Sunteți pe pagina 1din 17

TRENSPORTURI MULTIMODALE

REFERAT

TRANSPORTURILE

DEFINITIE:
Transportul se refer la deplasarea de la un loc la altul a persoanelor precum i a bunurilor,
semnalelor sau informaiilor. Termenul vine din latin, de la "transportare", trans (peste)
i portare (nsemnnd a purta sau a cra).
Transportul este o activitate care a aprut odat cu existena omului. Limitele fizice ale
organismului uman n privina distanelor ce puteau fi parcurse pe jos i a cantitii de bunuri
ce puteau fi transportate, au determinat, n timp, descoperirea unei game variate de ci i
mijloace de transport.

PARTICULARITATI:

PARTICULARITATILE PROCESULUI DE PRODUCTIE IN TRANSPORT

Incadrarea transporturilor intr-o ramura distincta a economiei nationale se datoreaza


faptului ca, desi activitatea in transporturi, din punctul de vedere al procesului muncii, se
identifica cu cea din ramurile creatoare de bunuri materiale, totusi ea prezinta o serie
de particularitati:

1. Rezultatul muncii productive in transporturi nu constituie un nou


produs, o marfa, ci o prestatie. Prin transport marfurile isi pastreaza proprietatile fizico-
chimice, dar isi sporesc valoarea;

2. Transporturile de marfuri sunt o activitate economica care se


desfasoara atat in sfera productiei, cat si in cea a circulatiei marfurilor. Astfel, se disting:

transporturi interioare princare se realizeaza deplasarea materiilor prime,


materialelor, fortei de munca de la o sectie de productie la alta, deci activitatile
desfasurate in sfera productiei si

transporturi comerciale ce apar ca o continuare a activitatii de productie in sfera


circulatiei.

3. Transportul, in sine, nu se poate stoca, se consuma imediat in momentul


efectuarii productiei. Se stocheaza insa nevoia de transport.

4. Transporturile de calatori si cele de marfuri se deosebesc substantial


intre ele, in sensul ca transporturile de calatori se caracterizeaza prin sensul dus-intors al
curentilor de calatori, adica sunt, in general, activitati echilibrate, in timp ce in transporturile
de marfuri nu exista, in aceeasi masura, o asemenea egalitate,
deoarece volumul marfurilor transportate in cele doua sensuri, de cele mai multe ori, nu
este identic.

Variatia traficului de calatori e influentata de fenomenele de masa caracterizate printr-


o probabilitate ridicata (sarbatori, concedii, vacante), in timp ce in transportul de marfuri
acesti factori au o influenta mai redusa.

5. Activitatea de transport este, in general, o activitate continua in


timp care, in cele mai multe cazuri, este o activitate de zi si noapte, atat in zilele de lucru, cat
si in cele de sarbatoare, dar discontinua ca intensitate, cu intermitente, motiv pentru care
randamentul ei este variabil.

6. Transporturile sunt activitati ce se desfasoara pe spatii intinse, prin sute


si chiar mii de unitati distincte, indepartate geografic unele de altele, dar strans legate.

In concluzie, transportul este o prestatie de servicii de un tip special:

nu se poate nici stoca, nici conserva;

trebuie sa faca fata unor momente de varf;

se executa in conditii speciale si

presupune existenta unei infrastructuri tehnice extraordinar de vaste si


complexe, care sa excluda orice situatie neprevazuta.

CLASIFICARE

Transporturile se pot clasifica astfel:

a) Din punctul de vedere al obiectului transportului:

1. transport de calatori si

2. transport de marfuri.

b) Dupa mijloacele intrebuintate transporturile pot fi:

1. feroviare;

2. rutiere;

3. navale;

4. aeriene;

5. speciale;
6. combinate.

1. Transportul feroviar efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor


cu ajutorul mijloacelor de tractiune (locomotivele) si a mijloacelor tractate (vagoanele)
care circula pe trasee fixe si pe cai ferate.

