baza cruia a fost
auditat rubrica respectiv din situaiile financiare.
Dac auditorul a formulat o opinie defavorabil sau imposibilitate de exprimare a opiniei
asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o astfel de opinie n raportul asupra
unei rubrici numai dac aceast rubric nu constituie o parte semnificativ a acestor situaii
financiare.
5. Care sunt elementele de baz ale unui raport asupra situaiilor financiare
condensate?

1. - titlul;
2. - destinatarul;
3. - identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate;
4. - o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate
sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut;
5. - o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se
menioneaz ca situaiile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n
ansamblul lor i cu raportul de audit asupra acestora;
6. - data raportului;
7. - adresa auditorului;
8. - semntura auditorului

6. Reglementri Internationale privind auditul ( standardele Internaionale de


audit i pentru misiuni de certificare, Directive europene)

1. Conceptul de audit
Prin audit, n general, se ntelege examinarea profesional a unei informatii n
vederea exprimrii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu
(standard, norm) de calitate.
Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbunttirea utilizrii informatiei. Retinem
elementele principale care definesc auditul, n general:
-examinarea unei informatii trebuie s fie exclusiv o examinare profesional;
-scopul examinrii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;
-opinia exprimat asupra unei informatii trebuie s fie responsabil si independent, ceea ce
presupune c persoana care face aceast examinare are anumite responsabilitti pentru activitatea
sa si trebuie s fie o persoan independenta;
-examinarea trebuie sa se faca dupa reguli dinainte stabilite cuprinse intr-un standard ,norma
legala ori profesionala care constituie criteriu de calitate.
-statutul de independent al persoanelor care realizeaz aceste misiuni de audit si autonomia
organismului din care face parte auditorul.

2. Tipurile de audit

a) Auditul operational are ca obiectiv cerinta de a face analiza riscurilor si a deficientelor


existente n vederea furnizrii de sfaturi.
Auditorii, n general,nu pot avea imixtiuni n gestiunea ntreprinderii auditate si, ca
urmare, acestia nu pot efectua audit operational la entitatea la care fac auditul situatiilor financiare
si nici consultanta;
b) Auditul de gestiune are ca obiectiv fie gsirea de probe ale unei fraude, fie de a aduce
o judecat critic asupra unei operatiuni de gestiune sau asupra performantelor unei entitti sau a
unui grup de entitti.
Auditul tinde a se generaliza la numeroase domenii care nu au raporturi directe cu
situatiile financiare ale ntreprinderii(social,de calitate ,de mediu,etc...); n acest caz, el
desemneaz diagnosticul de organizare si de gestiune si n mod deosebit controlul procedurilor si
maniera n care organismul (ntreprinderea) actioneaz n raport cu atributiile si obiectivele
acesteia.
Clasificarea auditurilor se face n functie de obiectivele urmrite si n functie de
specialistii care le realizeaz,astfel:

Obiective urmarite Specialisti utilizati Denumirea auditului


Verificarea si Profesionisti contabili -audit statutar
certificarea situatiilor independenti alesi sau numiti ,de
financiare regula de actionari
Diagnostic sectorial Experti independenti -audit fiscal
numiti de conducerea entitatii -audit social
-audit juridic
-audit al calitatii
--etc
Diagnostic asupra Compartimente -audit intern
conturilor si diagnostic specializate independente de alte
sectorial servicii ale intreprinderii(de
regula intreprinderi mari,
grupuri,holdinguri,etc)

3. Categorii de auditori
-auditorul intern ;
-auditorul extern.
Auditorul intern este o persoana fizica ori juridica, salariat al entittii auditate,respectiv
angajat prin contract; cantonat initial n misiuni legate de buna calitate a informatiilor financiare,
astzi, auditorul intern se ocup din ce n ce mai mult de misiuni de audit operational, de
verificarea existentei, a gradului de adecvare si a modului de aplicare a procedurilor interne n
toate sectoarele si pe toate functiile ntreprinderii.

Auditorul extern(financiar) :
obligatoriu -daca entitatea indeplineste conditiile legale care prevad expres
aceasta(statutar) ;
optional in toate celelalte cazuri.
Auditorul extern(financiar) este o persoana fizica ori juridica care isi exercita prerogativele
n baza unui contract cu ntreprinderea:

Entitatea in anumite conditii(prevazute de lege) este obligata s ncredinteze unui


specialist competent si independent o misiune de audit financiar care conduce la certificarea
situatiilor financiare .
Auditorul contractual detine o competent mai bine adaptat la o misiune foarte precis
(de exemplu, elaborarea si implementarea procedurilor de control intern, audit al metodelor de
evaluare a stocurilor etc.).
ntreprinderea are nevoie de opinia unui auditor a crui semntur se bucur de un
prestigiu particular.
O misiune particular de control este cerut de un tert, de exemplu, o banc la acordarea
unui mprumut etc.

4. Imaginea fidel; criterii de apreciere


Pentru a putea s se pronunte cu privire la imaginea fidel, auditorul trebuie s se asigure
c urmtoarele 6 criterii au fost respectate cu ocazia elaborrii situatiilor financiare:
Exhaustivitatea (integralitatea): toate operatiile care privesc ntreprinderea sunt
nregistrate n contabilitate.
Termenul de "operatii" cuprinde toate drepturile si activele ntreprinderii ct si toate
obligatiile si pasivele sale si, de o manier general, orice eveniment sau decizie care antreneaz o
modificare a patrimoniului, situatiei financiare sau rezultatului financiar al ntreprinderii
respective.
Realitatea: criteriul realittii operatiilor presupune c toate elementele materiale din
scripte corespund cu cele identificabile fizic si c toate elementele de activ, de pasiv, de venituri
sau de cheltuieli reflect valori reale si nu fictive sau care nu privesc ntreprinderea n cauz; altfel
spus, toate informatiile prezentate prin situatiile financiare trebuie s poat fi justificate si
verificate.
Corecta nregistrare n contabilitate si prezentare n situatiile financiare a operatiilor
presupune c aceste operatii trebuie:
- s fie contabilizate n perioada corespunztoare, urmrindu-se deci respectarea independentei
exercitiilor; criteriul perioadei corecte;
- s fie corect evaluate, adic sumele s fie bine determinate, aritmetic exacte, urmrindu-se
respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile, precum si a metodelor de evaluare; deci
criteriul corectei evaluri;
- s fie contabilizate n conturile corespunztoare; deci criteriul corectei imputri;
- s fie corect totalizate, centralizate, astfel nct s li se asigure o prezentare n conturile anuale
conform cu regulile n vigoare; criteriul corectei prezentri n conturile anuale.
. Inteligibilitate;
. Relevanta;
. Credibilitate.
5. Riscurile n audit

Controlul obiectivelor n cadrul unui audit este planificat n functie de factorii de risc si de
importanta relativ a acestora, care difer de la ntreprindere la ntreprindere.
a) Riscurile potentiale, adic cele care sunt susceptibile teoretic de a se produce dac nici
un control nu este exercitat pentru a le preveni sau pentru a detecta si corecta erorile care ar putea
s se produc; aceste riscuri sunt comune tuturor ntreprinderilor.
b) Riscurile posibile, adic acele riscuri potentiale mpotriva crora ntreprinderea nu
dispune de mijloace pentru a le limita; cnd astfel de mijloace lipsesc, exist o mare probabilitate
ca anumite erori s se produc fr s fie detectate sau corectate de ctre ntreprindere. Pe
parcursul exercitrii misiunii sale, auditorul caut s identifice riscurile posibile n scopul adaptrii
controlului si evalurii incidentei erorilor asupra situatiilor financiare.
ntr-o ntreprindere, auditorul se confrunt, de regul, cu urmtoarele categorii de riscuri:
a) Riscuri generale specifice ntreprinderii - sunt riscuri de natur s influenteze ansamblul
operatiilor ntreprinderii.
Informatiile de mai sus permit aprecieri cu privire la riscurile generale urmtoare:
- riscuri legate de situatia economic a ntreprinderii (elemente susceptibile de a pune n
discutie continuitatea activittii, de exemplu);
- riscuri legate de organizarea general (de exemplu, absenta unor proceduri sau excesul
de proceduri);
- riscuri legate de atitudinea conducerii (de exemplu, expertul va acorda o anumit atentie
n control atunci cnd conducerea manifest preocupri cu predilectie pentru productie si
comercializare si alt atentie cnd conducerea e preocupat de problemele de control intern si de
calitatea informatiei financiare).

b) Riscuri legate de natura operatiilor tratate.


Datele prezentate prin contabilitate pot fi mprtite n trei categorii, fiecare fiind purttoare
de riscuri particulare:
-date repetitive - sunt cele care rezult din activitatea obisnuit a ntreprinderii: vnzri,
cumprri, salarii etc.;
-date punctuale - sunt complementare celor repetitive, dar sunt puse n evident la
intervale de timp mai mult sau mai putin regulate ca, de exemplu: inventare fizice, evaluare de
sfrsit de exercitiu etc. Acestea sunt purttoare de riscuri semnificative atunci cnd descoperirea
lor nu este fcut la timp si deci este necesar ca auditorul s le cunoasc din timp pentru a-si
organiza controalele care se Impun;
-date exceptionale - rezult din operatii sau decizii care deriv din activitti curente:
reevaluri, fuziuni, restructurri.
c) Riscuri legate de conceptia si functionarea sistemelor.
Conceperea sistemelor de descoperire si de tratare a operatiilor trebuie s permit
prevenirea erorilor sau s detecteze pe cele care s-au produs pentru a le corija.
d) Riscul de nedescoperire cu ocazia auditului; alegerea de ctre auditor a procedurilor, a
ntinderii si datei interventiilor antreneaz n mod obligatoriu un anumit nivel de risc, pe care
auditorul trebuie s-l diminueze tot mai mult.

