SIRURI DE NUMERE REALE

NOTE DE CURS

Notele de curs se completeaza cu explicatiile suplimentare, graficele

si exemplele predate la curs!

1. Siruri de numere reale

1.1. Ce este Analiza Matematica? La nceputul secolului 17, mate-
maticianul german Johannes Kepler a analizat un numar vast de ob-
servatii astronomice facute de astronomul danez Tycho Brache si a
concluzionat ca planetele trebuie sa se miste n jurul Soarelui pe orbite
eliptice. El nu a stiut de ce. Cincizeci de ani mai tarziu matematicianul
si fizicianul englez Isaak Newton a raspuns la aceasta ntrebare.
De ce planetele se misca n jurul Soarelui pe orbite eliptice?
De ce uraganele provoaca spirale de vant in sensul invers acelor de
ceasornic n nordul emisferei?
Cum putem prezice efectele schimbarii ratei dobanzii n economie si
bursa?
Cand un material radioactiv va fi suficient de sigur pentru a manip-
ulat?
Cum anume afecteaza curentii calzi oceanici din Pacificul ecuatorial
climatul n estul Americii de Nord?
Cat timp ramane concentratia unui medicament n fluxul sanguin la
un nivel eficient?
De ce o epidemie se raspandeste rapid si apoi ncetineste?
Cum putem fi siguri ca un pod proiectat nu va fi distrus de un
uragan?
Cum putem sti daca o cladire nu va fi daramata de un cutremur?
Acestea si multe alte ntrebari de interes si cu importanta n lumea
noastra sunt legate de abilitatea noastra de a analiza miscarea si cum
anume cantitatile se modifica n raport cu timpul sau n raport de alta
cantitate.
Algebra liniara si geometria analitica sunt instrumente importante al
matematicii aplicate. Algebra si geometria sunt instrumente esentiale
pentru a descrie relatii statice ntre cantitati dar ele nu ofera concepte
potrivite pentru a descrie cum o cantitate se modifica. Pentru aceasta
avem nevoie de operatii matematice care merg dincolo de operatiile
1
2 NOTE DE CURS

algebrice clasice de adunare, scadere, nmultire, mpartire, ridicare la

putere. Avem astfel nevoie de operatii care masoara modul care se
leaga de schimbarea cantitatilor. Calculul diferential si calculul in-
tegral 1 ne ofera instrumente pentru a descrie miscarea ntr-un mod
cantitativ. Calculul diferential si integral introduce doua operatii noi
numite diferentiere si integrare, care, precum adunarea si scaderea
sunt opuse una celeilalte.
De exemplu, consideram miscarea unei pietre. Inaltimea pietrei la t
secunde dupa ce este aruncata de la naltimea h0 metri este o functie
h(t) data de h(t) = h0 4.9t2 . Graficul lui y = h(t) este in figura
alaturata.

Procesul de diferentiere ne permite sa gasim o functie noua, notata

cu h0 (t)- derivata lui h n t, care reprezinta rata de schimbare a naltimii
pietrei, care este viteza sa n m/s (metri/secunda).
h0 (t) = 9.8t
Reciproc, daca stim viteza unei pietre n cadere n functie de timp,
integrarea ne permite sa determinam naltimea functiei h(t).
Calculul diferential si integral a fost inventat independent si cumva
prin metode diferite de doi matematicieni ai sec. 17, Isaak Newton si
Gottfried Wilhelm Leibniz.
Motivatia lui Newton a fost dorinta de a analiza miscarea obiectelor.
Folosind calculusul lui, a fost capabil sa formuleze legile sale de
miscare si gravitatie si de a deduce din aceste legi ca planetele tre-
buie sa se miste n jurul Soarelui pe orbite eliptice.
Multe dintre cele mai importante si fundamentale legi ale naturii
sunt exprimate convenabil ca ecuatii ce implica ratele de schimbare ale
cantitatilor. Astfel de ecuatii se numesc ecuatii diferentiale si tehnicile
folosite pentru studiul lor si solutiile lor reprezinta inima calculusu-
lui. In exemplul pietrei n cadere, legea lui Newton este Legea a II-a
a miscarii
forta = masa acceleratia
Acceleratia, 9.8m/s2 este rata schimbarii (derivata) vitezei care este
n schimb rata schimbarii (derivata) naltimii functiei.
1
Denumirea generica n engleza este Calculus. Cuvantul vine din latina.
 SIRURI DE NUMERE REALE 3

Mare parte a matematicii este legata indirect de studiul miscarii.

Privim dreptele si curbele ca obiecte geometrice dar grecii antici le-
au privit ca fiind cai trasate de de puncte n miscare. Cu toate
acestea, studiul curbelor implica concepte geometrice precum tangente
si arii. Procesul de diferentiere este strans legat de problema geometrica
de a determina tangente; similar, integrarea este legata de problema
geometrica de determinare a ariilor regiunilor cu frontiera curbe.
Astfel, un curs important fundamental de doua semestre este cel
de Analiza matematica (Calcul diferential si Calcul integral). Atat
diferentierea cat si integrarea sunt definite n termeni de limita.
Aceasta va fi nceputul studiului nostru.

1.2. Introducere. In secolul al-V lea I.Hr. filozoful grec Zenon 2 din
Elea a pus patru probleme, numite acum paradoxurile 3 lui Zenon
cu intentia de a deschide un concurs de idei cu privire la spatiu si la
timp. Al doilea paradox al lui Zenon se refera la o cursa ntre eroul
grec Ahile si o broasca testoasa. Zenon a afirmat ca Ahile nu poate
ntrece niciodata testoasa care pleaca de la un punct dat din fata lui
Ahile. Presupunem ca Ahile pleaca de la a1 si testoasa de la t1 . Cand
Ahile ajunge la a2 = t1 , testoasa ajunge la t2 . Cand Ahile ajunge la
a3 = t2 , testoasa este la t3 . Procesul continua la infinit si testoasa va
fi mereu nainte.

Un mod de a explica acest paradox este folosind ideea de sir. Pozitiile

succesive ale lui Ahile (a1 , a2 , a3 , . . . ) sau pozitiile succesive ale tesoasei
(t1 , t2 , . . . ) formeaza cate un sir.
In general, un sir {an } este o multime de numere scrisa ntr-o ordine.
De exemplu, sirul {1, 21 , 31 , . . . } poate fi scris folosind formula celui de-al

2Zenon (450 I. Hr.) a formulat mai multe rationamente pentru a sustine ideile
mentorului sau Parmenide despre numere sau despre miscare.
3
Paradoxurile sunt argumente aparent corecte dar care conduc la concluzii ce
sunt evident false.
4 NOTE DE CURS

n-lea termen an = n1 . Putem vizualiza acest sir desemnand termenii pe

o dreapta sau ntr-un grafic.

Observam din grafic faptul ca an = n1 se apropie din ce n ce mai

mult de 0 cand n creste. De fapt, putem gasi termeni termeni ai sirului
oricat de mici facandu-l pe n suficient de mare. Vom scrie
1
lim = 0.
n n
Conceptul de limita a unui sir apare cand folosim reprezentarea cu
zecimale a numerelor reale. De exmplu,
a1 = 3, 1
a2 = 3, 14
a3 = 3, 141
a4 = 3, 1415
a5 = 3, 14159
s. a. m. d.
lim an = .
n

Intorcandu-ne la paradoxul lui Zenon, pozitiile succesive ale lui Ahile

si ale testoasei sunt {an } si {tn }, cu an < tn . poate fi aratat ca
limn an = p = limn tn . Acesta este exact momentul cand Ahile
ajunge testoasa.
Un alt paradox al lui Zenon, relatat de Aristotel este urmatorul:
Un om care merge ntr-o camera nu poate ajunge la perete. Pentru
a arata acest lucru, prima data parcurge jumatate de distanta (dintre
el si perete). Apoi parcurge jumatate din distanta care a ramas. Astfel,
procesul este continuu si nu se opreste niciodata.
 SIRURI DE NUMERE REALE 5

Este clar ca omul poate ajunge la perete dar nu ntr-un numar finit
de pasi descrisi ca mai sus. Vom scrie
1 1 1
1= + + + n + ...
2 4 2
Zenon a argumentat ca nu are sens sa adunam o infinitate de numere.
Dar sunt si alte situatii n care folosim sume infinite:
3 3 3
0, (3) = + + + ...
10 100 1000
si deci trebuie sa avem egalitatea
1 3 3 3
= + + + ...
3 10 100 1000
La sectiunea de serii de numere reale vom continua sa analizam para-
doxul lui Zenon.

1.3. Siruri. Un sir este o multime de numere reale ntr-o ordine pre-
definita
a1 , a2 , a3 , . . . , an , . . .
unde a1 este numit primul termen, a2 al doilea termen, an termenul
general al sirului. Sirul {a1 , a2 , a3 , . . . , an , . . . } poate fi notat {an },
{an }
n=1 , (an )n1 , (an )nN .

Observatia 1.1. Unele siruri pot fi definite dand formula termenului

general. Sa notam faptul ca n nu trebuie neaparat sa plece de la 1.
Exemplul 1.
n
sirul { n+1 }
n=1 , an =
n
n+1
si este
1 2 3 4 n
{ , , , ,..., , . . . };
2 3 4 5 n+1

sirul { n 3}
n=3 , an = n 3, n 3 si este

{0, 1, 2, 3, . . . , n 3, . . . }.
Exemplul 2. Sa se gaseasca formula termenului general al sirului
3 4 5 6 7
{ , , , , , . . . }.
5 25 125 625 3125
Acesta este an = (1)n n+2
5n
.
n
Un sir avand termenul general an = n+1 poate fi desenat dupa cum
urmeaza.
6 NOTE DE CURS

Figura ne arata ca sirul se apropie de 1 cand n este mare. De fapt

diferenta

n 1
1 =
n+1 n+1

poate fi oricat de mica daca n este suficient de mare. Vom scrie

n
limn n+1 = 1 si n general limn an = L.

Definitie 1.2. Un sir {an } are limita L si scriem limn an = L sau

an L cand n daca termenii sirului an sunt cat de aproape
vrem de L luandu-l pe n suficient de mare.

Daca limn an exista spunem ca sirul {an } este convergent. In

figura urmatoare sunt doua siruri care au limita L.

O versiune mai precisa a definitiei este urmatoarea.

Definitie 1.3. Un sir {an } are limita L si scriem limn an = L sau

an L cand n daca pentru orice > 0 exista un numar natural
corespunzator N (care depinde de ) astfel ncat daca n > N atunci
|an L| < .
 SIRURI DE NUMERE REALE 7

Definitie 1.4. limn an = nseamna ca pentru orice numar pozitiv

M exista un numar natural N astfel ncat daca n > N atunci an > M .
Daca limn an = atunci spunem ca sirul {an } este divergent.
In continuare sunt date cateva proprietati imediate ale limitelor de
siruri.
Proprietati Daca {an } si {bn } sunt siruri convergente de numere
reale si daca c este o constanta atunci
(1) limn (an + bn ) = limn an + limn bn ;

(2) limn can = c limn an ;

(3) limn c = c;

(4) limn (an bn ) = limn an limn bn ;

an limn an
(5) limn bn
= limn bn
daca limn bn 6= 0;

(6) limn apn = (limn an )p daca p > 0 si an > 0.

O teorema folositoare n calcularea unor limite de siruri este urmatoarea.
Teorema 1.5 (Teorema clestelui). Daca an bn cn pentru n n0
si daca limn an = limn cn = L atunci si limn bn = L.
Teorema 1.6. Daca limn |an | = 0 atunci si limn an = 0.
Definitie 1.7. Un sir (an )n1 de numere reale este marginit daca exista
M > 0 astfel ncat |an | M , pentru orice n 1. (Sau daca exista
C1 , C2 R astfel ncat C1 an C2 pentru orice n 1.)
Exemplul 1.8. Exemple de siruri marginite:
1, 0, 1, 0, 1, 0, . . . ,;
1, 1, 1, . . . ,;
1, 21 , 31 , . . . ,.
Exemple de siruri nemarginite:
1, 2, 3, . . . ,;
2, 4, 6, . . . ;
1, 3, 5, . . . ,;
1, 2, 3, . . . .
Definitie 1.9. Un sir (an )n1 se numeste sir monoton crescator daca
a1 a2 a3 . . . an an+1 . . . si se numeste sir monoton
descrescator daca a1 a2 a3 an an+1 . . . . Daca inegal-
itatile de mai sus sunt stricte atunci sirul se numeste strict monoton.
8 NOTE DE CURS

Demonstratia teoremei urmatoare se bazeaza pe Axioma completitu-

dinii multimii numereler reale R, care spune ca daca S este o multime
nevida de numere reale care are un majorant M , adica (x M ) pentru
orice x S atunci S are o cea mai mica margine superioara B, notata
cu B = sup S. Cea mai mica margine superioara verifica x B pentru
orice x S, cat si S M . Aceasta axioma ne arata ca nu exista
gauri pe axa numerelor reale.
Teorema 1.10 (Teorema lui Weierstrass). Orice sir de numere reale
monoton si marginit este convergent.
Demonstratie. Presupunem ca sirul este monoton crescator si marginit.
Deoarece {an ; n N} are un majorant din axioma completitudinii
rezulta ca M = sup{an ; n N} si astfel avem ca an M pentru orice
n N si
> 0 n N astfel incat M < an .
Cum sirul este monoton crescator rezulta ca an an pentru orice
n n . Astfel
M < an M M + ,
pentru orice n n adica {an } este convergent si are limita M .
O demonstratie similara se poate face atunci cand sirul este descres-
cator (folosind cel mai mare minorant notat cu inf S). 
Exemple 1.11. (a) Fie sirul cu termenul general
1 1 1
an = 1 + + + + ln n.
2 3 n
Aratati ca {an } este monoton descrescator si marginit.
1 n


(b) Sirul an = 1 +
n este crescator si 2 an < 3 pentru orice
n
n 1, iar lim 1 + n1 = e.
n

Definitie 1.12. Un sir de numere reale {an } se numeste fundamental

daca
> 0, n N astfel incat |an am | < pentru orice m, n n .
Definitie echivalenta:
Un sir de numere reale {an } se numeste fundamental daca
> 0, n N astfel incat |an+p an | <
pentru orice n n si orice p N.
Teorema 1.13. (Criteriul general de convergenta al lui Cauchy) Conditia
necesara si suficienta ca un sir de numere reale sa fie convergent este
sa fie fundamental.
 SIRURI DE NUMERE REALE 9

Demonstratie. Pentru demonstratie a se consulta [1]. 

Observatia 1.14. Teorema anterioara nu este adevarata pentru siruri
de numere rationale. Intr-adevar, exista

n n Q siruri fundamentale care
nu sunt convergente, an = 1 + n1 Q, {an } este fundamental dar
nu este convergent n Q deoarece lim an = e / Q.
n

Exemplul 1.15. Aratati ca sirul cu termenul general

sin x sin 2x sin nx
an = + + +
2 22 2n
este convergent.

2. Probleme propuse
1.
(1) Ce este un sir?

(2) Ce nseamna ca limn an = 8?

(3) Ce nseamna ca limn an = ?

2.
(1) Ce este acela un sir convergent? Dati doua exemple.

(2) Ce este un sir divergent? Dati doua exemple.

3. Scrieti primii cinci termeni ai sirului
2n
(1) an = 2n+1 ;
n2 1
(2) an = n2 +1
;
(1)n1
(3) an = 5n
;

(4) an = cos n
2
;
1
(5) an = (n+1)!
;

(6) a1 = 1, an+1 = 5an 3;

an
(7) a1 = 6, an+1 = n
;
an
(8) a1 = 2, an+1 = an +1
;

(9) a1 = 2, a2 = 1, an+1 = an an1 .

10 NOTE DE CURS

4. Determinati formula termenului general an al sirului daca sirul

este
(1) { 21 , 14 , 16 , 81 , 10
1
, . . . };

(2) {4, 1, 41 , 16
1 1
, 64 , . . . };

(3) {3, 2, 34 , 98 , 16
27
, . . . };

(4) {5, 8, 11, 14, 17, . . . };

(5) { 12 , 43 , 94 , 16
5 6
, 25 , . . . };

(6) {1, 0, 1, 0, 1, 0, 1, 0, . . . }.
5. Calculati primii zece termeni ai sirului si apoi reprezentati grafic
termenii sirului. Pare sa aiba sirul limita? Daca da, calculati-o daca
nu, explicati de ce.
3n
(1) an = 1+6n ;
(1)n
(2) an = 2 + n
;

n
(3) an = 1 + 12 ;
n
(4) an = 1 + 109n
.
6. Determinati daca sirul este convergent sau divergent. Daca este
convergent, calculati limita.
2
(1) an = 3+5n
n+n2
;
3+5n2
(2) an = 1+n
;
n4
(3) an = n3 2n
;

(4) an = 2 + (0.86)n ;

(5) an = 3n 7n ;

3 n
(6) an =
n+2
;

(7) an = e1/ n
;
4n
(8) an = 1+9n
;
 SIRURI DE NUMERE REALE 11
q
1+4n2
(9) an = 1+n2
;
n


(10) an = cos n+1
;
2
(11) an = n ;
n3 +4n

(12) an = e2n/(n+2) ;
(1)n
(13) an = ;
2 n

(2n1)!
(14) { (2n+1)! };
ln n
(15) { ln(2n) };

(16) {sin n};

(17) an = ln(n + 1) ln n;
cos2 n
(18) an = 2n
;

(19) an = n sin(1/n);

(20) an = 2n cos(n);
2 n


(21) an = 1 + n
;

(22) an = n
n;

(23) an = ln(2n2 + 1) ln(n2 + 1);

(24) an = n+2 n + 1;

(25) {0, 1, 0, 0, 1, 0, 0, 0, 1, . . . };

(26) { 11 , 13 , 12 , 41 , 13 , 15 , 14 , 16 , . . . }.
7. Determinati daca sirul definit mai jos este convergent sau divergent:

a1 = 1, an+1 = 4 an for n 1.

Ce se ntampla daca primul termen este a1 = 2?

8.
12 NOTE DE CURS

(1) Daca {an } este convergent, aratati ca

lim an+1 = lim an .
n n

(2) Un sir {an } este definit de a1 = 1 si an+1 = 1/(1 + an ), pentru

n 1. Presupunand ca {an } este convergent, aflati limita sa.
9. Presupunem ca sirul {an } este descrescator si ca toti termenii sai
sunt cuprinsi ntre numerele 5 si 8. Explicati de ce sirul are limita. Ce
puteti spune despre valoarea limitei?
10. Determinati daca sirul este crescator, descrescator sau nu este
monoton Este sirul marginit?
(1) an = cos n;
1
(2) an = 2n+1
;
1n
(3) an = 2+n
;

(4) an = n(1)n .
11. Aratati ca daca limn an = 0 si {bn } este marginit atunci
limn (an bn ) = 0.
References
[1] I. Popa, Analiza matematica. Calcul diferential, Editura MatrixRom, 2006.
[2] J. Stewart, Calculus, Eight Edition, Cengage learning, 2015.