Gutiera este o piesa protetica ce acopera suprafata ocluzala si marginea incizala a dintilor.

De obicei
acopera un grup de dinti vecini, de la cel putin doi pana la intreaga arcada, pe fetele vestibulare, orala si
ocluzala, prin care sunt oferite noi rapoarte dento dentare.

1.2. DESIGNUL UNEI GUTIERE CLASICE

La o gutiera se poate descrie 2 4 pereti verticali, o margine, un perete ocluzal, o fata interioara si o fata
exterioara. Peretii verticali sunt cei vestibulari si orali. In cazurile in care gutiera se aplica in zona laterala,
se adauga si un perete distal, iar cand mezial exista o bresa atunci apare si un perete mezial.

Gutierele totale au pe langa peretele vestibular si oral, doi pereti distali. Pentru ca in timpul aplicarii sa
nu se produca fracturarea gutierei, este necesar ca peretii sa aiba o grosime uniforma. Peretii verticali ai
gutierelor trebuie sa fie pe de o parte suficient de grosi pentru a conferi rezistenta mecanica, iar pe de
alta parte, pentru a asigura o stare de confort si o buna igiena, grosimea trebuie modelata dirijat. Autorii
sunt de parere, ca o grosime de 1 mm este cea ideala.

Peretele vertical se va situa pana in vecinatatea marginii gingivale, pentru a cuprinde cat mai mult din
suprafata dentara. Pentru a nu leza gingia de acoperire se considera ca gutiera trebuie sa se opreasca la
0,5 1 mm de la marginea gingivala. Gutierele supraecuatoriale au o retentie mai slaba.

Marginile gutierei vor fi bizotate pentru a se evita stagnarea resturilor alimentare intre gingie si marginile
gutierei. Prin bizotare atenta se faciliteaza autocuratirea si igiena individuala. Bizotarea se va face cu
atentie in regiunea ambrazurilor interdentare, pentru a evita iritatia papilelor.

Portiunea ocluzala a gutierei continua peretii verticali si are grosime variabila. Daca nu sunt cerinte
speciale privind aceasta grosime, ea va fi identica cu a peretilor verticali.

Fata interioara urmareste contururile dentare si se afla in contact strans cu ele.

Fata exterioara trebuie sa redea pe cat posibil forma anatomica a dintilor pe care-i acopera sau
inlocuieste. Partea ocluzala exterioara vine in contact cu arcada antagonista pe toata intinderea gutierei.
Aceasta portiune deosebit de importanta a gutierei va fi modelata astfel sa asigure o acceptabila
eficienta masticatorie, dar totodata sa nu blocheze miscarile functionale mandibulare. In anumite cazuri,
fata ocluzala poate avea diverse modelaje bine calculate, incat sa dirijeze anumite miscari mandibulare.

Fata externa va fi astfel conformata, incat sa raspunda scopurilor pentru care a fost gutiera conceputa:

In regiunea laterala gutiera inveleste marginea libera a cuspidului vestibular, suprafata ocluzala
prezinta un minim de relief, cuspidul anatgonist se sprijina pe un punct;

In regiunea caninilor, panta caninului suprima orice interferenta de lateralitate;

In regiunea frontala, panta incisiva suprima interferentele protruzive.

1.3. CONFORMATORUL
Conformatoarele sunt mijloace auxiliare indispensabile in realizarea unor restaurari protetice fixe. Ele s-
au diversificat in ultimele decenii, usurand activitatea medicului. Exista doua tipuri de conformatoare:
industriale, care sunt prefabricate si conformatoare confectionate in cabinetul stomatologic. Variantele
folosite in practica stomatologica:

- Conformatorul amprenta.

- Conformatoare din folii termoplastice.

- Conformatoare din acetat de celuloza.

1.4. GUTIERE HIBRIDE

Gutierele hibride sunt piese auxiliare, care sunt confectionate ad hoc, si adaptate situatiei clinice precum
si cerintelor ce trebuiesc indeplinite de acestea. In aceasta categorie intra de exemplu gutierele utilizate
la bolnavii cu dintii acoperiti cu coroane de invelis metalice, cu scop protector in timpul iradierii din
oncoterapie.

