Sunteți pe pagina 1din 266

PERIODICE

www.dacoromanica.ro
ALMANAHUL
GRAFICEI
ROMANE

www.dacoromanica.ro
EDITURA
GRAFICA ROMN

TIPARUL
SCRISUL ROMNESC

www.dacoromanica.ro
PREFATA

azi la lumina zilei, al almanan;


astfel cititorilor acelora care ne-au activi-
tatea interes incurajare, a concretizare a
sforfrilor ce facem pentru progresul tutulor artelor
de variate de complexe pentru creiarea unei note
originale a tiparului nostru, mai ales partea
cea caracteristia a lui, confecfionarea
Nu trebuie infelegem
doi ani s'au fcut progrese remarcabile tehnica
propriu niai precis complectarea, transformarea
adaptarea la nevoi, a atelierelor,- dar ceiace
concepfiunea grafia, stilul arta genere, evolufia pe
care au fcut-o, ea o important
de sub diferite influenfe strine mai ales de
acelea ce stau de departe de sufletul de cultura noastr,-
nu au ajuns la rscruci, de se poate afirma
cu inspirafia vine acuma dinauntru. De altfel,
nici procesul de apropiere cu arta din celelalte provincii, nu
a ajuns de departe, te pofi la o acfiune
de viitor, mai mai
Trebuie recunoastem anul 1928
istoria anilor de rzboi, din cei mai productivi,
mai caracteristici.
din cei mai productivi, adevr s'a tiprit
mult; nu este cazul facem o asupra ce s'au
publicat, ar fi interesant un asemenea studiu, pentru
orientarea editorilor, pentru istoricii viitorului.
nevoia dezbaterilor unei asupra celor ce

www.dacoromanica.ro
s'au scris editat, nu va criticei ea
va avea cu toat amploarea pe care o cere importanta
a ceasului de
din cei mai trebuie marturisit,
editura romn a iesit in 1928 marasmul in care
Nu este un secret pentru nimeni, cd indiferenfa
pentru toate manifestrile culturale de dup
cu scumpirea a i cu tot cortegiul de difi-
nzateriale a anilor de refacere, au ca o carte
nu plasanzent suficient, ceiace a con-
deceplionarea editorilor. Anul 1928, constituie
mare riviriment opinia i de incurajare
i de apreciere a a a luat pro-
de mari pentru viitor.
din cei mai caracteristici, prin aceia pentru
mai accentuat, cartea bine cu un exterior
o impecabil, a Incetul
dispar maculaturile; atelierele se arta
face este o frumos i un mare
arta
Toate aceste fenomene ce apar evolufia tiparului, sunt
tot attea dovezi, etapa cea grea a fost i
mari perspective se deschid grafice.
Ca o consacrare a rezultatelor de
cu modestie dar nzare acuma
grafice ce i ca un adus acelora cari
de noi pus mod desinteresat slujba idealurilor
noastre, almanahul viitor va fi i gndirei
; va arta tot sa,
nzile de progres pe care grafica romneasc.
EM.
Directorul Soc. Scrisul Romdnesc".

www.dacoromanica.ro
PARTEA CALENDARISTICA

www.dacoromanica.ro
CRONOLOGIA ANULUI

INAINTE DE CHRISTOS
La : Stint ani:

5508 Crearea Lumii, socoteala Bis. rsritene 7437


4713 ,, ,, ,, apusene 6642
764 Fundarea 273

NASTEREA LUI CHRISTOS


33 Moartea Mntuitorului Isus Christos . . 1896
105 Desclicarea Romanilor Dacia, sub Traian 1824
830 Venirea Ungurilor Europa 1099
1171 Venirea Sasilor in Ardeal 758
1342 lui Moldova 587
1492 Descop. de Christof Columb
(11 Octombrie) 437
1567 Introducerea limbei romne Bisericile
mnesti din Transilvania 362
1599 Intrarea lui Mihai-Viteazul Alba-Iulia . 330
1700 Unirea Romnilor din Ardeal cu Biserica
(4 Septembrie) 229
1784 Revolutia lui Horia impotriva Magnatilor
din Ardeal 145
1859 Unirea Principatelor Romne (24 lanuarie) 70
1873 Moartea lui Avram cpetenia Motilor
supranumit Regele Muntilor 56
1877 Proclamarea Independentei Romniei . . 52

www.dacoromanica.ro
La anti!: Stint

1881 Incoronarea domnitorului Carol, ca rege al


48
1914 Isbuc. marelui European (20 lie) 15
1916 Intrarea marele Rsboiu European
(14 August) 13
1918 Unirea Basarabiei cu (27 Martie) .
1918 Unirea Bucovinei cu (15 Noemb.) . 11
1918 Adunarea dela Alba-Iulia 11

DATE DIN TRECUTUL TIPARULUI


1350 Xilografierea de joc 579
1373 Inventarea 556
1399 Nasterea lui Gutenberg 530
1440 Inventarea tiparului 489
1462 Introducerea tiparului Italia de
nartz Schweyteym, doi lucrtori ai
lui Faust 467
1466 Moartea lui I. Faust la Paris 463
1466 Petru lui Cice-
caractere numite apoi cicero" 463
1468 Moartea lui Gutenberg 461
1469 Introducerea tiparului Franta de
Michel Freiburger G. Fichet . . . . 460
1473 Introducerea tiparului Olanda de
Dierik Martens orasul Aalst . . . 454
1473 Introducerea tiparului Ungaria prin tipo-
graful Andrei Hess 456
1474 Introducerea tiparului Anglia prin Fridrich
Corse lles 455
1474 Introd. tiparului Spania, orasul Valenta 455

www.dacoromanica.ro
La Sunt ani:
1476 Introd. tiparului in Boemia, Pilsen . 463
1483 Introd. tiparului Suedia prin Schweel 446
1490 loan Froben primul nonpareille . 439
1493 Introducerea tiparului Rusia de George
Cremovici 436
1508 Monachul Macarie prima carte pe
romnesc . . . . 421
1540 Celebrul parisian Claude Garamond
tip. Etiene primul garmond" . 389
1540 Tipritura celei rornnesti la Sibiu 389
1542 Intro tiparului Japonia prin Francisc Xavier 387
1545 hitroducerea tiparului Belgradul Serbiei . 384
1549 Introducerea tiparului America (Mexico) 380
1559 Prima tipkitur a lui Coresi 370
1561 Cea dinti carte romneste
de Coresi : teatraevanghelul 368
1799 Introducerea tiparului Egipet 130
1800 Inventarea presei de de care Lordul
Charles Stanhope 129
1814 Punerea functiune a primei masini de tipar
de forta inventat de
Koenig Bauer 115
1851 Se construeste prima de 78
1869 Inventarea matritei de steriotipie 60
1884 Inventia Linotyp-ului de Mergenthaler
la Baltimore (S. U. ) 45
1884 Inventia autotipiei 45

www.dacoromanica.ro
SARBATORI LEGALE
TREBUIESC TINUTE DE TIPOGRAFII
(MON. OFICIAL No. 131)

Potrivit legii repaosului duminical, stabilimentele


ciale industriale trebue nchise Duminicile
In de Duminici, legale sunt
zile de repaos, care autorittile institutiunile
publice particulare sunt nchise :
(1 Ianuarie). Sf. Gheorghe (23 Aprilie).
Boboteaza (6 lanuarie). Maiu.
24 lanuarie (Unirea Prin- 10 Maiu.
cipatelor). Pomen. Eroilor (9 Maiu).
Primele 2 zile de Pasti Primele 2 zile de Craciun.

ZILELE CAND NU SE

7 (Sf. Joan). 15 August (Adorm. Maicii


25 Martie (Buna Vestire). Domnului).
Cele trei zile de Pasti. 8 Septemb. Maicii
9 (lat. Domn.) D. Sf. Maria Mica).
19 20 (Rusaliile). 14 Sept. (Ziva Crucii).
21 Maiu (Sf. Const. 8 Noemb. (Sf. G.)
29 (Sf. Petru Pay.) Decemb.

www.dacoromanica.ro
SF. M. 1 16
Miercuri 2
3 18
4 19
5 20
BOTEZ. DOMN. D. 6 21
SF. BOTEZ. L. 7 22
Marti 8 23 Miercuri
9 24 J. NAT. a UN.
10 25
11 26
12 27
13 28
Luni 14 29
15 30 M.
31

www.dacoromanica.ro
FE B RUA R
1 15 Vineri
1NTAMP. DOMN. 2 16
3 17
4 18 Luni
5 19
Miercuri 6 20 Miercuri
7 21 Joi
Vineri 8 22
9 23
10 24
11 25
Marti 12 26
Miercuri 13 27 Miercuri
14 28

www.dacoromanica.ro
MARTIE
1 16
2 17
3 18
4 19
Marti 5 20 Miercuri
6 21
Joi 7 22
8 23
9 24
DUMINIC 25 L. BUNA VESTIRE
Luni 11 26
12 27 Miercuri
13 28
14 29
15 30
31 D.

12

www.dacoromanica.ro
APRILIE
SF. PASTI L. 1 16
SF. M. 2 17 Miercuri
3 18
4 19
5 20
6 21 DUMINICA
7 22 Luni
8 23 M. GHEORGHE
9 24 Miercuri
10 25
11 26 Vineri
Vineri 12 27
13 28
DUMINICA 14 29 Luni
Luni 15 30

13

www.dacoromanica.ro
MAIU
SRB. MUNCH M. 1 16
Joi 2 17
Vineri 3 18
4 19 DUM. RUSALIILOR.
5 20 L. SF. TREIME
Luni 6 21 M. SE C-TIN EL.
7 22 Miercuri
Miercuri 8 23
INLT. DOMN. 9 24
SRB. a IND. V. 25 Smbat
11 26 DUMINIC
12 27
Luni 13 28
14 29 Miercuri
30
31 Vineri

14

www.dacoromanica.ro
1 16 DUMINIC
2 17
Luni 3 18
4 19
5 20
6 21
Vineri 7 22
8 23
DUMINICA 9 24
10 25
11 26
12 27
13 28
14 29 S. SF.PETRU
15 30

15

www.dacoromanica.ro
1 16 Marti
2 17 Miercuri
Miercurl 3 18
Jo! 4 19
5 20 S. SF. PROOR.
Smbt 6 21
7 22
8 23
9 24
Miercuri 10 25
11 26
12 27
13 28
14 29
15 30
31

16

www.dacoromanica.ro
AUGUST
1 16
Vineri 2 17
3 18
4 19 Luni
5 20 Marti
SCHIMB.1aFATA M. 6 21 Miercuri
7 22
8 23
9 24
10 25 DUMINICA
11 26
12 27
13 28 Miercuri
14 29 J. T. CAP. SF. B.
AD. M. DOMN. J. 15 30
31

17

www.dacoromanica.ro
1 16
2 17
3 18 Miercuri
4 19
5 20
6 21
7 22
NAST. M. DOMN. D. 8 23
9 24
10 25
Miercuri 11 26
12 27
13 28
IN. SF. CRUCI S. 14 29
15 30

www.dacoromanica.ro
OCTOMBRIE
1 16 Miercuri
Miercuri 2 17 Joi
3 18
4 19
5 20
6 21
7 22
8 23 Miercuri
9 24
10 25
11 26 S. SF. DUMITRU
Smbt 12 27
DUMINICA 13 28
14 29 Marti
15 30 Miercuri
31

www.dacoromanica.ro
NOEMBRIE
16
2 17 DUMINIC
3 18
4 19
5 20
6 21 J. INTR. IN BIS.
7 22
ARH. MIH. G. V. 8 23
9 24
25
11 26
12 27
Miercuri 13 28
14 29
Vineri 15 30

2o

www.dacoromanica.ro
DECEMBRIE
1 16
2 17
3 18
Miercuri 4 19
5 20
SF. NICOLAE V. 6 21
7 22
8 23
9 24
Marti 10 25 M. NAS. DOMN.
11 26 J. SOB. NSC.
12 27 V. SF. ARH.
13 28
14 29
15 30
31

21

www.dacoromanica.ro
NOUILE TAXE POALE
Pentru
Pentru Austria toate
MAJORAREA LOR DELA Interiorul
Italia celelalte
1 IANUARIE 1927 Polonia
tri
i B. i B. i B.
0 scrisoare la 20 gr.
a) In interiorul und comuni . . . 4
b) Pentru alte 5 50 10
2. 0 carte . . . 2 50 6
3. 0 carte ilustrat . . . 3 50 6
4. 0 carte special pentru
militari, grade inferioare incazarmati .
5. 0 carte cu . 4 9 12
6. Imprimate ordinare de fiecare
50 grame 2 2
7. didactice, literare
inclusiv prospectele
gele de editur de fiecare
50 grame cte 30 2 2
8. Ziare publicatiuni periodice . 25 2 2
Imprim. de sub 7 8 pentru Orile
cari au convenit la o reducere
9. Imprim. relief pentru orbi, de
fiecare 1000 grame sau fractiune cte 50 2 2
10. de la 250 gr
pentru surplus de fiecare 50
grame fractiune 2 2
11. Probele de la 100 gr. 3 4 4
pentru surplus de fiecare 50 gr
sau fractiune 2 4
Francarea tuturor corespondentelor
este obligatorie. Cele depuse nefran-
cate cad rebout la origin. Cele
suficient francate se la desti-
natie cu dublu insuficientei.

22

www.dacoromanica.ro
NO UIL E TA X Pentru
Austria toate
Interiorul
Italia celelalte
Polonia
MAJOR AREA DELA Ungaria
IANUARIE 1927 LeI B. i B. B.

12. Taxa de recomandare . . . . 10 10 10


se pe
cele de sub No. 1-11.
13. Taxa de primire la o-
blectele recomandate:
a) Cerut in momentul depunerei
obiectului 10 10
b) Cerut ulterior depunerei object 10 20 - 20 -
14. Taxa foi de reclamatiune 10 40 - 40 -
15. Taxa unei de indentitate 40 - 40 -
16. Suprataxa pentru oblectele adre-
sate Poste-restante 10 10 -
17. Suprataxa pentru obiectele
prezentate Duminicile legale 5-
18. Taxa de minim pentru
obiectele care se depun din eroare
insuficient francate 2 4 4
Se ca nefrancate oblectele
care au un de francare,
timbrele aplicate pa ele nu
taxa de francare
pentru prima unitate de greutate.
19. Taxa timbrulul de asist. . -25
Toate birourile postale debitele de timbre sunt obligate ca
publicului actualele postale, externe de 2 francate
plect anurne lipind pe ele pe taxa un timbru
franco-mobil de leu (dac sunt destinate pentru Austria, Cehoslo-
vacia, Italia, Polonia, Ungaria) sau de 2 lei, sunt
destinate pentru celelalte

23

www.dacoromanica.ro
SISTEMUL PUNCTELOR TIPOGRAFICE
(SISTEM NORMAL, NUMIT DIDOT)

metru 29 mm. = 2,660 puncte tipografice


punct tip. 0,376 m.
6 puncte = nonpareille
7 = colonel
8 ,, petit
9 ,, = borghis
10 = garmond
12 ,, = cicero
14 = mitel
16 = tertia
20 text
24 ,, = dublu cicero
28 ,, dublu mitel
32 ,, = canon mare
36 = 3 cicero
40 ,, = (missal mic)
48 ,, = 4 cicero (missal mare)
60 ,, = 5 cicero (sabon)
metru = 221 cicero petit
4 cicero = un quadrat (48 puncte).
kgr. nou contine 18.000 nonpareille,
12.000 petit, 10.000 borghis, 8.400 garmond 6.300 cicero.
(normalA) este 622/3 puncte tipo-
grafice sau 22.566 milimetri.

24

www.dacoromanica.ro
FORMATELE DE HRTIE

mai jos dimensiunile hrtiei tard :


Formatul No. 1 42 X 68 centimetri.
,, 2 76 ,,
= 84 ,,
6 = 77 ,,
,, 80
,, 96 ,,
Semi-cartonu se de obicei pe formatul de 35X45,
cartonul (alb sau colorat) pe formatul de 50 X 60 cm.
diverse greutki. alte mai ales Germania, formatele
de hrtie sunt reglementate i pot avea urmkoarele formate :
Formatul No. 1 33 X 42 centimetri.
,, 2 43 ,,
,, 45 ,,
,, 4 48 .,
5 50 .,
6 53
7 56
8 = 46 X 59 ,,
9 64
65 ,,
,, 11 68 ,,
,, 78 ,,
Crtde postale au formatul conventional de 9,2 X 14,2
stabilit de Uniunea

25

www.dacoromanica.ro
A MPLA RE LO R

Monitorul Oficial" No. 205, din 10 Decenivrie 1923,


publica urmatoarea modificare a legei din Martie 1904 :
Proprietarul atelier de arte grafice : tipografie,
litografie sau procedeu de arte grafice este obligat
din carte, ziar, note muzicale,
planuri, stampe, portrete, tablouri, foae
reproducere, exemplare Aca-
demiei din doua exemplare biblio-
tecii Universitatii din Iasi, bibliotecii Universitatii din Cluj,
bibliotecii Universitatii din bibliotecii Ateneului
bibliotecii din un exemplar funda-
tiunii Universitare Carol I" din Bucuresti Asociatiunii
pentru cultura literatura poporului din Sibiu.
Exemplarele ce se trimit bibliotecilor trebuie
complecte executate pe aceiasi sau material de
aceiasi calitate, ca cele cari se pun comerciu sau se
predau autorilor editorilor. Nu sunt supuse indatorirei
acestei legi, imprimatele cari reprezinta, bani, de
valoare toate acele de caracter oficial confidential, cari
vor fi declarate ca atari de autoritatile respective. Obliga-
tiunea de a trimite exemplarele legale pentru ziare,
reviste tiparituri periodice ziva aparitiunei ;
pentru celelalte lucrari grafice : brosuri, etc.,
ce vor fi terminate. Tipografii sunt indatorati a
cu aceste pachete o
exemplare".

26

www.dacoromanica.ro
PARTEA

27

www.dacoromanica.ro
DIN IN
De: N. IORGA

ILUSTRATIA razboiului din 1877-8 a


la cu prilejul comemorarii actului politic
militar prin care mai mult ni-am ni-am
meritat independenta, i cu acela al intinderii
independente la termurile celor mai departati
ai
Am dat in anexele la lucrarea mea commemorativa,
publicata de Academia un mare
din prea frumoasele desemne ale francezi veniti
la noi in tara trecuti pe teatrul razboiului, desemne dintre
care unele sunt presintate de vestitul artist spaniol wzat
la Paris, Vierge. memoriu recent la Academie au
fost date toate planele privitoare la noi ale colaboratoru-
lui reviste spaniole ilustrate din Madrid.
Dar acestea nu represinta o parte din ce ni pot
da pentru cunoaterea terii a oamenilor, a in
a atmosfere nationale i umane din acest an
exceptional care atractia a razboiului
la cele timp ascunse ale acestui ale
acestui neam.
observatie preliminara
In ce contributie a creionului,
avem a ne am fost mai putin fericiti

28

www.dacoromanica.ro
Gara (T London News, 1876, 30 Dec., p. 634).

www.dacoromanica.ro
Galati o de Eckenbrecher (Illustrierte Zeitung, nr. 1775, 1877, p. 6).
www.dacoromanica.ro
Giurgiul 1877

www.dacoromanica.ro
balcanici (dup o
www.dacoromanica.ro
de Rui Dobrogea, de Koenen 1877, nr. 1873, p. 165).

www.dacoromanica.ro
spre (The Illustrated London News, 1877, 3 p. 437).

www.dacoromanica.ro
Oraul (Illustrierte Zeitung, 1877, nr. 1775, p. 7).

www.dacoromanica.ro
I

Cernavoda Koenen (lllustrierte Zeitung), 1877,:nr. 1782. p. 154).


www.dacoromanica.ro
Trecerea de pe la schia de W. (Illustrierte
Zeitung, 1877, nr. 1775, p. 6).
1) Bateria 2) Orasul 3) Satul turcesc 4-5) Ruinele Ghicetului. 6) Pod pe
www.dacoromanica.ro
Trecerea Romnilor la Corabia (Illustrierte Zeit'ung, 1877, nr. 1785, p. 202).
www.dacoromanica.ro
Reduta Grivita nr. 2. Plevna, Koenen (Illustrierte Zeitung, 1877, nr. 1790, p. 304).

www.dacoromanica.ro
Atac pe strzi1e Plevnei, 20 lie (Illustrierte Zeitung, 1877, nr. 1785, p. 202).
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Bombardarea artileriei turcefti dela Turtucala la Oltenita, Koenen (Illustrierte
Zeitung, 1877, nr. 1778, p. 77).

www.dacoromanica.ro
Cavaleria la o Dobrogea (Illustrierte Zeitung, 1877, nr. 1779, p. 96).
www.dacoromanica.ro
Tipuri uniforme din armata (Le Monde Illustr, 1876,
nr. 1026, p. 368).
www.dacoromanica.ro
Atacul Romnilor la Grivita dup Szatmari (Illustrierte Zeitung, 1877,
nr. 1789, 281).

www.dacoromanica.ro
Romnilor spre Nicopole, schir de Koenen (Illustrierte Zeitung, 1877, nr. 1793, p. 365).

www.dacoromanica.ro
Prima trecerej'a peste podul dela Lovacin schita unui
Zeitung, 1877, nr. 1791, 324).
www.dacoromanica.ro
Atacul artileriel Calafat Vidin (Illustrierte Zeitung, 1877, nr. 1772, p. 496).

www.dacoromanica.ro
Un din Dobrogea (Illusrierte Zedung, 1877, nr. 1771, p. 477).

www.dacoromanica.ro
Dobrogea, Koenen Zeituog, 1877, nr. 1782, p. 146).

www.dacoromanica.ro
Distrugerea de ctre Bulgari, dup Koenen (Illustrierte Zeitung, 1877, nr. 1783, p. 164.
www.dacoromanica.ro
: casele bombardate, Szatmari (Illustrierte Zeitung, 1877, nr. 1780, p. 108).

www.dacoromanica.ro
in Nicopole, Koenen (Illustrierte Zeitung, 1877, nr. 1793, p. 364).

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
drum spre Cernavoda (The Illustrated London News, 1877, 3 Nov., p. 436).
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Un spital la Turnul Mgurele, Koenen (Illustrierte Zeitung, 1877, nr. 1791, p. 324).
www.dacoromanica.ro
Dunrea pe la Cladova (Le Monde 1876, nr. 1205, p. 353).

www.dacoromanica.ro
1) Locuinta lui Osman-Pw Plevna. 2) Turacan-Paa Plevna. 3) 0 in 4) Podul
Plevnei (Suplement The Illustrated London News, 1877, 3 Nov., p. 437).
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
VNA

Plevna Illustrated London News,


3 Nov. 1877, p. 436).

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Lupta dela Plevna o de C. Ilustrierte Zeitung, nr. 1783, 1877, pp. 168-179).

www.dacoromanica.ro
Un transport de care cal la (The Illustrated London
News, 1876, no. 1954, p. 593).

www.dacoromanica.ro
Primirea Tarului gara (dup o

www.dacoromanica.ro
Bucureqtii 1877 o
www.dacoromanica.ro
o
la a steagului oferit Bulgarilor de doamnele din Samara

www.dacoromanica.ro
Dant de soldati rusi Rominia o revist
www.dacoromanica.ro
vecinii Srbii. national pentru Bosnia
Hertegovina era dintk conflict armat Europa
acela, de de proportii, din 1870-1. De aceia au alergat
Balcani toti ilustratorii, mai ales Francezii,
de un sentiment cavaleresc pentru micul popor in lupt
pentru drept, Englezii, cari vedeau un grup
pentru cruce. interesul a crescut necontenit la
noasterea tot mai adnc a unei de mai pito-
resc patriarcalism : biurourile de recrutare la care se
teranii cu capetele rase picioarele in crainicii de
sate, haine uneori de stngace
cu barba in favorite austriace, cari prsesc
sprinten satul amenintat sau se solemn picioare
pe piata pentru a da vestea armistitiului, danturile
la care se mnile zdravenilor pe
mntul rezistent al patriei, spitalele de cu durerea
cerului indiferent, incperile de ingrijire
rnitilor acoperiti cokace cergi mitoase, rtcirile
supuse ale multimilor izgonite dela vetre, toat aceast
lume de rzboiu cele mai
mai caracteristice atitudini.
Marturii acestei vieti originale, momentan zbuciumate,
sunt, la Francezi, un Julien Viaud, un Velley, un Deroy,
un Morin, un Godefroi Durand, un Meylan, un Bianconi,
cutare Balcani", apoi un Dick (Monde Illustre),
la Englezi, pentru Ilustrated London News, de o extraor-
un Sigrit, un Hayette, alturi, colabo-
balcanici, Armeanul Ananian, Srbul Teobald Ves-
tici, un Sahib
In vremea se chuta reproducerea tablourilor relative la
aceste regiuni ale Benjamin Constant (Intrarea lui Mohammed
al II-ea la Constantinopol), ale unui Czermak.

29

www.dacoromanica.ro
Cnd se Rusia, trebuie creiat un alt grup
de informatori artistici, pe acel Schonberg, German
care se de mult acolo.
Va trebui se caute bibliotecile engleze n'o
pot recomanda de ajuns personalului Legatiei noastre
din Londra, care poate cuta o documentatie grafic,
de sigur proportii importante - colectia
ilustrate de acolo pentru lunile Ianuar-Novembre, care nu
se nici bibliotec romneasc. De atunci am
vzut numrul din 23 Decembre 1876 avem o
foarte vedere a ostilor rusesti la Noua
: mediul e deosebit de interesant. La 30
din se gara Pascani, de din
toate armele ale Tarului, la cari se vnztorul
evreu de sticlute de rachiu doi soldati romni :
un un dorobant
In ultima parte a anului 1877, Illustrated London News
un grup de bolnavi spre Cernavod (p. 436),
un atac turcesc asupra liniilor romnesti la Plevna (p. 437;
cf. p. 441), intoarcerea Domnului Romniei la cartierul
din Poradim (p. ostrovul din fata Zimnicei (p. 540)2),
curierul rus purtat pe Dunre de voinicii trani cu
cAciulile ptrate (nl. din 26
Leipziger Illustrierte Zeitung" mult mai putin
interes spectacolelor din Serbia (la Turci are ca ilustrator
In Monde Illustr, XXIX 1876), p. 353, Srbi de
la Cladova cari fug la Severin, profilat in zare, ales desem-
nele lui A. Ferdinandus, la pagina 368, presintnd soldati romni
din toate armele.
2) In nl. de la 9 Mart 1878 e R. C. Woodville, schita
presintnd pe corespondentii englezi escortati de Rusi. La p. 331
a lui C. C. Ogle, desemnatorul
Hertegovina MUntenegru.

30

www.dacoromanica.ro
pe un Katz ler). La inceputul anului 1877 desemnurile se
reproduc din cartea cunoscutului austriac prin tinu-
balcanice locuite de Slavi, Kanitz. Din Rusia vin
schitele lui Broling. April se dau din Vidin
din Nicopol, interesante pentru noi. De-a dreptul de
luptele e vorba numai cu duelului de
artilerie dintre Vidin Calafat sau bombardrii de la
Rahova contra Bechetului ori aparitiei torpiloarelor rusesti
la (pp. 449, 488; Vidinul la pagina 509). Remar-
e ofensiva tunurilor romnesti la Calafat (p. 496).
Cu solid in margine, domneste
mantile largi, Giurgiul de la 1877 apare complect expresiv
(el va fi dat pe ori supt ghiulele, B, pp.
63, ; Zimnicea la pp. 48, ; la p. 77), ca
Galatii cele numere ale volumului ur-
mator, dndu-se trecerea Rusilor la Podul de la
Corabia, trupele romnesti Nicopol Plevnei,
atacul de la Grivita, lazaretul doamnelor din Iasi la Plevna,
prinsii turci la Bucuresti, ale lui Koenen pp.
191, 202, 221, 281, 304, 324, 364-5), sunt dintre cele mai
vii documente ale razboiului. Dar Dobrogea ni apare
cum era atunci, de un pitoresc orientalism, vede-
rile Hrsovei, Constantei, Megidiei, a strmte
platourilor uscate (II, pp. 97, 146, 154-5, 164-5).
In Grigorescu, descoperitorul sublimului
razboinice nu e cunoscut, revista (la
12 Ianuar 1878) cea (1878, pp. 168-9) dau
planse ale mult mai shematicului, dar totusi
interesantului Szatmari.

31

www.dacoromanica.ro
UN NECUNOSCUT
DELA DIN ARDEAL PE LA 1830-50.
De: L BIANU
Membru al AcademIei Romne

ANTON PANN, vestitul bisericesc versui-


tor poporal din Bucuresti, ajunsese la 1830-50 la renumele
de cel mai mare al
de pe atunci nu numai prin puterea
frumusetea glasului care strana Mitropoliei, dar
prin mare parte chiar de
pentru veselirea meselor pe la praznice, nunti
alte ospete, al mare pretuitor Dar Anton Pann
marele nume de maestru prin
multimea pe cari le publick
dela 1819, le lumea carturarilor vremii, al
prin prin sate.
Acestia erau pe atunci poetii -
tuturor sociale ale poporului oraselor satelor.
Unii erau inzestrati o credincioasa memorie, prin care
repetau dela altii ca text
ca ; aveau darul de a compu-
neri proprii mai mult sau mai putin originale. Toti erau
inzestrati o voce puternica, dulce la auz
modulare. Toate acestea se petreceau de a
la noi cultura occidentala
speciale, coruri teatre de opere.

32

www.dacoromanica.ro
Numele mai multi dintre au Lost
acoperite de cenusa nu
scrise nici chiar versurile cntarilor pe cari ei singuri le-au
sau le-au potrivit dupa imprejurarile cari le cntau.
Un asemenea versuitor a anul trecut
din noianul uitarii. lui era Mile
pruncilor mici". El prin anii 1830-1850
vestitul sat de Sibiu, unde
functiunea de la pe acea
de copiilor.
Inaintnd spre batrnete, Dascalului Mile i-a
venit bunul scrie carte toate cele 412
compuneri de el Versuri" de lungimi deosebite-
avnd uncle la 750 versuri. Astfel a un volum
gros de 1500 pagine, pe care l'a lanuarie 1850,
o staruitoare de patru ani dela 1847.
Nu s'a multumit le pe toate caligrafie
ci asociat pe Crasnicur (Tircovnic, para-
clisier) Picu care se vede a fi fost mester zugrav
de icoane. Acesta a impodobit cartea de
Mile frontispicii icoane pentru praznice.
Ba dintr'unele cuvinte ale scriitorului se vede ar fi
avut de cartea sau
putin versuri" alese.
Cartea tari scoarte de
musetate aurite toate formele bise-
ricesti, se vede a fost mult poate urma
folosirei de scriitorul ei. Apoi a trecut din
1926, venind din Gorj, a ajuns rafturile
manuscriptelor Academiei astfel a de nimicire
cu numele Dascalului Teodor Mile
scriitorul versurilor" a lui Petrut mesterul iconar,

www.dacoromanica.ro
care le-a mpodobit cu desenurik lui zugrvite colori.
Pentru ntocmirea vorbirii versuri, Dasaul dela
nici-o pe versuitorii dinainte
de dnsul Barac dela Brasov Vasile Aaron, cari
din ani ai Secolului XIX au tiprit
prstiat carturarii romni de peste Carpati -preoti,
invttori altii- scrierilecu povestiri versuri, cari
au fost cu viu interes primite citite, ceace se prin
repetatele tipriri.
La 1801 Barac, a tiprit la Sibiu
vestea versuri despre Arghir frumos i Elena
frumoasd, care a fost de crturarii romni cel
mai viu interes a fost mare succes de librrie",
apoi a fost retiparit mai multe editii la Brasov la
1809, 1812 de mai multe ori urm. lar la 1821 s'a tip-
rit marea lui povestire versuri despre Ri-
sipirea lerusalimului, retiprit apoi Ardeal la
1843 1852.
versuitor contemporan al Ardealului Vasile
Aaron a publicat la 1805 la Brasov marele poem religios
despre Patimele Moartea Domnului Hristos, care a fost
a doua 1808, apoi la 1821 la Sibiu; iar la
1807 poemul romantic Piram Tisbe.
acestora s'au s'au citit cu cel
mai viu interes de preotii din tot Ardealul.
Acestia au fost maestri ai Dasaului Mile dela
Pentru a se cunoaste felul de versuire al acestui Das-
lsm s urmeze aid trei bucti dela crtei
scrise 1850: Versul de pentru
situl lucrarii, Vers ctr cnttorii cari aveau se
seasc de ea, Vers ctr cititori, rugndu-i primeasc
cntrile lui cu

34

www.dacoromanica.ro
de Domnul mieu Isus Hristos
Maica Prea-curata Maria, lucru.
glas 4, podob 800-prea
Multamescu-ti cu
'nchin tie
2. fiiul, Duhul sant,
Un Dumnezeu
3. Cela ce mi-ai ajutat
'ntelepciune mi-ai dat
4. De am putut
Ce inima mea
5. tie,
'nchin dau
6. mi-ai dat
Priceapere
7. De, am
Ce de demult am
8. Deci acum bucur eu
glasul
9. pre Domnul Isus,
Imparatul de sus

nevinovata,
11. glasuiesc cu glas
veci, amin.
1850.