6. Importanta relativ

Importanta relativa se defineste in raport cu valoarea sau cu natura unei iregularitati sau
inexactitati figurand in informatia financiara (inclusiv o omisiune), care, singura sau adaugata
altora, tinand seama de circumstantele spetei, ar avea probabil drept consecinta influentarea
rationamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijina pe aceasta informatie.
Prin iregularitati se inteleg toate actiunile omisiunile care incalca:
fie legea sau reglementarile aplicabile soc com
fie disp statutare
fie hot AGA
fie deciziile CA
Prin inexatitati se inteleg prelucrarile si interpretarile contabile sau juridice ale unui fapt,
in neconcordanta cu realitatea cum ar fi:
calcule eronate
erori de inregistrare
cifre inexacte
Importanta relativa neconstituind un risc in sine, se refera in principal la valoarea
operatiilor prelucrate sau prelucrabile, dar care ia in calcul si anumite elemente cantitative
(rezultat: profit sau pierdere, capital social redus sub limita legala). Auditorul, in demersul sau va
trebui sa tina cont de notiunea importantei relative , in care scop va determina:
conturile semnificative pe care le va examina mai riguros decat pe celelalte
pragul de semnificatie care va permite sa aprecieze daca inexactitatie constatate este necesar sa
fie corectate sau nu

7. Sisteme , domenii i conturi semnificative

nc de la nceputul demersului su, in faza cunoasterii particularitilor entitii, auditorul


va cuta s identifice zonele, domeniile semnificative n care se pot produce erori sau
inexactitati si care pot avea o influen semnificativ asupra situatiilor financiare.
Este semnificativ orice element (grup de elemente) care este susceptibil s aib o influen
asupra situatiilor financiare si a utilizatorilor acestora - actionari, creditori, investitori. Domeniile
semnificative pot fi clasificate in sisteme semnificative si conturi semnificative.
Prin sistem semnificativ, de regul, se intelege orice sistem existent in entitate care asigur
inregistrarea si transcrierea operatiilor repetitive, cand valoarea cumulat a acestora este ea
nsi semnificativ n raport cu situaiile financiare.
Sistemele semnificative comune tuturor intreprinderilor sunt cele privind:
-cumparri furnizori;
-vanzri clieni; pli ; personal;
-trezorerie; - productie-stocuri
Identificarea din cadrul acestora a sistemelor semnificative proprii unittii controlate
constituie o activitate de mare finete pentru auditor, cci numai aceste sisteme necesit din partea
lui studiul procedurilor.
Functionarea acestor sisteme semnificative necesit din partea auditorului aplicarea unor
proceduri de audit alese si utilizate n funcie de circumstane si specificitti proprii
intreprinderii auditate, intrucat acesta este necesar s gseasc un rspuns corespunzator tuturor
intrebrilor pe care le cere examinarea acestor sisteme semnificative din cadrul controlului intern
i, n mod deosebit, s se asigure c riscul legat de acesta este cat mai mic cu putin.

Conturile semnificative sunt acele conturi a cror valoare reprezint o parte important din
situatiile financiare sau cele care, prin natura lor, ar putea reprezenta o parte important din
acestea i care pot ascunde erori sau inexactitati semnificative a cror importan relativ e direct
legat de regularitatea contabilitii, influenand semnificativ aceste situatii financiare.
In practic, auditorul, pentru a determina care sunt conturile semnificative, tine seama de
urmtoarele repere:
-chiar dac productia in curs este la un nivel sczut la finele exercitiului, ea poate
reprezenta un cont semnificativ n msura n care valorile pe care le tranziteaza sunt mari, iar
operatiile sunt complexe;
-provizioanele, chiar daca sunt mici, sunt conturi semnificative, n msura n care ele sunt
puternic influentate de aprecierile conducerii (de exemplu: subevaluarea provizioanelor pentru a
proteja" rezultatele exercitiului);
-conturi care, prin natura lor, sunt purttoare de riscuri, de exemplu: conturile de
regularizare sau conturi afectate de o schimbare legislativ;
-conturi care, prezentand anomalii aparente (sold cu sens anormal, variatie neexplicat,
formulri ciudate") in reaport cu soldul precedent sau contrar functiunii conturilor, sunt, de
asemenea, conturi semneficative, deoarece sunt purtatoare de indici de erori pe care auditorul nu
le poate ignora.
Unele conturi care sunt la prima vedere nesemnificative, pot ascunde o mare probabilitate
de erori ca, de exemplu:
-conturi cu solduri mici dar care tranziteaz sume importante;
-conturi puternic afectate de aprecieri (provizioane);
-conturi care presupun tehnici contabile complexe;
-conturi cu anomalii aparente (solduri creditoare la cas,de exemplu);
-conturi care prin natura sunt purttoare de riscuri (conturi de regularizare).
8. Riscul de audit

Riscul de audit (RA) reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie de audit


neadecvat, atunci cnd situaiile financiare sunt denaturate n mod semnificativ. Riscul de audit
are trei componente: riscul inerent, riscul de control i riscul de nedetectare.
Riscul inerent (RI) reprezint susceptibilitatea ca un sold al unui cont sau o categorie de
tranzacii s conin o denaturare care ar putea fi semnificativ, individual sau cumulat cu
denaturrile existente n alte solduri sau categorii de tranzacii, presupunnd c nu au existat
controale interne adiacente.
Riscul de control (RC) reprezint riscul ca o denaturare, care ar putea aprea n soldul unui
cont sau ntr-o categorie de tranzacii i care ar putea fi semnificativ n mod individual, sau atunci
cnd este cumulat cu alte denaturri din alte solduri sau categorii, s nu poat fi prevenit sau
detectat i corectat la momentul oportun de sistemele de contabilitate i de control intern.
Riscul de nedetectare (RNN) reprezint riscul ca procedurile de fond ale unui auditor s
nu detecteze o denaturare ce exist n soldul unui cont sau categorie de tranzacii i care ar putea fi
semnificativ n mod individual, sau atunci cnd este cumulat cu denaturri din alte solduri sau
categorii de tranzacii.

9. Pragul de semnificaie n audit; definiie, rol (testul de semnificaie, o metoda analitic de


calcul i estimare a pragului de semnificaie)
n general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care
auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si
sinceritatea situatiilor financiare, ct si imaginea fidel a rezultatului, a situatiei financiare si a
patrimoniului intreprinderii.
La inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru a
determina domeniile i sistemele semnificative.
In cursul misiunii, pragurile de semnificatie determinate pentru controlul fiecrei sectiuni
din situatiile financiare permit orientarea programelor de munc spre riscurile existente,
prin stabilirea mai corect a esantioanelor de control; aceasta evit angajarea n lucrari care nu vor
servi la fundamentarea opiniei asupra situatiilor financiare. Aceste praguri sunt, in general,
inferioare pragului global pentru a ine cont de cumulul posibil al erorilor constatate.
La sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate
trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei mentiuni in raport, dac intreprinderea
refuz s le corijeze.
Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificatie permite:
-orientarea mai bun i planificarea misiunii;
-evitarea lucrrilor inutile;
-justificarea deciziilor referitoare la opinia emis.
Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referin:
capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Definirea pragului de semnificatie permite auditorului nc de la inceputul activitatii
(misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile s contina erori sau
inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a
descoperit trebuie s fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fr
rezerve.
Testul de semnificatie

n cele ce urmeaz, dorim s sugerm auditorilor o metod de abordare a dificilei


probleme a aprecierii caracterului semnificativ al constatri lor fcute.
Dup ce a fost examinat ansamblul constatrilor fcute, auditorul determin influenta pe
care acestea o pot avea asupra unor mrimi de referint, tinnd seama de circumstantele proprii
fiecrui caz n parte.
a. Influenta asupra bazei de referint. Notiunea de prag de semnificatie poate fi stabilit n
valori absolute sau n valori relative.
a.1. Referitor la elementele avnd o influent asupra rezultatului exercitiului
a.2. Referitor la elementele avnd o influent asupra modalittii de prezentare a bilantului contabil
b. Elementele specifice pragului de semnificatie
Pragul de semnificatie determinat ca mai nainte nu poate avea dect o important
general; nu va trebui aplicat automat.
b.l. Necesittile utilizatorilor situatiilor financiare
b.2. Caracteristicile ntreprinderii
b.3. Caracteristicile elementelor considerate semnificative
c. Consecintele pragului de semnificatie La sfrsitul misiunii, auditorul elaboreaz lista
recapitulativ a constatrilor fcute n cursul sondajelor si verificrilor sale, inclusiv a examinrii
diverselor obiective privind ntreprinderea auditat. n cazul foarte frecvent cnd ntreprinderea
procedeaz la rectificrile sugerate de auditor, acesta va putea acorda o certificare fr rezerve.
Certificare:
- n cazul n care constatrile sale nu au un caracter semnificativ, auditorul va acorda o
certificare a regularittii si a sincerittii conturilor anuale fr rezerve;
- atunci cnd constatrile au un caracter semnificativ, auditorul, dup caz, va fi determinat
s adopte una din solutiile urmtoare:
- certificare cu rezerve. - refuzul de certificare-imposibilitatea certificrii.
d. Exemplificarea modului de interpretare a pragului de semnificatie
e. O concluzie preliminar privind pragul de semnificatie

O metod analitic de calcul si estimare a pragului de semnificatie

Se disting dou faze si 5 etape necesare estimrii pragului de semnificatie pe baza analizei
domeniilor semnificati ve prezentate anterior.
Faza de planificare a profunzimii testelor cu dou etape:
a. Fixarea valorii preliminare a pragului de semnificatie;
b. Repartizarea valorii preliminare a pragului de semnificatie.
Faza de evaluare a rezultatelor, n care se disting trei etape:
c. Estimarea valorii totale a prezentri lor eronate din segment;
d. Estimarea valorii cumulate (combinate) a prezentrilor eronate;
e. Compararea estimrii valorii cumulate cu valoarea preliminar sau revizuit a pragului de
semnificatie.

10. Normele de referin n audit ( normele contabile , normele de audit)

1. Normele contabile; Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de


reglementare din domeniul contabilittii care sunt, de regul, organisme de interes public,
autonome.
Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaz si
utilizeaz situatiile financiare. Entittile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele
prevzute la art. 1 din Legea Contabilittii. Cei care controleaz sunt prevzuti prin legislatia
fiecrei tri (auditori, cenzori) si au ca referint in activitatea lor normele contabile.
Situatiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informatii ale unei game
largi de utilizatori. Pentru multi utilizatori aceste situatii financiare constituie singura surs de
informatii complementare care s le satisfac nevoile.
Aceste situatii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din
referintele urmtoare:
-standarde internationale de raportare financiar;
-standarde sau norme contabile nationale;
-alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea
situatiilor financiare.
Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF (Fundatia Comitetului pentru
Standarde Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele Internationale de
Raportare Financiar (IFRS) care cuprind:
-Standardele Internationale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS);
-Standardele Internationale de Contabilitate (lAS);
-Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
-Alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.

2. Normele de audit; Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli


definite de o autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale.
Acestea pot fi: Standardele Internationale de Audit (ISA), Practicile Internationale de Audit
(IAPS), Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE), Standardele
Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE), Standardele Internationale pentru
Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit si Asigurri (IAASB) din
cadrul Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC); norme nationale emise de un organism
profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu.
Normele de audit permit tertilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n
functie de criterii de calitate omogene. Ele permit ns si auditorului s defineasc scopurile pe
care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului:
-norme profesionale de lucru;
-norme de raportare;
-norme generale de comportament.

11. Terminologia folosit n audit

Anomalie: Informatie financiar deformat ca urmare a unor erori sau fraude.