Transportul feroviar se caracterizeaza prin:

regularitatea efectuarii circulatiei in toate anotimpurile, ziua si noaptea,


aproape independent de vreme;

mijloacele de transport feroviare dispun de o mare capacitate in raport cu


cele auto si aeriene;

din punct de vedere economic se remarca costul mai ridicat al transportului


feroviar in comparatie cu cel fluvial, maritim si prin conducte si, de regula,
mai mic fata de cel auto si aerian. Transportul pe calea ferata necesita investitii
mari comparativ cu cel auto. Astfel, investitiile pentru constructia unei cai ferate
sunt de 3 ori mai mari decat cele pentru constructia unei sosele. De asemenea, si
investitiile necesare pentru achizitionarea materialului rulant sunt ridicate. La fel,
si costul intretinerii mijloacelor de transport feroviar si al liniilor se situeaza la un
nivel superior in comparatie cu cel auto sau naval.

2. Transportul rutier efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si


oamenilor cu ajutorul autovehiculelor care sunt mijloace de transport autopropulsate.

Ca particularitate a acestor mijloace de transport se remarca faptul ca dispun de


o mare mobilitate, putand fi intrebuintate, in functie de vreme, pe orice fel de drum.
Transportul auto ofera posibilitatea incarcarii marfii direct de la punctul de expediere si
descarcarea ei direct la punctul de destinatie, fara a fi necesare transbordari si manipulari
suplimentare.

Mijloacele de transport auto se deplaseaza cu viteze mari ca urmare a vitezei


comerciale mari si a simplitatii operatiunilor tehnologice de incarcare si descarcare. Ele se pot
pregati rapid si usor in vederea efectuarii transportului, necesitand cheltuieli reduse in acest
scop.

Transportul auto ofera cea mai mare eficienta pe distante scurte.

3. Transportul naval efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si


oamenilor cu ajutorul navelor.

Transportul naval se caracterizeaza prin marea capacitate de incarcare insa, in


comparatie cu celelalte modalitati de transport, chiar si cele mai moderne nave au viteza de
deplasare relativ redusa, desi trebuie sa parcurga distante foarte mari.

Navigatia maritima si fluviala realizeaza legaturi dintre porturi diferite de pe glob,


in conditii de eficienta ridicata, investitiile fiind relativ reduse in raport cu transportul
terestru.
Transportul naval este adecvat pentru bunurile de masa cu valoare redusa, unde nivelul
cheltuielilor de transport prevaleaza asupra duratei transportului.

Avantajul transportului pe apa, din punct de vedere al costului, este mai evident pe
distante mari, transoceanice.

4. Transportul aerian efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si


oamenilor cu ajutorul aeronavelor.

Printre particularitatile tehnico-economice ale transportului aerian se numara:

rapiditatea - este caracteristica esentiala a transportului aerian. Aceasta este


evidentiata de viteza mare de deplasare a aeronavelor ce nu poate fi egalata de nici
un alt mijloc de transport;

regularitatea - consta in aceea ca transportul aerian se efectueaza dupa un


program precis in orice perioada a anului, atat ziua, cat si noaptea;

oportunitatea se refera la faptul ca acest mod de transport pune la dispozitia


celor interesati, oricand si oriunde sunt amenajate puncte terminale, cel mai
modern mijloc de transport.

5. Transporturile speciale sunt transporturi neconventionale, a caror pondere


a crescut substantial in ansamblul transporturilor si care se efectueaza cu mijloace total
diferite de cele clasice.

Spre exemplu, transporturile prin conducte sunt utilizate pentru deplasarea unor
marfuri de masa lichide, in flux continuu, in relatiii de transport stabile. Acest mod de
transport: prezinta un cost scazut, pierderi minime de manipulare, nu este influentat de
conditiile atmosferice, nu afecteaza mediul inconjurator, necesita personal de deservire redus,
prezinta regularitate si se efectueaza fara cursa goala.

SISTEME DE TRANSPORT

DEFINITIE SI CLASIFICARE GENERALA

Prin sistem de transport se intelege totalitate mijloacelor, instalatiilor si echipamentelor de


transport, grupate dupa un anumit criteriu. Aceste criterii se pot diferentia astfel:

- Criteriul tehnic prin sistem tehnic de transport se intelege totalitatea mijloacelor de


transport, a infrastructurii aferente, definit prin utilizarea unei anumite tehnici de
efectuare a deplasarii. Cele mai importante sisteme tehnice de transport sunt:

- sistemul de transport rutier componentele principale ale acestuia fiind


vehiculul, calea de rulare (drumul) si instalatiile de semnalizare si dirijare;
- sistemul de transport feroviar componentele principale ale acestuia fiind
locomotivele, vagoanele, calea de rulare (cale ferata), statiile si triajele,
instalatiile de dirijare a circulatiei;
- sistemul de transport pe ape interioare componentele acestui sistem de
transport fiind: calea de navigatie (canale, fluvii, lacuri, rauri), porturile si
navele;
- sistemul de transport maritim componentele principale sunt: navele si
porturile;
- sistemul de transport aerian componentele principale ale acestuia sunt:
aeronavele, aeroporturile si sistemele de dirijare ale traficului aerian;
- sistemul de transport prin conducte componentele de baza ale acestuia sunt
conductele si statiile de pompare. In cazul acestui sistem de transport,
deplasarea este efectuata doar de catre materia care trebuie transportata.

- Criteriul geografic dupa acest criteriu se identifica totalitate mijloacelor, instalatiilor


si echipamentelor de transport care actioneaza pe un teritoriu dat. Astfel se pot defini
urmatoarele sisteme geografice de transport:

- sistemul de transport industrial sau intern;


- sistemul de transport urban, de calatori si de marfuri;
- sistemul de transport suburban, de calatori si de marfuri;
- sistemul de transport interurban, de calatori si de marfuri;
- sistemul de transport national;
- sistemul de transport continental (european);
- sistemul de transport intercontinental.

- Criteriul organizatoric prin intermediul acestui criteriu, sunt identificate toate


mijloacele, instalatiile si echipamentele de transport care sunt in proprietatea sau
responsabilitate unei entitati organizatorice. Astfel, sistemul organizatoric de transport
este definit de denumirea entitatii respective. De exemplu, sistemul de transport al
RATB (sistemul de transport public urban de suprafata aflat in proprietatea entitatii
Regia Autonoma de Transport Bucuresti).
- Criteriul obiectului transportului transporturile se impart in: transporturi de marfa si
transporturi de calatori (de persoane);
- Criteriul integrarii in procesul de productie acest criteriu evidentiaza doua sisteme de
transport: tehnologic si de uz general. Transporturile tehnologice sunt cele care apar in
cadrul unui proces de productie (de exemplul, transportul materiei prime de la depozit
la hala de productie in cadrul unei fabrici) iar cele de uz general sunt toate celelalte.

INDICATORI GENERALI PENTRU MODURILE DE TRANSPORT

Transportul inseamna miscarea produselor de la sursa cum ar fi o fabrica, un depozit, o


platforma la o destinatiee cum ar fi un alt depozit, un cumparator, sau un magazin de
desfacere. Transportul se poate face prin aer, cu barci, trenuri, camioane sau echipamente de
telecomunicatii, tevi, cabluri,. Scopul fiecarei afaceri este de a minimiza costurile de transport
in si sa intruneasca cererea de produse. Costurile transporturilor depind in general de distanta
intre surrsa si destinatie, de mijlocul de transport ales si de dimensiunea si cantitatea de
produse care trebuie transportate. In multe cazuri, sunt multe destinatii pentru acelasi produs,
ceea ce da un plus de complexitate in problema minimizarii costurilor de transport.

Decizia proprietarului trebuie luata in legatura cu produsele transportate, cu numarul acestora


si cu problemele de distributie. De exemplu, accesibilitatea si alegerea unor mijloace de
transport trebuie sa se faca in functie de locatie si de facilitatile solicitate. Semnificatia
transporturilor alese vr afecta decizie cu privire la forma incarcaturii si la dimensiunile
acestora.

Transportul se imparte in functie de mediul prin care se face transportarea in tranport pe apa,
pe sine, pe drum, prin aer, prin tevi etc. Exista si moduri combinate de transport care implica
mai multe tpuri. Un exemplu este transportul petrolului prin port apoi prin tevi spre rafinarie.
In Era Informatiei se transporta date pe fire sau prin metode wireless, dar transferul de date nu
intra la categoria transport.

Transportul pe apa, pe sine si cu ajutorul camioanelor ofera posibilitatea de a transporta orice


produs ce poate fi mutat fizic, si au diferite grade de acces la clienti, viteze diferite si moduri
de stocare diferite. Barjele cara foart rar ambarcatiuni destinate vanzarii iar camioanele nu
transprta niciodata mobila decat pe distante foarte scurte. Transportul prin aer este limitata
cand vine vorba de obiecte foarte grele dar este ideal pentru pachete usoare si pentru obiecte
care trebuie mutate rapid, tevile se folosesc pentru lichide, gaz is alte substante care nu pot fi
folosite si transportate decat asa.

Transportul prin aer ofera avantajul vitezei si poate fi folosit pe distante lungi, dar este cel mai
scump mijloc de transport si este folosit fie pentru obiecte mici sau extrem de valoroase, fie
pentru cele pentru care se cere timp scurt de livrare.

PREZENTARE GENERALA A MODURILOR DE TRANSPORT

Consideratii generale asupra modului de transport rutier

INFRASTRUCTURA

Infrastructura de transport reprezint totalitatea cilor de comunicaie ntre dou sau mai
multe puncte i dotrile aferente. De regul, expresia se foloeste pentru infrastructura rutier,
dar mijloacele de comunicare pot fi maritime, fluviale, rutiere, feroviare, aeriene, etc.

Definiii

Infrastructura rutier reprezint totalitatea drumurilor, de regul deschise circulaiei publice,


mpreun cu semnalizarea i amenajrile rutiere, pe care o persoan poate circula cu un
vehicul din punctul A n punctul B.

n legislaia romn de specialitate, drumurile sunt clasificate n trei categorii, din punct de
vedere:
1) al destinaiei,
2) al circulaiei,
3) funcional i administrativ-teritorial.

Din punct de vedere al destinaiei, drumurile se clasific n drumuri publice i drumuri de


utilitate privat.
Din punct de vedere al circulaiei, drumurile se clasific n drumuri deschise circulaiei
publice i drumuri nchise circulaiei publice.
Din punct de vedere funcional i administrativ-teritorial, drumurile se clasific n drumuri de
interes naional (autostrzi, drumuri expres i drumuri naionale), drumuri de interes
judeean (drumuri judeene) i drumuri de interes local (drumuri comunale i strzi).

Autostrada este un drum de mare capacitate i vitez, proiectat i construit special pentru
circulaia autovehiculelor, care nu deservete proprietile riverane i care:
a) este prevzut cu dou ci unidirecionale separate printr-o zon median avnd cel puin
dou benzi de circulaie pe sens i band de staionare de urgen, cu excepia unor anumite
puncte sau n mod temporar,
b) nu intersecteaz la nivel un alt drum, linie de cale ferat sau de tramvai, nicio cale pentru
circulaia pietonilor,
c) intrarea i iesirea autovehiculelor este permis numai dinspre dreapta i ctre dreapta fa
de sensul de mers, n locuri special amenajate,
d) este semnalizat n mod special ca fiind o autostrad.

Drumul expres este un drum naional accesibil numai prin noduri sau intersecii amenajate,
pe care oprirea i staionarea pe partea carosabil sunt interzise.

Strzile asigur legtura i continuitatea, n localiti, a drumurilor naionale, judeene sau


comunale sau asigur accesul direct ctre obiective de orice fel (ex. locuine, uniti de
producie).

AUTOVEHICULE CU SI FARA PROPULSIE

Autovehiculele cu propulsie sunt cele care se pot deplasa individual fara a depinde de
nici un factor extern care sa influenteze directia si sensul de miscare al acestuia.
De obicei autovehiculele sunt propulsate de un motor .
Mtoarele pot fi de mai multe tipuri:
Termice
Electrice
Hibride
Vehicule cu propulsie alternative.

Motoarele termice
Un motor termic este o main termic motoare, care transform cldura n lucru mecanic.
Un motor termic lucreaz pe baza unui ciclu termodinamic realizat cu ajutorul unui fluid.
ntruct, conform principiului al doilea al termodinamicii, entropia unui sistem nu poate dect
s creasc, doar o parte a cldurii preluate de la sursa de cldur (numit i sursa cald) este
transformat n lucru mecanic. Restul de cldur este transferat unui sistem
cu temperatur mai mic, numit surs rece.