VIERS
1. Acestea a meale

2. Desi proaste cuvnt,


Precum le vedeti snt

35

www.dacoromanica.ro
3. Ca nete sraci bucate
Cu nimic amestecate;
4. Dar eu socotesc
ntru sine-mi gndesc
5. nimnui [spre] stricare
Nu vor fi, ci spre 'ndreptare.
Drept aceaia le primiti
fratii miei iubiti,
7. dela Domnu-mi poftiti
Ce voao v voiti;
8. C precum gndesc
eu voao poftesc.
18, 1850. Theodor lea,

VIERS ORARATIOS PENTRU


Aceaste proaste stihuri,
Ce zic versuri
2. De nou alctuite
cam prost potrivite
3. Snt de mine pescriite (sic)
Intr'acest chip tiprite,
4. De mine mult ticlosul,
Theodor Milea pctosul,
5. Cnd cram ca
La prunci mici pruncelor
. La vrsta cea mai
cea rumneasc

7. cea
De multi oameni
8. Cnd s
Dela Hristos er

s
www.dacoromanica.ro
9. 0 mie opt sute 'n
Cinci preste ei trecnd.
10. au luoat
noaosprazeace zile
11. Luna lui Ianuarie,
La Macarie.
12. o, fratii miei iubiti,
Aceastea versuri priimiti
13. cntandu-le saltati,
Pre Hristos
14. Care cu trup au
de 'nceput,
15. Maica cea
Fecioara nevinovata,
pre ceialalta
A sfintilor
17. Care bine au pazit
Domnul au poruncit,
18. Slaviti-o cu
cu binecuvntari
19. urmati puteti
Ale sfinte vieti,
20. Care ei au vietuit
cnd s'au
21. poruncile

22. Pre care Domnul


Ca le ne-au spus;
23. le
Bindle veti
24. Binde
Veacinic

www.dacoromanica.ro
25. Care eu vi-1
Din vi-1 doresc.
26. binevoitoriu
Hristos rugatoriu
27. Pentru a
veacinica
Ianuarie 19, 1850.
lui Maicii sale Amin.

38

www.dacoromanica.ro
CUUNTE DE ORIGINE
De: SEXTIL PUSCARIU
Profesor Universitar

STAREA la care ajunsese poporul


decaderea vietii romane regiunile
de jos, a avut de restrangerea tezaurului lexical,
de care nostri aveau nevoe spre a se E
un fapt cunoscut deobste omul, cu e mai putin
cult, cu are nevoie de mai putine cuvinte; schimb
cu mai figurat e felul de exprimare.
opereze cu notiuni de precise ca omul cu o
superioara, el, vorbire iese din sfera notiunilor
obisnuite simte nevoia exprime idei mai complicate,
pentru care lipsesc cuvintele, vorbelor exi-
stente, prin prin figuri stilistice sau simple
sau restrangeri ale sensuri De
aceea, cu o e mai la un popor
cu imaginatie vie, cu mai va fi desvoltarea
a cuvintelor. Aceasta a fost cazul la noi. Ade-
o mare parte de s'a la noi prin
imprumuturi de limbi streine, dar cea mai mare
inavutirea a sporit din stocul de cuvinte existent,
din care, prin actiunea necurmata a mintii,
imagini, s'a creat valori precum din stup roiesc
albinele care vor da nastere la stupi noi.

39

www.dacoromanica.ro
La aceast au contribuit toate straturile
sociale, cercetkorul limbei romne vede reoglindin-
du-se ea o parte din istoria noastr. itul care
a fost curs de secole ocupatiunea principal a
silor nostri a lkat urme adnci, din care vom
arka cteva.
Se de mult') c verbul a e un astfel
de termin de origine Precum francezul sevrer
vine din latinescul separare tot astfel deriv de la
tarcul" in care se inchizndu-se, mieii, ca nu
ajunge la oi. La acest cuvnt se putea
numai despre miei numai cu timpul a inceput
s' se intrebuinteze despre copii mici.
Despre o ap care nu e se zice e
Cel ce a luat vreodaf gur foi sau coar de alcie
usor geneza cuvntului. Princesa Marta Bibescu a
numit in care s'a nscut a slciilor", nu trebue
ne mire in limba noastr tocmai acest copac a
servit spre a preciza gustul fad". frecventa skciilor
la noi are un rost economic se in strns
cu oieritul, cci foile de salcie formeaz hrana
de predilecfie a oilor timpul iernei. d-1 P. Papahagi
are deplin dreptate2) cnd consider4 pe slciu ca fcnd
parte, la origine, din terminologia pstoreasca. De sigur
expresia ironic a intrebuintat pentru
a arta inutilitate unei actiuni, st strns cu
darmarea" sAlciilor: cnele, credincios al cioba-
nului, nu poate nutrit cu frunze.
comunicare de curnd la Muzeul Limbei
1) Cf. Dic(ionar de H. Tiktin Dictionar universal
de L.
Revista Dunarea", a. (1925) p. 10-12.

40

www.dacoromanica.ro
d-I G. Giuglea a cum, parti,
ce de aceeasi zic de iarbd.
E evident expresia e din pastorilor,
mieii de cei ce s'au
au fost la Pentru ca
este bine la lucrurile cu care te-ai obicinuit
le regiuni locutiunea
iarba pe care o cunogi. Dar expresia care mai ales
o origine este un gad,
atunci voim un ne preo-
necontenit, ne ce a cum pasc
oile, iarba pe care o pasc, mai lase
nici un firicel, va imaginea care la baza acestei
locutiuni de specific
Am Dictionarul Academiei, verbul a
e un termin la origine ciobanesc din
care insemneaza spin, trec
turmele de locuri cu spinet unna
trecerii se cunoaste in a
in ghimpi", de care la tot pasul.
de de pe care are in
regiuni, frupt, presupune o desvoltare de sens
care nu e de inteles tot numai la o a
de capetenie o pe care
biserica le post. Frupt (cf.
verbul a se nfrupta) vine din latinescul fructus ovis
ductia oilor".
Multe sunt acceptiunile figurate ale cuvantului chiag.
In graiul popular se zice de cineva care a se
a prins chiag. Dar in se
spune ti se un o formd, o
etc., sau despre cineva care are darul in

41

www.dacoromanica.ro
jurul elementele ale unei societati, se zice
este chiagul Asemenea expresiuni figurate s'au
putut na5te numai la un popor de In fran-
ceza sau germana un coaguler sau gerinnen in
rile acestea ar de neinteles. Francezii industria
desvoltata, vorbesc de ciment area unei
mai putea cita alte exemple, dar cele
ajung spre a dovedi de urme a limba
indeletnicirea pastoritul.
e limba este o a trecutului unui popor,
nu e mai putin un sims de pietate respect
de trecut trebue ne
a le prea cu neologisme, mai ales asemenea
cuvinte asernenea expresii, care alcatuesc originalitatea
limbei noastre. Desigur neologismul este necesar
el ne spre a putea exprima mai limpede,
mai precis adesea chiar mai frumos mai subtiate
deck ale ; impetuozitatea cu care s'a impus
neologismul de o de ani limba
reoglinde0e ea o din cele mai importante
din istoria cea a modernizarii a alipirii noastre
de civilizatia europeana; dar ca totdeauna, tactul, cum-
bunul ne va feri pe cei mai multi primim
nici o selectiune nou locul celui vechiu.
Vom deci vorbim de tnghesuiala sau de
mbulzeala cea mare dinteo acest din
ne duce la ciobanesc nu vom imita pe
care, venind dela Paris, ne istorise0e de
sau chiar de busculada prin care
a fost nevoit

42

www.dacoromanica.ro
EXPOZITHLE DE ARTE GRAFICE
De: STELIAN POPESCU
fost Ministru, directorul Universulur.

DELA un timp artelor grafice au


se
expozitia dela Florenta, aceea a
presei din vara anului trecut la cari fond au
fost expozitii de acum, anuntat pentru
luna Aprilie la Londra, un congres al Artelor Grafice,
urmat de o expozitie, la care este i tara
la Florenta, ne-am ducem
ceva din aceeace ar reprezinta sufletul nostru materie
de la stralucit prin ar trebui
ca de acesta nu mai ocaziunea de a fi
i noi prezenti la mare europeana.
din cauza marilor dificultati financiare
prin care a trecut s'a dat la noi indeajuns
de ce mare are pentru un parti-
ciparea la o expozitie, unde se reprezinta unui
popor, directiune. alte popoare, au avut
de dificultati economice interne dar
a fost vorba de astfel de manifestatiuni, ele, nu s'au
dat nici un sacrificiu. Mai ales noua
duke a popoarelor, rezultata urma marelui
participarea, la expozitiile caracter international, a luat

43

www.dacoromanica.ro
aspectul unui concurs, menit intrin-
sece ale popoarelor.
Am fost totdeauna partizanul participrei la de
expozitii nu mi-a fost durerea, cand am aflat ce
s'a petrecut la Deaceea. cnd aflat de expo-
dela Barcelona, organizat de poporul
frate Spaniol, am fcut toate sfortrile, limita puterilor
de care dispuneam, am determinat guvernul trecut, s
considerare invitatia, ce de mai bine de un zcea
cartoande ministerului de externe rspuns
participarea la expozitie. Mi-a prut
bine cnd guvernul de astzi, a continue opera

De mai mic desigur - desi unele privinti,


o expozitie de specialitate, poate fi mai
dect cea dela Barcelona-, expozitia tipografilor dela Londra
este arate lumii, tot ceeace spiritul omenesc a
conceput realizat, materie de reprezentare a gndirii.
Perfectiunea este un atribut al umane din
ceasul cnd omul a descoperit de a-si reprezenta
gndul, a inventat scrisul, s'a dat o mare atentiune
caracterelor destinate a da ideilor.
Descoperirile monumentelor scrierilor, egiptene, asi-
elene romane, ne arat s'a considerat scrisul,
de atunci, - ca o - caligrafii erau socotiti printre
artisti. din ultima parte a evului mediu, ca
rirea tiparului, au indrumat mai mult perfectiunea scrisului.
la noi, scrisul documentelor bisericesti
de prin secolul XV XVI, era o Acel
care n'a cunoscut frumusetea scrisului diferitelor Evanghelii
Psaltiri, aflate prin monastirile din Moldova, poate cu
drept cuvnt fie

44

www.dacoromanica.ro
Mi-a o plcere la Londra
toamna anului trecut, din scriitori englezi,
care vizitase tara monastirile Bucovinene, mi-a
vorbit de frumusetea scrisului a desemnului cu coloritul
de pe cartile noastre bisericesti. Desigur, pe la
putul secolului XV XVI se aci o mare civilizatie,
care monumentele cartilor sfinte,
asemanare cu cele ce se petrecea cam in aceeasi
republica Venetiei, biblioteca Frari" de acolo,
manuscrise arta cu cele dela noi.
Vitregia vremei a oprit la noi progresul acestei
lizatii, atunci
In epoca de azi, preocupati de grija de a recupera
timpul trecut atata cotropire pierdut din
vedere scrisul departe de a-1 ridica la o
mercializat pe el, d'abinelea.
Este timpul cred, ca scrisul fie la noi o
artele grafice moderne, din tara
mai au menire aceea a negotului. Sunt
multe institutiuni tipografice la noi cari au dat dovezi de
acest organizatia tipografica dela Craiova Scrisul
ai conducatori au tot ce este supe-
rior arta dau toate ostenelile pentru a o
ridica la locul ce i se cuvine. Tot acolo, se
revista Grafica serve ca punct de
raliere al tipografilor, lipsa unei reviste, editate cum ar
fi trebuit, chiar Capita la
acestei reviste, acum cu ocaziunea
dela Londra, initiativa, tot cum a pledat pentru
participarea la dea toate
pentru ca tara se prezinta con-
ditiuni onorabile la expozitie.

45

www.dacoromanica.ro
Din parte-mi vor avea tot concursul dach prin acest articol,
care fost cerut de conducatorii numitei reviste, nu
fi reusit provoc lumea dela noi, interesul
pentru chestie, eu avea tot drep-
tul declar multumit.

46

www.dacoromanica.ro
CARTEA ANIMATOARE
De: GR. L.
Fost Ministru

DAC cuprinsul unei oglindete sufletul celui ce


o scrie, sub care se prezinta, oglindete
epocii care apare. Deaceia cartea poate fi ca
una din proectiunile cele mai luminoase, de viata
unei epoci, viitorul
Intr'adevar: prin ce mijloc mai admirabil se pot stabili
legaturi noi i ce chip se poate
asigura o mai perfecta continuitate de actiuni intre ei i
noi, deck prin cuvntul rmas nemuritor pe unei
cum se poate mai bine toropeala unei epoci,
deck din i eroismul trecu-
tului, pentru vecie paginile unei
oglindesc sufletul unei epoci, i tot ele
acest suflet; fiecare carte bun, este asemenea
unui lupttor care cu pas spre izbnd; i
e cu de i mai meritorie, cu cuce-
rirea ei a necesitat mai prevedere.
carte valoreaza pentru progresul omenirii,
mult deck toate povetele rostite in public, i acoperite de
freamkul deert al multimii, pentru o
apoi indiferenta.
In odaia a muncitorului, la lumina a

47

www.dacoromanica.ro
unui opait, ideile ce se desprind vii citirea unei bune,
se temeinic, alctuind sufletul muncitorului un
fond de pe care se pot
idealuri de mai cabinetele de
ucru ale savantilor, izolate de
simple ale vietii, acolo unde toat
duinta se drumului - vecinic -
ce duce spre din scrise de tre-
cutului, se desprind luniinile ce gandurile pe drumul

Dar o carte cuprinde sine nu numai esenta


unei vieti, ci chiar care fecundeaz sufletele
rostul vietii fiecruia, vederea
nelui general.
Luati unui neam toate liberttile: numai liber-
tatea de a citi, de a scrie de a scrieri,
siguri fiinta lui nu va ci se va
de nu se va desvolta chiar; acordati-i - -
toate liberttile de aceia de a scrie, de a
scrieri de a citi, puteti avea certitudine, el va
curnd, mistuit de impiedicat transmit
nzuintele, lipsit de mai bun de a-si afirma ne-
voile, de a se cunoaste de a cunoscut.
Problema social- care azi punctul central
dela care pornesc-in cadrul intereselor nationale - preo-
activitatile oficiale, va afla parte
dezlegarea atunci cnd, fiecare muncitor - locuind
unde soarele - va avea bani
cumpere o carte, s'o citeasa dispozifie reflecteze
i sci o discute.
Progresul omenirei - progres care adoarme tot mai
mult suflete pornirile primitive, inlocuindu-le cu

48

www.dacoromanica.ro
ce tind la nu se
prin nimic mai mult, deck prin contactul, tot mai strns
al sufletului mintii noastre, cartea. Acolo unde nu
poate cuvntul unde nu poate
marea izbuteste cartea, cu tot arsenalul
de idei fapte ce cuprinde
Viata mereu de surprize, de inventii
descoperiri, datoreste parte ei,
puterei de a crtii, carte cuprinde
sine o lume de sbucium ce-fi tresc viaf a
cititorului.
Viata omenirei - monoton cu sine veci-
nicia ei - s'ar scurge exasperant n'ar fi
stimulata de ctiva animatori.
Oamenii acestia, avnd spiritul concentrat viata
de o clip a practicnd necontenit miragiul
vointii al lampadofori purtnd spre liman torta
de nevoile idealurile oamenilor, ei se servesc
- instinctiv - de multe felurite mijloace,
pentru a intretine nestins focul sacru al umanittii. In mna
cartea e un mijloc de o eficacitate aproape minunatd.
Cuvntul bine scris frumos ridia pe
culmile extazului, adormite trecu-
defteapt nzuinti frumoase ; dar tot el
poate prpastia pcatelor de tot felul, tot
el poate cugetul,
Deaceia cei ce-1 mnuiesc, trebuie fie de
consiinta puterii lui - bine -, deaceia nu se
poate indeajuns meritul ce pentru
musef area cuvantului scris pentru lui.
Intocmai cum spatiul strmt al unei viori stau
ascunse sunete, aseptarea artistului care

49

www.dacoromanica.ro
le transforme acorduri melodii, cum
pmntului stau miliarde de tone, puteri de
generatori de energii, asteptarea scoaterii
la suprafat, tot astfel sufletul omului - care prin truda
lui de toate zilele contribuie la armonia simfoniei lumei
- stau nebnuite forte de actiune, cari
animatori, fie pentru realizarea sortite
ajutormi celor apropiati, fie pentru creatiuni menite
umanitatea virtutile ei. arma cea mai de
a acestor animatori, arm cu care se ochefte anevoe, dar
departe sigur, e cartea: deaceia
pentru

50

www.dacoromanica.ro
ALFABETE VECHI ROMNEM
De: IULIU MOISIL
Profesor

COLECTIUNI sistematice de alfabete vechi


precum de alte semne (antete, spise a.), ne
hpsesc cu desavarsire.
In vechile hrisoave, manuscrise, bisericesti
alte diferite acte, de prin arhivele diferitelor institu-
tiuni, la Academia colectiuni particulare, se
un material splendid foarte bogat.
Nici un caligraf nu s'a le adune,
le studieze sistematizeze epoci le publice.
In frumoasa arhiva-muzeu, proprietatea particular a
d-lui lulian Martian din se
altele, un vechiu liturghier, manuscris, limba
din anul 1481. Scrierea este foarte randurile
sunt drepte regulate, iar initialele culori. Manuscrisul
este foarte bine conservat, din complect legat.
A fost scris Fdeac, pur la 8
km. de Cluj, unde era pe vremuri o veche
unde clugari-caligrafi scriau
pentru trebuintele bisericei. Tot aici se formau zugravi,
cari se indeletniceau cu zugravirea bisericelor
din Ardeal. Era o veche
de

51

www.dacoromanica.ro
De dealul Feleacului o activitate culturala
se toate spre Somesului
a Ariesului, ca spre Ardealului, unde
prin bisericile vechi de lemn se de des urmele
zugravului Nistor din Feleac, urme pe prapori din
de pe fruntarile i iconostasurile sfintelor
locasuri, ori pe icoanele de lemn, la care se cu
nostrii cucernici. (Revista
din Cluj, No. V (1907) pag. 549).
Din acest liturghier, din 1481, reproducem aici
de frumoase initiale, - puse la dispozitia de
I. Martian - care pot servi, ce priveste ornamentarea
la facerea unui alfabet
Astfel de initiale ornate, din comorile noastre natio-
nale, ar trebui introduse mai mult grafica
Primul pas a fost facut de d-1 care a desemnat
primul alfabet de introdus
tipografiile din Dar acest alfabet bastard are nevoie
de ornamentica care o redau initialele culori.
carte imprimata Arhaic complectat cu
initiale genul celor de-aci, ar reda de minune structura
cu artistica a hrisoa-
velor noastre de

52

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
INSEMNARI ASUPRA EVOLUTIEI
TIPOGRAFIEI IN SPANIA*)
De: EM.

DUP Munoz J. Rivero (Nociones de Diplomatica


espanola), singurele documente pe papyrus, care se gsesc
arhivele spaniole, sunt o duzin de bule pontificale din
secolele IX, X XI, bisericile din Vich
Grone vechile mnstiri din San Cucufate Valles
Mai trziu codices-urile substituite cu
pergamentul cu papyrus, Segovia vede stingndu-
se fabricile ei de pergament. sfrsit hrtia este
Spania se fabric Ceuta, Jativa la Toledo. Tot
Munoz, Regatului Valenciei, document care
de la 1237, se arhivele ale
coroanei de Aragon este considerat ca cel mai vechi
scris spaniol pe hrtie, din cte s'au cunoscut azi.
Tiparul se introduce Spania anul 1474,
an care a avut urcarea la tron a regilor
catolici. Introducerea lui se datoreste, evident,
ambulanti, cari ori din ce directiune ar fi venit, fie din
fie din Elvetia sau din Flandra, ei tot germani
ziceau. Cele dinti ateliere celebre, au fost ale lui Frederic
Biel de la Burgos, ale lui Joan Paul Hurus din
) Jean Cassou, din Arts et Mtiers Graphiques, Paris.

53

www.dacoromanica.ro
Constanta la Saragossa, ale lui Meynart Ungut Stanislas
la Sevilia. Cu toate astea, un stil specific spa-
niol nu se formeze cu toate c un francez
Jean de Francourt, instalat la Valladoid de la care au
cte-va datate la 1492 1493,
stilul francez, trebui repede
adopte o concepfiune un tip care se potriveau mai bine
gustului national.
Caracterele intrebuintate de diversele ateliere
erau general gotice. Numai atelierul din Salamanca,
produse numeroase caractere romane ; aceasta se
datoreste faptului, el se sub lui Antonio
de Nebrija (Nebris sensis), faimosul gramatician
care fu caracterizarea : primul care deschise
Spania o latineascr.
Se zice tipograf spaniol a fost Lamberto
Palmart din Valencia. S'a crezut vreme o serie
de tiprite caractere romane datate din 1475,
apartineau lui Lamberto Palmart Alfonso Fernandez din
Cordone, de alt-fel tipografi de al nume se
pomeneste Valencia. Bibliograful Haebler des-
coperind o carte a Sf-tului de la Biblioteca
din Paris, care numele lui Lambert Palmart
care a fost cu aceleasi caractere romane, a dedus
in mod foarte logic, serie de
proprietatea exclusiv a lui Lamberto Palmart.
Un important au ocupat in miscarea inceputurilor
tipografice din acea vreme, tipografiile evreiesti spe-
cial aceia a evreului Hijar (Aragon), de Eliezer
ben Alentasi. Prima carte care a esit din atelierele lui, era
de la 1485. Caracterele care se
acolo, erau considerate ca exceptional de frumoase. Numai

54

www.dacoromanica.ro
dupa ce au persecutiunile, evrei s'au
refugiat alte cea mai mare parte s'au instalat
Portugalia ; se crede o mare parte materialul sta-
bilimentelor Hijar, ajunsesera la Lisabona, ultimul centru
de tipografie evreiasca peninsula.
Dintre spaniole cele mai curioase ale acestei
prime epoci, catalane, din ele cea mai caracte-
este aceia intitulata Tirant lo Blanch, de
Spindeler la Valencia in anul 1490 ; carte a fost
vnzare la Madrid hi 1895 cu mii pesetas,
a amator. Quaritch din Londra
o o revndu milionarului american Huntington
pentru suma de 15.000 pesetas. Cea din carte spa-
niol cu caractere gotice, este intitulata Conde
Partinoples (Taragona 1588).
Istoria spaniole dealungul secolelor XVI,
XVIII, putine mai interesante.
Cte-va care au mai celebre, sunt acelea consacrate
unei intitulate Fiestas de la Santa Iglesia de Sevilla
(Sevilia, 1671), ilustrata de Matias Arteaga Juan Y. Lucas
Valdes. Se mai gravurile lui Salvador Carmona
din socolul al XVIII-lea. Istoria editiunilor Quichotte,
un capitol special. Istoria acestei este toat
istoria sufletului moravurilor spaniole ar putea fi con-
ca istoria intregii spaniole. Am putea
preciza chiar, att secolul al de cnd a
se in Spania fototipia, ca azi
de alt-fel, toti fototipografii s'au consacrat aproape
gime, numai la reproducerea primelor edituri ale lui Qui-
chotte, sau a celorlalte documente din lui Cervantes.
Mentionam special frurnoasele autotipii in
atelierele lui Hispanic Society din New-York, care a con-

55

www.dacoromanica.ro
tribuit cea mai mare la renasterea eruditii spa-
niole. State le-Unite sunt de akfel, unul din centrele cele
mai active de hispanism cultura un
de frunte universitatile nord-americane. Nu este un
secret pentru nimeni, meridianul de la Madrid, aceste
universitati examineaza problemele spirituale care le
de Europa, apropiindu-le sau de ea. De
alt-fel se pare Spania a numai prin
numai sale centrele de de
ocean, centre care sunt surorile sau mai bine zis ei,
numai acest ea poate existenta rasei a
unui imperiu intelectual, intermediul vechea
mai poate opune vitalitatea ei, unor
doctrine unor moravuri, a noutate putere,
pe de mare pe de mare surprindere. Este
aproape sigur, domeniul economic, acel
cultural, o s'a se joace acolo
se poate spune exagerare, special cartea spa-
se la ; se curio-
zitatea mediurilor intelectuale oficiale nord-americane, se
de toate, la cerectarea trecutului a
prezentului Spaniei.
In consecint, cartea se azi fata
unui vast de dar fata unei opere de
Sunt toate simptomele ea seama
de constinta unor asemenea nevoi perspective. Din
nenorocire, este vorba de o realitate
transcendenta, pe vreme nu are
obiceiul practica imediate. se poate
vorbi azi de literatura spaniola, cum vorbesti de ori-ce
literatura, nu vorbi tot de cartea spaniola,
vorbesti de de cartea sau

56

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Zone

Cbcrtmos.
tro
us runt
;one

3ona

Erie
de .fn Ba
bilonia PrInceps
udcc

uax ud dus
cc

rum opus

prima carte Spania:


de
alencia, Laub. 1475).

www.dacoromanica.ro
HIDALGO DON
XOTE DE LA
por

DIRIGIDO AL

Cuncl

CON
Por

originale a lui Quichotte.

www.dacoromanica.ro
ANTILLANA

EL

HUEIZT

a aprute

www.dacoromanica.ro
aceasta pentru simplul motiv Spania o carte
nu genere public. Scriitorii spanioli fac o
a reaminti la pas, cuvintele scriitorului
romantic Larra : A scri la Madrid, este a plnge" ; cu alte
cuvinte a publica, a edita o carte la Madrid, este sinonim
ceiace priveste consecintele directe practice, cu des-

Cu toate acestea, anunliti editori staruiesc a se


demoraliza. Ei au sperat, creind organe, vor creia
functiunea. Lansnd pe editate cu oare-
care ingrijire, au crezut vor parveni
gustul culturii literare al lecturei. acesta Spania,
care pentru satisfacerea nevoilor ei spirituale, posed
momentul de o personala bogata,
poate una din cele mai vii mai grandioase Europa,
este de aceasta se traduce cele mai
din operile Mica Atenea, al
aspect se apropie de al englezesti, pare a se
specializat editarea de autori foarte diversi.
Mundo latino, a deasemenea un mare
efort directiune. Mai recent, Biblioteca Revista
de Occidente, sub impulsiunea lui Jose Ortega J. Gasset,
din autorii mai cititi ai tinerimei, s'a consacrat
a publica acele mari sinteze, care sunt triumful filozofiei
germane prin care Germania a dat serie, cele
mai bogate mai pasionante asupra lumii.
se de ce scriitori ca Freud, Keyserling, Spengler,
Scheler, etc., au ptruns Spania, mult mai deck
celelalte au provocat acolo dezbateri foarte inte-
resante ample. inclinatiunea pe care
o manifesta Spania cultura
Efortul de renastere culturala de Revista de Occi-

57

www.dacoromanica.ro
dente, se cu efortul editorial al casei de
Espasa-Calpe S. A., cea mai puternica mai
din Madrid, care a nscut din fuziunea vechei
edituri Espasa cu noua editur C-nie Calpe.
a continuat enorma lucrare a Enciclopediei
Espasa, una din enciclopediile cele mai de
mai complecte, cea mai bine la punct dintre
sunt Europa, un adevarat monument usor comparabil,
daca nu mai superior acelui Britanique, Meyer sau chiar
ce Marea Enciclopedie a
Pe mai buni scriitori editati acuma
10-15 ani, inestetice, sub coperte far gust im-
primate sfortarile Casei Calpe, precum
a celorlalte edituri, azi operile scriitorilor, sub un
aspect elegant cu o de invidiat. Inssi
revistele, cum este special Revista de Occidente, are o
mult mai atragatoare, de revista
de franceza. Delicatul poet Juan Ramon Jimenez,
de sensibil la configuratia exterioara a versurilor, la
aspectul a fondat pentru pictori pretiosi,
o colectiune, Indice.
Printre care o mare sfortare bibliofila,
se poate cita biblioteca a lui Joaquin Lopez Bar-
badillo. Cu toate acestea constatarea este una
aceiasi, nu s'a putut introduce Spania cartea de lux.
De se face bilantul bibliografiei mondiale coin-
parate, cum reiese din recenta expozitie arte deco-
rative de la Paris, rezultatul spaniole este slab, mai
ales sub raportul unei note originate a specificului spaniol.
expozitie a totusi, nu se poate
vorbi de o carte spaniola, se cuvine a vorbi de cartea
catalana.

58

www.dacoromanica.ro
Spiritul catalan, ceva cu totul particular
el va fi usor daca se va patrunde toate sugestiile
pe care ti le notiunea de mediteranian. In fata unei
Castiliane, numai viata ei fata
unei Andaluze arabe expansiva, Catalana
metoda, munca, gustul confortului al progre-
sului, tendinta de a ajunge perfectiunea. dece, nu
trebuie ne surprinda Catalani, apar ca singurii
Spania, au tot ceiace se de
arta de a confectiona cartea. Cele mai bune
pide care au fost expuse pavilionul spaniol al expozitiei
din 1925, erau datorite artioilor catalani. Cele mai bune
erau editate de de studii catalane.
Una din datele cele mai importante ale istoriei
derne spaniole, este fundarea la Barcelona anul 1898,
al Institutului catalan de al expozitie orga-
recent la Madrid, consacrat catalane, a
confirmat acel spirit de ordine, de continuitate de gust,
care permite catalanilor, de a poseda excelenti tehnicieni,
admirabili lucrkori, o traditie industriala artis-
In fine tot Catalania, a dat nastere unei mari
prinderi : Fundatia Bernard Metge, care texte
latine traducerile catalane respective. Uma-
nismul constitue el, una din traditiunile cele mai vii
mai solide ale vietei intelectuale catalane.
Nu se poate o asemenea emulatie inspirata
de exemplu catalan, de sfortarea pe care o fac
actualmente editorii publicistii pentru a trezi publicul
Madrid din indiferenta sa, contribuie mare
la excitarea interesului public pentru bibliofilie.
Pentru moment, putinii Spanioli care a
poseda spaniole frumoase, sunt nevoiti a cola-

59

www.dacoromanica.ro
borarea la Paris. In un grup de fini autori, au
fondat la Paris, societatea de bibliofilie Ala, careia tipo-
grafia artistica Pichon, aduce concursul gustului
al sale. De Spania unul
din primele cele mai importante elemente necesare con-
fectionarei ilustrate : artistii. Numarul pictorilor
spanioli de talent, actualmente este considerabil.
Cea mai mare parte din ei, la Paris sunt
bine cunoscuti de editorii francezi. Ca alti pictori
strini, ei aduc din Paris, nuanta rasei
este de prevzut se va produce la
Madrid o de interes pentru arta moderna in
acest caz, acest proces de emigratiune se va reduce simtitor.
De abia atunci, va putea naste un stil bibliofilic spaniol
o de decoratori cu originali.
Este timp foarte curios vezi cum Madridul
permite pictorilor lui de o libertate o fantezie de
spirit cu moderna. Salvadov Bartolozzi special,
si-a facut un nume care cere foarte
umor, o viziune larg o imaginatie foarte
Spiritul satiric care numai in aer la Ma-
drid, la Paris liber de desvoltare progres.
In arta afisului s'a cu foarte personalitate,
Gimenez Caballero, care a substituit afisul, cronicilor, arti-
colelor precum celorlalte forme de reclarna. Gimenez
Caballero, fondatorul directorul revistei Gaceta Literaria,
este pe punctul de a produce moravurile intelectuale
spaniole, o transformare care nu va fi evident rezul-
tate fericite, pentru miscarea culturala din Spania.
lui Gimenez Caballero se sub un
aspect mai fantazist, totusi de
acest scriitor dublat de un de actiune, a

www.dacoromanica.ro
organizeze la Madrid mai multe de crti.
incarneaz o Spanie contact permanent cu Europa i
care sa-i mprumute ceva din viata ei de
i pstrndu-i integritatea i originalitatea.
Sunt destule senme, un gust mai viu pentru litere, metode
fecunde, o publicitate mai vor triumfa, creind
Madrid element de necesar pentru difuziunea i viata
frumoase, care se nu tocmai
trebuie : Snobismul.

www.dacoromanica.ro
COPIILOR
De: CEZAR PETRESCU

S'AU astupat ferestrele Alba magie a


sorii a primenit ireal fata trguri. Par altele,
mai dintr'un planet unde totul e de o
candoare.
Case le pitite dup sburtoare de nu
mai cernerea deck o de
fum; cnd asfintitul cerul nehotrk,
rile sclipesc noptii cu palide lumini somnoroase.
Ghicesti dincolo de potopirea ninsorii
ziduri calde, un foc mirosul de gutui
ceaiul aburind ferbinte.
In odaia copiilor jucriile biberneaz. Smeul
de hrtie destinde o spart, cu mingea
alintat pisica cenusie bilele de crochet, corabioare
cu despoiate, un catarg
Mai desigur, patinele, sania cu noui-noute,
care transeele
troiane de cu o de
ochi de poteca dela poart.
Dar acestea snt desftki pentru timpul zilei, ziva, ce
e ziva acum !
In jurul focului, copiii desmortindu-si pumnii vineti
cnd s'au aprins luminile, cer povesti...

