Hipnoterapie Curs 8

Prof.dr. Irina Holdevici 13.01.2007

Hipnoza in sport

Hipnoza in sport se foloseste intotdeauna cu acordul si ajutorul antrenorului. Se

poate folosi doar la antrenamente (este interzisa folosirea hipnozei in concurs).

Obiective
- interventia psihologica pentru optimizare
- interventia psihologica in cazuri problematice

Optimizarea

Deprinderile si abilitatile motrice pot fi influentate si optimizate cu usurinta atat prin

formare cat si prin hipnoza, in diferite stari de transa.
Utilizari:
combaterea tracul competitional
- prin metoda catharsisului afectiv (retrairea in plan mental a unei situatii
incarcate afcetiv negativ:esec ce l-a marcat profund si care se poate se poate
impune automat in momentul intrarii in concurs, flash-uri, ganduri negative.Ex:
Iar ti-ai uitat adidasii)
- imagerie dirijata pentru cresterea imaginii de sine. Consta in retrairea unor
momente pozitive trecute (ex: victorie ce-i apartine total, care nu se datoreaza
nici adidasilor, nici intamplarii; cea mai buna victorie; pentru dispozitia de start,
de pregatire pentru lupta). Putem face o ancora in aceasta stare, pe care sa o
poate actualiza cand doreste. Se foloseste un cuvant sau o fraza inductoare
(cautam cuvinte folosite rar in limbajul curent, din doua motive: daca e prea
uzual dispare efectul de trigger, daca e folosit de altcineva poate sa apara
transa spontana).
- relaxare fizica si psihica
sugestii analgezice, pentru eliminarea unor dureri produse de traumatisme.
Transa sa poata fi actualizata la nevoie si sa apara in mod pozitiv.
reducerea incordarii emotionale in timpul competitiei, prin sugerarea relaxarii
cresterea capacitatii de concentrare si directionarea atentiei in situatii de criza
sugestii de amnezie pentru uitarea unor evenimente defavorabile performantei.

Prin folosirea unor transe profunde, hipnoza in sport se poate folosi pentru:
Tracul precompetitional (prin relaxare, detasare de stimulii perturbatori si
concentrare pe sine)
Incalzirea fizica si psihica (dispozitii de start):
1. Apatia startului: stare generala proasta, energie voluntara redusa, lipsa
dorintei de a lupta, indolenta, apatie, prea mult calm etc. Rezultatele vor
fi sub posibilitatile lui maxime din antrenament. Ex: casca inainte de
concurs, are mainile si picioarele transpirate si reci, simte nevoia
umperioasa de a merge la toaleta etc. (nu isi da seama ca e in
competitie).

1
 2. Febra startului: afectivitate schimbatoare, agitatie, neatentie, slabirea
memoriei, comportament dezorganizat, precipitare in actiuni, acestea duc
la stingerea energiei inainte de lupta, de concurs (supraincalzire).
3. Starea de pregatire pentru lupta: intensificarea pulsului si a respiratiei,
uneori usoare transpiratii si tremuraturi, cresterea diurezei. In plan psihic,
usoara incordare si nerabdare, incredere in fortele proprii, usoara
irascibilitate, orientarea gandirii si atentiei spre planul tactic ce apare
foarte clar, spre dozarea efortului si mobilizarea pentru invingerea
greutatilor si atingerea obiectivelor.
Prin imageria dirijata putem influenta astfel de stari. Cautam in
trecutul subiectului o astfel de experienta, pe care eventual o curatam de
influente negative, gandire negativa sau alte motive care ar fi putut sa
influenteze victoria (ex: vantul batea din spate in timpul cursei). Prin
retrairea in plan mental a situatiei competitive, putem modela in plan mental
victoria, pe baza unei stari trecute, actualizata la un semn stabilit in transa
(ex: atingerea calcaiului).
Construirea de seturi mentale pentru competitie:
- motrice (picioarele merg de la sine, ma vor duce pana la final)
- cu privire la adversar (Il voi invinge, e un bun adversar dar eu il voi invinge
pentru ca)
- cu privire la spectatori (detasare)
- cu privire la viitorul meciului (cum va castiga)
- cu privire la intreaga situatie de concurs (concursul ca scop in viata)
- propriul eu invingator (lupta cu sine, cu autodepasirea, nu cu celalalt)

S-a mai folosit in pregatirea sportivilor de performanta:

- hipnoza fractionata (transa de cateva minute, apoi exersarea in realitate, apoi alta
transa)
- tehnica reportajului (transa, apoi schimbarea registrului vocal si prezentarea
performantei sportivului ca si cum ar fi prezentata de un reporter).