Asertiune privind situatiile financiare: Ansamblul de criterii, explicite sau nu, retinute
de ctre conducerea entittii pentru elaborarea situatiilor financiare (conturilor anuale), care se pot
clasa n:
existent: un activ sau o datorie exist la un moment dat;
drepturi si obligatii: un activ sau o datorie se refer la ntreprinderea n cauz la un
moment dat;
apartenent: tranzactie sau eveniment care priveste ntreprinderea n cauz si care s-a
produs n cursul perioadei;
exhaustivitate: toate activele, datoriile, tranzactiile sau evenimentele au fost nregistrate
si toate faptele importante au fost corect prezentate;
evaluare: nregistrarea unui activ sau a unei datorii la valoarea sa de inventar;
msurare: o operatiune sau un eveniment este nregistrat la valoarea sa de tranzactionare
si o ncasare sau o cheltuial se refer la perioada corespunztoare;
prezentare si informatii date: o informatie este prezentat, clasat si descris conform
referintei contabile aplicabile.
Asigurare: satisfactie a profesionistului contabil cu referire la calitatea unei informatii
produs de o persoan si destinat s fie utilizat de o alt persoan, calitate apreciat n raport de
criterii
Cabinet de audit: societate sau entitate care ofer servicii de audit cuprinznd, dup caz,
mai multi asociati, salariat sau un auditor individual.
Calculul: verificarea exactittii aritmetice a documentelor justificative si contabile, sau
efectuarea de calcule distincte.
Colaboratori: personal tehnic care particip la un audit sub supravegherea auditorului.
Compilare: n cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz competentele
sale contabile si nu cele de auditor, n vederea strngerii, clasrii si sintetizrii informatiilor
financiare.
Control de calitate: politici si proceduri adoptate de ctre profesionistul contabil n
scopul asigurrii rezonabile c toate misiunile efectuate sunt realizate conform principiilor
fundamentale nscrise n norme.
Controlul substantiv: proceduri folosite de auditor (interventii proprii) pentru obtinerea
de elemente probante. Este de dou feluri:
-control asupra operatiilor si solduri lor si control prin proceduri analitice.
Declaratii ale directiunii: declaratii fcute de ctre directiune profesionistului contabil n
cursul unui audit, n mod spontan sau ca rspuns la ntrebrile (chestionarele) puse de acesta.
Deficiente majore: insuficiente ale controlului intern care pot avea repercusiuni
semnificative asupra situatiilor financiare.
Directiune: ansamblul cadrelor si altor persoane care-si asum responsabilitti importante
n functionarea, controlul si supravegherea operatiunilor realizate de entitate.
Documentatie: ansamblu de documente (documente de lucru) pregtite de profesionistul
contabil sau pe care acesta le-a obtinut si pstrat, necesare pentru realizarea misiunii sale.
Domenii si sisteme semnificative: prti ale situatiilor financiare si tipuri de operatiuni sau
sisteme care trateaz date contabile ce pot avea o incident important asupra situatiilor financiare
n ansamblul lor.
Dosare de lucru: Documente care strng informatiile referitoare la realizarea auditului:
natura, calendarul si ntinderea procedurilor de audit efectuate ct si rezultatul acestor proceduri si
concluziile la care ajunge auditorul pornind de la elementele probante culese. Aceste dosare de
lucru pot fi pe hrtie, pe microfilm, pe suport informativ sau pe orice alt suport.
Elemente probante: informatii obtinute de ctre profesionistul contabil pentru a trage
concluzii pe baza crora s-si fondeze opinia. Aceste informatii sunt constituite din documente
justificative, care sustin situatiile financiare si care se coroboreaz cu informatiile din alte surse.
Eroare: inexactitate involuntar, continut n situatiile financiare.
Eroare tolerabil: eroare maximal ntr-o populatie selectionat pe care auditorul poate
s o accepte trgnd concluzii c rezultatele sondajului au atins obiectivul auditului.
Estimare contabil: evaluarea aproximativ a sumei unui post n absenta unei metode de
msurare precis. Estimarea contabil se bazeaz pe rationament fondat pe ultimele informatii
(cunoscute sau previzionale) disponibile.
Expert: persoan sau cabinet care posed competentele, cunostintele si o experient ntr-
un domeniu, altul dect contabilitatea si auditul.
Expert contabil: profesionist contabil abilitat s exercite profesia contabil n conditiile
fixate prin normele internationale si prin O.G. nr. 65/1994, aprobat prin Legea nr. 42/1995 cu
modificarile si completrile ulterioare; aceste norme definesc expertul contabil ca fiind
profesionistul abilitat s revizuiasc si s aprecieze contabilitatea entitti lor de care nu este legat
printr-un contract de prestari servicii.
Fraud: act voluntar comis de una sau mai multe persoane care fac parte din conducere,
salariati sau terti, care duce la situatii financiare eronate.
Informatii financiare previzionale: informatii financiare bazate pe ipoteza c anumite
evenimente se vor produce si c ntreprinderea va executa anumite actiuni n viitor. Ele pot s ia
forma de previziuni, de proiectii sau de o combinatie a celor dou.
Inspectie: operatiune constnd n a examina registre contabile, documente sau active
fizice.
Ipoteza de continuitate a exploatrii: ipotez potrivit creia ntreprinderea va continua
activittile sale ntr-un viitor previzibil si ea nu are nici intentia nici nevoia de a depune bilantul
sau de a proceda la o reducere semnificativ a activittii sale. n consecint activele sunt evaluate
pe baza continurii exploatrii si nu pe baza valorii nete realizabile sau lichidati ve.
Imposibilitatea exprimrii unei opinii: constatare a auditorului constnd n faptul c o
limitare a ntinderii lucrrilor este att de important sau priveste un numr important de probleme
nct el nu a ajuns s obtin suficiente elemente probante pentru a putea exprima o opinie asupra
situatiilor financiare.
ntinderea lucrrilor de audit: diligente apreciate ca necesare, n circumstante precise,
pentru atingerea obiectivului auditului.
Limitarea ntinderii lucrrilor de audit: limitarea cmpului de investigatii ale
auditorului, uneori impus de ntreprindere, alteori dictat de circumstante (de exemplu, cnd
calendarul misiunii nu permite auditorului s controleze inventarul fizic al stocurilor) sau atunci
cnd documentele contabile sunt incomplete sau cnd auditorul nu este n msur s pun n lucru
procedurile apreciate ca necesare.
Misiune de audit special: misiune de audit distinct asupra unor informatii financiare
privind:
situatii financiare stabilite conform unui referential contabil diferit de Standardele
Internationale de Raportare Financiar sau Normele contabile nationale;
conturi sau elemente de conturi specifice sau rubrici dintr-o situatie financiar;
respectarea clauzelor contractuale;
situatii financiare condensate.
Nonconformitate: omisiuni sau acte comise de ntreprindere, n mod deliberat sau nu,
care sunt contrare legilor si reglementrilor n vigoare.
Norme nationale de audit: ansamblul de norme de audit stabilite de ctre un organism
profesional competent la nivel national, care au un caracter obligatoriu si care se aplic n
realizarea unei misiuni de audit sau de servicii conexe.
Operatiuni ntre prti legate: transfer de drepturi sau obligatii ntre prti legate,
indiferent dac aceste transferuri fac sau nu obiectul unor transferuri financiare.
Paragraf de observatii: observatiile au scopul de a atrage atentia cititorului asupra unui
element care are un impact semnificativ asupra situatiilor financiare si care face obiectul unei note
explicative mai detaliat, anexat. Adugarea acestui paragraf nu are nici o incident asupra
opiniei auditorului. Paragraful de observatii poate s se refere la chestiuni care nu privesc n mod
direct situatiile financiare.
Prti legate: prtile sunt considerate ca legate dac una din de are posibilitatea s exercite
un control sau o influent notabil asupra celorlalte cu ocazia lurii unor decizii financiare sau
operalionale.
Planificare: elaborarea unei strategii generale si prezentarea detaliat a naturii,
calendarului si ntinderii lucrrilor de audit.
Practici nationale de audit: ansamblul de reguli de audit care nu au valoarea de norme
definite de un organism competent la nivel national si care sunt n mod obisnuit aplicate de
auditor ntr-o misiune de audit sau misiuni conexe.
Previziuni: informatii financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze referitoare la
evenimente viitoare pe care conteaz ntreprinderea.
Proiectii: informatii financiare prospective bazate pe:
ipoteze privind evenimente viitoare si actiuni ale conducerii care se pot produce sau nu,
de exemplu, demararea unei noi activitti sau schimbarea radical a activittilor prezente ale
ntreprinderii;
combinarea estimrilor celor mai plauzibile si a ipotezelor.
Proceduri convenite: misiune n care un auditor pune n lucru proceduri de audit stabilite
de comun acord cu ntreprinderea si tertii interesati. Destinatarii raportului trag ei nssi
concluziile din lucrrile auditorului; acest raport este adresat exclusiv prtilor care au convenit
procedurile de pus n lucru cci alte prti, care nu cunosc motivele pentru care s-au convenit
procedurile, risc s interpreteze eronat rezultatele.
Referential contabil (referint contabil): ansamblul de criterii utilizate pentru pregtirea
situatiilor financiare care se aplic la toate elementele importante si care se sprijin pe date si/sau
piese justificative.
Risc de audit: riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul c erori
semnificative exist n situatiile financiare.
Scrisoare de misiune: scrisoare confirmnd acceptarea de ctre auditor a unei misiuni de
audit, care descrie obiectivul si ntinderea auditului ct si responsabilittile fat de client si forma
raportului.
Servicii conexe: cuprind examenele pe baz de proceduri convenite si misiuni de
compilare.
Semnificativ: termen utilizat pentru a exprima importanta unei date contabile cuprins n
situatiile financiare.
Sondaje n audit: aplicarea procedurilor de audit numai la o parte din elementele unui
sold de cont sau dintr-o categorie de tranzactii, permitndu-i astfel auditorului s obtin si s
evalueze elemente selectionate n vederea tragerii unei concluzii asupra ntregii populatii.
Populatia reprezint ansamblul de date din care auditorul selectioneaz un esantion pentru a
ajunge la o concluzie.
Sistem contabil: ansamblul de proceduri si documente ale unei entitti care permit
tratarea operatiunilor (tranzactiilor) n scopul nregistrrii lor n conturi. Acest sistem permite
identificarea,semnarea, analizarea, calculul, clasarea, nregistrarea si recapitularea tranzactiilor si a
altor evenimente.
Sistem de control intern: ansamblul de politici si proceduri puse n aplicare de ctre
directiunea unei entitti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri riguroase si
eficiente a activittilor acestei ntreprinderi. Acest procedeu implic respectarea politicilor de
gestiune, protejarea activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor, exactitatea si
exhaustivitatea nregistrrilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare.
Situatii financiare (conturi anuale ): bilant, contul de rezultate (contul de profit si
pierdere), tabloul de finantare (care se poate prezenta sub diferite forme, de exemplu, o situatie a
miscrilor de trezorerie sau un tablou de resurse si utilizri), note anexe si alte situatii si
documente explicative care fac parte integrant din situatiile financiare, n functie de referentialul
contabil dat.
Situatiile financiare rezumate (condensate); o ntreprindere poate elabora situatii care
rezum situatiile sale financiare n scopul informrii unor grupuri de utilizatori interesati numai de
principalele trsturi (caracteristici) ale situatiilor financiare ale acelei ntreprinderi.
Teste de procedur: teste care permit obtinerea de elemente probante privind eficacitatea:
conceperii sistemelor contabile si de control intern, adic dac acestea au fost corect
concepute pentru a putea preveni, detecta si corija erorile semnificative;
functionrii controalelor interne n tot timpul exercitiului.