62

www.dacoromanica.ro
Basmul din
Poate alt basm, Ilene-Cosinzene, i Feti-Fru-
Smei i Mama-Pgdurei, astgzi copiii
ori cnd calul se poate vedea la curse con-
curnd pentru premiul mare; nu se minuneaz nici de
Statu-palmg-barba-cot, la circ
program; iar Mama-Pgdurii -o de la
- este aevea carne oase, Madam Haralamb,
vecina de peste drum.
copiii, cu tot scepticismul veacului, cer
imaginatiei.
Fgt-Frumos e un erou al timpului nostru, desbrcat
podoabele mitologice luptnd cu pistol automat, sbu-
cu avionul lui Lindbergh peste ocean transmi-
suspinele de dragoste prin Radiofusiune; Reana-
Cosinzeana e numai cine ce dintr'o
a Pacificului unde a naufragiat un corgbier ; aceasta
la urma urmei are generatie
de copii remaniaz eroii basmelor, eroismul
acela - evadare din cotidian.
Cinematograful, sporturile magazinul ilustrat, au
schimbat basmelor l-au adoptat veacului.
copilul nu pierdut pentru aceasta dragostea de fan-
tastic. In lumea lui extraordinarul la
din cele mai familiare umbre.
El, nu se minuneazg figurile zugrgvelii de pe zid
aripi cnd a ochii atunci, cnd
singure, banalele domestice se pun la taifas,
vestesc din lumea dobitoceasca toate
de lui micul fox-terrier, care e poate
dnsul un dndu-se de trei ori peste cap
ar redeveni ceeace a fost: Print din osul lui Verde-Impgrat.

63

www.dacoromanica.ro
Dar basme vechi ori basme noui, cine mai
le copiilor ?
Exista o mare industrie de pentru copii, dar
o industrie.
Apar reviste scrise pentru ei, dar cu
ditate scrise! un capitol al fiecare
dar e mai mult un capitol de
tmplarea face fie cartea mai mai
ca text, lipsa de gust a editorului o antipatic
rece ca o carte didactica, ori o ilustreaza cu monstru-
care pun pecetea prostului gust, pe viata de
a copilului devenit
mai troenele mai
ca el, un nasul un rosu,
sulul revistei. ca oricare alta,
din apar pentru Graba lui luarea-aminte
cu care nu o de atingerea a
erau induiostoare. usa,
lind deadreptul se aseze la
cu capul prins pumni coatele rezemate,
devore peripetiile basmului, confuz nemteste
ori frantuzeste, ilustrat cu poze de joc
a desenatorului prost ales prost
De undeva, mai minunea fru-
moase bune, pentru copii... De la editorul constiincios
care pregatindu-si basmelor de
asigur cititorii maturi, de E o afacere
care nu niciodata. Printre darurile de
a celui mai nu lipseste cartea
cartonata, cu ilustratii care satisfaca imaginatia
de fantastic ireal.
Numai initiativa o - organizarea

64

www.dacoromanica.ro
a unui Editura asigura imediat concursul
scriitorilor al desenatorilor de frunte. Avem un nesac-
tuit rezervoriu de basme nationale, care au fost explorate
pn acum numai de folcloristi, dar care inc
editorul rar, le dea haina pe care o merit.
Avem buni, oricnd gata dea o sprinten
romneasc, basmelor lui Andersen, Perrault, Grimm ori
desenatori, care inspirati din stilizarea bizantina,
s creeze o $coal a gravurei romneoi, pe baza basmului
romnesc iconografiei romne$ti.
Pentru tipograful iubitor de me$te$ugul lui, cartea
destinata copiilor e un prilej rar. Ii se risi-
in tot ce are mai bun: hrtie, leg-
totul comunul totul cu
un debu$eu dinainte asigurat.
Dar par aceste, in de$ert, care ne
vin sub condeiu, aproape manii
de ani de zile. Le spun in ajunul acestei
a Nasterii, cnd nins, a inceput
sub bradul luminuti nuci poleite,
teancul de crti urte stricatoare, care cum
tiparite, vrea incap
in copilului meu.

65

www.dacoromanica.ro
PRECIZAR1 GRAMATICALE
PENTRU UNII LITERATI PENTRU TIPOGRAFI

De: PAUL I. PAPADOPOL

IN de introducere voiu trei


chestiuni de ordin comun :
E nevoe ca gramatica la acest ca-
pitol, voiu ortografia) fie cunoscuta, putin
de toata obstea cititoare ? Cred : e singurul
de unificare control linguistic. Dead o a doua
chestiune :
2. Care ? : Gramatica limbii romne
care, noi dispozitiuni, trebue una, aceea care
se preda aceea mai mult sau putin
oficiala.
3. o chestiune, mai :
cui revine indatorirea de a cunoaste mai bine de a
face cunoscuta gramatica? Nu mi se va nume de
voiu mai putin :
Gramatica va trebui cunoscuta
primul de autorii de manuale de profesorii de aceast
disciplin. Trec repede asupra acestui punct care, aici,
intereseaza att de putin, opresc la altul, literar :
rolul scriitorului practicarea, respectarea
singurei ortografii ro-
Deaici o obligatiune pentru

66

www.dacoromanica.ro
de condeiu : aceea de a-si tocmai temeiul observatiu-
nilor noastre. Se va recunoaste : ne gasim domeniu
nou, cu totul deosebit de acela al creatiunii poetice. In felul
acesta, daca la baza celui talentul
lui trebue neaparat i se adaoge : o cultura
sistematica ale origini trebue porneasca
din cunoasterea a putin
limbii care scrie, cu toate variatiile ei lite-
rare neliterare, istorice sau actuale, regionale sau
nerale. Aceasta din mai multe motive :
1. Din acela scriitorul, chiar cuprinsul aceleiasi
opere, are nevoe de feluri de
exprimare, de material nu are, de multe
ori, capacitatea unei limbi. Deaici : nevoia de a ele-
mente de expresivitate sau, mai favorabil caz,
de a adaptand, din alte limbi.
din unui scriitor
din adancimea acestei exprimare din
opere de valoare, aceea se socoteste mai presus,
care o mai mare cantitate de material exte-
riorizator.
2. Dar, acest avantagiu pozitiv, scriitorul are,
hi cunoasterea limbii, un al doilea, negativ :
va da felul acesta, de se numeste
exprimare de numitele greseli de pe
care astfel numai le va acolo unde nu-si
au locul, folosindu-se de ele operele cu caracter satiric
sau local.
3. Lucrurile sunt departe de a se aici.
cunoasterea limbii acesteia, un
de frunte trebue ocupe cunoasterea aprofundata
a gramaticii respectarea ortografiei. Aceasta mai

www.dacoromanica.ro
exact, scriitorul va mai mare, : mai chit,
mai fecund, mai cunoscut. Lucrurile sunt att de adevhrate,
din acest punct de vedere, rolul scriitorului, aid, mi
se pare mai mare dec al profesionistilor de mai
sus ai gramaticii. operele celor dinti sunt
chutate citite, pecnd acestea din mi
prtori printre specialisti. nu fie oare un simptom
faptul nu se gsete comert o a limbii
romne ? Din : rolul acestora din-
se reduce la ce bruma va fi (la cine va fi
cev) din (la cine va fi apucat
cele lucreazh, zi noapte, la ori-
entarea ortografico-gramaticalh a zecilor de mii de cititori.
deaici de mare are cunoasterea
gramaticii din partea tuturor acelora cari
altarul acestei puteri uriw - cuvntul ?
Credem da - tocmai - ne
permite, mai jos, precizri gramaticale - ortografia.

Dar mai o : desigur, pentru foarte


observatiunile noastre nu vor nimic din domeniul
nouthtii. afirm pentru toti
cunoschtori ai ortografiei romnesti, ele vor drept
pierduth. totusi le fac.
Cauza ? : existenta unui mare de
titori ceeace e mai gray : a unui destul de respectabil
de scriitori) cari nu le-au cunoscut, nu le
sau nu vor le ? Scrierile
care, pe una folosl-o : o
traducere din limba

68

www.dacoromanica.ro
parentez la cauzele acestei necunoasteri
care poate naturala, involuntara congenitala-
care nu ne intereseaza-sau artificiala, :
personala, pe care o vom :
a) Sau ca un dispret pe care geniul, savantul
meschinriilor gramaticale :
b) Sau ca o incercare de reformare a unui sistem
care te nemultumete.
prima credem adevaratul geniu sub-
ordoneaza acestei existente supreme posesiunea
ratelor cerinte ortografice, genialitatea
nu stau revolutionarea mijloacelor de exprimare obici-
E vorba de aparitiuni geniale
rane, de acei stranii cari cred
la de cap a punctuatiuni,
au reuit vreme
din a din a ahora o lume prin
produsul mintii bolnave. toti ace5tia nu
pot fi Atunci : la ideea de mai
inte : geniul sufleteoi existente, fapte, oameni
locuri, limba, o face
: nu, niciun caz, nu revolutioneaza
nici gramatica, nici ortografia.
privete a doua lucrurile stau astfel :
scriitori - reformatori gramaticali ? Nimic nu e imposibil.
Cred un lucru, aceasta e singura conditiune pe
care le-o : nemultamirile ortografice nouile
propuneri se fac prin adhoc, prin articole, prin
brouri, prin Se discutiunii publice, foru-
rilor competente, se numai apoi : se A
altfel, a ordinea a
lucrurilor, a procedh prin invers.

www.dacoromanica.ro
totusi realitatea e alta : atki scriitori, cari n'au
participat niciodat la niciun fel de discutiune
operele grafie, care departe de a fi
(ortos), st cu totul departe de general,
ceeace este, contribuind,
la dezorientarea publicului, defapt att de putin orientat,
in chestiuni de asemenea
Fireste gresala e cuatt mai regretabil, cuct vine
dela un cu profesor universitar, etc. Cu un
auto-didact se poate sta de mai greu : nu
sau nu poate s lucruri, pentru care nu are o
pregtire prealabil. : seama mai putin de
urmrile neglijentei sale. Un de cultur este oricum,
o autoritate : sesizeaz6 - in - g-
seste mai de adepti. Cine nu se 'nchin in fata unei
autoritti culturale ? zice cutare as, trebue s
fie" sunt vorbele cu ajutorul se atkea
attea conflicte linguistice, iar cazul d-lui N. lorga care a
reusit creeze o de scriitori
tkori ai lui ni" nu e lipsit de pentru con-
firmarea celor de mai sus.
Cu autodidactii lucrurile ajung uneori la cealalt
tremitate : sunt considerati maniaci, ajung ridicoli - simple
curiozitki de muzeu. Deaici: pericolul molipsirii de astfel
de reformatori gramaticali este inexistent.
serveste mai degrab ca un corectiv eficace, pentru marele
public care, totdeauna, a s ocoleasc, s deplng
sau s astfel de eroi.
Rezult, din toate aceste consideratiuni, nevoia
uniformizri sensul respectrii putinului bun
gramatical pe care-i avem ? Desigur.
totusi lucrurile stau

70

www.dacoromanica.ro
I
voiu servl de o lucrare : tra-
ducerea dintr'o veche, pe care, cu
nirile tipografice luxul unei mari edituri, ne-o un
cunoscut profesor universitar. Autoritatea traducatorului,
cu aceea a editurii, ne la aceasta.
cercetam, prinurmare, lucrurile deaproape spre a
: ce nu sau mai exact : ce nu vrea aprobe
traducatorul acestei ? Cercetarea nu va fi
de altor scriitori, dar cititorilor
cari vor ea o exemple a
elementare orientari de ortografie anume :
1. pe monosilabele, pe cuvintele de o
terminate vocale sau diftongi accentuati - nu se
pune gray. Cauza ? Accentul, nu poate sta deck
acolo. Se : fu, dea, sta, da (a da), :

2. Cacofonie este elementara dintre


sau mai multe sunete la deaici sunetul tot deaici :
nevoia de totusi, traducerea de mai sus,
Osim: ca cel mai justificat : ca cineva : ca ca cornul:
ca joace cu ; ca comedia ; ca ceata : ca

; calci ca cu (cu 2 cocofonii).


3. Apostroful presupune eliziune. Astfel lucrurile
el n'are ce formele pronominale atone : l'ar
l'ar jigni ; l'a care se vor :

4. Linioara sau desparte cuvinte care se


laolalta. niciun caz nu se va : ni-se;
i-se; mi-se; ti-se; : ni se; i se; mi se; se; li se
- tocmai pentruca, aici, cuvinte care se
separat, &care lui.

71

www.dacoromanica.ro
5. intrebuintarea conjunctiei compuse
(ca s) e iarsi : te rog ca pui s
mi se sape : te rog s pui mi se sape ?
: rugm ca scoat voiu face eu ca
m scoti ; nu mai voesc ca m srute ; s-1 roage ca
potoleasc ; s'a rugat de ca ating ; nu srise
ca ; ca s stea pe ; ca scape,
cu cale ca ni se dea la ; de ar fi dat zeii
ca fi fost cu ; m'au rugat ca
;s zeii ca ; rugai pe servitoare
ca aduc ; cnd se foarte bine : scoat
afar ; voiu face eu ; nu mai voesc m
rute ; roage potoleasc ; s'a rugat de zei ating ;
nu ; stea pe ; scape ;
cu cale ni se dea la ; de-ar fi dat zeii
fi fost cu adevrat ; m'au rugat ;
fereasc priveasc ; rugai pe
aduc ?
dac, conjunctiuni
s o precizare, iat-o : se va mai mult
s" propozitiunile completive (vezi exemplele mai
sus) cas" pentrucas) cele finale scop).
E curios aceast din e cunoscut
traductorului nostru. exemple : duceti-v ca vie
altii ; ca pricepi ; pentruca c pot
depsesc ; nu cumva ca nu-mi casei ;
cheme cu alt nume ca se poat usor ; ca
; ba, ca nu mai
: - completiv ; sau ca final. -
6. M'am ridicat totdeauna impotriva unei forme ca
dej" numaideat pentru intrebuintarea ei exclusiv
mitic, dar spiritul noastre, care n'o

72

www.dacoromanica.ro
are alte de a
deaproape traducerea incriminata din acest punct de
vedere : expresiune ca deja se sunt mai
multe nu oare mai vigoare, nu devine
mai transformata : mi se sunt
mai multe la : Aeneas acum se cu
flota-i deja in devine : Aeneas se gasia
flota-i largul dac'ar fi numai
; ! In alte
expresiuni poate fi anume :
Uneori el poate fi cu totul ca :
apropiind patul de perete, legasem cingatoarea dela
care poate foarte bine : Apropiind patul de perete,
legasem..." ; Sau : ne luase ca ai lui pe co-
rabia cu care demult care, mai
ajunge : ne luase ca ai lui pe corabia
care demult

lista e departe de a fi terminata, desi traducatorul


ei e un cunoscut profesor universitar.
Asadar mai departe
7. Verbul a prefere insemneaza : a mai bine,
a primi mai bucuros, a mai
Deaici de e constructia tautologica :
prefer mai bine" pe care traducerea o
tilizeaza destul de des. citate : care
mai bine un ac la buzunar, ; dar pre-
ferai mi joace mai bine comedii de ; preferind
a fi mai bine ; prefer mai bine
creditul meu comorile ; nu ne-ar fi
preferim a mai bine de foame, ; sau cu
dar fuga mai e preferate. totusi d-lui tra-

73

www.dacoromanica.ro
nu-i e cu totul necunoscuta nici constructia nor-
mala : numai nu preferm ne
mare de ; sau : prefer
rastignesc pe mort, deck ucid pe viu".
8. Din de mai sus un
pretios : d. traducator : prefer mai bine
s..., pentru comparativul de superioritate,
pune, adjectiv, conjuctia deck". totusi, cursul
aceleiasi comparative de con-
struite gresit, conjuctia numai compa-
rativul de egalitate
extrase : mai bine ca ea" ;
mai bine ; mai ca mine", :

mai frumosi mine", mai pretios ca el", pentru


mai pretios ; mai ca mine" pentru :
mai mine", mai nenorocit ca
: mai nenorocit !

9. Tot de de intrebuintarea relativului


plural va trebul se tot-
deauna un substantiv masculin plural. Deaici
: artele (pl. pe cari..." ; vitii (amb. pl.)
pe cari," bunurile (amb. pl.) pe torta
(fern. Sing.) pe cari", au nicio ratiune, ele
corectate : artele pe vitii pe ; bu-
nurile pe pe care", legea
elementar a acordului.
Pentru notez constructiuni
: delicatesele la care face de
credeti numai , care ne aduce minte atkea
plici din Caragiale mai ales pe aceea a lui Pristanda :
- Tocmai coana Joitica, tocmai dumneaei care de !...
ne dela dumneaei la o protectie.... care,

74

www.dacoromanica.ro
mai romnese, putea deveni : delicatesele, la
mi se face de credeti" : deli-
catesele de care, gndindu-ma, mi se face
a doua : anormalul mai nepotrivit
limbii noastre care cere topica urmatoare : pro-
nume, adverb, : Sa-mi mai
Ce din toate acestea :
1. orict de putin ar gramatica tre-
;
2. aceia cari maicuseama vina necunoaserii
ei sau a proastei ei cunoasteri snt indeosebi scriitorii
cari nu-i dau atentiunea ;
3. un caz elocvent, acest sens, este lucrarea de mai
sus, culpabila de peste 100 greseli cam tot pagini.
4. toate aceste erori nu pot fi considerate,
niciun caz, erori de tipar, prea se repet la fel.
5. oricum ar gramatica cunoscuta
respectata, aceasta constituind o conditiune de a
de condeiu.
am tratat nu pot
deck rezumnd regulele gramaticale ortograf ice
ilustrate mai sus anume :
1. Monosilabele terminate sau diftong
nu accent gray ;
2. Cacofonia peste tot,
;
3. Apostroful numai
elidate din hiat, 1-ar) ;
4) Linioara de nu se pune deck
vintele care se impreunat, : ni :
5. Conjuctia ca (sau se pune numai
intea propozitiunilor finale, ;

75

www.dacoromanica.ro
Conjunctia sa", fata propozitiunilor
completive ;
7. Alungarea nlocuirea lui deja" chiar
din limbi ;
8. Intrebuintarea verbului a adaosul
mai
9. Formarea comparativului de superioritate adaog,
a aceluia de inferioritate cu ;
10. Idem, a de egalitate cu conjunctiile ca"
sau ;
Intrebuintarea relativului cari" dupa, un
antecedent plural masculin ;
12. Aranjarea adverbului dupa pronumele per-
sonal aton verbului.
Eo de tinem socoteala de ele.
V
Si-acum, cazul de mai sus, o
serie de vinovati, am fixat notiuni grama-
ticale, ne departe :
Pornim dela cazul ideal al unui manuscris ireprwbil.
Care-i soarta acestuia ? Va ajunge el oare, tot de
fata ochilor cititorilor,
aportul moral, educativ sau instructiv, poat
asupra celor parcurg cu atentiune ? -
nenorocire e departe
de a fi : din tainita a unei greu-
mirositoare o unul- nu dintre mai
putin prinurmare, la umilul cule-
tipografic, la acel confrate al marelui Ispirescu, dela
care, instant, s'ar mantuirea su-
definitiva.

76

www.dacoromanica.ro
Dar lum lucrurile dacapo : Care va fi atitudinea
lucrtorului tipograf de diferitele categorii de manus-
crise ? :
1. Fat de manuscrisele perfecte va fi respectuos
absurd. Dndu-si in sale, reputatia
unui (care poate o personalitate de primul rang),
dar soarta limbii romnesti. : cea mai des-
obiectivitate.
2. de celelalte - de manuscrisele presrate
mici din vedere sau ortografiate alandala,
legtorul va cu totul atitudine : va din pasivi-
tatea de mai sus va mod inteligent statornic,
fie micile fie erode grosolane provocate din
necunoasterea ortografii, totusi de Va
impune el respectul limbii va din simplu
va serios va indeplini cu
de bun Romn.
e o tot cum
nu cuiva devasteze o publick
nu permiti denaturarea acestui bun obstesc, furit de
fletele mari ale attor generatii care este limba
de Coressi din nemrgenirea cmpiei romnesti trans-
din gur in
Natural realitatea e totul alta :
1. primul la
inclcesc, sau
: rndurile, scot preot
de poet ; 1549 de ; carta, in de cartea ;
etc.
E o categoric de care interesul patronului este se
dispenseze. In felul acesta numai, isgoniti in
se vor convinge trebue fac datoria, se
vor vor deveni buni.

www.dacoromanica.ro
2. apoi, la inconstienti : la
aceia cari, culeg mecanic, sau
forma cugetarii. Cu acestia lucrurile stau altfel : ei
fie cultivati, niste cursuri, despre care s'ar
scrie adaog cultivare ar fi
losul ? Fericitul prilej ochii degetele
prin cugetarile altora, ar face din ei adevarate
sonalitati.
3. : cu acestia nu-i de
de Le dai opere care intereseze - se
bine cu ; le dai care s'ar lovi de interesele
denatureaza, fac de nerecunoscut.
n'au ce tipografie : se la club, la
oriunde, din sfintenia unui templu care
se numele limbii
4. Natural pe lucratorii inculti nepricepatori,
cari scot : de de
aluziune de aluviune, propozifie de
etc., vom prin alte cursuri cele
de mai sus.
5. Ce vom face cu putini vom
recompensa, singurii cari dat de
greaua raspundere ce le
Acestea cu zetarii...
Dar mai avem un tiran - corectorul. Aceasta este,
dealtfel, ultima Intr'o tipografie organizata acesta
va fi o personalitate dea totului
cea mai cugetata.
Nu ce stadiu se problema la noi. Cred
cultivarea gramaticala a tuturor scriitorilor
- unificarea ortografiei noastre prin pre-
de culegatori destoinici maiales de corectori apti.

78

www.dacoromanica.ro
Natural toate acestea snt o parte din simplele
deziderate ale unui vistor incorigibil. De posibilitatea
realizarii va convinge de ce se va
depune de stimatii continuatori (culegatorul corec-
torul) traducerea cu caractere de tipar. Un singur
lucru le amintesc : predau, ca profesor, gramatica
am scris, ca publicist, zeci de articole asupra fru-
moasei exprimari, cititorii cari cunosc
vor citit cele de mai sus) vor ti
atribue eventualele Dar gndesc : e
oare posibil ca la una dintre cele mai puternice institu-
tiuni tipografice nu se cule-
gtori ideali ? Vom

www.dacoromanica.ro
CHESTIUNI DE ORTOGRAFIE
PENTRU TIPOGRAF
De: Prof. C. D. FORTUNESCU

NU e vorba de discutiuni principiale cu privire la


ortografie, la ortografia care s'ar putea socoti cea mai
rationala, cea mai cu spiritul cu evolutia limbei
noastre. chestiune pe seama carturarilor de
specialitate, a institutiunilor savante, cum e Academia
primul
Ne numai la o a chestiunei,
anume care : Cum i se oare
tipograf problema ortografiei ce atitudine
trebue adopte de ea?
laoparte caligrafierea manuscrisului - care
ea de multe ori munca lucratorului
laoparte forma compunerei, stilul, textele ce se dau
spre cules de autor, editor ori director al unei
prea adesea prin ortografia
trebue s'o : din oameni au trecut
prin secundar, ba prin universitati, 50
la sunt certati cu ortografia. Intelegem, pe
aceea actualmente vigoare, a Academiei, ale
precepte cei mai multi le pentru le igno-
or le neglijeaza. Nu sunt cu totul rari acei cari,
cu pretentie de carturari, au azi, virtutea

www.dacoromanica.ro
principiului inertiei, la ortografierea frte, acsta, Thudor,
Matheiu, chiar un u scurt ici colea.
Las laoparte pe acei cari au un sistem al sau
adoptat, altul dect al Academiei, mai ales in ce privete
lui exclusiv cu oricare caz ar fi.
scriu astfel ca unor anume principii,
ind tot vederile forului oficial, consecventi
intotdeauna acelor principii. i sunt chiar aca-
demiciani. In cazul de tipograful trebue se confor-
meze felului de-a scrie ce text.
mai numeroi sunt aceia cari nu au nicio
ortografie mai mult, n'o prea cunosc nici
pe cea oficial. Scriu i ei se pricep i cum le vine.
In cazul de interventia a
culegatorului tipograf in actiune. Datoria lui este de
a pune ordine - peste textul autorului - ortografia celui
lipsit de disciplin. De aci nevoia, datoria a
zetarului de a bine ortografia oficial academica.
Pentru aceasta reproducem aici, spre a
principalele norme conduckoare ale scrisului ortografic,
cum s'a stabilit 1904 de Academie.
ce a pe cari au legiferat
pricina ortografiei, trebue, chipurile, s scrim cum rostim,
- sau mai bine : cum rostesc ce au mai mula
dar gust meteugul in timp.
*
* *

Semnele dei reprezint sunet, au


rostul intrebuintarea la inceputul cuvantului
se pune totdeauna : mbrac, etc. precum
i vorbele compuse din asemenea vorbe cu ajutorul
unei particule : renviere,

www.dacoromanica.ro
tmpin, etc. Tot la formele verbelor terminate rt
(a a cohort, a etc.): urti, ur4i,
am urtsefi, urtnd, etc.
In celelalte cazuri - nu e capul
nid la coada unui verb ca mai sus - se scrie :
gad, rnduesc, att, etc.
S z se scriu se Astfel :
pasiune, poezie, francezd, etc.
Vom scrie : cassa cassier) unei banci, massa unui
corp, spre a le deosebi de obisnuitele case
Se scriu cu un u la nu se aude,
cuvinte ca teiu, obiceiu, condeiu, voiu, altoiu, noroiu,
veni, etc., noi, voi, noi ordine, vei
ti, etc.
Pe vocalele finale se pune un accent greu mai ales
atunci acest semn, s'ar putea lua drept
altul, cum la verbele terminate i: auzi, a auzi,
dar auzi; tot : veni, fc, merged, etc.
Observati trebue scrim, la verbele i:
: porniati, etc.
Litera i se scrie :a
tu, doi mei, copii, copiii.
Apostroful (') se pune vorbe, acolo unde
la a vocale a fost afar cea
ca de : n'ai (nu ai), m'am am), ati), s'a
(se a), am spus am), etc.
de unire (cratima) o spre a des-
cuvinte care, ureche se rostesc
ca : le-am, te-ai, spune-i, i-ai, i-afi, ia-mi,
ia-i, i-am, rogu-te, zice-se,
luat, spus, etc.
Cuvinte compuse scrise : uneori,

82

www.dacoromanica.ro
cellalt, niciodat, dela noi, cineva, cteva,
totdeauna, pentruc, astfel,
delege, cteodatd, etc.
*
* *

Cam acestea sunt principalele reguli ale ortografiei ce


se cer a fi de care trebue
torul tipograf corectorul. El le aplice tex-
telor ce are de cules or corectat care, din nestiinta sau
celui ce a formulat manuscrisul, nu sunt con-
forme cu normele de mai sus. numai, se
daca autorul nu tine se respecte ortografia
proprie, pe care cineva a putut-o adopta pentru moti-
vele ce-1 privesc.
Prin faptul mari, specialisti limbei
romnesti, academiciani chiar, nu au adoptat total prin-
cipiile ortografiei oficiale - ale Academiei Romne -, aceasta
ele nu sunt totul
sunt susceptibile de a fi modificate. E ceeace credem noi.
Dar la o eventuala revizuire modificare a
tografiei oficiale de noi suntem tinuti a o pe
cea vigoare. pentru aceasta scrim rndurile de
destinate amicilor colaboratorilor nostri
mesterilor tipografi.

83

www.dacoromanica.ro
IN JURUL MEMORIU
De: ION DONGOROZI

D-L Rebreanu, prezidentul societatii scriitorilor


a un documentat
moriu Ministerului de Culte Arte, relativ la criza
Memoriul acesta o impor-
cele consemnate, emisa,
personalitatea celui ce l-a ministrului
de resort. o oarecum
cu deosebita greutate a crizei care trece
dela rzboi cartea autohtona. Scriitorii publi-
cistii au comenteze documentatul memoriu al
d-lui Rebreanu ; vedem ce atitudine va lua
Ministerul de Arte, organul sarcina cade
primul parte, remedierea crizei pome-
cu mai sus.
cum am cu alte prilejuri, ameliorarea
crizei care trece cartea presupune
tirea a numarului stiutorilor de carte, biciuirea,
gustului pentru citit, punerea
la tuturor categoriilor de cititori, a unei bune,
ieftine estetic Asupra ultimului punct : procu-
rarea potrivite, voi insista de acesta.
marea majoritate, necunoscute
publicului mare. Mai grija aceasta cade sarcina

84

www.dacoromanica.ro
librarului. Librarul nostru, de regula nepregatit, incult
pus pe primeste cartea
pe care o pod cu anii, ori o restitue
cu prilej ivit. Rar de vitrine
duite cu cu gust primenite la timp. Prin urmare
editurile ar trebui neaparat la alti
factori, pentru a anunta puse lucru ori
anume : reclama gazeta revista.
mai deosebit gazeta revista.
primul gazeta, de oarece apare zilnic se adreseaza
unui mare de cititori. ar trebui
recenzate - mai pe larg mai des. Sarcina aceasta
-o obiectiva recenzare - nu poate fi
criticilor oficiali, a acestor dalai-lame cu idiosin-
crasii sau patime Dar nici
lamelor de care s'au tot ivit puite de cenaclurile
literare. Nu avem, e drept, personalitatea care fi putut
pulveriza tot gunoiul adunat ogorul literilor
dela dar avem spirite
obiective chiar, printre tinerii care s'au format
independenti, nu ca simple apendice ale maestrilor cri-
ticei doctorale. Ziarele Universul" Curentul"
o literilor artelor. Cartea nu
locul care ar merita pe In
suplimentul acesta literar, s'ar putea ca pe
recenzii, din studii consacrate
autorilor cu bogate spicuiri din opera acestora.
Revistele la ar trebui ar putea foarte bine
dea o atentie noui. ar
avea numai de unna noastre
casse de nu scot, ori nu
efectiv revistele serioase ? (Acestea ar avea obligatia nu

85

www.dacoromanica.ro
scape din vedere, ori din calcul meschin,
turile ce apar).
problema anuntarii rezolvat ar
de procurarea de pentru toate cate-
goriile de cititori. Sunt unii care aproape nu pragul
unei : mahalagiul steanul. Acestora le trebue
pus cartea mai la indemn. Mahalaua ar putea
deservit prin ateneele populare cred. Aproape nu e trg
care s un ateneu popular. Cele mai multe
au sediul in mahala - cum e firesc activeaz
pentru mahalagii.
Rspndirea la sate s'ar putea face prin bncile popu-
lare cooperative, care astlzi se gsesc peste
tot, din cnd cnd, la ocazii potrivite, - ca de ex.
blciurile - prin automobilele camioane amenajate scopul
acesta. Cartea ar fi atuncea cum se desface o
oarecare. Desfacerea ar mai activ, dac
dela central ar da de pregtire spirit practic,
iar agentii locali,- conductorii ateneelor, preotii,
etc. - osteni pentru cartea propriu zis. In caz,
pentru cei ce vor rezolve cu tot dinadinsul integral
criza de care ne vitm, orideckeori se iveste ori ni se
pare se iveste prilejul, laturea aceasta, a transportului
care trebue, unde cnd trebue, nu
poate fi trecut cu vederea.

86

www.dacoromanica.ro
DIN TIPOGRAFIE
De:

Din plumbul greu al literilor moarte


Voi cu pagini vii,
toamna 'mparte
de la copii...

gandul vostru trece-abecedarul


cartea grea de 'nfelepciunea
v tristefele
Cu ce dau de lucru

Din manuscrise vechi


bucoavne chirilice,
Trecutu-acestei nafii
Voi din se ridice.