Antrenamentul mental sau ideomotor

Repetarea mentala, intentionata si sistematica a unui act motor. Creierul nostru are
capacitatea de a reactualiza, prin cuvant, experienta perceptiv-motrica dobandita prin
exersare. Exactitatea este foarte importanta pentru un sportiv de performanta.
Antrenamentul mental a mai fost definit ca: proces de mentinere si consolidare a
reprezentarilor miscarilor si actiunilor, avand ca efect activarea formatiilor
neuro-musculare si astfel cresterea eficientei lucrului practic.
Antrenamentul mental e folosit pentru perfectionare, nu pentru invatare. Nici o
forma de pregatire psihologica nu are efect in lipsa pregatirii tactice si fizice. Nu putem
inlocui pregatirea fizica.
Educarea capacitatii de concentrare
Examinarea cu atentie a unei executii corecte, perfecte.
Autoobservarea propriei executii.
Identificarea si denumirea caracteristicilor spatiale de forta, viteza si coordonare a
miscarii.
Imaginarea executiei altora.
Imaginarea executiei proprii, cu caracteristici reale.
Se fac expuneri de aproximativ 10 minute (max. 20), apoi se repeta zilnic.

2
 Avantajul suplimentar al acestei metode este faptul ca putem include sugestii
pentru pregatirea starii de lupta sau pentru intarirea eului. Ne concentram insa pe
procesualitate (tactica, lupta), celelalte actiuni sunt adiacente.
Conditii de realizare a antrenamentului mental:
- Se realizeaza doar mental (nu in timpul exercitiilor fizice).
- Se folosesc exercitii complete, nu secvente de miscare sau exercitiu. Se
folosesc punctele exacte de inceput si incheiere.
- Subiectul trebuie sa-si concentreze atentia asupra punctelor cheie ale
actiunii. Trebuie identificate momentele in care se poate relaxa, pentru a
diminua incordarea emotionala si pentru a nu epuiza resursele.
- Se repeta mental elementele deja cunoscute si executate corect, pentru
mentinerea performantei.
- Este folosit pentru optimizarea vechilor tehnici sau adoptarea unor noi
tehnici, pentru cresterea performantei.
- Trebuie direfentiata clar practica eronata de cea corecta.
- Invatarea relaxarii si a capacitatii de autoobservare pasiva si obiectiva a
propriilor performante si trairi afective. Sportivul se concentreaza pasiv si
daca sesizeaza o greseala, este invatat sa ramana calm, pentru a merge mai
departe. Eroare se corecteaza tot in plan mental, cu calm, apoi sa reiau
exercitiile de concentrare. Daca anxietea este sursa erorilor, ne concentram
asupra stimulilor care produc supraincarcarea.
- Imaginile prezentate trebuie sa fie plastice, foarte exacte, indicand
permanent asupra carui aspect se indreapta atentia subiectului. Sunt si
reprezentari vizuale, dar mai ales vizual-kinestezice.

Antrenamentul psihoton
Pe langa faza de relaxare, are si o faza de activare. Se foloseste inainte de intrarea
in concurs, pentru pregatirea starii de start.
Faze:
1. Preliminara test de relaxare musculara (constientizarea opozitiei incordare-
relaxare) si controlul respiratiei
2. Antrenamentul autogen experimentarea senzatiei de greutate, caldura, reglare
cardiaca, respiratie etc.
3. Antrenamentul propriu-zis, centrat pe aspecte specific sportive
- control muscular localizat (pe grupe de muschi)
- modificari pasive liminale
- relaxarea ochilor si a apratului fonator, eliminarea hipertoniilor localizate
- relaxari diferentiate elective
- relaxarea fractionata (relaxare, incordare, relaxare, incordare etc.)
- activare cu revenire tonica si stimulare psihica, folosind formule sugestive
- antrenament modelat cu punere in forma in vederea competitiei
(relaxare/incordare, cu controlul emotiilor, pentru rezolvarea supraincarcarii
sau apatiei startului).

Respiratii
- Claviculara specifica starilor de tensiune crescuta, de teama. Este cea mai
putin eficienta.
- Toracica e mai profunda si mai eficienta
- Abdominala fara antrenarea toracelui (diafragmatica). E cea mai eficienta.

3
- Completa este antrenata si miscarea toracelui. La final apare o apnee
negativa involuntara (poate fi folosita la tragatorii de elita)