Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Hipnoterapie c8
Hipnoterapie c8
Hipnoza in sport
Obiective
- interventia psihologica pentru optimizare
- interventia psihologica in cazuri problematice
Optimizarea
Prin folosirea unor transe profunde, hipnoza in sport se poate folosi pentru:
Tracul precompetitional (prin relaxare, detasare de stimulii perturbatori si
concentrare pe sine)
Incalzirea fizica si psihica (dispozitii de start):
1. Apatia startului: stare generala proasta, energie voluntara redusa, lipsa
dorintei de a lupta, indolenta, apatie, prea mult calm etc. Rezultatele vor
fi sub posibilitatile lui maxime din antrenament. Ex: casca inainte de
concurs, are mainile si picioarele transpirate si reci, simte nevoia
umperioasa de a merge la toaleta etc. (nu isi da seama ca e in
competitie).
1
2. Febra startului: afectivitate schimbatoare, agitatie, neatentie, slabirea
memoriei, comportament dezorganizat, precipitare in actiuni, acestea duc
la stingerea energiei inainte de lupta, de concurs (supraincalzire).
3. Starea de pregatire pentru lupta: intensificarea pulsului si a respiratiei,
uneori usoare transpiratii si tremuraturi, cresterea diurezei. In plan psihic,
usoara incordare si nerabdare, incredere in fortele proprii, usoara
irascibilitate, orientarea gandirii si atentiei spre planul tactic ce apare
foarte clar, spre dozarea efortului si mobilizarea pentru invingerea
greutatilor si atingerea obiectivelor.
Prin imageria dirijata putem influenta astfel de stari. Cautam in
trecutul subiectului o astfel de experienta, pe care eventual o curatam de
influente negative, gandire negativa sau alte motive care ar fi putut sa
influenteze victoria (ex: vantul batea din spate in timpul cursei). Prin
retrairea in plan mental a situatiei competitive, putem modela in plan mental
victoria, pe baza unei stari trecute, actualizata la un semn stabilit in transa
(ex: atingerea calcaiului).
Construirea de seturi mentale pentru competitie:
- motrice (picioarele merg de la sine, ma vor duce pana la final)
- cu privire la adversar (Il voi invinge, e un bun adversar dar eu il voi invinge
pentru ca)
- cu privire la spectatori (detasare)
- cu privire la viitorul meciului (cum va castiga)
- cu privire la intreaga situatie de concurs (concursul ca scop in viata)
- propriul eu invingator (lupta cu sine, cu autodepasirea, nu cu celalalt)
2
Avantajul suplimentar al acestei metode este faptul ca putem include sugestii
pentru pregatirea starii de lupta sau pentru intarirea eului. Ne concentram insa pe
procesualitate (tactica, lupta), celelalte actiuni sunt adiacente.
Conditii de realizare a antrenamentului mental:
- Se realizeaza doar mental (nu in timpul exercitiilor fizice).
- Se folosesc exercitii complete, nu secvente de miscare sau exercitiu. Se
folosesc punctele exacte de inceput si incheiere.
- Subiectul trebuie sa-si concentreze atentia asupra punctelor cheie ale
actiunii. Trebuie identificate momentele in care se poate relaxa, pentru a
diminua incordarea emotionala si pentru a nu epuiza resursele.
- Se repeta mental elementele deja cunoscute si executate corect, pentru
mentinerea performantei.
- Este folosit pentru optimizarea vechilor tehnici sau adoptarea unor noi
tehnici, pentru cresterea performantei.
- Trebuie direfentiata clar practica eronata de cea corecta.
- Invatarea relaxarii si a capacitatii de autoobservare pasiva si obiectiva a
propriilor performante si trairi afective. Sportivul se concentreaza pasiv si
daca sesizeaza o greseala, este invatat sa ramana calm, pentru a merge mai
departe. Eroare se corecteaza tot in plan mental, cu calm, apoi sa reiau
exercitiile de concentrare. Daca anxietea este sursa erorilor, ne concentram
asupra stimulilor care produc supraincarcarea.
- Imaginile prezentate trebuie sa fie plastice, foarte exacte, indicand
permanent asupra carui aspect se indreapta atentia subiectului. Sunt si
reprezentari vizuale, dar mai ales vizual-kinestezice.
Antrenamentul psihoton
Pe langa faza de relaxare, are si o faza de activare. Se foloseste inainte de intrarea
in concurs, pentru pregatirea starii de start.
Faze:
1. Preliminara test de relaxare musculara (constientizarea opozitiei incordare-
relaxare) si controlul respiratiei
2. Antrenamentul autogen experimentarea senzatiei de greutate, caldura, reglare
cardiaca, respiratie etc.
3. Antrenamentul propriu-zis, centrat pe aspecte specific sportive
- control muscular localizat (pe grupe de muschi)
- modificari pasive liminale
- relaxarea ochilor si a apratului fonator, eliminarea hipertoniilor localizate
- relaxari diferentiate elective
- relaxarea fractionata (relaxare, incordare, relaxare, incordare etc.)
- activare cu revenire tonica si stimulare psihica, folosind formule sugestive
- antrenament modelat cu punere in forma in vederea competitiei
(relaxare/incordare, cu controlul emotiilor, pentru rezolvarea supraincarcarii
sau apatiei startului).
Respiratii
- Claviculara specifica starilor de tensiune crescuta, de teama. Este cea mai
putin eficienta.
- Toracica e mai profunda si mai eficienta
- Abdominala fara antrenarea toracelui (diafragmatica). E cea mai eficienta.
3
- Completa este antrenata si miscarea toracelui. La final apare o apnee
negativa involuntara (poate fi folosita la tragatorii de elita)