Din stupii mari negrii albine


De cursive aldine,
Ca dintr'un fagur nesecat de bun,
Voi mierea a graiului

www.dacoromanica.ro
mai eri alalteeri un veac,
In de chilli prin mnistiri
sutane de
Ne cazanii psaltiri...

voi acum, strane


Sub patrafirul bluzelor albastre,
Cu tom ce
Slujif i pentru noastre...

88

www.dacoromanica.ro
TEXTUL TEHNICA UNEI
De: D. TOMESCU

CARTEA este un text, acest lucru se tot mai


mult de cnd avem o pentru infrurnusetarea
Grija de a tinde se transforme fel
betie tipografica de pe urma creia cartea se cere mai
o de
oameni cari s'au deprins s nu pretuiascA carte
telmica ei, adic strlucirea prin mobi-
lizarea tutulor mijloacelor de care dispune industria
In locul cititorului, avem astzi amatorul de scumpe
care, peste valoarea textului, se numai
fata crtii ca produs material al grafic.
Se petrece cu cartea ceia ce se petrece
betia montrilor fastuoase reduce textul unei
piese la un simplu prilej pentru afirmarea decoratorilor
a regisorilor.
scump, ornamente i ilustratii cu duiumul,
tiprirea unei crti apare ca o montare de teatru care
e aproape dat la o parte pentru a face
gului grafic.
E tocmai ceiace s'a intmplat cu numrul festiv prin
care revista Ramuri", o cu merite recunoscute
viata i-a srbtorit de de
activitate. Tot ce poate da o tipografie sub raportul artei

89

www.dacoromanica.ro
grafice a fost etalat acest festiv a executie
e Dar textul? a strivit
ilustratiilor care, prin multimea au abaut
festiv dela rostul pe care trebuia In
locul manifestatii literare care determine discutii cu
privire la trecutul actiunea revistei, ni s'a dat o
decorativ pe care s'a multumit s'o
streze ca atare. niciun cuvnt despre ceiace a
semnat revista viata cultural, ci numai
elogioase asupra tehnice a tipografiei.
i se poate imputa revistei
direa" a crei o totul nepotrivit cu
preocuprile grave ale scriitorilor din jurul ei. Cine ar
crede, c paginile acelea de
o lupt pentru a impune culturii noastre o
directie ? mai
a crui actiune a dominat o a fost cea mai
ca hrtie, ca tipar, c toat
puterea ei numai textul pe care ni-1 comunica
nicio art ?
cte alte exemple n'am putea aducem ca
abuzul de
rosturile aceasta e, una
din primejdiile care se de betia : abaterea
functiunea ei Cartea se cere
noi facem din ea o ; cartea trebue
circule, noi o de cititori prin grija exagerat
acordat tehnicei ei.
apoi primejdie : invazia
frunioase, care mediocritatea e mascat
prin fastul al ilustratiilor, - primejdie cu
mai mare cu ct nu mai avem o sever vigilent

www.dacoromanica.ro
literar", publicul cititor fiind se
singur imprimatului din toate
prtile, - veti ntelege de e alarma
fata betiei tipografice.
Infrumusetarea ? Desigur, dar pentru aceasta nu
ne trebuie mai mult deck tiparul. A realiza c6rti
frumoase numai aceste elemente, ce
dela desvoltarea artei noastre grafice. Abuzul de orna-
mente ilustratii ne face dorim cartea pur
a valoare frumusete stea numai text,
calitatea formatul alegerea caracterelor
compunerea paginei. ce priveste ornamentele ilu-
stratiile, ele nu pot intre arhitectura unei deck ca
auxiliare ale textului. A decora a o carte
a acompania un text strivi. Tot ce se suprapune tex-
tului, acoperindu-1 uneori mutilandu-1,
desfiintarea

91

www.dacoromanica.ro
UN MIC ISTORIC ASUPRA
TIPOGRAFIILOR DIN ROMNIA
PARTEA III-a ULTIMA

De: DIMITRIE C. IONESCU


Director General al Tipografiilor Romne Unite" S. A.

PENTRU complectarea - marginile -a


articolului Un mic istoric asupra tipografiilor din Romania",
care a fost publicat dou Almanahul Graficei
pe anul 1927 (partea I) anul 1928 (partea
pentru satisfacerea dorintei exprimata de o parte din
stabilimentele de arte grafice cari n'au figurat cele
publicate Almanah" extras, iau permi-
siunea de a descrie notitele ce am mai putut culege
asupra tipograffilor notate mai jos, regretand faptul
nu am primit intregime notitele dela toate tipogra-
la cari adresat, le-am trimis formulare-tip,
cari se puteau complecta.
M'am simtit foarte onorat
elogioase ce am primit - verbal - dela
diferitele personagii de le-am trimis modesta
mea lucrare, din Almanah" speciala,
la finele am o parte nepublicata
manah, prea mult cadrul ce mi se rezer-

92

www.dacoromanica.ro
vase de directia Almanahului" care parte mai
mult chestiunea lipsei de care se pe
in anii 1920-1921, care
tiparul.
avut aci un mic regret, n'am mai
sedat exemplare suficiente, din partea I-a a istoricului, ca
le pot trimite acelora cari mi le-au mai solicitat.
Cu acestea zise, urmez aci publicarea notitelor asupra
tipografiilor cari mi-au trimis datele necesare pan. ziva
mi s'a cerut de Directie, manuscrisul pentru
Almanahul Graficei pe 1929.
Aceste notite cuprind unele complectari pentru tipo-
grafiile citate partea I-a II-a, altele intregime
privind pe cele cari n'au fost mentionate de
Astfel:
Tipografia Regale, S. A., este fosta
tipografie Lucratorii Asociati" (Fr. Gbl, Scarlat Walter
Petre Ispirescu), despre care am vorbit partea I-a a
acestui istoric.
diferitele transformari de proprietate,
tipografie care a fost in anul 1865 instalata in
Pasagiul - unde a timp indelungat - s'a
mutat localul din strada 19,
unde luat o mare desvoltare, mai cu de
a in proprietatea a D-lui (Stefan)
Gbl, mai al repausatului Gbl, unul
din fondatorii co-asociati ai tipografiei la data ei.
special incendiul ce a suferit in anul 1910,
tipografia s'a renovat aproape intregime, ce pri-
veste caracterele de litere dela masinile de

Prin desvoltarea ce luat prin perpetuitatea firmei,

93

www.dacoromanica.ro
din tipografia cucerit un de frunte printre
stabilimentele de arte grafice din avnd o putere
de productie foarte cunoscut ca veche
furnizoare pe la diferite autoritki.
In anul 1926, retrgndu-se dela con-
ducerea a tipografiei pe care o avea timpul din
colaborare cu a transformat firma
cietate un capital initial de Lei 6.000.000 (de0
valoarea real a stabilimentului este cu mai mare),
lsnd conducerea pe anume :
St. Gbl Francisc St. in calitate
nistratori-delegati, iar Emil St. in calitate de director,
preedinte al Consiliului de Ad-tie D-1 Gbl
(tatl).
Actualmente tipografia functioneaz, activitate,
5 sectiuni anume : 1) cu un personal
circa 40 lucrkori elevi ; 2) masinilor de
15 diferite cu un personal de
30 lucrkori lucrtoare ; 3) litografiei, trei ma-
un personal de 5 lucrkori ; 4)
liniatarii, 21 diferite cu un personal de 20
lucrtori lucrtoare ; 5) steriotipiei, cu
uneltele necesare.

Tipografia Socec" Co. intreprindere a


trecut 1919 sub o conducere, Fratii Jean Emil
Socec din
Noua administratie majoritatea personalului
att la ct ateliere, a
putut vechi reputate firme. In
ultimii ani i-au dat o extensiune mai mare,
sale in principalele din atelierele sunt

94

www.dacoromanica.ro
permanenta reinoire. Este, fra una din cele mai
variate mai vaste intreprinderi din tara. un atelier
de cu un Offset Dresden 87X112 cm.
culori, Offset original Mann de 108 cm., 4 masini
pentru piatra, un depozit mare de pietre cu
gravuri foarte pretioase.
de compozitie, 60-80 lu-
are o turnatorie proprie cu galvanice,
o de turnat corp 6-14
Foucher, una de tip Rusterman, una
de pentru litere de 16-60, aparate pentru turnat
dursusi, quadrati a primit acum o
de turnat Giesecke pentru corp 6-48
o complecta de turnat corp 2-12.
este cu tot ce e necesar unei
instalatii complecte a fost acesta cu
calandru nou Kempe.
Sectia de Linotype are 6 masini cu magazine
o colectie de matrite. Au mai fost comandate
masini Mixer pentru zatului complicat, 3-4 feluri
de caractere rnd.
de tipo are din anii trecuti 6
de 84X180 - 100X140 cm., 6 masini 70X100 cm., 4
fenixe de cm., 10 tiegele Liberty 33X48 cm., 4 tie-
gele Anger 26X38 2 automate pentru de
3 bostoane. sectie a fost anul acesta
cu o Rockstroh No. 16 puitor automat,
cu cilindru complect Elka, 2 automate Hei-
delberg, ultimul model 2 automate Kahle.
peste 100 masini din cele mai va--
cari sunt masini americane pentru
masini de cusut cu 4 de dintre

95

www.dacoromanica.ro
cari doua automate, masini de facut chese, grele,
masini de repertorat. sectie a
cursul ultimului an cu o din cele mai moderne
Krause, cu trei cutite una de taiat rapid
Krause mai multe masini mai mici.
Sectia are aparate mari 40X50
cm. tot ce este necesar unei zincografii moderne,
care este un aparat de etuit. Sectia este
foatre mult cu lucrri pentru amatori.
intreprindere mai doua rotative mici
pentru bilete tramvai, o instalatie cu 4 masini
mari pentru cartoane de bilete de tren, o Stahlstich
Johnston, prese mai mici, o pentru buline
una culori, o pentru confetti.
Forta lumina o uzina proprie, care
pose& trei motoare Diesel, total 250 cai putere.
Intreprinderea intretine un atelier mecanic, care
specialisti, astfel toate reparatiunile,
adaptrile se fac propriul atelier ; un atelier
electric un atelier de
Firma Socec mai Intrepozitele din Dealul
Spirei o de plicuri, casete confectiuni de
hrtie, considerat ca cea mai mare din cu 20
de plicuri diferite.
Administratorii delegati ai firmei Socec sunt pro-
prietarii firmei Universala" Alcalay Co., detin
Tipografia Universala din str. Cobalcescu, cu 5 masini
plane, 4 masini de cules Typograph, steriotipie
legkorie complecta, cu un de 60-80 lucrkori
lucrkoare.

www.dacoromanica.ro
Privitor la Socec & Co., mai Anuarul
fmanciar Compas" pe anul 1929, aprut de curnd la
Viena, urmtoarele notite, pentru complectare :
Socec & Co.", Societate pentru exploatarea
comertului de librrie, papetrie, industria artelor grafice
confectiuni de hrtie, Bucuresti, Calea Victoriei, 13,
Filiale : Craiova, Iasi, Ploesti, Oradea Mare,
Slobozia, Galati, Constanta, R.-Srat. Capital
Lei 61.762.000 61.762 actiuni la purtkor a 1000 lei.
Consdiul de Administratie: C. Lambru (Prese-
dinte), C. Xeni, G. Popa Lisseanu, Mihail Dragomirescu,
M. Rudinescu membrii ; I. S. Schwartz, admini-
stratori-delegati ; Directori : M. Rudinescu, Jean Nedelea
L. Rintzler ; Sub Directori : St. Socec, S. Rosenfeld ; Pro-
: Nae Z. Iosipovici Florian H. Iosipovici.
Societatea a luat din firma I. V. Socec Socec
& ; are o pentru confectiuni de un atelier
de arte grafice o de cerneluri, un asortiment de
ckti de librrie.
Incepnd din 1926, filialele s'au
alipite.

Tipografia Erninescu" S. A., Institut de Arte Grafice,


sediul Bucuresti I, Str. Parla-
mentului No. 2, este tipografia despre care am vorbit
partea I-a a acestui Istoric, anul 1900
4 asociati: S. Radulescu, Dimitrie Bal-
dovin (decedati) Daniel Ratiu care,
un scurt timp, a rmas numai proprietatea lui
lonescu, functionnd pe Bulevardul Elisabeta No. 6
strada Srindar) anul 1905, cnd a
fost prin licitatie public cumprat de Nicolae

97

www.dacoromanica.ro
Mancas, care la a St. Mari-
nescu E. Munteanu. In asociatie au mai intrat
apoi Emil Emilian Valentin.
timp, St. Marinescu Valentin s'au
retras au numai Emil Emilian E. Mun-
teanu, cari au transformat-o, in 1920, in Societate
pe actiuni, cu un capital de 8 milioane lei, apoi in
1923 la 12 milioane deplin
Noua societate a luat un important
gratie amenajerilor cu masini de tipografie litografie ultima
perfectiune technica, complectata cu un utilaj important, a
reusit se claseze printre primele institutiuni de acest fel.
In de tiparirea a diferite ziare reviste, lite-
rare, brosuri, de tipografie litografie dela cele
mai mici la cele mai importante, atelierele Eminescu"
confectioneaza de papetarie, registre cartonage.
Societatea Eminescu" pe cont propriu o
serie de reviste, proprietara revistelor Oglinda Lumii",
Gazeta de Gazeta Sporturilor" ; de ase-
menea pe cont propriu un important de
literare de popularizare a medicinei.
Consiliul de administratie este compus din :

Mauriciu Blank, D. Dobrescu, R. Soepkez, Const. Dona,


precum E. F. Emilian E. Munteanu, cari sunt
in timp Directorii Generali ai conducand
destinele ei administrand-o in mod activ cu rigu-
rozitatea pentru a-i asigura un succes permanent.
Institutia are un personal administrativ
de aproape 100 persoane, iar manopera reprezint 350
la 400 lucratoare.
Atelierele cuprind 14 anume :
Sectia Rotativelor

www.dacoromanica.ro
1 rotativa Vomag" Plauen pentru gazete tipar
culori la 8 pagini ;
1 Vomag" pentru gazete tipar culori
la 12 pagini ;
rotativa pentru gazete la 4 pagini ;
1 ,, ,, ,, 6
2) Steriotipiei: pentru aceste rotative.
3) de cules : 6 Linotype
genthaler cu duble magazii 6 Thypographe.
4)-5) Doud mari de
6)-7) Doud de masini Voirine No.
6, 1 Optima No. 12, 2 Winzbraut No. 16, 2 Rockstrohs-
neider No. 16, 2 Heidelberg No. 14 12, 2 Keiser No.
6 12, 2 Augsburg No. 12 10, 1 Frankenthal No. 12,
2 Iohanisberg No. 20, 7 americane 2
Boston.
8) Una sectie de Litografie cu:
1 Vomag" Plauen pentru 2 culori, 2
Faber & Schleifer cu presele accesoriile ; de
slefuit pietre, de granulat, etc.
9) Una liniaturl cu: 2 Rhein-
hardt Leipzig.
10) Una sectie de plicuri 2 Bruno Palitsch,
Berlin, etc.
11) Una cu: 2 de 12
de cusut, 2 de capsulat, 6 prese, 4
de perforat, 6 pappschere, mare de numerotat
cu motor, 2 de poleit, 9 de taiat, 2
de biguit 2 masini de rotunjit.
12) Una sectie de cartonage 4 masini de cusut, 2
de capsulat, 2 masini de gaurit, 6 stante, 2 kreiss-
kere, 2 pappschere, 1 de rituit 2 de biguit.

99

www.dacoromanica.ro
13) Una avnd: 2 strunguri,
de ascutit, de I de
14) Una tmplrie toate sculele necesare.
Productiunea 75 la 80 milioane
lei. Intreaga instalatiune este cldirea proprie
din str. Parlarnentului 4, din 7 etaje
construit 1922 cu tot confortul, ascensoare,
etc.

Tipografiile Ferate Romne, i-a luat


luna Octombrie 1893, pentru a lucrrile sale proprii,
instalndu-se localul Gara de Nord, cu 2
plane No. 12 una Marinoni", o
o steriotipie, avnd totusi un personal de circa 40 lu-
lucrkoare, mai toate hind steriotipate
cu tiragii mari; restul lucrrilor date spre efectu-
are la stabilimentele tipografice industriale din pe
cale de licitatie
Prirnul de atelier a fost Niculif Georgescu, care
a functionat anul 1898, cnd,
a fost numit aceasa functiune, ajutorul D-1 George
care conduce astzi cu pricepere ate-
lierul, ce luat o desvoltare mare pe trebuin-
telor a posibilitkilor bugetare, avnd 5 sectiuni
anume :
1) Sectia de culegere cu un personal de 25
lucrkori, 5 ucenici cu 2 ma$ini de cules Typograph";
2) de avnd 18 ma$ini de di-
ferite sisteme, cu un personal de lucrtori
lucrkoare;
3) Sectia de legtorie, avnd: 5 ma$ini de una
ma$in de 2 pentru cusutul registrelor 4

100

www.dacoromanica.ro
masini pentru cusutul brosurilor caetelor, cu perso-
nal de 85 lucrtori, lucratoare, ucenici ucenice;
4) Presei autografe, avnd una No. 12
sistem Iohanisberg" una No. 8, sistem
noni"; una de frecat pietrele, sistem Iohanisberg",
prese de copiat, precum un personal compus din
10 lucratori lucratoare;
5) de steriotipie, cu uneltele nece-
sare cu un personal de 5 lucratori.
Actualmente se la instalarea noului atelier
la gara Filaret, unde se depozitul de impri-
mate al Ferate Romne, atelier care se crede
va fi gata toamna anului 1929, actualul atelier
dela Gara de Nord se va noua dela Gara
Filaret, unde se vor alte masini de diferite ti-
puri, pentru imprimat pentru legatorie, din sistemele
cele mai perfectionate rapide, cari au fost deja
comandate la cele mai renumite fabrici din

Tipografia Romania (Theodor Voinea), a


functionat mai cu un capital de Lei 10.000. aur,
timp de patru ani (1919-1923) lea Grivitei No. 41,
calitate de arendator al Tipografiei Serghies, care
sub sequestru judiciar.
ridicarea sequestrului judiciar, fostul patron
Serghies reluat tipografia primire
creze azi sub propria sa tot vechiul local
din lea Grivitei No. arendatorul Theodor I.
Voinea pe seama sa proprie fosta tipografie
Tara a D-lui M. Ionescu-Berbecaru, cu suma de
Lei 650.000, - continuand functioneze strada General
Dona No. 26, toamna anului 1925, s'a mu-

www.dacoromanica.ro
tat localul propriu din Strada Uranus No. 79, con-
struit pe o suprafat de 7X11 m2 compus din parter
(unde instalat de tipar) etaje, insta-
etajul I legkoria In etajul
Actualmente tipografia noul local
cu un personal technic de 20 lucrtori lucrtoare, sub
conducerea proprie a patronului care brevetul de
maestru-tipograf, avnd urmtoarele masini: una
de cules Typograph"; litere material de plumb
14.000 kg; de tiprit: masini plane No. 12
(Planeta" un tighel-druck bos-
toane; la masini de cusut cu
una de (70 un papser; una masin de
perforat (70 c/m); un stok-pres No. 6 precum celelalte
unelte necesare.
Energie electric are pentru 12 H. P.

Tipografla Jean luat


numire anul 1921, cnd a fost cumprat dela Liga
Poporului" cu un capital de Lei 700.000, instalat
localul luat cu strada Bursei No. 1, avnd
sectiuni: tipografie legtorie de Actualmente functio-
sub conducerea personala a patronului, care a fost
vreme prim-lucrator fosta tipografie Gutenberg"
apoi de atelier aceiasi tipografie.
Ca personal technic are 30 lucrtori lucratoare
6 masini de tipografie anume: una
No. 14 cu dublu tiraj; una No. 12 din
brica una No. 11; una
No. 8; un tighel format mare un boston, la
legtorie: una de 1/2 automat; una
de cusut cu sistem Brehner" perfecfionat; ma-

102

www.dacoromanica.ro
$ini de cusut din care una cu capete;
ma$ini de tiat; un pap$er; una de poleit;
una mare utilajul cartonat.
In timpul dela 1921 - cnd a functioneze
materiale masini vechi astzi, tipografia s'a
renovat caractere de litere noui - circa 3.600 kgr.-
ma$ini noui, ast-fel valoarea a tipografiei
trece de 2.500.000 lei.

Ovidiu" Florea Dumitrescu & Co., socie-


tate colectiv, a fost anul 1924
un capital de Lei 350.000, localul luat strada
11 No. 32, concursul D-lor Nicolae Stnescu
(decedat), Nicolae Vechiulescu, Colonel O. Cristescu
C. Georgescu, cari au depus cte un mic capital
spre a se tipografie, sub conduce-
rea D-lui Florea Dumitrescu, care brevetul de
estru-tipograf timpul indelungat
a functionat ca de atelier stabilimente prin-
cipale din chiar ca patron al unei alte
tipografii de dar care i-a fost
timpul ocupatiunii germane, a vre-o
bire de
Tipografia cu un personal redus de 10
lucrtoare, sub conducerea personal a patro-
nului de meserie, avnd sectiuni anume: Tipogra-
care una masin No. 12, un tighel un boston,
de care una tiat,
una de cusut, una de perforat, un
una de metal alta de lemn precum celelalte
utensile de lucru (gherghefuri de cusut, ma$ini de nume-
rotat, etc.).

103

www.dacoromanica.ro
Lucrrile luate spre efectuare se angajeaza cu
spre a fi executate in termen.

Cugetarea" (P. C. Georgescu-Delafras) s'a


in anul 1925 cu un capital de lei 1.000.000,
localul propriu strada No. 23, sub
ducerea a patronului - care are brevet de maestru-
tipograf i e profesor de specialitate la coala ucenicilor
din industria artelor grafice din Bucure0i.
tipografie a functionat la cu un per-
sonal technic redus, de 10 lucrtori la cele
sectiuni ale sale de tipografie desti-
a numai lucrrile de editur ale autorului,
cari se mai sub Cu-
Treptat-treptat tipografia luat o desvoltare
mai ; astfel : in anul 1924 a fost localul ; in anul
1925 a fost litera mobilierul strict necesar (pagi-
nile culese se dedeau spre la alte tipografii) ; in
anul 1926 au fost aduse : una de i
alta de cusut cu ; anul 1927 a adus o de
anul 1928 a comandat Germania
una de fltuit.
Lipsa de curent electric (care a fost introdus pe
abia luna August 1928) a impiedicat o mai
desvoltare a tipografiei.

Tipografia Slova", a fost anul 1923, ca


societate colectiv (A. Feller M. Bernhardt) i
instalat localul luat cu strada Doamnei No. 3.
In formatiune a functionat la 1 August 1928,
cnd s'a dizolvat societatea, tot activul pasivul

104

www.dacoromanica.ro
asupra D-lui A. Feller, care a ramas singur proprietar,
inscriindu-si firma sub aceiasi emblema Slova", A. Feller,
institut de arte grafice editura, cu un capital de circa
lei 2.000.000.
Tipografia personal de 20-25
lucratori lucratoare, sub conducerea patronului,
sectiuni : care 5 masini plane (mari
mici), un tighel 2 bostoane de
masinile uneltele strict necesare atelierului.

Tipografia Adolf Soneenfeld, Oradea-Mare, s'a


anul sub :dominatiunea imperiului austro-ungar,
cu un personal restrns cu masini materiale strict
necesare pentru a face putinelor lucrari ce se
executau pe timp.
Treptat-treptat luat o desvoltare din ce
ce mai mare, astfel actualmente-sub dominatiunea
- este unul din cele mai mari stabilimente de arte
grafice din Romania-Mare, transformata societate
un capital de lei 1.000.000 aur instalata
modern cu masini din cele mai perfectionate, in localul
propriu din strada Printul Carol No. strada
No. 7.
Stabihmentul functioneaza in activitate cu un
personal de circa 520 lucratori lucraroare, sub condu-
cerea D-lor Gustav Sonnenfeld, Andrei Sonnenfeld Ignatz
Sichermann, 7 sectiuni anume : tipografie, litografie,
cartonage, steriotipie de calen-
dare, pentru tot Ardealul.
Fiecare sectiune este bogat masini
materiale din abondenta, a executa
privitoare la artele grafice.

105

www.dacoromanica.ro
momentul punerii sub tipar a Alinanahului pe
1929, neprimind notitele privitoare la
mentionate mai sus, nevoit a descrierea
am.nuntit a celorlalte tipografii dela cari am solicitat notite,
pentru ele numai mentiuni sumare,
pe ordine :

1) Tipografia Antonescu a fost


mic, cu firma pe numele patronului care
de meserie masinist-tiparitor.
Desvoltandu-se treptat, s'a mutat mai strada
Brezoianu (vis--vis de Ministerul de Rzboiu), de aci
strada No. 20, unde sub
aceiasi tipografia a fost la trei lucrtori
sub conducerea a D-lui unul din coaso-
ciati. Se special cu tipritul de teatru
cinematograf, tipografia va-
serie de litere mari pentru afise.
In cele sectiuni ale sale : tipografia legatoria,
privitoare la artele grafice.
2) Tipografia de (Gheler Leopold) a fost
de patronul respectiv, din instalat strada
Academiei No. 2, sub conducerea sa personal, avnd
caractere de litere latine, rusesti germane masini
ciente de tipar pentru a face la lucrrile de
specialitate ce patronul de meserie zetar
tipritor.

3) Tipografia Arta (Nicu Grassiany,


tipograf Elia Grassiany din strada No. 8),

www.dacoromanica.ro
in strada No. 26, ocupandu-se cu
de mercantilaj, cum se dela
care a meseria.

4) Tipografia Binder, din strada Brezoianu este o


veche tipografie, care se
o clientela i credincioasa sustine, ser-
comtiincios.

5) Tipografia a functionat mai in


Pasagiul Imobiliara, dar o desvoltare mai mare
s'a mutat lea Victoriei No. 31, unde
de mare sub conducerea a D-lui I.
Pop, care a fost un distins zetar.
Are sectii : tipografie i legdtorie.

Tipografia Cartea de Aur" (F. Grossman), este


instalata localul luat cu strada No. 4
(hanul Gherman) i functioneaza sub conducerea personala
a patronului, care e de meserie Se
aproape exclusiv numai cu de mercantilaj.

7) Cartea Medicaid" i-a luat in


de Societate nume colectiv s'a instalat pe Bule-
vardul Elisabeta, localul Eforiei Spitalelor Civile, unde
functioneaza mod regulat, materiale noi,
pentru tipografie i pentru Actionarii
tipografiei sunt in mare parte doctori medicina.

8) Tipografia Carmen Sylva" care


a functionat in timpul din strada No. 6,
a fost D-lui Marcu Turneanu, fost conducator al

107

www.dacoromanica.ro
Tip. Principe le Carol strada Matei lo
local al cofetriei Popovici), unde functioneaz cu
mijloace technice.

9) Tipografia Convorbiri Literare" luat numirea


vechea cu nume, functionnd
ca societate anonima localul luat cu in strada
ampineanu No. 17, cu : tipografie legtorie.
Ambele sectiuni sunt bine asortate cu caractere de
litere frumoase cu bune de tipar, in
a executa
Clientela tipografiei o formeaz majoritate profesori,
cari sunt actionari ai tipografiei.

10) Tipografia Curierul Judiciar" (I. S. Codreanu), a


functionat mult timp in localul luat cu Calea
hovei (Pasagiul Nierescher) sub denumirea luat dela ziarul
Judiciar" de sub directiunea patronului,
care e de meserie avocat.
Mai tipografia o desvoltare mai mare
cu editarea de juridice, s'a tran-
sformat Societate Anonim pe actiuni, - cu un capital
de lei 1.500.000 - sub s'a mutat localul
din strada Artei No. 5, unde functioneaz in
activitate cu sectiuni : tipografie legtorie, cu
un personal de circa 40-50 lucrtoare, sub con-
ducerea a D-lui G. Petrescu, fost ef de atelier
la tipografiile Minerva"

11) Tipografia Th. C. Demetriade, (actualmente


cedat), a fost adus din - unde a functionat timp
de 25 ani sub conducerea personal a patronului care

io8

www.dacoromanica.ro
presedintele breslei din localitate- instalata
anul 1914, pe Calea Mosilor (sub hotel Londra),
asociatie pe Milzail R. Popescu, de meserie de
Asociatia a fost de Mihail
Popescu s'a retras, locul ca asociat, Isac Cohn,
care i o tipografie, ce functiona pre-
lungirea str. Lipscani (vis--vis de Socec), sub firma Tipo-
grafia Franklin". Dar nici asociatie n'a durat mult,
tipografia a fost Florea Dumitrescu i
C. Niculescu, care a functionat la
declararea rzboiului din 1916, ambii arendatori au
plecat la razboiu, tipografia
Pe timpul ocupatiunii germane, patronul Demetriade
a fost nevoit Bulgarilor cea mai de
tipar pe care o avek (format No. 14).
incetarea razboiului tipografia s'a trei
loturi (Florea Dumitrescu, C. Niculescu L Eschenasi) ;
mai departe vechiul local.
Mai fiecare asociat ridicat afe-
rente din tipografie, transportandu-le astfel : Florea Dumi-
la tip. Ovidiu, din strada 11 ; C. Niculescu cu
o de cules Linotyp" la tip. Convorbiri Literare"
a stat timp I. Eschenasi strada No. 4,
cu tipografia (vezi No. 13).

12) Tipografia Dorneanu, este instalata Calea Mo-


No. 230, unde functioneaza cu de mercantilaj,
cea mai mare parte achizitionate dela Casele comer-
ciale din imprejurimi.

13) Tipografia Eschenasi, a functionat mai


Calea (sub hotel de Londra) colaborare alti

109

www.dacoromanica.ro
colegi ai de meserie (artati la No. 11). Desfacandu-se
de asociatie, instalat tipografia sa proprie strada
Selari No. 4, unde sub ingrijirea sa, lucrari
de mercantilaj, bine apreciate.

14) Tipografla Graiul Romnesc" (Rdulescu), este


local modest din strada 11 lunie lu-
personal redus sub conducerea personal a
patronului, care e de meserie (maestru tipograf), fost mai
de atelier conducator al tipografiei
Prin preserverenta sa a reusit reale
tipografie, interval de timp foarte
scurt, astfel actualmente poate ori ce
curente de tipografie legatorie.

15) Tipografia Indreptarea" (Societate Anonima),


luat numirea ziarul cu nume
localul luat cu Calea Victoriei, unde este
redactia administratia ziarului Indreptarea".
Pe timpul guvernarii partidului averescan tipografia
luat o mare desvoltare pentru a face la
roasele de Stat ce spre executare.
Conducerea o are Marinescu,
fost co-proprietar al tipografiei Eminescu", care a trecut
propria sa o parte din tipografie.

16) Tipografla Isvorul" (AL Alexandrescu), functio-


Calea Grivitei (Matache Mcelaru), sub condu-
cerea personala a patronului, care e de meserie zetar. Are
un personal redus cu $ materiale strict necesare,
pentru a satisface putinele ce are, mod con-

www.dacoromanica.ro
17) Tipografia (L C. este
in localul propriu din Strada Umbrei No. 4
- la un scurt interval dela nfiintarea
sub conducerea personal a patronului,
care e de meserie zetar fost de atelier la tipografia
Curtii Regale" F. Gbl
Dela infiintarea tipografiei anul 1911)
prezent, a neintrerupt lucrrile Jokey-
Club" - dela care luat numirea tipografia spe-
cial de alergri, programele biletele de curse, cari
se mai 'nainte la tipografia Curtii Regale.
Actualmente tipografia luat o desvoltare frumoas,
a executa de tipografie

18) Tipografia Levonian", este instalat strada


Armeneasc5 No. 17, cu caractere de litere latine arme-
cu de tipar. Clientela tipografiei este
cea mai mare parte dintre conationali.

19) Tipografia Lucia" este localul


propriu din Calea Plevnei.
Pe de specialitate - mai
alte dela luate parte pe cale
direct pe cale de public
mijloace economice avantajoase, ofe-
rite la de licitatie sunt foarte fat de cei-

20) Tipografia Zincografia E. Marvan, are ate-


lierele instalate in sa proprie din Bulevardul Princi-
pele Mircea No. 10. cele mai perfectionate aparate

111

www.dacoromanica.ro
masini pentru executarea cliseelor zincografie
are, autotipie tricomie) precum pentru foto-lito, etc.
Pe vastul atelier de Zincografie montat
o cu dublu-tour No. 14 din fabrica &
Gieseke, cu care lucrri speciale cliseele
executate zincografie, mai multe culori.
Conducerea a atelierului o are
tronul, care e de meserie din
Lucrrile efectuate de atelierele Marvan sunt foarte
mult apreciate de clienti de autorittile
pentru care lucreaz.