12. Documentarea lucrarilor de audit ( dosarul exerciiului, dosarul permanent)

1. Dosarul exercitiului

Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depseste
exercitiul controlat; el permite asamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la sintez
si formularea raportului.
Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:
-mai buna organizare si control ale misiunii;
-documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate si asigurarea c programul s-a derulat fr
omisiuni;
-nlesnirea muncii n echip si supervizarea lucrrilor date la colaboratori;
-justificarea opiniei emise si redactarea raportului.

Continut. n mod uzual, acest dosar cuprinde:


. planificarea misiunii:
- programul general de lucru;
- note asupra utilizrii lucrrilor de control efectuate de ctre altii (auditori interni, diversi
specialisti);
- datele si duratele vizitelor, locurile de interventie;
- compunerea echipei;
- data pentru emiterea raportului;
- buget de timp si realizarea lui;
. supervizarea lucrrilor:
- note asupra studierii dosarelor si stabilirea solutiilor la problemele ridicate;
- aprobarea tuturor deciziilor importante care pot afecta planificarea, programul lucrrilor,
executarea lucrrilor, concluziile lucrrilor, continutul raportului;
- aprecierea controlului intern:
- evaluarea punctelor tari, punctelor slabe si a zonelor de risc;
- foi de lucru privind: bazele de stabilire a sondajelor asupra functionrii sistemelor, detalii asupra
sondajelor efectuate;
-comentarii asupra anomaliilor descoperite;
- obtinerea de elemente probante:
- program de control;
-foi de lucru cuprinznd: obiectivul, detalii asupra lucrrilor efectuate, eventuale comentarii,
concluzii;-documente sau copii de documente de la ntreprindere sau terti, justificnd cifrele
examinate;
-detalii asupra lucrrilor efectuate asupra situatiilor financiare: comparatii si explicatii ale
variatiilor, concluzii;
-sinteza general a rezultatelor pe diferite etape ale misiunii si tratarea distinct a punctelor care ar
putea avea o influent asupra deciziei de certificare;
- foi de lucru cu privire la faptele delictuale.

Dosarul exercitiului este bine s fie mprtit pe sectiuni (prti) pentru a usura utilizarea sa.
n general se foloseste o mprtire n 10 sectiuni (prti) simbolizate de la A la I, astfel:
EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) intitulat "Acceptarea misiunii" contine
documente referitoare la acceptare sau mentinerea misiunii de audit, cum ar fi: chestionarul de
acceptare (cunoasterea global a ntreprinderii, existenta unor riscuri etc.), scrisoarea ctre
predecesor, corespondenta cu clientul, fisa de acceptare sau de mentinere a misiunii, alte
corespondente cu organismele profesionale, cu organismele de burs si scrisoarea de misiune sau
contractul de prestri servicii de audit.
EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) intitulat "Sinteza misiunii si rapoarte"
contine documente precum: elemente de sintez ale misiunii (sinteza, rezumatul ajustrilor, lista
punctelor n suspensie, situatiile financiare certificate, evenimente posterioare, balante, declaratii
ale conducerii ntreprinderii), elemente de gestiune si organizare (buget si planificare, onorarii), si
rapoarte (raport general, rapoarte speciale, raport conturi consolidate, alte rapoarte).
EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) intitulat "Orientare si planificare" contine
documente (foi de lucru) care se refer la: cunoasterea general a ntreprinderii, evaluarea unor
riscuri inerente la nivelul de ansamblu al situatiilor financiare, mediul general de desfsurare a
controlului intern si planul de misiune; natura, calendaml si ntinderea procedurilor de audit,
pragul de semnificatie.
ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) intitulat "Evaluarea riscului legat de
control" contine elemente precum:
-documentatie de evaluare a controlului intern (sondaje asupra functionrii controlului
intern, analiza separrii functiilor, sinteza evalurii riscurilor legate de control),
-documentatia si listele de proceduri si concluziile asupra evalurii riscului legat de
control.
EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) intitulat "Controale substantive" contine
elemente precum: programul de control, programele de munc pe fiecare membru al echipei, foi
de lucru continnd examenul analitic, foi de lucru pe fiecare element patrimonial de activ si de
pasiv, natur de cheltuieli sau natur de venituri.
EF (dosarul exercitiului Sectiunea F) intitulat "Utilizarea lucrrilor altor
profesionisti" contine documente referitoare la programul de lucm al fiecmi specialist.
EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) intitulat "Verificri si informatii specifice"
cuprinde documente referitoare la aspecte specifice solicitate expres prin reglementri pentm
ntreprinderea auditat (de exemplu, facilitti fiscale, regimuri de subventie etc.).
EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) intitulat "Lucrrile de sfrsit de misiune"
cuprinde documente precum: chestionaml de sfrsit de misiune, chestionaml de evenimente
posterioare nchiderii exercitiului.
EI (dosarul exercitiului, Sectiunea I) intitulat "Interventii cerute prin reglementri
diverse" cuprinde documente referitoare la operatiuni privind miscarea capitalului, operatiuni de
emisiune de titluri, operatiuni privind dividendeIe etc.
EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea J) intitulat "Controlul conturilor consolidate"
cuprinde toate documentele elaborate n cadml etapelor misiunii de audit de baz, cu referire la
conturile consolidate.

2. Dosarul permanent

Dosarul permanent se subdivide n 7 sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din


partea organismului profesional, dup cum urmeaz:
PA (dosarul permanent, Sectiunea A) intitulat "Generalitti" cuprinde documente
precum: fisa de prezentare a clientului, istoric, organizarea general, documentatii despre client
(brosuri, extrase din pres etc.), fisa de acceptare si de mentinere a misiunii etc.
PB (dosarul permanent, Sectiunea B) intitulat "Documente privind controlul
intern" care cuprinde: rapoarte asupra controlului intern (interne ale ntreprinderii, efectuate de
alti experti si ntocmite de auditor), sinteze privind aprecierea (evaluarea) controlului intern etc.
PC (dosarul permanent, Sectiunea C) intitulat "Situatii financiare si rapoarte
privind exercitiile precedente" contine: situatiile financiare ale exercitiilor precedente, raportri
intermediare, programele de control din exercitiile precedente, rapoartele de audit, rapoarte
speciale si alte rapoarte privind exercitiile precedente.
PD (dosarul permanent, Sectiunea D) intitulat "Analize permanente" cuprinde
diverse lucrri de analiz clasate pe elemente ale situatiilor financiare.
PE (dosarul permanent, Sectiunea E) intitulat "Fiscal si social" contine declaratii
fiscale si alte aspecte fiscale ale ntreprinderii, precum si aspecte sociale (contracte colective,
contracte sociale) etc.
PF (dosarul permanent, Sectiunea F) intitulat "Juridice" contine documente
referitoare la contracte principale, conventii, lista asociatilor, extrase din procese verbale ale AGA
sau CA, extrase din actele constitutive ale ntreprinderii etc.
PG (dosarul permanent, Sectiunea G) intitulat "Intervenienti externi" care contine
documente referitoare la alti auditori ai ntreprinderii, avocatii ntreprinderii, expertul contabil care
asigur asistent contabil si fiscal a ntreprinderii etc.

13. Normele de comportament n audit;

1) Principii fundamentale
Pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile, profesionistii contabili trebuie sa
respecte un numar de conditii sau principii fundamentale.

a) Integritatea si obiectivitatea
Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si cinstit atunci
cnd efectueaza servicii profesionale.
Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara prejudicii,
sa nu se afle n situatii de incompatibilitate, de conflict de interese sau n alte situatii de natura a
determina un tert sa puna la ndoiala obiectivitatea acestuia.
Integritatea nu presupune numai cinste dar si echitate si sinceritate. Principiul
obiectivitatii impune fiecarui profesionist contabil obligatia de a fi just, cinstit n plan intelectual
si neimplicat n conflicte de interese.

b) Competenta profesionala, grija si srguinta


Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii
profesionale cu competenta, grija si srguinta si este obligat sa mentina n permanenta un nivel
de cunostinte si de competenta profesionala, care sa justifice asteptarile unui client sau al
angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica
profesionala, din legislatie si tehnici de lucru;
Profesionistul contabil nu trebuie sa pretinda ca are (sa afiseze ca are) competente sau
experiente pe care acesta nu le are.
c) Confidentialitate
Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea
informatiilor obtinute n timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le divulge fara
autorizare scrisa, n afara de cazurile cnd obligatia divulgarii e prevazuta prin lege sau
norme regulamentare.
d) Profesionalism
Presupune ca profesionistul contabil nu trebuie sa faca ceva care ar aduce atingere
reputatiei profesiunii contabile sau ar putea conduce la discreditarea ei; aceasta obliga institutele
membre IFAC ca, la elaborarea regulilor de etica, sa prevada responsabilitati clare ale
profesionistului contabil vis--vis de clienti, terti, angajatori, alti membri ai profesiei, public
n general.
e) Respectul fata de normele tehnice si profesionale
Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa realizeze serviciile
profesionale conform normelor tehnice si profesionale aplicabile si este obligat sa
urmareasca cu grija si competenta instructiunile clientului sau sau angajatorului sau,
n masura n care acestea sunt compatibile cu exigentele de integritate,obiectivitate, iar n cazul
profesionistilor liberali, de independenta.

2) Independena n audit

Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili n practica libera (liber-


profesionistii contabili) indiferent natura serviciului profesional prestat. n cazul executarii, nsa, a
unor misiuni de audit prin care se furnizeaza o asigurare (certi- tudine) n ce priveste credibilitatea
situatiilor sau informatiilor fi- nanciare n fata publicului, independenta devine cea mai
sigura garantie ca profesionistul contabil si-a ndeplinit misiunea n conditii de integritate si cu
obiectivitate.
2.1. Abordarea conceptuala. Independenta are doua componente fundamentale:
- Independenta de spirit (rationamentului profesional):
Este caracterizata prin starea de spirit care nlesneste obtinerea unei opinii neafectate de
influente care pot compromite acest rationament profesional, permitnd profesionistului contabil
sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala.
- Independenta n aparenta (comportamentala):
Se caracterizeaza prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi att de semnificative,
nct o terta persoana, logica si informata (detinnd toate informatiile relevante si aplicnd
toate masurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia normala ca integritatea,
obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului/societatii sau grupului sau ale unui membru
al acestora au fost compromise.
inerea contabilitii unei
entiti (CONTABILITATE)
(3 exerciii)

Cobianu Ioana Alina


An stagiu 1, semestrul 2
1. Furnizorul A livreaz clientului B materii prime n valoare de 5.000 lei + TVA19%.
Cu ocazia recepiei faptice comisia constat bunuri degradate din cauza cruului n
valoare de 2.000 lei. Cruul factureaz clientului B servicii de transport n valoare de
3.500 lei + TVA 24%.
- vanzare materii prime Furnizorul A catre client B:
4111 = % 5.950 lei
707 5.000 lei
4427 950 lei

- descarcare din gestiunea furnizorului "A":


607 = 371

-achizitie materii prime "B":


% = 401 5.950 lei
301 5.000 lei
4426 950 lei
401 4.340 lei
628 3.500 lei
4426 840 lei
- inregistrarea bucurilor degradate:
658 = 301 2.000 lei

- cruul factureaz clientului B servicii de transport n valoare de 3.500 lei + TVA 24%:
4111 = % 4.340 lei
704 3.500 lei
4427 840 lei

- inregistrarea facturii de transport de "B":


%=

2. Furnizorul A livreaz clientului B marf n valoare de 7.000 lei + TVA 24%,


valoarea fiind stabilit conform contractului ncheiat ntre pri. Datorit unor erori de
calcul factura care nsoete marfa are nscris o valoare de 7.200 lei + TVA 24%. La
recepia mrfurilor, clientul constatnd greeala, refuz factura i o retrimite
furnizorului pentru ntocmirea ei corect.