1.5. GUTIERE TIP SINA

Aceste piese au rolul de a mentine anumite solutii, substante sau alte materiale cu scop terapeutic peste
arcadele dentare. In aceasta categorie intra de exemplu sinele ce contin materiale folosite pentru albirea
dintilor, care sustin soluti

1.6. MODUL DE CONFECTIONARE A GUTIERELOR

Aparatul Erkoform (Erkodent) se compune dintr-un corp bazal si accesorii.

In corpul bazal se gaseste lacasul modelului. Acesta va fi cufundat intr-o chiuveta cu granule. In partea
superioara a corpului se gaseste dispozitivul de prindere si presare a foliei ce urmeaza sa fie supusa
termoformarii, prevazut cu o balama. Partea posterioara a corpului prezinta radiatorul, la nivelul caruia
se va inmuia placa. Aparatul mai dispune de un furtun de racire. Aparatul poate fi conectat la orice tip de
compresor care furnizeaza o presiune de minimum 4 barr si maximum 8 bari. In cazul in care exista o
umiditate crescuta in reteaua de conectare, aparatul va necesita un separator de apa.

Folia sau placa termoplastica se fixeaza in dispozitivul de prindere si presare reprezentat de rama de
vibrare si inelul de acoperire. Rama de vibrare se aplica impreuna cu folia pe radiator, constructia
balamalei permitand acest lucru. Se pozitioneaza modelul in chiuveta cu granule, fiind practic ingropat in
aceasta, ramanand libera doar suprafata campului protetic care ne intereseaza. Dupa plastifierea foliei,
rama vibratoare se aseaza peste model si se apasa scurt. Se interpune caldura si folia se trage peste
model. Din furtunul de racire se pulverizeaza pe folie aer pentru racire. Aerul este absorbit sub presiune,
astfel folia ramane atasata de model. Dupa 30 40 de secunde se inchide orificiul furtunului cu policele.
Eliminarea aerului este oprita, rama de vibrare se desprinde, se detaseaza folia de pe model.
Producatorul pune la dispozitie o mare varietate de folii, de grosimi si proprietati diferite, cu indicatii
precise.

2. MATERIALELE FOLOSITE IN CONFECTIONAREA GUTIERELOR

In cursul elaborarii gutierelor se utilizeaza diferite tipuri de materiale:

PMMA (polimetilmetacrilatul). Pana acum 20 25 de ani PMMA-ul reprezenta unicul material

utilizat in confectionarea gutierelor. Astazi este inca unul din principalii polimeri din care se obtin
protezele faciale. Principalele dezavantaje sunt faptul ca nu se mobilizeaza o data cu tesuturile moi, este
dur si greu, la palpare nu este moale ca si pielea.

Materialele termoplastice

Policlorura de vinil plastefiata este un material des utilizat, produsele mai noi avand temperatura de
plastefiere superioara temperaturii camerei. Din acest motiv se adauga un plastefiant, care il face elastic
la temperatura camerei. In plus, se mai introduce un agent de reticulare, pentru a-i creste rezistenta la
rupere si stabilizatori in vederea obtinerii unei stabilitati cromatice.

Copolimeri de acetat de vinil si etilena se inmoaie la caldura si se modeleaza manual pe modelul de gips,
cu presiune sau vacum. Temperatura optima de prelucrare este de 150C, fiind utilizate tipare de metal.

Poliuretanul este un material introdus relativ recent in confectionarea gutierelor. Di-izocianitii sunt
foarte toxici si trebuie manipulati cu atentie.

Siliconii termopolimerizabili utilizati si ca materiale moi permanente de captusire a bazelor

protezelor, sunt compusi din copolimeri de polimetilvinil siloxani cu aproximativ 0,5% lanturi de vinil.
Initiatorul este reprezentat de peroxid de 2,4-diclorobenzoil iar umplutura de silice se obtine in urma
arderii unui metal-silan. Vulcanizarea rezulta in urma termodescompunerii initiatorului, care formeaza
radicali liberi, reticuland, prin aditie, copolimerul. Rezulta o structura tridimensionala. Temperatura de
vulcanizare este de 220sC si se utilizeaza tipare de metal.

Siliconii vulcanizabili la temperatura camerei (VTC) au devenit material foarte populare in

confectionarea gutierelor nu numai datorita proprietatilor fizice, ci si datorita faptului ca sunt usor de
prelucrat.