21) Tipografia Progresur, Bucureoi, strada Sf.


loan Nou No. 2, este instalat materiale i mici,
pentru strictul necesar al

22) Tipografia Nadejdea", este instalat strada


Bursei (Palatul Camerei de Comert) i se ocup cu
mrunte de mercantilaj.

23) Tipografia Rapid", functioneaza strada Vasile


No. 22, sub conducerea a patronului care
e de meserie zetar. - Se aproape esclusiv cu
de mercantilaj pe cari le i rapid.

24) Tipografia Regina (Jean Dumitrescu) func-


strada Mihai No. 22, sub conducerea
personal a patronului, care a fost mult timp conductor al
tipografiei Carmen Sylva", dela care a luat o parte
din dientela, la deschiderea tipografiei pe seama sa proprie.
Se mai mult cu lucrrile mrunte de mercanti-
special Programe de teatru, etc.

112

www.dacoromanica.ro
25) Tipografia Rsritul", luat hi Moldova,
hi timpul rasboiului mondial orasul Iasi a
acolo pe tot timpul Bucurestilor de Ger-
mani, ziarul Rasritur numele
numirea tipografia.
incetarea rsboiului, tipografia a fost la
transformandu-se societate pe acti-
uni instalandu-se localul propriu construit
strada Apostoli (proprietatea D-lui General Mano-
lescu).
In formatiune, tipografia functioneaza
bine caractere de litere frumoase,
masini de cules Tipograph", masini suficiente de
tiparit (renovate) legatorie de cu masinile
tele necesare pentru satisfacerea tuturor trebuintelor.

26) Tipografia Serglzies", calea Grivitei, Bucuresti.


Patronul acestei tipografii a fost adus din Germania, de
care repausatul C. Sfetea, ca specialist reliefate.
expirarea contractului deschis tipografie pe seama
sa proprie, mai de mai
preajma rasboiului mondial, a ziarul ger-
Ziva", de sub directiunea cunoscutului ziarist
actualmente decedat.
In timpul vremelnice a germanilor, tipo-
grafia a functionat activitate,
rea teritoriului ocupat, a fost sub sequestru-judiciar
de D-1 Teodor V. Voinea, sub firma
Tipografia
ridicarea sequestrului judiciar Serghies
reluat tipografia tot
localul din lea Grivitei, sub propria sa

113

www.dacoromanica.ro
27) Tipografia Sportul", a fost pe
Bulev. Elisabeta i apoi strada Horei No. 7, unde
a fost astazi cu mijloace mai mari.

28) Tipografia care a


prezent forma de societate nume colectiv
(M. Reiner, Colonel etc.) strada Bursei No. 4,
construit proprie strada Sf. Gheorghe Nou
unde va atelierele la finde anului 1928
va functioneze mai departe,
capitalul marit.

29) Tipografi'a Posmantir), functio-


localul propriu din strada le Minerale,
cu sectiuni de tipografie, litografie,
cartonage.
Conducerea atelierelor o are patronii, cari lu-
cu personalul technic administrativ,
astfel a cu preturi foarte
eftine.

30) Tipografia Universala", este fosta tipografie din


strada Covaci No. 14, a repausatului care
a fost de Alcalay" s'a transfor-
mat societate pe actiuni sub firma Viata Ro-

o functionare vechiul din strada


Covaci, sub directiunea D-lui I. Toroutiu, tipografia
de un incendiu puternic, a fost instalata cu
de incendiu cu alte materiale
cumparate de ocazie, strada Cobalcescu Berzei)
No. 9, proprietatea Teirich & Leopolder.

114

www.dacoromanica.ro
desprtirea firmei Viata Romneas (care a
numai la Iai) de fosta librrie Alcalay, care a fost
de Casa Socec &. Co., a trecut tipografia
Universala", casei Socec
mai departe tot str. Cobalcescu No. 9.

In de tipografiile mentionate mai sus, pe cari


le-am citat datele ce le-am avut la mai
i urmkoarele 36 tipografii (din Bucureti pro-
vincie), pe cari le-am hi Anuarul Financiar Compas"
pe anul 1929, tiprit Viena, tot ordinea
:

1) Institutul de Arte Alba", Societate ano-


nim, Alba-lulia, judetul Alba; capital : 600.000 lei 1200
actiuni a 500 lei.
Consiliul de Administratie : Dr. Pop (Prewdinte),
Alex. Baba (Vice-preedinte), loan Sandu, Eugen Mera,
Dr. Victor Stanciu, Nechifor Borza, loan Simu, Dr. Za-
haria Muntean, Gabriel Crian, Sasu, Cornel B.
Andrea.
Intreprirderea are o tipografie 7

2) Ancora", Societate an. pe actiuni pentru tiparul,


editura popularizarea romneti,
Piata Luminei, ; Capital 15.000.000 lei 30.000
actiuni a 500 lei.
Consiliul de Administratie : M. Flechtenmacher (Pre-
edinte) V. G. Nicolau (Administrator-delegat) R. Rang.

115

www.dacoromanica.ro
Intreprinderea are o tipografie cu 150 o leg-
o librarie.
Se lichidare.

3) Institutul de Arte Grafice Ardealur, Societate


anonima, Cluj, strada Memorandului, 22; Capital 2.000.000
lei 8000 actiuni nominative.
Consiliul de Administratie : Ion Agarbiceanu (Prese-
dinte), Esca, O. Ghibu, Coma, Ion
Vasile C. Victor Stanciu, Oct. Pri, Dr. Silviu
Dragomir; Director : N. Muntean. Intreprinderea are o
tipografie cu 40 lucratori o

4) Arta" Librarie, Tipografie ; Societate


Bucuresti, strada S4rindar, ;
social 1.000.000 lei,2000 actiuni a 500 lei.
Consiliul de Administratie : Victor Ventura, Adrian
Mainx, Scarlat Froda, Stol Popescu, Negreanu.
1927. Prima se la 31 De-.
cembrie 1928.

5) Banatul", libirie, papetirie, tipografie ;


Societate pe actiuni, Timisoara, strada Paul Chinezu, ;
Capital : 1.000.000 lei 2000 actiuni a 500 lei.
Consiliul de Administratie : Dr. Cosma (Prese-
dinte), Oprea, Gh. C. Biraescu, Lindner, Dr. V.
Mercea, Dr. Lucian Georgevici.
Institutia are o tipografie, o o

6) Institutul de tipografie Soc.


Oradea-Mare ; Capital : 500.000 lei 2500 actiuni
a 200 lei.

116

www.dacoromanica.ro
Consiliul de Administratie : lacob (Director ge-
neral), Dr. Lazr Ivan Pop, Tulbure, loan
Gh. I. Diamandi, Dr. Gh. Popa.
7) Cartea din Valea Trnavei, Societate
Diciosnmartin ; Capital 1.000.000 lei 10.000
actiuni nominative a 100 lei.
Consiliul de : Ing. G. Dobrovici
dinte), Dr. Emil Folea (Vice-pre$edinte) Dr. Ion Zileriu,
Dr. C. F. Mota$, Simeon Moldovan, Dr. A. Ligeti, Teodor
Stoia, Nic. G. Deac, Oreste Gronda ; conducerea sub
rectia Augustin Folea.
Intreprinderea a fost de Cartea
din Bucure$ti de Banca Industrial din
Trnavei.
Are o tipografie, o legtorie o

8) Tipografia Concordia" Societate Arad,


strada Romnului, 6; Capital 15.000 lei 60 actiuni a 250 lei.
Consiliul de Administratie Dr. Tivodar Mihali (Vice
; conducerea directia Laszlo Goldi$.
Intreprinderea are o tipografie, intrebuinteaz 5
lucratori o 14 H. P.

9. institut de arte grafice, de editur


compactorie ; Societate pe actiuni, Sibiu, Unirii, ;
Capital 1.000.000 lei 5000 actiuni a 200 lei.
Consiliul de Administratie : Dr. loan Bunea
dinte), Const. Popp, Dr. N. Cristea, T. Preda, I. Rebega,
Dr. N. Com$a, Valer Milea, A. Cristea, Dr. Horia Petra-
Petrescu, G. Joandrea.
Tipografia are 30 lucrtoare.

117

www.dacoromanica.ro
10) Tipografia Elisabeta", Soc.
martin -Jud. Mica, str. Regele Ferdinand, 13;
Capital 500.000 lei 5000 actiuni nominative a 100 lei.
Consiliul de Administratie : Dr. E. (Presedinte).
Institutia are o tipografie cu 10 lucratori.

11) Europa", Institut modern de Arte Grafice, Soc.


Bucuresti, str. Aurel-Vlaicu, 25; Capital
social: 6.000.000 lei 12.000 actiuni a 500 lei.
Consiliul de Administratie: I. Viteanu (Presedinte),
Th. A. B. Hagiescu (Ad-tor Delegat), G. I. Costinoiu,
F. Marinescu, Ed. Manolescu, Demetru Demetrescu,
Dr. M. A. Nitescu.
12) Editura Germano-Transilvelneant, Soc. pe actiuni;
Sibiu, str. Regina Maria, 23; Capital: 600.000 lei 4000
actiuni nominative a 150 lei.
Consiliul de Administratie: Dr. August Gmeiner
sedinte) Karl Fritsch (Vice-presedinte), Hans Bergleiter,
Rudolf Brandsch, Dr. Fr. Teutsch, Dr. Rudolf Schuller,
Dr. H. O. Roth, Dr. Klss, Gustav Dr. Fritz
Kraus, Dr. N. Goritz, S. Dr. Wilhelm Bruckner,
Ernst Buchholzer, Fr. Connert, Dr. H. Connert, Dr. V.
Roth, Dr. C. E. Schnell, Dr. Feliz Schullerus, Dr. Iohann
Wolff.
Firma a fost anul 1873.
Sieben brghische-Deutsche-Tageblatt.

13) Helicon", Soc. pe actiuni pentru ti-


pografie, Timisoara; Capital 6.000.000 lei 30.000 actiuni
a 200 lei.
Consiliul de Administratie: Sigmund Szana

www.dacoromanica.ro
dinte), Gheorghe Birescu, Anton Lovas, Alex. Mangold,
Julius Morawetz, Cornel Pincu, Arnold Sder, Dr. loan
Stnescu, Vldescu; Director: losef Jvor.
Intreprinderea face parte din concernul de tipografii
Globus" din Budapesta; apartine de Comert din
Timisoara.
Tipografie litografie cu 150 lucrtori.

14) Independenta", Soc. pe


actiuni, Bucuresti, str. Poincar, 17; Capital: 500.000
2500 actiuni nominative a 200 lei.
Consiliul de Administratie: Dim. Th. (Pre-
sedinte), Alex. Alimnisteanu, (Vice-presedinte), Ing. D.
Dobrovici, Alex. Mavrodi, Emil Petrescu, G. Corbescu,
A. Antonescu, C. Cristescu, Th. Director General,
St. Georgescu.
Intreprinderea are o imprimerie moderna pentru
ziare, care apare zilnic Viitoru'
pendance Roumaine.

15) Soc. cultural,


Bucuresti lea Grivitei, 79; Capital 10.000.000 lei
20.000 actiuni nominative a 500 lei.
Consiliul de Administratie: S. Scarlat, C. G. Panco,
C. Crkiun, G. V. Nunescu, N. Tabacovici.
Societatea are o tipografie un institut de editur.
16) Jiul Cultural" Soc. Anonim Petrosani, Jud.
nedoara. Filiale la Lupeni Lonea; Capital: 1.500.000 lei
15.000 nominative a 1000 lei.
Consiliul de Administratie : Ing. losef (Prese-
dinte), Vasile Janza (Vice-presedinte) Ing. J.

119

www.dacoromanica.ro
Ing. T. Timoe, Alex. Popescu, N. Zugrar, V. V.
Serb, Dr. Romulus Miocu; Director: Dr. Romulus Miocu.
Intreprinderea are o tipografie cu 12 o

17) Tipografia Jkai", Soc. (Fond. 1882)


Sf. Gheorghe, Jud. Trei Scaune; Capital: 100.000 lei
1000 actiuni nominative a 100 lei.
Intreprinderea are o tipografie cu 5

18) Tipografia Kosmos" Soc. Anonima Oradea-Mare


Jud. Bihor; Capital 300.000 lei 3000 actiuni a 1000 Lei.
Intreprinderea are o tipografie.

19) Industria Crafft" Drotleff". Soc.


Sibiu, Str. Regina Maria, 23; Capital: 12.000.000
lei 6000 actiuni a 2000 lei.
Consiliul de Administratie: Peter Drotleff (Presedinte),
Sig. Dachler (Vice-presedinte). Hans Bergleiter, Fritz Con-
nert, Dr. Hans Otto Roth, Dr. Otto Herzog, Heinrich
Dr. Julius Ziegler, C. W. Dr. Otto Fritz
Jickeli, Dr. Karl Rudolf Brandsch; birector: Dr.
Otto Herzog.
din actiuni sunt familiei Drot-
1/3 in portofoliul bancilor: Hermannstdter
Sparkassa Bodenkreditanstalt in Sibiu.
Are o tipografie cu 150 lucratori. Masini de cules,
rotative, Offsete. Librarie papetrie. Articole muzicale.

20) Institutul de Arte Grafice Lapkiado" Societate


anonima, Piata Unirei, 4, Fabrica str. Universitatii 3.
Capital: Lei 66.000.000 in 6000 a 1000 lei.

120

www.dacoromanica.ro
Consiliul de Administratie : Baron (Pre-
sedinte), Baron Ferencz Lslo Bocsanczi, Dr. Odn
Jokman-Inczedy, Mihli Mester, Dr. Lorincz Mik, Dr.
Naghay, Torday, Dr. ; Director
general Iozsef Torday, Director Miksa Glaucz.
Intreprinderea are o tipografie un institut de editur,
care sunt 40 functionari 45 ; 2 schnell-presse,
4 Tighele.

21) Tipografia i Societate ano-


Oradea Mare, jud. Bihor ; Capital 800.000 lei,
4000 actiuni nominative a 200 lei. Consiliul de Admini-
: Dr. N. Popovici (Presedinte). Intreprinderea are o
tipografie o legtorie.

22) Lumina" Societate Craiova, str. Unirei,


52. Capital 2.000.000 lei 4000 actiuni a 500 lei.
Consiliul de Administratie : loan Florescu (Presedinte),
Al. Georgescu, (Ad-tor-delegat), C. Marinescu-Murgas,
S. Spulbereanu, Em. ; Director St. A. Ciurezu.
lutreprinderea are o un institut de
23) Minerva" Institut de literatur tipografie,
Societate pe actiuni, str. Baron L. Pop, 5. Capital
4.500.000 lei 45.000 actiuni a 100 lei nominative.
Consiliul de Administraoe : Dr. Elemer Ovry (Pre-
sedinte), Dr. Andras Balazs, Baron Daniel Bnffy, Graf
Dr. Georg Bethlen, Dr. Klmn Kovacs,
Dr. Sndor Makkai, Dr. Lzslo Nagy, Dr. A. Petrescu,
Dr. (Gen. Dir.); Technic Dir. Lengyel.
Intreprinderea are o tipografie, legtorie, zincografie,
(mai a avut o ; are 5 schnellpressen, 4

121

www.dacoromanica.ro
tighele 2 linotype. Tipreste ziarele Magyr Np",
Erdlyi Irodalmi Szemele si Are 80 lucrtori
36 functionari.

24) Tipografia Minerva", Societate anonim, Bistrita,


jud. Capital 75.000 lei 750 actiuni a lei.
Consiliul de Administratie : George Avram (Presedinte
Director general), Gregoriu Onoe, Leonida Sonea,
gismund Szczepanek, Matei Sirlincan (Administr.-delegat).
Conducerea Herman Duschnick.

25) Moldova", Institut de arte grafice din Galati,


Societate anonim str. Lahovary, 7. Ca-
pital: 1.600.000 lei.
Consiliul de Administratie : Ion D. Prodron (Prese-
dinte), Director Olariu.
Intreprinderea are o tipografie, 10 lucrtori.

26. Tipografia Editura Presa Libere, Societate


Satu-Mare, str. Cuza 4. Capital : 1.000.000
lei 1250 actiuni a 800 lei.
Consiliul de Administratie : Presedinte Director
Albert Thurner; Directori : Dr. Viktor Dnes, Aldar
Huszr, Sandor Director general: Dr. Sandor
Intreprinderea scoate ziarul zilnic : Szamos" ziarul
de copii Cimbora".

27) Tiparul Prietenii Societate


Craiova, Unirii, 102. Capital 3.000.000 lei 6000 ac-
tiuni nominative a 500 lei.
Consiliul de Administratie : Dr. Ch. Laugier

122

www.dacoromanica.ro
dinte), V. G. Sandulian (Administrator delegat), C.
getoianu, I. Plesea, C. M. Ciocazan.
Intreprinderea are o tipografie.

28) "Rampa", Institut de Arte Grafice, Societate


nim, Bucuresti, str. 7.
Consiliul de Administratie : Negreanu
nistrator-delegat), Scarlat Froda, V. Timus, Adrian Maniu,
Tudor Mustescu.
Societatea are o tipografie. Pe la anului
1926, suferind nenumrate greutti, activitatea.
Adunarea din 2 Octombrie 1927 decide
ceperea activitkii continuarea comertului.

29) Institutul de Arte Grafice Ramuri", Societate ano-


Craiova, str. Bibescu, 6. Capital: Lei 10.000.000
20.000 actiuni nominative a 500 lei.
Consihul de Administratie : C. Jormescu (Presedinte),
C. Argetoianu, M. Teodoru, G. Teodoru, C. Ercul, C.
B. Lozan, Mihail Marinescu, C. G. Nicolau, N. Deme-
trescu ; Director : C. Saban-Fgetel.
Intreprinderea are o tipografie o de carto-
nage, cu 80 lucrtori.

30) de Arte Grafice , Societate


Iasi. Capital: 350.000 lei 350 actiuni nomina-
a 1000 lei, dela
Consiliul de Administrate: N. Ifrim (Presedinte), A.
Heroveanu, (Vice-presedinte), N. Georgescu (Administra--
tor Delegat), A. Cusin, I. V. lonescu, N. Butureanu, C.
N. Ifrim; Director Hie Stnculescu.
Intreprinderea are o tipografie.

123

www.dacoromanica.ro
31) Tiparul Putner , Societate anonima. Focsani, str.
Mare a Unirei, 119: Capital 500.000 lei 1000 actiuni a
500 lei.
Consiliul de Administratie: Dumitrescu (Pre-
sedinte).
are o tipografie, cu 5 lucratori.
Adunarea extraordinar din 12/1V/1928 a
decis lichidarea intreprinderei.

32) Tipografia , Societate


esti, str. Mihail Kogalniceanu, 14, Capital: 500.000 lei
1000 actiuni nominale a 500 lei.
Consiliul de Administratie: D. Munteanu-Rmnic (Pre-
sedinte), Sergiu Gheorghiu (Administrator-delegat); Di-
rector N. Manolescu.
Institutia are o tipografie cu 10 lucrtori.

33) Tipografia Societate


Bucuresti strada Belvedere, 6, Capital: 1.000.000 lei
2000 actiuni a 500 lei.
Consiliul de Administratie: Nae (Presedinte),
Lupu Pavel, Heller, Paul Costin, Pamfil
Titu Devechi, Doctor V. L. Gomoiu ; director Joseph
Intreprinderea are o tipografie legkorie cu utilaj
pentru a efectua ori ce

34) , Societate Iasi, str.


Alexandri, 3, Capital: 20.000.000 lei 40.000 actiuni a
500 lei.
Consiliul de Administratie: Botez (Presedinte), M.
Sadoveanu (Vice Presedinte), Joan Georgescu (Adminis-
trator-delegat), Gr. N. N. Protopopescu,

124

www.dacoromanica.ro
Gheorghiu, A. M. Alcalay, L. Ladico, I. Petrovici, Const.
Crupenschi, Criveanu, Gh. I. Brtianu; Director: M.
Carp.
Intreprinderea are o tipografie, cu 80 lucrtori o
librrie.

35) Institutul de Arte Grafice Al. , Societate


Bucure$ti, str. Luteran, 4; Capital: 1.000.000 lei
2000 actiuni a 500 lei.
Consiliul de Administratie: N. (Pre$edinte), I.
N. alciurescu (Vice Prgedinte), N. Nunescu, D.
Dumitrescu, Virgil Budescu, P. Christache Io-
nescu; Director, St. Brbulescu.
Intreprinderea a fost cu ajutorul Soc. Asi-
gurarea Romneascr, Asigurarea Banca
de Depuneri Credit, pentru scopul de a
dustria tiparului a editurei de fel.
Primul exercitiu se la 311X11/928.

36) Institutul de Arte Grafice Vremea" , Societate


nonim, Capital: 1.500.000 lei. Bucure$ti (Infiintat
cembrie/927.
Consiliul de Administratie: Al. G. Donescu
dinte), I. Vasilescu-Valjean (Vice Presedinte), S. Birmah
(Adrninistrator-delegat), Gh. Gh. Cristodorescu, R.
neanu, N. A. Niculescu (Director), Director General
A. Donescu. Institutia se cu imprima-
rea editura de

125

www.dacoromanica.ro
TIPARITURILE VECHI ROMNELyTI
De: SCARLAT CALLIMACHI

MUCEGIESC zidurile umede ale unei manstiri


uitate, sau sunt aruncate, cu dispret, colt
al unui pod. Cine se mai la tipariturile
vechi ? Cui mai fie scumpe acele cu
slove barbare ? totusi, aceste bisericesti,
aceste pravile uitate, aceste brosuri cu litere negre rosii,
sunt sute de cari s'au veacuri dea-
duda dusmanilor graiul
Azi, cei cu parale multe nu
se la cutiile cu icre moi, la automobilele
scumpe, la toate fleacurile costisitoare aduse dela Paris,
Londra sau Berlin, nu trebuie ne miram prafuitele
carti, litere slavone, nu pretuiesc nid un Kgr. de
scape, mai repede, de ele.
a cui e vina, c generatia de dispretuieste de
mult tipariturile vechi ? A profesorilor, a a
nilor, cari au fost cu luminarea gene-
ratiei prezente. In elevii n'au putut retine, dela pro-
fesorii deck o sumedenie de fapte, petrecute acum
veacuri expuse stil superficial
de istorie de literatur. Nu vrem spunem,
de ieri, asazisii intelectuali de astzi, nu cine
e Mare, Mihai-Viteazul, Matei Basarab sau

126

www.dacoromanica.ro
Dimitrie Cantemir. Ei cunosc aceste nume, dar, pentru ei,
acesti voevozi nu sunt deck anoste figuri de
cari au servit, tineretea ca pretexte, unor profesori
ca agoniseasc hrana Dac vreunul din acesti
ilustri maestri ar sufletele elevilor
o de dragoste sincer pentru voevozi prea
de cronicele timpului, am putut afla, nu la toti, dar la
multi, o iubire pentru tot ce avea o acei
voevozi uitati batjocoriti de multi.
Tipriturile vechi se tot mai
dusmanilor, focurile, indiferenta
oriental, inconstienta noastr, sunt armele cele mai bine
alese pentru a ultimele urme ale civilizatiei, din
trecut, care s'au mai putut strecura la noi.
A vorbi, astzi, de tiprituri ale Diaconului
Coresi, ar o veche, nemiloas. Unde
toate exemplarele, pe care veacurile ni le-au ?
Astzi, rafturile Academiei Romne, mai zac cteva
exemplare. Bianu a o lucrare frumoas : Biblio-
grafia romneasc veche", dar lucrare este incom-
insuficienta. In aceast lucrare ni se descriu
volumele, pe care le are Academia Romn, sau ni se
redau descrieri de autori a unor extrem
de rare cari nu se colectiile Academiei. Dar,
D-1 Bianu n'a vrut, sau n'a putut ne dea o apreciere,
documentat, despre raritatea deci, valoarea
descrise acea bibliografie romneasc5. Ne
deci fata unei interesante, frumos dar,
aproape unui bibliograf adevrat. D-1 Bianu este,
un nu mai poate
opera Dar ce fac ceilalti savanti, cari se
cu studiul vechi romnesti ? Sau, poate, nu

127

www.dacoromanica.ro
exista astfel de fenomene, secol al Packardului, al
Lincolnului ?
Americanii, dar profesorii vor urla,
glas, nu suntem America, au un fel de registru,
care sunt trecute vechi rare.
De aceea vedem, intotdeauna, cnd ni se descrie, de
ex. un incunabil : sau niciun exemplar acc.
To Census, inregistrat, M. S. A. America).
Noi nu cerem o astfel de perfectie
bibliotecarilor Totusi, ar de se o
bibliografie romneasa care se vorbiasc
de raritatea unei nu numai de foilor tiprite,
sau de cte foi albe sunt la inceputul, sau la volu-
mului descris.
Stie cineva cte exemplare mai sunt astzi, Romnia,
bibliotecile din Pravila dela Govora (1640)
sau din Pravila lui Vasile Lupu, la anul
1646 ? nu.
Dece atta dece atta dispret, de toate
aceste acute cu cheltuial, cu
dragoste, de cei cari au pus temeliile scrisului romnesc ?
Vor trece ani dar trebuie
zi, nostri se vor schimba vor
poarte de acestor vechi, rare pretioase,
uitate de de nu fie, prea
Flacrile umezeala
opera de distrugere.

128

www.dacoromanica.ro
XILOGRAFUL GHEORGHE RUSSU
De: VIRGIL MOLIN

CEA a a fost xilografia. Dease-


menea cel ilustrativ. Aceasta chiar
vreme, la inceputurile secolului care Noi
Romnii, cu tipar relativ repede introdus
de atunci, ne cu incunabulile noastre, a
valoare este tocmai prin xilografiile-icoane pe
pagini sau material decorativ sub de capo-
pagini initiale (chiar in culori), vignete, etc. curios,
vechea vechea indemnare monahala, practicata cu
secole dearndul prin schiturile dela Govora,
etc. decade sfrseste prin a nu
deck o reminiscenta in istoria artelor reproduc-
tive
cine mai xilografia. institute
de imprimerie, sunt instalate pentru prestatiuni ce satisfac
nevoile unor tiraje mari rapide, avnd un utilaj pentru
reproducere cum e d. e. offsetul, creatiune americana. Xilo-
grafia retrograd, nu poate tine pas cu vremea. Nu
nici tirage mari mai greoaie expresiune.
Cu toate acestea, editiile de au xilo-
grafia, la toate poporele ca cel mai artistic mijloc
de ilustrare decoratiune. xilograful e
pictor sau desenator decorativ, nu un mestesugar

www.dacoromanica.ro
iscusit. Ar suficient refer la numeroasele editii de
lux bibliofile din Franta. Numai la noi, am putea zice
popor cu oarecare traditie privint, nu renaste
xilografia. 1ncercri cum e d. e. minunata carte Satul
meu" a d-lui Pillat cu fiecare vers prins lemn de cuti-
tasul d-lui Teodorescu-Sion, sunt sporadice au rmas
ecoul meritat.
S'ar putea crede, xilografia nu e indeajuns de
la noi, neavnd cine s'o cultive cu indemnarea
arta cuvenita. Dar am avut pe pictorul att de dis-
Horatiu Dimitriu, virtuos al spatului lemn, neglijat
ocrt. Avem dar nu-i nu-i
apreciem iau calea Acolo, relevati taxati
meritul ce-1 au, descoperim generosi revendicm cu
alai. E cazul profesorului Gheorghe A. Mathey, dela
demia de arte din Lipsca, prezentat publicului
romnesc Luceafrul" de pe vremuri (Sibiu 1912)
reeditat de d-1 Em. acest Almanah (1928).
Sau al acelui Russurefugiat" la Mnchen, unde
au mecenarii, unde o de arte frumoase men-
tine chiar o pentru xilografie. Lucrrile sale fac ocolul
revistelor de arte decorative de specialitate, din cari
reproducem aci cteva, lucrate pentru Mitropolia Sibiului.
Ceeace e de admirat, la aceste mare apro-
fundare, e precizia de executie, tehnica uluitoare, ce face
crezi, ai un desen
zincografiat, dect o de lemn muncit cu cutitasul.
Fireste o astfel de executie e ct se poate de
apropiat scopului (e vorba de un calendar de perete
pentru credinciosii arhidiecezei), deci o lucrare mai mult-
sau mai putin din domeniul mercantilajului nu din al
artelor grafice propriu zise, arta nou xilografie

130

www.dacoromanica.ro
de Gheorghe RUSSU (Mnchen) : Calendar bisericesc
Originalul 65 X 75 cm.
www.dacoromanica.ro
de Gheorghe RUSSU (Mnchen):
pe www.dacoromanica.ro
47 X 60 cm.
alte ce se apropie de desenul pictoral,
cu joc de pete, penumbre, lemnul, impropriu
acestui gen, poate reda. caz, primele ale lui
Russu, arta compozitie am
tine cunoastem celelalte din mapa xilografului
Russu, captiv poate pentru totdeauna
cuibul de dela Mnchen.