Furnizorul A livreaz clientului B marf conform contractului ncheiat ntre pri.


Predarea cantitativ a mrfii presupunem c s-a fcut pe baza unui Aviz de nsoire a mrfii
unde era trecut cantitatea livrat n condiiile contractului ncheiat. Clientul B recepioneaz
marfa i accept factura fiscal cu suma corect. La emiterea/sosirea facturii, n contabilitate
avem:
La clientul B:
% = 401 8.680 lei
371 7.000 lei
4426 1.680 lei

La furnizorul A:
4111 = % 8.680 lei
707 7.000 lei
4427 1.680 lei

3. S.C. MARA S.A. achizitioneaza un mijloc de transport in valoare de 50.000 lei, TVA
24% pe baza facturii. Pentru acesta urmeaza sa primeasca de la bugetul statului o
subventie de 20.000 lei ce urmeaza sa se incaseze prin banca. Mijlocul de transport se
amortizeza liniar pe o perioada de 5 ani.

-achizitionarea utilajului % = 404 62.000 lei


2131 50.000 lei
4426 12.000 lei

-incasarea subventiei 5121=131 20.000 lei

-inregistrarea amortizarii anul N 6813=2813 10.000 lei


-concomitent se include pe venituri amortizarea aferenta subventiei primite
131=7583 4.000 lei
Fuziuni i divizari de
ntreprinderi
(2 exerciii)

Cobianu Ioana Alina


An stagiu 1, semestrul 2
1. Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Se
cunosc urmtoarele date: Societatea A: active diverse 90.000 lei, datorii 15.000 lei,
numr de aciuni 15.000 titluri, valoarea nominal a unei aciuni 5,25 lei/aciune.
Societatea B: capital social 45.000 lei, rezerve 15.000 lei, plusvaloarea din reevaluarea
imobilizrilor 22.500 lei. Care este numrul de aciuni ce trebuie emis i prima de
fuziune.
A B
Active diverse 90.000 lei Capital social 45.000 lei
-Datorii 15.000 lei +Rezerve 15.000 lei
= Activ net contabil 75.000 lei +Plusvaloare din reevaluarea imobilizarilor
22.500 lei
Nr. actiuni 15.000 lei =Activ net contabil 82.500 lei
VMCa 5 lei/actiune

Numarul de actiuni ce trebuie emise = 82.500 lei / 5 lei/actiune = 16.500 actiuni


La societatea A in urma fuziunii
Capitalul propriu creste cu 82.500 lei
-Capitalul social creste cu 16.500 actiuni
emise * 5,25 lei/actiune (valoarea nominala a 86.625 lei
unei actiuni A)
Prima de fuziune = - 4.150 lei

2. Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia


celor dou societi este: Societatea A: capital social 60.000 lei mprit n 6.000 de
aciuni, rezerve 40.000 lei, plus valoarea din reevaluarea imobilizrilor 20.000 lei.
Societatea B: active diverse 80.000 lei, datorii 30.000 lei, numr de aciuni 8.000 de
titluri. Care este numrul de aciuni ce trebuie emis de societatea A dac ea absoarbe pe
B.
A B
Capital social 60.000 lei Active diverse 80.000 lei
+Rezerve 40.000 lei -Datorii 30.000 lei
+Plusvaloare din reevaluarea = Activ net contabil 50.000 lei
imobilizarilor 20.000 lei
=Activ net contabil 120.000 lei Nr. actiuni 8.000 lei
Nr. actiuni 6.000 lei VMCa 6,25
lei/actiune
VMCa 20 lei/actiune
Numarul de actiuni ce trebuie emise = 50.000 lei / 20 lei/actiune = 2.500 actiuni
Elaborarea situaiilor
financiare anuale
(CONTABILITATE)
(25 exerciii)

Cobianu Ioana Alina


An stagiu 1, semestrul 2

1. Entitatea economic Z conduce evidena stocurilor de materiale consumabile la


cost efectiv folosind metoda inventarului intermitent. Se cunosc urmtoarele informaii:
- stoc iniial de materiale consumabile 400kg la preul de 1100 lei/kg.
- achiziii de materiale consumabile n cursul lunii 800 kg la preul de 1300 lei/kg, TVA
24%
- stoc de materiale consumabile determinat prin inventariere la sfritul lunii 600 kg.
Pentru evaluarea stocului i a ieirilor la sfritul perioadei folosete metoda
costului mediu ponderat (CMP, FIFO si LIFO). Contabilizai operaiile aferente i
comentai rezultatele.
Stoc initial 400kg*1.100lei/kg = 440.000 lei
Intrari 800kg*1.300lei/kg = 1.040.000 lei
Sold final = Situatie inventar intermitent = 600 kg
Iesiri 600kg
a) Descarcare din gest. stoc initial
602 = 302 440.000 lei
b) Achizitie materii prime
% = 401 1.289.600 lei
602 1.040.000 lei
4426 249.600 lei
1) Stabilire stoc final ( metoda FIFO)

Iesiri = 400 kg x 1100 lei/kg = 440.000 lei

200 kg x 1300 lei/kg = 260.000 lei

700.000 lei

Stoc final = 1 480 000-700 000 = 780 000 lei

302 = 602 780.000 lei

2) Stabilire stoc final (metoda LIFO)

Iesiri = 600 kg x 1300 lei/kg = 780.000 lei

Stoc final = 1 480 000-780 000 = 700 000 lei

302 = 602 700.000 lei

3) Stabilire stoc final (Calcul CMP)

CMP =
Qpret stoc initial+ Qpret aferent fiecarei intrari 440.000+1.040 .000
= =1.233,33
cantitati stoc initial+ cantitati intrate 400+800

Unde: Q = cantitatea de produs

Iesiri = 600 x 1233.33 = 740.000 lei

Stoc final = 1 480 000-740 000 = 740 000 lei

302 = 602 740.000 lei


2. Furnizorul Z livreaz mrfuri pe baz de factur, clientului V n valoare de 4.000
lei + TVA 24%. La recepia mrfurilor de ctre client se constat o cantitate
suplimentar fa de cantitatea nscris n factur, n valoare de 6000 lei + TVA 24%.
Clientul decide s accepte plusul comunicnd acesta furnizorului. Pentru diferena
constatat n plus la recepie, furnizorul ntocmete factur i o transmite clientului.
a) nregistrarea n contabilitatea furnizorului Z a mrfurilor livrate:

4111 = % 4960 lei

707 4000 lei

4427 960 lei

b) nregistrarea mrfurilor achiziionate n contabilitatea clientului V:

% = 401 4960 lei

371 4000 lei

4426 960 lei

c) nregistrarea n contabilitatea furnizorului Z, la emiterea facturii, a plusului livrat:

4111 = % 7440 lei

707 6000 lei

4427 1440 lei

d) nregistrarea n contabilitatea clientului B la primirea facturii a plusului recepionat:

% = 401 7440 lei

371 6000 lei

4426 1440 lei

3. Un salariat obine pentru 13 zile lucrate n cursul unei luni, venituri pentru munca
prestat n sum de 1250 lei. n cursul lunii salariatul beneficiaz de 14 zile
calendaristice de concediu medical pentru boal obinuit, din care 10 zile lucrtoare.
Salariul de baz minim brut pe ar este de 850 lei, iar luna are un numr de 22 zile
lucrtoare. Determinai i contabilizai creanele i datoriile sociale ale angajatorului i
angajatului.
a) Stabilirea bazei de calcul a contributiei de azigurari sociale:
baza de calcul=> salarul brut pe ultimele 6 luni:

850*6 = 5.100 lei media zilnica (baza de calcul/nr de zile din cele 6 luni) 5.100/132 = 38.64

b) Calculul contrubutiei de asigurari sociale

2022*35/100 = 708

10 zile lucratoare concediu de boala =>=>702/22*10 = 322

322*20.8 = 67 lei

Pentru celelalte 12 zile calendaristice 850*20.8 = 177

=>contributia datotata de angajator = 67+177 = 2446

451 =4311 244 lei

5. Societatea Comercial X deine un capital social de 250.000 u.m.n divizat n 25.000


de aciuni. Se decide majorarea capitalului social prin emiterea a nc 4.000 de aciuni
noi la o valoare de emisiune de 13 u.m.n/aciune. Aciunile sunt nominative iar
contravaloarea lor se depune n numerar n contul de la banc astfel:
- 70% odat cu subscrierea, cnd se depune integral i prima de capital,
- diferena de 30% dup 60 de zile.
Pe seama valorii nominale a aciunilor emise se majoreaz capitalul social, iar
primele sunt ncorporate la alte rezerve.
Majorarea capitalului social prin emiterea a nc 4.000 de aciuni noi la o valoare de
emisiune de 13 u.m./aciune.

456 = 1012 40.000 lei (4.000act*10 lei)


456 = 1041 12.000 lei (4.000act * 3 lei)
Aciunile sunt nominative iar contravaloarea lor se depune n numerar n contul de la
banc astfel: - 70% odat cu subscrierea, cnd se depune integral i prima de capital

5121 = %
456 28.000 lei (70%*40.000)
456 12.000 lei
Aciunile sunt nominative iar contravaloarea lor se depune n numerar n contul de la
banc = diferena de 30% dup 60 de zile :
5121 = 456 12.000 lei (30%*40.000)
Primele sunt ncorporate la alte rezerve:
1041 = 1068 12.000 lei
6. Societatea Comercial B deine un capital social de 300.000 u.m.n. divizat n 2.000 de
aciuni. n structura capitalurilor proprii se mai cuprind:
- alte rezerve = 10.000 u.m.n;
- profit nerepartizat din anii precedeni = 90.000 u.m.n;
- prime de aport = 10.000 u.m.n;
Se decide majorarea capitalului social cu750 de aciuni prin ncorporarea integral a
rezervelor, a profitului nerepartizat i cu 5.000 u.m.n din prime de capital. Determinai
valoarea matematic contabil (Vmat.cont.) a unei aciuni nainte i dup majorarea
capitalului social. Calculai valoarea unui drept de subscriere (DS) avnd n vedere c
aciunile emise au fost atribuite gratuit vechilor acionari.
Capitalul propriu = capital social + primele de capital + rezervele + rezultatul exercitiului
financiar + rezultatul reportat
Valoarea matematica contabila (VMC) se determina prin raportarea capitalului propriu la
numarul de actiuni.
Drepturile preferentiale de subscriere (DS) sunt titluri negociabile ce intra in paritate cu
actiunile vechi si se determina ca diferenta intre valoarea matematica contabila veche si
valoarea matematica contabila noua a unei actiuni.
Capital propriu initial = 300.000 + 10.000 + 90.000 + 10.000 = 410.000

VN=300.000/2.000=150 lei actiune


750x150=112.500 lei
VMCveche=410.000/2.000=205 lei/actiune

Majorarea capitalului social prin incorporare.