Tipuri de motoare termice

motor cu ardere extern, la care sursa de cldur este extern fluidului ce sufer ciclul
termodinamic:
motor cu abur
turbin cu abur
motor Stirling

motor cu ardere intern, la care sursa de cldur este un proces de combustie suferit
chiar de fluidul supus ciclului termodinamic:

motor cu ardere intern cu piston


motor Wankel
turbin cu gaze
motor rachet
statoreactor
pulsoreactor

Motoarele electrice

Un motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv electromecanic ce transform


energia electric n energie mecanic. Transformarea n sens invers, a energiei mecanice n
energie electric, este realizat de un generator electric. Nu exist diferene de principiu
semnificative ntre cele dou tipuri de maini electrice, acelai dispozitiv putnd ndeplini
ambele roluri n situaii diferite.

Principiul de funcionare
Motoare electrice de diferite puteri n comparaie cu o baterie de 9 V
Majoritatea motoarelor electrice funcioneaz pe baza forelor electromagnetice ce acioneaz
asupra unui conductor parcurs de curent electric aflat n cmp magnetic. Exist ns i
motoare electrostatice construite pe baza forei Coulomb i motoare piezoelectrice.

Utilizare
Fiind construite ntr-o gam extins de puteri, motoarele electrice sunt folosite la foarte multe
aplicaii: de la motoare pentru componente electronice (hard disc, imprimant) pn
la acionri electrice de puteri foarte mari (pompe, locomotive, macarale).

Elemente constructive[modificare | modificare surs]

Vedere n seciune prin stator a motorului de inducie


Indiferent de tipul motorului, acesta este construit din dou pri
componente: stator i rotor. Statorul este partea fix a motorului, n general exterioar, ce
include carcasa, bornele de alimentare, armtura feromagnetic statoric i nfurarea
statoric. Rotorul este partea mobil a motorului, plasat de obicei n interior. Este format
dintr-un ax i o armtur rotoric ce susine nfurarea rotoric. ntre stator i rotor exist o
poriune de aer numit ntrefier ce permite micarea rotorului fa de stator. Grosimea
ntrefierului este un indicator important al performanelor motorului.

rotorul motorului electric (stnga) i statorul (dreapta)

Clasificare
Motoarele electrice pot fi clasificate dup tipul curentului electric ce le parcurge: motoare de
curent continuu i motoare de curent alternativ. n funcie de numrul fazelor curentului cu
care funcioneaz, motoarele electrice pot fi motoare monofazate sau motoare polifazate (cu
mai multe faze).
Motoare de curent continuu
Funcioneaz pe baza unui curent ce nu-i schimb sensul, curent continuu. n funcie de
modul de conectare al nfurrii de excitaie, motoarele de curent continuu se mpart n patru
categorii:

Cu excitaie derivaie
Cu excitaie serie
Cu excitaie mixt
Cu excitaie separat

Motoare de curent alternativ

Motoare sincrone
Motoare asincrone
Motoare cu inele de contact ( rotorul bobinat)
Motoare cu rotorul n scurtcircuit. Tipuri speciale de motoare cu rotorul n
scurtcircuit:
Motoare cu bare nalte
Motoare cu dubl colivie Dolivo-Dobrovolski

Autovehicule hibride.

Un vehicul hibrid este un vehicul care are mai multe sisteme de propulsie, spre deosebire de
vehiculele convenionale (cu motor cu ardere intern), cele electrice sau cele cu pile de
combustie, care au cte un singur sistem de propulsie. Adesea, n special pentru autoturisme,
termenul se folosete n sensul de vehicul electric hibrid adic pentru vehiculele echipate
cu motoare cu ardere intern i cu motoare electrice. ns sunt posibile i alte
combinaii: hidraulic hibrid (en) (cu motor cu ardere intern i pomp/motor hidraulic),
sau propulsat muscular i electric, de exemplu bicicletele electrice.

Tipuri de vehicule hibrid


Dup arhitectur ele se clasific n:

n paralel - ambele sisteme de propulsie, de exemplu motorul cu ardere intern i cel


electric, pot aciona roile
n serie - unul dintre sisteme produce o form de energie utilizat de cellat, care
acioneaz roile, de exemplu motorul cu ardere intern antreneaz generatorul electric,
care alimenteaz motorul electric de traciune.
n serieparalel - care permit comutarea ntre situaia serie i cea paralel, dup nevoi.

Dup modul de ncrcare al acumulatorilor se clasific n:

obinuite - la care acumulatorii se pot ncrca exclusiv de ctre sistemele proprii,


utiliznd surselele de energie de la bord (combustibilii)
rencrcabile (plug-in hybrid) - la care acumulatorii se pot ncrca att de ctre
sistemele proprii, ct i de la reeaua electric prin cuplarea lor la o priz.

Vehicule cu propulsie alternativ


Un vehicul cu propulsie alternativ este un vehicul propulsat altfel dect
prin motoare alimentate cu combustibili petrolieri convenionali (benzin sau motorin), sau a
cror tehnologiile de propulsie nu se bazeaz doar pe combustibilii petrolieri (ex.
autonobile electrice, hibride (en), solare (en)). Datorit unui complex de factori, cum ar fi
cerinele de mediu i epuizarea zcmintelor de petrol, urmat de creterea preului petrolului,
dezvoltarea unor sisteme de propulsie alternative a devenit o prioritate pentru productorii de
autovehicule i guverne.
Vehiculele electrice hibride, cum ar fi Toyota Prius, nu sunt vehicule cu propulsie alternativ,
dar prin utilizarea tehnologiilor avansate privind acumulatorii i motoarele electrice folosesc
mai economic combustibilii petrolieri.[1] Alt domeniu de cercetare se ocup de dezvoltarea
vehiculelor electrice i a celor cu pile de combustie, i chiar a celor propulsate de energia
stocat n aerul comprimat.

CICLURI DE TRANSPORT

Ciclul de transport se compune din una sau mai multe curse, care se pot efectua pe
toata durata ciclului.

Prin cursa se nteleg activitatile de transport a unui autovehicul ntre doua ncarcari
succesive. Cursa cuprinde urmatoarele operatii: ncarcarea marfurilor n autovehicul;
asigurarea ncarcaturii; efectuarea transportului pna la locul de descarcare; descarcarea
marfii; napoierea autovehiculului la locul de ncarcare sau dirijarea acestuia la alt punct de
ncarcare.

n durata ciclului (De) se cuprind urmatorii timpi:

. timpul pentru pregatirea autovehiculului n vederea plecarii n cursa. Acesta


include, n afara de timpul aferent pregatirii tehnice a autovehiculelor, si timpii pentru
adaptarea acestora la caracteristicile marfurilor care se transporta, pentru luarea unor masuri
de mecanizare a operatiilor de ncarcare-descarcare, pentru pregatirea documentelor (Tp);

. timpul pentru deplasarea autovehiculului la locul de ncarcare (Td);

. timpul pentru efectuarea unei sau a mai multor curse, inclusiv timpii de ncarcare-
descarcare (Te);

. timpul pentru revenirea autovehiculului dupa ultima descarcare n punctul de


garare, de unde urmeaza sa nceapa un alt ciclu (Ti).

Prin urmare, durata ciclului de transport este cuprinsa ntre momentul nceperii primei
operatii de pregatire a autovehiculului si momentul ncheierii ultimei operatii de predare a
documentelor de transport (dupa parcarea autovehiculului).

Relatia utilizata este urmatoarea:

Dc = Tp + Td + Te + Ti

Cunoasterea operatilor care compun ciclul de transport prezinta importanta deosebita,


ntruct pentru fiecare din acestea se consuma manopera si materiale si cu ct aceste cheltuieli
sunt mai mici, cu att costul transportului este mai mic, cunoscnd faptul ca de multe ori
ponderea cheltuielilor cu efectuarea altor operatii dect cele aferente operatiilor propriu-zise
de transport este mai mare. De aceea, se impune ca o necesitate reducerea ponderii acestora la
limite minime, n acest sens, reducndu-se timpii de stationare si eliminndu-se parcursurile
fara ncarcatura, vom avea o utilizare rationala a autovehiculelor si costuri de transport
minime.

Autovehiculul, n procesul de transport, ciclu sau cursa, poate efectua parcurs cu


ncarcatura, parcurs fara ncarcatura si parcurs zero. Parcursul cu ncarcatura este dat de
distanta n km acoperita de autovehicul n stare ncarcata (total sau partial). Parcursul fara
ncarcatura sau parcursul gol reprezinta distanta n km parcursa de autovehicul n stare goala
(ntre punctele de descarcare si ncarcare). Parcursul, zero reprezinta distanta parcursa de
autovehicul de la garaj la punctul de ncarcare si de la punctul de descarcare la
garaj. Parcursul total al autovehicululuise determina astfel:

It = I + Ig + Io (km)

unde:

It = reprezinta parcursul total, n km;

I = parcursul cu ncarcatura;
Ig = parcursul gol;

Io = parcursul zero.

Cursele care compun ciclul de transport se efectueaza pe baza unui itinerar (traseu de
circulatie) pe care autovehiculele trebuie sa-l respecte. Itinerarul (traseul de circulatie)
cuprinde drumul pe care urmeaza sa-l parcurga autovehiculul, localitatile din parcurs, ora de
trecere, viteza comerciala si timpii de stationare.

Ideal ar fi ca ntreaga activitate de transport rutier sa se realizeze pe baza de trasee


prestabilite, nsa, circulatia rutiera se desfasoara sub influenta unor factori aleatori, care
actioneaza independent de ntreprinderea de transport, ceea ce face ca nu ntotdeauna
circulatia rutiera sa se desfasoare pe trasee prestabilite.

Circulatia rutiera se poate efectua fie:

- pe un traseu direct - cnd ntre punctul de ncarcare si punctul de descarcare exista o


legatura directa;

- pe sectiuni - cnd traseul este sectionat si este necesar sa se faca transbordarea


marfurilor din autovehicul n alt mijloc de transport sau din autovehicul ntr-un depozit. La
transportul pe sectiuni, transbordarea este inerenta.

INDICATORI AI TRANSPORTULUI RUTIER

CONSIDERATII GENERALE

Pentru analiza economico financiara a unei companii de transport se folosesc o serie


de indicatori economici generali precum: cifra de afaceri, profitul, pragul de rentabilitate,
lichiditate, venitul pe investitie etc.

Analiza economica financiara, care se face pentru o anumita perioada de timp (tr
717c24h imestru, an), scoate in evidenta cauzele care au condus la eventuale neimpliniri si
masurile care se impun pentru: utilizarea rationala a mijloacelor de transport , optimizarea
timpilor de deplasare, stationare la incarcare descarcare, imobilizare prin revizii si reparatii
etc.

Cea mai generala clasificare a indicatorilor tehnico economici se poate face


in indicatori de exploatare si indicatori economici. Data fiind ponderea ocupata de
transportul rutier in tabloul general al transporturilor, studiul indicatorilor tehnico economici
se va face cu referire la acest sistem de transport.

INDICATORI DE EXPLOATARE IN TRANSPORTUL RUTIER

Indicatorii de exploatare se clasifica in:

Indicatori de utilizare a mijloacelor de transport


a) Coeficientul de utilizare a parcului CUP: CUP = Aza /
Azi (7.1)

in care: Aza nr. de auto zile active; Azi nr. de auto zile inventar.

b) Coeficientul de stare tehnica a parcului CST: CST = Azb /


Azi (7.2)

in care: Azb nr. de auto zile bune

c) Coeficientul de utilizare a timpului zilei de lucru CUZ: CUZ = Aoa /


Aoi (7.3)

in care: Aoa nr. de auto ore active; Aoi nr. de auto ore inventar

Indicatori de utilizare a parcursului

a) Coeficientul de utilizare a parcursului CUPS: CUPs = Lp / L = Lp /


( L0 + Lp + Lnp) (7.4)

in care: Lp [km] lungimea parcursului productiv (cu incarcatura); L [km] - lungimea totala a
parcursului; L0 [km] lungimea parcursului zero (pentru alimentare, reparatii) suportat de
patron; Lpn[km] lungimea parcursului neproductiv (deplasari in timpul cursei cu auto
neincarcat) suportat de client.

b) Parcursul mediu zilnic PMZ. PMZ = Ltot /


Za (7.5)

in care: Ltot [km] lungimea parcursului total in perioada de referinta; Z a numarul de zile
active ale perioadei de referinta.

c) Distanta medie de transport

Dm (7.6)

in care: suma parcursurilor realizate in perioada de referinta; nc numarul de curse in


perioada de referinta.

Indicatori de utilizare a capacitatii de transport

a) Cantitatea de marfa transportata T: T =


(7.7)

in care: Ti[t] cantitatea de marfa transportata de un vehicul pe cursa;


b) Numarul de calatori transportati: C =
[calatori] (7.8)

in care: Ci [calatori] nr. de calatori transportati de un vehicul pe cursa;

c) Volumul (prestatia) total al transportului de marfuri Q: Q

= [tkm] (7.9)

in care: Lpi [km] lungimea parcursului productiv al unei curse;

d) Volumul (prestatia) total al transportului de calatori Qc: Qc = [calator


km]

e) Coeficientul de utilizare a tonajului CUT: CUT = T / Tutil


nc , (7.10)

in care: Tutil [t] capacitatea maxima de transport a autovehicului;

f) Coeficientul de utilizare a locurilor CUL : CUL = C / Cutil


nc (7.11)

in care: Cutil [locuri] nr. maxim de locuri din autovehicul;

g) Coeficientul de utilizare a capacitatii de transport CUC: CUC

= (7.12)

in care: Qp [tkm] prestatia de transport marfa maxim posibila;

Indicatori de viteza

a) Viteza medie tehnica Vt : Vt = PMZ / tc [km /


h] (7.13)

in care: tc [h] timpul mediu de circulatie pe perioada unei zile;

b) Viteza medie de exploatare Ve Ve = PMZ / tc +


ts[km / h] (7.14)

in care: ts [h] timpul de stationare pe perioada unei zile

Documente folosite la calculul indicatorilor de exploatare

Sunt urmatoarele: foaia de parcurs si tahograma.


INDICATORI ECONOMICI IN SERVICIILE DE TRANSPORT AUTO

Folosind indicatorii de exploatare se pot determina indicatorii economici, care sunt


urmatorii:

Prestatia orara specifica H: H = Q / ttot [tkm /


h] (7.15)

in care: ttot [h] timpul total de referinta.

Productivitatea P

a) pentru marfa: PM = [tkm /


tutila] (7.16)

b) pentru calatori: Pc = [calatorkm / loc


disp] (7.17)

Costul unitar Cu

a) pentru marfa: Cu = CF + [lei / t


km] (7.18)

in care:

CF[lei] cheltuieli fixe, independente de parcurs;

Cv cheltuieli variabile, proportionale cu parcursul.

b) pentru calatori: Cu = CF + [lei / calator


km] (7.19)

Profitul se realizeaza cand: Tariful [lei /


tkm] > Cu (7.20)

Profitul se calculeaza cu relatiile:

a) pentru marfa: Prf = (Tarif - Cu)


(7.21)
b) pentru calatori: Prf = (Tarif - Cu)
(7.22)

Rentabilitatea. Reprezinta capacitatea unui capital investit de a produce venit. Pentru aceasta
trebuie depasit pragul de rentabilitate (Tarif = Cu) adica: Tarif >
Cu (7.23)

Daca Tarif < Cu societatea lucreaza in pierdere.

CONSIDERATII GENERALE ASUPRA MODULUI DE TRANSPORT FEROVIAR.

INFRASTRUCTURA

Infrastructura reprezint ansamblul principiilor, metodelor i dispozitivelor


(obiectelor) utilizate ca un tot unitar pentru furnizarea unui serviciu. Infrastructur rutier,
infrastructur feroviar, infrastructur de
comunicaii, infrastructur informatic, infrastructur de transport a energiei
electrice, infrastructur de alimentare cu ap potabil, etc.

Infrastructurile feroviare conine liniile de comunicaii pe calea ferat, sistemele de


semnalizare feroviar, liniile de alimentare cu energie electric, grile, depourile, etc.

MATERIALUL RULANT

Material rulant este o locuiune care desemneaz totalitatea vehiculelor care se deplaseaz
pe o cale ferat. Acestea pot fi echipate cu motor sau nu; n cea mai mare parte, este vorba
despre locomotive, vagoane i utilaje. Ideea de material rulant se opune aceleia
de infrastructur, reprezentnd n acest caz ansamblul elementelor fixe care fac posibil
rularea vehiculelor: inele nsei, semnele de circulaie, grile .a.

INDICATORI AI TRANSPORTULUI FEROVIAR