131

www.dacoromanica.ro
ROTATIVE IN SERII
De: ING. H. STEINBERG, Bucureti

tiragii zilnice ale marilor cotidiane


un parc de masini tipografice cari aibe nu numai
un randament bun, ci lucra mod absolut
sigur economic.
Avnd vedere aceste am scos ultimul
timp o multime de dintre cari cea mai importanta
este masina de ziare, agregat sau serie.
Denumirea fericit - serie se explica
dispozitiaserie pe un plan orizontal al blocurilor
de contrariu vechiului dispozitiv la care aceste
blocuri erau dispuse semicerc sau de U ju-
dispozitivului de ftuit asezat centru. Avantajele
dispozitiei serie sunt multiple. Accesibilitatea la
zitivele de tipar este mai mare dect la
executie Valul-plac cel de pot
fi asezate ca ridicarea asezarea se
a se mult cu piciorul. Printr'o ra-
a locului disponibil este posibilitatea de a se cupla
un oarecare de dispozitive de cu
unul aparatele de In acest mod se poate
buinta instalatie de ct mai economic
raport cu de pagini de cum vom
vedea mai departe, o cu 12 dispozitive de

132

www.dacoromanica.ro
tiprit 16 foi 6 aparate de intermediare se
poate transforma grupuri independente actionate de
catre motoare separate cari pot lucra
poate lucra ca:
1) 6 cu 2 valuri.
Productia pentru grup max. 32 pag. productie
16 ,,
2) 4 3 valuri.
Productia pentru grup max. 48 pag. productie
,, ,, dubl
3) 3 4 valuri.
Productia pentru grup max. 64 pag. productie
32 ,,
4) 2 6 valuri.
Productia pentru grup max. 96 pag. productie
,, 48 ,,

Se vede aci destul de aceste la


un diferit de pagini permit o conlucrare mai
a tuturor dispozitivelor de Un alt avantaj al
dispozitivului serie de mare pentru multe
intreprinderi, este prin adaugarea altor grupuri
se poate obtine o a instalatiei. Tocmai acest
lucru o mare pentru la cari
survirt ulterioare ale tirajului.
La rotative de constructie mai veche, schim-
sulurilor de mult timp din cauza pozi-
tiei ridicate a paherelor, ce ocaziona o intrerupere
mai functionare. Aci deasemenea sistern
serie a adus transformari radicale, de se
pot palierele ajutorul
mod se poate de de aceasta, actionarea
a sulurilor constitue evident un pas de
vechiul sistem cu

133

www.dacoromanica.ro
brevetat de actionare al sulurilor se
deosebe0e de Rollenstern prin aceea sulul
lui se mod continuu de banda de actionare,
terminarea sare automat palier
auxiliar, palierele principale sunt libere pentru a primi
un sul. E cert dispozitie are avantajul
unei mai mari de de vechiul sistem, la
care pentru dispozitiv de tiparit trebuia facut
pentru 3 suluri mari. Din poate fi
construita mai mai Actionarea sulu-
lui se face printr'o curea de cauciuc fine,
tensiunea curelei se pot regula cu dispozitive
de punere la punct, lucru pentru care nu se cere prea
sulurile descentrate, sau defectate
lateral pot fi prelucrate la vitezele cele mai mari,
din care cantitatea de maculatura este foarte
Prin dispozitivul llot de actionare a sulurilor se
de asemenea opririle de timp cauzate de
introducerea, lipirea etc. de aceasta dispo-
zitivul de mai sus permite lipirea al vechiului
sul precum scoaterea restului de a fi
nevoe de a se opri Aceasta se obtine modul
Prin trecerea restului de sul palierele auxiliare,
palierele principale sunt libere gata primeasca un nou
noului sul se
se unge cu un bun material de lipit. Intre timp restul
lului s'a mai noul sul este aplicat banda
de cauciuc la momentul oportun se se
.noul de lipire, vechi se
restul de sul se scoate Se acest
trebuie se cu o mai

www.dacoromanica.ro
Prin a5ezarea aparatelor de tiparit deasupra
sulurilor de s'a obtinut o
a ma5inii ceeace are ca rezultat o mai
a lucrului maiestrul este msur dea
mai atentie procesului de timp
ce schimbarea sulurilor regularea se
de personalul jos.
orizontal permite anumite conditiuni o sepa-
rare complect a de sus jos ale ma5inii. Acest
sistem este intotdeauna acolo de recomandat unde
tiunile de constructie permit.
La constructii de ma5ini de cu
mare din cauza solicitrilor mai mari ale materialului s'au
revizuit construit noi date toate piesele. Cilindrii
sunt acum mai stabili exact repasati. Pentru obtinerea
unui debit mai bun pentru oscilatiilor
proprii ale cilindrilor s'au onstruit paliere speciale dup
ultimile date ale technicei. Acestea au suprafete de con-
tact se poate de late, sunt foarte apropiate de
lurile cari se pot pune la punct foarte lesne fiind
vzute cu o ungere periferic foarte eficace.
La constructia celui de precum
a dispozitivului de s'a avut vedere dease-
meni accesibilitatea stabilitatea precum evitarea
vibratiunilor laterale ale ma5inilor
serie sunt deaceea bine dimensionate prevzute ner-
vuri diagonale.
Din cauz la mari de ziare a5ezarea
cilor de stereotypie cerea prea mult timp, fabrica de ma5ini
Augsburg-Nrnberg a construit un dispozitiv simplu
rapid de introducere al plcilor.
ce placa a fost introdus, se apropie inelul de

135

www.dacoromanica.ro
strngere de fata o a
respectiv, sunt fixate se de
sigur. Din motive de s'a evitat intrebuintarea
arcurilor.
Dispozitivul de cerneala, partea cea mai importanta a
unei masini de tipografie, a fost deasemeni special adoptat
vederea marei viteze a unei forte de mai
mari mai uniforme.
Regularea cernelii la se face prin o serie de
dispozitive de punere la punct, asezate des unul ahul.
Curgerea cernelii linie este
printr'un mecanism simplu de inchidere mod ca
suruburile de regulare nu fie deranjate din pozitiunea
Regularea sifonului cu este deasemeni posi-
limite mari, timpul functionarii.
Valurile sunt asezate paliere solide de unde
pot fi ridicate cu In general masinile de
ziare, se construesc numai cu 2 valuri de ungere iar dis-
pozitivul de e cu un mai mare
de suluri frecatoare.
La masinile noastre cerneala bine este
la valurile de ungere de 7 suluri frectoare.
Pentru cerintele mai mari ale de gravuri
s'a adoptat dispozitivul de cu 3 valuri
iar divizarea extrem de a cernelii este prin
trei suluri freckoare diferite puncte de frecare.
La aparate de s'a ales cilindric care
e foarte sigur functionare. Cutitele de sunt actio-
nate nu de roti profilate etc. de un solid angrenaj de
roti. Toate piesele schimbatoare sunt usor
accesibile palierele expuse prafului de sunt
rate mod eficace. Deasemeni piesele cari sunt supuse

www.dacoromanica.ro
unor eforturi mai mari au fost construite din materialul
prim cel mai bun.
Numrul motoarelor principale independente
de modul dispozitivelor de tiprit.
Actionarea dispozitivelor de se face
prin o principala orizontal. In cu fiecare
motor principal mai un sistem de actionare cu
mna precum unul auxiliar care mai ales la
lucrrile de punere la punct de introducere a hrtiei.
Comanda motorului se face complect automat, prin butoni
de iar pentru evitarea complecta a accidentelor
se recomand istalarea de semnale luminoase ca per-
sonalul atelierului fie totcleauna informat dac ma5ina
e sub curent sau nu.
In mai rmne de mentionat faptul pentru mic-
5orarea fortei necesare a consumatiei de ulei s'au adaptat
peste tot paliere cu rulmenti precum cu
ungere cu

137

www.dacoromanica.ro
MANILE DE CULES
De: G. N. DULCA, BucureW

INDUSTRIA modern, de fel,


productia ei masinismul. In cea mai mare parte dintre insta-
latiile industriale, chiar cele mai mici, omului
a un simplu auxiliar al mijlocului de productie. In
productia masina locul principal, insta-
latie industrial, fie de mare, ca mijloc de
productie masinismul, numai nimic specialitatea
din care face parte.
Industria nu putea mai pe jos de
celelalte industrii, privinta perfectionrii miiloacelor de
productie, n'ar fi putut face cerintelor multiple
cantitativ calitativ ar fi fata concurentii
care cu multi ani noastr a introdus utilaj
tehnic modern.
Inceputul de productie in industria s'a
&cut prin masinile rotative la tiparul ziarelor. Ceva mai
acum vreo 23-24 ani, s'au adus primele masini de
cules la ziare, iar ceva mai s'au adus de cules
la tipograftile de mercantilaj
In Capita rare sunt tipografiile cari nu aibe cel
o de cules.
Masinile de cules sunt de mai multe sisteme. La noi
sunt cunoscute intrebuintate mai mult trei: Linotyp,

www.dacoromanica.ro
Typograph Monotyp. Bine ma$inile din
sistem se deosebesc ele ce prive$te constructia
modul de productie: sunt mai vechi, altele mai noui.
de constructie sunt mai productive, mai
u$or de mnuit dect masinile din sistem mai vechiu.
In de deosebirea mnuirii productiei la
nile sistem - cele vechi de cele noui - o
mare deosebire de mecanism, productie
sisteme.
Pe chestiune s'au ivit discutii att
din partea patronilor posesori de din partea
mnuitorilor : dela ma$ini.
Cititorii Graficei Romne au avut ocazia
discutii de acest fel.
Motivele puse nu sunt tocmai serioase
sau sunt exagerate. sistem de ma$ini de cules
are partizanii adversarii
cari au sau cunosc Linotyp-ul spun Typo-
e inferior Linotyp-ului, e bun numai pentru
format mare (dela 5 quadrati sus); admiratorii Typo-
graph-ului spun despre Linotyp numai la ziare poate
fi intrebuintat, la format la 4 quadrati); la format
mare este intrecut, cantitativ, de Typograph.
Monotyp-ul este mai putin discutat sau chiar de
asta nu pentru c nu i s'ar gsi cusururi, ci e
cunoscut de putini membri ai Grafice, numai
dou intreprinderi grafice dintre cele mai mari din
au astfel de ma$ini.
pe observatiile noastre proprii, descrierea
pe care o facem aici despre cele trei sisteme de ma$ini
intrebuintate Artele Grafice la noi, vom da lmuriri
mai exacte asupra felului de productie, cantitativ cali-

139

www.dacoromanica.ro
tativ, al fiecruia din cele trei sisteme: TyPograph
Monotyp.
Din expunere se va vedea toate cele trei
sisteme sunt bune; privinta cusururilor fiecare are
unul fiecare iarsi o parte de celelalte.
LINOTTP-UL. Cel sistem de masini de cules
adus la noi (vechiul regat) a fost Linotyp-ul. Expli-
e usor de obtinut. Linotyp-ul e foarte potrivit pentru
lucratul ziarelor, la noi primele au fost aduse de
ziare. Prin felul constructiei au intietatea rapiditkii
de celelalte sisteme, la ziare tocmai
se cere: rapiditatea calitatea; ziarele n'ar
putea exista conditiile de aparitie de azi.
Pentru aceasta Linotyp-ele sunt foarte la
prinderile grafice de ziare. De ckiva ani, Linotyp-ele
sunt intrebuintate tipografiile de mercantile,
bine c sunt intrebuintate numai la zatul de text,
s'ar putea lucra cu ele o parte din lucrkile ce azi
se fac numai cu mna, ca de exemplu : Aritmetici, pagini
formule cu text cifre, table de materii, text pentru
tabele bugetare statistice, se poate vedea
modelele de mai jos, lucrate de subsemnatul la o
de constructie veche.
Linotyp-ele de constructie au dispozitive pentru
turnarea literei de titluri, regleti.
Cauza pentru care nu se lucreaz deck text la masi-
nile Linotyp .este lipsa de asortare a pieselor necesare.
Aritmetici nu se poate lucra din lipsa magaziilor pentru
semne matematice. Matritele de semne matematice azi se
pun cu ceiace e mai mare pierdere de
deck a se lucra cu litera
Deasemenea mai prezint un neajuns lucrarea for-

140

www.dacoromanica.ro
19+32+78X 16+67 ? 46+19X82 ?
53+ 4X98+27+98 ? 64X91+28 ?
35X54+89+72X46 ? 90+80+84 ?
1) : 22-(850 : 10)+(77X4)= ? 630+370= ?
92X2+(46X5-(780 : ? 154-274= ?
3) : 14+(17X15)-213= ? ?

1. Istoria Moldovei dela Dimitrie Cantemir in


zilele noastre 8
2. Descrierea Principatelor Romne de Epoca
Fanariotilor 20
3. Unirea Principatelor 28
10. Epoca Fanariot 38

Venituri generale 123 456,80 789.700,80


dela imobilele societtii
alte venituri . . 323.456,- 565.455,50
Incaskile rmsitelor pe anii tre-
cuti dela debitori 123.654,- 890.345,20
Diverse 3.244,50 289.455,60
Modele de executate la Linotyp.

mulelor aritmetice a cifrelor de tot felul lipsa spatiilor pe


puncte exacte. Pentru a se lucra o de aritmetica la
Linotyp spatiul variabil (caherul), care nu se
trebuie pus parte a paginei: dreapta sau
In cazul cnd Lmotyp-ul ar primi modificri, cari n'ar
fi imposibile, turna spatiul variabil
(caherul), cum se face la Typograph, atunci n'ar mai
de spatiu variabil parte sau alta a paginei cu
cifre sau aritmetici.

141

www.dacoromanica.ro
pagina aritmetica sau formule aritmetice are
text parte explicator al cifrelor, atunci e mai usor
de lucrat, textul are spatiul variabil.
Despre Linotyp se spune numai la ziare este bun;
acestea au formatul coloanelor Linotyp-ul
este folositor numai la format mic. La textul de format
mare, dela 4 quadrati ar fi mai bun Typograph-ul,
care ar produce mai rapid ca Linotyp-ul.
Credinta asta e ce rapiditatea; tot
Linotyp-ul este mai productiv, cantitativ, la format mare
la format mic.
i s'ar putea Linotyp-ului.
ntregime la partea de jos dupa
turnare, face de multe ori ca randurile nu fie exacte
sau subtiri bine la
partea de jos a randului. Inconvenientele astea se petrec
mai ales la cu gustformul (tiparul care se
gura cazanului uzate.
Deosebit de astea, piciorusele din fata randurilor (dun-
gile) fac ca textul fie mai jos sus, ceiace
la o sau mai
la tipar. Bine asta se numai masina
n'are gustform bun. La nouile Linotype nu mai pido-
rusele la Masinistul tiparitor are partea lui de con-
tributie la tiparirea a formei. S'au cazuri,
cari slabi aruncau vina pe masinile de cules.
Linotyp-ul va fi nevoit modifice gustformul, pentru
ca nu mai fie peste tot la partea de jos, ci
numai putin la mijloc, in felul celui dela Typograph.
semenea gura cazanului va trebui modificata,
sita, care nu va mai fi de micsorandu-se deschizatura
gustformului in proportia corpului literei.

142

www.dacoromanica.ro
In acest paginatorul n'ar mai fi nevoit curke
rndurile de paginatie.
In unele tipografii, antipatiilor pentru un sistem
sau simpatiilor pentru altul, s'au nepriceperii, s'a ajuns
se inlturarea Linotyp-ului din tipografie,
ca cum sistemul ar fi vinovat c nu se inlocuiesc
piesele uzate.
TYPOGRAPH. Constructia acestei
nici pe departe nu poate comparati cu a Linotyp-ului.
mecanism simplu; piese mult mai putine ca
Linotyp, Typograph-ul este de
brosuri, la tabele cu cifre, etc. cteva exemple
din lucrrile, de text, ce se pot face la masina
Typograph.
14912669 44266973 42669731 66973144 7314942
47811778 72177886 21778864 17788647 778843472 8647821
66613185 61318694 31869486 18694661 9466613
78756997 85699745 99745785 4578716
96704859 67048593 04859396 5939867
41509425 10942557 09425574 42557410 5741509
83475534 75534388 55343883 3883475
72163611 63611257 61125726 2572163
752231 522319 32231975
66321733 62173342 21733426 17334266 73342662
34630666 43066683 66683343 8334630
25749157 54915796 91579625 9625749

3.500.904140.259 5.129.088 39.842 7.641.609 40.288 8.926.092 40.939


486.804 6.535 7.754 895.715 7.196 989.449 8.435
195.182 12,155 489.554 20.589 604.274 9.492 11.999
12.725 79 15.238 91 20.126 120 40.807 179

411.615 7.058 544.094 6.218 480.036 5.895 674.443 7.383


6.518 944 9.184 1.255 10.080 1.430 1.851

Modele de executate la Typo g-raph.

143

www.dacoromanica.ro
Se poate turna pentru lucratul tabelelor, dursusi,
regleti subtiri, chenare.
Cifrele la tabele se numai in
cifra pe deacurmezisul lungimei.
Masinile de ultim model au dispozitiv pentru tur-
narea literelor de titluri la 36 puncte (3 ciceri).
Typograph-ul instalatie de piesele ce
servesc la turnarea se poate de fine, face ca
turnat fie curat.
Aparatul in care se este in
turnat nu mai e nevoie fie de cutit
o parte din (deschizatura de intrare a plum-
bului). Randurile nu mai au firisoare sau foite de plumb
jos, sunt exacte la ca literile de
Tiparul iese curat, a fi presat.
Dispozitia cutitului din fata este in
nu mai poate nici cel mai invizibil fir de metal pe
marginea sau a literilor.
Masina Typograph pe calitatile alese de turnat,
usor de pentru cu mult
mai ca alte sisteme, este mai
mici pentru lucratul
La ziare nu se din cauza productiei
reduse de Linotyp. Ziarele coloane de format
mic la 3 quadrati, masina Typograph nu poate face
cu randurile sunt mai scurte cu
e mare pierderea de timp pentru pornirea la turnat
darea cosului peste cap cu operatii ce trebue
cu de lucrator.
Sistemul acesta de masini este foarte
putin cunoscut tara Numai institutii gra-
fice din Bucuresti au astfel de masinii.

144

www.dacoromanica.ro
cu mult mai mare oricare alt sistem de
modul mai complicat de instalatie de lucrat fac
ca Monotyp-ul fie putin introdus
industrie
se dece numai trei mari institutii grafice
din Capita Cartea Cultura
Funclatia Regele Mihai", au acest sistem de masini de cules.
ziare, ce priveste partea materiala,
costul, ar putea foarte bine instala Monotyp-e, dar pe
sunt de folositoare tipografiilor de mercantilaj,
pentru ziare nu sunt tocrnai potrivite din cauza trecerii prin
a culesului: claviat turnat, pe la ziare,
ales cele de se cere rapiditate; mai putine ope-
executare. mai mare neajuns pe
Monotyp-ul pentru lucratul ziarelor este greutatea paginatiei.
Zatul de Monotyp rapiditatea paginatiei, cea
conditie de aparitie la timp a ziarelor de informatii.
Monotyp-ului din
este foarte usor supus stricarii la pentru paginatie.
Zatul de Monotyp, turnat, este aproape ca mercurul;
abilitate ar avea un paginator specialitatea sa,
tot fi expus a nu de
materie, cnd pagina conditiile cerute la ziare.
pentru ziare Monotyp-ul nu este tocmai potrivit
din cauzele mai sus, pentru tipografiile de
mercantilaj este cea mai potrivita de cules,
poate pe toate celelalte sisteme chiar turnatoriile
de litere.
Institutia care pose& Monotyp, mai ales ultimul model,
nu mai are de materiale tipografice de
dar acestea pot fi inlocuite cu de plumb, pe
care le Monotyp-ul ca

145

www.dacoromanica.ro
: R=0,8; v=37,3
m. pe
1. cazul cand apa se cu materiale, se
devenind
a X (d care = medie modi
densitatea materialului; 8=densit. coeficient reprezentand
raportul vol. de materiale la volumul de
1000
v=7 =1000; 0,2;
5,8 m pe sec.
2. Raportul k se de pentru
un anumit moment, care apa e cu materiale a
modificata kB I 7).
In exemplul 8, k =

Greutatea proprie a traverse!, (pod de 6 m. lung, 2 m


pentru f.
4 grinzi de brad, de 6 lung. 35X28 cm. . 4(600X6X0,35X0,28)=1411 kgr.
12 traverse de 3 20X20 cm. . =12(600X3X0,2 X0.2 864
4 dulapi de 3 m., 3X30 cm. = 41600X3X0,3 65 .,
2 tip 14, buloanele 2( 15X6) 180
Greutatea a traverse! kgr.
sau'-.2500

42 Franc! fr. 1.897.7 1.364.0 -533.7 2.545.2


43 Congo belgian . . . . Franc! 268.7 294.5 25.8 390.0
44 Lst. egipt. 43.3 48.7 5.4 45.2
45 Maroc , . fr. 617.5 203.0 -414.5 604.6
46 Uniunea de Sud . . 47.2 57.0 9.8 55.5

16 7,2 8, 13, 216


16 6,4 9,6 11.2 17,
16 10,0 28,o
16 9,6 19,2 26,
16 4,o 16,o 32,, 35,2 38,4 44,0
16 5,0 24,o 32,o 40,o 44, 56,o

Modele de lucrri executate la na Monotyp.

Monotyp-ul poate fi intrebuintat la zat simplu, zat


mixt (text cifre), aritmetici, formule matematice, statistici
de fel, cifre, capete de tabele, etc., cu un la
lucrare de registre titluri.
In ce privete zatul de text curat are superioritatea
tiparul iese curat, nici o deosebire cel lucrat

146

www.dacoromanica.ro
mna din liter Alt avantaj fat de celelalte sisteme
de masini e obtinut la scoaterea corecturii
tarea care se face cu mna, numai
litera insemnat, a mai lucra din la masin tot
rndul, cum se face la masinile celelalte, cari rnduri
la cari pentru o sin gur liter trebue
lucrat tot rndul.
In privinta obiectiunii c la Monotyp se pierde timp
ca la celelalte sisteme, prin aceia operatia culesului
trece prin mini : claviat turnat,
pierderea de timp e la zatul lucrrilor de edi-
tur, cari se prin pstrarea claviaturii (ruloul de
hrtie claviat) a mai nevoie de stereotipie. Cnd
lucrarea vine din nou (o editie), numai ope-
turnatului. Compensarea timpului intrebuintat la
claviat se face prin rapiditatea turnatului, care merge
la ori claviatul aceiasi cantitate de timp.
Cu toate c Monotyp-ul nu prea e cunoscut la noi
masina asta este cea mai superioar descoperire
prezent privinta zatului tipografic artele grafice.
Trebuie recunoscut oricare ar fi fost
de pricepere al inventatorului alckuirea pieselor,
ajutorul aerului comprimat Monotyp-ul n'ar fi fost dect
o de turnat nu cuvinte.
Monotyp-ul este pentru zatul tipografic ceiace sunt
rotativele pentru tiprit.

In exemplele practice despre ce se poate lucra


de text la cele trei tipuri de masini de cules : Linotyp,
Monotyp Typograph, exemple, luate din lucrrile
cutate la Cartea Romneasc" din Bucuresti, care pose&

147

www.dacoromanica.ro
trele tipuri, se poate vedea destul de bine pentru
viitor, grafice ca celelalte masi-
nismul va ocupa locul
In ce priveste criticile ivite asupra celor trei tpuri de
de cules: unii sustinnd un tip, altii altul,
cum cunoaste mai bine din ele sau inte-
resele materiale ale reprezentantilor masinilor, putem spune
deosebire cele trei tipuri este, dar fiecare are
o parte asupra celeilalte.
Cele sisteme : Linotyp Typograph, cu rnduri
au superioritatea asupra Monotyp-ului la mnuirea
materialului la paginatie, care se face cu
de strickiuni.
Ieftintatea masinei Typograph, inlesnirea cu care se
poate pe care le-am descris, au fcut
ca acest sistem de masini, neintrebuintat la ziare, fie
folosit foarte mult la tipografiile de mercantilaj.
Linotyp-ul, mult mai complicat privinta mecanis-
mului, mult mai scump ca Typograph-ul, totusi e mult mai
cutat tipografii datorit rapiditkii pro ductiei sale, mai
ales la ziare mari. Tot de bine poate fi intrebuintat
pentru brosuri.
Linotyp-ul de constructie veche neavnd instalatie de
trebuie cu atentie plumbului a gurei
cazanului ; rndul iese sec gurit, floarea literei
stricat4. Deasemenea trebuie compozitia plumbului.
Reprezentantii Linotyp-ului au interesul renoveze
masinile vechi, spre a nu fi discreditate de acei ce nu le
cunosc.

Din expunerea sumar facem asupra celor trei


sisteme de masini de cules cunoscute la noi, se poate vedea

148

www.dacoromanica.ro
de cules sunt de mare pentru industria
nu numai pentru intreprinzator (patron), care
mai mult, dar pentru lucrator, poate lua o
mai In ce priveste munca pentru
nu e mai ca cu
Privitor la obiectia ce se face masinile inlocuesc
nu se poate face nimic,
contra progresului nu se opun inapoiatii. se
petrece cu toate celelalte industrii nici artele grafice nu
puteau inapoi, ar condamnate peirii.
cele observate artele
grafice era mai mare de aducerea masinilor de cules.
explicatia e usor de : masinismul a
ziarele apar zeci de pagini, ceiace personal
zecit. Editurile, una alta, scot zilnic zeci sute de mii
de ceiace nu erau masini
de cules, nu se pomenea ceva.

www.dacoromanica.ro
A TEVA VORBE DESPRE EXECUTAREA
CARTILOR
De: KRANICH, maestru-tipograf, Bucuresti

STIM cu c carte se compune din dou


prti deosebite: anume din continutul-adic textul-si
din invelitoarea acestuia, coperta, zicem noi.
Continutul cartea propriu zis, coperta
este invelitoarea aprtoare a acesteia, care totdeodat ne
arati titlul crtii, precum pe scurt despre ce
acest continut.
epoca nostri exista tendinta de
a infrumuseta crtile, prin intrebuintarea initialelor dife-
ritelor vignete, totusi ei puneau mai mare valoare pe con-
tinutul crtilor dect pe exterioar.
Cu totul st cazul epoca noastr, unde
superproductiunea literaturei - aceasta mare parte
diocr - zilnic zeci de mii de volume pe spre
desfacere, fapt care desigur necesit pentru volum
parte o exterioar pe se poate de atrac-
tiv, spre a putea opri pentru un moment privirile
torilor
Superproductiunea aceasta a schimbat cu totul felul
de executie exterioar a
Pe cnd, cum am zis, nostril, puneau mai
mare pe contimporanii nostrii,

150

www.dacoromanica.ro
cititorii literaturei mediocre, pun din contra pret pe exte-
riorul, pe invelitoarea cartii, a carei rost de fapt nu este
altul deck a feri cartea de a prea
literatura, in mii de volume,
se adreseaza primul publicului de mediocra,
este cert o recomandatie similara. Coperta
tilor serveste cazul acesta, drept celei mai bune
recomandatie. Deaceia autorii editorii
invelitoarea produselor literare cu
rite desene scene din continutul imprimate multe
culori pe se poate de vii strigatoare.
Editorii, lupta concurenta profesionala, se
scormonirea mai bizare forme, spre a putea
ajunge scopul atragerea privirei publicului cititor,
cu aceasta ca punctul final cartilor.
Valoarea acestor coperti de multe ori nu este alta
aceia a nu serveste la la
infrumusetarea camerei a vreunei servitoare sau a unui
cu un oarecare gust artistic.
tipograful de odinioara a da sale
dela la titlu la ultimul
un stil o armonie majori-
tatea cazurilor acesta numai textul, iar coperta o
face care desenator, lipsit chiar de mai
rudimentare notiuni grafice, numai poate fi vorba nid de
stil, nici de armonie. Ca urmare ceeace fiind
executat de un singur - de tipograful - ar fost un
obiect de compus acuma de doi mod separat,
devine o lucrare cu totul
mai la aceasta intrebuintarea dife-
ritelor vignete la inceputul capitolelor,
haosul de neestetica complect.

151

www.dacoromanica.ro
Intrebuintarea vignetelor rspndirea prin
cartea, este cu preconizat de editori francezi,
cari prin acesta a da o mai mare
atractiune, mergeau adeseori des-
prteau chiar textul cu astfel de vignete.
Un procedeu cu totul gresit, felul acesta de
a servi de vignete sau zpceste cititor dis-
trage mintea dela continutul
oric5rei indice pe
dela caracterul Cartea va desigur
executat dect cea literar5. Cartea nu trebuie
zilnic, ci trebuie incorporeze o idee. Hrtia
litera, sunt materialul brut, sunt mijloacele necesare cu aju-
torul se forma unei idei concepute mintea
omului.
carte se va executa concordant5 cu conti-
nutul ei. Este aceasta de nu se va
buinta niciun fel de sau ci mult
precum se va lua o liter dinteun caracter
cu o serioas5. literare pot
cu vignete sau cu diferite scene din continutul
acestea trebuesc absolut coordonate stilului literei care
se cartea respectiv5.
Cartea trebue o nicidecum un conglo-
merat de cari, aparte pot frumoase, unite
dup intmplare, distruge armonia
Dovada celor spuse mai sus, este faptul, toate
editorilor francezi de a da produselor literare o
r5spndire mai eficace prin intrebuintarea celor mai bizare
forme la intocmirea copertilor, n'au dus la scopul
ct germanii au fost deci dinti cari
au abandonat formele bizare s'au din nou la sim-

152

www.dacoromanica.ro
plicitate, din coperta ceeace este de fapt,
toarea a
Linia litera iau locul desenurilor picturilor
multiculore; schimbul acestora se hrtia
sau carton de o coloare
Fiecare sau ornament asezat cu rost imprimat
pe de felul acesta, stil armonie.
tipograful are pretutindeni la dispozitie tot soiul
de material modern, caractere de liter de o frumu-
sete, nu mai este nevoe la desen sau la
figuri bizare, spre a executa exteriorul unei se
poate de
Formatul crtilor, care mai a fost o
are diferite forme. Nu ci gustul decide
formatul Vignetele, odinioar intrebuintate peste
au aproape cu totul, locul
liniei drepte simple.
Simplicitatea executarea prinde pe zi ce
trece mai multi aderenti, este faptul, din
se poate vedea vitrina unei oarecare
de tot felul de crti cu copertile fantastic
ilustrate cte una mai -o linie cteva
estetic grupate, imprimate pe galbenk orange,
gris sau chiar culoare foarte - cu mai putine
pretentiuni de a atrage privirile treckorilor. Dar, ce curios
lucru, tocmai carte este aceea care prin
tatea executia ei exterioara ne face ne oprim fata
vitrinei, privind-o cu
Datoria a tipografilor este deci, de a educa
att editorii publicul cititor de a transforma vitri-
nele librriilor adevrate expozitii
de arte grafice.

www.dacoromanica.ro
TIPARUL RECLAMA
De: VIRGIL MOLIN
Redactorul Grafica

PRINTRE americanismele ce-a le


porte btrna Europ, e reclama, argintul viu al activi-
economice continentul de peste Ocean. Vrnd-
nevrnd, reclama cu toate caraghioslcurile" ei, s'a
a fost acceptat ca un ser regenerator viata econo-
a tuturor ce vroiesc s progreseze. De pe
urma acestei reclame, tiparul presa sunt direct profitoare.
reclama face uz de imprimate sub diferite
forme, ca de un excelent, egalat poate numai de
publicitatea prin Insertiile din ziare se concep de
dar forma tot tipograful o Sub acest
raport, reclama intereseaz pe tipograf,
noastere mai din aproape e mai mult dect
Printre feluritele mijloace de cari dispune reclama
imprimat, am putea socoti insertia, inseratul, sau anuntul
cum se mai numeste), ca mai eficace, de aceea
mai frecvent.
Nu e aci locul pentru a demonstra avantagiile sub
raport comercial. Negustorimea e de asupra
acestora, nu mai poate exista. Rmne se
demonstreze tipografului necesitatea de a cu toate

154

www.dacoromanica.ro
COOPERATIVA
EDGARD QUINET No. 6, Bucure*0
En gros. DE VANZARE En detail.
DUBLE FACE PENTRU PALTOANE
Velour de toate culorile pentru Doamne
Mare asortiment de brbtelti eftine
X tot felul pentru Brball, Dame, Copil
CELE MAI EFTINE precum
Paste finoase, Conserve, etc. X
de

FIG.

resursele sale artistice i tehnice la unei insertii.


necesitate se impune cu mai mult, cu
ultimul timp, tocmai din lipsa de ingrijire a insertiei zetuite,
cei cari doresc cu efect, nu mai pot admite
de compozitie ce se numesc insertii culese
la publicate presa dela noi. Fugim de insertia
culeas, pentru motivul aceasta apare anost, o
o idee la a tine de pres-
criptiile reclmei, oarecum o o art.
cari fac fug de zetrie se trezesc atelierul
graficianului desenator-mercantil, ce zi
cu zi dauna tipografiei. Coloane din presa dela
noi, sunt din ce in mai artistice.
in operile (nu e exagerare), ale
pictorului Maur, cel care se trudeste i
la noi desenul artistic publicitate.
cu toate acestea, insertia s'ar putea mentine
pe portiunea ei de teren, fire5te inoculandu-se cu un spirit

155

www.dacoromanica.ro
COOPERATIVA
Strada Edgard Quinet 6 +
Vinde: Gros En
face pentru paltoane; Velour de lana
ate culorile pentru Doamne Domnisoare
eftine, paste
mare asortiment noase, etc.
tot felul pentru Dame, Domnisoare
Copii cele mai eftine
1 PRETURI DE CONCURENT

FIG. 2.

America deosebi Germania, se


adeseaori la o desenat, favoarea celei
(zetuit), sau combinndu-le. (Fig. 3). Intercalnd
insertie un sau o ilustratie (vignet) desenat,
imprumutm o original, mai vie mai atractiv.
(Fig. 4). Ceeace nu va fi nevoie de dese-
natorul grafician, un din cteva litere, oricare
accidentar trebuie deseneze.
* *

Insertia e veche, foarte veche chiar. Istoria ne vor-


be5te de inscriptiile-avize din Pompei. adevratele
insertii, cum le intelegem noi lumina zilei,
numai inventia a lui Gutenberg. Origina
acestora se mercantile cu
secolul a XIV-lea. au la
burg numitele Fugger-Bltter, manuscrise
tinnd comunicarile casei comerciale Fugger. Aceste co-

www.dacoromanica.ro
de

Tipografii de ziare
Institute de art
de offset fotogra-
in mai
loroase

FALZ ER
speciali pentru aparate de reproductlune
Leipzig C Luthestrasse 14
FIG. 3.

municki sunt considerate ca primele insertii, rostul


nefiind altul, deck al unui aviz important", ce se
prin publicatii. Cea insertie
prin periodice, apku la 1630, la Paris

157

www.dacoromanica.ro
primul numar al ziarului de de
catre medicul Theopharaste Renaudot, a inovatie
gasi ecou. Sporindu-se insertiile comerciale
familiare, scoate mai trziu un supliment special, intitulat
,Feuille nu peste mult apare ca un organ aparte
numit Petit Germania prima insertie apare
la 1673 Relations Curier" din Hamburg mai
in Leipziger Tageblatt" din Lipsca (cel din ziar
apare azi, al 256-lea an de aparitie). In Austria
primele insertii apar Wienerische
(azi Wiener Zeitung"), fondat la 1703. La 1704 se
la Boston in Statele-Unite, ziarul The Boston Neuess
care nu mult aparitia primului aduce
cele insertii publicate noul continent. La noi, in
tiparul este introdus prin urmare, presa
se desvolta cu anevoe. 11 (datat din 22 Aprilie
1836) gazetei Museul National,
supliment la Curierul Romanesc", redactat de Ion
Heliade Radulescu, pe ultima Jabrica mixte
a unui Doctor care cuprinde ateliere de
(?) turnatul Asupra insertiei
n'avem alte date, nimeni n'a catalogat
la noi. Cred
prin colectiile Academiei, s'ar putea mai stabili
acest istoric. Mai cred, Muzeul de documente
comerciale dela Camera de din Bucuresti, s'ar putea
pretioase date asupra desvoltarii
*
*

Secolul care este al electricitatii, dar al


reclamei. Insertia e pretutindeni, acolo unde apar publi-
catii. Aproape nu se mai vede insertii.