% = 1012 112.500 lei

1068 10.000

117 90.000

104 5.000

Situatia dupa majorare;

Capital social;412.500

Prime din capital;5.000

Numarul actiunilor;2.750

VN=412.500/2.750=150

VMCnoua=410.000/2.750=149,1lei/actiune

DS = 205 149,1 = 55,9


7. AGA decide rscumprarea unor aciuni proprii n vederea diminurii capitalului
social. Valoarea nominal total a aciunilor este de 8.000 u.m.n. Valoarea total de
rscumprare este de 22.000 u.m.n
a) Rascumpararea actiunilor proprii:
Valoarea de rascumparare este 22.000
1091 = 462 22.000
b) Achitarea actiunilor rascumparate:
462 = 5121 22.000
c) Anularea actiunilor
% = 109 22.000
1012 8.000
149 14.000

8. Societatea Comercial A absoarbe Societatea Comercial B prelund ntreaga


avere a acesteia. Capitalul social al societii B, n funcie de valoarea nominal a
aciunilor, se ridic la 80.000 u.m.n. Cu ocazia negocierilor dintre cele dou societi se
preiau urmtoarele elemente:
- utilaje n valoare de 40.000 u.m.n
- materii prime n valoare de 3.000 u.m.n
- mrfuri n valoare de 30.000 u.m.n
Primele rezultate cu ocazia fuziunii se transfer la rezerve.

Capitalurile proprii 40.000 +3.000+30.000= 73.000 lei. Pana la valoarea capitalului social
de 80.000 rezulta o diferenta de 7.000 lei care poate fi asimilata pierderii curente sau reportate.
Contabilitatea fuziunii la societatea absorbita "B"

a) scoaterea din evidenta a elementelor de natura capitalurilor proprii transferate:


1012 = 456 80.000
456 = % 80.000
117 73.000
121 7.000
b) scoaterea din evidenta a elementelor de natura activelor transferate
892 = % 73.000
213 40.000
301 3.000
371 30.000
c) scoaterea din evidenta a elementelor de natura datoriilor transferate
456 = 892 73.000

Contabilitatea fuziunii la societatea absorbanta A


a) inregistrarea majorarii capitalului social si a primei de fuziune
456 = % 73.000
1012
1042
b) preluarea elementelor de natura activelor
% = 891 73.000
213 40.000
301 3.000
371 30.000

9. ntreprinderea A primete prin donaie un utilaj industrial evaluat la 300.000


u.m.n. Durata de via util este stabilit la 3 ani. S se nregistreze intrarea n gestiune,
amortizarea, scoaterea din gestiunea dup amortizarea complet. Se utilizeaz regimul
de amortizare liniar.
a) se inregistreza primirea prin donatie a utilajului industrial evaluat la 300.000 u.m.n
2131 = 4753 300.000
b) calculul amortizarii anuale: 300.000/ 3 ani = 100.000 u.m.n/an

- se inregistreza amortizarea utilajului in primul an, valoare 100.000 u.m.n:

6811 = 2813 100.000


c) se inregistreza venituri din donatii primite corespunzatoare cotei parti amortizate din
valoarea utilajului:
4753 = 7582 100.000
d) se inregistreza scaderea din gestiune a utilajului, pe seama amortizarii inregistrate in cei 3
ani:
2813 = 2131 300.000
10. Alfa SA dispune la nceputul perioadei de gestiune de urmtoarele elemente
patrimoniale: brevete 12.000 u.m., maini de lucru 20.000 u.m., stocuri de materii prime
11.000 u.m., creane clieni 17.000 u.m., disponibiliti bneti n contul de la Banca
Transilvania 40.000 u.m., disponibil n casierie 10.000 u.m., capital social subscris i
vrsat de 51.000 u.m., prime de emisiune 9.000 u.m., alte rezerve 10.000 u.m., rezultat
reportat (profit) 10.000 u.m., datorii fa de furnizori 30.000 u.m.
Pe parcursul exerciiului financiar au loc urmtoarele operaii:
a) Se ncorporeaz 30% din alte rezerve n capitalul social;
b) Se achiziioneaz cu plata imediat n numerar materii prime, cost achiziie 7.000
u.m., TVA 24%;
c) Se primete o subvenie pentru investiii n contul de la banc n sum de 10.000 u.m.
d) Se elibereaz n consum 1/3 din materiile existente n stoc;
e) Se primete factura privind consumul de ap, n valoare de 2.000 u.m, TVA inclus.
Se cere:
s se ntocmeasc bilanul iniial, revelndu-se categoria aferent fiecrui element de
activ i de pasiv;
s se completeze registrul jurnal pentru fiecare operaie economic n parte, dup
modelul:
s se stabileasc rulajele, totalul sumelor i soldul final al conturilor;
s se regularizeze TVA;
s se ntocmeasc bilanul final.

11. Beta SA dispune la nceputul perioadei de gestiune de urmtoarele elemente


patrimoniale: mrci 12.000 u.m., utilaje 20.000 u.m., creane clieni 17.000 u.m.,
disponibiliti bneti n contul de la BRD 51.000 u.m., disponibil n casierie 10.000 u.m.,
capital social subscris i vrsat de 40.000 u.m., rezerve legale 12.000 u.m., prime de
emisiune 10.000 u.m., rezultat reportat (profit) 18.000 u.m., datorii fa de furnizori
30.000 u.m. Pe parcursul exerciiului financiar au loc urmtoarele operaii:
a) Achiziionarea unei camionete, cost achiziie 21.000 u.m., TVA 24%, cu plata
ulterioar;
b) Achitarea contravalorii camionetei prin virament bancar;
c) Calcularea i nregistrarea amortizrii anuale a camionetei (DNU 7 ani, regimul de
amortizare liniar);
d) Prestarea ctre clieni a unor servicii de transport n valoare de 5.000 u.m., cu
ncasare ulterioar;
e) ncasarea n numerar a contravalorii serviciul prestat.
Se cere:
s se ntocmeasc bilanul iniial, revelndu-se categoria aferent fiecrui element de
activ i de pasiv;
s se completeze registrul jurnal pentru fiecare operaie economic n parte, dup
modelul:
s prezentai detaliat etapele analizei contabile pentru oricare dintre operaiile
economice de mai sus;
s se stabileasc rulajele, totalul sumelor i soldul final al conturilor;
s se regularizeze TVA-ul
s se ntocmeasc bilanul final.
a)
% = 404 16.040 u.m.
2133 21.000 u.m.
4426 5.040 u.m.
b) Se inregistraza achitarea contravalorii camionetei prin virament bancar;
404 = 5121 26.040 u.m.
c) Calcularea si inregistrarea amortizarii anuale a camionetei
Amortizarea anuala = Valoarea contabila / Durata de utilizare = 21.000 / 7 ani = 3.000 u.m./an
Se inregistreaza cheltuieli de exploatare cu amortizarea anuala :

6811 = 2813 3.000 u.m.

Nr. Explicatii D Modificari Conturi Sume

Crt. O Bilant Cpp corespondente

C A Cp D Ch V Debitoare Creditoare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Val.intrare
1 1 2133 404 21.000
furnizor

TVA
2 1 4426 404 5.040
furnoizor

Achit
3 1 404 5121 26.040
furnizor

d) Se inregistreaza venituri din prestarea catre clienti a unor servicii de transport in valoare de
5.000 u.m., cu incasare ulterioara;
4111 = 704 4.032,36
4427 967,64
e)Se inregistreaza incasarea in numerar a contravalorii serviciul prestat.
5311 = 4111 5.000 u.m.

Nr. Explicatii D Modificari Conturi Sume

Crt. O Bilant Cpp corespondente


C A Cp D Ch V Debitoare Creditoare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1 Iesire client 4111 704 4.032,36

2 TVA client 4111 4427 967,64

Incasare
3 5311 4111 5.000
client

Cont Denumire Rulaje Sume Solduri


perioada totale finale

Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare

1012 Capital subs si vars 0 0 0 40.000 0 40.000

1041 Prime de misiune 0 0 0 10.000 0 10.000

1061 Rezerve legale 0 0 0 12.000 0 12.000

121 Profit si pierdere 3.315 4.032,26 3.315 22.032,26 0 18.717,26

205 Concesiuni, brevete 0 0 12.000 0 12.000 0

2131 Echip th (masini, utj) 0 0 20.000 0 20.000 0

2133 Mijl de tsp 21.000 0 21.000 0 21.000 0

2813 Amort mij de tsp 0 2.750 0 2.750 0 2.750

401 Furnizori 26.040 26.040 26.040 56.040 0 30.000

4111 Clienti 5.000 5.000 22.000 5.000 17.000 0

4411 Imp pe profit 0 565 0 565 0 565

4424 TVA de recuperat 4.072,26 0 4.072,26 0 4.072,26 0

4426 TVA deductibila 5.040 5.040 5.040 5.040 0 0

4427 TVA colectata 967,74 967,74 967,74 967,74 0 0

5121 Conturi la banca in lei 0 26.040 51.000 26.040 24.960 0

5311 Casa in lei 5.000 0 15.000 0 15.000 0

6811 Chelt cu expl cu am 2.750 2.750 2.750 2.750 0 0

691 Chelt cu imp pe profit 565 565 565 565 0 0

704 Venituri din servicii 4.032,26 4.032,26 4.032,26 4.032,26 0 0


TOTALURI 77.782,26 77.782,26 187.782,26 187.782,26 114.032,26 114.032,26

f) Se inregistreaza regularizarea TVA


4427 4426 967,74 u.m.
4424 4426 4.072,26 u.m.
g) Se inregistreaza inchiderea conturilor de venituri
704 = 12101 5.000 u.m
Se inregistreaza inchiderea conturilor de cheltuieli
12101 = 6811 3.000 u.m.
Se inregistreaza impozitul pe profit
Ip = profit brut * 16 % = 3.000 u.m. *16 % = 320 u.m.
691 = 441 320 u.m.
Se inregistreaza inchiderea chelt.cu impozitul pe profit
12101 = 691 320 u.m.