Acesti siliconi sunt asemanatori cu siliconii pentru amprentare, fiind compusi din patru componente de
baza: polidimetilsiloxan, cu o grupare terminala hidroxizi, agenti de reticulare, cum ar fi propilortosilicat,
umplutura ce se obtine prin condensarea dintre gruparea hidroxizilor.

CONDITIILE fizico-chimice si biologice impuse materialelor.

Biocompatibilitatea oricarui material sau piesa aplicata endooral este cerinta cea mai importanta.
Astfel, de la un material din care se confectioneaza o gutiera, sina sau conformator, se asteapta:

- sa nu fie toxica,
- sa nu produca reactii alergice,

- sa permita confectionarea unor dispozitive confortabile,

- sa aiba grosime minima,

- in acelasi timp rezistenta si retentie adecvata,

- sa aiba un gust si miros placut,

- pretul de cost sa fie cat se poate de scazut

3. CLASIFICAREA GUTIERELOR

Gutierele sau sinele sunt folosite intr-o gama variata in medicina dentara. Scopul lor poate fi foarte
diferit, forma si functia trebuie sa se adapteze scopului pentru care au fost concepute si realizate. Exista
diferite clasificari, fiecare are in vedere un anumit aspect clinic sau morfologic. Astfel:

1. Dupa suprafata de acoperire al arcadelor dentare acestea pot fi:

gutiere partiale, cu o acoperire a 2 3 4 dinti;

gutiere totale;

gutiere unimaxilare;

gutiere bimaxilare;

2. Dupa scopul urmarit gutiere se pot clasifica in:

gutiere de relaxare;

gutiere de stabilizare;

gutiere de ridicare a ce?;

gutiere de pivotare;

gutiere ocluzale de repozitionare;

gutiere reziliente;

3. In literatura de medicina dentara exista o clasificare generala, ingloband toate ramurile stomatologiei
generale, al restaurarilor protetice, cea a ortodontiei, implantologiei, restaurarilor protetice pe implante
si al chirurgiei buco-maxilo faciale, unde sunt folosite gutierele sau sinele.

Aceasta clasificare complexa deosebeste:

1. Gutiere folosite in scop ortodontic;

2. Gutiere ocluzale de despovarare in unele disfunctii ocluzo articulare:

a) gutiere ocluzale totale;

b) gutiere ocluzale partiale de repozitionare;

3. Gutiere pentru terapia bruxismului; Nu se repeta?

4. Gutiere concepute pentru terapia bruxismului excentric;

5. Gutiere de verticalizare, folosite in terapia initiala in cazurile de reprotezare la pacientii cu proteze

mobilizabile cu abrazia avansata a dintilor artificiali sau abrazia patologica a dintilor naturali;

6. Gutiere protectoare utilizate pentru profilaxia traumatismelor dento-maxilare la sportivi. Ele pot fi:

a) protectori dentari rigizi sau elastici;

b) prefabricate sau confectionate individual;

7. Gutiere sau sine de suport pentru aplicarea locala de solutii fluorurate in concentratii mari la copiii si
adolescentii din categoria acelora cu risc ridicat la atacul cariogen;

8. Gutiere individual confectionate pentru suport ale unor solutii desensibilizante;

9. Gutiere sau sine din celuloid utilizate ca suport pentru aplicarea locala al unor materiale de albire a
dintilor;

10. Gutiere sau sine utilizate provizoriu dupa interventii chirurgicale pe parodontiul marginal, cu
interesarea a mai multor dinti, cu scop de imobilizare si contentie, aplicare de geluri antiiflamatoare;

11. Gutiere sau atele hemostatice care formeaza un suport pentru aplicarea locala a unui material
coagulant;

12./ Gutiera hibrid (sablon, sina sau gutiera) de ghidaj chirurgical pentru orientarea implantelor, folosit in
chirurgia implantologica;

13. Gutiera sau sina de protectie aplicate peste dinti acoperiti cu coroane metalice sau care au obturatii
din aliaje, cu scopul de a preveni inflamatia rebela a mucoaselor dupa tratamentul radiant, dupa
interventiile de ablatie chirurgicala a tumorilor partilor moi;

14. Gutiere utitilizate in tratamentulul snoringului.