158

www.dacoromanica.ro
Desvoltarea prin publicitate a dat un nebanuit
impuls presei. Prin publicitate, presa a putut se desvolte
la nivelul ei de astzi. Reclama e omul de finante" al
presei, am putea zice, nu indepen-
toate dependente de gratiile reclamei. In pri-
vinta aceasta directorli de ziare de pretutindeni putea
ne faca destainuiri edificatoare. Cu ajutorul reclamei,
presa, acel admirabil vehicul al civilizatiei al culturei, a
putut toate straturile sociale, adeseori oferind
un numar de pagini, ce atinge - numai costul - pretul
cel de Astfel reclama prin
blicitate a devenit un factor auxiliar chiar viata econo-
culturala a unei
Am spus reclama publicata, insertia im-
nu e tocmai cea mai veche, se poate afirma
e cea mai populara, cea mai
oarecare cea mai Dar i-se
insertiei, e de raport d. e. cu placardele,
prospectele etc. La aceasta s'ar putea riposta,
latura e principala mai putin e cea artis-
Cu toate acestea, nu se poate insertia mo-
un tribut artei. noi se
ultimul timp, un norocos
privinta, datorit aproape exclusiv unuia dintre cei mai
desenatori-grafiicieni pictorul amintit mai
sus. Din mapa pictorului Maur am putea scoate multe
dovezi pentru acestei afirmatii.
Dar momentan nu ne intereseaza insertia
propriu zis. Aceasta nu se poate cataloga, aceasta e
functie de inspiratie, talent, etc. in caz de
dualitatea artistica respectiva.
Ne pasioneaza insertia, din punctul de vedere

159

www.dacoromanica.ro
FABRICA VICTORIA ARAD
FIG. 4.

al inserentului al tipografului, cei cari au preocupri


mai insemnate insertia.
trecem deci la partea a insertiei mai ales
vedem, cari ar fi liniamente generale, notiunile de
cari trebuie se tina atunci, cnd
cnd stabilim configuratia. Pe redactare
mai trebuie de exteriorul, de haina a
efectul unei insertii nu depinde numai de
stilul care e redactat, ci de vestmntul ce-1 imbrac
atelierul tipografic. hisertia poate fi (cliseu)

i6o

www.dacoromanica.ro
in atelierele noastre reputate. Oferim
mente complecte pentru dormitoare (10-50.000);
(25-60.000) ; salonase (10-20.000), etc. cu

de
Viztati expozita a

DIN ARAD

FIG. 5.

sau (Fig. 6) din litere mobile, sau


acestor (Fig. 3).
Multi dintre inserenti, chiar unii tipografi, cred,
o insertie numai atunci poate fi frumoas,
e desenat. E o evident,
loacele tipografice de dau posibilitatea de a culege
pagini de reclame, una mai frapant, deck cealalt
cu ajutorul materialului simplu din tipografie,
cum din modele aci demonstrate. Pagi-
nile cu insertii reclame din publicatiile dela
noi, sunt invariabile calapoade invechite, haos
de litere, adevrate probare. Nimic interesant, nici-o ideie
nimic ce-ar frapa, (Fig. 1). Deaceea e mai mult,

161

www.dacoromanica.ro
ESTETIC PRACTIC:
ultimelor perfectIonSri
ale ondulatiei permanente
de 12 ani
speciale
mai scurt

Banii sunt
greu de cAitigat. Cine vrea eco-
nomie viziteze strada Toamnei
magazinul bogat
articole de Va
calitate superioard nu va risipi
pentru lucruri
valoare

1100 mia
DE FOC
prima FIG. 6.

deck necesar, ca gndeasc la refor-


tipograf
marea vechei mentalitti. are ambitia, ca ziarul ori
revista atelierul fie mult-putin ingrijite,
niciodat nu lase compozitia insertiilor numai grija
culegkorului, acesta neavnd nici prea mult, nici
drumarea cuvenit. Culegkorul dela ziare e un mecanism,
el sistematic i adeseaori cu o rapiditate care bate
recorduri, poate risipi vremea, ocupndu-se cu
experimentatii. De fapt inserentul ar trebui se pronunte
asupra configuratiei. Unii inserentii dela noi calc
v'ai, de nu sunt suficient initiati

www.dacoromanica.ro
arta reclamei. Trucuri cari acum 20 ani subtile, azi
sunt perimate, prin unnare lipsite de efect. Insertii
invers ziar, negre cu degetul ce arata
superlativ, ca cel mai vechiu, cel mai eftin, mai
bun", etc., au devenit, cum zic, prea comune fire$te
inserentul trebuie insertia
din litere se numai prin variatiune de
format, chenar, spatiul alb, vignete etc. Acestea sunt
punctele cardinale de cari depinde efectul puterea de
achizitie a insertiei din litere).
FORMATUL. Paginele ziarelor, numeroase
se sub acest raport o variatiune se poate
de Este problematic, din punct de vedere
psichologic nu e precis stabilit, cari insertii sunt mai
de efect: cele culese pe o lung, sau cele ce
mai multe coloane plasarea insertiilor pe
o cele pe mai multe coloane, viceversa.
Un deosebit succes reclamele culese de
banderol dealungul paginei asezate jos, sau sus capul
paginei. La noi acest format este preferat mai ales de
cinematografe, in marfurile de insereaza
in acest ca Odolul, Diana, etc. Nespus de greu e
intocmirea din categoria anunturi, acestea
o se pot scoate in relief numai
printeun text cu spirit (Fig. : Banii sunt
valoare").
CHENAR. Cum efectul unei reclame ze-
tuite obtine mai ales prin jocul perpetuu de contraste,
(d. e. alb negru), vom face ca acest
contrast se intensifice nu numai prin variatia
diferite formate, ci prin alternarea literilor materialu-

163

www.dacoromanica.ro
lui de chenare. Azi dispun de un material bogat
variant, acest lucru nu dificultti. De
accentuat este, insertie fie posibil
numai dintr'un caracter. Pot varia gradele speciile,
ca: de cursiv, semi-negru negre. Un efect deo-
sebit obfine variatiunea de caractere negre compacte cu sche-
letele, de obicei din aceiasi familie 4, 5 9).
ne ferim de amestecul nenorocit de caractere, din
moda veche". Figura este dintr'un ziar dela noi.
Aci, e cules din alt caracter
alt grad, amestecat cu prea dese verzale, ca se
evidentieze deajuns, ceeace ar fi esentialul insertiei.
Figura 2 este contrastul izbitor al exemplului din fig. 1,
cu textul grupat, iar cuvintele de importanta sunt accen-
tuate prin diferenta de grad, astfel chiar la prima privire
se subliniaza firma mrfurile oferite.
caracterul literei se acomodeaza articolului oferit,
se mult am
tat parte, litera prin variatiunile de caracter
prin structura ei, poate contrasteze foarte cu na-
tura obiectului oferite. Aceasta este o teorie cu
substrat psihologic, de reclamei moderne.
baza acestor teorii, reclama unei fabrici, ori uzine
metalurgice, se culege din litera de caracter gray
impunator, prin care s se oglindeze masivitatea pro-
dusului oferit. (Fig. 7). Invers e cazul la reclama unei
brici de mobile de lux, magazine de mod, galanterii,
parfumerii, etc. Aci se prefer numai literele de o
delicat, putin poate chiar cu ornamen-
tale. (Fig. 8). Trebuie s recunoastem, c este oarecare
subtilitate acest mod de a coordona caracterul literei
marfa ce-si face prin structura literei s

164

www.dacoromanica.ro
obtine ceeace se influenta asupra cum-
prtorului". regula pretinde ca chenarul
terialul de ornamentatie insotitor, se conformeze
caci la litere subtiri fine se nimereste un chenar
la fel, la litere grave e armonie un chenar mai
ternic. (Fig. 7 8).
LIBER. Majoritatea inserentilor dela noi pre-
tinde ca locul angajat (o pagina, etc.)
complectat la ultima linie. (Fig. 1). E o ireparabila
greseal a redacta insertii cu text inghesuit
apoi spatiu putin corespunzator textului abondent.
Insertia de suficient liber este avantajata;
spatiul lsat liber devine activ, momentul este
plasat compacta. In ziarele din streinatate
nu vedem pagini albe numai la mijloc, sau
vreun de sau pagini cu
mica publicitate presrata insertii cu
spatiu alb.
VIGNETELE sau sunt poate mai
pretuite mijloace de a imprumuta insertiei (zetuita)
o putere atractiva. Bine numai mate-
rialul ilustrativ e desenat de un bun desenator, care
nu fie strein de arta precum bine initiat in
codul reclamei. vignet produce chiar senzatie,
in care caz, efectul nu va lipsi. tipografie
bine nu va lipsi un anumit stoc de vignete,
cu ajutorul pe se intocmesc reclame
tive, impodobim paginelor compacte,
destul de monotone (Fig. 4).
STIL CURENTE ARTISTICE. i reclama prin
publicitate e influentiei exercitata de curentele ce
arta Litera materialul de ornamentatie in

www.dacoromanica.ro
Uzinele
metalurgice
UNION
BUCURESTI
de
masini

FIG. 7.

rococo", sau stil arhitectonic" fcut pentru


impodobirea pentru dichisirea accidentelor, trece
domeniul Dar ultimul timp ele-
mentele decorative ale stau sub vgdita a
celor ce se ggsesc reclama moderna. la mode e
tipografia asupra cgreia s'a insistat oarecare
lux de amgnunte modele Almanahul de pe anul
trecut. Fireste nici insertia n'a putut scgpa de
tipografie elementarg, reformatoare

166

www.dacoromanica.ro
FIG. 8.

tuturor stilurilor clasice celor


practicate acum, ornamentatia sau redu-
cel mai bun caz, la simple negre
in pete mari (Fig. 7).
Acest mod de a concepe tipografia accidentata,
este extrem de proprice reclama imprimata, inclusiv
sertia. Reclama senzationalul, tipograful se aco-
prin a reda senzationalul cu mijloacele grafice
de cari dispune. Aproape nu sunt reclame imprimate
cu efect, fel de fel de semne de exclamatii,
puncte mari, extrem de mare, etc. (Fig. 9).
Acestea toate sunt expresiunile grafice ale unei necesitati
de a original. Acestui fel de a vedea, corespunde admirabil
noua tipografie, ce jongleaza cu pete mari sub de
cercuri, triunghiuri, etc. Deaceea insertia
genere reclama - vorbind de alte -a fost prima
de tipografia elementara. La acest capitol mai
aminti tipografia primitivista, ce crede se poate
pensa de materialul ilustrativ zincografiat, poate
cu zetuit, din puncte, alte

167

www.dacoromanica.ro
comandati toate impri-
registrele, placar-
dele, etichetele in relief,
cataloage, prospecte car-
tonagele de lux dela
cutul Institut de arte grafice
SCRISUL ROMANESC
Soc. in Craiova, prin

Suc. Bucuresti 3, N. Golescu Tel,

FIG. g.

figuri geometrice. lativ la aceast de


trimite cititorii la suplimentele Almanabul pe 1928,
sunt cteva modele interesante
ttoare. Genul acesta de a compune figuri din material tipo-
este acceptabil, la punctul ce nu trece abe-
ratiune, numai atta vreme, ct jocul nu e
prea costisitor. ne punem de-acurmezisul vremurilor,
cnd revenim la metoda cunoscut de imediatii urmasi
ai lui Gutenberg, cari compuneau d. e. chipul lui Guten-
berg numai din puncte. de pot
piese pentru muzeu, sau de de martir,

www.dacoromanica.ro
dar nu pot multumi clientul patronul, care cere lucrarea
ore tiraje dela zeci de mii sus. Aceasta
nu o insertie (o ilustrata cu o
usor de compus din (vezi fig. 10),
chiar ca ceva interesant cu totul original,
la limita demonstrata mai sus. Pentru rest, am putea spune,
numai ce-i original.
teoria de e regula clar-obscur (jocul alb
cu negru). de ziar e doar' o
Cu jocul acesta e mai fascinant pentru ochiul cititoru-
lui, cu insertia (reclama) e mai atractiva deci mai
aproape de scop. Technica : spatii albe, alternate de
duri sau grupuri compacte de litera sau clisee din
Cine regulile intre alb
negru, e cel mai bun compozitor de insertii.
CUM SE CULEG INSERTHLE. urmeze
regule de o deosebita pentru cule-
le inserentul spre a putea controla a
acolo unde tipograful din nu s'a con-
format regulilor.
Partea a insertii este firma,
oferentul al doilea articolul oferit sau E
logic deci, ca acestea fie mai accentuate, ceeace obtinem
prin culegerea cu litere mai distinctive. mare
se comite atunci, e tinut de o
la insertie devine o de
negre compacte, din cari principalul nu se mai
poate distinge. E un de de (Fig. 1).
Inainte de a zatul ar fi de ca inserentul
sau culegatorul schiteze pe o de mod
fugitiv, formatul repartizarea textului, mentinand ca impor-
tante numai cele reguli amintite.

169

www.dacoromanica.ro
DOBRESCU
BUCURESTI
FIG. io.

mare comerciala, bine introdusa de


reputatie, tine mult drept ca profite de
bunul renume al firmei cu aceasta
numai prin acesta succesul insertiei. Sunt doar'
case, fabrici, a e o atractie garan-
Diana, Elida, etc.) Contrarul e la
de ocazie, ori la micul comerciant. Acesta - mai ales
orae mari - nu e posesorul unui nume (firme) introduse
cu reputatie, deci infiltreaza insertiei un efect numai
prin mrfei oferite, sau alte avantaje, vizibil
fruntea insertiei, zicem : zahar ieftin, ghete trainice,
stofe ultra moderne englezeti", etc. o di-.
ferite articole, atunci se va grupa pe posibil
articol aparte, s'a procedat la 2. Un
culegator dibaci, inserate cu efect din
cele mai simple mijloace tipografice.

170

www.dacoromanica.ro
a
27 a. e.. ora
a. a d-rei
Paula Petrescu, d-nei H. a d
TR. jiu A. directorul
d. M si d-lui
M. un
a din
la Magazine( str. vedare
Lipscani. CS:
a tost
pen-
du-se din relual consul-
din T.
00 lei lunar;
a din Sanatoria' de
Maiorul pensioner Andrei aprozimar
ibM din al rsboiului par.
u lungs suferintl. Inmor-
a. ora 2 lunar.
p. Cortegiul funebru va dela lei
a inhumarta va face la ci-
4
i se face Pacem
Monumente (unerare, cruel de
la Dapozltul
FIG. Vineri.

In ceeace priveste PAGINAREA, plasarea


in pagina ar fi de se tina de uncle
regule cu caracter tehnic de cele impuse de psichologia
reclamei. in zadar e o insertie bine redactat
culeas, e chibzuiala. La paginare
se va face o selectie. Cele oficiale se
pagineaza fruntea coloanei la permanent,
buna chibzuiala. Anunturile familiare au adeseaori un
apropierea prtii redactionale, sau la rubrica cu infor-
matiuni. ziare la expresa a inseran-
tului, reclame plasate printre anunturile familiare.
acest mai ales de pompe funebre, magazinele
de cu trusou pentru mirese, medicii, etc. (Fig.
Unii din inserentii stabili, pretind un permanent. Este
precizat, insertiile plasate de sus a paginei

171

www.dacoromanica.ro
avantaj de restul insertiilor. Reclamele asezate
partea redactionala, ori printre Mica publicitate" au un
deosebit efect, multe ziare a publica reclame
printre articole, cari oglinda a unei
pagini cu zat compact. Insertiile cu mult spatiu liber
culese dintr'un caracter de litera chenar fie distan-
sate, pierd din puterea atractiva, pagina devine
uniforma.
Cele de mai jos, utile primul pentru inse-
renti, totusi au oarecare pentru el
inserent tiparul are nevoie de
A redacta o insertie cu a fi la
curent cu multe abilitati reguli bine precizate codul
reclamei moderne.
REDACTAREA INSERTIET a insera
dupace s'a facut prealabil bugetul respectiv
s'au precizat publicatiile cari fie purtatoarele
ce a face prin publicitate, mai
o pentru fiecare inserent :
textul inserfiei. Asupra acestui capitol sunt studii intermi-
nabile, prelungite de specialitate coloanele
revistelor profesionale totusi citim lapsus
lingue" adeseori dialecte ce se cred a fi limba comerciala
sau reclam subtila", realitate fraze bombastice,
banale, scoase din uz acum ani.
Un text impropriu redactat, poate compromita
efectul scontat. Cliseele convingatoare, randurile sau
tele sugestive, desen, aranjamentele artistice
iluzorice. Textul asigure efectul de
primul moment. Am reusit prin diferite
mijloace grafice, nu trebuie ocaziunea, ci prin textul
respectiv complectam oferta, de cititor

172

www.dacoromanica.ro
la convingerea asupra necesitatii avan-
tagiile celor ce se
generale, am putea fixa punctele de pe
cari trebuie se razime insertie. le ca
un memento intotdeauna reclama (insertia) va fi
ca redactare, evitnd eventuale lacune. nu
se pot vedea insertii, a indica macar adresa
ofertantului, alte lacune. Prin urmare :
1. Cine (adresa complecta);
2. Numirea specimenul articolului (marfei) oferite;
3. Cui se oferta;
4. Calitatile articolului;
5. e necesar;
6. Cum se
7. Avantagiile ce le are;
8. Compozitia
9. Fabricatia eventual
10. Pretul.
Aceste puncte se vor complecta cu experientele din
practica, poate s aibe alte particu-
ce nu se pot generaliza sub puncte norme fixe.
Limbajul insertiilor fie acela de toate zilele. Aca-
demicianii filozofii zic: scrie cum Nu exa-
gerati nu abuzati de termenii din corespondenta comer-
cial, cum sunt insertii ce incep dialog: Ati
vizitat noul local X, unde se serveste un menu bogat cu
60 lei despre care tot vorbeste. Nu
apoi Cu stima: X. Y. antre-
prenor, fost al casei Z." Acestea mai merg la circulari,
nu la insertii, cari nu pot tine locul cataloagelor.
Pentru acest scop sunt numitele avize" simple,
gasesc ici-colea coloanele ziarelor. Mai o

173

www.dacoromanica.ro
Preparatul Gadil.
Dr, WASSERMANN

1 ctgr.
Menthol . . 5
Gaiacol . . . 10
. 10 .
. 10

Socotit la ampuld.
Este tubercu-
losa osoas,
limfatism, rachitism

Producfia :

FIG. 12.

pentru eliminarea expresiilor la superlativ, socotite


banale care nu mai prind" astzi: cel mai bun, mai
fin, cel mai ne mai etc.
se evite expresiile proprii stilului oficial, ce apar
grotesc, cadrul unei reclame: avnd con-
sidernd, ; referitor la cele de mai sus" ; prin aceasta
fac cunoscut...";
Formulati fraze scurte evitnd punctuatia cu multe
virgule sau cu punct virgule. In locul punctului e prefe-
rabil, acolo unde e posibil fraze) o
oblica(/). Semnul se pune numai cuvinte
sau rnduri de sugestie, sau categorice ca d. e.: D-v. nu

174

www.dacoromanica.ro
chiar mai mult se
poate
produsul nostru
30% CARMEN
CREMA

tuburi
sau borcane.
de 40
60 lei. Prospecte
alt material pen-
tru viirine la dispo-
cele mai
imporatante e
din tara.

INDUSTRIA CHIMICA
CERNAUTI

! Luati Elida! etc. La rndurile principale de titluri


punctul se elimineaz totul.
Limbajul insertiei se orienteaz structura
sociale, ne adresm. nu vom izbuti reco-
mandm o cu acela5i text tranului ca
nului, liberului profesionist ca unui corp aparte de spe-
sau demnitari (medici, farmackti, magistrati, profesori,
etc.) Relativ la aceasta stint de observat modelele dela figu-
rile 4 5. Aceia5i se adreseazA unui public select,

175

www.dacoromanica.ro
cu rafinament materie de unuia mai simplu, pe
care primul pretul.
Mai trebuie celor cari ne sunt
oameni de specialitate sau laici, din marele public consu-
mator. Edificatoare sunt privinta celor spuse, modelele
dela fig. 12 13. Printiunul se demonstreaza compozitia
alte detalii doctoricesti, prin de al doilea,
avantagii termen de pentru agenti. fireste
c trebuie redactat insertia adresat
pe cari intereseaz rabatul" posibilittile de
sament" (Fig. 13).
Mai un alt gen de redactare, a e
sau rndul sugestiv. Cuvantul de lovitur", ar
traducerea a termenului tehnic german Schlag-
wort", Germania e patria reclamelor schlagwort"-uri.
In aceste cazuri, de sugestie se orienteaz
cercul cititori. Cu ajutorul acestui gen de redactare,
se posibilitatea unor variatiuni infinite foarte atractive.
Modelele noastre 6 9 ne exemple edifica-
toare antreneze insertii la utilizarea acestui gen
de insertii, necultivat la noi.
Dar acest capitol o atentie deosebita.
fixarea cuvantului sugestiv este se poate de
desi pare Cuvantul, sau cuvintele, ca
fie sugestive, trebuie aibe ritmul ca un
Numai astfel prind retine urechea. nu fie
prea lungi, pierd rostul se transform text
simplu.
Continutul, miezul unor cuvinte de sugestie,
se pot forma mai multe retete", s'ar
putea numi de mai jos:
1. Forinnd din numele mrfei sau al

www.dacoromanica.ro
Conserve Grivita
Bere Bragadiru
Mott -peste tot
Radu- viata
2. Adresnd unui anumit sau unor
Inginerii
Gospodina
Diabeticii
3. Indicnd timpul se sau se
de culcare
Sub pomul de Crciun
4. la ce servefte:
Urcnd muntii
La dospit cozonacii
5. Artnd calittile:

Dublu parfumat
Demonstrnd favoare:
Somitti certific
Mii de scrisori multumire
Convingnd ca sfera de rspndire:
Milioane de suferinzi vindecati
30.000 abonati citesc
8. Referind la la materia brut:
pur
Extras natural
9. 0 exclamare, o intrebare:
la viitorul D-v!
Suferiti de cord?
Excitnd curiozitate, sau cu referinfd la evenimente
actuale:
A zarul

www.dacoromanica.ro
copii alegerile acestea
Toate partidele sunt de acord
11. Sub umoristia:
Banii sunt (Vezi fig.
Ce-am avut ce-am pierdut...
Am un leu...
12. 0 un proverb:
Munca e de aur
Cifrele dovedesc
Mult sgomot, pentru nimic
Ziva se cunoaste de dimineat, etc. etc.
Fireste, trebuie examinat, care anume din posibilita-
tile notate mai sus se potrivesc mai bine imprejurrilor date,
exagerarile expresiunile de gust evitate,
compromiterea e Cuvinte sugestive alese norocos
fac de obicei ocolul orasului, sau al devenind astfel
un cum nu se poate mai eficace. (D. e.: Mott
- peste tot! Radu eftineste viata! la Dacia!).
UNDE Am aratat excepti-
trebuie aranjamentul redactional artistic
al insertiei, dar nu trebuie o chestiune tot
de unde
ce apare organ de publicitate, cu totul inapt opus
caracterului proiectata, va avea un efect nul.
vedem primul cum se aceste
organe de publicatie, felul
I. Presa zilnia (cotidianele). In care cuprindem ziarele
politice independente cele cu colorit politic. Utilizabile
pentru tot felul de reclame, indeosebi pentru mica publi-
citate, dat - de obicei - tirajele considerabile ce le au
astfel masele cele mai largi ale Chiar
printre aceste organe, sunt cari sunt citite cu

www.dacoromanica.ro
predilectie de un anumit cerc de locuitori (ca d. e. ziare
preferate de intelectuali, de industria0, de burgezime, de
steni, etc.) spatiul destinat reclamelor din coti-
diane, este de obicei scump, de restul publicatiilor,
este explicabil, midi inserenti, (cu inteprinderi
toare, sau mijlocii),
IL Ziarele deasemenea politice, indepen-
dente sau inregimentate in cadrul partidelor. In acest grup
ziarele locale de provincie, al redus
este de destinat exclusiv cititorilor din vreo
litate sau imprejurimi. Sunt foarte nimerite, pentru
articole de consum general, sau special
anumit teritoriu. (Ca d. e. regiuni agricole,
unelte de pescuit Delta la mare, etc.)
periodice (revistele) de specialitate, cari
se adreseaza de obicei unui anumit cerc de cititori (Revista
Muzicei, Informatorul Tehnic, Grafica Arte
Meserii, Revista Teologica, etc.)
cum cele de literatura, ilustrate, beletristice, umoristice,
etc. (Viata Literar, Universul Literar,
tatea, Furnica, etc.) cari insereaza de obicei editorii,
librarii, meseriile de decorativa etc. fabricile de
parfumuri cosmeticuri, instrumente muzicale etc.
Insertii mai diferite
brofuri anume in: Anuare cu adrese,
calendare i almanahuri, cataloage i de interes
general. Din cari reclama cu ajutorul anuarelor cu
adrese calendarelor, e cea mai eficace, Ultima categorie
de tiprituri ce se complecteaza cu insertii e aceea a pro-
gramelor de teatru, liste de mape ambalaje.
pentru din aceste specii, insertia pretinde
redactare, configuratie, cum e natura port-reclamei

www.dacoromanica.ro
respective. In primul trebuie orientati asupra
structurei cercului de cititori, apoi asupra tirajului. Aceasta
pentru a putea sconta efectul, comparandu-1 cu eventualul
profit. Tirajul nu rol, caci nu mai putin
adevarat, sunt cu redus,
capabile de a face o efectiva, dat cercul de
cititori, care poate fie extrem de apt pentru
plasament intens. Mai cade balant modul de
tiare al publicatiei respective prestigiul de care se bu-
ochii cititorilor locul de ocupa even-
tual viata cultural, economica, artistica, etc. a tarii.
Pentru o orientare mai domeniul presei dela
noi, recomandam spre consultare Anuarul presei din Ro-
al agentiei Rudolf Mosse S. A. prima lucrare
acest domeniu, care se catalogate pe grupuri,
specialitate, tiraj, regiuni, etc. toate ce apar
cu de publicitate respectiv.
CONTROLUL REZULTATULUL A insera cu sistem,
a intreprinde o afacere care investeaza capital.
Rezultatul acestei intreprinderi trebuie fie conturat pe
posibil cifre precise. Deaceea se impune un control
al reclamei, publicate. o
de insertii reclame poate fie
materiahcgte, puterile sau prezentand prea
rezultate concrete. Dar nu trebue din vedere, nici
faptul rezultatul unei reclame adeseori nu se poate reda
cifre, foloasele prezentandu-se abia un restimp
oarecare. ca se cunoscuta, trebuie
se cu ideea, la inceputul campaniei, nu va
avea numai deck o aglomermie de dienti de comenzi.
TotO controlul se impune, acesta ne este unica
Singur acest control ne poate da indicatia relativ la

www.dacoromanica.ro
modul cum a prins reclama ce de indreptare
se impun, sau reclama a teren, dar n'are efect,
din alte motive.
La insertii cifrate, atunci cnd nu e
(firma) nici adresa indicat, controlul e simplu. Comenzile
intrate la administratia (ziar, se conta-
bilizeaz prompt, rentabilitatea lesne stabilit.
E mai greu la insertii unde firma (numele) este indicat.
Deobicei cei ce sau se intereseaz nu unde
au citit reclama, inserentul singur trebuie
metoda de a se putea orienta. De obicei se
la o o liter, o indicatie oarecare, ca
parte din la primirea corespondentei, inse-
rentul deja ce ziar a reclama. De exemplu
felul :

1. Cereti prospectul U (Universul"), sau: cereti pret-


curentul BT (Buletinul Tehnic"), sau cereti franco cata-
logul nostru sau 3, sau V, etc.
2. 0 posibilitate e prin a adresa corespondente la
o sectiune. d. e.: Industria Lemnului" Sectiunea
A, Sectiunea 3, etc. etc.
3. Se mai utilizeaz procedeul de a la
casei o cifr sau d. e.: Fabrica de mo-
bile, Timi5oara, str. Lucaci
4. Alte firme, la insertia un bon de
reducere, procedeu ce atrage foarte mult drept
cea mai orientare. Cam felul : Timiteti-ne
acest bon, complectat cu adresa D-v. veti beneficia
o reducere de La noi firma Elida" a uz de
acest gen, trimitnd contra bonului un de prob cu
agentul la domicil, de care nu a nu-i da o
comand de prob de 300-400 lei. proprie).

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Fireste, rezultatele trebuiesc catalogate mod sis-
tematic, spre a le avea intotdeauna la pentru
statistici, control lunar, etc.
mai potrivit mod e tot sistemul de cartoteca,
cum lumea comerciala din alte
turat public textul unui carton din cartoteca ce trebuie
inserant. In aceasta sunt cuprinse
toate datele ce trebuesc tinute evidenta: ziarul, sumele,
facturile, cliseele, aparitiile, rezultatul, etc. (Fig. 14 cu anexa).
Pentru a avea acestea toate
cu comanda precisa ce trebuie
agentiilor de publicitate sau publicatiilor direct.
Agentiile de publicitate, ziarele unele firme, au
foi de formulate tip.
*
* *

Am spus la inceputul acestor insertia


este aproape un apanaj exclusiv al desenatorului. Cu
toate acestea, zetarul-tipograf, nu trebuie se dea
desi rosturile sale nu sunt identice cu ale acelora cari ,,fac
Dar nu mai putin adevarat, tipograful este un
fel de croitor" : supus de stil
parati revistele de de acum 20 De atunci s'a
schimbat nu modul de al rochiilor, ci
litera, genul de imprimare, structura aranjamentul tipo-
al acestor reviste.
acest domeniu, tipograful trebuie
cu ochii deschisi moda. moda e tipo-
grafia elementara" mai sus. de tiparul
trebuie ofere capacitatea. Prin
dovedeste straturi largi, a prins nota cu-
tine pas cu vremurile.