12. n creditul contului 4428 T.V.A. neexigibil se nregistreaz :


a) taxa pe valoarea adugat , aferent livrrilor de bunuri, prestrilor de servicii i
executrilor de lucrri cu plata n rate;
b) taxa pe valoarea adugat aferent facturilor nesosite;
c) taxa pe valoarea adugat aferent facturilor sosite, devenit deductibil;
d) taxa pe valoarea adugat, aferent cumprturilor efectuate cu plata n rate,
precum i cea aferent facturilor sosite, devenit deductibil.
A. a, b, c, d;
B. a, b;
C. a, c;
D. a, c, d.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata neexigibila. Contul
4428 "Taxa pe valoarea adaugata neexigibila" este un cont bifunctional. In creditul contului
4428 "Taxa pe valoarea adaugata neexigibila" se inregistreaza:
- taxa pe valoarea adaugata, aferenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii si
executarilor de lucrari cu plata in rate conform prevederilor legale (411);
- taxa pe valoarea adaugata aferenta marfurilor din unitatile comerciale cu amanuntul
(371);
- taxa pe valoarea adaugata, aferenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii si
executarilor de lucrari pentru care nu s-au intocmit facturi (418);
- taxa pe valoarea adaugata aferenta garantiilor pentru buna executie, retinuta de
beneficiarii lucrarilor (4427);
- taxa pe valoarea adaugata, aferenta cumpararilor efectuate cu plata in rate, precum si
cea aferenta facturilor sosite devenita deductibila (4426).
Raspuns corect A: a, b, c, d.

13. n debitul contului 473 Decontri din operaiuni n curs de clarificare se


nregistreaz :
a) sumele n curs de lmurire i plile pentru care n momentul constatrii acestora nu
se pot lua msuri de nregistrare definitiv ntr-un cont;
b) sumele restituite, necuvenite societii;
c) sumele clarificate trecute pe cheltuieli.
A. (a, c);
B. (a, b);
C. (a, b, c);
D. (b, c).
n debitul contului 473 "Decontri din operaiuni n curs de clarificare" se
nregistreaz:
- plile pentru care n momentul efecturii sau constatrii acestora nu se pot lua
msuri de nregistrare definitiv ntr-un cont, necesitnd clarificri suplimentare (512);
- sumele restituite, necuvenite unitii (512, 531).
Raspuns corect B: a,b
14. La finele exerciiului financiar, situaia veniturilor i cheltuielilor realizate de
societatea ALFA S.A. este urmtoarea: venituri totale = 500.000 lei, din care
dividendele ncasate de la o alt societate comercial = 60.000 lei; cheltuielile totale =
390.000 lei, din care amenzi i penaliti pltite = 20.000 lei i cheltuieli aferente
exerciiului urmtor = 30.000 lei. Determinai cuantumul impozitului pe profit (cota
16%) datorat de firm bugetului statului:
A. 16.000 lei;
B. 25.000 lei;
C. 37.500 lei;
D. 11.200 lei.
Venituri impozabile = 440.000 lei
Venituri neimpozabile = 60.000 lei
Cheltuieli deductibile = 370.000 lei
Cheltuieli nedeductibile = 20.000 lei
Profit impozabil = 500.000 370.000 60.000 = 70.000 lei
Impozit pe profit = 16% * 70.000 = 11.200 lei
Raspuns corect D: 11.200 lei

15. Soldul debitor al contului 518 Dobnzi indic:


A. dobnzile de primit;
B. dobnzile de pltit;
C. dobnzile ncasate;
D.dobnzile pltite.
n debitul contului 518 Dobnzi se nregistreaz:
- dobnzile de ncasat aferente disponibilitilor aflate n conturile curente (766);
- dobnzile pltite, aferente mprumuturilor primite (512).
Raspuns corect D

16. Se primete cu titlu gratuit o pies de mobilier a crei valoare de nregistrare este de
8.000 lei. Mobilierul se amortizeaz n 4 ani prin regimul liniar. Dupa 2 ani de folosire,
mobilierul se caseaz.
a) Primirea cu titlu gratuit:
2133 Mijloace de Transport = 4753 Donaii pentru investiii 8.000 lei
b) Trecerea lunara pe venit a unei parti din valoarea donaiei, egala cu amortizarea (8.000/4/12
= 166.67). nregistarea se repet n fiecare lun, iar dupa 2 ani suma trecuta pe venit va fi
4.000 lei:
4753 Donaii pentru investiii = 7582 Venituri din donaii primite 166.67 lei
c) Amortizarea lunar (cte 8.000/4/12 = 166.67 lei/ luna). nregistrarea se face lunar, iar dup
2 ani suma totala amortizat va fi 4.000 lei:
6811 Ch. cu amort. imob. = 2813 Amortizarea mijloacelor de transport 166.67 lei
d) Recunoaterea venitului din donaii ramas (8.000 lei - 4.0000 lei= 4.000 lei):
4753 Donaii pentru investiii = 7582 Venituri din donaii primite 4.000 lei
e) Scoaterea din gestiune a mijlocului de transport n urma casrii:
% = 2133 Mijloace de Transport 8.000 lei
2813 Amortizarea mijloacelor de transport 4.000 lei
6583 Ch. privind activele cedate 4.000 lei

17. Enitatea economic deine la nceputul lunii urmtoarele categorii de stocuri:


produse finite 200 buci evaluate la 15 lei/bucata cost standard, diferen nefavorabil
de pre la produse finite 2 lei/bucat; produse n curs de execuie n valoare de 500 lei. n
cursul lunii au loc urmtoarele operaii economice: s-au obinut produse finite 600
buci, evaluate la cost standard de 15 lei/bucat; s-au vndut ctre clieni produse finite
400 buci la preul de vnzare de 19 lei/bucata, TVA 24%. La finele lunii, din
contabilitatea de gestiune rezult un cost efectiv de productie de 13 lei/bucat.
a) Obtinerea produselor finite evaluate la cost standard
produs finit = 600buc*15lei/bucata = 9.000 lei
345 = 711 9.000 lei
b) Vanzareanproduselor finite pentru pretul de vanzare
1. factura cuprinde:
produs finit = 400buc*19lei/bucata = 7.600 lei
TVA = 20%*7.600 lei = 1.520 lei
Total factura = 9.120 lei
411 = % 9.120 lei
701 7.600 lei
4427 1.520 lei
2. descarcare din gestiune pentru costul standard
Produs finit = 400buc*15lei/bucata = 6.000 lei
711 = 345 6.000 lei
c) calculul si inregistrarea diferentelor de pret pentru produsele finite obtinute:
produs finit = 600buc*(15lei/bucata 13lei/bucata) = 1.200 lei favorabila
18. O societate comercial pe aciuni are un capital social n sum de 75.000 lei, divizat
ntr-un numr de 7.500 aciuni cu o valoare nominal de 10 lei/aciune care sunt
tranzacionate la burs la un curs de 13 lei/aciune. Societatea are nregistrat n evidena
contabil un fond de rezerv n sum de 20.000 lei cu care dorete s majoreze capitalul
social prin emisiunea de noi aciuni. Se cere:
a) S se efectueze operaiunile de majorare a capitalului social prin emisiunea de noi
aciuni;
b) S se calculeze dreptul de atribuire pe care l dobndesc acionarii.
a) Majorarea capitalului social:
456 = %
1012 20.000 lei
1041
b) Calculul dreptului de atribuire
Numrul de aciuni vechi 7.500 aciuni
Curs bursier 13 lei/aciune
Capitalizare bursier 97.500 lei
Numrul de aciuni noi 2.000 lei
Preul de emisiune 12 lei/aciune
Valoarea de emisiune

19.S se determine soldul final al contului curent la data de 31 martie la un agent


economic, prin metoda direct, cunoscnd c situaia contului se prezint astfel :
1. Soldul iniial la data de 1 ianuarie este de 800.000 lei.
2. n cursul trimestrului au avut loc urmtoarele operaiuni n cont :
a) n data de 5 ianuarie s-a ncasat de la un client suma de 500.000 lei ;
b) n data de 2 februarie s-a achitat unui furnizor suma de 450.000 lei ;
c) n data de 15 februarie se ridic numerar din cont suma de 200.000 lei ;
d) n data de 28 februarie, ultima zi a lunii, se depune numerar n cont suma de 175.000
lei ;
e) n data de 10 martie se vireaz la buget obligaiile ocazionate de plata drepturilor
salariale n sum 600.000 lei ;
f) n data de 24 martie se ncaseaz de la un client suma de 500.000 lei.
Dobnda bonificat este de 20% iar dobnda perceput este de 25%. La calculul
dobnzii se utilizeaz numrul de 360 de zile.
Nr. Data Suma Nr. zile pn la Tipul Numere de dobnzi
crt. operaiunii operaiunea operaiunii
urmtoare
Sold 800.000
iniial
1. 5 ianuarie 500.000 28 zile; 500.000x28 ncasare 14.000.000 C
Sold cont curent
1.300.000
2. 2 februarie 450.000 13 zile; 450.000x13 plata 5.850.000 C
Sold cont curent
850.000
3. 15 februarie 200.000 13 zile; 200.000x13 plata 2.600.000 C
Sold cont curent
650.000
4. 28 februarie 175.000 10 zile; 175.000x10 ncasare 1.750.000 C
Sold cont curent
825.000
5. 10 martie 600.000 14 zile; 600.000x14 plata 8.400.000 C
Sold cont curent 225.000
6. 24 martie 500.000 7 zile; 500.000x7 ncasare 3.500.000 C
Sold cont curent 725.000
31 martie
Soldul Sumelor Soldul Numerelor de
725.000 dobnzi 36.100.000
Sold numere 360 x 100
Dobnda= ; divizor fix=
Divizor rata dobnzii

Dobnda debitoare = 0:

36.100 .000
Dobnda creditoare= =20.055
360 x 100
20

D Dc Dd 20.055

Soldul final al contului la 31 martie va fi : 725.000 + 20.055 745.055

20. Se achiziioneaz, piese de schimb conform facturii, n valoare de 4.000 lei i TVA
24% care din motive obiective nu se pot recepiona imediat. Ulterior se face recepia
pieselor de schimb achiziionate i se achit factura prin ordin de plat.
a) Primirea facturii pentru piesele de schimb achiziionate, dar nerecepionate nc:
% = 401 4.000 lei
351 3.040 lei
4426 960 lei
b) Receptia pieselor de schimb
3024 = 351 3.040 lei
c) Achitarea facturii cu ordin de plata
401 = 5121 4.000 lei

21. Din cauza lipsei spaiilor de depozitare se trimit la teri pentru depozitare temporar
produse finite n valoare de 5.000 lei. Chiria perceput este de 750 lei i TVA 24% i se
achit n numerar. Ulterior produsele sunt readuse n ntreprindere.
a) Trimiterea produselor finite pentru depozitare temporara:
354 = 345 5.000 lei
b) Achitarea chiriei:
% = 5311 930 lei
612 750 lei
4426 180 lei
c) Readucerea in intreprindere a produselor finite:
345 = 354 5.000 lei

22. La inventarul anual se constat o lips de mrfuri evaluate la pre de vnzare cu


amnuntul de 1.990 lei, adaosul comercial practicat fiind de 30%. Se imput lipsa la
inventar gestionarului la valoarea actual de 1.530 lei i TVA 24% i se ncaseaz de la
acesta n numerar.
- recepia mrfurilor;

% = 401 2.467.6
371 1.990
4426 477.6

- nregistrarea adaosului commercial i a TVA neexigibil;

371= %
378 ( 1990 x 30% ) = 597
4428 ( 1990 + 597 ) = 2597

- achitarea facturii furnizorului;

401 = 5121 2467.6

- ncasarea n numerar din vnzarea mrfurilor;


5311 = % 1.530
707 1.233.87
4427 296.13

- descrcarea de gestiune

% = 371 1.530
607
378
4428 296.13

23. Se transform 9.000 de obligaiuni n 3.000 aciuni. Valoarea nominal a unei


obligaiuni este de 1.000 lei/obligaiune iar valoarea nominal a unei aciuni 1.500
lei/aciune. Precizai nregistrarea contabil aferent operaiei de mai sus.
161 = % 9.000.000
1012 4.500.000
1044 4.500.000
24. S.C. MARA S.R.L. se inregistreaza vanzarea unui utilaj de productie conform
dispozitiei de livrare cunoscandu-se informatiile: valoarea contabila de inregistrare
12.000 lei; amortizarea inregistrata 8.000 lei; pret de vanzare 5.000 lei. Tranzactia se
realizeaza prin banca iar dupa vanzare utilajul se scote din evidenta.
a) vanzarea unui utilaj
4111 = 7583 5.000
b) scoaterea din evidenta
% = 2131 20.000 lei
2813 8.000 lei
6583 12.000 lei
25. S.C. MARA S.A., conform prospectului de emisiune emite pe o perioada de 1 an,
1.000 obligatiiuni, cunoscandu-se: valoarea nominala de 10 lei/ obligatiune, valoarea de
emisiune 9 lei /obligatiune. Tranzactia se va realiza prin banca. La scadenta obligatiunile
se rascumpara, dupa care se anuleaza.

a) subscrierea mprumutului sub forma obligatiunilor emise si distribuite:

%= 161 10 000 lei

461 9.000 lei

169 1.000 lei

b) varsarea sumelor datorate de persoanele care au subscris:

512 = 461 9.000 lei


Organizarea auditului intern
si controlul intern al
intreprinderii
(5 exerciii)

Cobianu Ioana Alina


An stagiu 1, semestrul 2

1. Comentai definiia auditului intern


Conform definitiei auditului intern (IIA), auditul intern este o activitate
independenta de asigurare obiectiva si de consiliere, avand drept scop crearea de valoare
adaugata si imbunatatirea operatiunilor organizatiei. Aceasta ajuta organizatia sa-si atinga
obiectivele printr-o abordare sistematica si disciplinata privind evaluarea si guvernarea..
n legislaia romneasc auditul intern este definit mai sintetic i mai pragmatic, astfel:
Auditul intern reprezint activitatea de examinare obiectiv a ansamblului activitilor
entitii economice n scopul furnizrii unei evaluri independente a managementului riscului,
controlului i proceselor de conducere a acestuia.
Am redat obiectivele auditului intern aa cum se prezint n lege din cauza faptului
c citindu-le se va nelege c aplicarea lor n corelaie cu definiia ne d aceeai imagine
asupra auditului intern din definiiile internaionale. Se va vedea la prezentarea normelor
profesionale c auditul intern efectueaz misiuni de asigurare i de consiliere, c domeniile
sale de responsabilitate sunt riscul, controlul intern i conducerea ntreprinderii i c
finalitatea sa se regsete n plusul de valoare adus organizaiilor.
Activitatea de audit intern trebuie s fie independent, iar auditorii interni trebuie s-i
desfoare activitatea cu obiectivitate.
Auditorii interni sunt independeni atunci cnd pot sa i exercite activitatea in mod
liber si obiectiv. Independenta permite auditorilor interni sa judece in mod imparial si fr
prejudeci, ceea ce este esenial pentru buna efectuare a auditurilor.
Activitatea de audit intern nu trebuie s fie supus nici unei imixtiuni n ceea ce
privete definirea ariei sale de aplicabilitate, realizarea activitii i comunicarea rezultatelor.

2. Care sunt principalele cerine ale Codului Etic pentru activitatea de audit intern
Cerintele Codului Etic sunt:
1) Integritatea
Este conceptul care st la baza ncrederii n aceast categorie profesional. Lipsa
integritii ar pune sub semnul ntrebrii respectarea tuturor celorlalte valori etice.
Regulile de conduit:
- i desfoar activitatea cu onestitate, profesionalism i responsabilitate;
- respect legislaia n vigoare i comunica public potrivit cerinelor legii i ale profesiei
- nu iau parte, cu bun tiin, la activiti ilegale i nu se implic n acte ce pot
discredita profesia sau organizaia
- respect i contribuie la atingerea obiectivelor etice i legitime ale organizaiei.

2) Obiectivitatea
Auditorii interni trebuie s manifeste cel mai nalt nivel de obiectivitate profesional n
colectarea, evaluarea i comunicarea informaiilor cu privire la activitatea sau procesul aflate
n curs de examinare. Nu trebuie s se lase influenai de propriile interese sau de alte
persoane.
Regulile de conduit:
- s nu ia parte la activiti i s nu stabileasc relaii personale care pot afecta sau se
presupune c afecteaz exprimarea unei opinii independente. Acestea includ
activitile sau relaiile personale care pot fi n conflict cu interesele organizaiei.
- s nu accepte nimic ce afecteaz sau ar putea fi privit ca afectnd judecata lor
profesional;
- s comunice toate aspectele semnificative cunoscute care, dac ar rmne necunoscute
ar prejudicia calitatea raportrilor lor.

3) Confidenialitatea
Auditorii interni trebuie s respecte valoarea i drepturile de proprietate asupra
informaiilor pe care le primesc n exercitarea profesiei lor. Regulile de conduit:
- auditorii interni trebuie s manifeste pruden n utilizarea informaiilor obinute n
timpul exercitrii profesiei lor.
- nu au voie s utilizeze informaiile n scop personal (obinerii de beneficii personale)
sau n vreun mod ce ar fi contrar legii sau n detrimentul obiectivelor legitime sau etice
ale organizaiei.

4) Competena profesional
Presupune ca auditorii interni s dein cunotinele, abilitile i experiena necesare
n furnizarea serviciilor de audit intern.
Regulile de conduit:
- auditorii interni vor accepta s se implice numai n acele misiuni pentru care au
cunotinele, competenele i experiena necesare
- dovedesc profesionalism prin realizarea misiunilor lor n conformitate cu standardele
internaionale de audit intern
- trebuie s manifeste un interes continuu i s acioneze n sensul mbuntirii
competenelor, eficacitii i calitii serviciilor prestate de ei.

3. Ce intlegeti prin sintagma auditul intern, o funcie care aduce plus de valoare.
Conform definitiei auditului intern (IIA), auditul intern este o activitate independenta
de asigurare obiectiva si de consiliere, avand drept scop crearea de valoare adaugata si
imbunatatirea operatiunilor organizatiei. Aceasta ajuta organizatia sa-si atinga obiectivele
printr-o abordare sistematica si disciplinata privind evaluarea si guvernarea.
Activitatea de audit intern aduce valoare n organizaie (i factorilor interesai de
aceast activitate) atunci cnd furnizeaz asigurare obiectiv i relevant i contribuie la
eficacitatea i eficiena proceselor de guvernan, managementul riscului i control.
Aportul de valoare indicat n definiia auditului intern, se aplic activitilor de
asigurare i de consultan/consiliere, al cror obiect este acela de a aduce un plus de valoare
entitii printr-o abordare sistematic i metodic n domeniile guvernrii ntreprinderii, al
managementului riscurilor i al controlului.

4. Prezentati aspecte cu privire la independenta auditorilor interni


Independena auditorului intern trebuie s aib o gndire nencorsetat, fr idei
preconcepute, ca de exemplu: totul merge foarte bine sau totul merge foarte prost.
Auditorul intern nu poate fi controlor, pentru c atunci cnd va audita va face control
financiar de gestiune, i nici inspector pentru c n acest caz se va comporta ca un inspector
fiscal. Auditorul intern nu poate fi nici altceva, respectiv: nu poate fi manager sau o persoan
care realizeaz procesul de achiziii. Ce va face atunci cnd va audita achiziiile?
Auditul intern este o activitate independent, de asigurare a ndeplinirii obiectivelor i
de consultan, conceput n scopul de a aduga valoare i de a mbunti activitile unei
organizaii. Astfel, funcia de audit intern, cu ocazia evalurii controlului intern, stabilete:
- dac controlul intern a depistat toate riscurile;
- dac pentru toate riscurile identificate a gsit procedurile cele mai adecvate;
- dac lipsesc controalele n anumite activiti;
- dac exist controale redondante;
- apoi, transform n recomandri toate aceste constatri i concluzii asupra controlului
intern prin raportul de audit pe care l va nainta managerului.
Auditul intern ajut o organizaie s i ndeplineasc obiectivele sale, prin aducerea
unei abordri sistematice, disciplinate n evaluarea i mbuntirea eficacitii
managementului riscului, controlului intern i procesului de conducere. De asemenea, auditul
intern ofer departamentelor din organizaie, Consiliului director, Consiliului de administraie
o opinie independent i obiectiv asupra managementului riscului, controlului i guvernrii,
msurnd i evalund eficacitatea acestora n atingerea obiectivelor stabilite ale organizaiei.
Auditul intern are trei principale preocupri:
raporteaz managementului la cel mai nalt nivel pentru ca acesta este cel care poate
lua decizii, respectiv sefului executivului sau Consiliului de administraie;
evalueaz i supervizeaz sistemul de control intern;
ofer consiliere pentru mbuntirea managementului, pe baza analizei riscurilor
asociate activitilor auditabile.
Auditul intern intr n cultura organizaiei atunci cnd managerul apeleaz la auditori.
n acest fel auditul intern devine o funcie responsabil, caracterizat prin independen.
Auditul intern este o funcie i auditorul intern este o persoan care are obligaii i
acestea nu sunt minore;

5. Ce reprezint controlul intern?


Controlul intern este definit ca fiind Procesul conceput, implementat i meninut de
ctre persoanele nsrcinate cu guvernana, conducere i alte categorii de personal cu scopul
de a furniza o asigurare rezonabil privind ndeplinirea obiectivelor unei entiti cu privire la
credibilitatea raportrii financiare, eficiena i eficacitatea operaiunilor i conformitatea cu
legile i reglementrile aplicabile.
Controlul intern este un proces conceput i executat de persoanele nsrcinate cu
guvernana i ali angajai n vederea furnizrii unei asigurri rezonabile cu privire la
credibilitatea raportrilor financiare, eficiena activitii i conformitatea cu legislaia aplicat
mediului entitii.
Controlul intern este definit ca fiind un proces efectuat de Consiliul de administraie,
conducere i ntregul personal al entitii, menit s furnizeze o asigurare rezonabil cu privire
la ndeplinirea obiectivelor organizaiei, avnd n vedere: eficiena i eficacitatea
operaiunilor; realitatea rapoartelor financiare si - conformarea cu legile i cu regulamentele
aplicabile.
Conceptul controlul intern presupune :

o structur organizatoric ierarhizat i delimitat, care s asigure separarea sarcinilor


i supervizarea activitilor ;
un manual de proceduri interne (instruciuni i norme interne de lucru) ;
un sistem informaional corespunztor .
Obiectul controlului intern: constituie activitatea organizationala pusa in slujba
realizarii obiectivelor dintr-o entitate, obiective referitoare la performanta, protejarea averii,
integritatea informationala.