183

www.dacoromanica.ro
NORMALIZARI
IN INDUSTRIA TIPARULUI
De: VIRGIL MOLIN

RATIONALIZAREA este astzi problema zilei. Ofen-


siva industriei americane a avut darul desmeticeasc
impasibila care vedea mult vreme hi problema
rationalizrii un produs exotic, ce nu s'ar cu tradi-
tionalele metode de ale vechiului continent, conser-
vator prin firea lucrurilor. sunt de
rationalizarea a parvenit Romnia la o
chestiune pentru prosperarea industriilor, ce se
Prin fiintarea Institutului de Organizare
Stiintific a se la noi rationalizrii
unei ce necesit lucrki, studii nevoia de
a popularizat. Socot c voi contribui cu ceva, la
actiune pentru vulgarizarea noilor forme de organizare
rationalizare, arknd ar normalizarea
industria tiparului din tara
Pentru creiarea unui regim industrial rationa-
lizarea e discutie, o conditie sine qua non. Rationa-
lizarea cuprinde printre altele necesitatea de a standariza
utilajul tehnic, materialele produsele simplificarea
cedeelor de fabricatie. sub acest raport, fireste,
tiparul, ca industrie, n'are deck vad rationalizare
metoda ce ar urina elimine attea

184

www.dacoromanica.ro
de ordin tehnic, cari stau calea ce duce la o industria-
lizare desvrsit, cu tot cortegiul de avantagii: sporirea
consumului, evitarea risipei de energie, simplificarea mijloa-
celor de imprimare, reducnd masinile de tipar la 3-4 tipuri,
cu format standarizat, degajarea depozitelor de hrtii
materiale ce contin zeci sute de variatiuni for-
mate, etc. Dar industria tiparului e un. cap
get o conduce din punctul de vedere al inginerului,
al artistului creiaz d' nota ce ne apropie de
artele decorative. credem, prescriptiunile teo-
retice aplicate practic nu vor totul avantajoase.
se face o mare considernd tiparul numai o
industrie, sau Orick s'ar ironiza arta" grafic,
totusi, a ne pune postura Gutenberg a
imediatilor ucenici, cari o numeau arta neagre (ob-
cnd zetarul pilcarul se socoteau cu
daruri speciale dela forte divine, sub lacke
arta" - totusi trebue admis c' industria e
parte o industrial, sau decorativ doriti
(decorativ plan). Mestesugul tipograficesc, practicat
cum ii sunt rosturile e mai mult art, deck industrie
mecanizat, chiar prin natura produselor sale. c
carte de sub teasc are copert, alt hrtie,
alt format. hrtie comercial, o o
etichet, la fel. Fr ca s mai amintesc de arta afisului,
unde se resimte exceptional de puternic, latura artistic a
mestesugului nostru. S'a cu normalizarea formate-
de hrtie. Se urmreste, ca pe viitor se reduc d. e.
la un singur format (A 4), toate hrtiile comerciale cele
oficiale, circulkile de reclam, ba Germania s'a mers
mai departe, fixnd pe hrtia comercial (cu
ce anume fie adresa telegrafia unde s

185

www.dacoromanica.ro
fie indicat numarul telefonului, etc. din
de vedere al sistematizarii muncii de birou, toate acestea
sunt mai deck necesare. Dar, patentic,
trebue spun: latura artistica, un patrimoniu de
care nu ne putem i singurul care ne
singurul care justifica tiparul ca o necesitate de
ordin estetic. Cum ne viitorului? Con-
fectionate toate pe un calapod, cu un singur caracter de
standarizata, pic de fantezie, expresiune
de exterior, absolut necesar drept complectare a
suflului de din cuprinsul slovelor? Oare nu exteriorul
att de variu, o existenta, o individualitate
potopului altor ce impodobesc vitrina?
Credem, o carte, ar un vehicul al civili-
zatiei, iese din cadrul obiectelor uzuale, servind
parte drept de Nu totusi viitorul va
democratiza cartea, reducnd-o ca la un tip
standardizat, pentru toate clasele sociale pentru
toate pungile, contrast cu cartea care editiile
restrnse i reprezinta aristocratia. caz
aceasta este problema viitorului foarte caruia
nu-i putem anticipa.
Imi inchipui, atunci s'a pus chestiunea
nalizarii discutie Germania, unde comisii compuse
din ce cele mai reputate ale artei i industriei
grafice, s'au examinat cu atentiunea toate laturile
nouilor teorii, - probabil graficienii-mercantili i deco-
ratori de din Germania, au ridicat obiectiuni iden-
tice, - explicabile la acei cari privesc industria
sub aspectul artei. Ar fi interesant de cari au fost
contra-argumentele comisiunei i cum a
comisiune capra varza. Institutul IROM ar

www.dacoromanica.ro
putea oare ne procure textul acestor desbateri,
de a transplanta ma5inalicete, rezolutiile comisiunei DIN
din Germania, industria dela noi?
Am nostru are laturi:
industrial (al confectionarii, al executiei), putea numi
reproductiv i altul al creariunei artistice. Pentru ultima am
avut rezervele de mai sus, dar pentru cea e cazul
ca norme de rationalizare se aplice cu
vigoarea Avantagiile vor de
nate, trebuesc acceptate nici-o pierdere de timp.
deci la o parte consideratiile expuse mai sus,
vedem acum, sub ce ar urma se aplice nor-
malizarea industria hrtiei i a tiparului, vorbind de
latura reproductiva. Aceasta produsele tiparului
indeplinesc primul un rol de toate zilele. Sunt
accesorii utile i de nelipsit viata comerciala, industriala,
etc. privite,
o uniformizare e mai mult dect necesara. ne gndim
numai la biblioraphtele uniforme dar cu de
corespondenta alandala, formate se poate de fan-
teziste", feluritele formate de registre, potale
cum era tipograful dispus, etc. ce ideal
va fi, din foaia de (210X297 mm.), vor
deriva toate de adresele oficiale,
potale, memorandele, de etc.
oficiile publice, administratiile potelor i ferate,
se vor reduce cu sutele modelele" felurite formate. (In
Elvetia C. F. E. au redus din 200 la 18 formula-
rele de administratie). la P. T. T., precurn
manipularea, vor fi mai inlesnite, deaceea cred, putine
industrii ar reclama necesitatea normalizarii, de mult
ca aceea a

www.dacoromanica.ro
Prin primei subcomisiuni din avnd
ca object de preocupare, s'a recunoscut la noi
necesitate primordiala. Industria este uni-
formizata in multe privinti, indiferent de hotarele cari des-
popoarele. Avem doar, sistemul de
- cu punctul tipografic la - mostenire dela
dinastia celebrilor imprimeuri francezi Fournier, avem regale,
tipografica sistematizata pe o
literei normalizata 632/3 puncte peste
universul). Dar cu toate acestea,
materialul de prim ordin, ni-se serveste in 5-6 formate
10-12 o din alte Plus faptul,
d. e. formatul 12 (65X96 din vechiul-regat e format 13
Ardeal, Germania Austria nici nu se cunoaste,
cel mai apropiat fiind 70X100 cm. Sau d. e. pentru
de corespondenta avem nevoie de un anumit format
mercial 46X59 cm.), pentru un carton pe
un format de 9X14 cm. un alt format de carton (50X60
cm.), la pentru cataloage, prospecte, circulari,
matul numit No. 4 (54X84) la noi, cu
plus, de formatul comercial. ca mai
libera fantezie materie de formate, pentru ziare, reviste,
reclame volante, etc. am putea zice un paradox
practica o industrie relativ uniformi-
utilajul ei tehnic dezordonata in materiile ce le
prelucreaza. Acelasi e cazul la cernelurile tipografice
cari au o de numiri, imposibil de cu una cu
Sunt comert d. e. nuante de Zinnober fel
fabrica producatoare, desi mereu e una aceiasi.
o literatura de numiri fanteziste, botezate
de multe ori numai pentru ca difere numirea de aceea
a concurentului: albastru special, albastru de Saxonia,

www.dacoromanica.ro
210x297

imperial, azuriu, persian, oriental, turcesc, etc.,


etc. normalizare acest domeniu
la aparitia profesorului Ostwald, care a
ingeniosul cerc al culorilor, cu 24 mai multe
corespunztoare a tot nuante, insemnate printr'o

189

www.dacoromanica.ro
Seria A
Modul de Seria de
Seria B Seria C Seria D
preferint
i mm. mm. mm.
mm.

Coala de 2 ori . 841X1189 1000X1414 917X1297


. . 771X1090
. . . 594X841 707X1000 648X917 545X771
2 Coal 420X594 500X707 458X648 385X545
3 297X420 353X500 324X458 272X385
4 Sfert de 210X297 250X353 229X324 192X272
5 Octav sau foaie 148X210 176X250 162X229 136X192
6 Carte jumkate foaie 105X148 125X176 114X182 96X136
7 Sfert de foaie 74X105 88X125 81X114 68X96
8 Optime de foaie 52X74 62X88 57X81 48X68
9 - - - - -
37X52 44X62 - -
10 - - - - -
26X37 31X44 - -
11 - - - - -
18X26 22X31 - -
12 - - - - -
13X18 15X22 -
13 - - - -
9X13 11X15 -
*) Format unitar pentru hrtii comerciale oficiale. Este formatul cel mai frecvent.

www.dacoromanica.ro
EXEMPLU DE DENUMIRE
Formatul 210X297, clasa 4-a din seria de prefe-
se numeste Format A 4.
valoreaz6 ca maxime. Tolerantele
se admit in jos trebuesc reduse la minimum.
Ca formate terminate pentru toate
pendente, de ex.: desemnuri, de acte,
afise, reviste, ziare, servesc formatele din seria A.
Detalii trebuesc extrase din foi de norme:
DIN 198. Formate de Aplicrile seriei A.
DIN Scrisoare de Format A 4. DIN
682. Rame tabele. DIN Foaie
de DIN 823. Formate,
DIN 824. Desemnuri. Impturirea A4
pentru clasare. DIN 825. Formate pentru
DIN 826. Reviste. Format A 4, DIN 827.
Materie, durabilitate, utilizare. DIN
829. Formate de
Pentru de hrtie cari depind de altele,
de ex.: clasoare, mape, servesc formatele din
B, C, D.
Detalii se vor extrage din foi de norme:
DIN 687. Formate de plicuri. DIN 680. Plicuri
cu fereastra. DIN 828. Tablouri microfotografice. DIN
826. Formate de

Asupra lui Ostwald am scris la


Grafica (No. 14, 1294). Voi reveni acest
Buletin, atunci cnd lucrrile Comisiunei Romnesti vor fi
de avansate, vor atinge acest important

191

www.dacoromanica.ro
FIG. 2.

nu numai pentru industria tiparului, ci pentru


industrie chimica, textila, etc.
In ceeace normalizarea formatelor de
de normalizare ale comisiei germane s'au terminat
prin fixarea formatelor cele 4 numite D N.
Lucrarile de partea i dificila, ce a ne-
cesitat studii discutii comisie le-au absolvit
germanii, cu temeinicia ce-i Pentru celelalte
o mult mai agreabila.
de-o a fost primele care a acceptat
formatele DIN, sub numirea de VSM.
zarea formatelor DIN pare a ne sin-
gura problema, de presiunile ce trebuie le
asupra trustului de acomoda modul
de fabricatiune conform cu nouile formate. punerea
toate acestea nu sunt de

www.dacoromanica.ro
.
Numirea e Cuprinde:

I a
10 case marl, sau 12 case
Regal mare 100 130 105 65 mid cu 12 case pentru
de titluri.

Regal mic 100 124 75 53 12 case mid

Regal pentru liter


de titluri
100 124 36 63 12 case pentru titluri

REGALUL NORMAL (Fig. 2)


in centimetri se
la dimensiuni in exterior.
simple, cel din
Germania, unde se mai (ba am putea zice
mai oritate) vechile formate, la toate hrtiile de
brosuri, etc.
scurt timp subcomisiunea romneasc
din persoanele cele mai apropiate de practica
tiparului, va publica rezultatul lucrrilor sale, rezum a
demonstra cu anticipatie numai avantagii ce vor de-.
curge introducerea formatelor DIN recte NIR.
La formatelor normalizate comisia
s'a condus urmtoarele necesitti, impuse de practica
lucrurilor:
1) Fixarea peck posibil a singur format
care dou, patru, opt, etc., rezulte
deauna formate aceiasi proportie. aceasta se sim-
fabricatia, inmagazinarea utilizarea hrtiilor, sau

193

www.dacoromanica.ro
3.

a imprimatelor uzul de toate zilele, aducnd


normalizarea masinilor (de tipar, de faltuit, de de
copiat, de adresat, etc.).
2) Noul format normalizat fie se
poate de apropiat de formatele actuak (comerciale, oficiale,
etc.), spre a tranzitia.
3) Coala (formatul) de fie raport
pentru a putea calcula mai greu-
tatea
Respectarea acestor trei conditii s'a comisiunei
germane de normalizare a fi formatul proportia
5 : 7 sau mai precis :
Formatul 841X1189 mm. este echivalent cu un metru
patrat. Acest format a fost luat drept unitar
titue baza erarhia formatelor DIN, un fel de a
tregei normalizari. In baza acestui format, s'a format clasa
A cum se vede tabela publicati mai sus.
Formatul A, cade mai apropiat de actualul format
al hartiilor de corespondenta (220X290 mm.), foarte
piat de formatul numit oficial ntrebuintat de autoritati
(210X330 mm.) Deaceea acest format, s'a introdus prac-

www.dacoromanica.ro
Inhltimea
Numirea
desprtiturilor
a

mare 96 61 5,2 4,5

Cash

pentru
66

27
51

51
3,7

4,3
3,7

3,7
--
CASA DE LITERE (Fig. 3)
(Mhsura in centimetri).

tica, interval relativ scurt, alte


comerciale se fac baza acestui format. (Buletinul de
este imprimat deasemenea acest format, revistele de
specialitate catalogate la formatul
Chiar celelalte clase din formatul se se
apropie de anumite imprimate mercantile din
A (148X210 mm.) pentru memorande.
A (105X148 mm.) pentru cartile postale.
A7 (74X105 mm.) pentru carte de
Formatul postale (105X148 mm.) a fost acceptat
de Uniunea recunoscut ca oficial singurul
admisibil traficul international.
trecerea la formatele nor-
malizate, organele drept au clatoria de a ca
traducerea se mai
toate masurile. Contrar, vor trece ani lungi normalizarea
va fi numai o teorie. In Germania de
cialitatile organizatiile patronilor tipografi acelea

195

www.dacoromanica.ro
FIG. 4.

ale fabricantilor de au lucrat un plan comun,


la parte formatele
normalizate. Ministerul Economiei Nationale, din Berlin,
prin Comisarul Economiei (acolo un comisar
vernial, care ca administratia se
maximul de economii personal, imprimate, mate-
riale de birou, etc.), a dat o circulara administra-
tiilor subordine, pentru a nu mai accepta petitii
corespondenta dela particulari vechiul format de can-
celarie (33X21) introducerea forma-
tului ca format oficial. Posta ferate au

www.dacoromanica.ro
Lat Lung
pentru
(Nr.) formatele
erior

1 160 240 1,9 5


2 240 320 1,9 DIN 4
a 280 400 1,9
3 320 480 2,2 DIN A 3
4 480 640 2,8 DIN A 2

GALIONUL (OFUL) NORMAL (Fig. 4)


(In milimetri) coordonat duptt formatele de normalizate.
procedat la feL Uniunea fabricantilor de a fost
fabricarea vechiului format. Drept
plectarea, ministerul a luat pentru lamurirea publi-
cului, prin radiofonie. La noi, adeziunea trustului
de - nu le putem ordona - ar fi lucrurile mai simplu,
comert (pentru birouri), aproape exclusiv
de provenienta indigena.
Dar o va avea normalizarea,
utilajul industriei grafice.
Materialul de coordonat pe grade, bazate
pe un de (regretabil,
punctul tipografic nu e nici-o cu milimetrul
poate aci ar fi cazul se normalizeze ceva), totu5i
ar mai cate-ceva de uniformizat. E vorba de
anul 1898 s'a fixat de turnatorii de
o universala pentru
rialul de liniatura chenare, la de
puncte tipografice = 23,566 milimetri)
chiar Germania, mai sunt circa din tipografli, din

www.dacoromanica.ro
FIG. 5.

cele mai insemnate, cari au proprie


casei". La noi situatia e
mai Cele trei tinuturi, Ardealul, Bucovina
sarabia, eliberate de sub diferite regimuri, ne-au adus
privinta aceasta particularitatile S'a stabilit de
turnatorii de litere din tar, de sunt
urmatoarele cinci
Inaltimea Haase 63.50 puncte (V. Regat).
62.50 puncte (V. Regat).
67. - puncte (Basarabia).
Inaltimea englezeasca 62 puncte (Ardeal Bucovina).
universala 62213 puncte, majo-
ritatea tipografiilor din Ardeal, Bucovina cele mai
noui moderne din Vechiul Regat.
De prisos a mai ce variatiune.

www.dacoromanica.ro
Lungimea Utilizabil pentru
(Nr.) formatele

1 200
2 250 4
3 300
4 400 3
5 600 2

Lkime peste tot 36 mm. - Se din argint de China.

CULEGARUL DE LITERE (Fig. 5)


in milimetri).

Nenorocire pentru turnkorul de litere, care are nevoie


de permanent ajustare, toarne pe un
singur format universal, plus dificultkile la comenzile de
masini, cari venind din Germania, se potrivite
normal (62 2/3 puncte) plus dificultatea
cu materialul de suport la clisee plkile de stereotipie.
In acest aminti kstitutului nostru de orga-
nizare, comisiunei NIR, ceace ne priveste, are
o misiune de indeplinit, care este mai arzkoare dect
unei polite de turnat (Polita de turnat
adec precizarea cuantumului ce trebue furnizeze tur-
nkoriile din fiecare proportional la diferite greutti).
In situatia de astzi nici din tar, cari
au strlucite, nu dat osteneala se
asupra unei corespunzkoare sco-
pului, la oparte neajunsurile ce le de pe
urma furniturilor din Germania. De acolo primim la
comand o de w, prea multi k,

199

www.dacoromanica.ro
POLITA DE TURNAT
UN1VERSAL)
Repartizat ca o cantitate de 80 kg. garmond
(Corp. 10)

a 50 40 I 250 25
b 470 80 40 65 40
c 1720 200 30 K 55 20
d 1200 780 30 L 130 20
e 3920 625 . 2350 M 130 45
f 350 , 2350 N 130 25

i 3300 70 - 200 Q 40 15

379g '?
1 1700 160 ! 110 T 160 25
m 1200 235 953 U 160 25
n 1565 50 30 V 80 25
o 1410 70 ) 470 W 1 235
p 1050 70 100 X 80 2 195
q
r
s
1880
1880
780
70
200
-
&

*
65
785
65
Y
Z
35
65
35
3
4
5
195
155
155
20 6 155
t 23 75 65 7 155
550 100 B 80 50 8 155
w 200 1 250 C 240 40 9 155
x 100 70 D 160 30 0 110
y 100 150 E 240 45
z 300 30 F 80 25
235 30 G 130 U 25
d 80 30 H 60 40

ba chiar (s lung) ce s'a infiltrat din fractur antiqua


Aceasta este o stare imposibil de tolerat,
enorme tipografului. puteti
situatia bietului tipograf, abia comanda cu litera
pentru o lucrare ca apoi constate,
are un vraf de cu un minimum de c (foarte

200

www.dacoromanica.ro
frecvent limba de cea germana), sau
trei din , arhisuficiente sau M'a
preocupat prea mult investigatiile
ce le-am putut face pela tipografii albiti practica mese-
am stabilit, c exista o compozitia
de mai jos este socotit ca cea mai corespunztoare:
Totusi, experiente proprii, socot,
are multe lacune. timp ortografia noastr
a eliminat o serie de litere cu scurari una
cu sedil (4).
Polite le de turnat trebuiesc intocmite pe o gam varie,
necesitkile de liter, pe caracter familie nu sunt
aceleasi. Pentru precizarea unei polite de trebuie
luat avizul oamenilor de condei, profesorilor de limba
academicienilor, etc. ar putea initieze
injghebarea atari comisiuni?
De mai e chestiunea regalelor (fig.
2), a caselor cu (fig. 3), a culegarelor (fig. 4), a
galioanelor 5).
*
*

Am schitat cele de mai sus, ce anume va trebui


normalizat industria tiparului s'au fcut pro-
grese aceast alt parte. Privind incredere
lucrrile Comisiunei pentru Normalizarea Industriei
ne faptul, printre lucruri a fost
chestiunea formatelor de hrtie,
se va trece la celelalte demonstrate aci,
deosebi asupra politei de turnat, a normalizare,
comisiunea ar face o aducnd imense
servicii tiparului romnesc.
Cred, cei cari mestesugul grafic o art,

201

www.dacoromanica.ro
vor fi de aceiasi : normalizarea va
litkile de fabricatiune, va lucrul ateliere
sistematiznd monedele de fabricatie, va ridica productia,
apropiind tipograful de fabricant. cu nevoi
culturale crescnde, tiparul, unealta de prim ordin mi-
nile culturei, cere o atentiune justificnd nevoia
de a ridica tiparul dintr'un simplu mestesug la
unei industrii rationalizate, dar subliniem, cu ca
artistic nu inctuat,
nu izgonit.

202

www.dacoromanica.ro
CUM SE CALCULEAZ IMPRIMATELE
De: T. R. DUM1TRESCU
Dirigintele tehnic al Episcopiei din

IN acest domeniu, 'n prezent, la noi, nu s'a


scris aproape nimic. De aceia am gsit cu cale, avnd
vedere starea nenorocit4 care se zbat majoritatea
treprinderilor de tipografie - mai ales acelea din provincie -
scriu rndurile de fat.
Aceast stare de lucruri se datoreste, mai ales, faptu-
lui toate tipografiile la facerea se orienteaz
numai dup pretul de concurent4 al a
dac acest toate chel-
cota de beneficii a unei tipografii.
Cum ar putea aceste preturi mai acopere
cheltuelile beneficiul, cnd ne gndim la empiric,
ce-1 intrebuinteaz patronii de tipografie la facerea pre-
turilor ?!...
Este de initiativa de Uniunea
tronilor Grafici din Ardeal Bucovina, aceast pri-
vint, prin tariful ce au s-1 introduc la dnsii
pentru reglementarea preturilor la imprimate. Nu cunosc
exact rezultatul practic obtinut prin acest tarif
a dat roadele sperate, noi credem c mai
patron tipograf se va convinge de necesitatea aces-
tui tarif.

203

www.dacoromanica.ro
Dau mai jos preturile de pentru calculatie, preturi
care susnumitul tarif sunt fixate astfel:
Pentru cules. inclusiv Lei 104,-
exclusiv 83,-
Deasemeni mai sunt prevzute preturile pentru pagi-
natie pe mia de litere, pentru diferite corpuri i la 5
categorii de A. lucrri de accident
text complicat; B. cu text simplu, preturi curente i
reviste periodice; C. gazete D. gazete
apar de mai multe ori pe i E. ziare zilnice.
Pentru Preturile pentru sunt
pe 4 clase de dasa I, 17X24 cm.; clasa 34X47
cm.; clasa III, 58X84 cm.; i clasa IV, 70X100 cm.
Formatele intermediare se pe clasa
nilor urmtoare, mai mari.
Preturile sunt indicate tablou progresiv de
tirage: pentru 100 ex., 200 ex., 300 400 ex., 500 ex.,
etc., socotindu-se aceste preturi timpul ce se
la formelor i potrivitul.
Dela 5000 ex. sus, mia de tirage se astfel:

Clasa I Clasa H Clasa Clasa IV

LEI LEI LEI LEI

Tipar negru 105 160 220 247


colorat 126 192 264 296
copiativ 136 208 280 331

Aceste preturi mine, se pot transform i


preturi de or, lulndu-se ca productia pe a
fiecrei clase de

204

www.dacoromanica.ro
Productia pe efectiv - inclusiv opririle pentru
punerea hrtiei pe darea la o parte a tipariturilor
din dosul formei etc.- este, clasele
de cam astfel:
Clasa I (boston) pe or circa 4-500 ex.
II (tiegel) 800
III ,, 900
800
Desigur productie oscileaz dup calitatea
lucrului starea ma0nilor.
Pentru Legatorie. sunt prevazute preturi
de
a). ora de lucru pentru lucrtori Lei 80,-
b) lucrkoare 40,-
In afar de pretul pe acest tarif mai
sunt prevzute tablouri amnuntite cu preturile diferitelor
de legkorie; pe mia de ex. de de
perforat, de numerotat, de cusut, de tkat la etc.,
cum i registrelor pentru
La materiale este prevazut, se socoteasc peste pre-
tul de cost (inclusiv spezele de transport) un adaos
de procent, ce reprezint venitul ce trebue
capitalul materiale.
Acest tarif l recomand patronilor tipografi din ve-
chiul regat*). fixate acest tarif h se par
exagerat de urcate, atunci cu putin
poate face singur preturile pe urmkorul
mod:

*) Tariful poate fi obtinut d-1 Alex. Bossel


Uniunei Patrontlor Grafici din Roinnia", I.,
2, Pretu1 Lei 150.

205

www.dacoromanica.ro
Se va stabill mai medie, salariul pe
stabilire se face, socotindu-se zilele lucratoare
dintr'un an, multiplicndu-se orelor de lucru
dintr'o zi. orelor astfel obtinut, nu reprezinta
timpul efectiv de productie, ci, din acesta trebue
se timpul de acela al sezonului mort.
De ex.: Un culegator are pe 25 lei*). El
pe an circa 300 zile Duminecile
8 ore ore lucrate an. acestea vor fi
1600 ore productive 800 ore neproductive.
s'ar cele (1600) ore productive cu 25 lei,
n'ar nimic pentru cele 800 ore
productive, cu toate aceste ore sunt Deci,
pentru aceste ore neproductive, el ar
Deaceia, pretul pentru 1600 ore, el trebue
pretul orelor neproductive.
proportia 1600: 800, in de 25 lei ora va
trebui se socoteasca 37,50 lei.
La orelor de salarii se mai o serie de
alte cheltueli, care mai se socoteste asupra
sectii.
Acestea sunt:
Amortizarea. Aici se la ce se
capitalul 1. in litere 2. in utensilii.
Acolo unde contabilitate in aceste date
se pot extrage din registre, dela contul respectiv al insta-
Tinerea cont separat pentru
*) din salariul de 1200
care este minimum de salarizare pentru lucrtorii din Vechiul Regat.
In Trasilvania minimum de salarizare este 1600 lei
salariul pe ar de 25 lei cum este Vechiul Regat,
33,50 lei.

206

www.dacoromanica.ro
deoparte utensilii (Regale, case, culegare etc.) de alt
parte, are rostul prin faptul deoarece literele sunt
mai expuse uzajului, va se calculeze o cots de
amortizment de 20%, pe vreme la utensilii care
reaz mai mult, este suficient o de amortizment de 5%.
capitalului nvestit. La acesta se va
coti o de Aceasta este, desigur, procentul
care trebue negresit socotit, mai cu
cnd se iau dobnzi de
Necesitatea de a aceste dobnzi, o simte mai
ales acela pentru al crui capital intreprindere,
trebue furnizorului, la banc.
Chiar acela care are capitalul propriu,
masini litere, l'ar avea plasat la
i'ar aduce un venit btae de cap, de Deci
nu trebue s'o clientului,
cum n'ar nici
IV Dobnda la capitalul de rulaj. se va
la fel cum am explicat mai sus. Capitalul de rulaj
este acela care alimenteaz diferitele cheltueli; de admi-
nistratie, salarii, etc. intreprinztorul nu acest
capital, pentru a putea el trebue se imprumute

V Partea cuvenit pentru salariul tehnic.


La intreprinderile mai se vor socoti salariul de
sectie al corectorului. localului. Aci nu se va
face nici o deosebire localul este propriu sau
este inchiriat; caz trebue se
socoteasc. localul n'ar ocupat de tipografie ar fi
inchiriat, aceasta ar produce, doar un venit.
Pentru stabilirea chiriei se va proceda astfel. Din
talul pretului chiriei se calculeaza pretul pe ptrat.

www.dacoromanica.ro
sectii i-se cota de dupa supra-
metri de aceasta.
VII. Intrefinerea localului. aceasta se toate
cheltudile cu vopsitul
pardoselilor etc., se repartizeaza pe sectii.
Iluminatul iluminatului se
recipisele lunare uzina se repartizeaza
Pentru se socoteste
suprafata metri de sectia respectiva.
IX. in la toate acestea se mai socoteste o
parte cheltuelile generale de administratie;
salariile personalului de birou, magazie expeditie, partea
de iluminat pentru birou, materialul de
impachetat expeditie.
cuprinde cheltuelile generale
salariile. Nu sunt cuprinse :
1). Onorariul intreprinzatorului. Staruinta
pune conducerea intreprinderei, este doar o care
nu poate neraspltita.
2). Riscuri materiale stricate, procese, calculatii gre-
site etc.
3). Alte pagube ce survin interiorul intreprinderei.
4). un adaos de care reprezinta

Toate acestea (H-IX) adunate, dau totalul chdruelilor


ce le sectia decursul unui an. Suma
rezultata se la 2400 ore lucratoare apoi la
lucrtorilor In se poate ca
un zetar 7-900 Kgr. litere, chenare, albitura,
etc). Ultimul total se salariul pe (37,50)
avem astfel ora tip. care sunt cheltue-
beneficiul pentru intreprindere.

www.dacoromanica.ro
Mafini. Fixarea pretului, aci se face asupra unei
de cm), pentru celelalte
formate, pretul se comparativ cu mrimea acesteia.
Determinarea costului productiei beneficiul se face
tot pe un an. primul plan nu mai salariile-cari
aci un rol secundar-, ci amortizarea masinei,
capitalului investit, celelalte cheltueli. De ex.:
L amortkare asupra capitalului investit.
IL dobinti
IIL ,, ,, rulaj
IV Salarii pentru personal. Aci se vor socoti salariile
pentru masinist, puitoare, ajutoare La intreprinderile
mari se adaog partea de salar pentru masinist
conductorul tehnic.
V Materialul Aci se va socoti cantitatea
de neagr de calitate mijlocie, la
forme obisnuite. consumatie se stabileste,
o perioad de timp consumul de
multiplicand apoi rezultatul, ne cantitatea ce se con-
an. Mai vine apoi materialele pentru asternut
la cilindru, pentru potriveal, de curatat, de uns masina
pentru splat formele, la care se stabileste consumul tot
dupa modul explicat mai sus.
VI. se dup suprafata in metri
de indusiv locul de servit imprejurul
masinei.
VII. Iluminatul lampilor
suprafata metri ptrati.
Aci se va socoti la capitalul
material pentru valuri, anual
pentru returnarea acestora.
IX. Amortizarea motrice.

www.dacoromanica.ro
X. iar4, partea din clzeltuelile generale de admi-
nistratie, ce revine asupra unei masini.
Pentru determinarea pretului pe or, se va
totalul sumelor acestor cheltueli dinteun an, la
efective de lucru ale masinei, (2400) dinteun an,
astfel avem de cost al unei ore.
Asupra acestui pret se mai care
riscurile pentru lucrari gresite, pentru
pagube survenite la masini diferite, etc., care
nate an se la sume
insemnate. Apoi tot acest adaos mai beneficiul
intreprinderii, partea din onorariul intreprinzatorului.
Legtoria. Baza calculatiei, la legatorie, se sprijina-ca
la salarii. la legatorie sunt masini
mari, la acestea se aceiasi ca
sala
La celelalte masini mai mici (de cusut, de perforat
etc.) nu este o astfel de determinare a preturilor,
ci, se va pune asupra salarului pe un adaos de
care relativ toate cheltuelile, iar o parte din
acest, adaos, reprezinta beneficiul. In viitor voi
viu cu exemple de
calculatie, din

210

www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL:
Pagina

PREFATA 3
PARTEA CALENDARIST1CA 5
PARTEA 27
N. IORGA: din 1877-8 in 28
I. BIANU: Un versuitor necunoscut 32
SEXTIL Cuvinte de origine 39
STELIAN POPESCU: de arte 43
GR. TRANCU-IASI: Cartea-animatoare 47
1ULIU Alfabete 51
EM. TATARESCU: asupra evolutiei tipografiei
Spania 53
CEZAR PETRESCU: copiilor 62
PAUL I. PAPADOPOL: precizari gramaticale . . 66
PROF. C. D. FORTUNESCU: Chestiuni de ortografie pentru
tipograf 80
ION DONGOROZI: In jurul unui memoriu 84
STEFAN din tipografie 87
D. TOMESCU: Textul i tehnica , 89
DIMITRIE C. IONESCU: Un mic istoric asupra tipografilor din
: Partea III-a ultima 92
SCARLAT CALLIMACHI: Tipariturile 126
VIRGIL MOLIN: Xilograful Gheorghe Russu 129
ING. H. STEINBERG: Rotativele sera 132
G. N. DULCA: de cules 138
I. KRANICH: vorbe despre executarea 150
VIRGIL MOLIN: Tiparul reclama 154
VIRGIL MOM: Posibilitatea industria
tiparului 183
T. R. DUMITRESCU: Cum se calculeaz imprimatele 203
PARTEA CU RECLAME 244

www.dacoromanica.ro
SCRISUL

www.dacoromanica.ro
COMERTUL GRAFIC
DEMETRU BARA
1. STR. SMARDAN, 43 TELEFON

Reprezentanta pentru
a urmatoarelor
FABRICI DE APARATE ACCESORII
pentru Industra
Schnellpressenfabrik Frankenthal, Albert & Co. A. G.
Frankenthal:
pentru mprimate in procedeurile.
Schnellpressenfabrik G., Heidelberg
constructa 1929.
Potriveala repede
Kammenzer Maschinenfabrik, Gebr. Heidsieck,
Kammenz,
Bostoane perfectonate.
Kempewerk Nrnberg, Maschinenfabrik:
de Stereotpie, Gal-
vanoplastie. ajutatoare pentru
Kleim & Leipzig W 35.
Fabrica pentru aparate automate de pus
coale la ajutatoare
pentru
H. Co., ndorf:
de aparate rame pentru numerotat,
pagtnatoare de de compostat etc.
Schriftguss vorm. Gebr. Butter,
Turnatorie de Caractere moderne pentru
toate scopurile. garantat.
de ornamente de alama.
Hoh & Leipzig:
Masin aparate fotograftce pentru zncografil
pentru procedeu de reproductiune
A. Gutberlet Co., Leipzig -Mlkau
in automate de Tri.
de cusut cu
Maschinenfabrik Felix Lmmerhirt, Brandis-Leipzig:
de moderne Labrome.
Oferte la

www.dacoromanica.ro
TECHNICA
SOCIETATE
BUCURESTI CAL. DOROBANTILOR,
Telefon No. 91 56. Adresa : ALLTECHNIC

reprezint urmtoarele firme :

Gutenberg-Haus Gebr. Geel, Viena


Mergenthaler Setzmaschinen -Fabric,
Berlin
Masini de cules Linotype

Maschinenfabric Augsburg-Nrnberg,
Augsburg
plane Masini Masini
Offset Instalatiuni de Stereotypic

BERGER & WIRTH, LEIPZIG


Cerneluri litografice

PAUL BRUCKNER, THALHEIM


Flancuri de Stereotypie

Depozit bine asortat cu toate masinile


accesoriile pentru arta

www.dacoromanica.ro
CASA GUTEN
BUCURE$TI
CALEA RAHOVEI, 34

+
INTREPRINDEREA PENTRU
COMERTUL DE ARTICOLE
MASINI GRAFICE

+
SPECIALIZATA IN
INSTALAREA DE NOUI
COMPLECTE

+
EFTIN + CREDIT + CULANTA

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro