Sunteți pe pagina 1din 617

J.

-
inkloigils""1"'
:----- .,-^7; y.,...

4ILI: ' 7N WI' 7-


1 i
(/'
,. _ ...fEt.,-, ''
-1-
, ...
, ---el -' -.7 ..---,-----
-.
-----
--..----.--7--" n
- -,- ,....-/---
. _...-.2.4.--

,-.-1,-":1----' _.

Jr
- ' - I
' '

www.dacoromanica.ro
C=72

'A

i.

. '1
1

.1
MIHAIL GR. POSLLINICU
PROFESOR

STORIA MUSICEI
LA ROMANI
DE LA RENASTERE PANA'N EPOCA DE
CONSOLIDARE A CULTURII ARTISTICE.
Cu 193 CHIPURI IN TEXT,

CU 0 PREFATA
DE

DOMNUL N1CULAE IORGA

PROPRIETATEA AUTORULUI

CARTEA ROMANEASCA", BUcUREST1


24198.-929

www.dacoromanica.ro
Toate drepturile rezervate conform cu legile In vigoare.
Autorul

www.dacoromanica.ro
In loc de prefata,
De obicei, prelafa unei luerdri cuprinde rellectii destul de
desvoltate asupra fondului lucrdrii, cu destul de numeroase
motive de introducere in fond. Ala fiind, cetitorul, de cele mai
mLlte ori, aceastc7 pagind, o trece uor sau o ignoreazd Cu totul.
Motivat de acest f apt, ma mdrginesc a da numat adeva indicii
esenfiale asupra originii cauzale a acestei lucr'dri.
Intreaga noastrd manifestare de existenfd ca neam, in istoria
popoarelor, s'a ramificat in bale direcliile ei, politicti, admini-
strafiune, tiinfd, literature/. Istoricul acestor culturi de di/ente ra-
muri, l-au infdptuit invdfaiii romdni, cu decenii inainte, i, dacd
ne referim la vechii cronicari, cu seco le inainte. Despre musicd,
despre arta cdnteirii la Romdni, pufini, foarte puf ini s'au interesat ;
de aceia, in Ulf tipluirea acestei lucreiri, am intdmpinat greutdfi
pe cari, numai dupd multd vreme # inte o anumild mdsurd , am
reuOt a le inldtura.
Existen fa noastra ca neam istoric, ne-au afirmat-o valurile
de documente, pe cari inainta0i notri ni le-au ldsat, ca o dovadd
cd, potrivit vremii i gradului cultural al occidentului, MU' o anu-
mitd mdsurii, ne-am putut afirma .5i noi, in drumul politic, cultural
literaro-artistic, pe care l'am parcurs de-alungul vremurilor.
Din acel val documentar de note istorice, multe din ele, in apa-
renfd, frd interes, pe cari sumedenia de cronicari din secolul 16,
17 # 18, de scriitori ai veacului trecut i de cei contimpoi ani, le-au
menfionat numai in treactit, dar cari totui ne-au putut ardta o
viafd sociald i culturald aleasd, din ele, zic, am adunat, am ales
serii de date i, f ?Wind corelafia diferitelor epoci i evenimente de
manifestare culturalo-musicald, le-am inkinfuit, data cu data,
pentru ca set' intocrnesc un istoric al musicei la Romani de pe toate
plaiurile pdmdntului nostru.
Dei, intru intocmirea acestui con glomerat de evenimente mu-
sicale din viafa istoricd a neamului nostru, intru colectarea lor, a
trebuit sif tree in revistd' arhive, biblioteci intregi, cdrfi, reviste,
documente qi variate manuscrise, totu# am credinfa cd, pe terenul
istoriei musicale romdneti, se mai pot incti aduna multe tiri de

www.dacoromanica.ro
4

in (eres istoric national, daca, dorinta de qtiintel a trecutului nostru


cultural, ar ptrunde, cu mai multa vi**, in sufletul tuturor acelora
diror, nu odat, m' am adresat in aceast chestiune ara ca totimi sti
pot obtine rezultate dorite.
Aqa fiind, lucrarea de lap', in ce prive5te caracterul el istoric,
nu poate avea, numaidecdt, pretentiunea de a cuprinde tot ce, mu-
sicalmente vorldnd, se poate considera ca manifestare de art ro-
mdneasccl.
Adunate, ins, bale 1 rdnturile de tiri, de prin diferitele epoci
ale trecutului nostru cultural, qi de pe toate meleagurile intinsului
nostru pmdntesc, am creat in acest domeniu, pentru viitorii cro-
nicari ai musicalitlii romdnesti, o baz de sprijin i de sustinere
a demnitlitii noastre nationale.
Mihail Gr. Poslunicu
I928

www.dacoromanica.ro
PREFATA
A strange laolalta notitele risipite despre musica
popular, cea bisericeasca si putina musica occidental
dela noi pana mai ieri, e o fapta foarte laudabila.
Caci opera e grea. Pe langa consultarea atator iz-
voare, trebuie adunarea informatiei orate, asa de greu
accesibila. D. Mihail Gr. Poslusnicu a avut acel curai si
aceasta rabdare.
Pentru imensa cantitate de lamuriri cuprinse In acest
gros volum, pentru devotamentul cu care 1-a strans
trebuie si-i firn recunoscatori.
N. IOR GA

www.dacoromanica.ro
Omagiu
memoriei
mare/ui 01/Nat

Vas'le Bogrea
,

Profesor la uniyersitatea din Cluj,


membru al Academiei Rom ne.

www.dacoromanica.ro
) ,,o2.4, M -P'-,21.11A o

ISTORIA MUSICEI BISERICESTI.


Cu 32 chipuri in text.

CAP. I. a) Opera calturald pentra valorificarea limbii na-


tionale in cantarile psaltichiei din Muntenia.
Asociatii de cOntareti.
Biografiile psaltilor manteni.
CAP. II. Cultura musichiei In provinciile muntene.
CAP. III. a) Opera cultarala pentru valorificarea limbii ma.
tionale In cOntgrile psaltichiei din Moldova.
eoli de psaltichie.
Psalti vestiti ai Moldovii.
CAP. IV. Cultura musichiei In provinciile moldovene.
-CAP. V. a) Opera caltaralO pentra valorificarea limb ii na-
tionale In bisericile din Ardeal.
b) coli de psaltichie.
CAP. VI. Opera culturala pentra valorificarea limbii nationale
In bisericele din Bucovina, cele inti scoli
de psaltichie.

www.dacoromanica.ro
CAP. I.
OPERA CULTURALA PENTRU VALORIFICAREA LIMBII
NATIONALE IN CANTARILE
DIN MUNTENIA.
ncs din secolul al XVI-lea, aezAmintele bisericeti, din Mun-
tenia, se g6seau in aceiai situatie de manifestare sufle-
teasel' ca i acelea din Moldova. Si aci inv6t4ii clerici se
trudeau, pe mAsura timpurilor, imprejurkilor i mijloacelor,
s4 inlAture duhul Instainkii, ce se 'ntronase, cu toat6 vitregia, in
manifestkile variate ale Romnilor.
Viersuirea, melodia greceasa din slujba bisericei, cu toat
mAndria romneasc6 ce-i domina pe clericii notri, nu se putei
inlkura, de aceia, pentru ca credincioii s1 inteleag4 cntarea
bisericeascA, toatl actiunea lor de nationalizare s'a mkginit la
tillmkirea textului grecesc in limba natiei.
Unul din ace.5ti clerici, ieromonahul Filotei sin Agiii dipei
din sfanta mitropolie a Ungro-Vlahiei, in prefata lucrkei sale,
dedicat domnitorului Ioan Const. Basarab, spune : 1) ... pro-
rocul 5i impeiratul David, in paslmul 46, zice : Galati cu tnfelegere.
iaste dumnezeiascd socotealti a Mtiriei Tale, cum ceale ce se calif
In bisericei , nu numai sei se ceinte, ci sii se qi infeleagd de asculteitori
pravoslavnici cre5tini... Pentru aceasta qi eu smeritul veizd nd, ctun
Ca in f ieqte care zi, in sfintele lui Hristos biserici, adicd sti dintti
catavasiile serbtitorilor celor stdpeine5ti 5i ale maicii lui Dumnezeu,
lar stA infeleg de foarte pufintei, cdt numai viersul stint (melodia)
ascultdnd, iar nu 5i infelesul celor ce sti cdnfti, teilmeicit-am dupd
pufina me putere, pre a noastrd de fard qi de ob5te Umbel, bate ca-
lavasiile, cu troparele 5i cu condacele qi cu hvalitiile ale fie5te cruia
praznic... 5i cu toate trebuincioasele ceintdri, ce se ceinfti preste
tot anul, a5ezeindu-le toate cu me5te5ugul psaltichiei, pre glasurile
g rece5ti."
Dup o mune zorit6 de ani, la 21 Dec. 7222 (1539) Filotei
ii terminA lucrarea Psaltichie romneascr 2), in urin6torul
cuprins : Cafavasierul cu toate trebuincioasele cntri ale

VezI: Catalogul manuscriselor Ac. rom. p. 144 de S. Ionescu si N.


Rodin.
Un exemplar se gAseste In mAnAstIrea Hilindar din muntele Athos. Vezi
rom. p. 9 T. H de I. Bianu si N. Hodos.

www.dacoromanica.ro
12

bisericei, ce se cant preste tot anul, Anastasima cu Propedia


0 cu tot mestesugul, Euthinale i Kegragare, Stiharul cu toate-
Samoglasnicile praznicilor celor stpanesti si ale sfintilor celor
mari, cari s pfznuesc preste tot anul, Stiharul lui Lazar pan'
la Duminica Mare, asezate cu mestesugul psaltichiei pre gla-
surile grecesti".
Odat cu aceastg prima manifestare romneasc5 vine, in
tar, vestitul intre vestiti, archidiaconul Nichifor Parisio, supra-
numit si Nichifor Dascrilu, cu deosebit trecere pe lang mitro-
politii si domnii trii.
Mitropolitul Ieremia 11 pretuia pentru invttura sa si mes-
tesugul de a canta 1).
De sigur cA in sufletele anihilate de existenta unei constiinti
nationale, trebuie s fi fost o revelare a mintii romanesti, la auzul
primuiui vers romanesc, cantat de un dascAl ca Nichifor Parisio.
Dragostea pentru graiul natiei, pentru desvarsirea cultului
prin cantri in bisericA, se distingea si in sufletul femeii romane.
Doamna Elina 3), sotia lui Matei Basarab si fiica lui Radu Niisturel,
Postelnicul din Fierstii Ilfovului, foarte evlavioas si iubitoare
de invltur, tipreste la 1635, pe cheltuiala sa, o ccule de cdn-
tdri bisericqti 0 un triod slavon.
0 alt Enna 8), fiica unei jupanese dela curtea lui Mihai Vi-
teazul, sora celui mai invtat roman de pe acea vreme, UdriVe
Nsturel, tipsreste, deasemenea, cu cheltuiala sa, in 1640, triodul
imn poetic In trei prti si s'a bucurat and a auzit can-Wile
bisericesti de pe cartea tipkit cu banii ei.
Pe timpul voevodului loan Constatin Basarab si a Os-
toriei mitropolitului Theodosie, la 1694, ieromonahul Antim
Ivereanul, traduce si tipreste, in manstirea Snagovului, psal-
tirea prorocului David, 4) ; iar la 16 Februarie 1708, un Octoih,
cuprinzand Svetealne, Polielee, ce se cant la praznice dum-
nezeesti, psalm ce se cant dup polieleu, Troparul invierii si
altele 5).
Majoritatea din cntrile, trebuitoare stranei, gsindu-se
transcrise in limba romaneasc, la 1713, Anthill Ivereanul
acum mitropolit favorizat de aceast imprejurare, face pasul
hotgritor pentru introducerea definitiv a limbii romanesti
si pune in mainile psaltilor c'rtile trebuitoare, tipArind, pe
lang4 cele existente, un octoih, liturghiile, molitvenicul i,
In urmg, ceaslovul; iar ieromonahul Filotei, psaltul mitropoliei
1. Vezi : Comunicarea N. Iorga, an. acad. S. II,Tom 27, p. 183. 1904-905.
Vezi : Female romAne In viata neamului, de N. Iorga, p. 33.
Idem, pag. 132.
Vezi : Bibliografia romAnA de L Bianu 1 Nerva Hodi74, p. 336, i 410,
Tom. II.
Vezi : Catalogul manuscriselor romAne, Ac. rom.

www.dacoromanica.ro
13

din Bucuresti, scrie o psaltichie greacg notatiune musical


greacA i cu cuvinte romnesti, care cuprinde : Catavasiile
pe intregul an, stihiri la vesper% mcIrimurile, ccintelri la li-
turghia slatului Vasile i Grigore Dialogul, felicildri la ziva
Domnilor, etc. x). Prof. dr. B. Cireseanu, crede cA acest manuscris
musical, ar fi cel mai vechiu din toate manuscrisele descoperite.
AlAturi de opera lui Filotei i Anlim, tot in Bucuresti, la 1720
si 1726, ierornonahul Saya egumenul bisericei tuturor sfintilor",
tiOreste, pentru a doua oar, octoi-
hul in limba romneascil. Pe ultima
paginA a lucrilrii, autorul apeleazd
la indulgenta cetitorilor i cntA-
retilor, asupra greselelor strecurate
fr voie in text, pentruca fiind i
noi oameni pc7timitori multe vom fi
grqit2). De asemenea tipareste Tri-
odul, trei ceinteiri, in care ca-
racterele tiparului sunt de culoare
rosie i neagr. Din prefata
care cuprinde o inchinare mitropo- I

litului Daniil, se desprind urmiltoa- ri


rele : Cunosceind Sfinfia Ta, eel
din &Ile ccirii ale sfintei biserici
noastre ce s' au aleituit qi au ctin-
tat, ceintdrefii cei bisericeVi pe limba 9

noastril romeineascei; din toate mai -


de umilinfcl i mai agonisitoare de
zdrobirea inimii qi pe poceiiniti este
folositorul de suflet Triodul
Dar din spirit emulativ cu ten-
dint de perfectionare, tot mai mult,
a manualelor de cntriri ale stranei, Mtropolitul
i Antim Ivereanul.
tot in Bucuresti in anii 1724, 1731,
1736, 1745 si 1746, preotul Stoiea, cu colaborarea logofnului
Radii laeoviei, meter tipograf, in timpul voevozilor loan N.
Al. Mavrocordat i Mih. RacovitA, al mitropolitilor Daniil, *tam'
iNeofit, tipiireste, pentru a doua oar Catavasierul 4) Cu can-
tArile ce se cant peste an, Octoihul, tAlmkit in romaneste ca
i cel din 1720; apoi psaltirea lui David precum si un nou octoih,
in 200 pagini, cu o gravur5 a sfantului loan Damasehin, tipAritg
In ro i negru, ca i &Midi-11e bisericeVi ale Popii Ion de tiopi,
tiprit In 1734.
Vezi: Tezaurul liturgic, p. 528 de Dr. B. Ctre5eanu.
Vezi: Bibliografla roman6 veche, p. 4 Tom. II de I. Bianu.
Idem, p. 33.
Idem, p. 41 0 allele.

www.dacoromanica.ro
14

Mai trziu, la 1742, cu cheltuiala mitropolitului Neofit,


tipograful Dimitrie Pandoviei, tiprete : Catavasierul de preste
tot anul, hvalitele, slavele, troparele 5i condacele la serba-
torile mari. Reinduiala ceinteirilor, exile trebuiesc la Utrenie,
cdrzteiz ile ceite se cald la cdte-,i trele liturghiile i cu olle rdspun-
suri, polyleul cu psalmii hbrani, cdnteirile cele veselitoare 5i
irmoasele cari se ceintei la anaforti 5i la masa, podobiile bate ale
tuturor glasurilor" 1).
La 1754, Damasehin-Dasealu, alatuete manuscrisul Oc-
toih pe 8 glasuri". Manuscrisul a fost druit Academiei de Al.
Pop din Nsud, 1884.
Cu cheltuiala i blagoslovenia mitropolitului Filaret, la 1756,
se tiprWe psaltirea cu cntrile lui Moisi. In prefata cArtii,
spune : Mid cetiti s Intelegeti cele ce cetiti, ca s nu fiti ase-
menea clopotului ce sun i a chimvalului ce rsunl cu glasuri
netnsufletite i Mr' de intelegere, ci precum prorocul grAiete
Cntati dumnezeului nostru, cntati cu inte1egere"2).
La 1767, psaltul Mihalaehe Moldovann, moldovan de ori-
gin, scrie, in Bucumti, In limba romneasc, un Anastasimatar
pentru folosul psaltilor romani 3).
Iar, la 1769, ieromonahul Grigorie, scoate la lumin, din
teascul sfintei mitropolii din Bucureti, Triodul; lar In 1775,
apare psaltirea, la care lucreaz ieromonahul Ioaehim, chiverni-
sitorul tipografiei sfintei Mitropolii i ieromonahul Maearie
din mnstirea Dragomirna.
Cu toatA strdania acestor clerici-intelectuali, cari prin
opera lor cAutau s popularizeze frumusetele morale ale religiei
cretine, poporul laic, In petrecerea sa social, se abtea mereu
dela invttura bisericei, incat la 23 Sept. 1775, vicarul Filaret,
devenind mitropolit al Ungro-Vlahiei, e nevoit s cear lumii
cretine ca, In petreceri, s nu cante cleat catavasii i irmoase
cantece religioase nu ceintece drke5ti. Moralizarea aceasta,
o prevede i mitropolitul Grigorie In Catavasierul su, tiprit
In a 6-a domnie a lui Alex. Tpsilanti, de tipograful Staneiu Po-
poviel la 1781, In Bucure*ti : De vreme ce toate simfirile omului
ca cuviincioaset bucurie mai mull ti are a sa priinfel ceitrei viersui-
toarele cdriteiri, precum ji sufletul, la bale cele cu ostenealei 5i supet-
rtitocu.e patemi lesne poate relbda, cad ar auzi viersuirea ceintecelor,
cum mai veirtos vedenz a 5i la pruncii cei mid 5i necuveinteitori
Cu cdntecele sei adorm, din plangeitoarea lor viersuire; qi incei
cltorii corbieri la ostenelele, ce le vine din linda lucrurilor lor,
iarti5i cu cantecele se meingeiie. Pentru aceasta dar 5i eu su pus
(iind acestora cu incredin(are de adeviir, am vrut sei lipcIresc aceastei

Vezi: Bibliogratia rom. veche, de I. Btanu.


Idem, p. 136.
Vezt Tesaurul lIturpc, p. 529 de Dr. B. Ciresanu.

www.dacoromanica.ro
15

airticicti ce se numeste Catavasier, ca cei ce vor urea sa se bucure


in viersuirea acelor veselitoare cnlri, sti nu cate cntece
drileesti ci sei ante eatavasii i irmoase de acestea, ce cuprinde
in sine aceastti ctirticicti, pe carele bisericii noastre, dela
duhul sfeint fiind luminafi, le-au alultuit spre folosul acelor ce ceinta
si a celor ce ascultcl"
Un Catavasier tipAreste, de asemenea, mitropolitul Filaret
al II-lea al Ungro-Vlahiei, pe timpul dom.niei lui Alex. O. Moruzi,
1793, in tipografia lui Dim. Popoviei ; din ostenelile cele multe
ale acelor parin(i si dasctili s'au adunat aici acesteypufine Mil-
li-1'H, pie care le numim Catavasii, pentru mai indemeinarea
deprinderea copiilor, ce sti indeletnicesc la invelltura ceintd-
rilor" 2).
O nouA psaltire a lui David se tipAreste in 1796 de Dim. Aliltai-
loviei, cu blagoslovenia i cheltuiala mitropolitului Dosios al
Ungro-Vlahiei 8), precum i Triodul ce se zice trei cntri, Cu
ajutorul tipografului Glieorghe sin Dimitrie in 17984) ; iar Ianuarie
Protosinghelul compune, in 1821, lucrarea bisericeascg Anastasi-
matariu i Doxastarul,fn limba romAng, lucrtiri fmase netip6.-
rite si despre cari, Anton Pann, in bazul tooretic, are cuvinte de
laud 5).
dat cu venirea in t.ar4 a musicianului oriental Petru Efe-.
siul, la 1816, prin modificarea radical a sistemei de notare
in music4 a arhiepiscopulai Hrisant din Durazzo (Albania) 9,
incepe o noug epocg de renastere crestineased, pe terenul psal-
tichiei la Romni, in care, Maearie Eromonahul si Anton Pann,
prin opera lor scris6, sistematizeazA definitiv cntul bisericesc,
dui:a care, Stefan Popeseu, Teodor Georgeseu, DumitrijA Sueeveanu
toti urmasii psalti romtini, au utilizat, i utilizeaz i astgzi,
conceptia musicalrt, in spirit national, a promotorilor ei.
In arhiva Academiel se aflA un considerabil volum de 91i
pagini, in manuscris cu liter6 chirilicA 7). Pe prima paginA se
afl urninoarele : Antologhie despre asez(Imcintul sistimii
ceii noao a musichiei bisericesti, adunate fiind de la feluri de
dasulli, precum recesti si romcinesti, i s' au scris in zilele
Vezi: Bib. rom. vethe, p. 271 de I. Bianu.
Vezi: Grigorie Rilmniceanu, p. 352.
Vezi Bibl. rom. veche, p. 389 de I. Bianu si N. Hodos.
Idem.
Vezi Tezaurul liturgic de dr. B. Cireseanu.
Chrysaat de Madyte, arhiepiscop de Durazzo (Albania), la 1815 e pro-
fesor de cAntarea bisericeascA la Constantinopole. Inlocueste vechea notatie
bizantinA din cAntArile liturgiei prin o notare nota, utiliand, In acelas timp,
si semnele vechi ale lui Lampadarius. E autorul unui tratat musical intitulat :
Introducere la teoria si practica musicei bisericesti etc.; Et5ciTami... 1821, re-
facutA, in mare parte, de Anastasie Thamyrls. Bourgault-Ducoudray, a tradus,
In frantuzeste, un resumat al teoriei musicale bizantine de (hrisante.
DAruit Academiei de profesorul P. Ionescu.

www.dacoromanica.ro
16

prea luminatului $i prea indlfatului nostru Domn : Gheor-


ghie Dimitrie Bibescu V., intru al doilea an al domniei sale,
qi a obldcluirei preaoslinfitului Mitropolit a loatii Ungro-Valahia,
Kir Neofit".
Tot la Inceputul volumului se af16 fnsemnarea : Buca file
de musidi bisericeasal (psaltichie) Ant adunate i transcrise de
ceinteireful loan Grigoriu zis i Ivaciu. Volumul cuprinde In
total 47 piese musicale.

Alexandru I. Cuza,

Tot la Academie se afla, In manuscris, dAruite de Sofronie,


Ieromonahul schitului Roqioru, la 1852, axioane, polielee, In gre-
cete i romAnete de Petru Efesiu, Petru Lampadariu1) i altii" 2).
Toate aceste scripte greceti, trebuiau, de acum fnainte, s"
r5m(iie ca simple documente, martore ale unui trecut trist din
viata neamului nostru, Intru-cAt la 15 Februarie 1863, domni-
torul Alexandru Caza decreteazei legea prin care se opre$te a
se mai ceinta all Umbel', in biserica romd 'lease?", decdt numai in
limba nalionald

Zis si Petra Peloportesianut sau Morailul.


Vezi : Catalogui manuscriselor Academiei, p. 208.

www.dacoromanica.ro
18

girea Cu mna, de notatiuni musicale, fAcute cu cerneal6 rosie


deasupra i intre literile textului, precum i la sfArsitul versurilor
din nianualele de invAtAtur 1).
Desi executarea cnttirilor religioase cerea, potrivit exigen-
telor canonice, o emisiune vocal-nasal, care pentru un strgin,
ca misionarul catolic, Bandinus, 'Area ceva anormal, totusi
prin secolul al XVII amid reful-predicator era mai pretuit in
slujba bisericeasc cleat preotul sau episcopul liturghisitor 2).
In sec. al XVII-lea, dup cum afirma D. Cantemir, pe vre-
mea lui Const. Brfineoveanu, vestit cnaret era Stavrinos Greet'',
iar Filotei Ieromonahul era si cantAret si compositor, ca unul
care a scris cea intAi carte cu note psaltice.
Un octoih, aflat la Academie, din 1786, are, aproape in in-
tregime, foile notate cu semne musicale. Aceste semne sunt In
numAr de 11 si servesc pentru a indica pauze, X, pentru a lega
dou' vocale, sau a le separa I, II. Acest octoih sau osmo-
glasnic e tipArit de preotul polon M. Strilbitchi.
Grecii din imperiul otoman, dup luarea Constantinopolului
de cAtr Turci in 1453, fiind prigoniti, au emigrat in tArile ro-
mne, aducAnd cu ei i psaltichia greacg, a crei cAntgri, prin
clericii lor, s'au rAspAndit in mnAstiri, influentat fiind, continuu,
de progresele m,usicei bisericesti din Constantinopole.
Biserica romn dominat de sistema stiintifidi a acestei
noi musici importate, Orilseste, din ce in ce, rudimentalismul
musical slavon i introduce psaltichia greaccl.
Un manuscris de prin secolul al XVII-lea, aflat in biblio-
teca universiatii din Iasi, scris de protopsaltul Manuel IIrisaf
dela Sf. Sofia din Constantinopole, dovedeste cA, psaltichia
greacti, a fost mai mult cultivat in trile romne cleat psalti-
chia slavonti. Manuscrisul e scris dup norma lui Ioan Cueuzel, 8),
cu notele psaltichiei vechi, ce existau inc, pAn la reforma cAn-
tArilor fAcute de mitropolitul Hrisant 4), Grigorie Levitul i Hur-
muziu Hartofilax 5) la finele secolului al XVIII-lea i inceputul
secolului al XIX-lea. Manuscrisul contine : Anastasirnatarul,
polielee, doxologii, heruvice, chenonice, etc.43)
Scoli statornicite, In cari s6 se prevad6 si o sistematizare
temeinic a musichiei bisericesti, nu apar deckt tarziu. PanA in
secolul al XVIII-lea, metoda de predare era tot acea mostenit
din bAtrni, cu copii isonari ai stranei, cari, durA auz, i asimilau
melodia emanat din gura protopsaltului dela strana bisericii.
Abia la 1776, domnitorul Alex. Ipsilanti cll un hrisov pen-
Vezi: Comunicaren Elena ChirilA in Rev. Arta romilnit" din la0.
Vezi: Codex Bandini p. 157 de V. A. Ureche.
vezi : Carte de muzicti bisericeascA de Nifon Ploesteanu pag. 35.
4). ldem
Vezi : 'Fez:lurid liturgic p. 5211 de dr. li. Cirevtnu.
Idem.

www.dacoromanica.ro
17

EVOLUTIA COALELOR DE PSALTICIIIE.


Dac nvaii bisericei noastre, intr'o masur oarecare,
se straduiau a nationaliza textul cntarilor religioase, apoi
melodia, musica adaptata acestui text, era executat fr nici o
tiinta prealabila, filed sistema, i aceiai melodie, perindan-
du-se din gura in gura, decenii i secole, dela o vreme, ii perduse
originalitatea ; coale de cntari bisericeti, numite coale de
musichie, au existat de cand Romanii sunt cretini, adica de
aproape 18 secole 1).
De prin secolele X sau XI, adica odata cu introducerea ri-
tului slay in biserica noastra, i in legatura cu acest rit, cntarea
bisericeasca a trebuit sa fie influentata de acea musica, pe care
o aveau, pe atunci, in biserica lor, Slavii de peste Dunare i pe
care o imprumutasera i ei dela Bizantini, dandu-i insa, dela ei,
un colorit, o nuantare particulara.
Prin secolul al XIV-lea i, mai ales, in secolul al XV-lea,
venind la noi numeroi clerici de peste Dunare, fugan i din
'naintea cucerirei turceti, acetia au raspandit i mai mult in
manastirile noastre cantarea bisericeasca slay-a, care fortat avea
sa fie adoptata i de preotii romni. Inca de pe acele vremuri, fa's-
pandindu-se, eat mai mult, felul acesta de cantari, ele se mentin,
In urma, cateva secole in biserica noastra
Pe la 1300,spune d. N. Iorga nu era all scoal deceit
a mneistirilor si a bisericilor. Clugeirii aveau nevoie de slujb6;
meinstirile aveau nevoie, necontenit, de ceilug'ri noi, frii i tre-
buiau vldici, in bisericile mari se cereau dasceili cu bun mestesug
de cetire si cntare. Pentru cetire si pentru cantare deci, pentru
inv(tura limbei slavone, care era limba bisericeascei, au lost cele
dinteii scoli ale noastre. In aceste scoli se incepea invei(tura, pe
de rost, a rugaciunilor cuprinse in orologlziu sau ceaslov, venia la
Fad, apoi, cartea de eAntiri pe opt glasuri, asa numitul octoill
si psaltirea in slavoneste3).
Despre musica bisericeasca, teoretico-practica, din epoca sla-
vona nu se prea tie ceva, decat c doar cntaretii batrani inva-
tau, in mod practic, dupa ureche, pe cei tineri. Prin secolul al
XVI-lea, and a inceput sa se traduca textul slavon in limba
romana, acela* sistem de predare s'a perindat, intrucat semne
,de notatie psaltica nu erau cunoscute la Romani, ci doar ca incep
oarecari incercari de a upra invatarea cntarilor, prin adau-
Vezi Cronicarii greci" de prof. C. Erbiceanu, p. 38.
Vezi: Isl. bis. sec. XV p. 63 de N. Dobrescu.
Vezi: Istoria bisericeasca de N. Iorga.
Mihail Gr. Poslusnicu. Istoria Muziosi la Romani.

www.dacoromanica.ro
19

tru reorganizarea scoalei din mnristirea Sf. Saya din Bucureti,


In care infiinteaz" o catedr5 de cntare bisericeascA, ca i pre-
decesorii ski, domnitorii Const. Mavrocordat si Gr. Ghica de-
capitatul 1).
Rezultatele acestui inceput de scoard fiind insuficiente,
clericii i cei constienti de importanta acestor coli, se gandesc
a da o desvoltare mai mare cursului de musichie. De aceia,
5 August 1800, logofiltul Brncoveanu i vornieul Matei
ianu, din porunca ,domnitorului Alexandru Const. Moruzi, inda-
toreaz5 pe prolopsaltul Dimcea, din Bucureti, sA dea zapis la
logofetia divanului, sub iscAlitura sa, c va paradosi cntrtri
de musichie, pentru care sA i se dee leafl dela cutia obtei. La
1797, leafa dasalului musicos, dela mitropolia din Bucureti,
era de 360 talen i pe 'uta 2). Protopsaltul Dimeea preda psaltichia
In locuinta sa din hanul Constantin-Vodi din Bucuresti i, fiinda
dela epitropia obstirilor nu primise leafa pe vreo cAteva luni,
el i reclam6 dreptul s'Au ca plangere la domnitorul A. C. Mo-
ruzi, care, anchetAnd cazul prin logoMtul Braneoveanu i vel vor-
nicul obstiilor Matci Filleoianu, intareste anaforaua
Dril de jos de a se plAti dascillului de musichie, Dimeea, orn-
duita leaf6.
Dupil cum se vede, in conditiuni materiale subrede, Dimeea
continuA dinuirea coalei de cantAri pAnA la 1810, cAnd, gratie
distinsei sale voci, e chemat de mitropolitul Veniamin al Moldovei
ca protopsalt al Catedralei din Iasi.
Lipsa de cnta'reti se simte iari, ceeace determinA ca dom-
nitorul I. Cara9ea s'a intervinil In acest scop ; iar boerii : Const.
Filipeseu vel Ban, si ve! vistier loan Moseu, inainteaz' domni-
torului la 3 Iunie 1813 urmAtoarele
Prea ineilfate Doamne,

Dupei luminata poruncei a 11Thriei Tale, ce ni s'a dat. cei ai


hoteirit Inda Ta a se intocmi, in polilla Bucurestilor, scoalei de
musicil a slujbei slintelor biserici, fiind lipsei de aintdreti i tre-
buincio5i pentru aceleasi dumnezeesti slujbe, aduncindu-ne la un
loc, am fecut chibzuire ca cale sei se ordnduiascei dascl musicos
Glierasie Ieromonahul, ca leala din venitul 5coalelor pe hm?! Po
Talen i 250, c'eiruia se' i se dea si doue odeii dinteale scoalei ot Sleti
Saya, ca acolo sei aibei scoalel a parados! mestesugul musicei, letra
a lua plata dela ucenici ce-i va !notita; iar hotirirea rtuncine la
Meria Ta."
Prin st5ruinta mitropolitului Neetarie , (lomnitorul loan
Vezi : Tezaurul liturgic p. 526 de dr. Cireanu.
,,Cronicarlf greri" de prof. C. Erbiceanu, p. 38.
Ibidetn.

www.dacoromanica.ro
20

Caragea, aprobAnd reinfiintarea scoalei de cntgri bisericesti,


(IA, la 16 Iunie 1813, urmtoarea anafora :
Primit fiindu-Ne ardtarea ce ne fac dumnelor ordnduifii
boeri prin aceasta anafora, o intrim Domnia Mea qi ordnduim
dasceil musicos pe acest Gherasie Ieromonahul, cruia poruncim
dumitale,Vel Aga, faci teslim cloud oddi dint!' ale qcoalei of
Sfeti Saya, ca s se a5eze acolo qi s inceapa a parados megtequgul
musicii la cei ce vor voi a-1 tnvf ci, far de a lua vre-o plata qi dam-
neta, Uy ve! Vistiere Ioan Moscu, epistatule al epitropiei
s-1 aqui la catastilud let ilor epitropiei, cu cdte talen i 250 pe lun,
de a i se da din venitul qcoalelor."
Totusi scoala lui Gherasie se mentine numai 'Aug 'n luna
August 1814 1).
Cam in aceiasi epocg, intre Bucuresti i Constantinopole,
vestitul cntgret bisericesc, Appie Paliermul, un strgin de neamul
nostru, se strAclue ali plasa inventia sa de notare psalticg. El
moare Msg. in Bucuresti, in anul 1815, Mil sg-si fi
realizat planul de reform al musicei orientale 2).
Dupg vre-o trei ani de la desfiintarea scoalei lui Gherasie, iafg
cg, la 16 Iunie 1817, se infiinteazg o scoalg de cantgri la biserica Sf.
Neculai din Selari, sub conducerea vestitului psalt Petru Manuil
Efesiul. Acesta vine in Bucuresti, dela Constantinopol, la 1816.
Fiind adnc cunosator al psaltichiei vechi i noi, e primit cu mul-
tumire de cunoscgtorii romni i instalat la bis. sf. Neculai, unde
predil psaltichia pe greceste, 3) dupg noua sistemg a mitropolitului
Chrisant. Acesta, pentru ca sg" scuteascg pe elevii sgi de osteneala
scrierii notelor musicale, pune pe argintarul Scrafim Cristodulo s
toarne caracterele psaltichiei, infiintnd astfel o tipografie la
1820, in care i tipgreste Anastasimatarul i doxastarul 4).
Printre cei dintgi elevi ai lui Petru Efesiul se numgra
Anton Pann, care, mai tgrziu, devine si conduatorul tipografiei
infiintatg de P. Efesiul, profesorul sgu ; apoi Dionisie Fotino,
Panait Unuhiurliu, Macarie, etc.
Afacerile tipografiei mergand slab, in imposibilitate
desface cgrtile, cheltuindu-si averea, e nevoit sg-si vndg intregul
atelier mitropoliei din Bucuresti ; dupg care, desnridgj duit,
moare in Bucuresti la 1840 6).
Domnitorul loan Caragea, dorind a sustine o scoalg de
Vezi : Macarie leromonahul" de profesorul universitar preotul Neculai
M. Popescu.
Vezi : Cartea de muzica bisericeascA de Nifon Ploesteanu (Episcopul
Nifon Niculescu).
In schitul Rosioru se gAseste o psaltichie, In manuscris dAruit de ieromo-
nahul Sofronie si In care se gilscsc axioane 5i polielee compuse de Petru Efesiu.
De asemenea, In biblioteca episcopului Melchisedec se gAseste un manuscris, da-
torit lui Spirldon Stan, la 2 August 1851, in care se aflA : hernvicele, chenonice,
axioane, polilee, etc., a lui Petru Efesiu.
Vezi Tezaurul lirtugic, de Dr. B. Ciresanu.
Vezi : Muzica bis. de N. Ploesteanu.

www.dacoromanica.ro
21

musichie la Constantinopole i Insufletit de progresul neamului


pe trmul credintei str5moesti, adreseazA, la 15 Mai 1816,
urmRorul pitac boerilor : I. Moseu i P. Dimitriu :
Iubitorule de Dumnezeu Sf infia Ta Episcope Arge0u i
durrtneta cinstit i credincios boerule al Domniei Mele biv vel vistier
Ioane llloseu i dumrzeta chir Polizaehe Dimitriu. Fiindcei qcoala
de musichie, ce s'au intocmit acum in Tarigrad, este una din cele
ce trebuesc spre podoaba sfintelor biserici i se cuvine de a fi pu-
rurea sub o cuviincioasd ingrifire, de aceia iatd, printr'acest dom-
nescul Nostru pitac, precum qi de ceitrei eforii cei din Tarigrad ai
acestei scoale ni se scrie Nouei deosebit de ceitrei Preai finfitul
Patriarh, v ordnduim epitropi ai acestei Foale de musicei de acolo,
ca s aveli ingrijire qi privighere, spre a se afla toldeauna in bund
fiinfd qi a fi In bund stare i ordnduiald, spre a putea cunoaqte
rodurile sale, pentru care si suntem bine incredinfafi cd veli pune
toatei silinfa qi oseirdiea."
Spre progresul tot mai mult al coalei lui Petru Efesiul, tot
I. Caragea numete pe Grigorie Baleanu efor special al acestei
coale de cntrtri, cu urmiltorul ordin din 17 Iunie 1817:
Cinstite credincios boerule al Domniei Mele, Dumneta
biv vel Vornice Grigorie Ilillene. Fiindcei s'a intocmit acum aici,
in polifia Domniei Mele Bucure0i si o coalcl noud de musichie,
ca, prin inveildtura ceintarilor,sei se pricinueascei o osebitei podoabd
la sfintele biserici, de aceia iatel, printr'acest domriesc al nostru
Pitac, te oreinduirn pe dumneta efor al acestei coale, asupra ceireia
qi poruncim sei aibi toatei ingrijirea, atdt pentru intocmirea acestei
qcoale de a se pdzi in blind qi oreinduialti cdt gi pentru dato-
riile dasceilului musicos ce s'a ordnduit i pentru dreplcifile sale,
ce iarei0 sunt ordnduite prin contractul ce s'a feicut, de a se urma
in vreme i pe deplin, ca sc7-0 aibei totdeauna fiinfa sa intru Mire-
gime aceastei blind qi folositoare intocmire."
Tot In favoarea acestei coale, I. Caragea d urm'alorul
pitac la 28 August 1817:
Fiindcei dupe(' rugciunea ce Ne-au facut dumnealor boerii
efori ai coalei de musichie ce s'a sistisit aici in polifia Bucureq-
tilor, am binevoit Domnia Mea i printr'aceastei domneascei Noastrei
carte, am ordnduit la numita qcoald patru scutelnici, cari au a fi
ddrvari de a aduce lemne pentru trebuinfa
In anul 1819, mitropolitul Dionisie Lupu, al Ungro-Vlahiei,
reInfiinteaz6 qcoalei de cdriteiri la mitro polie, numind, ca dasctil
i director al coalei, pe Ieromonahul Maearie ; iar la 1821, In Bu-
cureti, progresul musical eclesiastic era vklit. In coalele
dela s. Saya, Sf. Gheorghe i Colea, pe lng6 studiile In limba
greack se invta i limba romAnk cetire, scriere, aritmetic6 i
ceintirile bisericeti, pe cari elevii le Inv-a-tau dela Aghios o Fteos
1) Vezi : Domnia lui Caragea" In An. Ac. S. II Tom. XX, 1897. de V. A
Ureche,

www.dacoromanica.ro
22

pAnA la heruvic, trecAnd prin tot octoihul, adic cele opt glasuri
ale lui Damasehin. De altf el, pe timpul lui Maearie, In Bucu-
resti erau patru scoli de psaltichie, a cAror absolventi erau
trimii prin diferite judete ca s deschia scoli de musichie.
Din aceste scoale a esit Anton Pann, Milmuleanu, Vilara,
Vladimfireseu, llaeota i altii 1).
Pe lngA aceste scoale mai functiona, pe la 1830, scoala de
psaltichie a b6trAnului dasefil Costaehe Chiosa sau Chiosea
care preda, elevilor s6i, dimineata : buchiite, octoihu i psaltirea,
iar dupe!' preuzz, psaltichia. loan Ghica, In scrisorile sale ealr.
V. Aleesandri i contimporan al acestor vremuri,. spune c Chiosa
avea un Pa vu ga di, care se auzia cale de-o post.
Copiii croitorilor, cojocarilor, ilicarilor invAtau s cano-
narhisase, sA tie ison antAretilor din stran6, s citeascrt apos-
tolul, sA zic6 tati nostru i crezul, i s4 meargA de-a'ndrAtele,
cu sfesnicul jute mn i cu cklelnita In cealaltA, dinaintea
preotului, cnd iesia cu sfintele daruri. Din aceste scoale iesiau
preoti i cAntAreti ; din ele au esit Chiru dela biserica Enii, Du-
mitraehe Bondoliu, tatl vlAdicM Calistrat, Panait Unghiurliu dela
bis. SArindar. Acolo au fost dati la InvAt'citur Anton Pann,
Nicola Alexandrescu, Marin Serghiescu.
Pe N. Alexandreseu, cnd l'a auzit Grigorie Gltiea cant:And,
l'a luat in casA, fl plimba cu dnsul noaptea In butc6 dinainte,
de-i cAnta cntece de lume. Cnd Grigorie Ghica a ajuns domn,
N. Alexandreseu devine si el cafegi-basa. Pe Marin Serghieseu
l'a luat, Alekache Vilara, cntrtret la biserica negustorilor i l'a
plimbat cu dnsul la Petersburg.
Pe la 1846, In chiliile bisericei Dobroteasa, vestitul proto-
psalt si profesor de musicA vocal Stefan Popescu, are o coald
a sa particularli de psaltichie, pe care o sustine "Ada' la 1858,
cand, Snfiintndu-se douti coli oficiale de musicti bisericeascei ,
la 16 Decembrie acelas an, trece ca profesor, la scoala din Plasa
de sus, cu sediul la biserica Sf. Constantin, unde functiona i ca
protopsalt ; iar la acea din Plasa de jos, e numit profesorul Teo-
dor Georgeseu. Aceste scoli n'au durat mult vreme i biserica
a fost mult timp vilduvitA de speranta c6 va mai avea vreodatil
o sistematizare In perindarea cAnnretilor dela stranA. Abia
duprt un rAstimp de vreo 15 ani, la 14 Februarie 1895,
prin stAruinta Mitropoliei din Bucuresti, se infiinteaz6, sub
conducerea psaltilor I. Ioneseu si D. Cutavas, o scoal de can-
cu un curs de 3 ani. D. Ctttavas, grec de originil, pe motive
de neconsecvent colegialg, este Inlocuit, la 1 Decembrie 1912,
cu protopsaltul Damian S. Biinzescu din BArlad.
Acesta, Insufletit de misiunea s, Infruntand desinteresul
1) Vezi zi irul Tipo_Traful remAn" de V. Uredie, din 1871) ail lui Eliade
Rululeseu.

www.dacoromanica.ro
23

asa ziilor sprijini Lori a i musichiei, renseste sd dee o serie mar-


cabil de cntilreti.
Distins interpret al psaltichiei inpodobeste i azi Cu can-
tarea sa serviciul religios al bis. Sf. Silvestru din Bucuresti.
Folosul i importanta acestor scoli a dilinuit pn la fnfiin-
tarea conservatoarelor de musicA, unde toti tinerii cu dispozitii
musicale alese, Cu voci distinse i chiar tinerii psalti ai biseri-
cilor capitalei, au alergat asimileze arta musical occiden-
tal. Aceasta a fost una din cauzele principale care a determinat
ca, distinsa demnitate de psalt bisericesc, care, On la aces
dat, era demn apreciat, sd de-
cad, zi cu zi, i lipsa elementelor
musicale sd se simt tot mai mult
In biserica romng. SecularizAndu-se
apoi averile mAnstirilor, mitropo-
liile i episcopiile, din lips de fon-
duri, sunt nevoite a desfiinta
lor de psaltichie, cari creeau, in
adevr, elemente destoinice i ca-
litative In executarea musichiei. In
lipsa acestora, acum credinciosii
nu mai agreeau once element afl-
tor la strana bisericei, i incep a
prefera locasele sfinte unde musica
occidental, prin alctuire de coruri
armonice, incepe a lua, din ce in ce,
proportii mai mari.
Chiar dup infiintarea conser- Protopaaltul Damian S. Ramzescu.
vatoarelor, dac s'ar fi continuat Cu
msura selectionArii elementelor
o remuneratie demn de ei, situatia de astrizi ar fi fost inlturat.
Se stie ed la 1868, ministerul de culte institue o cornisiune
examinatoare pentru concursul de cntreti bisericesti, format
din Al. Flechtenmacher, I. Cart si t. Popescu. Gratie acestor
concursuri, biserica a avut, in trecut, cntreti de seam, spiritul
emulativ luase proportii imbucurAtoare, crendu-le prestigiu,
demnitate i mndrie profesional.
La 1875 procedeul concursurilor s'a desfiintat, ceeace a de-
terminat decderea de astzi a acestui corp musical, spre
paguba bisericei i jignirea moralei crestinesti.
La 1901 s'a mai incercat o reabilitare a acestor profesionisti,
infiintndu-se in acest scop, o catedr de musied bisericeasc6
la academia de music6 i art dramaticA din Bucuresti, avnd
ca profesor pe preotul econom-stavrofor Dr. Const. I. Popescu.
De asemenea ministerul de culte Infiinteaz6 o catedr similar%
la conservatorul din Bucuresti. N'au fost ins cleat paliative,
catedrele desfiintiindu-se din lips de elevi.

www.dacoromanica.ro
24

Dup5 r5zboiul cel mare, marele chiriarh Miron, primul Pa-


triarh al Teirii romeinoti, cu sprijinul b5nesc al Ministerului de
culte, ca prim5 reformii, intArete institutia de cultura musichiei

Patriarhul Miron Cristea.

psaltice, de pe 1ang5 Patriarhie, punnd'o sub priceputa condu-


cere si lnstruire a pArintelui profesor protosinghel Teofil Ioneseu,
urmand ca apoi sil fie transformat friteo institutie mai ina1t4, o
Academie de musicei biser,iceascii.

www.dacoromanica.ro
25

ASOCIATIILE DE CANTARETI BISERIC.E5TI.

De indiferenta capilor bisericesti si a autoritdtilor superioare


MO de starea precard, fie material sau instructivd, atat
de dilundtoare prestigiului credintei noastre strdmosesti, cei
dintAi sezizati au fost inse-si psaltii, din toate unghiurile
De aceia la primul apel, lansat de psaltul Pond Iirdneanu,
se instituie, in I3ucuresti, in principiu, la 22 Iunie 1888, socie-
latea card refilor bisericeti din Romdnia, cu numele de loan
Cucuzel" , care la 27 Decembrie
acela an, se constituie dupd toate
formele statutare, iar abia, dui:4
16 ani, la 16 Februarie 1904, e
recunoscutd, prin decretul regal No.
584, ca persoand moral si juridicd,
In limitele statutelor, cari cuprind
82 articole si sunt publicate in
statistica Cassei Bisericei, creatd
In 1904.
Alilturi de societatea I. Cucu-
zel" , la 30 Septembrie 1910, se pun
bazele socientii cntdretilor biseri-
cesti leromonaluil Macarie", ale-
gndu-si comitetul conducdtor in
frunte cu profesorul I. Popeseu-
Paserea. Tot in acest trap, in
Bucuresti, fiinteazd societatea can-
tdretilor Crucea" . Se vede cd din Protopsaltul Pan& Braneanu.
cauza prea multelor veleitti dem-
nitare, se uitase scopul primordial,
pentru care se infiintase asociatia in 1888; de aceia, insd-si au-
toritatea bisericeascd, rnitropolia Ungro-Vlahiei, constientd de
foloasele unei asemenea societriti, constituitli pe baze serioase,
cu ordinul 6528 din 16 Decembrie 1910, hotArdste trecerea
unificarea socientii Crucea" cu societatea I. Cucuzel", ca
una ce e recunoscutd ca persoand morald.
Cele cloud asociatii rilmase, Macarie" i Cucuzel", igno-
rind totusi cauza principal, care ar fi trebuit sd le uneascd,i
Cu idei antagoniste, propagate in cele cloud reviste Glasul Stra-
nei" i I. Cucuzel", infiltreazd, tot mai mult, ura si intriga,
intre membrii acelor cloud asociatii. De aceia, la 1 Ianuarie 1915,
in urma unei intelegeri prealabile intre comitetele celor cloud
societtiti din Bucuresti, se hotilirdste, in principiu, unirea celor
cloud socienti lute singurd societate cu numele de Ma-
carie", incetarea aparitiei buletinului Glasul Stranei" i recu-
noasterea, ca organ cultural, revista Cultura".

www.dacoromanica.ro
26

Evenimentele cauzate de razboiul realizarii idealului na-


tional, au intrziat definitivarea hotaririi provizorii din 1915,
abia la 23 Septembrie 1920, in Bucuresti, prin o prealabill
intelegere flare cei doi presedinti ai societatilor Macarie"
Cucuzel", se hotareste si se admite, de adunrile generale, con-
topirea lor in Asocia fia generald a aintelrefilor bisericeVi din
.Romdnia I. Cucuzel", sub presedintia d-lui Popp-Viea, inspec-
tor general in ministerul cultelor si artelor, care dupa un an de-
urmndu-i la presidentie I. Popeseu-Paserea.
Pentru binele cntaretilor, pentru progresul lor cultural si
profesional, se transeaza definitiv chestiunea unirii, care face
puterea lor, prin staruinta plina de fnsufletire a d-lor : I. Popeseu-
Paserea, presedintele asociatiei, Prtun I. Bellu, P. Chireuleseu,
Z. Dateuleseu antret la biserica Alba vicepresedinte al aso-
ciatiei, T. Pompiliu, S. illondea, Atanasie I. Niteanu, C. Ioneseu-
Sohat, Angliel Dimitreseu dela biserica Doamnei, C. Georgeseu,
Petre Velieu dela biserica Cretulescu, Udri5toiu dela biserica
Sf. lije si tenor la Opera si altii.
La 12 Decembrie 1920, adunarea generald a socieftifii cdn-
idrefilor I. Cucuzel" i voteaza statutele, cari, in urni, au fost
sanctionate prin inaltul decret cu No. 1689 din 1921.
Astfel constituita cu puteri unite, la 31 Mai 1921, asociatia
ii tine primul ei congres cu delegatii asociatiilor din intreaga
tara. Din o lupta demn cu documentari reale, foloasele acestui
prim congres s'au evidentiat prin recunoasterea unui drept al
cntaretilor, dreptul la gradatie, pe care-1 revendicau, cu drept
cuvAnt, de multil vreme.
Pentru progresul vietii bisericesti i nationale, mitropolia
Ungro-Vlahiei, impreuna cu toate eparhiile din tail i ministerul
de culte, prin ordinele oficiale din 11 Februarie 1921, accepta
s patroneze Asocialia generald a cdnkirefilor bisericeti din
Romdnia".
Inainte Inca de infaptuirea unirii tuturor asociatiilor de
antareti din Bucuresti, intr'o singura si mare asociatie, ele,
societatile I. Cucuzel", Ier. Macarie" i Crimea", i activau
existenta lor prin fel de fel de porniri de natura culturala. Soc.
Macarie leromonahul" da, la 2 Februarie 1910, in sala Eintracht,
un conceit vocal, cu un program format, in mare parte, din me-
lodii de psaltichie monodica. Pentru popularizarea si cultura can-
tririlor bisericesti, intreprinderea soc. Macarie", nici cui se putea
s6 fie mai interesant ; de aceia, incurajata la prima ei manifes-
tare, la 2 Mai 1912, da un concert coral in sala Ateneului din Bu-
curesti. Programa a fost, eminam,ente, consacrata compozitiilor
religioase i nationale ale lui Anton Pann. Amintirea cntaretului
poet si literat a atras la concert pe toti acei intelectuali, cari,
In activitatea lor, sunt mereu condusi de spiritul maretilor pre-
decesori. Pe lnga conceptia melodica a cntarilor religioase,

www.dacoromanica.ro
27

ca Hispuneurile glasului al 5-lea, etc. s'au cfintat, in partea a


II-a, cantecele de lume ale lui A. Pann, ca : Mugur, mugurel,
Tulpin dragti, Hora oeche i altele din colectia Spitalul Amo-
rului". Cu aceastA ocazie, profesorul I. Popeseu-Paserea,in con-
ferinta care a precedat acest concert, a relevat faptul cA melodia
cdntecului Dqteaptd-te Roraule" apartine lui A. Pann. E regre-
tabil cA, din acest punct de vedere, actiunea acestei so-
cietAti s'a oprit la acea datA, in manifestArile ei de musia
bisericeascA.
Dar, culturalmente, aceastA societate a struit si a reusit
a infiinta o coalii de cdntiri bisericqti, care, la 28 Iunie 1912, a
si prezentat elevii la primul examen de c1as5, fiind examinati
asupra musicei teoretice, tipic, glasul I si V din Anastasi
raatariu.
Revistele acestor asociatii I. Cucuzel" condusA de N. Seve-
reanu, harnicul profesor din BuzAu, Glasul Stranei i Cultura",
au contribuit si ele la crearea unui curent de sAnAtate sufleteascA
printre psalti, iar coloanele acestor reviste au contribuit ca me-.
lodia stranei sA-si recapete autoritatea istoricA a lui Macarie si
a lui A. Pann. ...- -
pr. vbir
Asa, econoraul Al. Popeseu-Cerniea, reflectand, in revista
Cultura" din Iunie 1914, asupra raodului de a canta a psal-
tilor la strang, spune : CantAretul e farul care poate induiosa
iMma prin o cantare dulce, sonorA, frumoasA, linA si fermecA-
toare. Si tot cntAretul, strAin de arta musicalA si Cu o voce
spartigoasA, gangavA, mult nazalA si MA nici o noimA, in loc
s facA pe credincios a se lipi de bisericA si a iubi casa Dom-
nului, 11 poate desgusta, il poate face sh. zicA : La ce sA m due
la bisericA ? ce am sA aud acolo? nimic, cleat un poi:A mor-
mAind si un dascAl incult, cu o voce respingAtoare si aproape
animalicA".
0 cntare dulce, linA si plAcutA dui:A cel cu rostul de aur
e o cantare angelicA, heruvimicA si plinA de farm.ec. SA cantAm
deci, pe cat ne e cu putintA, sA nu strigrn, s nu ne opintim,
s nu gesticuliim, cand cantAna, ci, din inanele, doxologiile si
trisaghiile noastre, s facera astfel ca sufletul si mima celui ce ne
ascultA, s.' rAmanA cu desAvarsire satisfAcute, iar numele lui
Dumnezeu sA se binecuvinteze.

www.dacoromanica.ro
28

PSALTI VESTITI AI MUNTENIEL


IEROMONAIIUL MACARIE.
Prin secolul al XVIII-lea, sub domnia fanariotilor greci din
Muntenia si Moldova, musica bisericease greac' ajunge
la cel mai inalt grad de desvoltare si considerare. Cantretii
bisericesti greci, erau rspltiti cu indestulare de care Domnii
Mitropolitii fanarioti ai trii, erau scutiti de biruri i onorati
ca ranguri bisericesti, ceia-ce a dus musica bisericeasc la de-
generarea laic. Petra Peloponesianul, supranumit si Lam-
badarie, introduce si in trile romnesti spiritul laic al psalti-
chiei. In bisericA, incep s se aud melodii lumesti, diferite se-
renade, ce rsunau pe malurile si apele Bosforului, numite ma-
nele i taxdmuri; iar in Bucuresti, cntretii bisericesti, viu im-
presionati de primele reprezentatii de peed ale trupelor strine,
uitase mersul melodic al heruvicelor i chenonicelor i, fr voie,
o indrumau pe melodii din Don Juan" sau Brbierul din Se-
villa". Intr'o Duminic, la liturghie, scandal mare la Srindar,
epitropul, om evlavios, recunoaste in Milt Domnul Savaoth",
aria : Voyez sur cette roche" din opera Fra Diavollo 1).
Se impune deci o purificare in manifestrile noastie reli-
gioase. In cntretii greci, cari invadase tara in mare numr,
nu ne puteam astept la o reform. Numai o simtire romneascg
pute s ne salveze din destrblarea ce ni-o importase, cu atta
nepsare, strinismul.
Ndejdea se ivise. In satul Perietii din Jud. laloinita, In anu12)
1780 sau 1785 se naste copilul, care, mai trziu, adolescent fiind
intrand in tagma cAlugreascrt, primi numele de Maearie 8).
Profesorul Const. Erbiceanu, afirm c, in anul 1889, a
gsit la mnstirea Viforta din jud. Dmbovita, pe o soil a lui
Macarie, o cAlugrit grbovit de btrnete, care i-a druit un
pateric4) si un manuscript de cuvntri bisericesti, scris de insdqi
mdna lui Macarie, pe care le are si acum, in pretioasa bibliotec,
'de unde'reiese c5 Macarie s'a nscut in vechiul regat, nu in Tran-
silvania, dup cum afirm unii.
Crescut i educat in spirit bisericesc, la mnstirea Cld-

Vez!: Scrisori care V. Alexandri, de I. Ghica. Vol. III, p. 48.


Nu se poate afirma cu sigurang data nasterii. Mitropolitul I. Naniescul
afirmil CA ar fi anul 1750, altii 1770. Vez!: Macarie de N. M. Popescu.
PAnA 'n present, dintre toate studiile fAcute asupra vietii i activitAti
lui Macarie Ieromonahul, acea care presintA un tot complect, o biografie minu-
tics documentatA, e, netAgAduit, lucrarea preotului Nec. M. Popescu, profesor
la universitatea din Bucuresti, vicepresedinte al soc. mus. Carmen", lucrare
intitulat : f i activilateo dascalului de cdntdri Macarie leromonahul" 1908.
Colectiune din vielile cuviosilor pustnici.

www.dacoromanica.ro
29

ruani, dotat cu un caracter ales, monahul Macarie, c4tiga, in


scurta vreme, increderea clericilor erarhici, mai cu seama a mi-
tropolitului Dositei Filitti, care, punndu-1 s invete musica dela
protopsaltul mitropoliei, apoi ridicAndu-I la gradul de Iero-
monah, Ii incredinteaza i rangul de portare, post de incredere,
In care a fost instalat de mitropolit, cu solemnitatea trebuitoare,
cand, atingandu-lcu cheile, i-a zis : Considerd-te pe tine ca dad
socoteald lui Dumnezeu de lucrurile ce sd nt inchise sub aceste chei"
Ce distanta considera-
bila e insa intre modestele
obligatii ale functiei sale
marea opera de cultura mu-
sicala bisericeasca, ce a
infaptuit-o, lasand'o mote-
nire generatiilor viitoare.
Dotat cu un talent musical
distinct, i consacra acti-
'EHGH f RCaRiE.
vitatea numai musicei bi-
sericeti. Dar ceeace studia
el, musicalmente, nu se
putea Jipi de sufletul sau
romnesc, de aceia indu-
rerat spune : si au inceput
a se ccintet cdntece lumesti, si
de multe ori a se auzi, in
sldnta bisericd, chiar acelea
ce le dint d T urcii in caf enele,
prin adund rile ion si pro/ora
de Tarigrad" 2); iar inpo-
triva psaltilor greci, veniti
din Turcia in Romania,
spune :1 de ar ti cel din
neamul acela (grecesc) Mt de
ticeilos, de ar cdnta cdpreste, Ierom on ah ul Macarie.
de ar gongdni ca dobitoacele, Dasc5.1 de muzichie i portarle al
de s'ar schimonosi cal de Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei 1780-1836.
malt, dar pentru cd. este din
neamul acela, indatti este i dasceil, si desdveirsit qi cu if os de Tari-
grad. Dar Torrid nul de-ar alma mestesugul si iscusinfa lui Orfeus si
glasul nu al lui Cucuzel, ci al arhanghelului Gvrii1, pentru ca
este Romdn, indatti Ii dau (grecii) fitful, ca nu este nimic de el,
ceintel V lahica" n' are proforci de Tarigrad, si li impletesc mii de
def (Lima' ri. De nu va dinta cineva si amestedituri de pestrefuri
in sfeinta bisericii, nu este primit nid dascl, iar de va ceinta chiar
Vezi: Muziea bisericeasa de Nif on Ploesteanu, episcop la Galati I La
Grande Encyclopedia" Tom. 7, p. 367.
Vzi Gatavasierul musicesc, pag. 3-14, de Macarle.

www.dacoromanica.ro
30

alcdtuiri turceti, macar se-I nu tie nimic bisericesc, acela este


ludat i desdvdrit i cu ifos de Tarigrad" 1).
La 1820, mitropolitul Dionisie Lupu increftor in musicali-
tatea lui Macarie, care se desvrsise in cunostinte teoretico-
practice ale ambelor sisteme, vechi i nou, din musichia
bisericeascl, Ii incredinteazA conducerea scoalei de cntgreti,
infiintat la Mitropolia din Bucuresti, unde se preggeau gr5-
mAtici pentru preotie.
Pe lang4 aceastA insArcinare didacticA, mitropolitul Dio-
nisie, institue o comisiune din Ieromonahul Maearie, Anton Pan
protopsaltul Pangratie dela mitropolie, cu misiunea de a con-
lucra la traducerea. din greceste in romneste, a intregului re-
pertor musical trebuitor oficiilor religioase. Din motive ambitioase,
comisiunea n'a putut dAinui i astfel, ieromonahul Macarie 11-
mne singur la realizarea desideratului mitropolitan.
Intrat astfel in actiune, aranjeazg pe noua psaltichie i in
limba romn : Teoreticonul, Anastasimatarul i Irmologhionul 2).
Cu manuscrisele sale intmpinA, insg, mereu greutgti de pre-
dare in scoala sa de musichie ; de aceia cerii binecuvntarea mi-
tropolitului spre a le tipki.
Iat c, zavera lui Tudor Vladhnirescu 3), face ca toti
tipografi, de pe acele vremuri, sA se refugieze, care incotro,
punnd in imposibilitate, pe Macarie, s-si vada lucedrile
date publicitAtii. De aceia se hotAri a plea. la Viena, avnd, in
acest scop, sprijinul material al spAtarului Grigoras Grosul ;
iar din partea unui oarecare Stan Popoviei, din Sibiu, obtine la
2 Noemvrie 1821, o scrisoare de recomandatie, in cuprinsul ur-
m5tor : Pe pdrintele Maearie Portariul, ain recomandarisit
dumitale ; te pof tescu alu primi i a-i da mind de ajutor la tipdrirea
cdrfilor, cu care am f dcut simfonie la acele cArti. Macarie dascalul
de musidi bisericeascd, vi,ne la V ieana spre tipdrire de cloud cdrfi
de ceinteiri bisericeti : Anastasimatarul i Irmologhionul, carele
slovele de note le aduce cu sine "4).
Din Lugoj, Macarie ieromonahul-Portarie, la 5 Noembrie
1821 scrie : Acolea la Sibiu am cunoscutu un taraf u din cei ce
pizmuesc sporirea i deteptarea nearnului nostru, foarte inprotivnic
asupra lucrului meu : unul care in bate zilele m colachefsea, i-i
dam mima, tocmai la plecare-mi viind, s'au vrsat otrava i patima
i Cu chip subfire mi-au spusu di este pusu de Pentru care
tiu eel nu vor inceta in tot chipul de a sei sili ca sd mdnjascd bun&
voinfa i osdrdia domnitale, de vor fi in/eles cd Domnia-Ta eti
pricinuitorul acestui sfeint qi folositor lucru. Ei mie cu aceasta nu
Catavasierul musicesc" pag. 3-14, de Macarie.
Musica bisericeascil de arch. Nilon Ploeteanu.
Vezi : Tezaurul liturgic, de Dr. B. Cireanu.
Vezi : Contributii la ist. lit. rom. de N, Iorga, In An. Ac. Seria II, Tom
pag. 234.

www.dacoromanica.ro
31

mi-au taut alta, di, adevitrat, turburarea ptin acum Mar nu mi-au
trecut, dar Myna mai mult mi-au aprinsu. .Rog 5i pe domnia-ta
ca intru nimic sit nu plecali auzul, ci fu i patriot reivnitor, nimic
inpufincindu-v , cil acum au inceput retzboiu, 5i cei vzufi 5i cei
nevzufi, iar, dupet ce sei va incepe s vor ruina 5i unii
Eu fr blind voinfil 5i ajutorul domnitale nimic nu pot lace,
5i, de sit va face, nu numai cinstit numele domnitale va reimdne
nemuritoriu, ci sei fie prea bine incredinfat di 5i in ceruri sci va
scrie".
Ajuns la Viena i intrat In actiunea tipografica a artilor sale,
la 10 Fevruarie 1822 serie protectorului s'Ati : S'a invoit cu popii
armen i, ca unii ce au privileghiuri ca, ori pre ce Umbel sei poat ti-
petri, 5i slovele cuvintelor le fac ei cu cheltuiala lor, iar notele mele
de iznoavei sei dreg 5i sei vars aici... Voia noastr era ca sit tiprim
trei mii de Anastasimatare, trei mii Iromologhii, trei mii grilmaiici,
alte o mie de jie1e care carte pentru jara Romdneasc, pentru Mol-
dova 5i cdte o mie pentru aceste locuri, care din bate prfile ni
se cer. A flcut contract pentru ceite 1000 numai, peinet la respuns
de la tovret5ie, Irate mieu qi a lui chir Ghifit Opran... Eu'am oameni
de a le trece in frile noastre, precum 5i 'Mir' aceste prf i. Anasta-
simatarul qi Irmologhionul cu ro5u mai in josu de &tie 15 lei nu
le vom da, 5i gramatici ceite cinci lei. Eu cdnd ay avea bani, Malec'
lumea ar chnoayte Myna care am spre folosul neamului, cci mi-ay
jertfi qi osteneal 5 cheltuiala 5i toate ea rfile le-ay impeirli de po-
man neamului, dar, neaveind, nu pot a nu zice cei dumnezeeascit
Pronie m' am povilluit de a cei5tiga puternic ajulorul doniniilor
voastre spre a sveir5i infocarea reivnei mele. C cine altul inte aceste
vremi ar fi putut artila of &a vitejeascd acere de bine neamului,
intocmai cu a lui Ptolomeu precum Domnia Voastr"?
Pentru terminarea mai grabnicA a lucrArilor sale tipografice,
Macarie le d'dii in editura lui Zenobie Pop zis i Zamiir Pop,
de loc din Sibiu, omul de incredere al mitropolitului Veniamin
al Moldovii, care i incredintase spre supraveghere, la Viena, pe
multi studenti romni 2).
In chestiunea tipAririi cArtilor sale, Macarie, tine corespon-
dent cu stolnicul Voieu Perieteanu, la 12 Martie 1822; iar la
22 Martie, cu acela, pentru bani.
0 parte din crirtile tipArite, fiind destinate Ardealului, pen-
tru introducerea lor, in aceste pArti, trebui o prealabil6 autori-
zatie a patriarhului sarbesc, care, acordnd invoirea, la 2 Iulie
1822, serie lui Glieorglie Sina c6 n'a primit cartea de cntari
tiptirit de mitropolitul Grigorie al Ungro-Vlahiei Oblvohl mein
Wunsch nicht ist dabs diese Art des Gesanges, die von die hierlandes
iiblichen verschieden ist, auch in den Kaiserlich-Kniglichen Lein-
Vezi Contributia ist. lit, rom. de N. Iorga, in An. Ac. S. II T. 28, p. 235.
Ident, p. 184-185.

www.dacoromanica.ro
32

dern einge/iihrt werde", permite numai fiindca exemplarele cele-


mai multe sunt pentru Ora romaneasca 1).
La 2 Iulie 1823, Macarie Ieromonahul, comunica spatarului
Grigora Grosul ca, in aceasta saptamn scoate colile 18-19
din Iromologhion i propune a face exemplare i cu titlul Basara-
biei, ca numele monarchului i al arhiereului local 2).
La 10 Iulie 1823, comunica tirea ca Anastasimatarul e gata
i venind la Bucureti, 11 va arat Eu acum tiparesc cu patru
teascuri i va meintui repede. Pentru Basarabia a venit 500 ex. 3)
La 5 Sept. eforia coalelor formata din mitropolitul Grigorie
C. Balficeanu, Iortlaehe Goleseu, Miltail Ghiea i Nestor, face con-
tract cu C. Pop, pentru una mie trupuri psallichii rumane#i, ce
sdnt in trei mii buctifi, adica gramatica psaltichiei, Anastasimataru
bisericesc qi Ermologhion, ce s'au tiparit la Viena, cu toata chel-
tuiala dumitale, i s'au qi legat dupei forma ce li s'au areitat; care
psaltichii s'au tctil chibzuire qi cu tirea prea Inalfatului Domn
a va lua pe sama Casei coalelor, in pre de ti. doua-zeci qi apte
de mii (din cari se dan 10.000; iar rested intr'un an, cu dobeinda
ele tl. trei la pungd pa lunei) 4).
La 9 Octombrie 1823, Stolnicul Voieu Perie(anul serie, din_
Ruava, lui Macarie c, pentru vinderea cartilor in Moldova,
are un aghent; iar la 16 Oct. acela an, Il anunta pe Macarie
Pop a viindut la Bucureti 1000 de psaltichii pe 27 sfanti 5).
La 21 Noembrie 1823, mitropolitul Grigorie, confirma:
S'au primit carfile de musichie"6).
Odata cu venirea la domnie a lui Grigorie Ghica, Macarie
Ieromonahul, se reintoarce dela Viena. Dascalilor de musichie
Coqtaehe i Grigdrie, pentru serviciile aduse de ei, in biserica
i in coala, in tot timpul ocupatiei sale din Viena, le aduce
(irept recunotinta, dedicatia volumului Teoreticonul, Anasta-
simatarul, cu cele opt glasuri ; iar svetelnele i voscrisnele le de-
dica mitropolitului Veniamin al Moldovii.
Volumul Irmologhionul, pe liings partea musicala, catava-
siile, axioanele i alte cntari mai cuprinde o prefata foarte in-
teresanta, din punct de vedere al comparatiei ciintarilor psalti-
chiei din trecutul Romnilor cu acel din timpul fanariotilor 7).
Teoreticonul cuprinde 30 de pagini, inpartit fiind in 19
capitole, contine reguli asupra teoriei psaltichiei, iar in adaus
aplica semnele musicale, avand i mai multe exercitii de intonare.
In general, intreaga lucrare a lui Macarie se prezinta, po-
Vezi contributia ist, lit. rom. de N. Iorga, In an. Ae. S. II. T. 28, p. 236.
idem, p. 184-185.
Idem,
Vez!: Contributii la 1st. lit. rom. S. II, Tom. 28 de N. lorga, p. 237.
Idem.
Idem.
Cartea de muzie5, de N. P1oe5teanu.

www.dacoromanica.ro
33

trivit inprejurgrilor, in conditiuni ireprosabile, cu caracter Li-


pografic ales si in doug culori, ro si negru.
Din stocul de cgrti, tipgrit la Viena, Macarie duse, conform
conventiei, Cate un numgr din lucriirile sale la Iasi, presentfind,
Cu acest prilej, mitropolitului Veniamin, Anastasimatarul pe
care il dedicase ; apoi cu blagoslovenia acestui erarh, se duse la
mngstirea Neamt, unde initia, in 1824, pe cilluggri, in noug
psaltichie romneascg.
La 29 Iunie 1825, mitropolitul Grigorie al Ungro-Valahiei,
spre Igmurirea Intregii socoteli a imprimatelor lui Macarie,
spune : au adus foal?" reitru4ifa cclrfilor de musichii, i s'au im-
plinit lipsa sumei cei cumpclratii, dar in coletul cel triads cu acea-
ski relmil0IO de calif, s'au gOsit i tablele halcografice0i ale musi-
chii, alcIturatO mire dcinsele, 0 o tabla deosebitd, ce iaste pe numelc
Sf. biserici ot Sibiu, pentru care nici o pomenire cdndva nu s'at"
Mull. i de s'au aceastO adCugare a insofiri tablelor ce s'au
zis mai sus, dupd iconornie dumnezeeasca a fi aici la *into Mitro-
po. lie, a sii intrebuinfadupc7vremi, de sci va intdmpla sa cab?'" trebu-
infO, vor rclincinea intru pOstrare spre pomenire, atdt a Dumitale,
cdt 0 a cinstituluineam a dumitali, afar din table, ce iaste pe nu-
mele zisei biserici care urmeazil a sr" af la la locul ci, lar, de nu va
fi intr'acest chip, vei scrie dumneata, i sei vor trimite innapoi"
In anul 1827, din ordinul domnitorului Gr. (Mica, Macarie,
folosindu-se de caracterele tipografice ale mitropoliei, cumpgrate
dela nefericitul Petru Efesiul isi tipgreste Utrenierul.
Pentru introducerea i popularizarea tot mai multa lucrgrilor,
Macarie, isi continug. la 1833, apostolatul ca profesor de musicg
la scoala episcopului Chesarie din Buzu ; ad, avnd, printre
elevi, pe Iosif Nanieseu, mitropolitul de mai tArziu al Moldovii.
Pe lisingg lucrgrile tipgrite ale lui Macarie, au mai rgmas,
spune dr. B. Ciresanu in tezaurul liturgic, o serie de compositii
musicale, In manuscris compuse in 1827, ca : Stihirariul, Pa-
padichia, Coloioniconul, Pricestinarul, Anixandariul i altele,
cari se aflg in bibliotecile Academiei romne. De asemenea, o
psaltichie in manuscris, cu cntgri bisericesti, pe text romnesc
si grecesc, aleituit de Macarie, dup musica lui Petru Efesiu,
Grigorie si Petru Lambadarie, cuprinzAnd : axioanele praznicilor,
irmoasele gl. I, II si III. La pag. 260 al acestui manuscris 2).
se ceteste urmgtorul Ulu Axionul care s'a alcgtuit intgi dupg
porunca ingerului carele intgi l'au cntat, precum si ingerii in
ceruri pe acest glas Il Uinta' 3),
La 1846, dupil o strgdanie de mai bine de un sfert de veac
pentru rgdicarea la demnitatea cuvenit a cultului religios in
biserica striimosascg, Macarie, isi dg ultima suflare de viatg,
Vezi : Contributii la ist, lit. rom. de N. Iorga, An. Ae. S. If, T. 28 p. 238.
Manuseris oferit Aeademiei de A. Petrut, la 26 Oct. 1896.
Vez!: Catalogul manuscriselor rom. ale Ae. p. 91.
Mihail Gr. Positumicu. Maria Musicei la Romini. 8

www.dacoromanica.ro
34

Impkat In constiinta sa cti munca i-a lost Cu spor si cu rodnicie


vdit. Mai tArziu, din initiativa si contributia bgneasc a so-
cientii cntretilor bisericesti din Bucuresti, in frunte cu pre-
sedintele ei, Popeseu-Paserea, craniul lui Macarie, a fost asezat
intr'un sicriu de lemn de nue masiv, cu ornamente sculptate si
tapisat, pe din liiuntru, cu plus ros, si astfel transportat, cu mare
pompii, /a 4 Iunie 191J, In biserica cimitirului mngstirii Viforiita
lngd TArgoviste, si pus pe masa din dreapta a iconostasului,
spre a fi pururea de veghe la silvArsirea nestirbit a operii sale
musicale in bisericit
Toti compositorii de musichie bisericeasc cari s'au perindat
dup moartea lui Macarie, au avut ca baz de indrumare, pe
lnet creatia musical a lui Anton Pann, in majoritatea cam-
rilor, pe aceea a Ieromonahului Macarie. Asa, psaltii :
N. Gh. loneseu, Oprea Dumitreseu, In lucr'rile lor, ur-
meaz4 scoala lui Macarie si Anton Pann. loan Daseillu .,i
Joan tefaineseu cu colaborarea crfilor lui Macarie, alcRuese,
in 1850 in manuscris, o psaltichie, care cuprinde : reinduiala
utreniei, rcinduiala liturghiei, rndul heruvicelor mici, heruvicele
lui Petre Elesiu, axioanele praznicelor, chenonicele seiptmeinale
i cele dominicale, 21 de chenonice pentru toate s'rb6torile mari,
patru polielee, lumin Una, ceintarea de laud la urhiereu i o
cntare greceascc7.
Episcopul Nifon al Dunrii de jos, in lucrarea sa Musica
bisericeascii" spune : chipul lui Macarie er la figur brunet,
ochii negri si statura mijlocie. Pe lng'6 calitatea de musician,
mai er si un distins orator ; iar in opera sa musicalA i se dato-
reste reforma infAptuit4, prin cuetirea cntrilor de strilinisme,
acomodandu-le spiritului melodic national.
Cu nici un pret nu pute, Macarie, suport nu numai melodia
str'inA, mai cu seatnA, cea greacA venit dela patriarhie, dar
nici milcar simandicoasele figuri ale cnfretilor stedini, &ad,
spune el : In anii trecuti a venit in Virile noastre, cel mai tut&
dascal al neamului lor (grecesc), care, cu bate di meVequgul il
avea ca cel d'inteii, dar la dulceafa glasului, ceind ceinta ca cei de
ai neamului nostru, dascali romeinit, in simfirile ascultiitorilor, da
un slbatec sunct ca de cucuvae, pe ldngei I'd ndunele bine gleisui-
loare 1).
Cotnpositiile monodice ale lui Macarie sunt compuse pe un
ton linistit. Sistemul lui de a cAnta InPtur6 strigAtele supknoare,
trecerile repezi peste note si alte figuri grele si nepotrivite, fie
In suire sau coborAre ; de aceia musica lui Macarie a pAtruns
In bisericA si va rAmne. AsUizi in scoalele de musichie in ma-
joritatea lor, nu accept decat metodul lui Macarie sau Anton
Pann.
1) Vezi : Tezaurul liturgic de dr. B. Cireanu, p. 530.

www.dacoromanica.ro
35

ANT ON P ANN
De opera cultural in general, i mai cu seamrt, de proza
i poezia lui Anton Pann, s'au ocupat multi din scriitorii ro-
mni 1). Cel mai intins studiu asupra operii, lui Anton Pann
In directiile ei literare 1 musicale, l'a infptuit G. D. Teodorescu
In scrierea sa Viata i activitatea lui Anton Pann" i in arti-
colele publicate in Revista Nou" anul IV No. 1 i 2.
Mu4i din biografii lui Anton Pannl dau ca aventurier ro-
mantic. Indrgostit de nepoata staritei de la Mcindstirea Din-
fr'un lemn, fuge cu ea la Braov sau Sibiu, cum sustin unii. Aces-
tui fapt i se atribue cauza pentru care Anton Pann i-ar fi Incer-
cat a-i schimba numele in Antonie Pantoleon Petroveanu, aceas-
ta spre a derut cercetkile staritei 2). Intr'un caet de note
musicale scris pentru clugritele dela acea mnstire este is-
crilit acest nume schimbat 3).
Anton Pann este unul din cei mai de seam i mai plastici rege-
neratori ai musicei bisericeti ; iar in ce privete laismul mu-
sical, in societatea romnease de pe la inceputul secolului
al 19-lea, e primul compositor i cel dintai care a scris can-
tecele de lume i cele populare pe notatiunea musical psalticA.
In biografia redat de scriitorii notri, se spune prin
tatial su, cAldttrar de meserie, Anton Pann ar fi de origin ro-
mn. stabilit in satul Slivin sau Slivden din Tracia
roman, se cAstori c'o tnk greac, Tomaida, i dobndise,
mai inti, o fan% care nu tri, apoi succesiv doi beti. La 'Mee-
putul anului 1794, aceast famine spori e'un al treilea fiu, cu nu-
rnele de Anton. Pkintii acestuia, Rill stare material., n'aveau
putinta, sii. de copiilor lor o cretere i o cultur aleas ; de aceia,
cel mai mare din copii, invt de asemenea, meseria de cldrar,
cel de al doilea Rica ucenicie la abagerie, iar cel mai mic, Anton,
Il dete in ingrijirea dasclului bisericei din sat.
Antonaehe, dotat dela natur cu agerime de spirit i cu pu-
tere de initiativ, in anii cei mai fragezi se deprinde a iubi reli-
giunea. De aceia invat scrierea i citirea, iar Duminicile i in
zilele de skbtori, pe at Ii permiteau puterile, da ajutor dasa-
lului bisericei, ii tine isonul la cntri sau recit, in locu-i, ate
una din rugAciunile ware.
Cu modul acesta, la moartea pkintelui slu, micul Anton

1) a) Vcr.i : Literatura popularA romanA de dr. M. Gaster, 1883.


Bibliogafia cronologicA. romAna de Ditnitrie Iarcu ln 1873.
Istoria artelor de Idieru profesor.
ist. musicei bis. de episcopul Nifon al Dungril de jos.
2) Art. Anton Palm" de Gh. Cardas, In Univ. lit. No. 11, 1926
3) Vezi : Rev. SAmAnAtoruluig, din 1903.

www.dacoromanica.ro
36

cunostek toatil rAnduiala serviciului religios i posed catevA


notiuni de psaltichie, cu care si-ar fi putut agonisi existenta ca
paracliser, daca etatea nu l'ar fi impiedicat (lela o asemenea
profesiune. Tocmai atunci, indata duprt moartea tatalui sau,
isbucni razboiul ruso-turc 1806--1809.
Tus-trei fratii cu vaduva lor mama, fura luati In Rusia,
ca multi altii, mai intAi fiindca li se promite o soarta mai
Mina, al doilea spre a contribui la triumful sfintei cauze a
ortodoxiei, i, in fine, pentru nesiguranta in care se afl once
crestin, inteuntimp,
cand furia si
tismul Osmanliilor
nu mai cunosteau
nici o limit.
Arhiereul Nifon,
afirma ea, Anton
Pann, ajuns in robia
fluOlor sat/ ca emi-
grant la Rusi, cu
mama sa, s'ar;fi in-
rolat inteo banda
militara a unui re-
giment de cazaci.
Afirmatia nu pare a
fi verosimila, Orland
seama ca, pe acea
vreme, Anton n'avea
decAt vre-o 12 ani,
afar de cazul daca a
intrat doar copil de
trupil.
Ajunsi in Basa-
44- . rabia, cei doi frati
tit% ,A14%.44".. inrolati in
_ armata pedestrimei,
gasira sfarsitul in
Anton Pann asediul in
Martie 1809.
Mimi' Anton, ca sa-si castige traiul, intrase in corul bisericei
catedrale din Chisinau, ca until care ave o voce aleasa de So-
prano, si intru cAt ave notiuni de psaltichie, dup cum frisii-si
afirmA In opera sa RAnduiala sfintei dumnezeestii liturghii"
tiparita la 1847, la pag. 53 : Doamne milue5te, cantat in ruseste
de mine, A. Pan, aflndu-ma intre Sopranii armoniei eelesia-
stice, la anul 1810". Astfel, la 16 ani, exercitndu-se inteun cor,
dobAnde notti cunostinte de armonie, pentru facilitarea carora
invata sa cnte cu chitara.

www.dacoromanica.ro
37

Indurerai de pierderea celor doi fii, inspitniintat i de


c6 noi lupte rzboinice se proectase de Rui In contra
Turcilor i in contra lui Napoleon Bonaparte, Tomaida, mama
lui Anton, se hotr4te s RIO, de tearn, mai cu seam, ca nu
cumva inroleze singurul ei copil, ce-i mai rilmsese. In
consecint, la 1812, ea ii gsi refugiul in ideia de reintoarcere
in Muntenia, ui.de, prin venitea la domnie a lui Ion Caragea
al 2-lea, se inlturase guvernul rusesc. Deci, Inteo noapte
intunecoasii, profitAnd de invlmeala de pretutindene, trece
Prutul, prin un 'ad priincios, la Flciu. De aci, cnd pe
jos, cnd cu sania, pe o iarn cumplit, care inglietase
armatele franceze In expeditiile ei din Rusia, sosi in Bucu-
reti. Aci Anton, fu indat primit ca paracliser la biserica
Olari, ca al doilea cntket la Slinfi, urmii inviltturile de psal-
tichie a lui Dionisie Fotino cdt i in coala lui Petru Efesiu ; in
a crui tipografie, ucenic fiind, se desvr0 In arta tipografiei, iar
cultura sa general:A in colegiul Sf. Saya, unde instrit giindirea
simtul romnesc a lui Gh. Lazar si loan Eliade 11;iduleseu.
Anton Pan, din practic cunote cinci limbi : romn,
greacA, bulgar, rus, i turcA, pe cari le deprinsese, fie eh' maicA-sa
er greac, fie din contactul ce l'a avut cu at:A-tea stripAniri i
nearnuri, ca bulgari, romni, rui i turci. Mullumit acestei in-
susiri de poliglot, el reui cAtige dragostea Grecilor, fare
cari a fost Dionisie Fotino, un scriitor erudit i compositor mu-
sical, care se simte onorat de a servi ca intendent a lui Dinicu
Filipeseu i era considerat ca amic de fiii acestuia, Grigorie
Nieolae.
Intrnd In cadrul activittii musicale a lui A. Pann, care,
.cu deosebire, ne intereseaz, imprtim opera sa in : musicrt bi-
sericeascA i music laicA.
Cu mintea sa, lesne apercep tibil, pe terenul inusicei bi-
sericeti, a creat acel spirit, specific in compunerile sale melo-
dice, in devk bisericeti, care s'a perindat din timp in timp,
s'a generalizat aa de mult, Inca, azi, once conceptiune me-
lodic a unui cntket de stranti, nu poate fi influentatil dect
de vechile melodii ale lui Anton Pann. Melodia e pFcut, ca-
dentat i impresionant, de aceia cntrile sale au ptruns
pretutindeni in biserica noastr, se mentin i pururea vor
Nu mult dup stabilirea sa In Bucureti, la 1819, pe ceind
ma allam qi eu, ca director In tipografia de musket' bisericeascd
lUi Petru Efesul, pentru intdia data, am tipdrit un axion In
romdneqte"1).
La 1821, cu prilejul tipkirii Calendarului lui Bonifatie Se-
tosul, complecteaz i tiprirete cdntdrile de stea sub titlul de
,,persuri musiceVi", insotite de notele musicale de pe psallichie,
pentru ariile corespunztoare.
1) Vezi: Bazarul teoretic 51 practic a musicet bis. p. 33, Buc. 1845.

www.dacoromanica.ro
38

Aceasta colectie de ccintece de stea, care a mai fost tiparita in


1830, prezinta interes cand e comparata cu cantica" din biserica
romano-catolica, cu imnele religioase ale diverselor riturii cu a-
ceea ce la francezi se numete Chansons de Nol et Calennes" 1).
Dr. M. Gaster2) referitor la aceasta colectie, spune : el nu
le-a compus, cum se crede de loafer' lumea, i n'a f eicut altceva,
deceit a tiparit ceintece de stea mull mai vechi, schimbeindu-le puf in,
ceind tirnpul cerea. Noi, intr'adev6r, posedeim mai multe manuscripte
anterioare lui A. Pann, cari cuprind mai toate ceintecele de stea
ale acestui din urmd".
Aceasta afirmatie se refera, de sigur, la textul poetic al can-
tarii ; cat privete de musica acestor cntece, notata pe semne
psaltice, probabil nici ea nu e originala i nu e decat fixarea pe
note a unor melodii motenite i perindate, multa vreme, din
generatie In generatie.
La 1822, A. Pann, publica o culegere de cntece de 128 pa-
gini, cu titlul Cantari de stea" i broura Intitulata Sfanta
liturghie" a marelui Vasilie, retiparitil din nou la 1825 i 1854..
Dupa ce functiona veun an de zile (1827) ca profesor la se-
minarul din liamnicu-Valcea, unde avu de elev pe Nifon, mi-
tropolitul de mai tarziu al Ungro-Vlahiei, Imprejurari familiare
11 determina In 1828, a se deplas i stabili la Braov, unde a-
fltindu-m4 cantor la biserica cea mare din, Schei", prelucreaza
,,Doamne miluete" melodie religioasa i ceinteiri liturgice In limba
romaneasca 3). De aci, in acela an, se reintoarce la Bucureti,
unde urmeaza cursurile colegiului Sf. Saya, intemeiat de Eliade
Radulescu.
La intoarcerea sa din Braov, fiind psalt la biserica Olteni 4)
i profesor de musica vocala al coalelor nationale din Bucureti,
scoate la lumina'. versuri musiceti" ce se cnt la naterea
mantuitorului Is. Hristos i alte sarbatori ale anului i despre
care in Precuvcintare" spune :
insei aceste versuri neaveindu-le tipc7rite, ci numai din
auzite spuindu-le, &cif le smintise din calea lor, inceit mai nici un
in(eles nu avea intr'insele... i ca sei nu ramelie pufina mea sic-
nealii in deqert, le-am dat la tipar, dimpreunil cu glasurile lor,
alciituindu-le dupel me.5tequgul musichiei".
Tot In acest an, tiparete, din nou, colectia sa de cntece de
stea, care pana la 1854 s'a mai tiparit in cinci editii.
La 1841, Anton Pann, face sa apara Tomul I din lucrarea sa
Noul doxastar" In tipografia pitarului Const. Peneoviei, sub
directia lui Iosif Kopaing, care a lucrat i notele de cantare.
Vezi : Rev. Albina" No. 12, 1897.
Veil : Lucrarea sa de literatur5 popularA romAna, p. 461.
Vezi : Revista Noua, comunicarea de Gh. D. Teodorescu si 1st. Artelor,
de Mien].
Vezi : Tezaurul liturgic de dr. B. Ciresanu.

www.dacoromanica.ro
39

Yolumul, In sine, are o prefat de 4 pagini, 322 pagini cu textul


anarilor i notele psaltice cu urm6toarea precuvntare.
At& cei ce aven cunolinf bunti asupra musikiei, cdt qi
eei ce ave(i Myna a invafa, folosifi-va unii cu alfil, cdntati slavele
ce se coprind intr'Onsul vei veselifi intru Domnul i intru tofi
sfinfii lui. Luafi in bagare de seama mekugita alcatuire a cdn-
llirilor i va mbogafifi duhul in melosul stiharic.
Autorul acestui Doxastar, sArdarul Dionisie Fotino 1), lund
destivcirit in metqugul musikiei, a dat Wei proba de talentul sau,
imbogafind podoaba bisericei cu aceasta intocmire a sa, prin care
'u aratat ca i cdntarile bisericeti le putem glasui cu rostire rito-
riceasc, ca sei fie cu infeles qi cu dulceani in auzul ascultatorilor.
Eu, dorind ca sa nu las pe Romdnii iubitori de musica lipsifi de
v asemene trebuincioasa carte, m'am scirguit a o romni, ca scl
inlesnesc pe ccintarefi a dobeindi llin(a desavdrita in cele opt
glasuri i sa ajunga in stare de a putea revirsa din grumazul lor,
fr impiedecare, bun potrivire a glasului la intimpinare a once
el de zicere in cdntarea singur-glasnicilor.
Acest Doxastar este de neaparaki trebuinfa ca sti se predea
colarilor indata dupli Anastasimatar. Intrcinsul iubitorul de mu-
sica intOmpina tot felul de tesuri, precum de umilinf, de rugaciune,
de pldngere, de intristare, de bucurie qi altele; intrOnsul inva(a cum
sa glasuiasca Intrebtoarea 2), MinunAtoarea s) i ce savdruri
se intrebuinfeaza la bata Pontuatia ; va ti cum sa pazeasca tonul
Ja Ligusa, la Paraligusa, i la Proparaligusa 4); va cunoaqte Dia-
pasonul i Disdiapazonul al fiecaruiglas in inalfare peste inalfare
pogordre pana sub pogoreire ; va vedea ce el se glasuete zicerile,
.cereti i cele ce cer suire, cum qi zicerile pa mcinteti qi dite cer
josire, i, cu un euvOnt, va dobOndi ideia ca sa tie rosti cu
intocmire qi zicerea cea mai ma runta in fiecare 8 glasuri.
Deci cdfi avefi Myna a invafa metesugul musikiei $i primif i
acest Doxastar, nu va ingreuiafi a'l trece, in predare, chiar i ton.
Ascultali, Cu bagare de seama, toate lucrarile, ca sa le deprindefi
cu ifosul lor, adica linitit, cucernic, meingdios qi dulce, uor suind
qi uor pogoreind, neabakindu-va in niscai adaosuri qi afaraturi
schimonosite, care sunt urite lui Dumnezeu oamenilor. SOrgui-
n-va din bale mai mult ca se" invlan buna purtare a glasului,
caci nu e invalat ce! ce tie numai sa cate 0 are glas ludat, ci
.acela ce tie a-i purta glasul ca un instrumentar iscusit i mete-
vigil la degete.
Revista IstoricA de N. lorga, la p. 267 No. 10-12 din 1920, afirmA a An-
ton Pann a fost elevul lui Dionisie Fotino, care la riindul sau, a lost elevul lui Iacov
protopsaltul si a lui Petru Vizantie. In cartea sa Bazu teoretic si practic al mu-
zicel bisericesti", Anton Pana spune de D. Iotino, cl la lamb ir i cheman aveA de
svriit iscosintd, cunostea si larloptanul.
intrebarea.
Exchmaiiunea.
1) Ultima, penultima si antip1nultim i ( il Ma).

www.dacoromanica.ro
40

Urmaii musikia regulat, ca sri ajungefi in treapla ccintlirelilor-


laudali. Nu vei mulfumifi cu a urma prin coli numai pdnii Puce-
pefi a pricepe mestesugul i a silabisi dintarea singuri, cdci atunci
va asemlinali poruncilor care invalei numai ser citeascd i Ta-
teil nostru" in mono-ton, ear de gramaticei, de logicil i Moiled nici
o idee n'au : intocrna se socoleste i cel ce nu invarei metesugul
musikiei pdnd la desdveirire. Pentru ce cdntdre(ii de mai nainte,
care urmau la mestesugul, erau lliudafi si cinstifi, desi unii ticur
mai mull, alfil mai pu fin? Pentru criqi cea mai mica ceintare tre-
bue sei o asculte de la dasceil si sei o 'Inv* ca de rost ; pentru cei o
lee/je, pe cdt de mull se ceintd, pe Writ de unlit se indulcute, ca
un I ier pe cdt de mull se freacd, pe aldt se lustrueVe".
Tot in acela an, 1841, tip5.reste tomul al 2-lea al Noulut
Doxastar ; apoi zece clirfi musico-eclesiastice" 1) : Basul teoretic
practic, 2) Anastasimatar prescurtat, 3) Imnologhiul-catavasier,
4) Rdnduiala s intei i dumnezeolii liturghii, 5) Herovicul-Iii-
nonicar Tom. I si Tom. II, 6) Parisimier, 7) Privighier sau Pa-
rasimier, 8) Epital ul sau Prohodul Domnului, 9) Doxastar 7' 0171-
I i II, pe care l'a mai retiparit in a doua editie la 1853.
In anul 1842, Anton Pann, e numit, de mitropolitul Neofit,
profesor la seminarul Central din Bucuresti.
Ucen.icia, pe care o Meuse in arta tipograficri la profesorui
silt/ de psaltichie, Petru Efesiul, Il indearnnii, in 1843, s5-.i des-
chidil singur o tipografie musical in chiliile bisericii Olteni"
Focul cel mare din Bucuresti, intmplat la 1847 in ziva de
Pati, Ii distruge ins toat munca sa de patru ani. Nu se descu
rajeazA si nu dup mult timp isi deschide una noug, in
Str. Tunari No. 12 din Bucuresti, strad care-i pow t azi nu-
mele. In aceastii tipografie Anton Pann i-a tip5rit aproape
intreaga sa ()peril musical 1).
La 1845, tip5reste, in al cincilea an de arhipilstorie al mi-
tropolitului Neofit al tingro-Vlaltiei, Basul teoretic si practic at
musicei bisericeVi2) sau gramatica melodicd". Volum de 276
pagini, in care, dupti introducere, arat modurile primelor me-
lodii, fasele prin care a trecut musica bisericeascri *i pe maistrii
cari au perfectionat-o la Greci si in tArile:romne ; iar in dedicatia
care mitropolit, spune :
Precum unui soldat, ca sii ajungil la scopul dorit, Ii trebuesr
arum indemcinatice i precurn unui mester ca lucreze mestesu-
gul cu deslivdrsire, ii trebuesc instrumente perfecte, asa i qcolarului,
ca sd poatei inainta i sei ajungd la ucl temeinicei i folosi-
toare, Ii trebuesc cerrfi metodice si bine alcdtuite, de care noi in mu-
sica bisericeascei suntem lipsifi cu totul, pentru cd, de dud s'a in-
trodus metodul nou al acestei sisteme, nici cloud trupuri de cderli
intregi nu s'au romeinit *Wei, ci lot injumdteifite s'au dat la lumina,
Vezi: Revista nouil" i tezaurul liturgic de dr. B. Ciresanu.
Comunicarea d-lui Gh. Cardas. In Universal literar" No. 11 din 1926,

www.dacoromanica.ro
41

i acelea literate dupa 5tiinfa de demult, dind nu era Inca metodul


musicei in desavcluire, ci lucra fiecare dupti priceperea sa 5i dupti
cum 11 povtifuia pufinele cuno5linfe.
pentru ca sa nu-mi fie cuveinful spre defaimarea cuiva,
spre lauda mea, mtirturisesc 2nsu5i contractul inca, scris in
condica sf intei mitropolii, ca 5i eu eram conlucrator cu parintele
Macarie, in zilele prea sfinfitului Dionisie, mitropolit, care atunci,
pe cdt imi socoteam lucrul bun, pe ateit acum 21 judec simplu, cad
atunci, metodul musicei noi, abia se artau la lumina , 5i regula ttil-
mticirii nu ne era cunoseut ; acum noua insti a,ceasta sistema este
ca mull mai naintatti. Dascalii cei mari ai bisericei rtisaritului
n'au contenit a se qiindi, spre indeplinirea desavdr5irea acestui
meltequg, in care,. a' claugtind cele de lipsa, cum 5i ddrul la lumina
canoanele (regulile) ortografiei, au prefacut i lode &Mid-rile pail
de trei ori, din edifie in edifie, indreptcindu-le 5i mai tramos impo-
dobindu-le, ear noi am ramas tot in cele d'intdi, lard' a tlmtici
allele, pentru ca, duper' mutarea din vieafti aceasta a parintelui
Macarie, nu s'au ord. nduit nici un talmacitor de ccintari, nici s'au
artitat ore unul ca s cearti a se Prrarcina ca aceasta slujbti, ce rari
.oameni o poi trideplini.
Acum insa neaparat trebuiriftl cere talmacirea cattirilor
biserice5ti, atilt pentru ccintarefi patrio fi, cdt 5i pentru a se preda
In seminare (dupa instrucliile ce se allitura la skir5itul acestei
cart, cum 5i tiparirea lor, pentru seutirea vremii ce se cheltue.5te ca
prescrierea lecfiilor de Mira in ceasul predarii, in care ar putea
al& prolesorii ccit qi qcolarii inainta invillaturile mai repede,
ar'ti a se zaticni.
De 5i unii zic ca preolii ce trebue sti 5tie (alea ceintari multe"
eu insa arat ca gre5ita este parerea acelora, caci, daca au mi/loe
gi ceas hotartit pentru cdntare, de ce sa nu 'nvefe bine? in care
alta 5coala, o sti invefe me5te5ugu1 muncei mai bine? De la care
all parte o set' tasa ceinttirefi romdni buni 5i desavcir5ifi, daca nu
din seminare? dar oare 5i preofii nu poi fi profesori? Nu pot in-
Pala 5i ei macar pe copii lor, daca nu 5i pe alfii? Adevarat, nu o
sa iasti tog desavdr.sifi, tofi etintarefi 5i tog dascali, c aceasta este
cu neputinfil ; destul este inset din fiecare period sti iasti ctite trei-
patru buni, fiind unii dintr'in5ii mai u5or primitori de invafatura,
cari, in anii lor cei hottireifi pentru seminar, pot sa ceara 5i corn-
puitori, ca un profesor silitor qi un metod bun dupti cererea ce s'a
facut. Dar, chiar qi sti nu iasa intr'ateit desavdr5ifi, dupti cum zic,
carli tot le trebuesc, cil pe' ce o sti mete catavasii, doxologii, pro-
somii, herovice, kinonice i allele multe, care, neaparat, trebue
le 5tie dacti data' s'au apucat de invtifatura musicei, ca nu in
arm sa aduca in biserica neplacere auditorilor, ca proasta 5i ne-
regulata ion ccintare, i, prin urmare, sec' arnerinfeze imputticiuni
prfesorilor sau seminarelor.
Invederat este cti nurarul dintarefilor rom4ni s'a imptifinat

www.dacoromanica.ro
42

cu totul i, mai la loate bisericele, se veld cantrefi Kira nici o tiin(a


i metequg, pricinuind auditorilor, in loc de meingilere qi evlavie,
neplcere; ba la cele mai multe biserici se veld ccintelrefi strini,
asemenea fr nici o tiinfei de me.ytequgul musicel. Desilvduirea
unui music nu o poate cunoate deceit eartii un music desaveirqit
intr'aceast tiinfci ; lucrarea ins se poate judeca de oricare, ce
cunoate grcunatica, adica din glasuirea proposifiilor cu pazirea
tonurilor ultime, penultime i antipenultime, cum i de cel ce cu-
noate ritorica, i se poi judeca, suiurile, pogordwrile, rpausele,
. c. I. de seint, dup cum cere regula cuveintului. Care toate acesie
reguli se coprind in aceast carie, pe care, indat dupc1 orcinduirea
mea in seminar, din porunca inalt prea sfinfiei voastre, m'cun a-
pucat s o lucrez.
culegand din scrierea dasclilor musiceti
celor cu desvdrire 'n basul sistemei acesti,
lesnirea i uprinfa regulilor am ales,
lepildeind pe cele grele 'anevoie de 'nfeles.
'ntocmai aceast carte, zisel, ca acelei greceti,
Bas teoretic i practic musicei bisericeti",
in care, cu intrebare i la toate ca rispuns,
poate cu lesnire ce! i 'n vdrsta neajuns ;
cad, de fiecare semn, trece 'n parte
cuncltinfe prin esempluri, desluiri i despliciri,
cu desvoltare arat al musicei analis,
compunerea melodiei i reulile de scris,
cari reguli pan'acuma la lumina nu s'au dat,
nici s'au scris in romanete, nici de vreun s'au predat,
did i ccifi avea tiinfel d'al musicei me.ytepg,
fiind vitregi, cu colarii se puna Cu viclepg,
se 'ngreuia sa reispunzcl asupr-i dreptul cuvnt
i fiecare talentul fi ingropa in Omani.
Eu insa, dupti puterea'mi, frd a n-i luda,
cu canoanele lui Mate mi-au plcut de a-I preda,
pe care i la lamina' voind a-I da prin upar
Malt prea sfinfiei voastre il inchin drept, ca un dar./
Al inalt prea sfinfiei voastre, prea plecat slug,
Anton Pann.
In precuvntarea aceluia tratat Cc-are iubitorii de muze"
face istoricul originei musicii la cretini i terminnd spune
Areltafi-vel fu i adevrafi ai patriei qi lucrafi cele spre folosul nea-
mului, ca nu numai in cele politice5ti sel inflorim, ci i in cele
bisericeqti sti inainttim, ca s ne putem luda intru loa/e".
In anul 1846, tiOrete Catavasierul i Prohodul Domnului 1),
precum i a opta carte de musica bisericeascA intitulat : Kalo-
fonieul, apoi un volum de 241 pagini cu titlul : Irmologhion sau
1) Vezi : Tezaurul liturgic de dr. B. Cirepnu.

www.dacoromanica.ro
43

Calavasier, tiparit intru a sa tipografie de -musica bisericeasca"


i dedicat arhimandritului Spiridon, dela manastirea Tismana.
De asemenea : Epitaful sau slujba inmormantarii Domnului
i mantuitorului nostru Isus Hristos, cu denumirea de prohod 1).
In continua activitate musicala, tiparete, in 1847, lucra-
rile sale de musica bisericeasca : 1) Reinduiala sf. liturghii, 2) A-
nasksimatariu, 3) 0 prescurtare din basa teoretico-practicd a mu-
sicei 0 a Anastasimatarului, 4) Paresimier, 5) Ileruvico-Kino-
nicar 2) ; iar, in anul 1848, tiparete Privigherul", capd e i
conducatorul corului dela biserica Cretulescu", din Bucureti,
unde conduce un cor de tineri platiti cu cate 20 lei vechi pe luna.
Se duce apoi la Craiova, unde, prin poesia i musica sa, contribue
la desvoltarea contiintii romaneti, in lupta pentru realizarea
idealului national, pornita, in 1848, de pe campia libertatii din
Blaj, in frunte cu Avram Iancu, i calla. triumful revolutiunii
printr'un imn de care s'a vorbit in organele de publicitate ale
epocii 3).
Reintors in Bucureti, ii continua opera de musica psal-
tica, publicand, in 1852, Antologia musico-eclesiasticd In doua
tomuri, cu toate cate trebuesc unui cantaret" i, in 1853, mica
gramaticit musicale(' sau principii elementare ale musicei bise-
rice4ti" apoi Noul Doxastar", prelucrat in romanete din me-
todul sistemei vechi al sardarului Dionisie Fotino i dat la lu-
mina in timpul domniei lui Barbu D. tirbei i al arhipastoriei
mitropolitului Nifion al Ungro-Vlahiei. Volumul e format din
127 pagine cu cntari pe note psaltice, de asemenea i volumul
al 3-lea, din acela doxastar, e format din 71 de pagini cu note.
In 1854, retiparete Sfdnta liturghie a marelui Vasilie",
care contine i cantari din liturghia Sf. Ion Hrisostom. Inainte
de cntarea axionului, din aceasta liturghie, scrie urmstoarele :
Aceste fiind compuse grece4te 0 rorndne4te de mine, Anton Pann,
la 1822, s'au prelucrat la 1854, Ianuarie 30, pe ifosul nafional".
Pomenete, de asemenea, de un preot, Ionitil Naptirea, pe care-1
aseamana, in glas, cu Cueuzel.
In aceiai vreme, scoate la lumina in tipografia sa Noul
Anastasimatar bisericesc", dupa sistema veche a sardarului
Dionisie Fotino. Lucrarea e dedicata episcopului Filotei al
Buzaului i contine 324 pagini cu note psaltice.
In cuvntul de dedicatie spune urmatoarele :
Prea sfinfite stdpdne 1 Acest Anastasimatar, fiind compus
In sistema cea veche de scirdarul Dionisie Fotino, pe la anul 1809
.0 lmbrdfipt fiind autorul de cei dup'atunci nobili fii ai patriei,
s'a predat tinerilor pdnd la 1816, Mire care fiind unul 4i HI posatul
intru fericire prea sfinfitul episcop Kesarie Buzul, cnd era Mil-
l) Vez!: Istoria artelor de Idieru.
Vez!: Istoria artelor de Idieru Cu tezaurul liturgic de dr. B. Gire5anu.
Anton Pann de G. Teodorescu, pag. 62.

www.dacoromanica.ro
44

tare( al vrednicului de pomenire intaiul episcop al Argeqului,


cdnd i eu ca. un auditor am Ormat impreuna, pe atunci..
Viind qi Petru Efesul ca sistema cea mu& a artei musicale, s'a
parsit sistema cea veche, i au inceput tog sa urmeze intr'aceasta,
liind mai lesne i ward de invafat. Dupa aceia, alegandu-se ti
puindu-se in scaunul pastoresc Kesarie Buzaul i vazeind ca cu
totul a Minas in uitare acest Anastasimatar, cunoscand i mete-
ugita compunere i duioasa melodie ce se cuprindea intransul, qi
oarte dorind a se canta de cantarefii sell, am lost chemat qi indemnat
ca, mai midi, sa-1 traduc in origina sa, limba greceasaapoi i in limba
romc2neasc, vrand tipareasal i sa-1 dea la lumina, poruncin-
du-mi tot odata casmapuci de Prosomiele, sau asemeinandu-le
senior i ale diminefilor din bale Mineiele, sale regulezduparitrn
i tonuri, intocma ca la cele greceti, dupa cum este i prohodul
Domnului nostru sus Hristos i dupa cum sant asemnandu-le in
acest Anastasimatar. Cam! ?ma 1i luara savarqirea amandouti
Anastasimatarele, Prea slinfia sa, mutandu-se la vecinicile loca-
uri, Anastasimatarul cel in limba greceasca a ars la anal 1847,
inteimplandu-se in biserica Sf. .Dimitrie, ear cel romanesc a ramas
panel astazi a atepta pre doritorul sau de a-1 da la lumina.
Prea slinfia Voastra dar, ca unul ce a-fi lost ucenic i intocma
urmator tutulor faptelon bune ale Tel posatului episcop, i vrand a
indeplini cele ce a avut in cuget qi a ramas nestivauite, precurman-
du-i moartea vieafa, afi binevoit ca i acest Anastasimatar a nu
rameine nedat la lamina i (ca) sa nu se ingroape deodata ca mine
In mormeint, ali slobozit cuviincioasele ajutoare i afi inlesnit ti-
parirea lui ; carele, luanduli stiveirOrea acum, bine yogi a-1 primi
qi a-1 da in predarea tinerilor, in seminar, spre vecinica pomenire
a prea sfinfiei Voastre". Cu supunere gata spre setvire,
Anton Pann.
Pentru explicarea impresiunii tonurilor, al gamclor orien-
tale, Anton Pann, rezervA fiecArui glas, game, din Anastasimatar,
cate o explicatie prin urmgtoarele versuri :
Gl. I. Echul Intai se incepe cu Mare aducand
Tonurile melodiei cu dulceafa producand
Gl. II. Al doile Ech, l'al doimii rand paind
Cu duioasa-i melodie pe cel d' intdi covarind.
Gl. III. Al treile Ech se 'ncepe simplu, cam gargunos,
Dar !ma este eroic i dulce, armonios.
Al treile ech fin ire
Mind lui Dumnezeu marire.
Gl. IV. Ech al patrulea 'n pornire dad ton viu i luminat,
Urmeaza mai panigiric, cu dulceala 'mpreunat.
Gl. V. Lturau 'ntai urmeaili, paqind dulce ,'nbuntitor,
mai mult in rugi i 'n plangeri, lace pre umilitor.

www.dacoromanica.ro
45

Gl. VI. Al seselea Ech urmeazei mict i cheromatic Wand,


De pleins i de bucurie melodie produceind.
Al qesului Ech linire.
Deind lui Dum.nezeu meirire.
Gl. VII. Echul greu, aveind jos tonul, greu i simplu s'a numit,
Dar inset' i melodia-i se declinil felurit.
Finitul Echului greu
Ltiudand pre Dumnezeu.
Gl. VIII. Ltituras' al patrulea, / iind in tonul major,
Ca un dupei al still merit merge 'n urma tutulor.
Leituraqului al patrulea finire
tutulor echurilor inplinire.
Pe lng. aceste lucrri, Anton Pann retipaete, pe a sa
cheltuial, o colectie de 7 antai : Trei crai dela relOrit ; Ceintecul
pustiu; Proorociete spre reiseirit au streilucit; Limbile .54 salte,
Kana Galileea, Slavei sei aib. Toat aceaqt colectie a mai fost
tipait la 1784 de episeopul Filotei al Ramnicului.
Anton Pann, In activitatea sa cultural, nu er exclusivist, nu
se mrgine numai in ale biseticei, ci ca om de societate, fire imp re-
sionabil, cu talent musical i, pe lng aceasta, inzestrat cu o
voce distins, perfect executant din ghitar, se gse, adeseori, In
tovasia altor canareti ca : Niineseu, Chioga-fiul, flautistul Ne-
eulaiFilimon, devenit In urm, un distins critic musical 1), dela cari,
impreurA cu fiii boerilor paruni de sgetile lui Cupidon, culegea
sau improviza inspiratii poetice, versuri de dragoste, cari aveau
s fie miljoacele de convingere ale dulcineelor lui Costaehe Caragea,
Mirefineseu, etc. apaute In pervazul ferestrei, in miez de noapte
i in scanteerea lin a razelor de lun, furisate In umbr de nuc.
Sub imperiul acestor necesitti sufletesti, Anton Pann,
scrie, in 1830, ceiteva ve-suri poliliceti, are socotesc cei ning-
nui nu vor fi spre veiteimare",
Fiind de multi dorile
Set' le aibei tipeirite
. cine le primeVe
I le 'nchin prietenete
Ear cui nu vor placd
Faceili, de vorbe 'n van t, clacel.
La 1831, in privelegiata tipografie din Bucuresti, tiparete
Poezii deosebile sau Ceintece de lume, din cari unele sunt culesE
de altii, iar altele originale, pe cari le punea singur pe musia
le execut Insui seara, la lumina lunii, din coardele armonioase
ale ghitarei, In care era maistru.
Unele din colectiile sale de poezii populare. contin i nota-
1) Vezi : Revista Noua" No. 1 si 2, 1925. Revista profesorilor de muzIck"
biografia sa din acest volum.

www.dacoromanica.ro
46

tiuni psaltice, ca, bunA art acea tipArit4 la 1846, are, dela pag.
98 inainte, notele cAntecelor, ca :
Pom, pom, pom eram eu pom 1), etc.
La 1850, tipAreste In propria sa tipografie, brosura I din
Spitalul amorului" sau Cdnidtorul dorului". In prefata lu-
crArei isi motiveazA titlul In modul urmAtor : Domnilor I So-
cotesc cd nu feir a cuviinfd am intitulat aceastd edifie Spitalul Amo-
rului, clici in coprinderea-i nu yeti vedea deceit pldngeri de inimi
rdnite, suspinuri de piepturi sdgetate, tdnguiri de duren i cumplite,
ohtdri i tot felul de vditdri din pricina amorului, intocmai ca in-
tr'un spital, in care se allei mulfime de ostai, lovifi in bdtaie #
rdnifi de tot felul de arme, carii 14 ardt ranele # 4i spun durerile,
cerdnd ajutorul doctorilor, pentru cd acest Amor, copil nebun, fiu
al V enerii, rdsgdial d'a sa mumd fi crescut sburdalnic, in meind
cu arc i stigefi, cu neastdunpdr petrecdndu-i timpul totdeauna,
ca cu nite jucdrele, inunde arcul i-arunceind sagefi in bate Or-
file, reisbeee i pdtrunde inimi de tot felul de vdrste, gird a se ru#na
de bdtrdni, gird a se teme de viteji, fdr'd a se sfii de filosofi, gird sit
aibd mild' de tineri i chiar de sdraci ; s dgeatd piepturile, le Mild-
cdreazd sdngele i atdt ti aruncd in ceilduri grozave, incdt mulfi
ifi smintesc simfirile # se pomenesc ca cei lunatici, in somn # chiar
de.ytepfi vorbind aiurea, nutiind cum i cdtr cine
. . . prin cntece isi usureazA durerile, ca prin ni5te refete, pot-
rivit dupd chipul 5i asemdnarea patimii, drept ierburi i alifii, pentru
cd in spitalul amorului" numai astf el de doftorii alind durerile . . . .
CAtrg autorii-poeti a cAror poezii se af15. colectate In Spi-
taint amorului", spune :
Domnilor 1 Sd nu socotili cd, pentru ca sd Ind fac stdpein peste
poeinele Domnia-voastrd, am aleiturat dintr'insele in acestebroquri,
ci numai ca sd le fac nemuritoare, compuindu-le melodia, de o cam-
da-M pe note bisericesti, ca sd rdmdie neuitate modurtle lor dupd
veacuri, pentru care, dupd pdrerea mea, socotesc cd nu md veli invi-
noveifi. Ear dacd nu vd voiinsemna numele fiecruia la poema sa,
nu este vina mea, ci a celor ce le place sd faca plagian i i, in locul
numelui poetului, subscriu pe al stiu,spre a amtigi pe cei ce cred".
In 1852, Anton Pann, d publicittii a doua editie din
Spitalul amorului" cu 21 de cntAri ofsane si modurile cdn-
trilor pe note psaltice, Apoi mai publicA Inc cinci brosuri, Cu
un total de 800 pagini, cuprinzAnd poezii in toate genurilp.
Multe din cntecele teatrale si majoritatea din poeziile po-
pulare ale lui V. Alexandri se gAsesc in colectiile lui A. Pann,
ca bunAoar, cntecele din opereta Baba Hdrca", apoi intreg
lirismul poetic al familiei Vkiirescu, poezii de Const. Caragente,
Gheorgbe Uteneseu, etc.
Tirand seama de mediul intelectual si cultural in care
Anton Pann isi desfAsura activitatea sa, suntem indreprtiti
I) Vez: Revista Nola" relatil de G. D. Teodorescu si ist. artelor de Idieru.

www.dacoromanica.ro
47

sg credem cg, intr'o mAsurg destul de largg, er un bun cunoscg-


tor al musicei occidentale, aceea a sistemului Wrier ; cgci, In multe
din paginile marelui su Anastasimatar, ggsim termini musicali
ca : Allegro, Allegretto, Andante, precum i motivul cg fusese seful
corului bisericii Cretulescu".
Ba, in sprijinul acestei afirmatii, mai vine motivul cg, Anton
Pann, tipgrindu-si o Culegere de pove5ti i culecdote", In 1854
tntr'un format mic, avand la sfarsit melodia ccintecului In zadar
apune" push pe note europene, dupg care urmeazg. urmAtoarele :
Acest upar de note europiene se allti la tipogralia suptscri-
sului 5i 11 recomancleazti ethyl cei ce vor avea cAnturi de tiptirit,
atat vocale cat i instrumentale".
Unii musici, cunoscgtori In ale musicii orientale i occi-
dentale, au transpus, unele cantg.ri ale psaltichiei, pe notatiune
liniarg. Anton Pann Ms le contestg exactitatea lucrrii lor, prin
unngtoarele : De aceia s'au i incercat unii, scl schimbe scrierea
musicei cu alte semne, dar le-au relmas ostenelele eidarnice,
nimeni nu s'au luat dupti cicinsele, ci au reimas tot in semnele cele
vechi; unii au inceput s scrie cu note europene, precurn s'au
velzut tiptirite in grece5te, insei numai pe glasul al II-lea 5i al
VIII-lea, pentru C cu neputingi este a se acorda in armonie bate
glasurile; 51 chiar in simfonie scriindu-se pe note, se instrtiineazd
cu totul insu5irea lor, din pricincl c Europenii nu pot intrebuinfa
Mate modurile de melodii, /Uncial nu au nici scti rile lor. Drept
aceia, niel eu nu m'arn deptirtat de semnele vecht, ci dupil mica mea
putere m'cun sdrguit, de am adunat 5i inpreunat ideile mai multor
scriitori deslivcir5ifi in acest me5te5ug 1).
In prima jumg.tate a lui Septemvrie din 1854, petrecuse
cateva zile in localitatea Rclureni din judetul \Wm, la intoar-
cere In Bucuresti, din cauza unei rkeli contractate in cglgtorie,
se inboIngveste de tifos i, cgzut la pat, la 2 Noemvrie 1854 moa-
re, inmormntat fiind, in contra dorintei sale testamentare, In
cimitirul bisericei Lucaci din Bucuresti.
Literatul-prozator, compositorul i sistematizatorul com-
petent al musichiei, culegAtorul neobosit al poeziei populare,
creatorul inspirativ a a-CA-tor conceperi poetice si melodice de
caracter i form popular% sau bisericeasc6, dispare, poate
inainte de timp, tocmai In epoca ne,asemAnatei sale tgrii de
creatiune musico-literarg cu atAt folos pentru cultura posteritgtii.
Considerand i vitregia vremurilor cari, cu inargtnicie-
zggAzuiau pornirile sufletesti de ordin cultural, artistic, personali-
tatea lui Anton Pann se incadreazg.' bite aureol'a" de mare merit.
1) Vezi : Basul teoretic i practic al mus. bis. p. XVI, de A. Pann.
Aceasta credintA, sustinutii cu tftrie de contimporanii sAi, cat i de urmafil
sM, educat numal in coala musichiei lu Anton Pan t Macarie, este, astAzi, des-
zisA, prin dovada datl de :Italia musiciani romAni, ca G. Musicescu, D. G. Kiriac,
G. Cucu si altil, car au transpus I armonizat, ideal de frumos, pe nota/iune
niarA, cele mai complicate melodli de pe notniunea orientalit.

www.dacoromanica.ro
48

STEFAN POPE SCU.


Un studiu, mai amanuntit asupra vietii i operii lui Stefan
Popeseu, e alcatuit in Cartea de musicd bisericeascel , a arhi-
ereului Nifon Ploesteanu, mai tarziu episcop al Dandrii de jos.
Pe meleagurile nasterii i copilariei lui Anton Pann, la 1824,
se naste Stefan Popeseu. Soarta e chemata a-i furi la 'nceput,
ca i lui Anton Pann, aceeasi situatie nesigur. liamannd orfan
de tan', la vrarsta de 10 ani
e adus de un unchiu al sail
la Braila, unde, timp de 5
ani, urmeaza scoala gre-
ceasca din acelas oras. In
scurta vreme, ?Amalie orlan
cu desavarsire i fara nici
un sprijin. Apreciindu-i-se
insa calitatile musicale In-
nascute, Anton Pan, liprind
in scoala sa unde, timp de
trei ani, i asimileaza
toata stiinta teoretico-prac-
tica a psaltichiei ; iar, spre
desavarsirea calitatii sale
de cntret, ii face un sta-
giu de practica, pe Inga"
vestitul protopsalt Cristo-
dor Gheorghiade, dela bi-
serica sf. Ion de pe podia
Mogosoaei din Bucuresti.
Cu studiile absolvite cu
o aureola de cantaret apre
ciat, Stefan Popescu, e che-
i mat, de aci inainte, sa
indeplineasca rolul de cre-
Protopsaltill *tefan Popesou. dincios urmas al lui A.
Pann si a lui Macarie.
Epitropiile bisericesti, din Bucuresti, se intrec in mandria
de a-1 avea ca protopsalt ; de aceia 11 vedem, in cursul vietii sale,
cantaret la paraclisul Domnitei Anastasia (1846-1852), in care
timp, pe spesele principelui Neculai Ghica, calatoreste in orient,
spre a face un studiu comparativ al celor doug metode de semni-
ficare a scrierii psaltichiei.
Dupa ce, chemat de boerul Iancu Manu, functioneaza la
biserica Bratu-Boteanu, la 1858, trece ca protopsalt al bisericei
sf. Constantin si profesor la scoala de musica bisericeasca, din
Plasa de sus, infiintata de stat.
De ad, adus de Costachi Sutu, trece la biserica Coltea, apoi

www.dacoromanica.ro
49

la biserica Sfintii Apostoli" din Dudescu i in urm, la biserica


sf.
La 1864, ocup' catedra de music dela seminarul central,
iar la 1866, predti gratuit musica psaltichiei elevilor macedoneni
*i elevilor din F. normal a Soc. pentru invtiptura poporului
romdn.
La 1880 si pan la 1893, ocup catedra de psaltichie dela
serninarul cnd e trecut la pensie. Ca protopsalt, au r-
sunat boltile bisericilor bucurestene de vibrarea cald i simti-
toare a vocii lui St. Popescu. Ca profesor a creat ace4 formi-
dabil j alea .6 serie de cintreti, care i-au imortalizat me-
moria; iar ca fAuritor in conceptiile sale de musia psaltic,
a alatuit : O culegere de ccinttiri bisericesti (1860), Prohodul
domnului (1862), Manual de musica bisericeascil (1875), Anas-
fasimatarul practico-teorelic prescurtat 0 o Carte cu di/ente imne
ocazionale, catavasii, slave, polielee, axioane duminicale etc.
Stefan Popescu e si unul din primii care, cunoscand i mu-
sica liniar, a fcut incercriri de transpunere a melodiilor psalti-
ehiei pe notatiune liniar, de asemenea i se atribue i infptuirea
unei insemnate reforme in notatiunea teoretic6 a psaltichiei
prin crearea tactului indoit, un fel de alla breve, din musica
occidental.
Alturi de profesorii I. Cart sit Ale. Fleehtenniaelier, a for-
mat comisia, instituit de ministerul de culte, de selectiune a
cantretilor biserice*ti. Gratie acestor concursuri, biserica a
avut, in trecut, cAntreti de searn, spiritul emulativ luase pro-
portii inbucurtitoare, creandu2le prestigiu, demnitate i mndrie
profesionalti.
Aproape de sfArsitul vietii sale, intamplat la 2 Oct. 1910,
s'au gsit de cei porniti in contra celor ce cu rvn lucreazA pen-
tru neam i credint, ca, profitnd de ultimele cupe ale lui Ste-
fan Popescu, s-i insceneze un proces de plagiat al anastasima-
tarului stiu, lucrare inalptuitri pe la 1880, cu scop ca, ju-
decat fiind in lips i MI% aprare, s i se poat stoarce cele 50
mii lei daune, cerute de asa zisul reclamant. Tribunalul de Ilfov,
In lips de probe, achit'd memoria celui acuzat, In sedinta din 10
Fevr. 1913; iar opinia public6 a calificat cu oprobiul ei, actul ne-
socotit al cnfretului din T.-Mgurele.
Acel anastasimatar, cu aprobarea Sf. Sinod, a fost tipArit
de profesorul I. Popeseu-Paserea, ca o lucrare de pret, ea sim-
plificg i usureazA vdit executia cntrilor lui Anton Pann
Macarie Ieromonahul.
Opt piese musicale din compunerile lui St. Popescu sunt
publicate in cartea de musicti a arhiereului Nifon Ploeteanu.

Mihall Gr. PosluQnlcu. Istoria Musical la Rorninl.

www.dacoromanica.ro
50

TEODOR GEORGESCU.
Printre musicianii compositori-execuLanti, o interesant pa-
ginil din cultura musical a Romdnilor ocup si Teodor Georfleseu,
Spre deosebire de ceilalti, activitatea acestuia se imparte in
doul specialit5ti musicale distincte psaltichia i musica li-
niar sau europeang. Pentru a explicA aceast6 exceptiune,
atribuin lui T. Georgescu, s6 ne ocup6m, mai intAi, de prima
fazA a vietii sale culturale.
Nrtscut in Bucuresti, la
1824, studiile primare cum
si cele dintai cunostinti de
psaltichie le primi In scolile
de cntri, existente pe
acele vremuri. In urmil,
Kesarie, episcopul de Bu-

t Y
t. 4
`,41",

r
.

.
,.
R
.,..

,, ,
zAu, descoperind, in tAnArul
Georgescu, un talent real,
pentru a-i face educatia
cultural in psaltichie, il
incredinteazg, in acest scop,
J. qq-i
3 ,. \' vestitului cantAret-tenor,
-
.
.. ' ; ,' * *,: `, Ierodiaconului Iosif Nani-
''''' \ -i,'I
eseu, devenit mai trziu,
mitropolit al Moldovii. Dela
E
' . acest erudit cntket, T.
,. t Georgescu, a pututdeprinde
.,
. - . Ri % psaltichia, a-si asimila usor
cunostintele, cari, acomo-
4 :' date cu vocea sa de tenor-
,
ieger si cu temperamentul
sAu de artist, i-au asigu-
rat, dela inceput, o situatie
care-1 ajutil apoi la o estin-
Protopsaltul Teodor Georgescu. &re mai cu folos in cultura
sa viitoare.
Canonarh fiind la metolitil episcopiei BuzAului din Buctt-
resti, urm6 cursurile colegiului Sf. Saya, pe cari terminandu-le,
obtine postul de protopsalt la capela boerului Dimitrie Relu.
Nu mult dup infiintarea oficialg a scoalei de cntilri din
Plasa de jos, la 1858, i se incredinteaz6 catedra de musichie,
rAmas4 vacant prin decesul profesorului Zamfir Popeseu.
In aceast calitate, pe terenul compositional al musicei o-
rientale, compune : Heruvice gl. V, Ziva Invierii gl. V, Doamne
femeia cea pdc6toasd gl. VIII-lea si altele. Arhiereul Nifon Ploes-
teanu, in descrierea amAnuntitA a biografiei lui T. Georgescu,
spune : Cintgrile sale bisericesti pe psaltichie sunt desbrAcate

www.dacoromanica.ro
51

cu totul de orientalisme si prescurtate. El are meritul deosebit


de a fi exclus dintrInsele, tot ce nu er conform cu genul de cAn-
tare cenit de bisericA si sentimentul pietAtii crestine".
Ceca-ce distinct, din a doua faz A musicalA a lui T. Geor-
gescu, caracterizeazA rAbdarea si vointa deosebitA, e faptul cA,
la vArsta de 40 de ani, odatA cu Infiintarea Conservatorului de
musicA din Bucuresti, la 1864, e unul din primii elevi ai acestei
scoale noui. StudiazA armonia, conzposifia i. canto, pe cari le
termind strdlucit In cea dintAi serie de absolventi ai acestui
conservator.
Cu acest nou titlu, e numit profesor de musicA la sc. nor-
malA Carol I", In locul decedatului 1. Cart, la seminarul Nifon
mitrupolitul", si diriginte al corului bisericei Cretulescu" unde
ocup si functia de protopsalt.
Pe terenul musicei laice, compositiile lui Teodor Georgescu,
creiazA o epocA de renastere romneascA prin accentul adaptat
inspiratiilor de musicA popularA. Compune : doine, hore, maruri
ostdoqti, cdntece patriotice, arii, romanfe, etc., ca Tara dulce i
fromoasd?", O 1 Romdnie, o dulce far'd", La frontierd", Hora
dela Grivifa", Mihai Bravul la Cdlugdreni, Dimineafa i multe
alte, cari trec peste 150 de opere. 0 suferintA sufleteascA, o
durere moralA l'a sdruncinat trupeste, atAt de adAnc, Mat,
Inainte de timp, la 11 Iulie 1880, si-a dat ultima suflare de viatA,
spre indepinirea conceptiei cAntecului sAu, pe care, In ore de
pesimism, ruereu II cAnt :
Nu voi lume, nu voi viafd,
Nu voi alt decdt s mor".

Musici cari s'au ilustrat prin perfectia interpretArii psalti-


chiei si prin lucrAri musicale, mai sunt si :
Istalius Campanidi 5 Maiu 1778, 1)
Protopsaltul Dimeea din Bucuresti, care la 1800, conduce
scoalA de cAntAreti bisericesti.
Chiril Ieromonahul Iulie 1801 9).

loan Sin Vasile Gheeiu si Vasile Sehifarnet 1830, precum


Ion Cioeia 8 Fevr. 1851 3).
Nume aflat pe un osmoglasnie dAruit academiei de D. A. Sturza.
Ibidem.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
52

Vestitul psalt al mitropoliei Panait Unghiurliu, care, mai


trziu, pentru merite alese, capt boeria de Serdar, iar spre
sfAritul vietii se cAlugrete cu numele de Pangratie.
Grigorie Unghiurliu, e urmaul printelui su la mitro-
polie pan aproape de 1850.
La 1840 Costache Chiosa la *erban Vod,
Dascalul Constantin pe Targu de afar.
Dascalul Doke pe podul Calidior 1).
Arhimandritul Spiridon Stan, psalt al bisericii Olteni din
Bucureti. Distins prin coala sa, i prin volumul de 16 piese
musicale bisericeti cu urmAtoarele titluri : Heruvicele lui Petru
V izantie i ale lui Petru Efesiu, Chenonicele spfmnii mici i
ale praznicilor, Reinduiala liturghiei, axioane greceti, ale praz-
nicilor i ale sAptmnii, Polilee, Slava de stihoavn, alctuit
de Casieana Schimonahiea i isprvit de Leon cel intelept i
altele.
Manuscrisul acestei colectiuni l'a terminat la 2 August 1851
i s'a gsit in biblioteca episcopului Melhisedeck al Romanului 2)
Arhiereul Ghenadie, locotenent ail episcopiei de Arge,
la iveal, in 1875, in Bucureti, Albina muzicalc1", volum care
contine in el, pus pe psaltichie i msur, ateva prosomii a celor
opt glasuri, cntri din Triod, Penticostar, octoih i minee 3).
Evsevie Billneseu, protopsalt al Mitropoliei din Bucu-
reti, mort la 1895.
Preotul Econom Dragnea, dela biserica Negustori. Can-
-MI-et pasionat. Instruit la coala lui Anton Pann i la das-
cMul Stan dela biserica Olteni. In calitate de cntret a servit la
biserica Negustori, iar la 1849, ca preot la aceiabiseric, timp
de peste 60 de ani. A incntat credincioii i enoriaii si Cu pre-
stanta in serviciu i cu cntul duios al axioanelor. InceteazA din
viat in Bucureti la 1 Dec. 1913.

Vezi: Istoria scoalelor vol. I pag, 135 de V. A, Urechie i viata lui


Ma arie Ieromonahul de N. M. Popescu.
Vezi: Catalogul manuscriselor romAne de S. Ionescu si N. Hodos.
Vezi : Tezaurul liturgic de dr. Ciresanu.

www.dacoromanica.ro
53

Mitropolitul IOSIF GIIEOR GIIIAN al lingro-Vlahiei.


Fiul preotului Gheorghian, parohul bisericii SI. Voevozi din
Botosani. Tinnd seama de mediul familiar in care si-a fgcut
anumite convingeri despre comoara vocal ce i-a fost Mazit,
cum si de susceptibilitdtile
sociale inerente vremurilor,
calitatea sa de duios can-
tdret nu puted sd'-1 deter-
mine cleat la o cariea
clericed.
Dupd cum in laismul
musical arta poate fi com-
positionald si executant,
tot asa in musica o-
riented mitropolitul Iosif
Gheorghian se prenumArd, :4)
cu sublima sa voce de
tenor, printre marii cnta-
reti ai bisericei noastre.
Once initiativ5 detnn
de a fi pusd' in serviciul
culturii musicale bisericesti,
Os* in acest mare dem-
niLar al bisericii, sprijinul
cerut. In calitatea sa de
prim-efor si presedintele al "'
Asezmintelor Brincove-
nesti, a subventionat tipd- Mitropolitul Toed Gheorghian.
rirea operilor musicale reli-
gioase de Ed. Waehmann si a contribuit la publicarea operii de
transpunere a intregului repertor psaltic pe notatiune liniaa,
infgptuit de musicianii Gavriil Musieeseu, Gr. Gheorghiu si G.
Dima, din Iasi.
De pe urma acestui vrednic chiriarh a amas o vastA bi-
bliotecA, in care se Osese si valoroasele sale manuscripte reFe-
ritoare la musica bisericeascg. Din netericire biblioteca, ce s'ar
fi cuvenit facultAtii de teologie, s'a instainat frill urme 9.

1) Re atii date de D unnul Gheorghian, tostul trimar al (apilalei }i


marelui chiriarh.

www.dacoromanica.ro
54

Episeopul NIFON INICULESCU al Dunfirii 'de jos.


Unul din clericii bisericii noastre lcare, valorificand dreptul
primordial a/ musichiei In cultul religios ortodox, a fost realul
sustinator al revendicarii rangului cuvenit artei bisericesti ; deci,
implicit, si demnitatii ,morale i materiale cuvenita titularului
stranei.
Vederile sale, in chestiunea importantei musicei orientale,
erau precise, ba inca asa de precise, m'a de teama unei scaderi
a convingerii sale, respiu,-
, gea once rationament con-
trar. E cazul situatiunii
sale de raportor al Sfan-
tului Sinod, In 'chestiunea
transcrierii cantarilor psal-
tice pe note liniare si care
a provocat in urma o pole-
mica 1) destul de acata'.
Originar din Bucuresti,
nascut la 1 lidie 1860 cu
numele de Nieolae. Intreaga
sa cultura generala i teo-
logicA si-a facut-o In Bucu-
resti. Intrat In del- i tre-
cand prin intreaga filiera
ierarhica, ajunge in 1909,
episcop al eparhiei ~Ara
de j os.
Activitatea sa literara'
musicala ar mal fi adugat
mult la cultura nationala,
daca la 27 Martie 1923 n'ar
fi decedat In urma ranilor
primite 121 atentatul dela
Senat din anul 1921.
Episcopul Nifon Niculesu. A luptat cu toa-CA auto-
ritatea de care dispunea la
raspandirea cartilor religioase si musicale. ' De o cultura supe-
rioara, are la activul sau o Insemnata serie de lucrad de literatura
religioasa i filosofica. In ce priveste caracterul acestei biografii,
a scris i tiparit, In 10.000 exemplare, Cartea de musica biseri-
ceasca" pe note psaltice i liniare, i repartizata gratuit pana 'n
cel din urma catun al tarii vechiului regat 2).

Vezi : Biografa lui G. Musicescu In acest volum


Capitolul Cultura mwichei In provincille moldovene" la Galati, din acest
volum.

www.dacoromanica.ro
55

IOAN POPESCU-PASEREA .
Printre elevii, poatc eg acei din ultimele serii a lui Anton
Pan, prin o voce curat si aleas de tenor se distingeg Invgtgcelul
Zaharia Popescu. Se pare insg c' soarta cntgretilor se afla pe
prima etapg de declin, cgci Zaharia, desi cntgret distins si an-
gajat, In urrng, la una din bisericele bucurestene, prefer sg-si
complecteze studiile teologice pentru cariera de preot, la care,
de altfel, Il cherna si pravoslavnicia sa.
In casa parohialg a preotului Zaharia Popescusi a presviterii
Maria, din satul Paserea-Ilfovului, domin acel suflu musical
care trebuia sg influenteze firea musicalli Ingscutg a fiului lor
loan, ngscut ,in41871.
At At In primele Indrumilri
la scoala din sat cat si In cul-
tura teologia din seminarul
Nifon", musicalitatea l'a pre-
dominat, determinndu-1 a se
specializ. In musichie jell ve-
neratul sgu profesor, vestitul
protopsalt $tefanache Popes-
cul ), iar musica occidentalg,
la 1893, In Conservatorul din
Bucuresti, cu profesorii George
Brtianu 2) principii si sol-
fegii -
mann 3)
si cu Eduard Waeli-
armonie si com
positie.
Minte iscoditoare, dori-
toare de stiintg, loan Popescu-
Pa serea , prilej uit de apropierea
celui mai Malt focar de cul- Profesorul loan Popescu-Paserea.
turg, Universitatea, obtine
licenta In litere si drept, cu nota magna cum laude". Desi imputer-
nicit cu aceste titluri academice, tinnd seama si de talentul silu
oratoric, cu cari, din punctul de vedere material, pute &Ali creeze o
situatiune cu mult superioarg, el, totusi, simtindu-se Incgtusat de
draga lui cntare psalticg, In 1893, 11 vedem mai lag ca su
plinitor la catedra de psaltichie dela seminarul Nifon", suplinire
pe care, din considerente de deosebitg apreciere, i-o Incredintase
profesorul s'u $tefan Popescu, iar dupg moartea acestuia, In 1899,
devine titular al aceleiasi catedre. In aceiasi vreme, I. Popescu-
Paserea functioneazg ca profesor de musicg vocal la liceul fran-
cez, institutul de fete Borck" si institutul de fete Despina
Vez!: Biografia in acest. volum.
Vezi: Idem
Vez!: Idem

www.dacoromanica.ro
56

Doamna" din Bucuresti, organizand i coruri soldgtesti, la ba-


talionul 3 al reg. 23 Ialomita afltor in Bucuresti.
Ocupg, pe rand, functiunea de cantgret la bisericele Sf.
Dumitru, Sf. Spiridon, Sf. Gheorghe-vechi si la biserica funda-
tiunii Kalinderu, unde cu lirismul sgu tenoral, impodobi asa de
frumos serviciile dumnezeesti.
Opera sa compositionalg religioasg psalticg constg din : Sluj-
ba Sf. Spiridon, Principii de musicti oriental, Serviciul na5terii
Domnului, Serviciul Invierit Domnului, apoi Penticostarul, Trio-
dul, Podobii i Tropare, etc. Folosindu-se de cultura musicalg
primitg in Conservator si tinnd seama de obicinuitii doi cn-
tgreti ai bisericei, compune o liturgie pe douil voci, pe notatiunea
psaltichiei, o liturgie monodic4 pe note liniare, o liturgie pe douti
voci pentru corurile sgtesti, etc.
In activitatea sa extra-scolarg si extra-bisericeascg, cultivg
In cntgreti simtul demnitgtii profesionale, organiznd in Bu-
curesti societatea Macarie" cu care, in concertele date la Ate-
neul din Bucuresti, relevg opera musicalg a marilor maistri :
liaearie, Anton Pan, stefan Popeseu, Teodor Georgeseu.
Dela acest inceput de organizare socialg a cntgretilor, activi-
tatea lui Ioan Popeseu-Paserea se estinde pe toate meleagurile
crend aproape in fiecare centru judetean cte o asemenea organi-
zatie musicalg, pe cari federndu.le a dat nastere marei Asociatiuni
generale a cntgretilor bisericesti din Romnia"1) constituit
recunoscutg ea persoang moralg i juridicg. In scop cultural
a creat revista Cultura" organ al Asocia 06 generale pentru
sustinerea intereselor profesionale ale cntgretilor bisericesti.
In 1912, in calitatea sa de organizator al corului Asociatiei
generale -a invAlgtorilor din targ, intreprinde i indeplineste ex-
cursia invgtgtorilor la Constantinopole. Prilejuit de acest fapt,
tipgreste o colectie de coruri bgrbgtesti, a cgrui repertor a fost
mult apreciat in tara strging.
Plecat din mijlocul poporului n'a pierdut contactul cu el, asa
cg nevoile consgtenilor sgi ca i acelor din satele vecine au fost me-
reu sustinute. Dupg rgzboi cnd marea impropriefrire a venit
PC tapet, marele colegiu electoral, apreciind truda i rvna pentru
revendicarea drepttii si pentru care Ioan Popeseu-Paserea a dus
lupta, l'a ales senator. In aceastg calitate, avnd posibilitti po-
litice, a sustinut drepturile cntgretilor bisericesti, inscriind, in
legea de organizare a bisericei ortodoxe, consideratiuni cari
ridice prestigiul cultural si material al cntgretilor bisericesti.
Merita deci I. Popeseu-Paserea si o rgsplatg pentru sacri-
ficiul clesinteresat, sgvrsit pentru o cauzg generar* a neamului,
in cteva distinctii morale ca : Bene merenti", Rgsplata mun-
cii pentru scoalr, Rsplata muncii pentru bisericr2) etc.
Vez': Asocie:tale de carddreti biserice#( din acest volum.
Vez!: Ist. seminarului central pag. 216 i legea p. organizarea bise-
ricei ortodoxe romane.

www.dacoromanica.ro
57

Protosinghelul TEOFIL IONESCU

lntreaga (veril trudnic a atAtor dornici de mentinerea


prestigiului musicbiei in bisericg, n'a fost si nu e zadarnic. Cu-
vdntul si cfintecul lor a rgsunat si rgsung, cu prelungi si convin-
gtoare ecouri, pAnd 'n cele mai singuratice centre sgtesti,
cdstigAnd astfel noui adepti pentru ideia de intAietate psalticd
In bisericg.
Unul din acesti entuziasti adepti e si protosinghelul Teofil
Ioneseu, directorul scoalei de cntgreti si protopsaltul Sfintei
Patriarhii.
Originar din
judetul Buzgu, u-
nul din leag'nele
celor mai sgntoa-
se indrumgri de
rodnicg credint
moral si cresti-
neascg. St udiile
psaltice si le face
la Episcopia din
Buzgu cu cAntg-
retii si composi-
tori Neag u Ioneseu
si pgrintii Manda-
he Alemindreseu
si Staneiu Grigore-
seu. Atras de me-
diul clerical in
1914 intrA in cinul
monahal, unde Protosinghelul Teofil Ioneson.
grati e aprecierei
arhimandritului Ianuarie Popeseu, episcopul Sofronie Vulpeseu,
mitropolitul Ghenadie Petreseu, si al Inalt Prea Sfintiei Sale
Patriarhul Cristea Miron, trece prin o serie de grade: monahale,
pAng 'n 1924, cfind impunndu-se ca distins cantgret si un real
talent de interpretare a psaltichiei, ajunge directorul scoalei de
cntgreti si protopsalt al Sfintei Patriarhii ; iar in Aprilie 1927
obtine titlul de protosinghel.
In conducerea acestei scoli, si-a t'Aura un plan de actiune
cultural in sensul ca din elevii sgi sg creeze iubitori fanatici ai
musichiei strdbune si buni organizatori de coruri sgtesti, precum
si colaboratori culturali ai preotului in combaterea diferitelor
secte religioase protivnice ortodoxismului crestin. I

Ca compositor posed in manuscris conceptii monodice in


stil oriental, iar in cantgrile usitate in biserica Sfintei Patriarhii

www.dacoromanica.ro
58

a introdus oarecari simplificni, reducAnd din lungimea unor


cantri ca nepotrivite pentru veacul de acum.
Ceeace cu deosebire evidentiaz actiunea protosingheIului
Teofil Ioneseu, e truda depus intru infiintarea asociatiei cres-
tine ortodoxe Patriarhul Miron", in care, pe lang6 aplicarea
invtnnintelor evangheliei cu actiuni filantropice, se propag6
invttura cngrilor psaltice, cu ideia ca, inteun viitor mai
mult sau mai putin apropiat, toti credinciosii s i parte la ser-
viciile divine 1). Sprijinit in actiunea sa cretineasa de I. P.
S. Sa Patriarhul Vrii, rezultatele favorabile se i v6d. Zi cu
zi, se adun tot mai multi aderenti.
Sunt'multi cari nu admit o cntare comun in biserica noa-
strA ; dar de va fi voia lui Dumnezeu trebue s se implinease.
Un mare adevr ins rmne grAitor, cA Inalt Prea Sfintitul
nostru Patriarh, n'a fost numai primul patriarh, ci i primul
redesteptAtor al vechilor traditii, sub care a inceput o nou4 er
in viata bisericeasa sub toate raporturile i c, sub p'storirea
I. P. S. Sale, a inceput s ia parte vie i poporul la toate mani-
festrile bisericei. Acest popor dornic de lumin a fost binecu-
vntat, inarit i chezsuit cu sigiliul sfnt, ce a fost dat I. P. S.
Sale de atre Domnul Nostru Iisus Hristos, acea verig de le-
gAtur, care leag lantul de aur al trecutului cu viitorul nea-
mului i al bisericei lui ortodoxe.

1) Ideie sustinutA i practican de preotul Toma ChiriculA la Mead, la


Botoani i la Pas. ZI It iri (tin Ilucuregi.

www.dacoromanica.ro
CAP. II.
CULTURA itIUSICHIEI IN PROVINCIILE MUNTENE.
in focarul cultural al rnitropoliei muntene, prin apostolatul
eparhial al diferitilor episcopi, cultura musicalk a psalti-
chiei, a canarilor religioase romanesti, traduse din gte-
ceste sau slavoneste, trebuia sk se estind i asupra ce-
lorlalte plaiuri ale Munteniei.
In tot cuprinsul secolului
al 18-lea, dup ,cum afirmA .1
j
catalogul manuscriselor A-
cademiei de I. Bianu
Nerva Hodos, o serie de epis-
copi ai Ramnicului, ca Prea
sfntul Damaschin, Intre anii
1719 si 1777, Kyr Inochentie,
Kyr Klement, Kyr Grigorie,
Kyr Kesarie, cu cheltuiala lor
personal si al altor boeri ca :
spktarul Mihai Cantaeuzino,
cu co/aborarea tipografick a
preotilor Mihai Istvanovici,
Mihai Athanasieviei sau Atha-
nasie Popoviei, Const. Mihai-
loviei, monahul Rafail din
mnkstirea Hurezu, ierodia-
conul Grigorie Rkmniceanul,
ieromonahul Kyr Ioaehim,
tipkresc, la intervale i In Protopsaltt 1 Op ea Dumitreacu
serii de editiuni, octoihuri,
trioade, psaltiri, catavasiere ; iar episcopul Filaret, la 1784, dk la
ivealk chiar o colectie de cantkri cuprinzAnd : Trei crai dela
rdsdrit, Ceintecul pu#ei, Prodrocie, Stea spre rdsdrit au strdlucit,
Limbile set salte, Kana Galileia, Slavd s aibd neincetatd. Aceastk
colectie a mai fost apoi retipkritk. de Anton Pann.
La RAMNICU-VALCEA, sub imperiul acestei activiati,
i nastere seminarul teologic, unde, pe la 1827, gksim pe Anton
Pan predAnd musica bisericeascd.
Tot la acest seminar functioneaz6 unul din distinsii
psalti ai Munteniei, Oprea Dumitreseu, elev al lui Anton Pann.

www.dacoromanica.ro
60

Originar din Bucuresti, nscut la 14 Oct. 1831. Fost profesor


la seminarul din Galati, Arges, apoi la gimnaziile din CAlrasi
si Slatina. Priceput organizator de musics armonic religioasa.
Posesorul tipografiei lui Anton Pan 1) autorul multor lucrri
de musicA bisericeascA, intre cari Anfologia musico-eclesiastia
aprut la 19032).
*coli de psaltichie, infiintate si intretinute direct de psaltii
stranelor, au fost mai inainte, dar o scoal special de cntri
religioase In R.-VAlcea, se deschide abia la 1894, cnd episcopul
Atanasie al Ramnicului reuseste s obtin subventiile trebuitoare,
avnd, ca profesan i de cntri, pe arhimandritul, mai tfziu
episcop, Theofil Mihaileseu, pre'itul Ieonom I. Stiineseu si psaltii
I. Stamate si Aleen H. Rmniceanu.
Biografia acestor din urm cntreti se releveaz prin munca,
aproape fr interes material depus pentru progresul cultutal
al scoalei, la care profesau.
Ioan Stamate se naste la Botosani, in Iulie 1858. Orlan fiind,
a fost crescut de unchii si Andrei si preotul Dumitrache Stamate.
Dela acesta din urm, In calitate de paroh al bisericei Uspenia"
din Botosani, se inspir de viata bisericeascn si de dragostea
cntrii 1 eligioase, pe care o desvisi, cu deosebire, la Mano-
laehe Znifiu. La 1876 trece ca protopsalt la biserica Banu" din
Iasi si, profitnd de sederea sa in acest oras, frequenteaz cur-
surile conservatorului ; iar studiul psaltichiei 11 face cu vestitul
psaltichist, paharnicul Dinnitraehe Sueeveanu.
Era numai de 20 de ani, cnd ajunsese vestit prin glasul
su, care atrgea. mult lume. De multe ori fostul ministru si
vestitul brbat politic, Ghit Mrzescu, ii tinca isonul la stran.
De aci, dela Iasi, trece la R.-Valcea ca protopsalt si profesor
de cntri la scoala de musichie, unde, dup' o viat de munc
pe altarul credintei noastre strmosesti, se desprinde de aceast
lume, la 28 Februarie 1913,
Aleeu II. Rmnieeanu, prin nastere, este un b'stinas al
Valcii, din 22 Iulie 1832. Studiile psaltichiei le face la biserica
Sf. Gheorghe din Craiova. Se reintoarce la R.-Valcea, unde la
1893 conduce scoala de cnfri.
La RAMNICU-SARAT, pe la 1870, se fiinteazA o scoal de
musichie, in care profeseazA Teodor V. Popeseu. Acesta e ori.
ginar din Panciu-Putna. Invat la dasedlul $tefan David din
Focsani. Stabilit la R.-Srat, din scoala sa d eparhiei peste 150
de absolventi. Protoereul judetului, Ieonom N. Damian, cu
Vezi : Rev. ,,Cultura" a cdntAretilor bis. 1912 No. 1.
Vezi : tezaurul liturgic de Dr. B. Ciresanu.

www.dacoromanica.ro
61

subventiunea parohilIor, a judetului, i veniturile corului coalei


de la Inmormntki, Infiinteaz, la 1 Sept. 1897, coala de can-
treti bisericeti cu internat, sub conducerea protopsaltului Th.
V. Popescu i diaconul Alexe TnAsescu.
La CARACAL-ROMANATI, cantketul Ion Raduleseu
preotii : I. Cureleanu, Marin Stfineseu, Toma Popeseu, diaconul
C. Gibeseu i protoereul Deleeseu, ca ajutorul bnesc al preotilor
din judet, a taxei elevilor de 2 lei lunar, deschide la 1 Noem-
brie 1902, sub directiunea cultural a infiinttorilor coalei, o
coal de cntketi bisericeti cu un curs de 2 ani.
La CRAIOVA, pe la 1830 i aci sunt trimii elevii lui Alaearie
cu scopul, bine definit, de a infiinta o coal de psaltichie. Out&
retul Petraehe Eliad indeplinete functiunea de cantket la ca-
tedral i misiunea lui primordial0).
In anul 1835, este deja o puternic organizatie de culturrt
musical orientara. Cantretul grec, Tudoraehe Castrino, dela
strana mare a bisericei Madona Duda, venit dela Constantinopol,
repurtase vdite succese cu elevii si. Intre acWia, loan Pe-
treseu, de la biserica Sf. Treime din Craiova, un tenor ales,
cntket solist al teatrului din Craiova, de sub diretiunea cpi-
tanului 6:Mesen.
Chiritil Rozeseu, originar din Negreti-Dolj, 1845, urmaorl
lui T. Castrino, la biserica Madona Duda, care, pe tanga practica
musical, mai indeplinea i una extra-bisericeasc i patrioticA.
Abi la 1876, se infrinteaz o coal de cantreti sub directia lui
N. Crilineseu, prin stkuinta episcopului Athanasie al Rilmnieului
Ad, la aceast coal, pe la 1895, gsini, ca profesor de
cfintki, pe preotul loan Chiriaeeseu, un vechi practician musi-
cal la coala similar% din Tg.-Jiu.
Scoala craiovean, dup o scurt% tntrerupere, la 1896 se re-
deschide din nou, sub conducerea preotilor D. Lunguleseu li
loan Ilarion.
Valoroi slvitori ai psaltichiei au fost : Nieolai Popeseu dela
biserica Sf. Neculai Bele-Vac, Aleeu H. Itimnieeanu dela bi-
serica Sf. Gheorghe Nou, loan Petreseu dela biserica S. Treime.
Toti psalti din vechea generatie, legati ca tot focul pravoslavnic
de strana lor, dktoare de atata moral social.
La CAMPULUNG-MUSCEL, In manstirea localittii, In
secolul al 17-lea, se desfvall o activitate musical bisericeascrt,
in sensul valorifickii limbei nationale In ateste cantari.
In tipografia mnstirii egumenului din Cmpulung, Kyr
1) 1st. coalelor de V. A. Urechie ii viaja lui Macarie de preotul N. M.
Popescu.

www.dacoromanica.ro
02

Melhisedee, in Martie 1650, se tipkeste, cu binecuvAntarea


mitropolitului Kyr stefan, o psaltire, cu colaborare,a tipografilor
Freda Staneeviei i ieromonachul Dionisie eclisiarhul 1).
Cfintketi-sateliti din scoala lui Maearie din Bucuresti, yin si
In CAmpulung. Pe la 1830, unul din acestia, cAntAretul Nieolae
Pandele, pe la' ngA calitatea de protopsalt al bisericei mari, are
menirea de a fnfiinta o scoal6 de cntki i propovklui noua
metod a musichiei lui Petru Efesiu 2).
In ce priveste activitatea musical mai contimporanA, in
Ianuarie 1903, sub conducerea antketilor Toma Adrian si
Toma Ganea, se infiinteazA o scoal de cntki cu un curs de 2
ani. Chiar in primul an s'au inscris 54 de elevi.
Roadele culturale ale acestor doi musici-eclesiasti, au avut
ca rezultat, desvoltarea constiintii de sine, de valoarea culturii
musicale, cki peste 10 ani, la 1913, i fiintA Soc. cntketilor
Piirintele Maearie" in frunte cu Toma Ganea.
LA BUZAU, pe la 1700 si 1701, episcopul Mitrofan tip-
reste, in teascurile episcopiei, octoihul cu cele opt glasuri ce se
cAnt6 in toate s6pt6mAnile i triodul. Din scrisoarea de dedicatie
se desprind urmkoarele :
Ctizutu-s'au dar ca s ddruqti, frU aceqtiea, muzicesc qi
cu dulce viers organ cu care set' ainte, cu glas mare, cele de biruinfti
dinttirii ale mntuirii ei..... organul ccl muzicesc al lui David do-
molia duhul cel viclean al imptiratului Saul... nu iaste acesta a zice
la vremi de ospefe i de buturi ce la vreme de post i curtifenie a
Ctintarea lui ingerii i sulletele cuvioilor dela cer la pa-
mat pogoarti spre ajutorul celor ce cu smerenie
In anul urmtor, ierodiaconul Grigorie Rtimniceanul, ti-
pkeste psaltirea cu ajutorul lui Gli. Nieolaeviei 4), iar in anul
1767, In tiparnita diaconului Stoeoviei Gliinea, episcopul Kyr
Cosma al Buedului, tipAreste psalmii alesi i canfrile lui Moisi,
precum i catavasierul.
La 1856, se vede c'd atelierele tipografice ale episcopiei buzoene
se prezentau In bune conditiuni, cki episcopul Filotei al Buzu-
lui, retipkeste colectiunea cntkilor lui Maearie si Anton Pann;
lar iscusitul cntket, mai tArziu, m.itropolit al Bucovinei Sil-
vestru Marariu Andrieviei, tipkeste compositiile sale : Gramatica,
Anastasimatarul lrmologhionul 5).
In ce priveste scoala practicA a muzichiei, pe la 1830, BuzAul
avea o asemenea Foal, infiintatA de Episeopul _Chesarie, unde,
pe la 1833, &lilt ca profesor de cntki chiar pe vestitul
Vezi : Bibliografia romanti de I. Bianu i Nerva Hodos, T. II, p. 178.
vezi: Viata lui Macarie'd de pr. N. M. Popescu.
Vezi: Bibliot.;rafia romaneasca de I. Bianu si N. Hodo5, p. 402-409,
Tom. H.
Ibidem.
Vezi: Tezaurui liturgic, p. 527, de B. Ciresanu.

www.dacoromanica.ro
63

Maearie. Dupti care urmeazA un elev al su, Mataehe atnifiretu,


ca protopsalt al episcopiei si profesor de psaltichie la seminar.
In aceast vreme i cu acest prilej, ierodiaconul, mai tarziu
mitropolitul Moldovii, Iosif Nanieseu, Invt la Macarie mu-
sichia 1). Cu toat scoala macariang. Msg., Iosif Nanieseu, pe
la 1854, introduce totusi In bisericg episcopiei Buzgului,
turghierul lui Anton Pann 2).
Tot la aceast scoalg invat musichia protosinghelul Vat.-
laam i protosinghelul Serafim. Acesta din urmg, cunoscut prin
lucrgrile sale de musicg re-
ligioas si de conduator al
scoalei de musichie, tip-
reste, la 1856, operile lui
Maearie anume : Anastasi-
matarul, teoreticonul, Irmo-
loghionul i Tomul I si II
din A ntologie.
Intre absolventii scoalei
buzoene din vremea lui Ma-
curie, e psaltul Teodor Geor-
geseu 3) apoi Neagu Ioneseu
lost protopsalt al sfintei
episcopii si profesor de psal-
tichie la seminarul buzoian,
de la I Ianuarie 1858 pang
-la 1908. Compositor de
merit, a publicat multe cgrti
de musichie, tare cari bu-
chetul" In care are multe
conceptii originale. Moare
m 1917 nestiut de nimeni.
Din lips de fonduri,
scoala de cntri, intr 'n
repaus, pentru ca la abia
1894, protopsaltul Neagu
loneseu, s'o reinfiinteze. Protopsaltui Neagu Ionescu.
*eoala functioneazg
astzi sub directia printelui Haralambie Popeseu director al
Sf. Episcopii.
Pe la 1890, odat cu venirea protopsaltului N. Severeanu
episcopia Buzului, o miscare mai mare se produce In aceastg di-
rectie. Intre cantretii stranelor se creaz un interes mai viu pen-
tru arta lor, cand apar lucrrile noului regenerator al musichiei.

Ist. mus, orientale de Mon Ploqteanu, p. 517.


Tezaurul liturgic de Dr. B. Ciresanu.
Vezi capitolul respectiv, din acest volum.

www.dacoromanica.ro
64

NECULAI SEVEREANU
Originar din satul Flgmanzii Botosanilor, ngscut la 14 Oct.
1864, la vrasta de 6 ani rginne orlan si crescut de o nagtusg a sa,
pang la varsta de 14 ani, and firea sa, cercetgtoare, si dornia
de o noug viat Inteun mediu educativ ales, 11 trimite la Iasi,
unde In apropierea monahului Damasehin, fostul director al
tipografiei din mangstirea Neamt, trece sub oblgduirea acestuia
la mankstire. Aci
- a luat primele no-
., 71 tiuni de musicg bi-
,. sericeasa de la ve- )1
&

,,
1, stitul cntgret arhi-
ii, ' mandrit Veniamin
ti Niteseu, directorul
scoalei de antgreti ,

' . -
din acea mangstire.
' -4 Dupg terminarea
ti
, .
,- ;.; :,,, # acestor prime cur-
I., ,c .. -O suri, N. Severeanu;
, -.
, 11

functioneazg ca
psalt al mngstirii,
ii pang la 1881, and,
E mitropolitul Iosif
Nanieseu, cu pri-
lejul unei vizite
canonice, remar-
' '
- : r. .

':_l.t
''. 1 candu-i talentul si
, calitatea vocal, II
.
?, ia sub 'Malta si
'
o d /,,,.. ,

,
E ''; ...
' n ,..
,
.
ET=i
protectie, la mitro-
' .7 polia din Iasi. Aci
.-- indeplinind func-
tiunea de canonarh,
se foloseste de apro
pierea sa cu ma-
rele D. Sueeveanu,
Profesorul Niculai Severeanu. cu care isi complec-
teazg studiile si se
perfectioneazg in cantgrile psaltichiei.
Cu aceste studii si aceste distinse calitgti vocale, devine, In
1885, protopsalt la biserica Domnita Bglasa" din Bucuresti,
rang obtinut prin concurs, concurat fiind de 75 de candidati.
Functioneazg apoi la bisericile Sf. Neculai Tabaci, Sf. Ecate-
rina si SI. Spiridon hou din Capital.
Favorizat de stabilitatea sa In capitalg, urmeazg cursu-
rile Conservatorului de musicg din Bucuresti cu profesorii Gh.

www.dacoromanica.ro
65

Brfitianu-principii; Ed. Wachmann-armonie i compositie; Gh.


Stetneseu-canto ; iar cu Gr. Ventura-istoria musicei i estetica.
Inarmat cu aceste noi dovezi de cultur musical, In anul
1890 ocupA, prin concurs, catedra de musia dela gimnaziul din
T.-Severin, de unde, In Septembrie acela an, e transferat la
gimnaziul apoi liceul din BuzAu unde functioneazA i astki,
ocupAnd, dela aceiasi datA si Ong azi, strana de protopsalt a
episcopiei.
AlAturi de activitatea sa didactica dela gimnaziul-liceu din
Buz6u, N. Severeanu, desfsoar o intens6 activitate pentru
desvoltarea si propagarea gustului musical. Dar, In acest scop,
avea nevoie de principalul eleinent, de un cor, i atunci, ativa
ani de-arAndul, dA, gratuit, lectii la seminarul din BuzAu, pentru
ea, tot gratuit, instruiasa i s6 condua corul episcopal for-
mat din seminariti, panA cand ministrul cultelor Tache lonescu,
sezisat de necesitatea musicei armonice din biseria, acorda
inceput de subventie tuturor corurilor episcopale.
Inaintea stabilirii sale In BuzAu, fiind In Bucuretii, la
1899, N. Severeanu, e printre aprigii initiatori ai societtii can-
tretilor bisericesti din Bucuresti, la care, alilturi de PanA Brii-
ntanu, contribue la infiintarea ei sub numele de societatea Ioan
Cucuzel".
In 1912, e directorul revistei loan Cucuzel" pe care cu mari
sacrificii materiale si morale o sustine, si, In care, prin competinta
sa special relevA importanta artei musicale bisericesti. De sigur
cg, aparitia acestei reviste, ca un suflu revelator s'a intins asu-
pra constiintii tuturor slujitorilor stranei.
Neculai Severeanu, se relevA, de asemenea ca compositor in
genul monodic oriental ca i n acel armonic occidental. In 1900
public lucrarea sa : Curs elementar de musica orientala i Irmo-
loghiono-catavasier cu catavasiile tuturor sarbatorilor domneti,
In 1901 Noul Anastasimatariu cu cele 8 glasuri, In 1905 Proho-
dul Domnului pe psaltichie i note liniare, despre care Tezaurul
liturgic al lui Badea Cirepnu vorbeste cu elogii despre autor.
Lucrki orientale In manuscris are : Liturghierul ritmic, Utre-
nierul ritmic, Idiomelarul Filmic i Anastasimatarul Filmic.
Lucrsri didactice pe notatiune liniar, in colaborarea cu
sotia sa d-na Maria Severeanu, sunt cele pat13 cunoscute vo-
lume Lectura musical6" precum i o colectie de coruri. In ce
privete activitatea sa cultural laicA, vezi partea II-a capitolul
Coruri qi asocialii musicale".
La BRAILA pe la 1838, In ramura musicei bisericesti, la
biserica Adorm.irea Maicii Domnului", se distinge, in musichia
romneascA i greceasa, dascAlul Cundrfichescu, iar la 1857,
unul din cei mai distinsi elevi ai acestuia, ban Arm'.4.$escu, dup
Mihail Gr. Posluenlco.Istorla Mnalnei la Romani. 6

www.dacoromanica.ro
66

ce-vi desavarete studiile la dascalul Condrachescu i la semi-


narul Buzau, devine protopsalt la biserica Sf. Gheorghe i Sf.
Neculai.
La 1877, exista Inca antagonismul etnic, In ce privete tex-
tul grec i roman, In cntarile stranei. Din aceasta cauza un con-
flict se ivete fare cei doi cantareti un grec si un roman
la biserica sf. Neculai, conflict care n'a putut fi aplanat decat
cu fnlocuirea amandurora, prin rornanui I. Arm4eseu, care la
1902, devine cantaret la biserica Sf. Vineri-Herasca din Bu-
cureti.
La PLOETI, pe la 1830, A fi fost un Inceput de coala de
musichie, cad doara In acest scop Ieromonahul Alacarie trimite
aci, din scoala sa din Bucureti, pe unul din elevii sal, can-tare-WI
Ionit Stoieeseu, 11 Dup secularizarea averilor manastireti,
vine preo tul Ionita M. Valeanu, originar din Valenii de munte,
)a 1840, care, Indat ce cntaretii greci se retrag din Ora, in-
fiinteaza prima coala de psaltichie In limba romaneasca.
Facanduli studiile clericale la seminarul din Buzau, om
de o eruditie aleasa, se bucura de o deplina consideratie i apre-
ciere din partea episcopului Filotei al Buzaului. Dupa ce-vi In-
deplim apostolatul la manastirea Targuor-Prahova, se stabi-
lete la Ploeti, consacranduli viat.a unei intense activitati mu-
sicale bisericeti.
Dupa plecarea cantaretilor greci din tara, infiinteaza cea
dintai coala romaneasc de musichie. Scoala de cantari ifISA,
dupa moartea sa, nu mai dainuete, i abia, dupa un rastimp
de cateva decenii, In Sept. 1897, societatea Fratia" din Ploeti
o redeschide sub conducerea preotilor Radu Budescu si Iconom
Dim. Lascar. De data aceasta *coala cu cursul ei de trei ani, pre-
zinta mai multa durabilitate, prin subventiunile episcopiei
.1 judetului.
La SLATINA, in anul 1862, prin struinta prea fericitului
Neofit Seriban, episcop de Arge*, se Infiinteaza o coal de can-
Uri bisericeti sub destoinica conducere a preotului Marin Va-
sileseu. Cu toata nazuinta spre binele cultural bisericesc, aceasta
coala se desfiinteaza la 1864, numai dupa doi ani de func-
tionare. Au trebuit sa treaca zeci de ani, pana cand preotul
GIL Pascal, la 1900, o redeschide, pentru a iar4i, In scurt
vreme, sa fnceteze, Maud toata initiativa societatii clericale
Apostolul" din Slatina, care, cu autorizatia ministerului de
culte, cu fondul societatii si a taxei elevilor de 40 lei anual,
o redeschide, pe noui baze. In Oct. 1903 coala are de profesori
pe iconomii Dobre R. Popeseu, N. Pretorian, Ion Lunguleseu,
N. Bejan. si ieromonahul Ghenadie.
1) Vert : Macarie" de pr. N. M. Popescu si Ist. scoalelor de V. A Ureche.

www.dacoromanica.ro
67

PAra la infiintarea scoalei condus5 de pr. M. Vasilescu,


Neculai Cocea, protopsaltul catedralei din Slatina, indeplineste
nevoia unei instructiuni psaltice. La strana lui s'a insufletit
cfintAretul Emanoil Popescu, care dupil ce s'a perfectionat la
scoala de cintAri din Craiova, dui:4 o practicA de psalt la
biserica Madona Dudu, din acela oras, revine la strana cea
mare a c,atedralei din Slatina, pe care a onorat'o cuarta sa
pra la 1878.
Nevoia unei legAturi de interese morale si culturale rs'a
simtit, titre cntAretii jude-
teni, cAci la 15 Martie 1912,
ei se constituesc in societate
cu denuruirea de Anton
Pann", a vnd, ca presedinte
al comitetului diriguitor, pe I.
Buiculeseu, iar ca maistru.
diriginte pe Gh. Georgeseu.
La TURNU SEVERIN,
pe la 1893, preotii din judet, cu
subventiunea Casei bisericei,
a judetului si a taxei de 12
lei anual, deschid o scoa16
de cntAri bisericesti sub 0.0
conducerea diaconului I. V.
Rilciuleseusi G. Mociina.
Initiativa nu dureazA mult6
vreme, cki, la 17 Maiu 1898, L BO

vedem o nota miscare in '


aceasta. directie, din partea
clerului 1) mehedintean, care
cu sprijinul soc. Progresul"
si a judetnlui, reuseste scq soli-
difice trAinicia acestei coli
pentru mult vreme. Mai cu
seana c, spre lauda orasului Protopsaltul Emanoil Popesou.
T. Severin, biserica Ador-
mirea Maicii Domnului" din acel oras, are, ca protopsalt, pe
S. terilitescu, compositor de musia orientalg, care la 5 Aprilie
1898 drt la ivealil interesante lucrAri musicale pentru preoti,
cnt5reti.
Miscarea aceasta culturalii se repercun cu folos si asupra
cntretilor, cari simt nevoia strangerii ras.ndurilor inteo socie-
tate Paserca", cu scop cultural, profesional si economic, sub
presedintia profesorului Petro A. Popescu, si maistru-diriginte
pe Gh. Eclesiarhu.
1) Vezi Rev. Albina".

www.dacoromanica.ro
68

La TUFtNU-1VIAGURELE, din aceleasi nevoi culturale si


economice, se infiinteaz societatea cAntretilor cu denumirea
de Stefan Popeseu", ca respect memoriei ilustrului maistru de
psaltichie din Bucuresti. Initiativa si struinta se datoreste
profesorului-cantaret Const. Nieuleseu, dela scoala de cantri
din T.-Mgurele.
Conduatori musiciani ai societtii sunt Const. lfuresanu-
T.-MAgurele, Mareu Billtaiu-Rosiori de Vede, Oprea Miltiade-
Alexandria, Mirodot-Zimnicea si Marin Dobreseu-Tufeni.
*coala de cntri, fr. bai de trinicie, n'are viati Isi in-
ceteaz actiunea, pentru ea abi in Noemvrie 1921, Const. Mu-
reanu, presedintele societtii si preotul if. Dragnea si protoe-
reul judetului s'o redeschid, cu contributia benevolri si luda-
bil a cntretilor din judet.
La T.-JIU, in Ianuarie 1896, sub influenta nevoilor bise-
ricesti, protoereul, preotii si cntretii, t6ti insufletiti de binele
sufletesc al crestinului, contribuesc benevol la infiintarea scoalei
de cntri de sub conducerea preotilor Pantelimon Popeseu,
Ioan Miilileseu si diaconal Ion Chiriaeeseu. Cursurile erau de
trei ani. Pn la 1903, adu-se vre-o 120 de absolventi.
La TARGOVIp'E, interesele culturale bisericesti, eviden-
tiarea si mentinerea obiceiurilor nationale, au fost totdeauna
printre primele preocupri ale intelectualilor timpulut.
La 1510, se gseste ad i o tipografie in care, ieromonahul
Macarie, tipreste octoihul slavonesc, din porunca lui Vlad Voe-
vod, stpAnitorul intregii tri a Ungro-Vlahiei.
Arhidiaconul Paul de Allepo, cltorind, intre anii 1650
1660, prin Muntenia si Moldova, descrie, in amnunt, in limba
arab, c615.toria sa, in timpul domniei lui Matei Basarab In
Muntenia si Vasil Lupu in Moldova, artnd &A aflndu-se in
Thrgoviste, in ziva de Pasti, canonul Invierii Domnului a fost
entat pe psaltichie in mod foarte plAcut, la strana dreapt pe
greceste, iar la stnga pe romneste, formele de serviciu biseri-
cesc si cntarea In Muntenia sunt foarte frumoase, cci Romnii
sunt crestini buni si Cu adevrat religiosi 1). .
B. P. lIa5deu, in o serie de pagini din Ashiva istoricA a
Romaniei", spune si el de obiceiurile musicale romanesti de prin
secolul al 17-lea vzute la Thrgoviste, si descrise de Paul de
Aleppo.
La inmormntri se cnt imnuri funerarii, preotii tmaiai
corul, in bisericA se canal' mereu Tauba" (Their-Tauba) si
Miluege-ne Doamnc 2).

VW: Tezaurul liturgic p. 527, de B. Cireanu


Vezi: Arhiva istorica, pag. 71, 92, 93, 98 $i 99.

www.dacoromanica.ro
(;9

Cand se intoarse beiul dela masa Domnului, in jurul trasurii


mergeau pionierii, cantretii domneti cu invataceii lor, copli
de casa cari cantara i sunara pana la mnastire.
La Boboteaza, preotii canta toata noaptea din psalmi, iar
banda musicantilor, cil tobe, cu fluere, cu torte aprinse cutreera
trgul, fcnd serenade boerilor.
Dupa liturghie ospat, care e celebrat prin deertarea cupe-
lor, vuetul instrumentelor musicale, baterea tobelor, tipetul
fluerilor, descarcarea muschettelor(arma de foc I), intrebuintata
pAna 'n sec. al XVII-lea, tnaintea putii i a sacaluelor. In
biserica, la o strana se canta grecete, la alta romnete, In ziva
de Pati se canta psalmi, canonul, un ccrr grecesc i altul
romnesc.
Pentru valorificarea limbei nationale in cntarile biseri-
ceti, mitropolitul Antim Ivereanul, al Ungro-Vlahiei, tiparete o
psaltire in tiparnita mitropoliei din TArgovite in anul 17122).
Cartea se afla la manstirea Neamt.
Toatei aceste manifestari de musica laicO sau religioasa,
trebuiau s'a intluenteze i ele, intru ctva, asupra acelei multimi
incomtiente de valoarea unei culturi, de valoarea unei conitiinti
nationale,
Aceasta determina' pe Trgoviteni sa intervin a li se
reinfiinta coala de Invatatura greceasca i romneasca.
La 24 Marti 1815, eforii Gr. Brancoveanu, Iacob Riza Po-
stelnic, Const. Rosetti, i clucerul Nestor, aproba cererea locui-
torilor de a li se reinfiint o coala cu spesele Mitropoliei i in
casele ei din Targovi,te. In coala se va precia, intre alte obiecte,
cntarile bisericeti.
Eforii inainteaza cererea, cu raport favorabil, domnitorului
Caragea, in cuprinderea urmatoare :
Prea Inlfate Doamne,
Vreo ccifiva boeri din orawl Trgovitei, printr'aocastet jaiba
ce a dat Inltimei Tale, fac rugciciune a te milostiui ca sa li se sis-
liseascei acolo o coalei cu un dascal elin i altul romnesc qi unul
ea sa paradoseasa meteugal eantfirilor biseriee0, pentru copii
dumnealor i celor srman4 ce se afl acolo, i c s'ar fi i geisit un
Haearie Ieromonali, ce se all insrcinat cu schitut Golgotei, om
cu tiinl la meteugul dinteiriir s'ar fi i mulleimind a i se da pe
Mata luna cite talen i 200, pentru ceite trele aceste invleituri 8).
Cu data de 7 Aprilie 1815, domnitorul Caragea aprobti
analoraua infiinleirii qcoalei de reinteri din Teirgovite, in cuprin-
drrea urmeitoare
I) Vezi : Die!, de L. pmeanu.
Vez!: Bibliografia de I. Bianu Nerva
Vezi Onumia lui Caragea de V A. Ureche, Anal acad. S. If, Tom. XX.

www.dacoromanica.ro
70

... De aceia dar, primitei /liad Domniei Mele analoraua


aceasta, o intrim 5i hotelreirn ca, iareiqi prin a dumnealor ingrijire,
chibzuindu-se impreunei qi ca Prea Slinfia Sa Peirintele Mitropolit,
sel se intocmeasca fi qcoala de la domnescul nostru ora q al Trirgo-
viltei, qi sct se fie toldeauna Wm a sa bunei liinfa cu cheltuiala
cea trebuincioascl din viatul eparhiei Slintei Mitropolii i).
Pe la 1830, se afl aci la TArgoviste un vestit elev al lui Ma-
carie Ieromonahul, cntaretul Gheorghe Istrati.
La CERNETI, domnitorul Munteniei intreste privilegiile
bisericei sf.Treime2) la 3 Iunie 1793, indatorind-o a-si tine (lased
pentru invatatura copiilor si pentru cntarea bisericeasca.
Ca acest inceput de musica scolastica a avut dainuire, ca a
progresat, se vede in faptul ca, dui:a aproape 40 de ani, Cerne-
tenii au o educatie clara in aceasta directie, nu-si incredinteaza
copii la invatatura deck dascalilor destoinici ; de aceia ei cer
inlocuirea psaltu/ui Toma, cu unul mai bun 3).
La 1831, Cerne(enii fac cunoscut eforiei, in urma nouilor in-
tocmiri ale stapnirii, ca an si ei scoala, dar le lipseste un dascal
de cntari, cerAnd sa li se trimita un bun psaltis" pentru cn-
tri, ce va fi platit cu 300 de talen, din venitul sfintei Troite si
Cu ce va mai adugi Eforia 4).
Gazeta Curierul romnesc" din Octomvrie 1833 face o
dare de seamh asupra examenului de sfOrsit de an al scoalei
din Cernet, la care au fost MO cinstita cArmuire ea ale sale ma-
dulari, cinstitul maghistrat, clirosul bisericesc, toata boerimea
si negutatorimea orasului". Treizeci de scolari au intonat cuno-
scuta /Rican. Cntarea diminetii", cu o astfel de potrivire, 'Meat
au umplut de mangere si mirare pe toti ascutatorii 5).
La CURTEA de ARGE, strajui de multa vreme sirn-
tirea unei nevoi de acea cultura relativa, care si ea, cu anevoie,
se putea OA in pridvorul bisericilor episcopesti.
Cntarile psaltichiei erau practicate cu oarecare sistema,
paralel cu ele, insa, invatacelul isi asimil si limba greaca, pe care
biserica romneasca va trebui s'o suporte Inca multa vreme.
In chestiunea limbei grecesti si a musichiei, iata ce scrie,
dela Arges, /a 28 Martie 1796, un fiu sufletesc a lui Hagi Con-
stantin Pop :
Eu Gheorghie, fiul sulletesc..., am ajuns la sleinta episco pie
5i m'arn pus la grecie dupei cum al scris dumneata -5i am invei(at
jilandra 5i la octoih 4 glasuri si am inveifat semnele psaltichiei
si slovele cu glasurile lor, heruvicul pe glasul al 7-lea, priceasna
Vezi : ..Domnia lui Caragea de V. A. Ureche In Anal. Ac. S. II T. xx 1897.
Vezi : Ist. coalelor, p. 105 de V. A. Ureche.
Vezi : Anal. Acad. T. 37 Un dasal uitaL" de N. E5nescu.
Idem.
/dem.

www.dacoromanica.ro
71

de morti, pe glasul acela, randuiala vecernii gi a leturghiei, a-


xioanele de preste an, qi aghioasele, i act,m, Cu ajutorul lui Dum-
nezeu, invl anastasimataru qi la octoih, tot odat i Inca' tot
nu miau indestulat cu atdta 1121)441MM... i cant la biserica, de
resunti mdaistirea ci m'au fault ipodiacon, adecti cele f... i Prea
Sfinfia Sa printele episcop este la Bucurqti cu dascellul meu...1)
Afinnarile, cu adev6r indoelnice, ale Invat.acelului Gheorghe,
provoaca un schimb de scrisori intre episcop i Hagi C. Pop.
Ma aflu qi eu stint-dos, zice episcopul Iosif de Argeq, prin
scrisoarea sa din 16 Iulie 1796, trudindu-mii cu mer3meturile celor
stricate din trecuta rezmerifil. Pentru Gheorghe, copilul ce mi
irimis in anul trecut, cu toate ca nu s'au cunoscut de loc ce fel de
ipochimen iaste, ins ca sti nu mtihnesc pe dumniata, n' am insemnat
nimic, ci l'am dat la dasctil psaltu, ca sti invefe ctinteri cu meqte-
ugul psaltichiei, i dupii ctitva vreme, s' au imboIntivil de friguri
cu durere de piept i aceasta i s'au intainplat din ataxiile lui.
dupil ce s'au inselna1o0t, intdmpltindu-se a merge eu
la Bucureqti cu soroc de 10 zile (mVicar el am zabovit 4 luni) l'am
ltisat aici in seamti de om, ca sti ptizeascti la bisericti cti pe cdntel-
reful 11 luasem cu mine. !Anti am venit eu dela Bucureqti, am
trimesu un dascalu aici ca s tau* pe cdfivaq din parinfi i din
copii la gramatic, intre carii fiEnd si el, i-am trimis gramaticil
Dupti ce am venit de la Bucure5ti, am ordnduit pe psalfi ca
s ja seama de ceale ce au inv fat, de le fine minte. ci sii-1 impileze
la invtiftitur, ci cercetdndu-1, l'au giisit c cum n'ar fi invlat
nimic, 0 au inceput iar0 d'intdi, i fiindcti i s'au strdmtorat voile
lui a nu alma voie ca s mgi iasti pe al ar", lard Umbel, au gtisit
vreame in trecutele zile, cdnd lipseam la Piteqti, qi mai placsind
pe un copil, iarti0 ardelean, au fugit intru o noapte qi flictind r-
vq minci nos, au trecut pe la Cdineni...
Dupti cdt se vede attita de mic la slat, attita iaste de mare mi-
011, fiind invlat rda.
Putea st1 mai zmeredniasc qi pe alfi copii, dupti cum au
f awl celui ce l' au luat cu el, cti, pcinti nu-I trsease ultra sine, acela
era bun asculttor i paznic la bisearicti, fiind prohirlsit cele f. Dupti
allele, au luat i psaltichiea, care nu taste a mea
Scrisorii acestea, Hagi Const. Pop, raspunde :
Durerea pieptului zice sti-i fi pricinait din btaia da-
scalului, frigurile nu tie din ce-i pricinuesc. Nu l' au dat in seama
nimruia bind au lost p r. preasfinfitul la Bucuroti, niel la bi-
serial s ptizeascti. Gramaticti n'au cerut, insti i-au dat pr. epi-
1) Vezi : Contributii la ist. lit. rom. de N. Iorga. Anal. Acad. Seria II, T.
pag. 210.

www.dacoromanica.ro
72

scopul. La gramaticA greeease5 au zis precum c nu Pan trimis


sA invele, ce numai la amid romfmesti. La cercetarea ce au
gicut despre inv(dturd, cu intoarcerea episcopului bale le-au qtiut,
numai la aghioase s i greit In doo locuri.
,,DinlIi, la cemttiri nu l'au pus, iar4i 'Uncial au plecat epi-
scopul cu dascalul, lndatd dupd aceea, la Piteqti. Psaltichia ti este
ddruitii de Miami Argiplui 9".
Abstractie fAcAnd de duelul acestei corespondente, clari-
tateA faptului ca in secolul at XVIII-lea, la mAnAstirea Curtii
de Arges, se cultiva, cu destulA seriozitate, musichia, cA se dAdea
multi valoare ei, e grija ce o purtau mai marii bisericii, ca, pe
lAngA musichia predatA la seminarul infiintat la 1836, la 1845
sA vie si protosinghelul cAntAret Ghelasie Basarabeanu, impreunA
cu pitarul Dimitrie, elevi de ai lui Macarie, ca, pe lAng
cursurile musicale din seminar, si infiinteze si o scoalA specialA
de psaltichie 9).
Dintre cAntAretii yes-
titi ai episcopii de Arges
se remarcA :
WAN M. DIEU.
Originar din Botosani,
nAseut pe la 1860. De mic
a fost crescut inteun media
musical prielnic carierii sa-
le. Influentat de desAvArsita
inusicalitate a tatAlui silt,
Manolache ZmAu, ii !mu-
- seste temeinic cultura mu-
sichiei, dupA care e angajat
ca protopsalt la biserica
familiei boeresti Bals din
DumbrAvenii - Botosanilor.
De aci, in 1881, trece la
episcopia din R.-VAlcea ca
protopsalt si profesor la
seminar si unde, pe la 1884,
e compositorul unei serii
de imne religioase. In anul
1888 trece la episcopia
Protopsaltul loan M. Zmeu. Curtii de Arges, ca unul ce
era favorabil apreciat de
'Vet : Contribulil la ist. liter. rm. de N. Iorga, Anal. Acad. Sella II, T.
28, pag. 212.
Vezi : Istorlcul semlnarulul din Arges" de Economul G. C. DrAglinescu
Vials lui Macarie Ieromonahul" de preotul profesor unlversitar Nec. N.
Popescu.

www.dacoromanica.ro
73

episcopul Ghenadie Petrescu. Acesta devenind mitropolit Primat,


II ja cu sine ca psalt al mitropoliei. Cuvintul dat, insg, tam In-
temeierea unei familii, Il rechearra la Curtea de Arges, unde
cAsltorindu-se cu o fiicA de preot din Arges, rAmne ca pro-
topsalt,profesor la scoala de cantAreti, si la seminar p.nA la sfAr-
situl vietii sale, IntAmplat6 In 1922.
Compositor de monodie psalticA de merit. DupA cum afirm5
In Catavsierul-musical, dirt 1907, e autorul a 5 volume de
psaltichie tipArite, In afar de manuscrisele aflate in posesiunea
familiei sale din Arges1). Aci, apreciat fiind, ajunge titular al
stranei drepte si director al scoalei de cAntAreti unde functio-
neazA fare anii 1894 si 1902.
Compunerile
sale sunt : Anasta- I re-n--arerre, ,
simatariu, Catava-
sier, Ideomelar, [a-
poi colectii variate
deheruvice,axioane,
doxologii, liturghia
complecki Sf. loan
Hrisostom gl. 8, etc.
In colectia sa tipa-
rit In 1907 sunt
colaboriiri cu die- -4e .

rite imne religioase


a cAnaretilor : E- . , .
piscopul de Arges
Dr. Gherasim Ti-
mus, protopsaltul
Manolache Zmeu,
monahii loan si Cos-
. ..!t
ma,Nectarie Frimu, rMI5
etc.
e

Episcopul Dr.
GHERASIII TD114

de Arges.
E unul din cei Episcopal Gherasim Timue.
mai de seamA
treti si compositori ai bisericei noastre ortodoxe. Autor a multor
lucari musicale psaltice ca : troparul, la bine cuyAntarea pAnilor,
troparul cununiei troparul hirotoniei preofilor, imnele liturgiei,
serviciile vecerniei. si utreniei, etc.

1) Comunicad familiare si ale profesorului Const. Alba dela liceul din Metal.

www.dacoromanica.ro
CAP, III.
OPERA CULTURALA PENTRU VALORIFICAREA LIMBEI
NATIONALE IN CANTABILE PSALTICHIEI DIN MOLDOVA.

politice determinase o vitregie, ce pArea MI%


carat in contra limbii romanesti. Limbile strAine dAinuiau,
impuse fiind, nu numai de invazia colonistilor greci, turci sau
4mprejurkile
slavoni, dar de multe ori chiar Inse-i carmuirea mo!do-
veneascA imboldit de
11.
suprematia acestor co-
loniti. Domnitorul Va-
sile Lupu, in timpul
domniei sale (1634-1653)
a hotdrt ca, In bisericd,
intr' un hor (strand), sd
se Mute grecetefn onoarea
bisericei patriarhale" 2).
Mai tarziu, impusi
de frumusetea celei intai
versifieri a mitropoli-
tului Dosofteiu al Mol-
dovii 2), in psaltirea SI.
prooroc David, in bise-
rica romneascA, canta-
rea slavi greaca,incepe
a fi executat cu prefa-
ceri romnesti dupA
semne psaltice. Aceast
lucrare poeticA a psaiti-
rii, trebuia a fi introdusA
In biserica Moldovii
C 3N,.in scoala lui Varlam, ca
Mftropolitul Dosoftei. tina ce era scrisk In limba
patriei ca Sd poatd in-
felege mai lesne poporul care nu flie slavonete" ; de aceia, Duea
Vodfi, domnul Moldovii, scrie la Lyov ca s-i tipAreasa psaltirea
In 400 exemplare i in limba romdneascei dar cu litere slavone.
Vezi: DUnitrie Cantenir Ceremoniile cartilor domne5ti din Iasi" din
scrierea sa Descriptio Moldaviac".
Relatia Ch. Adamescu in !TN. Albina" din 1898.

www.dacoromanica.ro
75

Totusi psaltirea lui Dosofteiu, alcAtuit in 5 ani, nu se tipAri de


cAlugArii din Upiev, decAt dup cAderea din domnie a lui Duca
Vodfi, In anul 1672 1673. Multe din versurile lui Dosofteiu le
gsim sub formA de cAntece de stea sau chiar bocete, In ma-
nifestarea obiceiurilor crestinesti la srbAtorile de iarn..
Dr. M. Gaster, In lucrarea sa Literatura popularA romAnA"
afirmA c posed un manuscris Catavasier din 1781, pe care se
olseste urmtorul cAntec de stea
Moise ca Aron
Pre cei de la Faraon
Pre Isail ce! iubit
Den Eghepet slobozit
Din Eghiptul ce! amar
Prin dumndzeiescul dar.
Atunci Moise cu Aron
Numai el cine dintr'o (?)
Cuveintul legii q'al credinfii,
Ca niqte stcilpit ferecali
De duhul *Mt insuflaff
De acum [And in veci,
Mila Domnului .56 fie.
Pe lAngA lucrkile de poezie religioasA, mitropolitul Dosof-
teiu, dupA ce fondA o tipografie in 1679, cu ajutorul lui Duca
Vo(1ii i al patriarhului Ioachim din Moscova, tipr, In limba
romAnA, dumnezeeascei liturghie pentru tofi cari nu infeleg sdr-
bete sau dingle".
Cartea fu asa de bine primit si se rspAndi asa de mult,
incAt, In anul 1683, trebui s'A se tipAreascA o nou editie, aceasta,
cu binecuvAntarea patriarhului Alexandriei, care se aflA, pe
atunci, In Moldova.1).
Limba romAneascA, chiar in modestele ei inceputuri de intro-
ducere In bisericA, se impuse cu asa temei, incAt, treptat, se simti
nevoia transformArii textului, de importatie strAinA, In limba
noastr, care griliA de-adreptul sufletului slujitorilor bisericei
noastre.
Tipografia infiintat de Dosoftei intrase, cu tot dinadinsul,
In functiune. Ea avea, de aci inainte, sA fie copArtas4 la des-
teptarea tuturor virtutilor ce invglue, Cu prisosint, simtirea
romAneascA.
Tipograful Ieremia de la Si. Mitropolie din Iasi, in anul
1726, cu cheltuiala mitropolitului kyr Gheorghe, tipAreste An-
tologhionul, carte dedicatA domnitorului I. M. Racovitii, cu In-
tregul text In romAneste, iar ccinteirile cu text slavon. Ca supli-
ment la aceastA carte, se mai tipAreste Octoihul cu cnlrile, in
1) Vezi Ist, bis. p. 91 de N. Dobrescu.

www.dacoromanica.ro
76

onoarea Si. Treimi, patimile 0 Invierea Domnului i laudele


St. Fecioare 1).
Tot acest tipograf, la 1731, in timpul domniei lui I. Gr. Ghiea
si a Mitropolitului Sucevii, Kyr Antonie, tipareste o psaltire
In limba slavona, care are, pe ultima pagin', chipul ni David
cu harpa In mna ; iar In 1743, pe timpul arhipastoriei lui Niehifor
Peloponezianul, fiind domn I. N. Mavrocordat, o alta psaltire,
fare se gaseste la manastirea Putna, precum si psaltirea proo-
rocului si imparatului David, tiparita de colegul lui Ieremia,
tipograful Duca Sotiriovici din Thasos In teascurile sale proprii,
cu psalmi alesi si cu cantarile lui Moisi. De-asemenea a tiprit
Triodul In 1747, iar in 1749, Octoihul, cuprinzand cele opt gla-
suri talmacite In limba romaneasca.
Spre desavarsirea intregii opere musicale bisericesti, care
sa indeplineasca nevoi de once natura ceremoniala, Gheorgaehi,
al doilea logolat al domnitorului, Grigorie loan V. V. alca-
tueste, la 5 Noembrie 1762, condica de obiceiuri vechi si noi, a
domnitorilor Moldovii, aratand perindarea acestor ceremonil :
a) pentru instalarea In domnie a domnitorilor, b) predarea caf-
tanului imparatesc trimis din Tarigrad, c) ajunul nasterii Dom-
nului, d) sarbatorile Craciunului, Bobotezei, Pastelor, Sf. Gheor-
ghe, e) sfintirea mitropolitilor, f) intampinarea solilor straini,
cari trec pan Iasi la Tarigrad.
Ceremoniile se compun din doua parti, una religioas in care
clericii, de once rang, canta: Isaia horeve, troparele, condacele,
polileul, slava slavii, litia qi altele; iar a doua parte, indata dupa
slobozirea tunurilor cu foc marunt, incepe mehterhaneaua impa-
rateasca cu tiganii s cante la masa Domnului, trambitasii
domnesti si sarmaciul novodnicilor rasunand in trambita si surla.
In anii 1766, 1778 2) si 1782, cu blagoslovenia si cheltuiala
mitropolitului Moldovii Kyrio Kyr Gavriil se tipareste, pe rand,
o psaltire de tipograful Grigorie Stanoviei, un catavasier, cu che-
nare lmpodobite de ieromonachul Mihail Strilbi(ehi, precum si
psaltirea proorocului ;i lmpliratului David, cu cdnteirile lui Moisi,
cu psalmi alei, tiparita acum In tiparnita proprie a mitropo-
litului Gavriil din curtea mitropoliei de exarhul Strilbitchi,
cu ajutorul zatarilor : monahul Gherasim, Ierei Costandin si
monahul Anions).
Acest preot rus, Miliail Strilbitehi, pe timpul mitropolitului
Moldovii Kyr Kyr Leon, la 18 Iunie 1786, mai tipareste, tot
In tiparnita mitropoliei, a doua psaltire, dedicata Imparatesei
Elisabeta a Rusiei, octoihu adica osmoglasnic. Cartea, fiind me-
nita ca manual didactic, are un format mic si difera de octoi-
toihurile mari si groase de pna atunci, are text grecesc alaturi
I) Vezi : Bibliografia veche rom. pag. 28 de I. Bianu.
In timpul domniel lui Grigorle Al. Ghica 4i Alex. Moruzi.
Ved: 13ibllografia rom. veche, p. 224 41 277 de I. Nam].

www.dacoromanica.ro
77

de cel romnesc, e tipArit Cu litere chirilice, dar Intrebuin-


eaz i litere ruseti pe verso titlului, unde dA chiar sfa-
turi precum :1) Nevoia5te-te de invafd lnveigiturile pina a nu
te insura".
In tovArAia fratelui sau, Poliearp, Strilbitehi mai tipArete,
In 1788, un Catavasier ; iar pe timpul ocupatiei armatelor ruseyti,
In Iai 1790, sub ocArmuirea cneazului Grigorie Alexandroviei,
In timpul prea sfintitului Ambrosie, locotenentul exarhiei Moldo-
Vlachiei, preotul Mihail Strilbitchi tipreqte, in aceia0 tiparnit,
psaltirea cu urmAtoarea prefat6 2).

V ei ajunge, ceintilrefule psalmilor


Cu adev6rat vei ajunge,
De vei ceinta in psalmi ca David,
Vei ji impreunti Cu dcinsul infelegemd,
Dar bine este a cdnia ca s infelegi,
Ca pe Mate glasurile strunelor lui set' mergi,
S ccin(i cu mintea prin lucrarea gurii
Ne ptireisit sti ne rugtim in psalmi fi in ccintelri,
Ca .56 ce4tiglim de la Hs, dar fi rasplc-diri.

O nou lucrare de musicA psalticA, Catavasierul, M. Stril-


bitchi il tipArete in 1792, din prefata cAruia se desprind urml-
toarele :
Cu iscusinfa cea din toate zilele seintem inv6 fafi, cetitorule
pravoslavnic, ca Mate jivinile din tinerefile sale .56 inval6 ceintece
in multe viersuri, unile din cattirile organelor, altele din musi-
reti glasuri i strune, qi deprinzdndu-se ca cdnfeiri, sel obicinuesc
pdai la adeinci btitrcinele a le fine...
. . s'el' nu te deprinzi cu spurcate vorbe sau cu graiuri de ru-
ine, dar .56 te sile#i a lnvelfa ceinteiri duhovniceti, adicti Irmoa-
sele, catavasiile, podobiile, priciastnile, i altele...2)
In arhivele Academiei se mai gAsete un Octoihos, tipArit
la Iai, care a fost gAsit notat, pe toate paginile, cu semne mu-
zicale, cari au forme de cruce, semicerc, liniute verticale, etc.,
textul e grecesc, romnesc i rusesc 4).
In ami 1794 i 1802, cu blagoslovenia mitropolitului Iaeob
i pe timpul domniei lui Alex. N. xitu, se tipArete psaltirea proo-
rocului fi imptiratului David, in dota editii consecutive, prima
cu psalmi alei i. cu insemnarea de cti domni au domnit in tara
Moldovii, lucrate de tipograful popa Mihalaehe i ierodiaeonul
Vezi Relatiunea Elena Chirila" In rev. Arta romAnii" din Iasi.
Vezi : Bibl. rom. veche, p. 320 de I. Bianu.
Vezi : Bibl. rom. veche, p. 346 de L Bianu si Nerva Hodos.
Vezi : Tezaurul liturgic p. 428 de dr. B. Ciresanu.

www.dacoromanica.ro
78

Gherashn si a doua de ieromonahul Maearie duhovnicul S f


mitropolii si Pavel Clopotariu ; iar aseatorii slovelor" au fo s
preotul Vasile i Dimitrie Popoviei".
La 1796, la MovilAu, din porunca impAr6tesei Rusiei, E
terina Alexieviei, Protoereulhail StriIbilehi, tipAreste psalt irea
lui David cu bla-
goslovenia
drept6torului
Sinod si i epis-
copului lioani-
chile al Bratla-
vului iCamenoV.
Podolului 2).
ip
De aseme-
nea, la 1808, In
vremea cuviosiei
. 274P; . sale Dosios, sta-
; -
retul mngstirii
%. Neamt i Secu,
se tipAreste car-
-
tea Rdnduiala
, ,
cum se cuvine a
Milks cei doispre-
[,. zece psalmi, deo-
sebi" Cu blagos-

IVI
lovenia mitropo-
litului Ven i am in
al Moldovii3).
sistemati-
zare a cntArilor
psaltichiei e In-
,, tocmit de mi-
- tropolitul Ve-
niamin la 1812,
Mitropolitul Veniamin Costache. cand tipAreste
cele nou cntilri
din psaltire, asezate dui:a rnduiala slujbei bisericesti; iar la
1836, Iasi' Naniescu, mai frziu mitropolit al Moldovii i Sucevii,
supranumit pfivighetoarea Argesului" traduce si acomodeazA
mai multe axioane pentru elevii seminarului episcopiei din Bu-
zilu 4).

I) Bibl, rom. veche, de I. Blanu st N. Hodos.


2) Catalogul Mus. ac. de I. Bianu st N. Hodos.
'1) linden), p. 522, Tom. I.
1) ezi Te7aurut liturgic de dr. B. Cire5antt.

www.dacoromanica.ro
79

EVOLUTIA COALELOH DE PSALTICHIE DIN


In biserica romn moldovean, prin secolul al XVI-lea, cnt-
rile psaltichiei se practican de cntAreti desvriti, a cror faim
mersese peste hotarele trii, i aceast practic se inde-
plinea, probabil, cu o oarecare sistem i dup arti-metode spe-
ciale cki, pe timpul lui teran eel Mare, psaltii cntau de pe
4rti de mula. religioas, psaltiki" 1).
Domnitorul Moldovii, Alexandru, la 1558, cere fratilor
din Lyov, s-i trimit patru tineri antreti, ca invete gla-
surile cntrilor greceti i. srbeti, fcndu-le cunoscut, in
cela timp c. i din Przemiszl i-au sosit, in acela scop, tineri
cntrireti 2). Ceeace denot c psaltii moldoveni erau foarte
iscusiti in musichie i erau cunoscuti i de popoarele vecine, cari
trimiteau tineri s invete cntrile greceti i srbeti, pe atunci
In uz In biserica noastr.
Cu toat faima psaltilor moldoveni, se simtea nevoia unei
sistematizri a cntului bisericesc. In acest scop, mitropolitul
Varlaam al Moldovii, infiinteaz, in Iai, o coal, in care, pe
lng." obiectele de cultur genered, se preda i musica vocald
bisericeascti.
Pentru temeinicia functionrii acestei coale, domnitorul
Vasile Vod, pune la dispozitia lui Varlaam, casa din ulita cio-
botreasc, lng eleteul Bahluiului, cumpArat de Domn, dela
boerul Mihai Furtunk la 15 Aprilie 1641.
Dela infiintarea coalei lui Varlaam, trecuse mai bine de
un veac. Dac' limba romneasc era crezut, pe atunci, nepre-
tabil cntrilor bisericeti, era foarte explicabil stagnarea
cultured a acestor coli.
In_ veacul urmtor, la 1769, o schimbare ameliorant se
produce in slujba bisericeascA ; cci alturi de limba slavon sau
greac', ea se fAcea i in limba romnease, in unghiul stranei
din dreapta erau ccintdrefii moldoveneqti, lar la skinga cdntdre(ii
greceqii, cari, rdnd pe rdnd, intr' amcindoud limbile Miau cdn-
tdrile biserice#i" ; iar pe la 1376, fat de avntul ce-I luase limba
romnease in scrierile bisericeti, a atkor clerici, i, mai cu
seam, prin introducerea ei la strana cntretilor, ea ii impune
intAietatea in once intreprindere de natur cultural. Ceeace
determin pe domnitorul Grigorie Alex. Ghiea V. V. s ingrijeascA
de biserica Gospod, coala romnease i bisericeasci din Iai,
dela SI. Neculai, mide se invat carte romneasc. i ccintdrile
bisericeqti, dnd-o i pe aceasta sub ingrijirea epitropiei.
Prin un hrisov rnduete celor doi dascgli dela aceast coal
anume Gheorghe hiv (fost) ispravnic de aprozi, dascalul de can-
Vezi : Letopiseti, Tom. I, p. XVIII, de M. Cogalniceanu.
Vezi: Relatiunea data de Dimitrie Razunovschi, In cartea sa Clintarile
Imsericesti din Rusia" tiparita la Moscova In 1867.

www.dacoromanica.ro
80

tAri i Evloghie biv izbasa, acel de carte precunrr i vatavului,


mai multe foloase, pe MO lefile ce le aveau, anume cte patru
liuzi scutelnici i unul vatavului, apoi tustrei impreund s
scoqi din dare la vremea disetnicii, cdte 360 stupi, la vremea vadr-
ritului, elite 400 vedre vin i la acea a goqtinei 100 oi 1).
IatA i hrisovul publicat in Uricele lui Th. Codrescu vol.
VII, pag. 52:
Domnia mea dintru a noastr inim i carat cuget, cum
Academia de aice, din oraul Iai, am pus-o In stare i oreinduialif
aqa i aceastli moldoveneasca coal, am aezat-o la bun cale, reia-
duind dascali dal pentru invtifeiturti eirfei cat $i pentru glasuri
alte bisericesti cAntAri... pe Gheorghe Evloghie biv (lost) Isbasi,
dascal coalei acetia i pe Ggeorghe biv Ispravnic de Aprozi ce
s'a picut pisalt, cari impreun sti f ie la invftiturel crfei i la edn-
lrile spre pro copseala copiilor" 2).
La 1780, Constantin protopsaltul Mitropoliei, deschide o
swan de musicbie, pe socoteala sa proprie, in locuinta dela SI. Ne-
culai cel domnesc. Era romAn, stia insA foarte bine limba greac5,
cunostea psaltichia cea cu semne hieroglifice, note vechi, cari azi
nu se mai cAntA. Lectiunile le preda cu glasul, dupA auz fAr note
iar elevii sAi cAntau foarte corect. Din lucrArile manuscrise de
musicA bi.sericeascA, ale lui Constantin, foarte multe s'au pierdut 3).
Se vede a actiunea protopsaltului Constantin prinsese temei.
FoloaselA scoalei sale erau prea evidente, cAcipelAngA scoala ofician,
de la SI. Neculai, infiintatA de mitropolitul Varlaam, domnitorul
Mihail $ulti dA, in 1784, un pitac pentru a se indeletnici Meta
cu studiul cAntArilor, sub conducerea vestitului dascAl Mihalaehe
Moldovanu 4), de pe urma cAruia a rAmas Anastasimatarul,
tradus de el la 1767 din vechea musicA hieroglificA, introdusg in
biserica ortodoxA de loan Damasehin 5) i tipArit in Bucuresti.
mai tArziu, scoala dela Sf. Neculai se evidentiazA cu faze de
progres cAci la 24 Ianuai je 1814, invAtAmAntul e imbunAt5tit
prin cei trei invAtAtori : Cristea, Maearie si Constantin psaltul.
*coala e cu dou5 clase i, in programa de studii, se prevede o
mai mare extensiune datA cAntArilor bisericesti, cari se predau,
de acelas, psalt Constantin6), acel care a dat eel dintAi impulsul in-
fiintAnd scoala de musichie in casa dela Sf. Neculai. Cursurile
musicale se tin in fiecare zi dela ora 9 12 dimineata.
In timpul i dupA vArtejul eteriei grecesti, aceste scoale
inceteazA i chiar in seminarul mitropolitului Veniamin Costaehe,
dela Socola-Iasi, pe la 1828, nu se mai invatA decAt cAntArile
Vez!: rom. de A. D. Xenopol, vol. V, p. 62.
Vez!: Istoria artelor de Idieru.
Vez!: revista Buciumul romlin" anul I, 1875.
Vez!: Tezaurul liturgic de dr. B. Ciresanu.
Vez!: revista Buciumul Tomlin" anul I, 1875 i tezaurul liturgic de dr.
B. Ciresanu.
Vez! Anal. 4c. rom. S. II. Tom. 23, V. A. Ureche, Domnia lui Al. Calimaki".

www.dacoromanica.ro
81

bisericesti trebuitoare preotilor ; dar si acest curs inceteaza din


cauza unor cuptoare, asezate de Rusi, cre apeinsera i prefacura
In cenusa cladirea seminarului Veniamin. 1)
Cinul bisericesc *din Iasi, numara, in 1820, 120 de dascali-
cntareti i palimari 2), totusi lipsa scoalelor de cntari se sim-
tea tot mai mult. Eteria greceasca tmputinase cntaretii, si, pe
lnga aceasta, schimbarea sistemei de notatiune musicala
psaltica, introdusa In tara de Atacarle, crease si ea dificultati
In cntarile stranei. Cfin.tareti buni, cunoscatori ai sistemei nona
eran putini sau deloc, iar cei cu musichia veche, se imputinau
mereu. De aceia, Grigorie Psaltul Grigorie Vizanti dela mitro-
polia din Iasi, gndindu-se serios la grabirea indreptarii lucrarilor,
Impins si de staruinta mitropolitului Veniamin, de a deschide, ct
mai repede, scoala de cntari, cauta s'-si apropie psaltii-specialisti,
si, mai cu seama, noile carti de musichie ale lui Maearie.
Pentru ca slujbele dumnezeefti set se serbeze in 5/inicie locafuri
In toat podoaba,meirefia i imposanfa reclamat de simful nostru
religios fi de sublimul dumnezeirii, a lucrat din rdsputeri de a da
o desvoltare cdt mai mare coallor de antari bisericefti, in-
fiinfdnd, al& in mitropolie, cdt i in seminarul s u din Socola,
catedre, ande sei se Muele regulat i sistematic psaltichia, dupti
sistema nouel, numind i pro fesori capabili de a paradosi.
Aceastei ingrijire de predileclie a sa, a feicut ca, in scurt timp,
servicial bisericesc din Moldova, sd la avdnt din cele mai bine
fctitoare pentru desvoltarea imnologiei bisericefti i a cdnteirii
populare nalionale i rivaliza, ba chiar, mai in urma, intrecea,
Romdnii, prin pompa bisericeascei, Constantinopolul. Tot bar-
batul dotat cu voce era in jurul mitropolitului Veniamin, arhi-
diaconi, diaconi, preofi, psalfi ajutori. de psalli, tofi erau ale.5i,
exercitafi fi-fi placea s-i auzi nu te puteai deslipi de serviciut
bisericei mitropolitane.
Curad fi restul ftirii, prin metete ie4i1e din acele coli, a
fost inavufit ca preofi fi dascali ctintrefi pricepuf i in ale slujbei
biserice5ti.
Cela-ce se mai vede ca pompa religioas, ca servida mref,
ctintare atreigeitoare in biserica noastr Tomad', mai cu seama in
par/ea de sus a (dril, chiar peina astzi, sunt inca refluxul razei
timpului mitropolitului Veniamin.
In curs de patm ani, dupti ce Veniainin demisionti for(at,
retras la mtintistirea Neamf, peina la 1812, tot ce s'a creat de el
se distruse. Chemat din nou in scaunul mitro poliei in 1817, dupd
rapirea Basarabiei, reinjiinfeazti colile de cateiri cu protopsalf
Lambadarie Petru qi Macarie Ieromonalurl 3).
Vezi :Ist. rom. de A. D. Xenopol, Vol. VI, p. 255
Vez': Rev. loan Neculce" de Gh. Ghib5nescu, p. 10.
Vez!: Discursul profesorului Const. F.rbiceanu, tima. la serbarea semina-
ruin' din Bucuresti la 30 Iunie 1888.
Mihall Gr. Poquanicu Istoria Musical la Itomani. 6

www.dacoromanica.ro
82

La 15 Iunie 1823, intr in corespondent cu ieromonahul


Maearie, care-si tipAre tocmai atunci crtile la Viena, ca s-i
inlesneascA rezolvirea chestiunii :
Scriitorul a vorbit pentru vcinzarea cadilor cu Cant emir,
secretarul Agenfiei austriace. Am avut vorba i cu preasfinfitul
Mitropolit ca de mai inainte sa alcatuiasal coala de a sa paradosi,
caci jetril aceasta nu sei va putea lumina neamul.
Aci sint la Mitropolie vre-o (rei, care au git deplin in sisieme
noai pe limba greceascii ; aicea imi pare di vor putea sei parado-
seasc i moldovengte.
Mai am un psalt muntean, anume Enache, de difi-va ani, la
biserica slcintului Neculai, care au invalat sisteme nouai, are pu-
tere i la sistema veche. Acesta imi zice, pe ccit s'au pliroforisit din
gramatic, ea' poate a canta i a parados i, insa, de va fi ceva aporie
(neputinfa), dupa ce vei veni in patrie, vor veni la Bucurgli de sa
vor mai lumina.
La Chiqemilu am scris unuia din rudeniile mele, qi acolo sint
psalfi buni a sistemei noal, greci, care mi se pare cif vor pule
paradosi, did sint vre-o doi care tiu moldovengte.
AVept sa vie carfile, ca s trimit o gramatica i Anastasima-
tarion acolo, ca s sci faca cercare, i, daca psalfi aceia vor puta
paradosi, apoi acolo mai multa dragoste vor avea. Adaug a zice ca
eu, nu voiu crufa osteneala ca s poi a spori intru aceasta... Grigorie
psalt" 1).
In Septemvrie 1828, se reinfiinteaz scoala de cntri si e
pusil sub conducerea lui Grigorie Vizantie, avnd ca ajutor, la
cursul elementar, pe Nicu Dimeea-tfinfirtd. .5coala a durat pn.
la 1839. Din aceast scoal au esit :
Economul Atanasie, economul Grigorie Boateii, economul
Costaehi dela mitropolie, economul loan dela paraclisul lui Mi-
halache Sturza, Dimitrie Sueeveanu, Petru Alexandreseu zis
Inpuseatu, care avea o voce aleas, $tefan Paltineseul protopsalt
la mnstirea sf. Spiridon, Alexi Petrillo, protopsalt la s. Spi-
ridon, care a introdus, cel dinti, musica liniar la seminarul
din Socola i in armatg, Gheorghe Esop, Costaehi Stiglet, Filip
Paleologul i Manolache Paleologul, ambii psalti la sf. Spiridon.
Protopsaltul Grigorie Vizantie era din Constantinopole,
fusese adus ins la Iasi dela Odessa, de uncle fugise de eterie.
Postelnicul Driighici, se intlnise cu Vizanti la Odessa la 1821.
A servit strana mitropoliei iesene timp de 14 ani, cu vocea sa
plin', de dulceat rar i puternick cAnta asa fel ea' nu arta
nici o sfortare, cu figura linistit dar inspirat de idealul cantrii ;
cnta foarte frumos din Neiu.
Ca lucrri musicale, Grigorie Vizantie, a Mat polieleul lui
Nichifor, transpus pe psaltichia nou, tradus apoi de D. Sueeveanu,
1) Vezi : Anal, Ac. S. I I. T. 28, p. 236. Contributii la ist. lit. rom. de N. Iorga.

www.dacoromanica.ro
83

Axionul lnifrii Domnului, piesa extraordinara ca ritm i ar-


monie, Anexandra pentru privigheri i serbatori mari, Respun-
surile la sf. liturghie, compuse in stil rusesc $i altele 1). Imn pen-
tru hramul catedralei vechi Stratenia tradus de D. Suee-
veanu, Ardtatu-sa addncul isvoarelor, pe care daca n'o cnta, nu
manca pastele in bet-15.2).
Dupa moartea lui Grigorie Vizantie, Ii continua scoala, Glieor-
ghe Parasehiadis, care la 1844, din iniprej urari politice, fiind i grec
de origina, e nevoit sa ia drumul surghiunului, ca i mitropolitul
Veniamin Costache. Acestuia i se atribue Psaltichia romneasca
cu cuprinsul : Slava ce se cnta la Adormirea maicii Domnului
In anul 1820, tradusa apoi in romaneste de Dim. Suceveanu 5).
Fostul profesor la Universitatea din Iasi, Andrei Vizanti, in
scrierea sa Veniamin Costache" 1881, confunda pe Parasehiadis
cu Vizanti, numindu-1 Parasehiadis zis Vizanti. Chestiunea o la-
murete Stefan Pfiltineseu dela sf. Spiridon, sotia sa fiind
cu Paraschiadis, care spune c Parasehiadis n'a fost insurat si n'a
fost la Odessa.
Paralel cu aceasta didaclica musicala, intre anii 1839 si
1846, psaltul loan Popovici, de la biserica Toma Cozma, are o
scoala in care, pe langa cultura generala, preda psaltichia la acei
15 elevi ai sai, ca-si ,*fan psaltul ot Prapadoamna Paraschlea
la cei 6 elevi ai
Alaturi de scoala lui Gr. Viztuttie, tot In Iasi se mai deschide
o scoala de musichie bisericeasca sub conducerea protopsaltului
Gheorghe Paraschiade Ca si scoala de musichie de la mitropolie,
infiintata, prin staruinta mitropolitului Calinie Micleseu, la
15 Sept. 1869, ea are un caracter efemer. Prin sprijinul
lui, D. Gusti, primarul Iailor, cu subventia primariei de 840 lei,
din cari 720 lei salar psaltului-instructor si 120 lei cheltuiala
lemnelor, a mai putut dainui, pana dupa venirea noului primar,
Neeulai Gane, care, din motive bugetare cerute de evenimentele
razboiului 1877-1878, suprima subventia.
Dei s'a incercat mentinerea scoalei, pe cheltuiala personala
a mitropolitului Iosif Nanieseu, dainuirea ei a fost imposibila 4).
Abia la 1892, In luna Noembrie, mitropolitul Iosif Nanieseu,
obtine sprijinul material al ministrului de Culte i infiinteaza,
sub conducerea practica a protopsaltului Gheorghe Grigoriu,
o scoala de cntari bisericesti, cu un numar de 66 de elevi. Scoala
a progresat meren cu rezultate evidente. La 1903 aduse 277
de absolventi, buni cntareti, repartizati la parohiile eparhiei
Moldovii.

Vezi : Rev. Buciumul romAn", Anul I. 1375.


Veit Rev. Contimporanul", An. I, 1881, p. 542
Vezi : Catalogul manuscriselor rom. la Academic, p. 57 ).
1) VC7i Rev. Buciumul romdn" Anul I, 1875, ed. T. Codrescu.

www.dacoromanica.ro
CAP. IV.
PSALTII VESTITI AI MOLDOVII.
laturi de aceste coale de carrtareti, boltile mitropoliei
moldovene, ca i alte biserici din capitala Moldovii, ra-
sunau de sonoritatea vibratiunilor calde, emanate din
vocile sanatoase ale psaltilor moldoveni, i dela cari, din
cetele de copilandri, chemati la ascultare, In mod intuitiv, mai
intai cu isonul, apoi introdui cu incetul In psaltichie, se ridicau
dascali cntareti, cu aceiai valoare musical, ca i dela cele
mai vestite coli de psaltichie. Intre acetia sunt :
La 1810, Dimeea-bfitrtuml, roman de peste Milcov, unde la
1800 conducea o coala de cantari in Bucureti, e adus la Iai de
mitropolitul Veniamin. Poseda o voce distinsa i foarte melodi-
asa. A murit orb.
La 1817, arhimandritul Grigorie-Moraitul, care a introdus
sistema nourt a musichiei, adusa de Maearie din Constantino-
pole. A murit, egumen fiind, la mnastirea Barnoschi.
Ioni111-Iconomu1, fost eclesiarh al mitropoliei din Iai, care
a invatat in coala de psaltichie a mitropolitului Veniamin. Dela
el ne-a rgmas un manuscris in romnete, cu Slavele i Idiomele
triodului 1). fiind in seminarul de la Socola, traduce in romanete
Ideomelarul, i Doxastarul. Manuscrisul se afla la Academie,
donat de episcopul IlIelehisedee al Romanului. Are o scrisoare
critica i note de musica bisericeasca scrise de mai multe maini 2)
Ierodiaconul Neetarie Frimu, nascut la Hui, mai tarziu
arhiereul Tripoleos de Hui. A compus i tiparit o Utrenie i o
liturghie. S'a expatriat apoi tuteo manastire, in schitul roma-
nesc Prodromul" de pe muntele Athos. Aci fu primit de monahii
atoniti i de biserica din Constantinopole. Protopsalt neintrecut
al manastirii, a compus multe cntari ca axioane, heruvice, a-
poi dou chenonice compuse, in 1840, dupa Petru Peloponezul
i dupa Daniil protopsaltul patriarhiei. A tradus din grecete
Vezi : Rey. Biserica ortodozir, Bucuresti, anul VI, p. 68. si Tezaurul
titurgic de dr. Badea Ciresanu.
Vezi: Catalogul manuscriselor Ac. p. 261.

www.dacoromanica.ro
85

In romaneste lucrarile psaltice ale cntaretului grec Theodor


Fochiu, dela patriarhia din Constantinopole, cum si pe ale mul-
tor psalti, tot biserica constantinopolitana 11 numeste al doilea
Cucuzel". Proforaua lui fu primita de monahii atoniti si de bi-
serica din Constantinopole. Dr. Badea Ciresanu in cartea sa Te-
zaurul liturgic", spune ca fiind in vara anului 1905 la Sf. munte
i s'a povestit despre Nectarie multe fapte frumoase si ispravi
In cntOrile sale. El moare la 1898 1).
La 1820, spatarul Iancu Malaxa, fost canonarh la patriarhia
din Constantinopole si adus la Iasi de Sutil Vodii. In timpul ete-
riei fugind la Chisanau, e chemat din nou, de rnitropolitul Ve-
niamin, ca protopsalt al mitropoliei. Th. Th. Burada spune ca
era cel mai renumit dintre toti psaltii, si fu ales ca psalt al curta
lui Mihai Gr. titti 2).
Se zice a la un pranz dat curtenilor lui tIttt, de vornicul
Iordache Drighici cand Malaxa incepit sa cante jalnica elegie :
ropc p.s ircxpov cpapitcocu" nevasta postelnicului D. Plaghino
atat a fost de miscata ca a lesinat. Cantil' fusese campus la Ta-
rigrad cu prilejul mortiLuneia nepoatele acestei atat de simtitoare
postelni cese.
De cate ori canta acest Malaxa la petrecerile boerilor
el-O acompaniat de Grigorie Avram din Tambura si Andrei
Vizanti din Neiu (un fel de fluer de trestie cu sapte Ouri,
din care se cnta tinAndu-1 pe buze ca un caval) si se zice a
nu er nimic mai armonios decat glasul cantaretului insotit
de acele instrumente, dup cum afirmau unii martori oculari :
V. Alexandri, Ion Ghica, D. Cracti, C. Strat, Episcopul Melhi-
sedeck.
La 1823, Psaltul Enaehe, dela bis&ica sf. Neculai, care cAnti
Pe sistema non si pe tea veche 8).
La 1828, Grigorie Vizanti sau Grigorie Psaltul, despre care
se vorbeste mai sus.
Gheorghe Cociu zis si Scofariu, protopsalt la mitropolia
Moldovii, compositor a multor lucrad psaltice, cari fac parte
din actualul repertor bisericesc ortodox.
Axinte Boca (Rosculescu), de loc din Orbei, I adus din
Odessa de vistiernicul Iordache Roznovanu. Distins cantaret,
stia greceste. Dela paraclisul lui Roznovanu, trece protopsalt
la sf. Spiridon, apoi la episcopia din Hui.
1) Vez: Tezaurul liturgic de B. Ciresanu.
21 Vezi : Revista p. ist. arh. si Hl. vol. VI, pag. 60 de Th. Th. Burada.
3) Vezi : Anal. Ac. S. II, Tom. 28, p. 236, N. Iorga, Contributii la ist. lit. rorn.

www.dacoromanica.ro
86

George I. Dima, protopsalt la biserica sf. Spiridon, fost pro-


fesor la conservator, la liceul national, bariton i compositor.
Autontl cntarilor pe psaltichie, liturgiile lui Sf. loan gur de
aur, Sf. Vasile si Sf. Grigorie. Colaboratorul musicianului Gavriil
Ilusiceseu, la transpunerea pe note liniare a intregului repertor
psaltic bisericesc. Mai compune 4 Heruvice, 4 Axioanc, Imn

Profesorul Glieorglie I. Dima

la desbaicarea arhiereultii, douri Pre Tine te Mud'Am, prelu-


crate i trartspuse pe notatiune finial% in 1894, etc..

Stefan Paltineseu, protopsalt la biserica sf. Spiridon.


Dar, din intreaga pleiadil de cAntilreti, se distinge, mai
mult ca oricare, figura lui Dimitrie Suceveanu.

www.dacoromanica.ro
87

PAHARNICUL DIMITRIE SUCEVEANU


La cateva decenii dupa deslipirea samavolnica a provin-
ciei moldoveneti, Bucovina, dela snul patriei-mume, intr'o e-
poca de opresiune politica, ce era cu indadire exercitata asupra
fratilor notri, cu scop de a-i anihila nationalitatea, la Suceava,
In cetatea lui *tefan ce! Mare, in anul 1816, se nate Dimitrie
Suceveanu 1),
De mic, crescut In spiritui ortodoxiei, si, mai cu seama, pa-
truns de romnism, se duce
la Iai,unde dup ce-i face
studiile la gcoala dela Trei
Erarchi. Hotarndu-i-se
vocatia de viitor cntaret,
e primit a urma vestita
coala de psaltichie a lui
Grigorie Vizanti secundat
de Nieu Dimeea-tanarul, i
In urinal cu protopsaltul
grec Gh. Paraschiadis dela
mitropolia din Iasi, pe care
terminnd-o. cu distinctie,
ocupa succesiv stranele de
psalt i protopsalt al bise-
ricei Albe, biserica sf. Pan-
telimon, biserica sf. Ioan
gura de au r, cantor la strana
stnga dela Mitropolie2).
Imprejurari politice de-
terming ca, din cauza
surghiunului mitropolitului
Veniam in., protopsaltul
Paraschiadis, grec de ori-
gin, sa se exileze i dnsul.
Strana mare a Mitropoliei
devenind astfel vacanta, la Paharnicul Dimitrie Suceveanu
1844, Dimitrie Suceveanu,
e confirmat protopsalt3).
Ajuns in cel mai inalt grad, ce se poate da unui cantaret
eclesiastic, la adapostul oricarei griji materiale, lucreaza, mu-
zicaimente, cu atata interes pentru biserica, Meat majoritatea
cntarilor ce se practica astazi in bisericele moldovene i chiar
In Muntenia, sunt compositii (Vale lui D. Sum eanu. Fiind, in
acela timp, profesor al coalei de cntari, pe care a condus-o
Vezi : Rev. Cultura" a cAntAretilor bisericesti.
Vezi: Ia0i de odinioark de R. 5utu.
Vezi: Tezaurul lirurgic, de dr. 13. Cireeanu.

www.dacoromanica.ro
88

mult6 vreme, impreun5 cu arhirnandritul Erinarh, intre anii


1848 si 1856, dA' la lumin, prin tipar, cele trei cArti ale lui
Macarie : Teoreticonul, Anastasimatarul i Irmologhionul, alAturi
de Doxastarul i Ideomelarul sau. AceastA din urmA lucrare a
tradus-o din greceste, n colaborare cu cAlugArul Dosoftei,
protopsalt al mAnAstirii Neamt 1). A tipArit'o cuprinzAnd 520
pagini, in douA volume, pe cheltuiala sa, in tiparnita mAnAstirii
Neamt, la 1856.
IatA ce spune episcopul Melhisedec al Romanului despre
Ideomelarul lui Suceveanu, intr'o scrisoar3 adreseA mitropo-.
litului Silvestri' al Bucovinei : . . .

, . . Ca prezent, de Anul nou, va trimit Ideomelarul, o carte


de ceintari, fa' cuta de cel mai bun cAntAret al Moldovii, din Iaqi.
Eu iubesc mult aceste cdntari i de aceia le comunic I. P. S. Voastre.
Puteli scl le cunoatefi i sa va informa(i de dernsele, daca poate
nu le cunoqtefi, peina acum, indatorind pe le,rodiaconul Timus 2)
ca sei cante. A.i avea mare bucurie daca acest mic prezent v'ar face
placere".
Tot lui D. Sueeveanu, se datore.ste traducerea din greceste
a psaltichiei lui Gheorghe Parasehiade 2).
Pentru indelunga sa activitate pe terenui artei musicale
practice si stiintifice In bisericA i, ca un omagiu de admiratie
pentru. simtitea clestineascA de care era condus, a fost rAdicat
la rangul boeresc de paharnic.
Calificat de cel mai bun cAntAret si compositor al Moldovii,
er preferatul tutm or serbArilor cu caracter religios si recompen-
sat dupA cum se cuvine unui boer.
Cu economie moderatA, a adunat, in cursul celor 50 de ani
de cAntAret bisericesc, o considerabilA sumA de bani. La moar-
tea sa in 1898, tot ce a agonisit in valoare de jumAtate de milion
aur, a lAsat, prin testament, danie epitropiei spitalului sf. Spi-
ridon din Iasi, pe care sA o hArAzeascA sufletelor nenorocite, fi-
intelor cari zac pe patul durerilor. Memoria sa e cu atAt mai
veneratA, cu cAt averea sa n'a mostenit'o dela nimeni, ci a strAns
ban cu ban, pentru ca altii sA se bucure, sA fie cAutati i in-
grijiti la nevoe.'

Afirmatie comunicat5 de d I G. Grigoriu, protopsalt al Mitropoliei din Iasi.


Episcop al Argegulul, Gherasim Timus, pe atunci student al facultfttii
teologice din Cern5uti.
Vezi Catalogul manuscr: rom. la Academie, p. 579.

www.dacoromanica.ro
89

Mitropolitul IOS1F NANIESCU al Moldova ,i Sucevii.


Contimporan cu marii chiriarhi, mitropolitul Iosif Gheorghian
i episcopul Melhisedeek $teifineseu, crescut si educat in acela
mediu de pravoslavnicie ortodox6, in care cultura musicii psal-
tice, din preocuprile lpr de intelect, tinea locul de frunte.
Elev al marelui psaltichist Atacarle Icromonahul, dela care
Ii insueste, cu temei, musichia psalticg nou6 si veche, si de a
crui metod de executie si interpretare s'a cilluzit In prest-
rile sale de cantret desvrsit. (Vezi capitolul Cultura mu-
sichiei In provinciile mun--
lene" istoricul Buzului).
Coniimporan cu compo-
sitorul si poetul Anton
Pann, a cruia oper mu-
sical a apreciat-o, intro-
ducnd-o la cursul didactic
din seminarul din BuzAu.
Prin manuscrisul musi- r, .
cal si textual autograf al :6
lui Anton Pann, mitropo- l''
r:9: 1 _1

..
litul losif Nanieseu ne-a .y:
putut dovedi documentar t
'. ,. 16.. , .

cil melodia lui Desteapt- 1 .

te RomAne" e a lui Anton f. ' ,. o Fi6t1


,

Pann, inlturfindu-se astfel \\


.
acea credint5 fal asupra :s
.

originii cntecului ').


CillIiwit de convingerea \ N:
"g. ,7...,'-.
di fastului liturgic sil nu-i
fie stirbit acea prestant \\-.',,rAte,
;5",

a ortodoxismului proprie
religiositii romnesti, Cu
Malta sa autoritate moran, Iosif Naniescu
impusA prin viata sa exe- Mitropolitul
mplar de adevrat monah,
reusete sA obtie sprijinul oficialittii in tot ce el intelegea
pentru cultura romneasel merit sA fie sustinut ca sA trgiasc
sA prospere.
Cultura musicii orientale monodicg i armonicA e deopotriv
proteja-a. coala de psaltichie, tuteo vreme, e intretinuf din
propriile sale fonduri, corul mitropoliei gsete oricAnd in El
stAlpul sprijinitor. Intelegtor cA o operA folositoare nu poate
tri Mil un real sprijin material, la veniturile extra-bugetare
ale mitropoliei, cherna, ca Oda* de drept, i institutia corului.
1) Vezi : Capitolul Dqteaptii-te RomAne din acest volton.

www.dacoromanica.ro
90

Duios protector al acelor nenorociti si vitregiti de soartg, cgrora,


cu cea mai mare abnegatie de sine, le dgdea totul avutul sgu,
cauzg pentru care a si murit sgrac. In memotia Iasului el
trete cu numele de Iosif ce! Slant".
Vestit cntgret, voce sublimg de tenor-leger care ajungea
Wang la nota Mi din a treia gam a vocii sale tenorale.
Evanghelia o cete in La din a doua gamg a intensitAtii sale.
Era deci indreptAtit supranumele de Privighetoarea Argeului"
ce i se atribuise de admiratorii sgi musicali.
Multe din inspiratiile sale de musicg monodicg psalticg
au fost armonizate de G. Musicescu, cum grit Rgspunsurile
pe gl. 8. etc.

GRIGORIE I. GHEORGHIU
Din scoala lui D. Sueeveanu, intre numerosii sateliti im-
prgstiati pe intinsul epar-
hiilor moldovene, unul din
ei, distins si demn urma
al marelui dascal e, negre-
sit, Grigoritil L Gheorghiu,
originar din aarlad, ngscut
fiind la 16 Sept. 1837.
La varsta de patru ani,
rgmas orfan de tan, e
ingrijit si povAtuit de o
mam iubitoare, care ii in-
spill credinta ortodoxg de
a munci cinstit.
Cele dintgi cunostinte
de citit si scris cu litere
cirilice le-a apAtat dela
dascglul Ion Vasiliu dela
biserica Sf. Gheorghe din
BArlad, dela care a invgtat
cPaslovul i psaltirea.Preotul
Gh. Ioneseu dela biserica
Domneascg i-a dat primele
notiuni de psalt tichie. Ceia-
ce insg a fost hotgrator in
cariera lui, a fost glasul
fermecgtor al fostului mi-
Protopsaltul Grigorie 1. Gheorghiu. tropolit Primat, Iosif
Gheorghian, pe care l'a
auzit cntnd ca arhidiacon la sf in tirea bisericei, Sf. Haralambie
din Bgrlad In vara anului 1856.

www.dacoromanica.ro
91

Venind in Iai, unde *fi atrAsese faima scoalei de cnthri


bisericesti, condusri de Dimitrie Sueeveanu, a avut norocul
fie luat sub protectia mitropolitului Sofronie Mieleseu 1), care,
dela ferestruica d'AH sale, ce dhdea in paraclisul palatului mitro-
politan, Il auzise citind i cntand frumos in paraclis.
Duph demiterea din scaunul mitropolitan al lui Sofronie,
Grigoritri" a trecut sub protectia mitropolitului Calinie Mielesen.
Datorit acestei protectii i calithtilor lui sufletesti cinstit,
curat la suf/et, iubitor de invTtur si muncitor a urmat
absolvit, futre anii 1858-1860, scoala de cnthri bi-
sericesti a lui D. Sueeveanu si a invAtat limba romn (gramatica
istoria patriei) precum i limba greach cu arhidiaconul Gherman
Ioneseu.
Influentat de mediul musical, pe care i-1 crease apropierea
sa de musicianul GavrilMusieeseu,urmeazAcursurile de principii
canto i armonie la conservatorul de musich din Iasi, cu pro-
fesorii Pietro Mezetti, Biseotini si G. Muzieeseu.
Pe baza acestor studii de musich laich si religioash, ocuph
postul de cantor la mitropolia din Iasi, luand parte si la infiin-
tarea corului mitropolitan in 1864 2), chruia i-a slujit ca tenor
si ca subdirijor aproape 40 ani, pAnh la moartea lui G. Muzicescu
(1903) ; dela 1903 la 1905 a fost dirijorul acestui cor.
Intre anii 1869-1876 a fost profesor de psaltichie la scoala
comunalh de cnthreti, in 1870-1890 profesor la scoala in-
dustrial din Iasi, iar intre anii 1873-1901, profesor de cnthri
si ritual bisericesc la seminarul Veniamin" dela Socola
ai chrui absolventi Il pomenesc si azi sub numele de cuconu
Grigorith".
Priceperea lui in muzica laich i in muzica bisericeasch, Gr.
I: Gheorghiu manifestat-o i prin compositii proprii, rhmase
In manuscris, dar mai ales impreun cu G. I. Dima, ca colaborator
pretios al lui G. Musieeseu, la transpunerea pe note liniare a
tregului repertor psaltic, din biserica ortodox6 ca Rdnduiala
vicerniei de Sdmblita seara, pe 8 glasuti ; Anastasimatarul pe 8
glasuri ; Doxologhii pe 8 glasuri ; Rdnduiala Liturghiei Sf. Ion
Hrisostomul.
In colaborare numai Cu Gay. Muzieeseu a prelucrat si pu-
blicat 17 axioane ale praznicelor implredeqti i Catavasiile sclrbd-
forilor de peste an. Gr. 1. Gheorghiu moare in Iasi la 23 Oct.
(st. n.) 1922 in vrAst de 85 ani.
I) CAnd la 1863, Mitropolitul Sofronie a fost surgunit de M. CogAlni-
ceanu, pentru politica lui separatista, din tot personalul Mitropolitului numal
Grigorit5" la Insotit In surgun la MAnAstirea Slatina si a stat cu el pAnti la .
demiterea din scaun.
2) A se vedea brosura Corul lui Muzicescu" de Gr. 1. Gheorghiu (pu-
blicatie postumA, 1926.)

www.dacoromanica.ro
92

Preotul TEODOR V. STUPCANU


Figura prea cunoscuta a Iasului, cu acea atitudine si acea
vorba blanda, proprie smereniei-cuvenita clericului, foarte activ
si dornic de a lucra pe terenul musicei culturale. Originar din sa-
tul Basarabii Falticenilor, nascut in Martie 1861, de mic copil
predispozitia musicala 11 indeamna spre aceasta cadera. Erau
inca vremuri de deconsiderare pentru arta musicala. Cariera
sa se putea indrepta spre un laism musical cu vastul sau teren
de munca, dar susceptibilitatea parinteasca si sociala se opunea,
si atunci musicalitatea sa nu se putea desvolt decat in biserica
si pentru biserica.
In seminarul Veniamin" tnrul Stupeanu se distinge cu
darul sala. dumnezeesc, 'de aceia, ca O aiba putinta de a crea si
a practica mereu psaltichia, l'Imane, timp de 40 de ani, in prima
etapa din erarhia clericala, in gradul de diacon. Liber deci in
actiunca sa, studiaza si termina cu suczles cursurile de principii-
solfegii si armonie cu G. Musieeseu. Functioneaza ca profesor
la gimna2itil din Vaslui, apoi la seminarul Veniamin" unde si-a
preschimbat cursul de musica laica cu musichia psaltica, ocu-
pand, in ultimul timp si in mod onorific, catedra de musica ori-
entala la Conservatorul de musica din Tasi.
La activul sal" Pr. T. V. Stupeanu are o serie de compositiuni
laice, de preferinta lusa musica psaltica : Colecfii de melodii mo-
nodice de toate genurile si pe doua voci pentru cultura tinere-
tului. Cea mai merituaosa lucrare e fusa' Anastasimatarul sau
ceintrile Invierii, lucrare aprobara de Sf. Sinod in 1915 si tipa-
rita in 1926, cuprinzand : Serviciul vecernii pe cele opt glasuri,
Serviciul Utreniei pe opt glasuri, Laudcle, Voscresnele i. Podo-
bilie. De asemenea, tot aprobate de Sf. Sinod posea in manu,
scris : Polielee, Catavasii. Doxologii, Liturgii, Heruvice, Prohodul
Matuitorului, Trioade, Ccintrile cununiei, Tropare, Metoda
teoreticil 5i practica a psallichiei.
Recompense morale : Rasplata muncii" Cl. I pentru scoal
si biserica.

www.dacoromanica.ro
CAP. V.
CULTURA MUSICHIEI IN PROVINCIILE MOLDOVENE.

a st in Muntenia, din metropola Moldova, se resfrAngea asu-


pra celorlalte centre judetene acel dor de reform, de infru-
musetare al cultului crestinesc ortodox, acel dor ca in bi-
serid s prevaleze limba national.
La AIAN A.STIREA NEAMT, doar imprejurri dusmnoase
nefaste dad ne mai stteau impotriv.
La 1779, staretul mnstirii, Paisie, fiind de origin rus, dei
tria de mult. vreme In Moldova, a rmas, In sufletul &Au, tot
rus si ptotivnic a tot ce e romnesc. De aceia In calitatea sa de
staret, dispune ca, in bisericile mnstirilor Dragomima, Secul
Neam(, s se cnte la o stran romneste iar la alta in limba
slavon. Aceast stare de lucruri n'a dAinuit dedt pn la
18601). CAci, in tipografia manstirii Neamt, se tipreste, in limba
ttii, cu blagoslovenia mitropolitului Veniamin i in vremea
staretului Dosios, rdnduiala cum se cuvine a cdnta cei dots-
prezece psalmi deosebi" 2); iar la 1818, din indemnul aceluias
chiriarh al 'Moldova si sub stretia lui ehir Silvestru se tip-
reste, tot in tiparnita mnstirii, Tdlcuirea pe scurf a an-
tiloanelor pe opt glasuri", Mime-wild din elineasca de Calist
Xantopol.
Curentul binevoitor pentru cultura sufleteasc i religioas
se abate tot mai mult asupra pravoslavnicilor monahi ai ma-
nstirii.
La 1860, se produce un fapt unic in analele culturii natio-
nale romanesti. Zic unic, pentru c dela aceast dat, nimeni
dintre indrumAtorii nostri culturali, cari se aflau in fruntea tre-
burilor conduciitoare, nu s'a &Ida s subventioneze o In-
treprindere musical att de serioas ca atunci, la mnstirea
Neamt.
Se prevAzuse in bugetul ministerului de Culte i instructie
public, pe anul 1860-4861, pentru intretinerea mnstirilor
suma de 6000 lei pentru opt cantreti si 10.900 lei profesorului
de musid vocala al mnstirelor Nearnf, V dratec i Agapia.
An. Ac. Seria II, Tom. 32, R. Rosetti Conflictul fare guvernul Moldovii
manast. Neamt", p. 643.
Bibliografia romaneascA, p, 522, Tom. I de Bianu sI N. Hodos.

www.dacoromanica.ro
94

Pentru biserica voevozi din Galati, 1000 lei celor


doi psalti ;
Pentru milnAstirea VArated 3200 lei celor 8 cAnnrcte
cl. I gi 2100 lei pentru 14 cAnnrete de cl. II-a, adiai un ansam-
blu coral de 22 persoane.
Pentru mAnAstirea Adam 2400 lei celor 6 annrete cl. I
si 900 lei pentru 6 cnnrete cl. II-a 1).
Ca urmare al acestei alcAtuiri bugetare, la 6 Aprilie 1860,
ministrul Cultelor Manolaehe Costaehe, in dorinta de a siste-
inatizA cnnrile bisericesti dela mnAstirea Neamt, trimite pe
profesorul loan Cart ca s6 predea, cAluggrilor acestei mAnAstiri,
musica vocal.
Mitropolitul Moidovii, Sofronie Mieleseu, trimite, in acelas
limp, staretului mnAstirii un opis (ordin) cu No. 414 cu ur-
mAtoarea hotArAre :
Lucindu-se liinf c deparlamentul averilor clerului a rein-
duit la acea mcintistire un profesor ca sti dea de musica
vocal,gi /Uncial o asemenea meisurei este in potriva sfintelor
agezilminte i hotare ce s'au agezat spre paza predaniilor celor
vechi bisericegti, de aceia punem sub neblagoslovenie gi oprim de a
impridgi ca dumnezeegtile taine pe oricari dintre printii sobo-
rului sau dintre petriciitori in acel sobor cari ar cuteza a se ade-
meni la o aga nou ccintare, necunoscutcl de sfintele predanii gi
canoane i fdr de gtiinfti i incuviinfarea noastrii" 2).
Intru Cat, dup cum se vede, mssura ministrului fit luan
frin consimtimntul mitropolitului, nemultumirea printre c-
lugrii in numAr de peste 200, era oarecum fireascA. Nemul-
tumirea cAludArilor romni ins6 er provocan de uneltirile stare-
tului si ale proestosilor, gata sA inntigeze once mAsun luan
de guvern ca o nou lovitun in contra legii ortodoxe.
Comunicarea ordinului mitropolitului de cAtn staret dsdit
loc la un inceput de nscoal. Monahii strigan in gura mare
cA nu vor ing5dui nici odan musica vocal adicA musica ar-
monicri in bisericA, indemnnd sA se tragA clopotul cel mare
pentru adunarea soborului intreg.
Faptul comunicndu-se prefectului de Neamt, acesta sosi
la mnAstire cu jandarmi, aresn pe unii din nsvntitori, trimise
in exil, la alte mAnAstiri, pe altii ; restabilind asttel linistea cu
destulA ugut inn.
Mitropolitului, di ept pedeaps, i se luA dreptul de usufruct
al mosiei Ccirligi; iar staretul mnsa'stirii Gherasim, fu inlocuit
provizor cu edumenul Isiehie dela mAngstirea Secu.

I) Vezi : Conflictul intro guvernul Moldovei si manAst. Neamt" de R. Ro.


setti, in An. ac. Seria II, Tom. 32.
2) Idem.

www.dacoromanica.ro
95

La anchet s'a constatat CA 16 persoane au fost fat la


declaratia staretului Gherashn, c nu va ingAdui cdniiirile ar-
monice in bisericA. Intre aceste persoane se mentioneazg : loan
Cart, profesor de cAnt4ri i armonie, i cAntgretii-psalti : IA-
rintii Doroftei i Vladimir?)
Cu toate binevoitoarele intentiuni ale ministrului Mano-
facie Costaehe, cu toat restrictia puterii esecutive, urrrari
de progres cultural, nu s'au vAzut nici mai tArziu, nici in anul
1896, adicsA nici dupti 36 de ani.
Venise in fruntea mAnstirii Neamt staretul Varlam Nitescu,
om de o distins cultur general i musical..Ca absolvent al
Conservatorului de musicA din Bucureti, fusese profesor de
musicA la'seminarul Veniamin" din Ini. Intelegeh deci musica,
VAtrunsese adAnc tainele ei de binefacere sufleteasa.
Un grup de 12 distini cAnt'Areti i) din corul mitropoliei din
Iai al marelui Gavriil Musieeseu, se avAntase in vara anului
1896, pe la mAn'Astirile din judetul Neamt, cu un repertor coral
laic-national, mai cu seam'A ins, cu un repertor religios.
UrmAtor dorintei staretului Varlam Nitdscu, se aranjeaz'A
o auditiune de music6 cora1 in trapeza (sala de mAncare)
mAn'Astirii. In acest scop, in ajunul auditiunii, staretul ii ex-
prinfA dorinta s'A asiste la o repetare general a programului
pur religios, format din heruvice, axioane, reispunsuri, cheno-
nice, etc.
In momentul cAnd se repet heruvicul 'rate() nuantare care
reclam cea mai perfect linite, iat'A c'A, inteun sgomot neo-
binuit, se deschide up i un cillugr, isbind cu cizmele calda-
rAmul s'Alii, provoack' o perturbare, grupul de cAnt'Areti nevoit
fiind a intrerupe repetarea. La observatia just a staretului,
cAlugArul r'Aspunse insolent : Da ce, oare nu sAntem aci la
teatru ?"
' La aceastil ripos CA, de sigur cA staretul i-o fi amintit, din
cetirea scriptelor trecutului, de revolta dela 1860, i, in conse-
cint, grupul cAntAretilor, fat'A de explieatia staretului, a re-
rruntat la nobila sa intentie de a cultiva sufletul unor asemenea
rAt'Acitis.
La Broteni, boerul Aleeu Bak (Balo) intemeiaz'A o coal'A de
cAntAreti bisericeti sub directia vestitului Neeulai Nanu, la care
a inv'Atat carte i a cAntA frumos loan Creanga 3) i probabil it
Zahei Creangfi, frate cu Ion Creang, cAci, In aceini epoc de
trai cu Ion, Zahei Creangfi e canfret bisericesc in Ini 4).
Vez!: Conflictul Intre guvernul Moldovii i milrast. Neamt" de R. Ro-
setti, In An. ac. Ser, II, Tom. 32, pag. 876, 877 si 941.
Intre cari se all i autorul acestei lucriiri istorice.
3)*Vezi : Comunicarea InvAlltorului M. Lupescu In revista Lamura",
No. 8--9 din 1920.
4) Vezi : ,,Drumuri moldovene". de Leca Morariu, prof. la univ. Cern.luti.

www.dacoromanica.ro
96

La HUSI, simultan cu celelalte centre judetene, se duce


aceiai luptA pentru revendicarea independentii limbii nationale
In bisericA.
Pe la 1700, episcopul Ifitrofan al Huilor, tipArete in limba
romAn5 octoihul i triodul, iar cntArile rAmAn tipArite tot in
limba slavonl.
Se poate ca i traditia slavonA sii-1 fi Impiedicat a pune
pe romnete cAntArile, dar se poate ca i greuta tea In a potrivi
cuvintele romdneti pe obinuitele melodii bisericeti, s4-1 fi
hipiedicat dela acest pas, pe care fl face abia la Inceputul seco-
lului al XVIII-lea, mitropolitul Antim Ivireanu11).
Inca din timpul episcopului Veniamin, o sistematizare,
o regulamentare democraticA a tuturor treburilor publice, se
institue, rAsplAtindu-se dreptul fiecArui slujba dupA bun cu-
viintA, cu acte de garantie reciprocA in regulA.
La 26 Iunie 1837, episcopul Sofronie al Huilor, inchee un
Contract, dupA cum urmeazA :
Sti face $tiut prin acest condract cei D-lui Axenti Rwulescu
lam tocmit Psalt la aceastd Episcopie pe curgere de trei ani de zile,
cu condijiile urmtitoare :
De ctitrd Episcopie i sti va pleiti leapt' holdrtitli 250 adicd
cloud sute cinztci lei pe fiete care lund priimind banii in doud
veidele, la 23 April 0 26 Octombrie.
I sei va mai da trii chile gra, patru chile popuoi, zece
vedre breinzil de oi, trei zeci vedre vin i and lard iarbd, cdnd va
fi iarbd.
D. Ps all iaste datoriu a urma datoriea sIujbei la acest sfdni
leica Duminicile i silrbdtorile toate peste an, cu foetid sirguinta
qi lard zaticnire, cum 0 la posturi qi la orice ce zi va fi slujbd
ostibitil i spre a se urma intocmai fndatorirele din partea Episco-
piei, precum qi din panca sa Card Episco pie i s'au dat acest con-
dract sub iscillitura noas(rd, primind i noi de la Dumneavoastrel
asemenea 2).
*coli de cAntAreti la episcopia Huilor au existat, in rAs-
timpuri, fricA de pe vremea episcopului Veniamin. Existenta
i dAinuirea lor a depins mereu, nu de stat, ci de sufletul en-
tuziast al slujitorilor episcopiei ; aa cA, dupA multe decenii, tot
din initiativa episcopului Silvestru Baineseu, cu ajutorul bA-
nesc al statului i judetului, se infiinteazA, la 1892, sub condu-
cerea cAntAretilor, N. Andriescu, V. Ciureanu, Iconom C. Isfice-
sou, C. Nedelcu 0 Alex. Ghiea, o coa15 de cantAri bisericeti cu
un curs de patru ani.
La Inceput s'au Inscris 85 de elevi, iar panA la 1903, din 295
elevi, frequenti, au absolvit pentru nevoile episcopiei, 69 buni
cfintAreti.
Vez: Ist, bis. de N. Dobrescn, pag. 85.
Vezi : AL Rwulescu, Culegere de scrisor1 vechi, p. 34.

www.dacoromanica.ro
97

La GALATI cultura musical bisericeascA Ii are roadele ei


binefAcAtoare, gratie curentului creat, in acest scop, incrt din
timpuri destul de indepArtate.
Prin sec. al XVIII-lea, intre anii 1700-1784, Agapie
Ieromonahul din Mesolonghi foarte invtat i cu o voce foarte
frumoasd, prea inudiat In musichie, se gAseste proestos la bi-
serica Sf. Neculai din Galati 1).
In ce priveste valorificarea limbii romnesti in bisericrt,
episcopia Galatilor, a crtutat, intotdeauna, sA se pue in contact
cu invAtatii timpului, procurndu-si cArti traduse sau alatuite
In romneste.
In Biblioteca V. A. Urechie din Galati, s'au gAsit asemene
exemplare colectate de pe la bisericile locale tiprite, fie la Buda,
fie la Viena, in anii 1793 si 1808 2).
Nevoia de specializare a musicei psaltichiste se simtea tot
mai mult. Cu intermitente mai mult sau mai putin indelungate,
la 1 Sept. 1903, prin, struinta episcopului Pimen Georgeseu, al
Dunihii de jos, mai trziu mitropolit al Moldovei, se infiinteazil
o scoal episcopal de cnt6reti bisericesti, sub conducerea
arhidiaconului David Popeseu, iconom Nie. TfiriIbut, iconom.
G. Popeseu i profesorul Teodor Teodoreseu, cu subventiunea
datI de ministerul de culte i judetele : Brila, Tulcea si Con-
stanta. Ca o repercusiune al acestor binefaceri culturale, se
rezervrt Galatilor fericirea de a ave, ca ehiriath, pe unul din cei
mai de seam musiciani eclesiastici. Arhiereul Nifon Ploqteanu,.
fostul vicar al mitropoliei Ungro-Vlachiei este hirotonisit la
rangul de episcop al Durfrii de Jos.
Aci, la Galati, noul episcop vine incununat cu aureola de
musician recunoscut. In Martie 1902, Nifon Ploqteanu, d la
lumin Cartea de music6 bisericeascA". Lucrarea cuprinde
in partea I, un istoric evolutiv al muzicei bisericesti la Romni,
In partea II-a d o colectiune de cntAri pe psaltichie, iar in
ultima parte, a III-a, fcnd mai intai nu studiu comparativ
intre _musica laics i cea religioas, adaug o liturghie pe note
liniare in trei voci, combinat6 din diferiti autori.
La FALTICENI, este si aci un punct important din viata
culturalrt muzical a bisericei romanesti.
La 2 Fevr. 1812, Neofit Seriban protonsinghel, fost profesor
la seminarul Veniamin" din Iasi, Vine la Flticeni, dela ma-
nAstirea Neamt, uncle fusese exilat de irodil Mihail Sturza, ca
pedeaps i pocint, fiindcA cetea operile literare ale lu Vol-
taire i Mulct din vioard 3).

Vezi : Cronicaril grecigs : pag. 133, de prof. C. Erbiceanu.


Vezi : Bibliografia romAneascA Tom. I, pag. 522, de Bianu i N. Hodos.
Vezi : Rev. Cultura romAna", No. 6, 7, 8 din Aprilie, Maiu i Iunie, 1909-
Mandl Gr. 1'03114'11cm Istoria Musics' la Romani. 7

www.dacoromanica.ro
98

Aci, la FIlticeni, Infiintand o scoalA de scris-cetit pentru


-copii, In care se InvAta aintece bisericoti nalionale. Cea mai
mare multumire a profesorului Neofit Scribal' era, cand se afl
In mijlocul scolarilor sAi, fie pe dealul Tampesti, fie spre granita
Bucovinei, si acolo, privind apa Baia, Neamt sau Suceava, le
tine Inflcrate lectii de istm ie, dupA cari, scolarii, Ii aintau
cdnlece serse de el :

Arhicreul Neotlt Scrlban.

Ori unde a Romdniei


Vd flag prea nobili iineri
Ascultali un glas al midi
Ce ne chiamd cdtre sine.
sau
Ah! sabia lui Traian
Inieo 'mind de Roman.
Inainte de venirea lui Neofit Seriban si mai tgirziu paralel
cu activitatea sa cultura16, InvAtAceii destinati a deveni psalti,

www.dacoromanica.ro
99

invAtau pe larva barnii cantAreti, psaltichia teoreticA si prac-


ticA de pe manuscrise perindate din generatie in generatie de
cantAreti.
La 20 August 1870, C. Munteanu, din FAIticeni, cIA-
rueste un astf el de manuscris Academiei RomAire, cuprinzand
o psaltichie romdneascei, cu notatie musicalA bisericeascA. No-
tele musicale sunt scrise Cu ros 1).
La PIATRA-NEAMT, in vederea Infiintrii celei dintAi
scoli de musichie, s'a simtit neyoia preatirii terenului si a ele-
mentului primordial care sa poatii duce la indeplinire vechiul
desiderat al clerului petrean.
Nevoia aceasta o indeplini
satul Barca din jud Neamt,
unde, la 1841, se naste Neeula i
Barean, fiul preotului loan
Panaiteseu. Prime] e cunostinti
practice le obtine dela das-
calul bisericii Costaehe Gheor-
ghiu, apoi, in continuare la
caluOrul Visarion, protop-
saltul episcopici Romanului.
Intre anii 1863 1868, se
perfectioneaz' in arta sa la
seminarul dela Socola-Iasi,
de sub directia lui Filaret
Seriban.
Asigurat astf el de un dis-
tins instructor musical, mi-
tropolitul Calinie Mieleseu,
autorizA inf iintarea scoalei de
cntrf din Piatra-Neamt
care o fncredinteazA condu-
cerii lui Neeulai Barean la Protopsaitul Neoulai Baroan.
1868, a card cursuri se des-
chid la 10 Fevr. 1868, cu 25 de elevi. Cursurile eran de doi
ani si Cu metodele de cntAri a lui Macarie. Anul I, invAtarea
pe de rost a psalmilor din Ceaslov, a glasurilor pe musichie,
adid. Andstasimatariu i Irmologhionu. Anul II, psaltirea, ce-
tirea, octoihul, mineele si triodul, toate cntArile de zi si de
noapte, rAnduiala bisericeasc6 troparele si podibiile2).
Scoala mai aveA ca Indrunatori practici pe cantgretii
N. Albu, N. Vieol si N. Mavriehi.
gntusiasmul pAtimas al acestui conducAtor didactic al psal-
Vezi : Catalogul manuscriselor Acadenniei romane p. 334.
Vezi : Memoriu relativ la scoala de musichie bisericeasch, 1869-1899 de
N. I. Barcan, de prof. G. Teodorescu-Kirileanu, fost elev al acestei f coal e.

www.dacoromanica.ro
100

tichici, se vede c isi dep5sise cu mult faima, cci nu mult


clup moartea sa, 9 Iulie 1913, toti cantruetii orseni si jade-
teni din Piatra-Neamt constituindu-se, la 4 Aprilie 1913, In
societate cultura15-profesional, sub presedintia cantretului
Simeon illihaileseu dela biserica Precista", ca un omagiu me-
motiei Imdrumtorului lor, dau numele s o cie ttii lor de
,,Neculai Barcan".
La BACAU, mult mai trziu, in Decemvrie 1889, protop-
saltul Mihail Stamate, infiinteaa si aici o yoalei de cdnliki bi-
sericeVi cu ajutorul material al printilor elevilor, Cu sprijinul
moral al psaltului Gh. Alexandreseu.
La FOC*ANI, pe la 1859, dascalul Stelan David dela bis.
Sf. Neculai avea multi invtcei la psaltichie Intre cari si Theo-
dor V. Popeseu. Acesta, dup ce-si perfectiona profesiunea la
bisericele Sf. Neculai din Focsani si SI. Dimitru din Rmnicu
Stirat, e numit profesor de psaltichie la yoala de edntilri din
Focsani, ce se infiintase In timpul su.
Durata acestei scoli, fatal, trebui s'A fie scurtil, asa c abia
la 1901, dup ce de nevoia unor astfel de institutii se incredin-
tase cu temei slujitori bisericei, se infiinteazA, In Focsani, cuve-
nita yoar de cdnleiri sub conducerea preotilor Matei MaroAn,
Ion Rduleseu si Mihai Geor9eseu. 5coala presenta mai mult te-
mei de dinuire Intrucat alturi de ea si pentru ea, se Infiintese si
un internat pentru fiii de steni.
La BOTOSANI, dad si aci se resfrnsese strduirea 111\75-
-tatilor bisericei, intru valorificarea limbii romnesti In cntarea
biscricei, apoi, In ce priveste manualul de musichie trebuincios
stranei, era rar de gsit. Pan la actiunea tipograficri salvatoare
a lui Ifacarie i Anton Pan, cntretii stranelor se serveau de
manuale manuscrise si, cum In ele se gseau neevitabilele gre-
eli, de Sigur c executarea acestor cntri era, de multe ori,cu
totul alta decAt orig,inalul. Mai cu seam cand aceast operatie
manuseripticA era Indeplinit de ucenicii stranei.
Pe la 1798, Vasile, ucenicul dascalului Miltalaehe Ifimoviei
serie un octoih, pe notatie psalticg si cu text eirilic ; pe foaia 106
e scris cu ros .: Octoihos acesta iaste din dirlile mele loan Dimitriu
psalt bisericei Ospeniet Botolani" 1).
Cantretii erau rgspltiti Cu recunostintri. Dovada ne-o dil
epitropia bisericei Sf. lije, care la 26 Martie 1838, Inchee un act,
prin care drueste, preotului loan Sachelari, un loc lang bise-
ric, spre a-si cldi o cas pe care s'o locuiascA toat viata
1) Vezi : Catalogui manuscriptclor romAneti Ac. Roman5.

www.dacoromanica.ro
101

Rind c numitul secheleri, de cdnd se all slujitor al bisericei, intru


cell nellind psalt, indeplinea i sarcina de ccinttirel de strand" 1).
In ce priveste stud iul practic al psaltichiei, Oda' la fnfiin-
%area scoalelor sistematice dela fnceputul secoluIui al XIX-lea,
tot pridvorul bisericei a fost, mult vreme, sufletul cultural care
atrAgea pe dornici la Invitt5tura scrierii i cetirii limbii moldo-
venesti i grecesti, la InvAtAtura psaltichiei pe lang6 cntAretul
stranei dela biserica Uspenia". Absolventii scoalelor de cntAri
dela mitropolia din Iasi, de pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea
inceputul sec. al XIX-lea nu erau poate asa de numerosi
de capabili s satisfacA, din belsug, exigentele pravoslavniciei
boerilor botosilneni.
De aceia cel dinni inceput de scoal psalticA i cetire din
ceaslov, organizan cu oarecare sistem5., o are, pe la 1825, psal-
tul lordache, apoi, la 1838, dascalul loan un curs de annri cu
5 elevi, iar In anul 1839, iconomul Iordaehe, 2) (poate cA acelas
Iordachi de 1825) un curs cu 8 elevi. In acelas an, Manolaehe
Arhip 3), psaltul bisericei Uspenia, deschide, In curtea bisericei
o scoalri de cnnri. La Inceput are patru elevi, mai nrziu
Ins faima de meter al psaltichiei fi desvoltase, tot mai mult,
asa c5. la 1852, cnd Manolaehe Zmeu Ii urmeaz la
dsclia scoalei, progresul real impusese, aceasn scoal, ca o
imperioas6 necesitate cultural religioas.
Paralel cu actiunea musichiei, dela biserica Uspenia, boerul
Costaehi Rosetti, pe lng5 biserica Intmpinarea Domnului'
zidin de el, infiinteaz si o scoalA de cAnnreti. Piatra comemora-
tiv5 se griseste i asnzi deasupra uii fostei coli, cu urmAtoarea
inscriptie
Aceaski coal s' au 14 iinfat in ograda sf intei biserici cu
hramul Stratenia (in timpinarea Domnului 2 Frbr.) de dumnealui
vornicu Costache Rossetti, spre !magi-turd de psaltichie, grece4te
i moldovenote a copiilor sraci i s' au inceput la anul 1851 Sept. I
_spre inveifeitura lor in veci".
Ca psalti vestiti, cronicarii mentioneazA, in 1832, pe psaltul
Dumitrache Zugravu dela biserica Sf. Voivozi, pe psaltul lordache
dela biserica Sf. Spiridon, pe psaltul Gheorghe dela biserica
Sf. Dimitrie, si pe psaltul Bridiiralu dela biserica Cuvioasa.
Din aceast5 scoal s'a format, in urm, actuala scoal pri-
mar No. 3 din Botosani 4). Dintre toti acesti slvitori ai stranei
botosnene, acela care contribue la faima real a cntului in
istoria musicei romnesti, e necontestat i Manolache Zmeu.
Vezi Birmarii din Botosani de N. Iorga, In Anal. Ac. S. II Tom. 34.
Vez!: Istoria scoalelor, de V. A. Ureche inonografia orasului Botosani,
tie Art. Gorovei.
Comunicarea preotului Cri,,tofor Manollescu dela biserica Sf. Vocvozi din
Boto5ani.
Afirmatia clericilor de la biserica Russet.

www.dacoromanica.ro
102

MANOLACHE ZMEIT.
Originar din Iasi, fiul preotului Gheorghe Zmeu. Viata de
copil, nascut Bind pe la 1822, in apropierea bisericei si casa fa-
miliar a unui pravoslavnic preot, ii crease un mediu, care avea
s-1 indrumeze catre cariera de psalt. Dupa primele notiuni cul-
turale din familia si de pe lang6 psaltul bisericei parohiale,
dotat cu o voce aleasa i formidabila putere de resistenta vocal
se instrueste la Iasi, la metoda psaltica a lui Dumitritil
Sueeveanu, dela mitropolia Moldovii.
Pe la 1840, parintii il
trimit In Grecia, unde cu
cei mai vestiti, protopsalti
Ii desavarseste studiul
psaltichiei. Inapoiat in tara,
cu frumoasa sa voce de
tenor, e atras de domnitorul
Mihalaehe Sturza la para-
clisul domnesc din Iasi, unde,
cativa ani dearandul, 6110
greceste. Dupa caderea din
domnie a lui M. Sturza e an-
gajat, cu contract, in foarte
bane conditiuni, de epitropia
catedralei Uspenia din Boto-
ani, ca profesor la scoala de
psaltichie i ca protopsalt al
bisericei unde functioneaza
dela 1852 si pana la ultima
sa suflare de viata din anut
1907.
Pasionat in arta sa, a du-
tat sa patrundalcu temei into-
- .
legerea clara a psaltichiei, ca
unul care era adnc curios-,
Protopsaltul Manolache Zmeu. cator al celor dou notatiuni
psaltice. Dupa cum afirma
contiMporanii sal, M. Zmen, ar fi fost unul din rarii psalti,
care gratie organului sau curat i sanatos, reusise sa dee inter-
pretateA reala notatiunii orientale. Executa cu o uimitoare
precisie psaltichia veche. De o rara perfectiune organica, era
atat de rezistent in glasul situ, Meat, chiar dupli 4 si 5 ore de
cntare continua, el canta Cu aceiasi usurinta i simtire ca la
'nceput, fapt care, la 1886, a uimit si pe marele cntaret mitro-
politul primat, Iosif Gheorghian.
Cei mai de searna psalti din noidul Moldovii au fost elevii
lui Manolaehe Zmeu, intre acestia e psaltul S. Voleinsehi dela

www.dacoromanica.ro
103

biserica Ovidenia", care a avut si o small a sa de psaltichie,


apoi protbpsaltul Neeulai Sfiveseu dela catedrala din Dorohoi
si al pi.
In calitate de compositor, M. Zmeu, are, la activul s'u, o
serie de compuneri monodice de musica psaltica, apreciate si
cantate si astazi in biserica noastra si tiparite, colectiv, in lu-
crarile musicale ale fiului salt Ion Zmeu dela episcopia din
Arges, ca heruvicele gl. 2, gl. 5 si gl. 6, unele originale, altele
traduse din greceste dupa Petru Lambadarie, apoi axioane pe
glasul al 2-lea, un imn la desbracarea arhiereului in altar si
altele.
Mai tarziu, sub impulsul miscarii psaltilor din tall intru
revendicarea demnitatii consacrata de trecutul istoric al bi-
sericei nationale, la 2 Decembrie 1910, la Botosani, din initiativa
eatorva cantreti bisericesti, in frunte cu protopsaltul I.
Gheorghiu, se pun bazele societ. cantaretilor bisericesti cu nu-
mele de D. Suceveanu" si sub presidentia de onoare a I. P. S.
Sale Mitropolitul Pimen al Moldovii ; iar presedintia activa o
are protopsaltul N. Vieol dela biserica Cuvioasa Paraschiva".
La TEFANESTII Botosanilor, in 1859, generalul Nieu
Mavroeordat infiinteaza, pe cheltuiala sa, o scoala de baeti en
un numar de 200 de elevi. In aceasta scoala, unde Vasile Rileeanu
dadea lectii si unde, pe langa carte, se tnv'af a musica vocalei i
psaltichia. Profesorii de musica erau preotul Costaehe Mihu si
elevul srm loan Savin, care, dupa desfiintarea scoalei din Roto-
panesti, jud. Suceava, se retrasera la *tefanesti. Acestia injghe-
bara un, cor de musica vocala, care canta de obste liturghia,
Duminica si sarbatorile, in cafasul bisericei catedrale cu hramul
Cuvioasa Paraschiva", ce se 45 in afar de targusorul tefanesti
numita biserica lui $tefan cel Mare". Acest cor care era pretuit
de toti acei ce-I ascultau, s'a desfiintat in anul 1864 1).
La DOROHOI, pkia la data primelor recolte ale scoalelor
de musichie din lasi .si'apoi din Botosani, cntaretii bisericei lqi
formau educatia tot pe langa cel mai bun psalt de strana, ettttf
ar fi, buna all, psaltul loan, dela biserica Sr. INTeculai si psaltul
Constandin dela bisericuta Adermirea", indicati de catagrafia
targului Dorohoi, in anul 18202).
Sub impuls pravoslavnic, boerimea se stradueste a mentine
vechiul fast in slujba bisericei. Bunii absowenti ai scoalelor din'
Iasi si Botosani gsesc imediata Imbratisare, dar cari totusi, fiind
prea putini, nu se prezinta cleat la mari intervale. De aceia, bo-
Vezi; Arhiva No. 1 1 2 1898. Th. Burada.
Vezi: Arhiva primAriei Dorohol, arhiva statalui din LW 51 ,,Daroholui"
-stutlii 51 documente de Gh. Ghiblinescu.

www.dacoromanica.ro
104

erul Vargoliei lasa, ca dar testamentar, o casa spatioasa cu un


intins teren cultivabil primariei Dorohoi, cu obligatia de a fn-
fiinta o scoala de cntareti bisericesti. Dorinta, exprimata prin
legatul testamentar, a acestui boer patruns de ortodoxism cre-
stin, n'a fost Indeplinita. In cldire s'a instalat o scoala primara
de fete, iar in loc de scoala de psaltichie, primaria luat anga-
jamentul sa subventionue un cor religios-armonic la catedrala
orasului.
De asemenea, logoftul Iordaehe Costaehe Boldur lasa. pria
testamentul sau olograf din 26 lanuarie 1857, un fond de 23.500
lei aur, din venitul caruia, sa se infiintege, In satul Hudesti-Do-
rohoi o scoala cu numele de *coala Costacheasca" In care sa se
invete, de preferinta, musica bisericeasca. Au trebuit s treaca.
25 de ani, pentru ca, abia la 7 lanuarie 1882, sa se inaugureze des-
chiderea acelei scoli de musichie 1). Existenta ei a durat atat cat
un bun profesor specialist a fost dispus sa se sacrifice ca, pentru
un ideal, sa se retraga la o viata de tara. Un bun profesor al ace-
stei scoale a fost Mardarie Gheorghiu, devenit psalt al bisericii
Sf. Spiridon,
Psalti, cari s'au remarcat In dibacia lor de fideli inter-
pretatori ai musichiei, pe la 1869 erau Ion Popeseu, Gheorghe
Popoviei, Vasile Grigorieviei, dar un bun si vrednic cntaret al
caredralei dorohoene e protopsaltul Neeulai Riveseu, unul din
cei mai distinsi din scoala /ui Manolaehe Zmeu dela biserica Us-
penia" din Botosani.
La ROMAN, brbaii carturari ai vremurilor secolului al
17-lea, depun mina struitoare Mtn' valorificarea limbii stra-
mosesti In biserica romaneasca.
In timpul domniei lui loan $tefan Petru voevod la 1673,
Dosoftei, episcop al Romanului, alcatueste la Uniev psaltirea
in vtrsuri, al carei manuscris autograf e la Academie, donat de
D. A. Sturza 3).
In manuscrisul cronicei episcopului Maearie al Romanului,
cu privire la domniile lui Petru Rare, Ilia i stefan, se mai
gasesc diferite cntari i imne religioase ).
Episcopul Gherasim al Romanului, Cu colaborarea profe-
sorului Dr. Const. Chirieeseu si a altor autori, tipareste, In 1908
o culegere de cantari bisericesti" 5).
In ce 'priveste ModuI de asimilare a cunostintelor musicale,
aci, la Roman, aceiasi metoni de instructie, adica perindarea
cantarilor dupa auz din generatie in generatie de cntareti.
Vezi : Arhiva prefecturii Dorohoi i Rev. Moldovii, anul IV, 1924, No. 6-7.
Vezi Relatia istoricii a preotului profesor Coml. Ciocoiu In ziarul Gazette
Dorohoiului" din Aprilie 1926.
Vezi Bib!. rominti T. II, p. 209, de L Bianu 0 N. Hodo5.
Vezi : I. Bogdan, letopisetul lui Azarie, An. ac. S. II, Tom. XXXI.
Vezi : Tezaurul liturgic de B. Cirepnu.

www.dacoromanica.ro
105

Protopsaltul bisericii Sf. Neculai, Constantin Dornescu 1),


'hare anii 1825 si 1848, are o scoal de psaltichie, cu 20 de elevi
In 1839, in care doar textele se memorizan dup6 c6rti, incolo
intregul repertor psaltic ucenicii si-1 asimilau dup auz. Simultan
cu scoala lui C. Dornescu, la aceiasi bisericA, preotul Neculai,
clisiarhul bisericii, pred5 musichia la 10 elevi, ca-si psaltul Ne-
culai de la Precista din gios" la cei 8 elevi ai si. 2) Starea
.aceasta dureai pAnA la 1846, cnd din initiativa chiriarhiei i
fiint :Fmk catiheticii sub directia preotului Iconom Dimitrie
11,1a1cq, institutie cu un curs cultural de patru ani, si, in pro-
oramul ciireia, e prevAzut studiul metodic al musichiei psaltice Cu
intregul repertor necesar stranei. La 1871 scoala se desfiint.eazA
intrucat, paralel cu ea, functiona, cu acelas scopuri, seminarul
teologic infiin tat la 1858.

Episcopal MELIIISEDECK TEFANESCU


al eparhiei Romanalui.
Nu intril in cadrul acestei lucrgri o biografie, o relatare
asupra activitlitii literare
.si filosofice a marelui in-
milat Melhisedeck, membru
al Academiei Romne, al
Academiei spirituale din
.
Kiev, etc.
RezurnAndu-ne in cu-
prinsul artei musicale ro-
mfmesti, acest chiriarh se
prezint ca un neasemlinat
iubitor qi proteguitor al
artelor, . i, in deosebi, al
musicii biserice5ti de psalli-
chie monodicii sau de com-
posifie armonica.
I
Acest nobil sentiment
pentru cultura obsteascg,
episcopal Melhisedeck si-1
manifesta", cu atata &Al.-
nicie, pe and er pasto-
rul eparhiei DunArei de
jos, cu prilejul primei ac-
tiuni musicale a lui Ga-
vriil Musicescu in orasul Episc. Melhisedeck *terAnescu.
Ismail (vezi biografia si
opera musical a lui G. Musicescu in acest volum).
Comunicarea d-lui profesor Const. Popa de la seminarul din }toman.
Vezi ,,O pagin4 din Istoria Inv. particular din Moldova" 1839-184e.

www.dacoromanica.ro
106

A doua mare actiune a ace-itui protector al artelor i fdst


truda depusa in Sf. Sinod i repetatele sale intreveniri catre mi-
nistrul cultelor cu privire la opera musicala a mitropolitului Sil-
vestru Morariu al Bucovinei (vezi capitolul Cele dintai scoale
de psaltichie din Bucovina").
Dar cat interes, cata truda trupeasca i sufleteasca n'a
depus acest mare suflet de roman pentru infaptuirea intreprin-
derii musicale a musicianilor : G. Musieeseu, Gr. I. Gheorghiu
Gheorghe I. Dima din Iasi.
La apelul sau de contributie au raspuns cu toata ravna :
Mitropolitul Calinie Mieleseu, Elisaveta Sturza nascut Hurmu-
zaehi, principii, Neeulai si Elena Mavroeordat, Panait Doniei,
mitropolitul Iosif Gheorghian i altii.
In ultima lucrare de complectare a Anastasimatarului pe
note liniare In dedicatia ce o fac episcopului Melhisedeek, iata
ce spun musicianii colaboratori ai lucrarii :
Cu aceastd lucrare, cari orice lucran i ce tind spr pro gres am
avut de tnteimpinat in calea noastril multe greuteifi i obstacole,
dar pe care le-am suportat i invins cu mcindrie, datorind aceasta
numai i numai bunei dispozifiuni a Prea Sfinfiet Voastre laid
ca noi, precum ci sprijinului moral material de care nu ne-ali
lipsit cdruia vedem azi data la lumina o parte com-
plectel din lucrarea noastrei".
Plin testamentul sau din 4 Octombrie 1889, episcopul
hisedeck, decide ca din venitul anual resultat din capitalul
depus, !nth allele, sei se intrebuinfeze la tipeirirea ertilor de can-
ed biscriceti, zidirea unei capele pentru exercitarea elevilor din
,coala de antral biserieeti i pentru organizarea aeestei eoale,
lar, cad se va puled imliinfa, epitropii vor lucra in infelegere-
ca Prea Slinfitul Episcop al timpului.
,Cu timpul, sporindu-se capitalul in de-ajuns, epitropii vor
infiinfa, pe proprietatea mea, o coalii de efintAri biserieqti, pentra
formarea ccinteirefilor trebuitori pe la bisericile urbane ;i rurale.
Copii ce se vor primi in aceasfd coalei vor fi dintre cei seiraci orfani,
mai ales dela cad. Condifiunile de admitere vor fi ; atestat de finirea
claselor primare i dispozitie naturalil de a deveni buni eintketi.
Ei vor fi internali, avcind hranti, imbreiceiminte, locuinfd, inctilzire
lumind dela enitropia casei 1)".
La 16 Ylai 1892, acest sincer i convins sprijinitor al culturii
Musicale romanesti, apune in vesnicie, Wand mostenire pilda
unei reale mur ci pentru cauza nationala.

1) Vezd Corespondenta eplscopului Melhisedeck", pag. 83, publicati de-


filologul Const. C. Diculesca.

www.dacoromanica.ro
CAP. VI.
40PERA CULTURALA. PENTRU VALORITICAREA LIMBII
NATIONALE IN CANTARILE BISERICII DIN ARDEAL.
G ,...,.._
usica nalionalg ne-a fost prea caracteristica, prea asi-
milata simtirii romnesti, multamita carei calitati,
4...* in majoritatea cazurilor, ea ne-a Onut treaza constiinta
:..,0

de neam, deaceia incercarea de a ne desnationaliza,


r cu o alta musica, n'a reusit ; desi la 1570, vitregia
-ungureasca tipareste pentru Romanii-calvini, o carticica de
.cdntari in limba romdna si cu litere latine, tradusa dup carti-
cica de cantad unguresti a lui Szegedi Gergely 1), iar la 1697,,
Ion Viski traduce, in romneste, psalmi si dintcce biscricqti, a
caror tiparituri si manuscrise se gasesc, In biblioteca gimnaziului
calvinesc din Cluj 2).
Pentru Romnii ramasi credinciosi ortodoxiei, straduinta ele-
ricilor ardeleni, in a mentine autoritara limba romana in biseric., a
fost deopotriva cu aceea a invatatilor clerici moldoveni si munteni.
Din acestia, diaconul Coressi alca-tueste o opera de literatura
bisericeascg., ata de trebuitoare cantarilor religioase stranei.
La l3rasov, dela anul 1570 -inainte, scrie si tipareste pe rand :
psaltirea, partea I i a II-a a octoihului, psaltirea slavo-romd-
neasca, triodul slavonesc, octoihul mic, slavonesc i altele. Caci,
,,cu mila lui Dumnezeu eu diaconu Coresi, daca velad ca mai bate
limbile au cuviintul lui Dumnezeu in limba, numai noi Romdnii
n'avam, i Hristos zise, Matei 109, cine cetete sa infeleaga, si
Pavelu Aplu insa scrie la Corintu 155, di Intru besereca mai vra.-
los cinci cuvinte cu infelesulu meu sil graescu, ca i alalli sa invalu
deccitu intunerecu de cuvinte neinfelese in &le cuvinte" 3) de aceia
,,acei oarneni dumnezeeti : Damaschiii si Iosif si Cozma si Teofali,
prin scobordrea slcintului duh invalafi, ne-au lasat noma Orille
dumnezeeti ce se numesc.octoih, 4 glasuri, pentru a ccInta in cdn-
fece pe Dumnezeul cel de sus qi laudat, cu glasarile de ingeri cele
de trei ori sf inte in Dumnezeirea prea strlucita" 4).
1) Vezi : Manifestul romanesc al trnpAratulni Leopold I, de I. Una In An.
Ac. S. II. Tom. 34.
Manuscrisul a fost dat Academiei de catre subloc. V. Margineanu, din
.com. granitareasca Budacul Roman, Jud. Bistrita-Nasaud, la 7 Aug. 1896.
Vezi : Bibl. rom. de I. Bianu si N. Hodos, Tom. II, p. 60 si 68 st comu-
nicarea D-lu Prof. N. DrAganu de la universitatea din Cluj in Daca-Romania',
-Gnu] IV p. 913.
Despre Psallirea romdneascd diaconului Coressi, a scris Vaslle Mangra
prof. la seminarul din Arad. Scrierile lui Coressi se gasesc la Academle, bis. SL
Neculai din Brasov, 81 maniistirea Hilandar din muntele Atos.

www.dacoromanica.ro
108

Octoihul mic i Psallirea au mai fost retipArite la 1805


i 1807 in Braov, pe timpul impAratului Francisc I al Au-
striei, cu cheltuiala fratilor Constantin i loan Boghiei cu
ajutorul preotului loan $tefanovici, i dascalul loan Bfirac din
Braov 1).
In satul Budacui-romnesc, Popa leromonahul Vartolomei
scrie i tip6rete, in Maiu 1708, un Catavasier gi un Osmoglasnic,
compus din dora rarti : partea I pentru rugciuni, iar partea
II-a pentru cantrile bisericeti2).
Un alt Osmoglasnic scrie, mai trziu, la 4 Maiu 1778,
Eustatie Popovici, dela Baia de Abrud. Pe primele pagini el
serie
Acest Osmoglasnic s'au scris de mine smeritul qi
peicalosul, care mai os mi voi numi. Deci pre tine, jubile ce-
titor ceintiiref, ca umilinfti te rog, gfisiind niscaiva alune-
cdturi gi gregeale lndrepteazei-le cu duhul blndefelor, erteindu-ne
dupcl cuviintul meintnitorului ce zice : Ertati i s. va erta
voao" 3).
Colaboratori la rdicarea prestigiului limbii i cntului in
biserica ortodox6 se gsesc in multe din centrele cu caracter cul-
tural romnesc din Ardeal.
La Blaj, In 1777, cu blagoslovenia mitropolitului, G. Gri-
gorie Maer, vlAdic al Rgsraului i a toat tara Ardealului, se
titcarete pentru a 30-a owl Catavasierul, iar in 1780, sub ace-
leai auspicii, pentru a cincea oar, psaltirea lui David, care
contine, dup psalmi, cele opt cnturi, psalmi alei, etc., gsit
In biblioteca canonicului I. M. Moldoveanu din Blaj 4).
Cu binecuvntarea Domnului Domn loan Bah, vldica
Fgraplui, se tipArete, in 1800, Triodul.
La Sibiu, in 1791, se tipgrete psaltirea proorocului i
pratului Dpvid, cu blagoslovenia episcopului neunitilor Ghe-
rasim Adamovici, de legea greceasc neunit a Ardealului, in
tipografia romneascri privilegiat a rs5.ritului, a lui Petra
Bart 5), care mai retipilrete psaltirea lui David o) i in anul 1799;
iar in anul 1803, acela Bart, tipArete cu invoirea cinstitului
consistoriu al preotilor, Ca(avasierul grecesc gi romnesc. La sfAr-
itul c6rtii se gsete cntecul de. stea i oratiile catavasierului
din Rimnic 7) se mai tiprete apoi in 1806, a doua editie din
psaltirea lui David.
Vezi : Tezaurul liturkic de dr. B. Ciresanu, p. 462 si 504.
Bibliografia mns. vechi, de I. Bianu si N. I-Iodo.
Vezi : Bibl. manuscriselor vechi, de I. Bianu su N.1-lodos.
Vezi : Tezaurul lit, de dr. 13. Ciresanu, p. 416.
ldem, p. 416.
Idem, p. 445.
Vezi : Tezaurul liturgic de dr. B. Ciresanu, p. 463.

www.dacoromanica.ro
109

La 1858, cu binecuvantarea excelentei sale Domnul Domn


Alexandru, arhiepiscop i mitropolit de Alba Julia, se tipAreste
la Blaj Octoihul mic, pe opt tonuri, Impreuni-1 cu altele, ce se tin
de inserat qi
han Bota, invAtAtor din Sdlciva de sus, la 25 Maiu 1885,
d'Arueste academiei cannrile bisericesti, cari dateaz de prin
secolul al XVIII-lea In cuprinderea uringtoare : triod, penti-
costar,, mineiu, IncepAnd dela Duminica Vamesului si a Fariseului,
pn la Duminica tuturor sfintilor, topar la Vinerea a sasea
din post si la SAmbta lui Lazilr, tropar la Duminica Floriilor.

COALELE DE PSALTICIIIE IN ARDEAL.


Mult vreme sistema de a invAt cntarea bisericeascii, dup
auz, se perind5., in generatiile de cntilreti bisericesti ai Ar-
dealului, ca si in provinciile Moldovei si Munteniei. Lipsa
unor scoale de cntAri se simti, mai cu seam, de cnd mitropo-
litul Dositeiu al Ardealului, la 4 lulie 1627, alc'tueste, la Bel-
gi ad, un regulament al bisericei, In care, intre multe Indatoriri
ale preotilor i crestinilor, prevede ta : preotul carde nu v'a
hi psaltirea de 'nfeles, birpg=24 florinfi. Popa de nu va ccinta
liturghiea cu 7 prescuri, bir5ag 12 florinfi"1).
Era deci o lips de constiint6 In valorificarea demnitAldi de
preot si a mijloacelor pentru desrivarsirea misiunii preotesti In
bisericA ; de aceia Susana Lorantfi, vgduva fericitului Gheorglie
Rakoezy, domn al Ardealului, (1 de stire lui Ioan Kraeny,
prim apitan al F6gArasului, ea", vrtziind in ce nestiintri se afIrt
intregul popor din F5gAras, s fundeze o scoalA romneascil, In
care, pe lng cetirea i scrierea romneascrt, Romnii s Invete
psaltirea i cdnteirile romcine0i, dupil uzul bisericilor din Lugoj
si Caransebes. Inv5Ttorul va fi obligat sA mearg cu scoala la
biseric5, unde va fi si ccintiiref i predicatoL 2).
O grab6 pentru sistematizarea cnt5rilor Iisericesti se de-
pune in adeviir, dar nu de Rom'ani, nu de ortodoxi, ci de vitre-
gia asupririlor unguresti, care, In tendinta de a face s ne dis-
parA limba i neamul, ggsise mijlocul prielnic de a ne vicia cre-
dinta.
Aeatiu Baresai, fiind insArcinat cu demnitatea de ban al
Lugojului i Caransebesului de &are principele Gheorglie
lioezy al Ardealului, la 20 Dec. 1644, reuseste, In scurt vreme
ca, in bisericile romnesti din Lugoj i Caransebes s se cate
psalmi, traduqi in romdmIte, sub influenfa calvinismului, de
predicatorul din Lugo/, tefan Fogarq.
O Vezi : Arhiva istoric5 a RomCmilor, No. 13 7 Noembrie 1864.
2) Vezi : Revista istoricA, Octombrie 1923, p. 191, de N. Iorga.

www.dacoromanica.ro
110

In lupta peritru dinuirea noii credinti, el strue pe langs


mitropolitul roman din Migrad, ca, in bisericele romnesti, can-
trile calvinesti, traduse pe romaneste A se cante In toate a-
dunrile, inainte si dup predica' sau rug'a'ciune 1).
Mai tarziu, dei se deschiser scoli speciale de psaltichie,
n'aveau ins o organizatie sistematia. Iat ce spune magistratul
din Temisoara, la 1770, inteun raport amnuntit, cu referire
la scoalele romanesti din Banat :
Timp de doi ani tinerimea trebue sa !ny* pe din atar
ceaslovul. Dupti ce au ispravit cu el, patrivit obiceiului, dascalii
kan inainte psalmii lui David O le scriu nile regule, cu cari elevii
irebue s.(/' lupte in anul al treilea. Daca unii sau alfii n'au progresat
in cei doi ani preceden fi in aqa masura, ca sa poata ceti psaltirea,
irebue sa o lea de la inceput peina la sfchlit i indiferent cal cunosc
ori nu slovele sin guratice, trebue sa lave fe separat sa ceteasca fie-
care cuvant. Copii mai dotepli insti trebize sa invefe, indata dupa
ceaslov, intreaga psaltire pe din clara, tot astfel i cartea care cu-
prinde irmoasele, i cari, in graiul comun, se numqte Catavazia,
pe care nu'numai ca trebue sil !rumie memoriter, dar trebue s
stie A si cante esact si dup glasurile bisericii orientale, bode
irmoasele, i adica al Craciunului, al Patelor, al Rusaliilor,
al Maicii Domnului, ale Apostolilor, ale 5f infilor ptirinfi, ale
Mucenicilor i ale sfinfilor. 5i cu aceste doud carli se canonesc
copii cel pu fin doi ani, daca voesc sti cante ;i sti ceteasca in biserica
sau sti ajute la strana. Cine e in stare sa ceteasca i aceasta carte,
poate fulge nildejde sti ajungti popa 2).
In comuna Maderat, se intiinteazA o scoal romaneasc,
mijloc de a pregti ctintarefi de bisericil, din cari, nu arareori, se
ridicau si preoti. Aci se invta, alai% de cetire, (in bucoavn,
ciaslov si psaltire), scriere si cantare. Din cauza sovinismului
maghiar, scoala avnd a intampina grele peripetii, s'a desfiin-
tat 3).
In Blai, pe la 1808, se vede c se invta cntarea cu oare-
care sistemh sub auspiciile oficiale, vlildica Fgrasului, loan
Bobb, in cartea sa InOiinlare despre radicarea capitulumui",
spune c5.: fara laxa s'a eliberat diploma fiecarui canonic. Intre
acestia este si loan Para, Primeterius sau Cantor.
Aceast sistem rudimental% de a practica musica biseri-
ceasc, se intinsese si se mentina mult vreme in centrele Ar-
dealului.
La Sibiu, pe la 1811, gsim si pe profesorul Gheorghe Lazfir
Vezi : Ac. Barcsai si mitropolitul Brancovici, de dr. loan Lupas, In An.
Ac. S. II. Tom. 35.
Vezi : Ist. lit. rom. p. 240 de dr. Onisifor Ghibu, In Anal. Ac. S. XL T. 37.
B) Vez!: Comunicarea InviitItorului Petru Vancu din Com. Milderat, In
Arhiva" Iasl, No. 7 Iti S.

www.dacoromanica.ro
111

preddnd edntarea bisericeascd, caci dupa cum afirma Dr. Ion


Lupas in scrierea sa : Episcopul Vasile Moga si profesorul
Gh. Lazar" 1),la 16 Marti e, el reclama guvernului salarul sau
dupa valuta zifei, pentru cele 6 prelegeri,in cari, pe langa alte
cursuri, deprindea pe devil sai ca entarea bisericeasca.
Fiindca Gh. Lazar nu era cntaret 2), episcopal V. Moga,
puse pe directorul scoalelor nationale, Moise Fulea, barbatul
nepoatei sale Anghelina, sa instrueze pe bogoslovi" in cdntare
tipic, indeplinind, misiunea aceasta, timp de 35 ani, pana la
21 Octomvrie 1849. 1A1
Dintre cursurile,acea, careia i se dadea ma i multa atentie, era
cantarea bisericeasca, pe
care profesorul Moise
Fulea o considera ca da-
torinta de capitenie a
preotului.
Preotul Nistor Soca-
eiu, din Biscaria, judetul
unedoal ii, in auto-
biografia sa, spune
In lipsa lui Moise Fulen,
episcopal pune dintre
clerici pe cate unul, care
stia cnta bine, sa-i in-
vete si pe ceilalti.
Din cauza fie a tilde-
partarii, fie a nevoilor
materiale, ei I indepli-
neau ucenicia de cantor,
la cate vr'un preot mai
aproape i mar priceput
IA ale cantarii. Gheorghe Lazar.
Parintele Nistor
spune ca s'a nascut din piirinti iobagi. Murind tatal sail, l'a
lasat in grija preotului Mihail Popoviei, din satul Foil. Langa
acest preot incept! tanarul Nistor a face slujba de cantor si
inviitator.
Slujba de dascdl scrie in autobiografia sa am purtat
3 erni $i cea de cantor 6 ani, sub care curs a ddscilliei i a cantoriei
mull am avut de a rdbda, cdci cinstiea sa, pdrintele Mihail Popovici
dacd m'au cunoscut de su pus ascultdioriu, ma silea parte fi tn
slujba bisericei, dar mai tare In celelalte, precum era, did noaptea
trebuia sd merg sii-i pasc bou i dimineafa sd absolvdm sfdnta

Vezi Anal. Ac. S. II Tom. 37.


Al. PILO' Harlon, Intr' scrisoare adresata lui Gh. Barittu, Maud por-
tretul lui Gheorghe Lazar, II releva calitatea de musieant, ea eeecutant vlolonlst.

www.dacoromanica.ro
112

liturghie, i dupd aceea trebuia,sd merg la casa pdrinteascd,sd-mi


iau bucate in traistd i &si md duc la robota proprietarului i nu
numai trebuia ca pasc boii noaptea, ci trebuia ziva s merg
la lucrurile sale economice, precum era, trebuia s merg la pddure
,cu carul dupd lemne, i la sapd, secere, coasd i altele, cdci jiind,
rdposatul peirintele Illihai Popovici, om jute la tire, putea
linea slugd tot anul".
Protopopul Petru Pipo$ din Hondol Ii d o recomandalie,
cu care e primit la cursul de $ase luni al seminarului din Sibiu.
Aci episcopul Vasile Moga Il nsrcineaz s predea seara i di-
mineata ciintrile i tipicul candidatilor la preotie cari, nu erau
dedali cu cdntirile i cu tipicul bisericei noastre"1).
Grija unui studiu set ios al cntrilor biserice$ti, era o preo-
cupare generala, &Ad la 10 Noemvrie 1812, la Arad, se deschide
preparandia ($c. pedagogic) cu deosebit prilznuire, sub direc-
tiunea lui Nestoroviei. In programa de studii e prevzut Cdn-
tarea bisericeascii pe care o preda Const. Diaconoviei-Loga, pro-
fesorul de gramatic romneasc i conceptul romnesc 2).
La 1821, acest fel de cntare se generalizase intr'o larg'
milsur in $coale, C. Diaeonovici-Loga, in cartea sa Che-
mare la tiprirea crtilor romne,ti i versuri pentru indreptarea
tineretului", se gsete un orariu (program de studii) sptm-
nale, in care se prevede, in $coalele transilvnene, in fiecare zi,
cetirea ceaslovului i psaltirea, iar SmbAta, dela ora 3-4,
ecIntarea 3).
In anul 1846, ceremonialul cntrilor biserice$ti era in de-
plin decade46, invttorii ste$ti, Ii uitase obligatiile ce da-
torau bisericei ; de aceia mitropoRul Andrei aguna, OdatA cn
Yenirea sa ca episcop al Ardealului, printeo circular canonic,
adresat preotilor, Intre multe alte precepte de natur socialil
si relicioasA,
tz, spune invttorii $i cntretii biserice$ti s'A
trtilasca in dragoste i bun pricepere, impreunnduli puterile
cu dn$ii spre a invta in cetire i cdntare bisericeasa
Spre indeplinirea hotrt a acestei circulri, mitropolitul
. $aguna, numete la 16 Iulie 1850 pe dr. P. Vasici In functiunea
consilier al coalei, care, in inspecilile sale fAcute, in amri-
nuntime, la ,coalele poporane, constata' c' disciplina las de dorit
insist a se cultiva, In mod sistema tic $i unitar, cntarea bi-
sericeasc. Desaprob invttorii, cari nu vor s ante la stran,
cilci pe cre$tinii no$tri, nimic nu-i mai poate mai tare apleca spre
a d copiii lor la $coalli, decat tocmai cAntrile biserice$ti 4).
Vezi : Episcopal Vasito Moga si prof. Gh. Lazair de dr. I. Lupas, In
Anal. ac. S. II, Tom. 37 si Gh. Laz4r" p. 45, Cap. XIV, de G. Bogdan-Duicil, ti-
pirita dc Acadcmic, S. III. Tom. I, 1924.
Vezi : Anal. Ac. S. II, To In. XX.
Vezi : Ist, lit. p. 241 de dr. Onisifor Ghibu, Anal. Ac. S. II. Tom. 37
Vczi : Ist, lit. rom. de dr. O. Ghibu.

www.dacoromanica.ro
113

In urma celor constatate, si pentiu reorganizarea sistema-


tic i a scoalei primare, mitropolitul *aouna, la 10 August 1854,
public dispozitiile privitoare la organizarea internA si didacticA
a scoalei poporale, si, in planul de invAtAmnt, pe h'ingA alte
obiecte de studiu, prevedc obligator calare bisericcasca in bale
tele .ase clase de laviipmeint primar 1).

Mitropolitul Andrei agtina al Ardealului.

Asa de mult s'a trudit, cel mai destoinic cleric al Ardealului


pentru ridicarea in valoare a cAntilrilor bisericesti, asa de pAtruns
era sufletul ski de binefaceiile musicei, in at, chiar in testa-
mentul stilt din 1 August 1871, pievede ca la ceremonialul
1) Vezi: Ist, lit. rom. de dr. O. Ghibu.
Mihail Gr.7o8lugnicu. atora Musical la Romani. 8

www.dacoromanica.ro
U4

inmormntrii sale, in al 7-lea rand al procesiunii ,sd yin&


corul cantAretilor care va avea a cAnta".
Cu toat grija de a roraniza, in sensul ortodoxiei, cantarea
bisericeasc, dupl cum afirmg. dr. G. A1exici1) cantmii bise-
ricesti nu-si formau cunostintele mftsicale nici cu sistema
orientaIrt a lui Pa, Vu, Ga, nici ca Do, Re, Mi... sau
C. D. E, ci cu o metod.' teoretico-practicd a lui Ion Seprdi,
dela gimhaziul calvin, din Cluj, eunoscAtor al vechii muzici
unguresti, apdruta inteo crtulie la 1856 in Cluj, din care
cantorii ae pe la sate, Ii asimilau stiinta musicald teoreticd-
Aceast notare, destul de veche in ArdeaI, se ibicinueste ca
litere latine grecesti.
Ion Seprdi a tradus, pe note Iiniare, multe din cntecele
romaneSti, gsite in arhivele maghiare.
Afirmatia lei G. Alexia e 'MA deszisd de insli publicatia
lui I. Seprdi, care n'a putut ptrunde dect doar, ici, colo, in
mana vre-unui cntret orsan din biserica unit ardelean.
Marcie mitropolit Andrei aguna, Ina din 1854, a tipdrit
cantrile liturgiei cu note liniare pentru cor mixt si a introdus
cntarea, coral in biserica otodoxd.
Din indemnul acestui chiriarch, profesorul de cantare biseri-
ceasa D. Cuntan, dela seminarul Andreian" din Sibiu, alai-
tueste o colectie de cantdri intitulatd
dup'd melodiile celor opt glasuri. Aceast lucrare, care s'a tiprit
abia la 1890, e prima in acest gen, Intl' cat pAn ad, cantarea
bisericeascI In Ardeal, e acea Man. de Anton Pan, care a fost
multd vreme cntret la Brasov.
Urmdnd acestui indemn, profesorul Dimitrie Cuntan a no-tat
melodiile dupd auz cum le invtase dela predecesorii si, P. I.
Bobes si I. Dragomir, lar altele dela Simeon Florea, cantor si In-
vdttor in Danes-Tfirnava mare, care a servit biserica dela 18342).
Aceast notare e fcut dupd priceperea i vederile autorului.
Cartea lui D. Cuntan e cea mai veche colectie de cdntri
sericesti Cu rnelodii fixate pe note liniare si usitate in Ardeal. 0
editie rnai nou5 a acestei crti ca unele indreptdri i complectdri
a aprut, in 1925, la Sibiu, sub ingrijirea profesortaui de cfintri
bisericesti, Const. Popa, dela Academia teologica andreian, a
profesorului Aurel Popovici dela scoala normal Andrei $a-
guna" Cu concursul profesorului de musicd dirigintele coruluii
mitropolitan din Sibiu Timotei Popovici.
Pe lAng cartea lui D. Cuntan, s'a mai publicat o colectie
melodii bisericesti, in uz In diecesa Aradului de Atanasie Lipovan

Vezi: Material de limbli. din Godicele de Petrova, de dr. Gh.


Rev, de ist. si arh. de Gr. Tocilescu.
Vezi : Prefata la cartea ,,COntlirile bisericesti" duph melodille celor opt
glasuri, publicate de D. Cantina In Sibiu, 1890.

www.dacoromanica.ro
115

din Arad, fost invAtAtor In Sgn Miclgusul Mare, care a mai scris
cfintgri liturgice pe diferite glasuri, ceint6ri din Minei, Triod,
Penticostar, etc. In Caransebe profesorul Timotei Popoviei dela
-scoala normal g din Sibiu In anii 1890-1893 pe and studia teo-
logia la seminarul de acolo, a fixat glasurile,irmoasele,
liturgice, etc., pe note, fgrg ca sg se fi tipArit aceast lucrare, ma-
nuscrisul se afl in posesiunea autorulu.
In afarg de aceste aril, se mai ggseste si azi ate o carte de-a
lui Anton Pann, popularizatg fna de pe timpul and functiona ca
protopsalt la biserica SI. Neculai din $cheii Brasovului, dar pe.
cad cantorii nu le utilizeaz5 din cauza lipsei de cunostinti a sem-
nelor psaltichiei.
Ontarea bisericeasa din Ardeal si Banat este, In general,
bazatg pe vechea antare bisericeasa orientalg a vechiului regat.
Totusi, fntru at ea s'a sustinut numai prin traditie, melodiile
au suferit, dupg tinuturi, parteinfluente lochle prinadausurile
potrivirile individuale ale cantorilor, parte influentele altor
biserici, cum este cazul Cu cntarea bisericeascg din Banat, unde
se resimte influenta bisericei sfirbesti, mai ales fn ce priveste me-
]odia liturgia. In general musica bisericeasa ardeleang diferg
.dela o eparhie la alta 1).
Dei exist colectiile amintite, totusi antarea se practia
pretutindeni numai dupI memorie, de oarece colectiile respec-
tive, cu exceptia irmoaselor, axioanelor, etc., cuprind de regulg
numai o singur stihire ca model, avnd melodia fnvAtatg a se
aplica liber la once text ce urmeaz5 a fi cfintat pe meloda gla-
sului respectiv. Tot asa se procedeazg si In seminarii la frivAtarea
antgrii bisericesti.
Dupg rAzboiul omenirii, dup unirea noastrg intr'un singur
suflet romAnesc, absolventii psaltici ai scoalelor de antAri din
vechiul regat, au fnceput a pAtrunde In bisericile ardelene, mai
cu seamg acolo unde 'Astoria enoriasilor parohiali e Incredintat
preotului moldovean sau muntean. De sigur c acest fnceput ar
Influenta temenic asupra doritei unifiari in toate directivele
activitAtii romanesti, singurul mijloc de inlAturare a tuturor in-
trusurilor sectare, cari veacuri s'au luptat pentru desnationali-
zarea noastrg, trebue 'MA reinceput frumoasa actiune cultural5
a vechilor cantori dela 1901 and, la 11 Ianuarie acelas an, au
Infiintat societatea musicalg Psaltul" cu scopul de a se perfec-
tiona In arta antArii bisericeti si formare de coruri religioase.

1) Vezi : Onisifor Ghibu Viafa SI organizaria bisericelscA din Ardealc.

www.dacoromanica.ro
CAP. VII.
OPERA CULTURALA PENTRU VALORIFICAREA LIAIBII
NATIONALE IN CANTARILE PSALTICHIEI DIN BUCOVINA-
n cele mai indeprtate timpuri din istoria vielii religioase
a popnrului roman din Bucovina, dei aceiasi music biseri-
ceascA, aceleasi canal i ale stranei se perindau din gurai'n
I- gur, trecand mostenire generatiilor de cntreti, totusi cle-
ricii, In persoana episcopului Efrem al liklutului, din Bu-
covina, in secolul al XVII-lea (1610), dornic de a pilstra fastul
slujbei din biseric In llinba natiei, scrie o carte de psalmi, 1) iar
Dosoftei, mitropolitul Sucevii, tipreste in timpul lui loan Duea
voevod 2) si din acelas spirit romanesc, o psaltire.
Pan atunci, pan la 1610, in biserica bucovinean nu se
pute auzi dealt limba slavon.
In arhiva mnstirii Sucevita se OA o carte slavon, care cu-
prinde slujba pastelor, paraclise, irmoase si psalmi alesi ce se cnt
la mrimuri (velicenii), filcut cu cheltuiala episcopuhri din R-
dauti, Teodosie Barbovski,i fAcut danie acestei manstiri, la 1601.
Intre donatiile aflate im manstirea Dragomirna se gsesc
dour' liturgii ale mitropolitului Crimea, alctuite una la 1610
si alta la 16123).
La mangstirea Putna e liturgia sfantului loan Zlataust,
tipArit in teascul episcopiei din Rduti, In timpul voevodului
loan i a mitropolitului Nichifor.
Scrierile religioase ale acestora si ale altora, concepute in
limbi strine, limba greac sau slavon, er neinteleas nu numai
de pravoslavnicii credinciosi, dar, de multe ori; chiar de psalti ;
de aceia In anul 1744, In tipografia episcopiei din Rduti 4),
eu blagoslovenia mitropolitului Kyrio Kyr Neehifor, se tipreste
cu cheltuiala episcopului Varlam al Rdu tului, catavasierul,
carte teilmeicit in rom(neVe Cu mulle ccintdri trebuincioase ; iar
la 1 Ianuarie 1779, strana bisericei din manastirea Putna isi
mreste biblioteca cntrilor, 'Mtn' cat archimandritul Varto-
lomei illiizilreanul, in alcAtuirea testamentului su, las manil-
Vezi : Ist. artelor, de Idieru spune a un exemplar se mai gAsWe la Va-
tira Moldovita.
Vezi : Bibl'ografia romAnA de I. Bianu si N. Hoch4.
Vezi : 0 vizitii la mAniistirile bucovinene de episcopul Melhisedee, In rev..
p. Ist. e Arh vol. II, de Gr. Tocilescu.
Vezi : Mein.

www.dacoromanica.ro
stirii, intre mulle daruri, giumatate deosmosglasnicu, adicd glasu
1-2-3-4-5-6-7-8, tipdrild moschiceascd, o carie canoanele
de la povecerii pe 8 glasuri, Vlmdcitd i scrisei de mine, o psaltire
sleadovand cu ceaslovu, cu slujba Duminicii, 5i cu slujbele
sapteinidnei iproci, un catavasieru moldovinescu scrisu de mine 1).
Nu numai slujitorii bisericei, dar si cei mireni, pAtrunsi de
credinta strAbunll, intru mntuirea celor sufletesti, cAutau s
aducA podoabe bisericei, angajAnd pe seama lor, cAntreti buni.
Prin secolul al XVIII-lea, hcerul CArstea, improprietreste
cu patru frdci de p'AmAnt, pe Vasile Eminoviei, unchiul poetului
Mihail Emineseu,locuitor t'Aran in comuna Ulinesti-Bucovinar
fiindc ave darul cAntrii si cunosand rnduelile bisericesti,
l'a InsArcinat cu slujba de dascAl-cantor bisericesc, alAturi de
preotul satului elibesti, Neeulai Seveseu 2).
Vasile TAnti111 sau Schintil 8) absolvent al scoalei
clericale din anul 1811, neputnd obtine parohie, a rmas cAn-
tret bisericesc i dascl la scoala trivial din satul sAu natal
Tereblecea, si moare in anul 1810. El e si autorul celui dinti
&Alindar iomnesc pe 100 de ani. 4)

CELE INTAI SCOLI DE PSALTICHIE IN BI:COVIN.A.


La 1774, in timpul domniei lui Gr. Ghica Voevod, la mAnAs-
tirea Putna se infiinteazil o sco4l cu un curs de 6-8 ani,.
pus'A sub conducerea arhimandritului Mfizilreanul, in care se
invat psaltichia dup'd metoda greceascd, apoi psaltirea, octoihul,
ceaslovul.
Intre absolventii acestei scoli se mentioneazA Ion BallAseseu
cAlugArit cu numele de Isaia i destinat a fi al doilea dascar de
musicA la aceiasi scoal. Devine insA episcop al Bucovinei
continu a da desvoltare musicei religioase in scoala mnstirei,
din Putna 5).
La ComAnesti, sub episcopul Eugeniu Haeman, se deschide
In anul 1840, o scoa1 elementar pentru pregAtirea cntretilor
bisericesti, nurniti si dascali, instalat mai trziu in palatul mi-
tropoliei din Cernuti 8),
Produsul acestei scoli e foarte redus si in imposibilitate
a satisface cerintele bisericesti, din satele Bucovinei.
CAntArile stranei, invtate dup auz i trecute, prin acest
mijloc, mostenire seriilor de psalti, ce s'au perindat in cursuf
ye.,i Conunicarca Dim. Dan, Analelc Ac. rom. Seria II, Tom. 37.
Vez!: Relatia lui Vasile Gherasim, In rey. Moldovii". pag. 299 303.
Vezi : Ist. lit, rom. din Bucovina, de C. Loghin, p. 23.
Vezi : Ist. bis. de L Nistor, p. 43.
Vezi : Ist. rom. de V. A. Ureche, pag. 271 g rev. Flacara" No. 38, 1915
de C. Sp. HasnaS.
Vez!: Ist, bis. de I. Nistor, p. 60.

www.dacoromanica.ro
118

veacurilor, nu puteau s-si pAstreze originalitatea, ajungnd


.astfel la o degenerare melodic, tare depsea, de multe ori, spi-
ritul ortodoxiei. Doar In .mnstiri dacg se lucra mai serios.
In asemenea conditiuni de cultur, chiar poetul bucovi-
nean, Vasile Bumhae, fcut inceputul invtturii. Din
lipsA de scoli, pe acea vreme, a inytat bucoavna la un dascal
ambulant, Iordachi, bucAtarul boerului Cristea din satul Cosidna.
A deprins dela dascalul acesta i dintel-Me bisericeti, pe cari le
ednta mereu cu drag, pdnd la balrcinefe. Tinuse deci i isonul la
stran, ca si Ion Creangil, la Humulesti 1).
De aceia, de sigur, a fost o revelatie pentru crestinii ortodoxi
ai Bucovinei, cAnd s'a infiintat prima scoalA de cAntreti bisericesti
Ja mAnAstirea Putna i cnd produsul scoalelor de mai trziu, in
persoana lui Dimitrie Cernilujeanu, dela catedrala din CernAuti,
Gheorghe Ciudin, dela mitropolia Sueevii, aduceau podoaba de
inltare sufleteasc, In bisericele mentionate, prin acel repertor
musical religios, sistematizat dupA psaltichia greac i slavon.
Voci alese, cu temperamente musicale distincte, nu s'au
prea apropiat de aceast ramur a activittei bisericesti, i,ar
cele bune, s'au indepArtat, cAci ca i in prezent, starea mate,rialA
acestor credinciosi slujitori ai altarului, a lsat meren de dorit.
La 1863 se incuviinteazA cAntAretilor bisericesti o leafd a-
nuald, din fondul bisericesc de 60 florini pentru cei din orase si
40 florini pentru cei din sate 2). Abia la 2 Dec. 1909, prin
struinta mitropolitului Vladimir de Repta, lefurile acestora spo-
resc pAn la 1050 coroane anual 8).
Impinsi de nevoi imperioase, psaltii bocovineni s'au con-
stituit i ei In asociatii Cu scop ca, prin puteri unite, s lupte
pentru revendicarea unor drepturi, cerute de prestigiul bi-
sericei, si, la 16 Maiu 1922, asociatia cAntretilor biseri-
cesti din Bucovina, convocat in palatul Unirii din Cernuti,
.condus si de imboldul unirli sufletesti a tuturor RomAnilor,
se transformA In filialA a asociatiei generale a antretilor din
Bucuresti, sub presedintia lui Eremia BArleanu.
Paralel cu scoala de cAntAri, in institutul teologic ortodox
41in CernAuti e musica religioas introdus i sistematizatA, in
predare, de doi profesori, unul pentru melodiile romnesti, iar
cellalt pentru cntarea dup melodiile rusesti.
Revista Candela" din I Maiu 1883, spune c. i
seminariali, deci clara, au avut totdeauna, precum au
astazi, instruire in cdnidrile bisericeti in tipic, care-1 pro pun
zantorii cei doi, i rituale, cu a cdror pro punere este insdrcinat
fotdeauna spiritualul seminarial".
Vexi: Junimea literarA,, din cernAuti No. 1-3, 1923.
Vezi: Ist. bis. de I. Nistor, pag. 97.
Idem.

www.dacoromanica.ro
/19
Pe langa cantarile monomelodice religioase ale stranei, la
acest institut teologic, se Infiinteaza, In anul 1869, o catedra
de musica coral, la care, ca titular al ei, e numit, prin decret
regalo-cezaresc, protopresviterul onorar, Isidor Worobehevici
cu rangul i veniturile unui profesor teolog.
Tinnd seama de personalitatea musicala a lu Isidor Wo-
robehevici, cursul coral nu putea decat sa progreseze an ca an,
mai cu searna, pe msuril ce si compositiile titularului apareau
grabite, din conceptia inspiratorie a musicianului ; iar produc-
tiunile corale se .perindau la ocaziuni cerute de rnaretia eveni-
mentelor. Eminenta Sa Prea Sfintitul arhiepiscop i mitropolit al
Bucovina, Intoreandu-se, In Maiu 1874, dela Sibiu, unde fusese
hirotonisit In acest rang, e Intampinat cu imnul festiv ocazional
Glasul iiilor la venirea printelui", imn care a fost apoi tiparit
In acela an, In tipografia lui Rud. Eckart din Cernauti.
Pe rang universitatea din Cernauti, Infiintndu-se facul-
tatea teologica greco-ortodoxa, la 30 August 1875, se desfiin-
teaza institutul teologic roman, de pe urma caruia, musicalmente
vorbind, rnusicianul bucovinean sklor Vorobehevici, Ii vede
tiparit tnanualul sari de armonie i aintdrile liturghiei Si. loan'
gur de aur in 1869, colectia de cantece romanesti Flori din
Bucovina" cu acompaniament de piano In 1870, a doua liturghie-
In 1880, iar arhimandritul consistorial si vicar al mitropoliei,
Silvestru Morariu Andrievici, Isi tipareste psallichia bisericeascei
pe note musicale liniare, In 1879, Inteun volum de 97 pa-
gini 2). Ca profesor de cantarile bisericesti, ca bun cantaret bi-
sericesc i musicant, a tradus, cel d'intai, pe note liniare, o buna
parte din cantarile noastre bisericegi, cum se canta, ele In Bu-
covina, tiparindu-le la Viena, In volumul mentionat. Cartea are
formatul 40 si este precedata de o scurta metodrt a valorii notelor
liniare si aplicarea lor la cntul nostru bisericesc 3).
Autorul acestei lucrari musicale devenind mitroplit i ar-
hiepiscop al Bucovinei, Intreprinde o lung si interesanta co-
respondenta cu epise. Melhisedeek al Romanului, pe care I' con-
vinge ca, In calitate de senator al parlamentului roman, prin me-
morii despre cntarile bisericesti, sa pregateasca terenul pentru
In locuirea notatiunii musicale psaltice cu n.ote liniare.
La 5 Decemvrie 1881, episcopul Afelhisedeck, In scrisoarea
sa adresata mitropolitului Silvestru 4), hare altele spune :
Wald cu aceasta V trimit un memoriu despre dintlirile bi-
sericqii pe care eu, in aceast sesiune, rain cetit in Sinod, im-
Vezi : Biografia Is. Vorobchevici" din acest volum.
Vezi : RomAnii din Bucovina, volum depus la expozitia genera/A rondinit,
din 1906.
Vezi vizitli a miinAstirilor din Bucovina de episcopul Melchisedec,
Rev. p. ist. l fil. vol. II, fasc. I, p. 47, de Gr. Tocilescu.
Vezi : Ist. bis. din Bucovina, de I. Nistor, p. 139.

www.dacoromanica.ro
120

preund Cu un proect de inbundldfirea aceslui ram. Am pldcerea


a vd comunica, despre acest memoriu, cd a fost bine prima si Si-
nodul a volat un regulammt la cuprinderea ideilor propuse de
mine".
. La scrisoarea accasta, mitropolitul Silvestru al Bucovinci,
rilspunde :
T.7 .

o r ,

- .

,
g ra
*.": cc c,j

Dr. Silvestru Morariu Andtievici,


mitropolit al Bucovinei.
Inalt Prea infia Voastrd,
Va vefi fi mirad cci n'am rdspuns curcind la mult stimata
D-v. din 5 Dec. a. c.
Dupd sosirea mea acas, allnd memoriul pentru cdntifrile
bisericeti, pie catete P. S. Voastrd, avurdli bundlatea de a mi-1
irimite, l'cun cetit cu multd interesare i plikere, fdrd de a md
scula de pe scaun pnd nu finii cetirea. Vd felicitez din toatd mima
la aceastd idee salutard i compunere eminentd. Dacd S/-tul Sinod

www.dacoromanica.ro
121

precum nu am indioala, vd va vota proectul de lege, iar d-1 Mi-


nistru de Culte va executa cele decise, va rezulta mult bine pentru
cultul liturgic, nu numai cat in regatul Romaniei ccil gi in alte
fart (ocuite de Ronami, uncle, !aril 'ndoiala, se va adopta aceasta.
ref orma a cardaritor liturgice 1).
La 23 Decembrie 1881, episcopul Illelhisedeek, In scrisoarea
dare mitropolitul Silvestru, scrie :
I. P. S. Stapeine,
Pe mine mil ocupa foarte mull, cestiunea cantarilor bise-
ricesti. Sinodul a admis ideile mele gi a votat regulamentul ce am
pro pus. Nu gliu rezultatul practic la care vom ajunge.
Am nevoie de sprijinul moral al I. P. S. Voaste. Sa Meg un
barbat cult cu congtiinl de Thalia misiune, avefi inprejuru-vd
multi bclrbafi luminafi gi o societate filarmonicti. Putefi face ca
sa se scrie in Aurora Bucovinei", trat ate despre ceintarea noastra
bisericeascii, cu aratare de reformele, necesare,susfineind lucrarea
regulamentul fcicut de Sinodul nostru gi indemneind guvernut
nostru a-1 pune in aplicare cat maLneinicirziat. Putefi scrie de-a
dreptul qi ministrului de Culte, indemneindu-1 a sprijini gi realiza
aceasta mare trebuingi a bisericei. L P. S. Voastra,avefi la nof
o I rumoasel reputafie. i !A privirea politicei, eu sni sigur, cei
guvernul austriac se va maguli, ceind va vedea cif L P. S. Voastrif
influenfafi asupra Romeiniei in chcstiuni bisericegti snteli a
fclie lumincltoare pentru Romeinii in genere...
. . . . . . . . . . . . . .......
Ca prezent, de anul nou, V trimit Idiomelarul, o carie de
. . .

ccintari, WW1* de cel mai bun ccintaref al Moldovii2) din Iagi.


Eu iubesc mull aceste ceintdri gi de aceia le comunic I. P. S. Voa-
stre. Putefi sei le cunoagteli gi s v informafi de dcinsele, daccl
poate nu le cunoaglefi, pn acum, indatorind pe IerodiaconuI
Timug 3) ca sa vi le cante. Ag alma mare bucurie, daca acest mic
prezent v'ar lace plc-were".
In Ianuarie 1882, mitropolitul i arhiepiscopul Bucovinei,
Silvestru Morariu, adresandu-se episcopului Melhisedek, 1i face
cunoscut ct a scos la luminA psaltichiea bisericeasca cu note
liniare" i cere ca sA serveascA ca intermediar pentru Inm5.-
nArea unui exemplar Excelentei Sale D-1 V. A. Ureche,
strul Cultelor"
In aceiasi lunA, Melhisedek, adresndu-se ministrului de
Culte, spune urmAtoarele :
interesul ce purtafi pentru ccintarile noastre biseri-
1) Vezi : Corespondenia hii Melchisedec, p. 75, 76, C. C. Diculescu.
21 Protopsaltul Dumitrit Suceveanu, dela mitropolia din Ia.si.
3) Episcop al Argesului, Gherasim Thimus, pe atunci student al facultatil de
teologie din Cern5u1i.

www.dacoromanica.ro
122

coli, pqntru cestiunea sleintului Mir, am rugat pe Mitropolitul


Bucovinei sa Vd trim ita erne un exemplar din opera sa de ccintilri
biserice5ii, puse pe note liniare 5i altul din bro5url sa despre
Sfin(irea mirului".
Mitropoli(ul, prin scrisoarea sa, spune ca n'a indrtiznit sti
vi le trimeatd dea-dreptul ci vi le trimite prin mine. Eu deci Vi le
irimit data ca aceasid scrisoare, i Va rog, pentru cntrile bi-
sericesti, sd siruif i ca sti se sancfioneze regulamentul votat de
Sinod, ca sd se poat?i sdvdr5i inbundtdfirile cerute, prin el, 'pentru
cdntarea bisericeascd. Pro gresul in aceast ramurd trebue sei mear-
gil treplat. In proect scint prevdzute bale principiile, dupd care are
a se progresa in aceastd ramurd. Veil Idsa un nume frumos in
biserica nalionald, dacd yeti face ca sd se imbundkifeascd cdntul
bisericesc in sensul regulamentului votat. Nu ascultafi pe oamenii
neexperimentafi sau retrograzi, cari v'ar face alte propuneri" 1).
Reforma cu acceptarea notatiunei liniare In psaltichie s'a
produs si a fost introdus In biserica din Bucovina. Toate
cercAiile 'Ms ale eruditului episcop, Mdlliisedeek, ca, aceastA
reformA, s fie introdusA si In regat, au r5mas fr rezultat, dup
cum, peste vre-o 15 ani, tot fAr6 rezultat a rilmas i interventia
musicranului, Gavriil Musiceseu, pentru a Mine aceiasi refornA,
adic5 transformarea notatiunii cantilrilor psaltichiei pe nota-
tiuni liniare. Ba, mai mult, G. lluzieeseu, inaintnd Sfntului
Sinod, lucrarea sa psaltichiei transpuse pe note li-
niare" in colaborare cu protopsaltii Gr. Gheorghin i Gheorghe I.
Dima, spre aprobare de a fi introduse in seminare i biserici;
Intmpinat de o hotArtA i nedreapt opunere a raportorului
Sf-lui Sinod, arhiereul Nifon Ploesteanu, fapt care, In urm6, a pro-
vocat o regretabil6 polemicA publicA, In care G. Musieeseu, spre
a evidentia nedreptatea, a fost nevoit ea, raportul arhiereului
1Nifon Ploesteanu, sA-1 publice Intr'o brosurA cu comentarii, cari
puneau inteo luminA defavorabn intentiile raportorului.
Desfiintndu-se institutul teologic ortodox unde, pfinA la
1875, se preda psaltichia ; la 1883, se InfiintA, in locul ei, o scoalA
deosebitA pentru invAtAinfintul cultului bisericesc si pentru
formarca cAnaretilor trebuitori bisericilor, uncle Invat6 limba
romnA i ruteanii, caligrafia, tipieul i cantarea bisericeasa,
dupA melodiile romne i rutene 2).
*coala functioneaA pe lng6 mitropolia din Cernhti, unde
Invat6 pAnA la 50 elevi, veniti de prin satele romnesti i chiar
rutenesti, si primesc subventie din fondul religionar. *eoala are
un director, un catihet i cinci InvAtUori. Cursul de patru atria).
Vezl : Corespondenta Melchisedec, de C C. Diculescu, p. 29.
Vez!: Vizita la cAteva mAnlistiri bucovinene, de efitre episcopul Melc.hi-
sedee, p. 245. In revista pentru istorie si arheologle, vol. II. fasc. I de Gr. Tocilescu.
Vez!: Rd:41a episcopului Melchisedcc, In Rev. p. isL 1fll de Gr. Toci-
lescu, vol. II, fase. I. pag. 245.

www.dacoromanica.ro
123.

DIMITRIE GHERASIAL.
Dintr'un document autograf, aflat in posesiunea magis-
tratului Valeriu Verenea din Suceava, se constat c, Dimitrie-
Gh fAcut studiile musicale la scoala de canari din
Cern5.uti, pe la anul 1869, cu intentiunea de a-si crea o carier5.
musical. Imprejurrile l'au determinat ins6 ca, nu mult dupI
absolvirea acestei col, sA se dedea altor ocupatiuni, rmAnnd
toat viata sa, un stAruitor diletant musical.
Inzestrat cu o voce distins, era un slujitor benevol al stra-
nei mngstirii Sf. loan din Suceava, unde, fiind In apropierea
arhivelor mAn'Astit esti, a publicat documente pretioase cif
privire la str5mutarea mitropoliei din Suceava la Iasi. A elaborat
un manual de cdntdri biserice51i, alese, pentru diferite ocaziuni
festivitiiti de peste an. Parte din cAnarile acestei calectiuni
sunt culese, modificate,si compuse de D. Gherasim cu colaborarea
musicalA a protopsaltului Gheorghe Ciudin, iar parte sunt tra-
duse din greceste, dup psaltichia din usul sarviciului bisericesc-
al Romknilor din vechiul regat. Manuscrisul acestei colectiuni
l'a terminat in anul 1893, in satul Iacobesti, jud. Suceava,
fusese destinat studiului elevilor scoalei de cntAri din Cer-
nguti, din indemnul arhimandritului Emanuel Ciuntuliae, su-
periorul mAn'Astirii din Suceava, i ajutorul material al baro-
nului Gheorghe-Capri, proprietarul mosiei Iacobesti. Lucrarea
e dedicat Mitropolitului Bucovinei i Dalma(iei, Silvestro
Morariu Andrieviei, eroului i aptirdtorului sfintei noastre bisericf
$i al nafiunii romdne, precum 5i cultivatorului zelos al cdnlifrilor
biserice5li"1).
Manuscrisul, desi are 37 pagini de coal, pare a fi fost mult
mai voluminos, intru cat, pe cel existent, se afl semnat a 161-a
pagin6 din caetul al V-lea. El contine o descriere a instrumen-
telor musicale de pe timpul RomaniThr, un rezumat al istotiei
musicale la Greci si Romani, in comparatie cu poezia liricl ai
acestor popoare, i in care, relateaei, cum curentul musical la
Greci s'a mentinut numai In cercul asa ziilor artisti ; cfit wane-
la Romani, s'a urcat, tot mai sus, pan la tronul lu Nerone,
care, indr4ostit de arta sa i credul In valoarea sa personalrt
de artist, intreprinse chiar turneuri musicale la Neapole, In an.
64 d. Hr.
Arta musicalA practicat in felul lui Nerone, a fost
si de urmasul sAu Caligula, care, spre satisfacerea pasiunilor
sale, in puterea nopii, i trezea din somn sfetnicii, cei mai mari
bArbati de stat, pentru ca, cu acompaniare de antece i flaute,.
ei s execute scene dramatice in costum teatral ; de asemenea
imp6ratul Heliogabalus apArea Inaintea curtenilor ssi ca actor,.
1) \Teri manuscrisul In chestlune.

www.dacoromanica.ro
124

-dansator, cantAret Cu vocea sau cu tuba, cu aceleasi porniri su-


fletesti, ca i Nerone, care, in fata privelistei arderii Romei, cnta
din chitarA. pierderea Troiei.
Femeile musicante asa zise chitarede sau flautiste, numai prin
faptul cA erau favoritele damelor mari ale Romei, erau, moral-
mente, decAzute, impreunA cu arta lor musicalii, ce o profesau.
Vorbind despre stiinta practicti a teoriei musicale, citeazti
pe cei trei bilrbati : Vitruv, autorul unui tratat de arhitecturA,
llaerobius, autorul unui tratat al artei musicale, inspirat de
doctrina studiului intervalelor si al intregului sistem musical
a lui Pitagora si Boetius a trAit in sec. 6 d. Hr. care luand
ca bazA modurile vechi grecesti ale lui Ptolomeu, creiazA sistema
musicei bisericesti crestine.
FAcand comparatia desvoltArii acestei arte la cele dou6
popoare, aratA cA, la Greci, musica ajunsese la mare onoare
In deplinA contradictie cu cea romana', care era intrebuintatA
numai la desfrauri.
De asemenea, fticand deosebirea intre musica evului antic
mediu, constatA cA, pe eand, in evul medin, cultul zeilor era
acompaniat de o musicA sgomotoassa si de desfraul ce se desfA-
soarA in jurul zeilor Bahus, Dionisios i Ditirambus, la crestini
mnsica a primit cea mai strictA disciplinA morar si care se exe-
cuta prin imne solemne in onoarea celui rAstignit.
Dupg ce, mai intai, face un reflex asupra noilor curente de
Matti moralA, create de noua invAt'AturA a Manttritorului,
asupra manifestArilor ei, prin tot ce arta, in sine, poate concepe
ca picturA, arhitecturA i musicA, spune cA crestinismul a in-
fluentat, asupra musicei, in asa fel, cA s'a introdus polifonia
vocalA i instrumentalA in bisericti. Prin aceastA reformA a ma-
nifestArilor religioase crestinesti, cornpositorii si-au creeiat un
larg camp de activitate.
Istoria musicei evului mediu o imparte in trei secpuni
istoria musicei bisericesti, impArtitA in trei perioade ; dela Hris-
tos panA in sec. al IV-lea, perioada doua, din sec. al IV-lea
pantt la Ioan Damaschin i perioada treia, dela I. Damaschin
panA in sec. al XVIII-lea d. Hr. Sectiunea II-a, cuprinde is-
toria musicei orientale anii 33 1500 d. Hr. si sectiunea a
III-a, care cuprinde musica protanA.
Descriind periodul intai al sectiunii I, aratA cA musica
religioase era acea mostenitA dela Evrei, chiar acea
inspiratA mai tarziu a avut, ca bazA, tot musica veche evreiascA
greceascA. Afirm5 cA, melodia cntArii de laudel Domnulu,
pe care au cntat-o apostolii lui Hristos, la Cina cea de tainA,
e de originA ebraicA. Chiar Terapeutii o sear.). religioas6 is-
raelitA, care a existat in Alexandria in prima jumAtate a sec.
4. Hr.. Ii cantau psahnii i imnele religioase, in mod alter-
nativ, de un cor de femei si altul de bArbati.

www.dacoromanica.ro
125

Inainte de era crestin, se deosebeau trei feluri de cantki :


-psalmi, imne biblice cannri spirituale. Duprt intemeierea
crestinismului ins, dumnezeipea, dup doctrina sfintilor apostoli
si a sfintilor pArinti apostolici, trebuind a fi prea mrin in total,
Fiul i sfntul Duh, toat imnografia i imnologia a trebuit s
fie modifican, dui:a stabilirea zeittii, de sfintii apostoli
sfintii printi, deci, cantri religioase pentru NscAtoarea de
Dumnezeu, pentru martiri i toti lupttorii cauzei crestine.
Manuscrisul e imprtit in patru : 1) istoria musicei
instrumentale si vocale a evului vechi, dasic i anteclasic, In-
cepand cu popoarele strvechi, On in evul mediu, trateaei
desvoltarea musicei la diferite popoare ; 2) evul mediu, dela
Hristos, cu introducerea musicei in et estinism, reforma si des-
voltarea ei, ant laic cdt i religios, cu autorii imnelor i cant-
rilor bisericesti, pan /a 1500 d. Hr. ; 3) evul nou, incepe in anul
1501, cu istoria musicei complectan, autori i cntreti
; iar partea a patra contine un rezumat teoretic pentru
amatorii de musicA spre a-i introduce in tiinta elementan a
practicei musicale.
Opul e alcAtuit dup. autorii : Naumann, Lang, Badea Ci-
resanul, Isidor Vorobeheviei, servindu-se in traducere, de lexi-
conul lui Mayer, etc. In vederea tipririi lucrrii, promite ilu-
stratiuni i figurile instrumentelor musicale strvechi.
Meritul lui Dinntrie Gherashn, in elaborarea acestei aled-
tuiri istorice in miscarea musical universa15., dela primele ei
inceputuri, se evidentiaz, cu ant mai distins, cu cat dansul
e singurul si primul roman care-si insusise sarcina de a inzestn,
si pe Romani, cu o oper musical de acest gen ; i ar fi reuit,
dac n'am fi fost vitregiti de soarn in anul 1920, prin decesul
-acestui roman, dornic de binele neamului.

www.dacoromanica.ro
LPIILIA:1M11 Ir_,Z.

ISTORIA MUSICEI LAICE.


Cu 39 de chipuri in text.

CR?. I. Cultura musical& In Muntenia, a) Plasica diletanta.


b) Influenta musicei apasene. c) Primele qcoli
de music& d) Conservatoral de music&
CR?. II. Cultura musical In Moldova. a) Contribatia cal-
turala a boerilor moldoveni. b) Influent, masicei
apusene. c) Lupta contra musicei tarceti. d) In-
cepatal nationalizarii trupelor de opera.
CAP. III. Primele qcoli de masic8. a) Conservatoral de
music& din Iaqi. b) Conservatorul de music&
din Rotopanep-Falticeni.
CRP. IV. Corari bisericeti, asociatii de music& vocal& i
instrumental fn Muntenia.
CRP. V. Corari bisericeti i asociatii musicale in Moldova.
-CR?. VI. Evolatia operei romane.

NOTA. 0 mare parte din ilustraliunile pArtii MUM si a doua din acest
.volum su It luate din Cartea 0 mului /Hattie merituoasa lucrare premtatA de
Academie, a domnului Popescu-135jenaru din Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
CAP. I.
CULTURA MUSICALA IN MUNTENIA,
MUSICA DILETANTA IN FAMILIA ROMANEASCA.
ac cronicele vechi nu pomenesc nimic despre o
og muzic diletana familiar, care putea, foarte bine,
s6 fie exercitat de ctre boerimea, acea in contact
Ve, cu apusul, e c5., evenimentele politice interne si, mai
cu searn, cele externe, predonlinau, prea adese ori, por-
nirile de ordin sufletesc, cari, totusi, rar se manifestau, intr'la
msur oalecare, la curtile domnesti. Tiicile lui C. Brfineo-
veanu, unul din domnii 1Vrunteniei, care a contribuit la cul-
tura romneasc cu dascali iscusiti din Nemtie deprinsese
mestesugul cntrii cu harpa".
Mai tarziu, domnita Rala, fata cea mai mic a domnito-
rului Ioah Caragea, persoan cu inspiratii artistice, posednd
gustul frumosului, in cel mai Irian grad, admiratodre a muzice(
lui Mozart i a lui Beethoven, hrnit, cu scrierile lui Coethe si
Schiller I), pe langil zidirea primului teatru in Bucuresti, uncle
artistul Aristia, dAdea reprezentatli grecesti, aduce, din Viena,
o impel' de arti#i nem(i, cu repertor de opere Must-cc-de i, in care
se distingeau primadonele Dilly 2) mam si Ilia
Actiunea domnitii Rain, hirluentase treptat si asupra ce-
leilalte pturi sociale din Bucuresti; ba, cultura musical:A
incep a fi considerat, aneort, a absolut necesar, mai
cu seam in educatia demuA fetelor rdmilne, Pentru a evi-
dentla acest lucru, e de ajuns a reda scrLsoarea neestorului
loan Billuial din Bueuresti, cu data, de 27 Maiu Mg, adresat
directiunii cloasterulul din Sibiu, unde-si daduse pe o copil a
sa s invete :
Insemnez Dumncata un lexis, ca can& n'ar fi miliculifei
de copii... Nu pot rabda ca cei vechi, # la clavir ma rog ca sei i se-
arate cc-11110111a, ca, de va fi vre un dascal s5. Ifivete pe alte co-
pile in closter, s(1-1 tocmeascei sd invefe i pei copilei, lar, ctindu ntt
va fi inveifndu alte coptle in cloqtel, mei tog de a 'i se gsi un da-
scal, 5i sei i se tocmeascei pei trei luni d !noelfa-o, adeed pad la
tdrgu SIbiului din Septembrie qi atuilci, saa eu voi ven i, cti crfti-
Vezi : 1st. rom. de A. D. Xenopol, vol. V, p. 655.
Vezi : Scrisorile lui I. Ghica, adresate tut V. Alexandri, vol. Ili
p. 43-44.
Mihail (ir. Poslu5nIcu. Istor:a Musicei la nonsini.

www.dacoromanica.ro
130

lora! lui Dumneeciu sau alt cineva5 de ai casi, qi vazandu 5i eu cd


voe5te a ramanea,' atuncea e pica bine. Crt este pricat sA nu invete
claviru ZinArAndica... Md rogu un clscilleci inai bun sa i se ga-
sasca. Ma rog, Cucoana Hagico, s laci bine ca sil porunce5ti de
a sa gasi un dascal a sa locmi de a !ny* pa copita' 5i jocuri 5i
sa va' loani pa re luni, dar ma rog ca de loc sa i se tocmeased un

Constantin Brknooveanu, Domnul Munteniei.

dascal de a tnodia-o sd joace ca sd poald inpdfa ro irei pcdru jo-


curi... La clavir si jocuri, mA rog sA inceap a invAta". 1).
Cazuri ca ale negustorului I, M'uta erau foarte rari. In-
con.gtiinta de sine nu se putea l'untura de un singur satelit mu-
sical, In persoana domnitei Ralu, care, pasionat cum era, ave
tot (Iona de a se manifesta, in actiunea ei musicalA, pentru
indrumarea nationalA a artei. Lipsa culturalA, in materie de
1) Vezi : Contributil la bt. lit. rom. de N. Iorga, An. Ac S. II, T. 29 p. 42.

www.dacoromanica.ro
131

arta i, mai Cu searna, musical, nu putea admite acel foc sacra


cu care talentul se naste, nu putea admite ca cineva sa fie pa-
truns sufleteste de aceasta nobila arta.
In sprijinul acestei afirmari, iata tpisodul, pe care loan
Ghiea Il povesteste, In scrisorile sale, lui Vasile Alexandri, episod
petrecut in Bucuresti, tot pe timpul lui Caragea si, poate cri, in
aceiasi vreme cu frumoasa manifestare a negustorului Manta :
O jat de hoer mare, intoars dint!' un clauster (pension de
ceilugeiri(e) de la Viena, uncle fusese cresculd 5i unde dobeindise
'un talent musical extraordinar la clavir, a adus cu dcinsa, in
casa brbatu-sau, prefiosul instrument. lute seard, boerul, z-
rind ccifi-va in5i cari se pitulaserei lng uluci, ca sti asculte fru-
moasele melodii ale junei diletante, s'a sbcirlit de gelosie i Mud,
a doua zi, teindra femee, s'a trezit nenorocita !... a geisit clavirul
spart cu toporul in mii de bucfi. MAnirea ei a lost atilt de mare,
Malt peste cdteva stipteimcini o duse la groapei. Ea lsase, cu limb&
de moarte, sei-i !adz- co5ciugu1 din scadurile clavirului, dar popa
s'a inpotrivit, ziccind c fuse vasul necuratului.
Arta era lucru neeunoscut. In tot Bucure5tiul nu se aflau
deceit un singur piano 5i o harp. Musica aparfinea lutarilor 5i
ceinteirefilor de bisericcr .
In tmprejurari m'arete, sufletul multimei simtea insa ca,
entuziasmul ei, nu poate fi escitat decAt numai Cu musica i, mai
Cu seama, cu cntecul potrivit imprejurarii.
Unul din voluntarii armatei lui Ipsilanti, profesorul Stefan
Canela, dela Academia Domneasca din Bucuresti, compune
Imnul national Gligiron cal ropteron spati mu", ce rasuna in
timpul zaverii lui Tudor Vladimirescu si pe care Grecii Il adap-
tasera ca o marsilieza a lor.,
La 21 Martie 1821, cu prilejul zaverii, Ipsilante, in fruntea
armatei sale, intrnd triumfal in Bucuresti, trage la casa Be-
)ului, fosta locuinta a Vacarestilor. Dupa savrsirea unei ruga-
ciuni de burfa venire, armatele striThat stradele principale
ceintnd Marsilieza lui Rigas 1).
Se zice c' melodia et a identica cu acea a lui Rouget de L' Isle,
iar textul frantuzesc Allons enfants era identic tradus in
greceste :
De/te pedes -ton Ellinon
O Kenis tis doxis 111e, etc.
adica :
Desteptati-va, copii ai Elenilor
Ziva glotiei a sosit, etc.
Starea aceasta, nu putea sa dainueasca multa vreme. In-
1) Rigas sau Rhigas, Velestenli sau Fereos macedonean de origin5, are o co-
lectie de cAntece (poesii), franceze, traduse n grecete. numite Asmata. Fost
profesor la coala domneascl din Iai, 1795-96. Veld ,,Convorbiri Literare"
XII 1883. Vezi : 1st. Bucuret1lor, de Ionescu-Gion, p. 616.

www.dacoromanica.ro
132

cursiunea in tarrt a diferitilor artisti musicali, a difetitelor trupe


<le oper german,italian i francezri, trebuia s exercite o in-
fluent asupra massei i, mai cu seam, asupra intelectualilor
timpului, acea pturA social, indicat a (IA imbold culturii
nationale si care, pe la 1810, sub presiunea acestei influente si
eu gnduri republicane, ciintau cantonetele Iacobine din Paris 2).
lar crtltorul francez Legal*, afirm c' in casa lIarelui
Han Gri9orie a auzit fete 2) antnd din piano si harprt 3).
Prolitnd de aceast stare intunecart a Vrilor romnesti,
nechematii altor tri, cautd s-si plaseze profesiunea lor,
mod nedemn si spre decilderea artei ; e cazul profesorului de
clavir Nemesis, un vicios alcolic i dedat necuviintii, care, sur-
prins la timp, prin interventia domnitorului I. Caragea, la co-
misarul Frantei din Bucuresti, la 1 Oct. 1804, e expillzat peste gra-
Exemplul dat de I. Caragea a prins, i, ca urmare, elementele
de instruclie artisticA, ce ptrund in tail, inerit a fi relevate
ca faetori importanti, in progresul musical al Romanilor, ca,
bunAoar, italianca Ifalanotti, profesoar de musicA si limbile
inoderne, francezul illontrsor i neamtul Gaekstiitter, de as-
menea projesori particulari de musket instrumentald, pe la 1850.
Datorit acestora, celebrittile musicale europene au tre-
vet e i la ocaziunile solemne ale curtilor domnesti, unde inde-
plinesc un punct insemirat din programa fastului zilei. MTh-
du-se, in seara zilei de 13 lunie 1843, o serat musico-dansant,
in onoarea principelui &Theft de Prusia, care, in drumul su din
Constantinopole. se opri, vr'o trei zile ca oaspe al domnitorului
Ilibeseu. marea vorniceas'A, Elisabeta Barbu $tirbey, invitrt, cu
4.tcest prilej, si pe vestitul pianist Leopold de Mayer 4) i pe
Henrietta Karl, dintreat de camer a regelui Prusiei, cari,
.cu arta lor, aveau s contribue la pl'Acuta petrecere a inaltului
lor compatriot.
In aceiasi epocil se manifestrt, ca diletant, i Athanasie Hri-
.todul literat, om de stiint i jurisconsult, profesorul fiilor
(lomnitorului Alex. lloruzzi distins musicant, a leisat mat
multe arii tumuli si ceintece bisericeVi, mort la 1847 5).
Un distins diletant musical era si Neeulai Iatropulo, care
canta minunat din chitarri i vioar.
In scurt vreme o comunitate musical se Inniptueste intre
musicianii strini i elementul diletant romn, ceeace, de sigur,
nu putin a contribuit la abilitarea artei romnesti.
Ist. Bucure%tilor, de Ionescu-Gion.
Vez!: Domnia lui B. Stlrbei, de N. Iorga. An. Ae. S. II, T. 28.
Vez!: Ist. rom. in chipuri si icoane, p. 62, de N. Iorga.
Se poatc ca cronieile sil dea gresit acest nume, dup6 cum afirmA Geor
es Humbert In Dictionaire de musique" in acea epocA a trecut In adevAr
rara noastrA. o celebritate musicalA, cu numele InsA de Charles Mayer.
Vezi : BArbati culti", de C. Erbieeanu, An. ac. S. II, Tom. 27

www.dacoromanica.ro
133

In anul 1849, in saloanele principesei Eeaterina Ghiea din


nucureti, se organizeazA o seran musicalti cu concursal d-rei
.Olga Ghica, care execunnd la piano o piesA de Chopin i o fan-
tezie din opera Lucia" de Liszt, acompaniazA apoi pe artistul
Rtinniger in o arie getmanA, precum i pe primadona Biava,
tenorul Rossi, basul Marini, cari cnn din operile Due Foseari
i. Nabuhodonosor" de G. Verdi. In Martie 1850, diletan-
tismul musical se manifesn chiar pe scena public6, cum e cazul
lui Gr. C. Cantacuzino, care, in scop de binefacere, cnt inteun
-vodevil national. Mai mult, in 1848 se constitue chiar o trup
de diletanti musiciani romni, in cate se distinge cAnnretul
Anesti Cronibace, care meritti stima i adorafiunea publicd i-i
.curioscut pentru minunatul sdu talent. Exceleazd in cavatina
,,Trema bizantio" din op. Aelisarie", e primit eu mii de aclama-
puni, ce se reinoesc dupd celi termind ccintarea. $i n'a vtizut nici
V enelia, nici Milanul, nu i-a intins cineva mdna de ajutor, ci
singur a sacrilicat micul sdu apuntatnent, spre ali plati un pro-
fesor de musicd, i. a =mil nopli intregi spre a nimeri o noid,
.spre a invdfa o arie". Moare in floarea varstei 1).

INFLUENTA AIUSICEI APUSENE IN MUNTENIA.


Dacrt promotoriul epocii de renatere a culturii romneti e
primul invAntor, Gheorghe Lazilrfost i el profesor de InusicA
bisericeasc6 i un distins executant din vioar.2)--apoi starea
-de proprisire musicalA, pfinA la un anumit grad, o datorim in
primul loc, domnitii Bahl, fiica domnitorului I. Caragea. Dotan
.deba naturrt cu un deosebit simt musical, cultivatoare a clasi-
cismului musical de apus, domnita Bahl, caun ca, ceeace a invA-
lat,musica, sA o estindri i in arm% de saloanele curtii domneti.
In acest seop, in Augtist 1818, aduce din Viena pe artistul
Gherghy cu o trupA de open, forman din artiti de seam5, ca
primadonele Dilly i Steinfels, care reprezinn operile : La Gazza
Landra, Cenerentola, Moise in Egipt de Rossini, Flautul fermecat
ldomeneu de Mozart 8)
Inceputul se innptuise: De aci, trupele de open stnine
-se perind cu o alternativitate regulan, ha chiar, fiind cte dota
trupe cu impresari deosebiti, se creazI o concurenn, o pornire
emulativii, care nu pute fi decett in folosul spectatorilor, In in-
teresul culturii musicale.
In 1828, vine Eduard Kraivig.cu o trupA de opere, precum
Tb. Miiller4). Cu al . truprt de opere, dar cari, din cauza rrtz-
Vezi : Curierul romanese", No. 41 din 7 Noemvrie 1818.
Vezi : Scrisoarea lui Pepin Ilarian, catre Gh. Baritiu.
-3) Vezi : Ciocoi weld si noi" de N. Filimon.
4) Numeroasa familie de musiciani li Germaniei, a creel inaintasi se aria pe la
Ineeputul sec al 18-lea, 5i cnprinde ; compositor', virtuosi cronicari musicali etc.

www.dacoromanica.ro
184

boiului ruso-turc, ce isbucnise si care adusese ocupatia ruseasa


In %ar., sunt nevoite ali inceta activitatea musicalk iar artistii
lm sA se refugieze, care incotro, cum e cazul tenorului Kohler,
musicant distins i compositor, se angajeazA la opera din Pe-
tersburg, 'tilde cntA pti la 1834, cand, retntorandu-se in.
tail, hail, din nou, in trupa lui Th. Miller din Bucuresti.
Pe la 1830 si 1831, trupa fratilor francezi Baptiste si Joseph.
Fouraux, dau o serie de reprezentatii de peril 1).
In stagiunea de oper Decemvrie 1834Dee. 1.835, trupa
lui Th. Milner, desf5soar o largk activitate musicalA, mai cu.
seamA, c orchestra, format de loan Waehmann, se compunea
din 17 instrumentisti, flautistul Sellner, clarnetistul Ferlendis,.
faimosul flautist Iosef Gebauer i altii.
Se reprezint in total, in cursul stagiunii 60 de opere, intre
cari : Robin de bois, Muta di Portici, Fra Diavolo, Zampa, La'
dame blanche, Tancred, Cenerentata, Agnes Sorel, Sargnies,
Joseph el ses frres, Don Juan, Barbier de Seville, Otello, Les.
Bravntiers, compositia lui loan Waehmann, care s'a reprezentat
la 31 Iulie 1834, Montechi et Capulletti, Barbe bleue, Corradin,
Dona Diana, Straniera, Jean de Paris, Comte Org, Armida,
Senziramis, La Neige, La fiance, Les faux monnayeurs, Pre-aux
dercs, Les Croises Egypte, Ludovico, Robert le diable, Maon
et le serrurier, Le porteur d'eau, Marie, etc.
P.e lang4 aceste opere, cu prilejul sosirii domnitorului din.
Constantinopole, se reprezinfd opera L'image dtz Prince".
Pe liing' trupele germane, la 1 Octomvrie 1840, o trup francezI
reprezint6 opera La dame blanche" ; iar in Sept. 1842, apare
trupa italianA de sub conducerea lui Sansoni Basilio, care, in.
teatrul Momollo" incepe stagiunea cu opera Norma *i cu pri-
madonele : Galzarani, Gaetano, Luli i Matilda Clary .5i alti sase
artisti protagonisti : doi tenori, F. Battagia i Giorgio, doi basi
Giaeometti i Santi, un bariton Clary si un bufon ; de asemenPa,.
tot in aceastA trup, intre artisti, se afl i celebrintile Henrietta
Karl, tenorul Riciardi i basul Berlentis ; cu repertorul format
din operile : Lucia, Belizario, Romeo i Julietta,Norma, Beirbierut
de Sevilla, Somnambula, Furiosul i Clara de Rosemberg.
Intreprinderea lui Sansoni i-a lost fatalA, ruinat material-
mente in teattul Momollo", e nevoit a primi ajutorul ma-
terial a trupei romane care in seara zilei de 7 lunie 1845, dA
In beneficiul sAu, piesa Recrutul rescump'effat.
La 14 Februarie 1843, trupa italian6 cnt opera Trecutul,
Prezentul Viitorul, compositia lui I. Ntraehmann i Foreatti.,
In anul urm5tor, aceiasi trup, la 23 Aprilie 1844, execut dou'a.
cantate, din cari una romneasei, produsil de primadona Hen-
rietta Karl, si tenorul Panizardi, in costum national romanesc..
1) Vezi : 1st. teatrului de T. T. Burada, vol. I, cap. III, p. 108.

www.dacoromanica.ro
135

:Musica o aldituise I. Waelimann cu multa' maestrie, din cntece


hatrnesti si fu chemat, de mai multe ori, pe scenii, impreund
cju gin gaga dinteireald i li se facurd mari laude" 1).
La 1847, vine in Bucurosti, trupa de opera condusa de M-me
karl, care, pentru stagiunea 1847-1848, aduce, ca artisti pe
Carlotta Grifani, primadona absoluta, care, doi ani mai tarziu,
avea s faca furori la Petersburg, impreuna cu Maroaretta Liz-
zoni, contra-alta Elena Rho, tenorii Montresor i Laudi, basul
Tozzolli, directorul de mai tarziu al operii din Iasi si baritonul
Maroquelli, iar intre instrumentistii orchestrei se afla flautistul
Neeulai Filimon, criticul musical de mai tarziu i autorul operii
iiterare Ciocoii vechi ci noi."
Cu acesti artisti, 'U-me Karl reprezinta Favorita de Doniz-
zetti, Templierul de Nieolay, Vestala de- Spontini, Aabuco de
G. Verdi, Luiza Stroz:i de Saveli, Turcul in Italia de Rossini
si Matrimonio Segreto de Cimarosa.
La 2 Oct. 1849, trupa italiana de sub conducerea lui Papa-
Nicola grec de origina 2) zis si Popa Nieolai, continuan-
dusi activitatea, deschide o nou stagiune de opera, pe care o
continu i in anul urmator, 1850, cu cntaretii : Primadona
Cuzzani, tenorul Veehi, basul De la Torre, tenorul Sachero, apoi
Mansui, Fraudi Si Berger, cari cnta opetile Lucia di Lgmermoor,
Puritanii, Lucrfia Borgia, Somnambula, Beirbierul de Sevilla etc.
Conditiunile scenice, cari necesita o deosebita technica in
montarea i reprezentarea operilor clasice, eran, .cu desavarsire,
rudimentare la unele trupe, iar altele mai constiente de rolul
artei ce-1 an a indeplini, se sileau ea, potrivit mijloacelor exis-
tente, sri poat salva prestigiul trupei.
D-1 N. Iorga ne spune ca :3) trupele de operti, de pe acele
limpuri, ierau de o specie ca total deosebit. Impresarii, cari se
succedau, Rind pe Rind, Unguri si Romcini, pelstrau ca
.slinfenie acelea# obiceiuri zugrdvite de repetate ori, cu o adcincei
indignare, de loiletonistul Nationalului' , N. Filimon.
Decorurile lipseau aproape cu desvarsire in sala imperfect
huninat5. Alhambra avea coloane grecesti". La favorila, Na-
buhodohosor i Saul imbracau, fr mustrare de cuget, costume
de cel mai desavarsit gotic. Algualizii, Bcirbierul de Sevilla,
legal' la un loc imbracamintea lor pieptare medievale cu
it la bivuac si sabii imprumutate dela un apropiat post de po-
j arnici.
Dar dadi, technica scenica, indeplinea, cu greu, conditiu-
nile de reprezentare a actiunii libietului operii, nu tot asa era
Cu interpretarea musicala, tinand, mai cu seama, socoteala
I) Vezi Gazeta teatrului". No. 32 din 24 Aprilie 1844.
Vezi : Domnia luI B. Stirbey, de N. Iorga, An. ac. S. II, Tom.28.
Vezi : Viata si opera loi N. Filimon" In Revista Noufi, din Bucuresti,
No. 9 din 15 Noemvrie 1891 si blografia sa in acest volum.

www.dacoromanica.ro
136

In majoritatea lor, aceste trupe erau formate din demente


alese, celebritAti mondiale, stApAne pe misiunea lor artistia-
Intre elementele corale erau, de mulle ori i romAni cu voci a-
lese, cari, din lips de cultur6 musicahl, se mArgineau la ac-
tiunea lor de coristi ; lar in ce priveste orchestra, in majoritatea
cazurilor, in fruntea ei se gAsea un loan Waehmann sau un.
Ludvi9 Wiest, musiciani versati in practica lor musicalA.
Asa fiind, critica lui N. Filimon din Nationalul" e exa
gerat de sever, in once caz, nu poate fi generalizatri and spune
,,Ca interpretare, un cor discordant, si compus din indivizi
fara voce si ara cea mai mica noliune de musica teatralti si de
limba italiana. In loc de un orchestru intonat, COMpus si conclus
astf el Meat .sti poatti executa, cu
toate nuanfele musicale si cu ex-
presiunea cerutii de adevrata
arta, frumoasele partifiuni ale
maestrului. Verdi..., o aduna-
turd de invalizi si recrufi
estetica, lard aria z lard dis-
ciplina".
Or autoritatei musicalii a
lui I. Waelimann era recunos-
cut6, iar, despre Wiest, sA.

t II)
_;::
IZAN
Votit
ascultilm spusa lui Cezar
Boliae, care se intreabrt, in
foile contimporain si jute()
&ire de searn5. asupra operii
linda :

,pe uncle es aceste fesuri si


ginbek, aste chlaluri si tatdrci,
aste chipuri uitate si necunos-
Cezar Bailee. cute? a (guns lea/tul un bal
mascat ! ne-a cotropit mahala-
tele? Cine desgroapti acesti 'reposati in societate? Cine 'face pe
abesti ruginifi sti-si lase preferantul cel linistit, ca sil vie pe lam-
vile si pe geruri de foc, la teatru! !" si constata ca farmecul acestcr
l'au indeplinit i arcusul cel magic al lui Wiest".
Paralel cu reprezentatiile de operL musicalitatea clasia se
mai manifesta i prin concerte date de diferili artisti ai apusului.
La 19 Febr. 1839, celebra violonistA, d-ra Eleonora Naimann,
concerteazil la teatrul din Bucuresti Sentimentul si harul ne-
rostit in care a sunat lantezia lui Lipnischi, ca lode ale ei greu-
si podoabe, au incununat triumful d-rei Naimann, care s'a
urat de publicul cunoscator, cu entusiasm fi aplaudari". 1)
La 9 Dec. 1846, Franz Lyszt zeul pianului." dti intdiul Con-
cert, asupra cruia,Cezar Boliac, intr' un_arfical entuziast, observa ca,.
1) Vezi : ht. Koalelor, de V. Ureche, p. 144.

www.dacoromanica.ro
137

din societatea frumoas a capitafei, 300 de persoane au primit pe


.artis1 in aplauze si I isionomia-i ins pirata s' a animal in cursul
wdoratorilor".
Cu toate acestea, abia 200 persoane din aceasta societ ate 11 putea
infelege qi mai ales putean plati cei 2 *(galbeni) locul in saki, pentru
ca sa asculte un ceas numai pe un artisl pe aceia, dacci un Numb de
1ot re e mai Idnar i mai simfitor o nafie poate lasa o suvenire mai
placuta , decdt cele cdteva sute de galbeni, atunci nu suferi, d-le
Lyszt, ca toat tirierimea romdna sa zica Lyszt a trecut pe la
noi, (lar n'am avut mijloace sa-lauzim. Cu alte cuvinte, daca vrei
-brt fii pticeput si simtit, scade preturile, caci cei bogati putin te
pretuesc, dei toti pot plati luxul unui bilet, cat de scump ar fr.
La 2 Aprilie 1849, In sala teatrultti din Bucuresti, se da de
trupa operii italiene un concert spiritual, compus din : Stabat
Mater de Rossini, cantata In mod admirabil de primadona
.contralta Bron, baritonul Fortuna, tenorul Rossi si basul Marini ;
apoi simfonia &oleic' de Beethoven cu orchestra, Ave Maria com-
pus de reaisorul Pennazzi, esecutata de orchestra si coruri.
In aceiasi vreme, in sala Bossel din Bucuresti, cu con-
-cursul artistilor operii italiene, concerteaza d-ra Lehmann 1)
flautistul Folz ; iar la 19 Dec. 1849, violonistul Ludvi9 Wiest,
creatorul unei ere musicale la Romani, art, tot In aceasta sala
si cu concursul opetii italiene, un concert, in care, i eviden-
tiaza virtuozitatea arcusului, alaturi de primadona Cuzzani.
Dela 1850. o viat6 refAcut6 se manifesta atat In familie cat si
in public, musica e mijlocul de atractie a tuturor celor dornici
-de ea. Lautarii Isi indeplinesc rolul lor In gradina Lipca, de langa
casele Blaceanu, iar artisti ca : Folz, Kossevf4ii, Maria Petri 2),
ilautistql Terseltack 3), violonistul W. Humpel, venit din Con-
stantinlopole 4), contribuiau, tot mai mult, la desvoltarea sim-
tului musical romnesc. Bucurestii devenir% astfel un centra de
invidiat, caci, Leo Tolstoi, mar ele romancier rus, aflncru-se ca
ofiter In armata rusa de ocupatie a prineipatelor, la 19 Martie
1854, scrie matusii sale, Tatiana
I artd-ma, matus draq, cd-(r scriu at& de pufin. Inca nu
.mi-am adunat gndurile, caci acest ora q minunat, mare si f rumos,
cuuo.gin(ele pe cari le-am f acut, opera italiana, teatrul francez...
bale acestea nu mi-au dat rgaz sir' stair acas macar doua ore 5).
1) Foate ca una din cele trei celebrant vocale : Lily, Marie 5i Elise Lehman,
-originare din Silezia (Germania) sau Anglia.
. - 2) Maria Petri, originara din o foarte veche-familie de musicantt germani,
ea, Samuel I. Petri, care a tr4it in sec. 18, eantitret vocal 5i autor a mal. mrator
lucriiri de inusica teoretica. Henri Petri, violonist celebru, fost concert-maistru al
curtii din Drmla.
3) Terschak Mol/, flautist celebru, tascut la 13rasov la 6 Febr.1832, Mort
la Breslau in 1901. Studiile /e-a facut la Conservatorul din Vierm Autorul a peste
350 piese pentru !taut.
1) Vezi : Domnia lui B. Stirbey de N. larga, An. ac. S. II, Tom 28.
5) Vezi : Relatia C. Sateanu In Latium literara" 15 Sept. 1923.

www.dacoromanica.ro
138

INCEPUTURILE CULTURII MUSICALE ROALINE.5TI.


Primele seoli de musiett seeniefi.
Dup cunt se vede, o scoairt de intuitie musicalA se fate-
meiase solid, prin diferitele trupe ce se succedau i prin va-
riatia de artisti, cari cu numele de eelebritliti europene i cu
virtuositatea lor neintrecut5, demonstrase, pe deplin, Insern-
nAtatea artei, Meuse o plasticA distinctie intre musica si mu-
sicA. De aceia, in mintea celor
ce infiintase prin initiativa lui
Constantin Goleseu societatea
literarg. din Bucuresti 1) la 1827,
fii domnitorului Gr. Ghiea,
banii : Gr. Brineoveanu, Gr.
Billeanu, Al. Filipeseu, i vor-
nicul .5tefan Ilageeanu, fer-
menta ideia creitrii unui mijloe
de educatie a sufletului ro-
mnesc prin teatru, si mai
Cu seam, prin music.
La 1830, cumintele, patrio-
tul si cetitul boer, marele logo.
flit Dinieu Goleseu, care cAlRo-
rise prin Ardeal, Bavaria, Svi-
era, proecteazA sA descbidA in
casa sa, dela Belvedere, in mar-
ginea Bucurestilor, o scoall.
pentru 20 eleve si care, pe
toate cursurile cari concureaa
la educatia general, sA se mai
predea : musiea, pielura i dan-
sul. Murind, la 9 Oct. 1830, nu
vi-a putut indeplini dorinta, pe
care mai tArziu, o fndeplineste
Dinicu Golescu.
francezul I. A. Vaillant 2).
La 9 Octomvrie marele lo-
goilt Dinu Golesou, unul dirt
primii colaboratori ai lui Eliade Midulescu, la infiintarea societAtii
filarmonice din tucuresti, fnceteazi din viat5. In varst5. de 54
ani. fnehinat activitatea, inteligenta i averea spre binele
obstesc, fr sA caute a pune persoana sa in vaza lumii
Un milnunchiu de insufletiti pentru renasterea cultural 1 a
RomAnilor si sub imboldul actiunii culturale InfAptuita de
Vezi : Istoria rom. de A. D. Xempol, vol. VI, p. 45.
N. Iorga, Femeile, p. 144.
Vezi Rev. ldeaPstd de M. Stineeseu.

www.dacoromanica.ro
139

Gheorghe Asaehi in Moldova, pornesc la lucru pentru rein-


vierea constiintii nationale. Din acestia loan Ellade
leseu, maiorul I. Cmpineanu, Goleseu, C. Aristia i altii,
rajati de sprijinul nobilimii, ca domnita Ralu, vorniceasa
Smaranda Ghiea o iubitoare de musicA, Constantin Manu 1),
Emanoil Bleann, Searlat Cretuleseu, loan Rossetti, infiinteazil
la 10 Octomvrie 1833 societatea filarmonicA", cu scopul de a
creia un curent de educatie prin teatru i in,tinderea musicei
vocale i instrumentale in Prinfipat".
Constantin Manu, prin testamentul sAu din 14 Iulie 18*
las" o parte din averea sa societritii filarmonice.
Legatul are urn-IA-tom' cup] ins :
Clucerul G. Velescu va numera in termen de un an So-
cietAtii filarmonice a teattului (la care sunt membru) galbeni
regali olandezi una mia din castigul nAd5jduit dela cum0-
rarea in tovAr5sie a pAdurii Clinceani si ea va arrifine des-
va'rsitA stApan6 a pArtii mele, fr a fi urmAri0 i supArattl
de mostenitorii mei, fAr0 a da cu privire la aceasta, ninignui
nici o socoteal4 ; deasemeni dAruesc acestei societAti filarmo-
nice si capetele depus6 in aceasta tovarAsie de cumpArare
,,21.700 lei vechi, apoi i cei 540 lei vechi, socotite dobiinzile
corespunznoare acestor capete. Amandou6 aceste condeiuri
se tidied la 22.240 lei vechi. Acest dar cAtre societate filar-
monic5 a teatrului va sluji drept ajutor pentru clAdirea tea-
trului national. lar ea recomand numele meu, in aceasta
societate, nemuritorului condeiu al Domnului Eliade, cel Fovea
Insufletit i battik pentru toate faptele patriotice 2).
Pentru progresul acestei societAti I. EL Rfiduleseu, proce-
cleazA la un inceput de bibliotec6 universal in care, sectiunea
musicalA, cuprinde
Baini : Despre viala qi influenfa lui Pietro Luigi Palestrina.
Fink : Originea si progresele musicei.
Staafford : Istoria. musicei.
Hauser : Istoria ctintrii bisericei i a musicei sacre.
J. J. Rousseau :Diclionar de musica.
Gretry : Cercare asupra musicei.
Crti pe cari I. El. Rilduleseu i propune, ca, pe fiecare an,
le publice, traduse inteun volum de 25-30 coale 3).

Constantin Manu 1799 1835.


Vezi : a) Volumul Isachar de I. E. RAdulescu ; b) Discursurile lui
Barbu Calargiu de Anghel Dumitrescu, 1886; c) Essai compar sur les in-
'stitutions el les lois de la Roumanie' de Nicolae Blaremberg, 1885, pag. 275;
ci Documente prioitoare la familia Manu de Const. G. Manu, 1907.
1svoare comunicate de D-1 C. G. Manu, documente pretioase Intru valo-
rificarea activ'tAtii culturale si a sacrificiilor materiale infAptuite de familia
Manu, In special de Const. Mann. pentru propAOrea cultnrii romAnesli.
Vezi Curierul de ambe sexe" periodul V pag. 241 din 1844 1847.

www.dacoromanica.ro
140

RIUSICALITATE.A. LI.11 10A N %DE 11ADULESCO

Dintre initiatorii societtii filarmonice, cel mai pAtruns de


spiritul nobilei misiuni, pentru ridicarea neamului silt' la nivelut
culturii contimporane, era I. Eliade Rilduleseu,
scriitor, literat musical si flautist 1).
AnunVand, prin publicitate, infiintarea societAtii filarmo-
nice, Eliade spune ctt : fie-care membru al societafii va contribui
rate un ce, pe an, spre a tocmi o scoalc1 de literaturd, decicunafie
musicg vocal6 ; scopul acestei scoli sei je a pregeiti tined, pe de
o parte, sei putem avea un teatru si, de alta, sri se introducii i srt
se infiinteze In Printipat, musica vocalr, i, ca s'a" evidentieze
insemnAtatea artei spune : un bun declamator este, pentru limbd,
ceeace, un bun musicant, e pentru executarea une bucAti mu-
sicale. In zadar un compositor si-ar alcillui operile sale, ctici tot
mestesugui sd'u ar rmdnea mort, IcIr isprav i chiar necunoscut
dadi artista, asemene lui, sau aproape de a ha invilfaturii, nu
s'ar al la sei execute composifiile lui cuClestoinicie, expresia si in-
focarea cea mai cuviincioas. Cea mai desvrsitei si rea mai (i-
tingloare arie, ccintat de un nedestoinic cntref, in loc de in-
tinerire a inimii, ar pricinui spaima asculteitorului. A poi d-1
llongianini va fi pro fesorul de musicii, a crui destoinicie si ta-
lent s'au recunoscut si in cele mai inaintate intru civilizaiiune
locuri. D-lui va cerceta la inceput dispozifiunile tinerilor ce vor
voi a se da spre invldtura acestei frumoase arte i va alege un
numr pcind la 12, Cu care va urma invfifiiturile sale".
Un nurnAr de 52 de boeri, stolnici, postelnici, hatmani, me-
delniceri, vistiernici, colonei, maiori, etc., contribuir cu suma
de 16,518 lei, din .cari se plAti china unui local de scoalA, se al-,
dituir lefurile profesorilor, Intretinerea burselor, etc. Pe lang5.
musicianul Bongianini, se mai angajarA profesorul de nausicA
Conti 2) i pianistul Sehlaf, toti cu salar individual de 630 lei

Yee : ,,Curierul rominese" ed. IL 1862, In articolul Au mai piitit-o-


.5i altii" Eliade spune : Ea e musicanta din cap pima in picioare, sonetele lui Bee-
thoven, fanteziile lui Haydn, capritiile lui Paganini, pentru ea sunt o picarie. Gind
se pune la piano, pare di geriu musical o insufla, floe te cuprind, tremurl,
tipi ascultindu-o si te socoti transportat Inteun rai locuit de sirene. Daca idel po-
litice5ti ma turbura, un Andante gratioso ma linisteste. Daca vr-un cuget de ge-
lozie m neciljeste, un Adagio Suslenuto ma face sii-mi cunosc amagirea i sa virs-
lacrimi de caintli. Pentru hatiru el invat flautul pentru hatirul el invat a cinta.
Asa putem cant& Impreuna frumosul duet a lui Mozart, mire Giovani si Donna-
Ana.
0 foarte veche familie de musiciani italieni, care dat eazli din secolul al
17-lea, 1662 Francisc Bariolomeu Conti din Florenta, autorul a 16 opere, 13
serenade, 9 oratorii si 50 c ntate. 'gnat Conti, celebru sopran castrat. Carlo Conti,
compositorul a 11 opere, din cari celebra Olimpia, music?! religioasa, liturghii, re-
quiemuri, etc., Claudio Conti, profesor la Gonservatorul din Neapole, autorul ()-
peril La figlia del marinaro.

www.dacoromanica.ro
141

lunar. In asemenea conditiuni desehizAndu-se mala Curierul


romanesc" al lui Eliade din 8 Fevr. 1831 serie :
Scoala de musicA vocaZt, a soc. Iilarmonice s'a deschis,
cursurile sunt slobode pentru ori-cine i cd cei doritori a arma a-
(-este invd.flituri, se vor adresa la redactorul gazelei". A por artistul
trebue sd &Ni talent, si aplicare fireascd, educafie aleasd, invdfat,
gust, glas sAnkos, f isionomie interesantd, srt cunoasct i sil ttie
musica i dantul".

, ,
v

loan Eliade RAdulescu

Vine; ii, recrutafi pentru secfiunea musicald a soc. jilarmonice


erau, in cele mai multe cazuri, analfabefi.De aceia, pe kingd pro-
fesorii de musicd mai erau qi prolesori, cari predau scris-cetitul.
In asemenea condifiuni deschizdndu-se cursa:11e ;coalei de musicd
a societdfii filarmon ice, se incepe o activitate care depdea once
sistemd logia(' de didacticd musicald, ctici scopul era ca, in ceI
mai scurt limps sa- se dovedeascd existen fa reald a artei In sufletul
romdriesc. De aceia, numai dupd tapie luni, la 29 August 1834.

www.dacoromanica.ro
142

se Si fine primal examen, care de apt era chiar o reprezenfafie


de arid musicald in toatet regula, cu 25 bdefi si 15 fete sub direr-
fiunea lui I. Eliade Rilduleseu. Nu era mica isprava adusii de
soc. filarmonica, cdnd total, intr'un intPrval asa de scurf, trebuia
Neat dela inceput; cdtzd artista Rali(a Manolaehe, nestiind carie
lrebuia .94 inceapii de la slovenire, trebuiau actori,repertor, scend,
decoruri, musicA, un cuvdnt toale ciernen/ele artistice, si nu-
mai entuziasmul ce se aprinsese in sufletul acestor apostoli, la
flaciira redesteptilrii simfului nafional, poate explica asemenea
minunii).
Inainte de inceperea reprezentgiei de examen, I. Eliade
RAduleseu, tine un discurs inflAcArat, pAtruns de entuziasmul,
ce i-a cauzat progresul uimitor al elevilor ssal. Prndu-i-se
in entuziasmul su, .a mers poate prea departe, spune :
Poate a mea rehmd, domnii mei, mel face sel mdresc lucra-
rile, la cari, in bale zilele cu a mea mulfumire, am fost martor
fericit ingrijitor, poate di in ochii mei, cei intunecafi de mulfu-
mire, mi se par minuni cele ce s'au urmat in vreme de 7 luni, in-
cepdnd mai veirtos scolarele dela slovenire. Domnii pro fesori
incd mai smerifi decal mine, indraznesc a infillisa pe scolarii
dumnealor, nu cu truf je, ci numai ca sd orate Domnia Voastrd
rolul ce au putut aduce si dea socoleald de vremea ce au
intrebuinfat-o, dupti inseircinarea ci incredinfarea ce au aval
de la Domnia Voastrei si dacd din scurtimea vremii sau din
scolarii neobisnuili a se infdlisa in public, nu vor putea
cu scumpeitate a dispunde ncdejdilor Domnia Voastrd, stint in-
credinfat cii generozitatea D-vs., de care a-fi dal simfitoare
dozPezi, nu va goni at& de departe, ce este cea mai adeviiratd
iubitd a ei pied".
Reprezentatia de examen reui bine. Caliopi, care a cntat
cavatina" din Pira(ii de Rellini, dovedi mari nAdejdi de is-
butire la music i tot parterul rAmnnd multumit de glasul
cel dulce si mare al cntretii romne. De asemenea i Curie,
Diamant N., Ralita Mihalaehe, Costaehe Miliileauu i Costache
Dumitru. In studiile% musicale urnateare, elevii acestei coale
au mai pregtit opera loan de Paris si un potpuri muzicesc2);
iar din opera lui I. Eliade Rilduleseu s'a reprezentat, mai trziu,
feeria nationala in trei acte i dou6 tablouri Pclunasul codrilor"
prelucrat in operen de Alex. I. Bobeseu, dup musica alcil-
tuin de eful de musicA militar Iaeobsitz 1).
Se pare c reprezentatiile elevilor coalei filarmonice ar
fi avut loe i la Iai, cci M. Cogalnieeanu serie din Luneville
(Franta), surorilor sole din Iai : Imi scriefi cil elevii societdfii

Vez!: IsL rom. de A. D. Xenopol, vol. III, p. 254.


Vez!: Gazeta teatcului" din 1 Noemvrie 1835.
Vez!: Revista Literati.' si arta romtn Anul III, soc. fit. de D. C. Olanescu.

www.dacoromanica.ro
143

jilarmonice din Bucureqti au dal o reprezenlafie, dar nu precizafi


unde au dal' o, la lai sau la Bucureli?i).
Simultair cu .actiunea musical 5 dela Iasi, elevii conserva-
torului filarmonic din Bucuresti, incA din 1836, intentioneazA
si ei a reprezent opera Norma, fixAndu-si chiar ziva de re-
prezentare la 19 Februarie 1838. DacA elevii conservatorului
filarmonic din Iasi Ii realizeazA desideratul, la 20 Febr. 1838,
acei din Bucuresti, fortati de dihonia ce intrase in societatea
filarmonic5 renunt, chiar dela 'nceput, la intreprinderea lor,
rilmanfind doar, ca amintirea unui desiderat, medalia come-
morativA ce se Muse ad-hoc2).
Pornirea aceasta nobila intru desvoltarea simtirii artis-
lice in 'Mum mijlocie
a societAtii bucurestene,
indeobste, cultura
care tinde la redestep-
tarea constiintii natio-
nale, nu era, cu bun-
voint, privit de acea -; ;.c .1
conductoare, cAci Prin-
cipatele victuiau sub un 4' 140PM!! in I
rcgim dicta de protec- ..h)MX C.111t.: A E,:100:PC '(JIEfi
toratul rusesc. Adunarea
tiirii e inchis arbitrar, i 9/7 4ztjA".43EErxn:pre
colile deschise numai
pentru fiii celor bogati. TE4TP2' iitRgPenif.
,

Societatea filarmonia e Tr4


. .

inpiedicat in actiunea ei
cultural. Cu mari greu- p

tAti artistul Constantin Medalia comemorativA


Aristia, din indemnul pentru prima representare a operii Norma.
domnitorului Ghiea, la
30 August 1837, creiazA
o trup roman, adunA pe vechii elevi ai scoalei de music5, la
tare se mai adaugA talentul musical al d-rei Frosa Vlasto,
reprezint in onoarea domnitorului i cu colaborarea musical
a lui I. Waehmann, vodevilul Srbeiloarea romdneascd, in teatrul
Momollo" din Bucuresti,
Din cauza intrigilor antinatiopale, intreprinderea lui C.
Aristia nu poate dAinui.
La 1 Sept. 1838, odat cu incetarea functionrei conservato-
rului filarmonic din Iasi, soc. filarmonia din Bucuresti, din
cauza uneltirilor subversive a strAinilor de neam, inceteazii de
a mai funcion. AcuzatA fiind de conspiratoare in contra Oa ca
Vezi serIsorile lui M. CogAiniceanu edilate de Han.
Vezi: Croniea numismatica" de C. Moisik Deeembrie 1920 fi rev.
Musica".

www.dacoromanica.ro
144

una ce e un crab de certuri i dueluri, cum e duelul lur C. Aristia


Cu unul din artistii romani,
dar mai Cu searna, cum e
cazul doetorului Tavernier,
un medic de contrabanda,
foarte sarac incunjurat de
o groazri de copii, care
cairn s1i castige exis-
tenta pe &Ai subversive,
inscenand acuzatiuni de cri-
me si otraviri, in sanul so-
cietatii filarmonice 1). Da-
torita acestui spion in sluj-
ba str4Sinilor, ura guver-
nantilor se deslantui, Merl
nici o consideratie, asupra
oricui ar fi indraznit
provoace o miscare de con-
s Uinta nationala. La 10 De-
cemvrie 1840, politia desco-
pera cil Cezar Boliae si ma-
iorul Campineanu, impre-
una cu dascalul de musica
Anri (Henri), ar fi implicati
In o aledluire iainicd de Mu
cugetedori in potriva
obqieqii. Dascalul de musica
Constantin Aristia e achitat 2).

.5COALA DE MUSICA A HI IOAN WACHMAN.X


Dei intriga doctorului Tavernier adusese desfiintarea scoa-
lei, de musicrt a societatii filarmonice, totusi, instructia Mac-
tica musicala pentru tineretul roman, reincepuse' in scurta vreme
sub altrt forma,
loan Waehmann cunoscut fiind de adept al doctorului Ta-
vernier, deci protejat a1 oficialitatii, reuseste ca, la 25 Martie
1835, sa-si deschida o scoala vocala i. instrumentala pentru
tinerimea de amandoua sexurile i Mira plata".
In noua scoalii, a lui I. Waehmann, se pare ci venise
elevki (lesfiintatei scoli filarmonice, caci aproape cu aceleasi ele-
mente,, in cursul lunilor Martie-Decemvrie 1835, se studiazrt
si e monteaza vodeviluri i chiar opere cu caracter clasic. Se
vede ca, la inceput, aceasta actiune musicala, nu er privit
1) Vezi : Igt, rom. dc A. Dr. Xenoptd. vol. VI, pat.!. 28',, 286 gi 287.
Vezi : Turlitif.lri rc\ ottifloliare; de I. C. MUM. An, nc. rom. S. II, Tom. 32.

www.dacoromanica.ro
145

liimpatie, din cauza disgratici publice In care cazuse I. Wachmann.


In urma afilierii sale la intriga lui Tavernier, cad 1) la 11 Derem-
4n le 1835, elevii lui I. Wachmann debutard in vodevilul Trium-
lul amorului" i att de bine au reu5it, di a ters oti-ce fel
de nemultumire din partea publicului si a dat o mare dovada
despre silintele D-lui". Aceastei reprezentafiune a lost un examen,
spre a areita sofilor 5i publicului glasurile tuturor 5colari1or qi
maniera fiesceceiruia. Aceasta fu in(dia reprezentafie romeineascei
liricei pe- scena noastrd.
Sew-11a de musica vocala facea progrese simtitoare cu
Wachmann, care, un an dupa intemeierea ei, fsi produse elevi
In opera Semiramida de Rossini, reprezentata, atunci, pentru
Intaia data. In limba romana. Sttecesul, fara a fi stralucit, a
lasat o buna impi esiune si a dovedit ca cu steiruin(ei la lucru, cu
incredere in puterile noastre i cu o poveifuire
puteau sa ajunga departe si se nadajduia ea vor ajunge. Re-
prezentatia se dete In Iunie 1836, si se repeta In Octomvrie
acelas an, cu cantaretele d-na Caliopi, d-ra Ralita, d-1 N. An-
dronescu, I. Curie, d-ra Frosa Vlasto, Const. Mihalache 2).
Nicu Androneseu, avea un glas frumos si bine timbrat, pe
.eare-1 cultiva cu deosebire, urmand cursurile musicei vocale
antand bucuros, ori de cate ori i se cerea.
Rana Mihalache, avea glas, dei nu puternic, Irma plilcut
era patrunsA' de aceia ce juca, astfel a creat rolul princesei
Azema din opera Semiramida" cantata la 1836 3).
D-ra Ralila 5i-a jucat rola cu toatei desiivdr5irea qi la cdn-
tare, dacii nu ajunge pe M-me Caliopi i d-ra Vlasto, dar, expre-
Niunea qi vioiciunea sa, reiscumprei lipsa glasului, care, cu bale
acestea, este placur4).
Caracteristica acestei cntarete, e ca la intrarea ei In tea-
tru nu stia sa scrie niel sa ceteasca. Cultura si-a facut-o pe scena.
D-na Caliopi, primadona, cntareata de forta a scoalei
monice i aproape numai In vodevile i operete aparea pe scena.
Profesorul Jean Repay, dela Academia mihaileana din Iasi,
In scrisoarea catre Eliade, spune : are un glas just, intonafiunile
ei au un farmec deosebit. O zilbovire de .5ase luni in Italia, ar
lace dintr'insa o cantrea(d deosebit".
Era prin urmare tin element puternic, un talent recunoscut
pentru acele intAi incercgri lince ale coalei romnesti :de mu-
biCA. Ea a creat cu deosebit talent rolul Serniramidei din opera
'aceasta, and fu jucat la 183601.
Vezi: Ist. teatrulm, de D. C. 011ineseu. 5i Gazeta leatrului No. 2
din 1833 p. 20.
Vezi: Gazeta teatrului, No. 4 din 1836 p. 13 5i 44.
Ist. teatrului de D. C. Oliineseu.
Ibidem.
Vez1: Gazeta teatrului No. 4 din 1836.
Vezi: Ist. teatrului de D. C. OlAnescu.
Mthail Gr. Poslusniou. Istoria Musket la Romani. to

www.dacoromanica.ro
CAP. II.
INFIINTAREA CONSERVATORULUI DE MUZICA
DIN BUCCRE$TI.
ela un thnp, relativ destul de scut t, se desfiintA
coala lui Waehmann, care, impreunA cu Ludovie AViest,.
mesat de ignoranta muzicalg a actorilor, stAruie pentru
.) redeschiderea ei 1). Refuzati in stgruinta lor de domnitorul
$iirbey. din propria lor initiativA i cu concursul public, rein-
fiinteazA din nou societatea filarmonicA. Cu modul acesta,
reinfiintAndu-se ieoala de musicA, intervin din nou la domnitor
care, la 17 Dec. 1851, aprobg infiintarea conservatorului,2)
instituindu-se, in acest scop, i un comitet din loan Ottetele-
ennu, Ludvig Wiei, i paharnicii .5tefan Henn i Santurew7.
Cum contributia publicA conditionase fiiva acestei coli, din
neconsecventa angajamentului public, conservatorul de musicA
i5i amAnA din nou deschiderea, tocmai peste vre-o 12 ani.
AlAturi de stAruinta lui I. Waehmann, la 21 Fevr. 1853,.
Const. Ilalepliu,gsociat cu Budeseu, cere, de asemenea, in-
voirea de a deschide o coalg, in care, pe lug toate speciali-
tAtile de artA scenicA, sg se predea i musiea vocalei 3). Mate
interventiile, in scopul arAtat, au rilmas literA moartA. Abia
la 1859, ministerul de instructie, subventioneazg o coalA de
musicA instrumentalA sustinutA *i de marele romAn C. A. Ro-
cetti, ca director al teatrului romAn 4) care evidentiazA cAteva
talente, ca, LG. Niteseu, trimis, ca .. tipendist al statului, prin.
1862, sA se perfectioneze in streingtate ; apoi in cursul anului
de studii 1863 64, tot ca stipndiLi, sunt trimii talentatii P.
Vistu i N. Voineseu 5). Se vede cA o activitate musicalA instru-
mentalg, se deg-1511ra cu temei in aceastA coalti, dup cum se
poate deduce din inventarul instrumentelor uzate in anul co-
lar 1863 1864: 8 viori mari, 2 viori mici, 2 alto-viole, 2 vio-
loncele, 1 centrabas, 1 clavir vechiu, iar ca partitiuni, cAteva
dosare cu musicA pentru piano, vioarg, cello, contrabas, etc. 6)
Vezi ; ..Teatrul la Ronulni" de D. C. 01.inescu, p. 172.
Vezi: Domnia lui B. *tirbey de N. Iorga, An. Ae. S. II, Tom. 28.
Ibidem.
Vezi: Volumul lui C. A. Rosetti, 1816-1916.
Vezi: Istoria artelor, de Idleru.
Vezi: Idem.

www.dacoromanica.ro
147

La 1 Noemvrie 1864, ministrul de instructie i culte


Cretuleseu, din cabinetul Mih. Cogillnieeanu, un ,rnare matoi
al artelor, infiinteazA Conservatorul de musicei qi declama (iun
pus sub directia musicianului Alex. Flechtenmaeher, care preda
vioara, vi6loncelul i armonia. Primii profesori ai noului Con-
servator au fost : Caroli Salvatori, profesor de vioarg a doua
si centrabas, Ed. Waeltmann, profesor de piano, Art. I isarion
profesor de musica vocal, Matei Millo profesor de mimicg i
declamatiune, apoi Gennaro Gargiulo, I. G. Nitegeu, A. Nesler,
L Cartu, C. Biseotini, I. Neudoriler i Giuwppe Mezzadri, cali
predau instrumentele musicale de vint, algmuri i lemn.
Numai dupg un an de existentA a Conservatorului. la 5 Sept.
1865, elevii coalei dau, in sala Bosel din Bucureti, un con-
tert, in care s'a cntat piese din operile : Lucia de Larnermoot,
Traviata, Somnambula i Trovatore, ale compositorilor Meyer-
beer, llaydn, Meinhardt, Floto, etc.
Scoli de musicg cu catacter de conservator au mai fiintat
mai tArziu, sub auspicii de initiativg particularg. Profesorul Tb.
11. Stoeneseu deschide sub directia sa in Bucureti, in 1900, o
asemenea coal cu inunde de Academia de musicg i artg dra-
maticg", predAndu-se principii-solfegii, armonie, contra-punct
compositie, canto, vioara, cello, flaut, mandoling i piano.
Ministrul C. C. Arion, care autorizase fiinta acestei coli, spune
cg : aceastei intreprindere patrioliccl va fi ca un soare nou pe cenit
artei romdneti. Institulia a trgit i trgete i azi, aducAnd fo-
loase apreciabile culturii musicale romAneti.
O coalii similarg de musicg a mai functionat sub conducerea
profesorului G. Buiuk. In locul acesteia, dupg rgzboi, fiinteazg
. onservatorul particular Mgrioara Perieteanu".

PRIMELE TRUPE DE MUSICA. SCEN1CA.


Nu mult duprt primele rezultate, dupg primii absolventi
coalei filarmonice a lui Eliade, i paralel Cu activitatea
musicii scolastice condusg cu trudg, sacrifieii i, de multe ori,
Cu rgsplata urii incontiente, o alt micare de musicg roma-
neascg se alcAtuise, prin injghebgrile primelor trupe romneti
dc vodeviluri, operete, i chiar opere.
In Noemvrie 1850, C. Caragiale, cu colaborarea lui Ioan
Waehmann, alcgtuete o trupg romAneascg cu repertor de mu-
sicg teatralg. Asociatia acestor doi protagoniti, in materie de
artg. a creat cu acest prilej, un considerabil numgr de vodevi.
lun i operete romnti 1).
In aceastg trupg de operete romneti a lui Caragiale, ca
1) Ven : Viga 51 opera lui I. achmann. In acest volum.

www.dacoromanica.ro
t 48

rf al corurilor teatrului national, e Gestian, profesor de musica


vocala la licui Sf. Saya. Se distingea, de asemenea, un excelent
cantaret, Silpeanu A postol.
In repertorul operetelor lui Caragiale se mentioneaza ope-
reta Banal pilrinte" libret de C. I. Stfineeseu, cu musica de I.
IVaehmann, care, la prima incercare de a o reprezenta, e refu-
zata, pe motivul unor aluzii la adresa autoritfitilor turcesti ;
tolusi, nu mult dupa acest refuz, e admisfi i reprezentata cu-
muli succes.
In aceiasi vreme, obtine neobisnuite succese, artistul Co-
staelte Halepliu cu tru
pa sa i cu opereta
Baba hcirca, pe care o
canta Cu o musicil im-
provizatil dupa auz,
Intru cat furase textul
din repertorul lui Matei
Millo din Iasi, faril mu-
sica lui A. Flechtenma-
elier.
In Iulie 1850, co-
misul Matei Millo, di-
rectorul teatrttlui na-
tional din Iasi, reclama
domnitorului .5tirbei al
Munteniei, ca, un a nu-
mit Costaelti lIalepliu,
figurant din trupa sa,
intors In Valachia,"au
avut cutezare a anonsa
publicului din Buctt-
resti ea, supt directia
Costaohe Caragiale. lui, trupa nationar din
Iasi, va da in acea
capitala un abonament de opt reprezentatii cu repertorul tea-
trului din Iasi, fare cari : Baba Heirca, Nirprescu, sau lzuodul
fruntasi(or i Tdranii sau Insureifeii".
Millo arata ea Halepliu i-a furat repertorul proza, ca n'are
musica pieselor nici orchestra i nici un mijloc moral sau ma-
terial de a le reprezenta dupa cuviinta.
Domnitorul tirbey, respunzand reclamatiunii spune
M. Millo, n'are cleat sa dea In judecata pe Halepliu i).
1) Veri : Doumia lui B. titirbev de N. Iorga, fin. ac. S. II, T. 28.Abia la 24
Aprilie 1862 se promulgi legea de clitre domnitorul loan Cuza, prin care autori,
compositor' de ~lea. sunt pul la addpostul legii, in ce priveste deplIna pro-
prietate asupra operil lor lar mostenitorll se var bucurit de acest drept zece ant
dupil moartea autorului, R. Rosetti, An. se. rom. S. II, T. 30.

www.dacoromanica.ro
149,

In anul urmritor, la 5 August 1851, spre a anihila actiunea,


asa zis, actisticA, a lui C. Halepilu, trupa de vodeviluri si ope-
rete nationale de sub conducerea lui M. Millo, soseste In MI-
curesti, i incepe seria reprezentatiilor cu operetele Coana Chi-
rifa, Hornarii, Tuzul Galicia, Doi morfi vii, Cei doi iir5i, precuni
si Baba Hdrca. Mahalagii Ilucurestilor, boerii de pe la mosii,
toat lumea, Ue pretutindenea. alerga, cu grab6, s poatA a uzi
aceste productiuni cu cntece nationale si pe artistii neintrecuti
in frunte cu M. Millo.
Gazeta Zimbrul", din acel timp, consacr5 articole de laudri
admiratie la adresa fralilor Moldoveni, spunnd, Mire altele
Mai litainte de bate, cele mai multe piese nzoidovene sunt
sub forma nalionala, avdrid un scop national ; aceasta a f acut a
se primi cu entuziasm de pubacul nostru. Aresta airespunde,
destul de bine, cu necesitalea suprema, ce avem tofi romdnii. de a
produce, ori all vom pulea, opere nationale, spre a respeindi gustu(
nafional, a lntipari cu trawl placate obiceiurile 5i tradifiunilt
noastre, a cdnla fa piel" strabunilor no5tri, etc.1),

1) Vezi : 1st. teatrultd, vol. It do T. T. Burad2.

www.dacoromanica.ro
CAP. III.
CULTURA MUSICALA IN MOLDOVA,
MUSICA DILETANTA IN FAMILIA ROMAXEASCA.
acs musica publicA, la Romani, se manifesta, potrivit puterii
de producere artisticA de pe acele vremuri, la ceremonii
oficiale, alaiuri domnesti, prin lAutari, mehterhanele si
tabulhanele ; in bisericA prin antarea psaltilor ; apoi ne-
voia unor manifestliri musicale se simtea si in familie, la care,
oriat de reduse ar fi fost mijloacele, totusi diletantul contribuia
fie cu vocea sau cu instrumentele existente pe acele vremuri.
Voiehita, fiica lui Radii eel Frumos i sotia lui Stefan eel
Mare, era mult iubitoare de musicg. Domnita Ruxandra, fiica
lui Petri' Bares, invAtase musica, de era o desrtare pentru cei
ce o ascultau.
Ambele aceste manifestAri de art musical, publice si pri-
vate, in m6sura timpurilor si imprejurgrilor, au contribuit la
crearea culturii artistice de astAzi.
La Iasi, pe cmpia Tutora, unde se afla lagArul armate-
lor ruse, in 1788-1789, musicanti Rusi, dau, in memoria
lurii Oceaeovului si in prezenta cneazului Potemkin % un
concert, in aer liber, in programa cruia figura un Te-deum al
eompositorului italian Giuseppe Sarti, si care a fost executat de
un cor monstru si o orchestr extraordinar de mare, cu aeompa-
niament de clopote bisericesti si tunuri de diferite calibre.
La 1806, o trupg rusA 2), sub conducerea italianului Gaetano
Alagi, produce teatru si musicI la clubul ofiteresc din Iasi ; iar
peste vre-o 3 ani, la 1809, unul din cei mai vestiti celisti ai Ger-
maniei, Bernhard Romberg 3), in egliltoria sa prin Virile romne,
Hugo Riemann, in dictionnaire de musique, crede cA, numele de Potemkin,
se referA la o cAmple de lAngA Iasi, pe care a avut loc Concertul.
Vezi : Ist. rom, de N. Iorga, p. 84 si Ist. Teatrului de T. T. Burada, vol.!.
Bernhard Rornberg, 1767-1841, cellist celebru. In anul 1799 Intreprinde
un turneu de concerie In Anglia si Spania. In 1800 vine la Paris, mide, dupA ce
debuteazA cu un striducit succes in concertul dat, e angajat ca profesor de vio-
loncel la Conservator. In 1803 pArAseste Parisul, angajat tiind apoi ca cellist
al Cur/il imperiale din Berlin, de unde intreprinde mai multe turnee concertante
In Austria, Rusia, Suedia, si Princlpatele romAnesti unde culege, noteazA si
armonizeazA musica nationalA romAnA.
A scris: 3 concerttne si o tantexte pentru celo si piano, 4 roleciii di. melodit
ruse pentru cel/o si orchestrA, capricii, lantezii, melodii suedeze, spaniole, romd-
.nesti, poloneze. 11 qualuoruri pentru instrumente, un trio pentru violin/1, violA
si operii, trei opere, musicd scented, etc.

www.dacoromanica.ro
151

colectAnd melodii moldovene i muntene i, aranjAndu-le inteo


lantezie pe arii nafionale, Cu titlul Mititica." le executA,
concert, la violoncel cu acompaniament de piano. De sigur
cA asemenea incomparabile productiuni musicale pe acele vre-
muri, nu se putea sl nu influenteze, Cu putere, asupra firelor
artistice romAnesti i atunci, cele intAi repercusiuni musicale,
se produc In familiile boeresti, cele mai capabile i in putere,
a pune in practicA talentele musicale cari, totdeauna, s'au evi-
dentiat cu prisosintA in firea romAneascA.
Paharnicul Toader, grAmAtic la Andronaehe Doniei,
tarul Ianeu Malaxa, vestiti cAntAreti cu vocea (hanende) cu
manelele, samaelele i tacsAmurile lor turcesti. Grigorie Avram
muscant din tamburti, paharnicul Andrei Vizanti, Terzi-basa
vesta naiargiu, se dedeau acestei indeletniciri fArA, de cele
mai multe ori, vre-o cunostintA musical prealabilA, ci numai
mAnati de focul artei. CAminarul Grigorie Avram, studiase tam-
bura la Tarigrad i devenise vestit, in toatA Moldova, de usu-
rinta i indemAnarea cu care executA cAntecele, cu caracter
oriental, ca : manele, samaele, pestrefuri i tacsAmuri, In pe-
trecerile Iesene.
Prin firea lor, femeile au avut, din punctul de vedere mu-
sical, un important rol de indeplinit. Asa in anul 1812, doul
pianiste romAnce, Smaranda 5epte-Sate, i Eufrosina Lriteseu,
erau admiratele saloanelor aristocratiei moldovene din Iasi,
pentru talentul cAntrii pe clauir, instrument care era mult mai
mare, mai lung, si cu ta.stiera de cinci octave si jumAtate.
Preferinta ce se aedtA clavirului o denotA faptul cA, in anui
1813, se inmultise clavirele in asa numAr, incAt se simti nevoia
unui labricant de orlo-pianuri care, in persoana lui Carl Haase
sau Jupfin Carlo% s se instaleze in ulifa mare din E#. Neamtul
ins, din cauza eteriei, e nevoit, dup6 vre-o sapte am, s'A se mute
la ChisAnAu, apoi la Odessa. Pianele sale, fabricate in Iai, erau.
renumite. A vAndut multe la ChisinAu si Odessa.
In familie, mai cu seamA cea nobilA, nevoia unei educatii
artistice, se simtea tot mai mult. La 1813, Scarlet VodA Cali-
mah, angajeaz la curtea sa pe Elisabeta de Belleville, nAscutA
Arnoulf, care va avea grija ca, in lectiile de educatie a princi-
peselor, sl le predea moraba, bontonul, literatura si va alege
pe dascellii de musicil i deseniu 2).
Cam in aceiasi epecA vine, in Iasi, pianista vienezA, Elena

Vezi Cony. literare din 1883, p. 281 1 282 61 rev. .,Ion Necuice" re1atla
d-Iul Gb. Ghibilriescu.
Vszi : Femeile... p. 139 de N. Iorga.

www.dacoromanica.ro
152

Tayber 1), devenitA la 1817, sotia lui Gli. Asachi, care, multrt
vreme, n'a pregetat a ant la piano i cu distinsa ei voce, fie
la seratele musicale din casa sa, sau in saloanele boerilor mol-
doveni, romante franceze i italiene. Cntul ei, dupA toate' re-
gulele Bel-canto-ului, devenind, din ce in ce mai atractiv, a
inlAturat -metoda cntului nasal, metodA foarte bine apreciatA,
'png atunci de aristocratia moldoveang.
CA studiile pe clavir, in familiile moldovenesti, se urmau
intr'o mAsurA destul de serioasA, o denotA faptul cA librarul
M. de Bogusz 2) din Iasi, la 22 Martie 1833, cere invoirea cen-
zurii, reprezentatA prin N. ul,u, ca sA i se elibereze, spre vnzare
urmiltoarele brosuri, cAril i piese musicale
Beethoven Se plpor ; Keller Aires varies ;
BeethoN en Collection de duos ; Keller Fantaisies ;
Beethoven Melanges ; Kuhlau Trois duos ;
Belcki Potpourri ; Kuhlau Variations ;
Camus Trois I antaisies ; Pixis Rondo ;
Camus Fantaisies ; Ries Grand quator ;
Czerny Rondoletto ; Romberg Divertissement ;
Dront Trois duos ; Romberg Concert ;
Furftenau Fi6thenschule ; Romberg Polonaise ;
Keller Divertissement ; Toulon Concertins ;
precum i revistele muzicale Musicalien-Anzeiger" si Ga-
zette musicale" No. 47 si 49.
De sigur cA din aceste piese de piano poseda, in repertorul
ei studios si ('atinen sora mai mare a lui Aleandri, cAci,
In lista averii sale dotale cu sotul ei Voineseu, se afl si un
clavir cu note" 3).
Pe lngA clavir, pAtrunsese, ca instrument de deosebit
predilectie i hara 4). CAlAtorul francez Legarde, spune cA, in
anul 1821, in casa marelui Ban Grigorie, a auzit fete cntnd
din piano harf. Harfa, acel instrument cu eleganta i sono-
ritatea lui idealA, si care totusi astAzi a dispArut din familie,
alcAtuia, pe la 1829, indeletnicirea de musicA diletant a (1-nei
SA rtica Paladi; iar pe la 1834, d-ra Ermiona, fiica lui Gh. Asaehi,
mai trziu sotia lui Edgard Quinet, care studiase serios -hara
dinta cu profesorii Krauss si Paulicee, cnta, mai cu deosebire,
romanta Les jolies d'Espagnes, pe la seratele date in 'casa
hatmauului Theod or Bals din Iasi.

Vezt : capitolul Musicalitatea sotilor Gh. si Elena Asachi" din acest


volum si istoria rom. In Chipuri l icoane, de N. Iorga, p. 62.
Yezi :.,enzurA In,Moldova" de Radu Rosetti, 1M A. ac, seria _II T. 29.
Vezi ,,Centenarul luI Alexagdrii" de Sever Zotta, p. 42.
Vezi Scrisorile lui Cogalniceanu de I-lanes"

www.dacoromanica.ro
153

Marele romAn Mihail Cogillniceanu, ina din anii 1835 qi


1836 poartg interes musicii romanesti. Din Lunville, din
sudul Frantei, in seriile de scrisori adresate surorilor sale, cere
sAi se trimit manuscrisele in musicA si text a antecelor :
Nu-i nAdejde", Ziva", Ceasul desprtirii", Aideti frati
&Aim bine", Osteanul romn", Balada lui Gr. Ghica", etc.,
intru at doreste sA le tiprireascA la Berlin 1).
Distins ghitarist a fost vornicul Theo(Ior Burada-tatAl,
care dAdea i lectiuni de piano si ghitar in scoala sa din Iasi ;
apoi Ioan Cartu, Leo-
nard hancherul, colone-
lul Cosinsehi, Papazoglu-
Zineanu, vornicul Nieu
Buesrmeseu, un violonist
de searra, care, aiand
studii serioase de violin
cu profesorul Cima, de-
veni si compositor al
piesei : Je te perds oh!
Ina douce esperance, pen-
tru voce si piano.
Banul laneu Peri-
steli, voirnicul
Paseanu, SpAtarul Ni-
coke Carp , nvase
kemanul dela Arif-Aga
Neeulai Bureasu. In
aceiasi mAsurA se men- _
tioneazg melomanii
tei BuIiu i Alanolaehi
llrisoverg hi, companio
nii musicali ai Elenei Mihail _Coglniceanu.
Asada cari, impreunA,
aVeau dese conveniri musicale cu vocea si piano.
Daa urea romnului asa era i asa este, ca, la manire
ca si la bucurie, inainte ca i dup supliciu, el sA ante, ne pu-
tem inchipui ce lovitur moral6 cauzase ordinul eontelui Phalen.,
care oprise de a se mai anta in case ca i in strade 2).
Musica diletant nu.s'a mrginit numai in cadrul petrece-
rilor fa.miliare, ci, cu timpul, pe inilsur ce diletantismul musical
tindea, in executia ei, a veda adevgrta art, and nev9ia unor
impliniri sociale apela la simtul umanitar, nobilimea musicalA
a Iasului e chemat ca, prin concertele i productiunile ei arti-
stice, sA contribue la alinaiea celor obijduiti in ta up si suilet.
Vezi : S.-risortle tut CoEplInt.eanu" publl ate de 1inne5.
Vezi Corespondenta consultlor englezi in principate de 1. C. Filitli. An.
ac. S. II, Tom. 38, pag. 855.

www.dacoromanica.ro
154

Astfel, la 19 Ianuarie 1836, o truprt de diletanti repre-


zint6 vodevilul Gr5dinarul orb" in dou acte, tradus de
spAtarul C. Negruti, dup5 C. Kotzebue. Autorul musicei ne-
cunoscut I).
lar la 20 Ianuarie 1848, boerimea moldoveneascA repre-
zint5 vodevilurile Michel et Cristina" i Les deux pedagogues,"
la cari particip, ca artisti cntgreti, pe 15110 artistul M. Millo,
Maria Cantaeuzio, Grigorie i Neculai Cantacuzino i Costache
Negruti, iar in corul trupei Catinea Mavrocordat, Alex. Mavro-
cordat, Elena Cantacuzino, Calimalt, Rosetti, Russo si loan
antacuzino. Acest ansamblu boeresc de artisti-diletanti
tontina5 opera filantropic5 la 3 Febr. i 9 Martie, reprezentfind
4i comedia cu cntece Peatra din casei de V. Alexandri cu musica
#le Alex. Flechtenmacher 2), Nunta fartineasca, in care
le xceleazg duetul cntat de d-na Didita Alavrocordat si Alex.
Mavrocordat.
Tot in scop filantropic, persoane din societatea nobil, dan,
la 2 Maiu 1851, o reprezentatie in care ja parte Alex. Sturza,
pu cantoneta militar oldan Viteazu, violonistul Fraud:stain
acompaniat de pianistul Polack, apoi Nunta fclriineascei cu Ca-
tinca Mavroeordat, E. Cazimir, Alex, Mavrocordat, V. Alexan-
.dri, Const. Negruti, Russo si I. tantacuzino.
, In ajunul deschiderii stagiunii tOatrale din Iasi, la 11 Dec.
1i66, elita esanA cl o reprezentatie in care partea musical5
t e compunea din : o mare uverturcl de Gh. Scheletti si un yals
f euilleton de I. Strauss, executat5 de o orchestrA forman din
profesionisti j amatori, uvertura din opera Zampa pentru dou
piane, executat de princesa Elena. G. tittu, d-ra Russ, d-ra
Ilarozzi i d-na Elisa Doniei, romanta Alla Stella confidenta,
de Robaudi, cntat cu acompaniament de Cello, de Elisa
Doniei, iar Theodor Aslan cfmt sansonetta Pareatca de 1.
Ianov 3).
Gazeta Clopotul" din Iasi, vorbeste de un concert in sala
Adun5rii adhoc, dat in folosul scoalei de musia i declamatie,
u concursul de diletant al istoricului A. D. Xenopol, profesor
la Universitatea din Iasi, care a tntat fantezia din Un hallo
in maschera" de Verdi, iar d-ra Max a e,acutat cavatina din Lu-
cretia Borgia de Donizetti.
O asociatie de diletanti reprezinn la 24 Aprilie 1870, in
folosul scoalei profesionale de fete, piesa Amorul unchiului, cu
musicA de Pietro Mezetti, in care s'au distins cannretii : Const.
Stratt, Gh. Irimeseu i Const. Zirra. Gazeta Curierul din Iasi"
Vezi Op. lui C. Negruti, de E. Lovinescu.
Vezi : 1st. teatrului, vol. II, de Th. Burada. si rev. Aritiva" No. 9
10 din Oct. 1908.
Vezi : Idem No. 8 din 1910 comunicqt de Th. Burada.

www.dacoromanica.ro
155

remara, ca deosebire, talentul musical a lui Glt. Irimeseu, care


a c.'ntat, ca mull foe i pasiune, cloud arii rumoase, compuse de
P. Mezetti. Aceiai diletanti reprezint6 la 23 Maiu, aceiai
In beneficial Reaniunii femeilor Romne". Ca aceast ocazie,
vocea distinsA a lui Grigorie Sulu cAnt dcatA cantonete franceze..

A. D. Xenopol.

Un pasionat diletant musical, pe la 1890, a fbst alintatul


Iasului, Bombonel Asian, aruia R. Sulu in meritoasa lucrare
laii de odinioar6" Ii consacr o pagin de caracter. Era com-
positor, fagotist, mait vreme director al orchestrei Teatrului
National, pianist si acompaniator de ocazie.

www.dacoromanica.ro
156

CONTRIBI. TIA BOERII.OR MOLBOVENI LA CULTURA


MUSICALA ROMANEASCA.
Celebritliti mondiale.
Paralel cu acrast manifestare musical diletant si fami-
liar, concertisti de toatil mna, artisti virtuosi, In toate
xamurile musicale, se perindeaz mereu In capitala Moldovii,
iar in lipsa unui local propriu si confortabil de teatru, saloanele
spatioase ale boerilor : hatmanul Theodor Bals, Gh. Asae/u,
postelnicul Const. Miriam, vistiernicul Aleen Bals, vorniceasa
Smaran(la Bogdan si ale altora, stau la dispozitia oricrei ma-
nifestri de artrt, care poate contribui, cu temeinicie, la formarea
gustului si culturii muzicale. Asa la 9 Oct. 1831, sotii Monari,
(lela opera italian din Petersburg, concerteaz, cu piese vocale,
In casele postelnicului C. Ciinrmilu, iar In casa lui Aleen Balt.,
concerteazA la 29 Noemv. violonistul Tonini.
Tenorul Paul Cervati, profesor angajat la Conservatorul
filammnic din Iasi, concerteaz la 11 Aprilie 1835; iar In anul
1841, concerteazA primadona Calmari celebrul violonist Ar-
tot 1) zis .si Montagney, precum si harpistul Robert Nicolas-
Charles Boeltsa, 2), despre care loan Ghiea 3), In Scrisori cdtre
V mile Alexandri" spune cA, ajungnd la lasi, si tegnd la otelul
Petersburg, alturi de camera, uncle locuia, auzi un glas zicAnd
frumoasa roman-0 irlandezA Lott sose of somer, pe romneste
A(li yard', acompaniat de o harp mAiastr. Era frumoasa si
gra tioasa clintreatil englezs d-ra Bishop si marele harpistBoehsa,
cal i repetau concertul ce avea s se dea, a doua zi, in salonul
generalului Tudoras Bals.
La 16 Oct. 1842, violonistul Jules Ghys, concerteaz5 In
saloanele vornicesei Smaranda Bogdan, iar in anul urmrttor,
1).cemvrie 1842, virtuosul Enrie Spira, concerteazA pe melodicon
un fel de instrument altAtuit din 27 buctele de lemn, unele
scurte si altele lungi, asezate pe niste legAturi de paie si lavite
-cu niste ciocnase ; In aceiasi lun, concerteazrt primadona Te-
reta Asdrubal si profesorul de trmbit cu clapce, I. Maffei.

Alexandre-Ioseph Montagney Artot, niiscut la 25 Ianuarie 1815 In Bru-


xelles i mort la Ville-dAvray lAngA Paris la 1845. Celebru violonist, care pAnA In
1843, cutreeril ca virtuos concertist Intreaga EuropA si America. Elevul lui Aug.
Kreutzer la Conservatorul din Paris, e compositor a unei considerabile serii de
pie.se pentru violinA i orchestrA,
Robert Nicolas-Charles Bochs. Elevul lui Frantz Beck la Bordeaux. La
vArsta de 16 nni e compositor a unei opere. La 1806 e elev In Conservatorul din
Paris. In 1813 devine harpistul curtii imperiale a lui Napoleon. Compune o serie
de 7 opere cari s'au reprezentat In 1313 1816 la opera cornied dih Paris. Mort
la Sydney Australia In anul 1856.
Ve7i.: I. Gino, vol. III, p. 157.

www.dacoromanica.ro
157

In Iunie 1843, concerteazA Henrietta Carl, cantkeata re-


gelui Spaliiei i Rusiei. UrmeazA apoi patru concerte ale teno-
rului L. Ricciardi acompaniat de Mad. Steltzer i Raielimann.
Roemer., violonistul capelei imperiale ruse concerteaz6 la
31 Dec. 1811 cu celebrul pianist al curtii din Dresda, Robert
Schumann1), cu prilejul intoarcerii sale din turneul artistic ce-1
Meuse, cu solia sa, in Rusia.
In saloanele vornicului laeox ache Palade concerteazil, la
26 Oct. 1816, primadona Coneenta Coneentino dela teatrul din
Plorenta, la 3 Dec., dintkeata Virginia Coek, iar in anii urmg-
tbri, tenorii celebri Krauss dela curtea din Londra i Maximi-
lian Piaeenti.
Marele eveniment artistic e ins6 la 5 Ianuarie'18-17, cnd,
in casa vornicului vistiernic Aleeu Bal.s, se produce cclebritatea
mondial, virtuosul pianist Frantz Lyszt, despre care ,.Albina
RomneascA" spune :
Ni se pare de prisos de a numdra, piesele care au sunat,
lucrul de cdpitenie ar a incunostiinfa, cum a sunat, de ar ji cu
putinfd de a descrie, aceasta prin cuvinte. Producerile penelului
si a instrumentelor, trebue a le primi chiar prin organul pentru
,care ele sat urzite si prin a ceiruia mijlocire ele pot inrduri asupra
sulletului, cad descrierile cele mai nimerite stint purure nedeplinite
in ash)" privire, inctit se cuvine a auzi o piesti de musicti, precum
(i vedea eu ochii o zugrelviturd, spre a avea despre ele o cunostinfd
deplind si ciar. Iperbolile poetice, (licit de deseori intrebuinfate
In descrieri, invechite prin a lor deasei aplica fie, nu stint alta deceit
o mtirturisire de neajuns a cuvintelor spre a rosti impresiile su-
jletului. Drept (weld, ne mdrqinim asttizi numai a adeiugi cdtrd
opinia Europei, micul tribut al admirdrii noastre, pentru talen-
tele cele mari a Lyszt
De sigur c, in asemenea conditiuni de culturA i educatie
musical5, la care contribue, inteo largA mAsur5, virtuositatea
genial a celebritkilor mondiale, violonistul Artat harpistul
Hoelisa i, mai cu seamA, musica filosofic6 a pianistilor Rob.
Schumann si Fr. Lyszt, diletantismul in arid lu proportie
ajunsese, de multe ori, cu pretentiuni de virtuositate, ceiace
incuraja ca, de acum, alkuri chiar de artisti de profesie, ei se
erijeze in intreprinderi artistice de natur
Ba, mai mult, scoala musicalii intuitiv6, desvoltase, in asa
grad, interesul pentru music Mat, cu prilejul concertului din
anul 1848, dat in casa logofkului Th. Ral., pia nistul improvi-
Hobert Alex. Schumann, 1810 1856. pignist virtuos si celebra compo
sitor, antortil celebrelor colectii de lieduri germane, apoi simfonii, uverturi pentru
'orchestra, op. Herman si Dorolea, Julia Ce:ar, operc vocale en orchestra, duete
coruri vocale, etc., etc.
Alexander Joseph Monlegne-Arlol, 1815 1815. Excelent violonist, nevoind
a ocupa un post fi x de specialitate, calatore5te parcurgand Europa 5i America in
lung 5i lat. Autor de compositii pentru vihara fante7ii, variatiuni, etc.

www.dacoromanica.ro
158

zator Seymur Schiff, s'au putut gsi destui musiciani inoldovenf


cari, la moment, s aleag, din memoria lor, trei teme melodice :
Marul din Robert le Diable, Cugetarea cea de pe urma lui We-
ber, i Un dintec moldovean, melodii crora, concertistul, le-a
improvizat, imediat, si In admiratia auditorului, prtile de ar-
monie acompaniatoare.
De acum, alturi de artistii cu reputat.e mondial ca pia-
nistii; Raul Schuster, din Viena si Sofia Bohrer 1) cu concertul
lor din Aprilie 1847, violonistii Eduard Franekenstain, A. Ara-
titein, Apolinariu de Kontski, Ladislau Izytzki, cari, in 1851
concerteaz in saloanele boerilor Mavroeordat si N. Millo, vio-
lonistul Aliueus 2) din Viena cu concertul din 30 Martie 1853,
alturi de primadona Luiza Vasquetti. Celistul Cristian Kel-
Tennant' 3) Cu concertul sAu din 29 Aprilie 1851 si alturi de multi
alti artisti, incep producerile de art virtuos si diletant6 ale
musicantilor moldoveni.
Intre cei d'intAi moldoveni, fii de boeri, cari au avut cu-
rajul s ignoreze ighemoniconu boeresc, s se urce pe scenil si
sil cnte din vioar, In fata unui auditoriu ptruns de simtuL
sectarismului social, au fost fratii Theodor, Constantin Illiliai si
Gheorglie, fii vornicului Tudoraehi Burada, in concertul dela 17
Martie si 25 Aprilie 1855 si alturi de celebrul flautist Tersehaelti)
la 18 Maiu 1856.
Cu tot oprobiul opiniei boeresti 5), care a apsat cu
puterc asupra indrznelii fratilor Burada de a ignora rangul
social, din care fceau parte si a se cobori, asa de jos, In
aprecierea acestor bocri, inceputul fu inflptuit si drumul'
deschis pentru ca, musica diletant, sA ias din cadrul restrAns
al familiei, s ja, tot mai mult, avnt, pentru ca, in cele din
urm, s fie o baz solid desvoltrii musicale romnesti de-
mai trziu.

Sophie Bohrer, celebrii pianistA, concertistA de pret, in tovArAsia tatAlui


ei, An-ton Bohrer, violonist versat.
Ludoig Mincus, 1827, violonist si compositor, A trAit In Rusia ca seful
orchestrei printului lusupov din Petersburg. Autor de bailete.
Christian Kellermann, 1815-1866, cellist-virtuos. De originii lienez. A.
scris si publicat musicil p. cello.
Terschak Adolf, flautist, 1832-1901, nAscut la Sibiu si mort la Breslau.
A studiat la conservatorul din Viena. A intreprins numeroase turnee concertanter
In tart depArtate. A scris vre-o 150 de opere pentru flaut.
Vezi : Musicalitatea, Th. Burada, din acest volum

www.dacoromanica.ro
CAP. IV.
INFLUENTA MUSICII APUSENE IN MOLDOVA.
up actiunea musical6 din Moldova a avangardei de artisti
virtuosi, in persoana lui Giuseppe Sarti la 1788 si Bernhard
Romberg la 1809 si multi altii, cari bizuindu-se pe matu-
ritatea unui teren sAnAtos, capabil de a percepe, cu succes,
-cultura musical, se deschiseril larg portile Moldovii, pentru a
pritrunde, de aci inainte, nu numai virtuosi izolati cari, In drumul
lor spre trile nordice, se opresc in treacn prin Ia.i, ci orga-
nizatii musicale de ansamblu, ca orchestre, coruri, operete
opere de provenientri nemteascA, italianA sau franeez.
Cea intai alc-tuire de musica de ansamblu se iveste in
timpul eteriei grecesti, la 1821, and se vesteste c, o trupri
nemteasc cu un cor d reprezentatii de operri cu a-
companiamentul muzicei ilalienesli, aflgoare, pe atunci, in
Ia j1)
Opera Franeea Nici un document nu aratri, dacA vre-o ma-
nifestare musical, de acest gen, s'ar mai fi produs dela 1821 pnri
la 1832, &Ind fratii Baptiste si Josephe Fouraux, conduc5-
torii uneitrupe franceze de opere si vodeviluri ,vin in Iasi, dupri
ce-si terminase angajamentul en o serie de reprezentatii musicale
In Bucuresti. Primele lor producen i au fost vodevilul musical
Intoarcerea lui Grenade in siinul familiei, la 4 Decemvrie
Somnambula la 8 Decembrie 1832, iar 1a17 Ianuarie 1833, opera
vodevil Neglifitorul de rafe. Toate mddularele trupei au giucal
rolul lor cu mare' adev r, lar musica acestei opere-vodevil este a
<dunald din cele mai 1 runzoase opere i .infrumusefald de horuri
de dintec" 2) fat de deplin reusita a acestei, asa zise, opere si
fatA de cererea boerilor moldoveni, opera Negufitorul de rafe
se mai repet si la 12 Martie 1833 3).
Cam musica era singurul mijloc de atractie la reprezenta-
tiile date in limbi strAine, impresarii Fourraux -ciiutAnd a-si
reforma si perfeetiona personalul trupei, cu elemente noi si de
o distinct musicalitate, aduc din Paris o serie de artisti musi-
cali, intre cari si pe musicianul Paul Ilette, distins violonist.
Vezi 1st. teatrului vol. I de T. T. Burada, p. 104.
Vezi : Albina romAneascg, din 22 Iunie 1833.
Originalul programului accstei opere se aflii la Academic, lar copia
ttn vol. I din ist. teatrului, de T. T. Burada.

www.dacoromanica.ro
160

fost mai tarziu, In 1849 si 1857 profesor de vioar i armonie


gheneralbas lui T. T. Burada.
Cu aceasta trupg, se reprezinta la Iasi, In Dec. 1833, pentru
prima data opera La Dame blanche" de Beieldieu care, dupti
ce au vizital mai toate fdrile, Dama cea alba, i-a flicut ptdcuta
ei aril/are yi pe scena teatrului lrancez a poliliei noastre. Aceastd
f rumoasei operd a lui Boaldie s' a reprezental in Joia treculd, peutru-
benefisul d-lui Baptist Furo, cu o nimerire care mai ales este cu-
venitel intrunitelor sdrguinfi a toatei trupe i in deosebi talanitirilor
celor felurite a d-lui Baptiste Furo. Musica sub direcfia ghiba-
ciului d. Herfner, foarte bine au sunat prin pleicutel impreund
lucrare a intdiului &tailor de violind a orchestrului, d. Cuna,
prin ale muzicei moldovene care au dat o noud prober de repedea
ei inaintare".
Publicul Euiui, pentru care asemeni privelili slut noud,
(Lu veidit cum cei 5lie a deosebi i a pie fui un lucru rumos. Ceinte-
cele cari mai bine s'au nimerit s'au ascultat cu pleicere, i la in-
cheerea operei, toate maduleirile s'au invrednicit de bravo care a
agonisit". 1)
Boerimea intelectualitatii moldovene, constienta de folosul
cultural ce o buna organizatie musica la poate s ne aduca,
hotareste ca, prin subventii i avantaje, sil asigure durabili4tea
acestor trupe, cari, prin producerile tor musicale, aveau sei ser-
veascei si de coalei intuitivei in educafia qi cultura masei pop.ulare
din Moldova. De aceia, dupa cum dovedesc documentele, se
vede cat interes, cat dor depuneau boierii vechi, numai i numai
ea, aceste trupe asigurate materialmente, sa-si poata continua
opera lor de cultura musicala.
Hatmanul Aleeu Roset, arata atata insufletire pentru.mu-
sica, Weft la 28 Sept. 1837, garanteaza, In scris, cu intreaga
sa avere, pentru cei 800 de galbeni, luati aconto de Donninieo
Castiglia, pentru aducerea unei trupe de opera.
Paralel cu aetivitatea trupei lui Fourraux, se crease un cu-
rent de arta emulativa, prin ofertele intreprinzatorilor muzieali
Ignat Frisch si TIL.Mfiller cu trupa sa germana din Bucurgtf
de o parte, si D. Castiglia de alta. Acesta din urma se obligase A.
aduca o trupa de opera fermata din 17 cntareti so1iti, cor i or-
chestra, care, sa reprezinte 37 de opere musicale. Fata de epositia
vornicului st. Catargiu, V. Alexandri i Gh. Asaelli, cari doreati,
pe cat posibil, sa dea caracter romnese acestei intreprinderi,
oferta lui D. Castiglia n'a reusit i prin interventia consulului
francez, dandu-i-se un ajutor de 30 de galbeni, Castiglia se in-
toarce in patria sa.
Th. Miler si 'gnat Frisch, cu oferteIe Ior, au avut aceiasi
soarta. Theodore Gaffrey i Paullo Ciabatti, conducatorii unei
I) Vez! Albina romAneasca din 24 Dec. 1833.

www.dacoromanica.ro
161

trupe franceze, reusesc frisk Cu ofertele lor, s6 inchee un con-


tract cu stgpanirea, pentru reprezentarea de vodeviluri musi-
cale si mici opere, Intre cari vodevilul Cliseitoria neputintioase,
de Bayard si Melesaylle, reprezentat6 la 13 Oct. 1838; iar or-
chestra trupei, sub conducerea capelmaistrului M Major 1),
un distins musician, cu premiui I la Canservatorul din Paris,
execut uvertura, din capo d'opera lui Etienne-Nicolas Me1iul2)
La partie de chasse du jeune Henri. La 15 Noemvrie 1838, o
uvertur orchestral sub conducerea lui Cuna, d-na Mandelly,
cnt Grand air du Concert e( la cour, cu acompaniament de
piano si quartet, d-1 Hyacinthe cnt romanta Thcresr la
blonde, .iar capelmaistrul M. Major execut compositia sa
Grande fantaisie. La 22 Dec. 1838, reprezint opera comicil
Pr &aux-Ciercs de Herold L. Ferdinand.
In Sept. 1840, vine din nou Joseph Fourraux cu trupa sa
mixtA, dand, ca reprezentatie de deschidere a stagiunii, la 1
Oct. 1840, opera La Dame Blanche, cu artistii Raihentstein te-
nor-prim, baritonul Lecout, basul I. Fourraux, primadona Rai-
henstain si altii, cari au cntat si operile Fulgerui, _loan de Paris
de Boildieu, Bilrbierul de Sevilla de Rossini, Fra Diavolo de Auber,
Logodnica, Postilion de A. Adam, Zampa de Herold, La fianc'
de Auber, Toreador de Pilloti, Le prs flux clercs de Herold, si
Joconda de Nicol.
0 revist francezA Le glaneur" (Spicuitorul) care, pe la
1840, apAre In Iasi, 3), ocupandu-se de recensia activit4ii mu-
sicale a acestei opere, spune
Trupa francezei pe care d-1 Furo, unul din cei patri direr-
tori, au adus de la Paris, trebue sei o meirtusisim, cste mai band,
supt multe raporturi deceit acele ce au lost mai inainte : afarei ca
cuprinde multe persoane de merit, tot odatii este vrednicil, de ,i
pu fin numeroasei, de a jaca opere vodeviluri".
Mad. Raihenstain, cu glasul cel foarte soprano, tonul cel
rural, pleicut qi reisuneitor, produce cel mai tramos elect ; are co-
legeiturti de note minunate, precum s'a putut vede intre allele, in
laimoasa arie din opera Damei albe. .
Mad. Riser, (Mad. Desire)... glasul seiu cel frumps i s'au
indreptat ca total qi iniesnqte Mai a se intinde pcinei i in not&
(Tie mai grele.
Probabil de nationalitate ungara. Riemann, mentioneami pe taus I
Major, niiscut la Itaschau-Ungaria, la 1859, care se poate s4 fie fiul lui M. Major
i absolvent al Academiei nationale de muzicA din Budapesta, distins organizator
de orchestrii i societiiti musicale, compositor de musica de camel% coruri, etc.
Celebru compositor de opere, nascut la Civet, (Ardennes) la 1763, mort
la Paris, 1817.
Revista apArea In romane5te i frantuzete, dei avelt caracter Itiintific,
avea pagini rezervate lui A. Gallice pentru recenzii teatrale.
Mihail Gr. Posliumicu Istorla Musical la Romlini. ii

www.dacoromanica.ro
/62

D. Raihenstain, intdiul tenor, are un glas inzestrat de note


Marie plcute, i care dobndete de a fi cunoscut ; au desvtilit ca
lobs `Insuirile cdnitirii sale, in multe role frumoase. Se cunoaqte
In el invil(cltura unui metod bun.
D. Furo, i-a artilat frumosul sclu glas de bas, in are-o aim
role".
Se vede c disciplina artistico-musical in personalul trupei
de oper a lui Fourraux, lsa cam de dorit. Cum stpfinirea, prin
subventia acordat, avea dreptul de intervenire, directorii tea-
trului romn, Negruti, Alexandri si Coglniceanu, impreung cu
directia operii franceze, I. Fourraux, elaboreaz6 la 17 Oct. 1840,
un regulament de functionare al operii, cuprinzand 27 articole,
in cari, art. 16 prevede : Arlistul care nu va ti sau nu va ccinta
corurile, va plti o amenclii de 10 franci aur. Art. 20:
Toate lecliile de musica arlitat, prin anunciu de serviciu,
Irebue gicute in mire gime, sub pedeapsd de a pltiti o amend
de 4 fr. Art. 24: Artitii musicanfi vor trebui sei fie in orchestru
cu un ptrar de oarti inaintea oarei fixate in afi pentru rdicarea
cortinei 1).
Reprezentatiile de oper au continuat pn' in prim-
vara lui 1842, and, orchestra condus de M. Major, numr
intre instrumentisti pe Fr. Caudella la cello si Ed. Caudella la
violin.
Opera Germ mi. Prin Octomvrie 1841, se anunt con-
certele primadonei Marie Thrse Frisch, pe cari le si d in zilele
de 2 si 11 Noemv. 1841; distigand, in modul acesta, aprecierile
favorabile ale boerimei moldovene, Madam Frisch mergnd
la Bucureti ca trapa sa de oper nemfascti, are dusk sti in-
Iiin(eze pe In noblefd i respectabilul public, di in trecerea
sa prin aceast capitalie va da o serie de 4 reprezentafiuni, de
opere clasice qi aflame : Norma, Lucretia Borgia, Muta di
Portici, si Robert Diavolul.
Artistii executanti ai peril Norma, reprezentat la 2 Fevr.
1842 s'au invrednicit cu aplausuri suntitoare, mai ales in
1 rumosul Duo : vezi o Norm cum ofteaz" ccintat de Ma-
dama Stelten, in rolul Norma qi Madama Bahni in acel de
Adalgita"2).
Desvrsitul succes obtinut de Madama Friel), in cele pa-
tru reprezentatiuni, ii aduse propunerea din partea conduc-
torilor miscrii artistice din Iasi, C. Negrutti, M. Cogillniceanu
si V. Alexandri, ca s renunte la drumul spre Bucuresti, s r-
mie in Iasi si s continue cu actiunea trupei sale. In consecint.5
ea contracteazA cu guvernul ,Moldovii ca, incepnd la 1 Sept.
Vezi : rev. Arhiva" No. 7 i 8 din 1906.
Vezi : ,,Albina Romineascii" No. 11, pag. 44, din Febr. 1842.

www.dacoromanica.ro
163

1844, In schimbul unei subventii de 1000 galbeni, sA intretie


o trup de oper6 forman din elemente vocale si instrumentale
alese din Austria si Franta si s6 reprezinte cel putin sase opere
In fiecare lun6 1).
UrmAtoare angajamentului, la 24 Sept. 1842, M-me Frisch
deschide seria reprezentatiilor cu opera Norma de Bellini, con-
tinu cu Romeo qi Julietta, Somnambula, Le Mayon, Le serrurier
oper comic6 de Auber, La Straniera de Bellini, La Muta di Por-
lici, L'elixir d'amore de Donizetti, Guillaume Tell, Jean de Pa-
ris, Le Barbier du village, Otello, Puritani, Lucre tia Borgia,
Marino Falliero de Donizetti, Robert le diable de Meyerbeer,
La Juive de Ilalevy, Le bal masque oper in 5 acte de Auber,
Lucia di Lamermoor, Robin de bois, de C. M. Weber apoi Belizario
de Donizetti, care la 4 Oct. 1842 se incununei cu o deplind laudii.
Sentimentele .5i generul de musicei, de poesie qi de zugreivie intru-
nite in opera Belizario, sin-girds i deplin se preluirei pe privitori
cu aplausuri vii i dese ori lb' crimi. Todd trupa se chemei la in-
cheerea piesii impreunii cu Madama Rosner, ca o stea strilluei-
toare al acestei zeiri frumoase".
Opera Italian5. Intreprinderea trupei germane, cu toatA
alcauirea ei artisticA, ce se 'rea ireprosobilA, se isbeste, de-
odatg, de o vajnicA concurent a unei trupe italiene ce venise
in Iasi pe la finele anului 1842. Limba italiang atfit de preta-
bilA in musicA si, mai ales, atfit de apropiatri de intelesul rom-
nesc, determing publicul frequent al operii germane sA agreeze
mai mult trupa italian ; de aceia directoarea M-me Frich, e
nevoit a reface contractul incheiat, si angajand numai artisti
italieni, sA prelungeascA contractul pAnA in Maiu 1846, ril-
mnnd ca artistii germani, rAmasi disponibili, constituiti si
ei in trnp sub aceiasi conducere, s6 continue, in cursul
anului 1843, producerile operilor musicale in fata publicului
coloniei germane, destul de numeroas4 atunci in Iasi.
In Martie 1844, trupa germang a d-nei Friel, se asociazA
cu impresarul trupei italiene din Odessa, Jos. Marini si, impreun
cu demoazele Lacinio, sin ior Alberti, Arnold si demoazele
Schiller, anuntil un sir de reprezentatii, incepAnd cu operile
Belisario, Furioso, i Nina o pazza per amor. Desi eleganta
persoanei" lui Sinior Marini, carele prin infocarea cnt6rii si
puterea glasului a reipit" pe auditor, cu toate aplaosurile cu
drept invrednicite obtinute de siniora Lacinio, numai dupA vre-o
trei reprezentatii de opers, aceast aliant, e nevoit s6 se des-
f acA.
In urnAtorul an, 1844, trupa M-mei Frisch anuntA o nou
1) Vezi : Comtractul In arhivele statului, iar copia publicati In vol. I, din
Ist. teatrului rominesc, de T. T. Burada.

www.dacoromanica.ro
164

s Tie de reprezentatli musicale cu operile : Le petit Matelot


Deux mots ou La nuit dans la fort, Leccadie, Le bouf fe et le tail-
leur. Din cauza imposibilitatilor technice, a insuficientii de
per.ional i, mai cu seama, a scaderii artistice, intreprinderea
merg de tot slab, artitil nepltiti, reclama Cu o tnguire la
domn. salarul lor, tare cari Al. Flechtenmaelter i Fr. Caudella.
CI) irectoara Frisch neIndepl in ind conditiile angaj amen Lulu,
i se reziliaza contractul.
Trupa italian de opera de sub conducerea lu Giuseppe
Vila i Guiseppe Barben, In drumul ei spre Rusia sau Constantino-
pole, se oprete In Iai i, anuntand 15 reprezentatii, cu Incepere
dela 19 Sept. 1846 i pan la 14 Noemvrie acela an, represint
operile : Robert d'Ebreux, Gemma de ITergi, Belizario, Lucia di La-
mermoor, Furioso, Romeo 0 Julieta. apoi operile bufe : Laio in
A mbrazo, Blirbierul de Sevilla, Pedagogul in suptirare, Le retour de
Colomella de ses etudes a Padoue, operetele : La marquise et le
vzseur, Mille ems, cu cntareti1 Signora Berea, primadona,
signor liondaini prim tenor, signor Labornai bariton.
Critica presei contimporane nu lipsete a-i spune cuvntul
nepartinitor In produsele musicale straine. Precunz sugetul
piesei nu este din cele interesante, carele deVeaptli partinirea,
ura nerdbdarea, de asemenea nici muzica, din cele din utm
corn punen a faimosului maistro e vorba de Donizetti cu o-
pera Robert cl'Evreux" nu este in empanel* acetona ce in-
cantd rdpesc pe artisti i pe public". Signora Bereti... versal
i este puternic esact. Contele Esecs giucat de primo tenor& Si-
nior Mondaini, are vers pliicut... Bine esecutatd i aplaudatil fu
ia cantata inainte de a merge la moarte..,
Ragnato di mie lagrime
Tinto di sangue mio
Cu privire la opera Belizario" urmtoarele : Asia ...
operd s'au reprezentat pe teatrul nostru Dtuninira trecutti de trupa
italiand. Ludnd in vedere greutatea operii, tot publicul s'au lu-
te armat cu ingdduire, care, dupe' cuviinld, au i aplicaro pentru
totalul repreze; ztafiei. Antonio i Belizario, prin a Ion aclii, prin
sentimentul ca carele au reprezentat i prin ctintul males-
tuos, au miscal inimile asculidtorilor, cad deseori au prompt
in aplauzuri bina mediate. Mai ales au induioqat cei al stiu dire=
este teiniira sa fiicii, arid qi duo urmiltoriu au fost executate cu,
mdestrie i sentiment : 1).
Ah se potessi piangere De-ar puteo pleinge ochii mei
Di duol non piagerei N'a# plnge de durere.
1) Vezi : Albina rorntineascii", No. 76 din 26 Sept. 1846 i copla publicatil
In Ist, teatralil, vol. I, de T. T Burada:

www.dacoromanica.ro
165

In ce priveste reprezentarea operii bufe Inturnatca lui Co-


19niella de la invdfdlurile sale din Padua"
ntru aceea ce pri&eqte executarea piesei, nimene nu poate
dui cd artitii n' au meritat pe dreptul aplauzurile qi cc' sala leatrului
nu domnea cea mai vie placere. D. Labornai... pe king(' chno5tinfa
musicald, favorit de un bariton puternic qi de un glas cui at i lot
odatd tiind a se imbrdca i in sentimentul rolului... nu Mu] nici
decum rece pe privitori, carele miqcat trebue si aplaudeze" 1).

O Ilona oigmizaVe do oper5 Jialian. Musicalmente vorbind,


In cursul anilor dela 1846, adicA &la plecarea din Iasi a trupei de
oper6 de sub conducerea lui Giu.eppe Villa si Giu.seppe Harberi, si
pAnA la 1851, manifest Ari
de musicA teatralti nu se
produc, deeAt In vode-
vilurile trupei franceze
de sub conducerea fran-
cezului Victor Delmary 2)
si a trupei romAncsti de
sub conducerea lui Matei
Millo, la cari contribue
arta. compositionalA a
musicianilor romAni Al.
Fleclitenmacher, Fr. Can-
della i los. IIerfner. Mu-
sica pur concertantri se
produce, incidental, In
cursul stagiunilor d-
varA, prin actiunea d-nei
Victoria Luzzato. c i pia-
nistil, Herb tenmaelier ca
violpnist, Fr. Candela- Victor Boireaux Delmar
cello, J. Ilerfner piano,
violonistul Franekenstain i pianistul Polack.
Musica serioas, acea tiintific, pritrunse cu temei In gustul
lumii iesene, lipsa ei se simtea tot mai mult, de aceia presa
contimporanA 3), anuntri :
D. Victor Delmai y, director al Teatrulut f rancez are onor
a incunotiinfa pe Malta noblesii publicul respectabil, ca din
_motive, neatdrnate de a sa voinfd, deschiderea Tcatrului Italian
s'au urnit la dole" zeci opt a lunei curgeitoare. Dupd asemine
Inteirziere, trupa anonsatd sub garansa D. Clari, S va remplasa
vezi lbina romAneasel" No. 83 din 20 Oct. 1846.
Hugo Riemann, mentioneazA pe musicianul Della Maria mort la Paris
la 1800. Prin o modificare de nume n'a devenit Delmary?
Vezi : Gazeta de Moldavia, No. 20 din 8 Martie 1851 si publicatil in 1st.
teatralli vol. II de T. T. Burada.

www.dacoromanica.ro
166

de aceaa lui Sinior Pietro ToRoli, sou Toselli, inkliul Baso at


Teatrului Regesc din Turino".
Despre reprezentarea trupei italiene cu opera Norma, Re-
censia pressei spune :1)
Trupa italiand, sub direcfia lui Sinior Tottoli, au dal eri o
nouti reprezentalie. Se cuvine sti felicitm pe publicul legan despre
gustul pentru operile clasice, gust ce il vedereaz prin asistarea la
aceste reprezentafii qi prin tactul cu carele inbreifoqazei bale tram-
sefile de ceipelenie a bucfilor. Re'rezPnta(ia Normei, -ce s'au dal
ieri, au avut Inca mai multi spectatori, atra;i at& de f aima nemu-
ritorului Bellini, cum ;i de o veche amintire al acestei capo d'o-
per& unde sugetulinteresant, este ecspus cu aqa mare adeveir de sen-
timent qi de patimii, ell tes tut livretului nu e pentru all deceit spre
a meirturisi identitatea muzicii cu cuvintele poezii, lucru ce este unul
din meritele compositorului".
Norma Signiora Giordani, i Adalgisa Signiora Caradori,
au cules aplauddrile seilii, nu numai prin puritalea fi unitatea cdn-
teirilor, ce Meet ;i prin giocul care le vedereaza de bune actrife....
este de ldnguit cei neselniitatea lui sinior Rici, ce reprezenta pe Polioni,
l'au lost inpedecat asta dat a dizveili talentul ce s'au aplaudat In
Ernani". Corurile de fi gibace, nu erau in fumar de ajuns, spre
a produce ef eclat cerut de sugetul".
Cu ist ocasion qi noi repelam acea ce s'au fost insemnat
de o critic nimerit, in;irat In foiletonul Zimbrului" cei necom-
plectarea orehestrei mull vatilmei electului pre leing care suntem
nevoili a-i mai adaugi cd lipsa decoraf(llor cerute, impufineazci
iluzia care, despre all parle, giocul actorilor ;i tor costum feratese
a produce asupra spectatorilor".
Cu fncepere dela 6 Maiu, acelas an, opera italian reprezinta
operile : I, Duo Feesari de Verdi, L'Elisir d'amore de Donizetti,
Norma de Bellinni i Brbierul de Sevilla.
In recensia operilor cntate, presa critica 2) spune : Cre-
dem c'd funja operii italiene in la;i,va fi de mare fotos ;i pentru
trupa romdneascei, care va gsi in ea o ;coalez practicli de MUSial,
ce de rnulfi ani s'au cereal a se introduce".
Opera italiana, creandu-si o popularitate bine meritata,
prin elementele alese i venite din Italia si Franta, e retinal si
sustinuta fAr discutii banesti In conditumi trainice pentru
vreme.
Pentru stagiunea de opera din 1851-1852, impresarul
V. Delmary, alcatuindu-si un personal artistic de vre-o 20 de
cfintareti distini, musiciani rutinati, in plus personal orchestral
cor, incepe seria de reprezentare la 4 Oct. 1851, cu urmatorii
cntareti de frunte : Laura Giordano i Laura Caradori primadone
Vezi : Gazeta de Moldavia, No 40 din 21 Maio 1851 0 T. T. Burada,.
vol. II, pag. 57.
Vezi : Gazeta de Moldavia" din 1851.

www.dacoromanica.ro
167

-Absolute, Dionila Santolini contralto, Badati si B. Milesi prirni


tenori absoluti, Donelly prim bariton absolut, Prospero Derivis
prim bas profund, Ottoviano sef de cor, Carol ef de orchestr,
Arnstein prim violonist principal si reprez.ntA urmAtoarele o-
pere: I Lombardi 5 acte, Lucia di Lamermoor .5i Ernani de G.
Verdi, opera ll Guiramento de Mereadante, Barbierul de Sevilla
*i Lucrefia Borgia de Rossini, Don Pasquale de Donizetti.
Asupra primei reprezentatiuni cu opera I Lombardi, iat
ce spune critica presei
Anutimpul teatral s'au inceput Gioia treculti prin reprezen-
Julia operii Lombarzii In acea IntAie cruciad. Noutaka acestui
spectacol i inkiia infdloare a unora din arliqti noi, au fost reunit
asid sard la teatru o numeroasd societate de amatori de musicti.
Ecsecutarea acestui cap d'operd a lui Verdi, au rtispuns in general
la ateptarea intru care se alta publicul, carele cu vieluare aminte
urmeiresc Vistitura i disvlirea acelui suflei clasic".
Intre artiti au fost apreciati de public Signor Derivis, primul
bas prolund O Milessi primul tenor assoluto, precum fi primado-
nele Laura Giordano si Caradori. In o] chestrd s'a distins de aseme-
nea primul violonist Arnstein, care a fost aplaodat in urma unui
solo" 1). De asemene se mentioneazd in gazetele locale i contimpo-
Rifle, catul distins al primadonei Laura Giordano si baritonul
Donelly 9.

LUPTA IN CONTRA MUSICEI TURCEITI


Manifestiiri de admiratie pentru artiti. Nouile reforme ale
operii italiene.
O parte din intelectualitatea moldovean atras de cultura
apusean, mai cu seqm de cea francez si italian, determi-
nase o evident sciziune, intre ea si orientalismul majoritfitii
boerilor moldoveni 1mpreun cu vulgul mahalalelor din trguri.
Lupta, ce se ducea pentru unificarea sufletelor spre cultura si ci-
vilizatia apusean, se cde, mai cu seamA, pe terenul educativ
al musicei teatrale.
Cu prilejul recenzii fcutil asupra actiunii scenice si musicale
din opera Bdrbierul de Sevilla, dat la 24 Noemvrie 1851, Gazeta
de Moldavia" serie:
Din epoca inriurirei strdine in Moldova, musica nationalti
ca O alte datini moqtenite de la streibuni, s'au refugiat in mezul
locuitorilor de la farcl, acolo inca se aud doinele melodioase i horek
Vezi : Gazeta de Moldavia" No. 80 din 8 Oct. 1881 i Ist. teatrului, vol.
11, de T. T. Burada, p. 81.
Idem, No. 87 din Noemvrie 1851.

www.dacoromanica.ro
168

carele in lipsa de lapte intre(in intre popor sentimente patrio-


lice! cu deprinderile orientale introduse prin polifii (orate), in
cursul domniilor de la fanar, ni s'au fost insuflat i gustul pentru
rnusica turceasea ti, de-ti Stambulul o au intarit din sinul sau,
mullamita fie reformele radacinelor operate ti in acest ram, noi ne
finem de dinsa mai mult din deprindere decdt din sentiment.
Asta-zi in timpul lui Orleos, armonia produce la noi minuni,
ti ist rezultat sdntem, mai cu seamii,datori operei italiene, carea,
prin aleasa compunere a trupei sale, face o favorabila reforma in
gustul publicului ti aduce societafii placerile cele mai alese..."
La reusita deplini a diferitelor productiuni musicale, mqni-
festkile publice nu se manifestau numai prin urale, bravale sau
ovatii poetii, mai In totdeauna, anonimi, aveau de lucru. Cu
prilejul reprezentkii operii Barbierul de Sevilla, un entuziast,
sau, mai cu seam, aprins de admiratie ultrasentimental dedica
primadonei Aneta Caradori, o poesie din 7 strofe, incepAnd cu
strofele
La cd ntecul voacei tale, la dulcea sa vibrare
Tu fiica armoniei favorita sa
Urechea mea captiva o 'plec i ru mirare
In sonuri cadenfate vroesc de a visa. ..1)
Nici italiencele nu se rsau mai pre jos : Meg cunostinti de
limba moldoveneasc, prima dona Laura Giordano, cnt cu
prilejul reprezentkii operii Vestala, in mod mecanic, romante
cu versuri romnesti, In cuprinderea urmtoare
Tara lina i senina
Eu din suflet te iubesc
a me infma suspinii
Cif nu pot sa fi-o rostesc! 2)
DacA simpatiile rAzlete se manifestau prin versuri de ad-
miratie adresate cutrirei primadone, apoi, cu prilejul ultimei
reprezentatii, din 14 Martie 1852, cu opera Don Pas pale,
poetii, cari, intrupau in ei intreaga recunostintl unui neam
dornic de lumin si cultur, adreseaz ltaliei versuri de prea
mrire:
..... . .....
Legion a lui Apollo! ce Cu farmecele sale
. . . .....
Sagehind in inimi cu vers dulce inaintat,
Ai venit dorita nouil de la farmul apusan.
Nou triumf te va conduce, Mira plaiul patriei tale
Ca la stoluri tributare, ce de mull ai subiugat,
Au adao.s lure7 acuma pe poporul Moldovan 3).
Ist. teatrultd, vol. II, T. T. Burada, p. 28.
Vezi :
Idem, p. 84.
Idem, p. 84.

www.dacoromanica.ro
169

Cu toate ovatiile i succesele materiale si morale obtinute


In cursul reprezentaliilor a lunilor de iarn6 1851-1852, aproape
intregul personal artistic numai revine In iarna viitoare 1852
1853, care dornic de noui glorii st, indrept spre alte orizonturi.
Din vechea organizatie nu se vede deca baritonul DoneIly
basul Pietro Tozzelli, incolo elemente noui, ca primadona Seg-
niorina Brambila eu titlul de prima-dona mare Carlello, Litigia
Vasquetti, Bosina Aghemio, prim tenor absolut Paolo Seotti,
primul bas profund absolut Ippolito Bremond si altii.
Pe langA operile reprezentate, dela fiinta operii italiene, in
Iasi, se cAnt : AtiIla, Linda di Chamounix, I Masnadieri si I
Puritani.
In stagiunea de iarn.' 1853-54, revin vechii artisti ca teno-
ml In colo, In locul personalului artistic din iarna trecut,
sun'. clemente noui, ca : Luigia Abadia, Marieta Anselmi. Presa
criticA 2) asupra operii italiene, spune :
Opera Nabuco, mai ales a doua reprezentafie, au medial,
in mai multe raporturi, incuviinfarea speclutorilor Sinior Milesi,
admiral de public... Primadona Sin jora Abadia ca viosie s'a a-
plaudat si rechemat. Sinior Sermathev bariton cu un organ proa-
cu figura i gioe priincios au p'itruns de simputie si au in-
c.( ntat pe public, prin gioc sentimental si frumosul resunet al
organului siu, care, uneori, ajunge la nCdfimea de tenor. Senior
Derivis, a cdrui merite s'au fost aprefuit inri anfirfila a lui inpi-
fosare in lasi,'cu al sil gior minunat, ca expresia pUni de sentiment
an desvalif un organ proaspit ce risunil pit-ken in in imite auzi-
lorilor. Siniora Corvety, contralto care stie a vela a ci ramos
glas cu sentiment si arti, precum au vederat diunzi in Adalgisa"
acum in Wu! de Fenena..."
Cu toatil favoarea de care se bucura primadona Abadia in
ochii criticulni, In urma interventiei opiniei publice, ea fu inlo-
cuit5 cu celebra Brambilla, care mai fusese In iarna precedentli.
Acest incident, chiar in cursul unei stagiuni, determin stiipanirea
c a, pentru noul period, 1854-1860, de angajament al operii
italiene, sA fie mai circonspectri in alcatuirea punctelor contrac-
tuale. De aceia, pentru anal urmAtor, 1854-55, se si pune in
aplicare noua refornA a contractului, incheiat de Victor Delmary
impresarul opeiii, Cu stiipnirea.
Prin acest angajament, impresarele e obligat a adnce imbu-
n5.ttiri orchestrei, i, mai cu seamA, corultti, care de obiceiu,

Nascuta la Cassano d'Adda la 1807, moare la Milano la 6 Noemv. 1875


Dupa ce absolvi Conservatorul, debuta la Londra In 1827 In opera Semiramida"
de Rossini. Repurta mari succese, s cativa ani fa una din stelele teatrelor din Lon-
-dra. La Viena si Paris si In urma In Orient. A fost profesoari de canto si autoare
de vocalize si melodii. E tuca lu Paolo Brambilla, autorul a patru opere comice.
Vezi : Gazeta de Moldavia", No. 85 din Oct. 1885 s Ist. teatrulut de
'I'. T. Burada, vol. II, p. 115.

www.dacoromanica.ro
170

0111 la aceast dat, era format din cel mult, 6 femei si 8 Mr-
bati. Este, de asemenea, obligat ca, In lunile Mai, Iunie, Iulie si
August s6 continue a reprezenta opere si la Galati.
In stagiunile urmAtoare 1855-56 si 1856-57, trupa
continua a urma reprezentatiile conform contractultii, cntand
operile cunoscute din anii precedenti, iar ca opere noi se mentio-
neazA : Traviata i Maria di Rohan cu primadonele : Garibaldi,
Fortuni si Fantozzi, tenorii Biundi, Del Veehi si baritonul Buzzi.
Cnd, intAmplgtor, se strecura tri personalul operii italiene
vre-o mediocritate musical, efectele antagoniste se evidentiau
numai deck in mod public, de accia se si explia atitudinea pre-
sei contimporane, care spune :
Intru cdt talentele nu rdsar regulat ca in liecare
publicul s'd se mulfumeascd cu ceea ce este" 1).
In cursul urmAtoarelor stagiuni, 1857-58, 1858-59, si
celelalte, !Aril la terminarea contractului, incheiat panl la 1
Maiu 1860, se antA aproape acela repertor de opere, cu &Ana-
retii cari variatt In fiecare stagiune, uneori partial alte ori chiar
integral. Intre cei noui aparuti sunt Beltramelli, tenorul Carlo,
Vieentelly, Ney, Ghizkanzoni Bussi

INCEPUTUL NATIONALIZARII TRUPELOR DE OPERA.


Epoca, asa zisA, colar, prin perindarea organizatiunilor
musicale din apus, pentru cultura sufletului musical al Moldo-
venilor, la 1860, e pe sfArite.
Se produsese din cei mai de seamA cantAreti ai Frantei,
Italiei si Germaniei, executand putem zice, aproape intreaga
conceptie musicalg a tuturor compositorilor in majoritate de
provenient4 italiank incepAnd cu cei de prin secolul al 16-lea,
si terminAnd cu celebriatile contimporane epocii. Din acestia
din uring, doar Richard Wagner, prin musica sa revolutionar
In art, nu put ina sA Otrund In provinciile romnesti.
Criticul musical romn, N. Filimon,3) cu aspra recensii a operilor
Tanhauser i Der Ring von Niebelungen ne indepArtase de marele
R. Wagner, pentru mult4 vreme.
IncepAnd cu anul 1833, and, pentiu prima datA, moldo-
venii ascult musica aleasa a lui Boildieu cu opeia sa, Dame blan-
che, i, treand prin toate gradele de progres national al diferitelor
Vezi Gazeta de"Moldavia" No. 11 din 7 Fevr. 1857.
Ghizlanzoni Antonio, nAscut la Lecco la 25 Noemvrie 1825, fa mal IntAi
clintAret de scenA (bariton). Se dAdu, apoi. carierii literare. A condus mult timp-
Casein musicald la Milano. Autorul libretelor din Aida de Verdi, Liluani, de Pon-
chinelli. Vezi Dic. mus. de Hugo Riemann, p. 368.
Vezi : N. Fllimon, cel IntAi critic musical romAn, din acest volum.

www.dacoromanica.ro
171

trupe, cari s'au perindat Ong. la 1860, publicul a putut inv.* sA


deosibeascg, In mod real, adevgrata artg in musicA, de musica a5a
zisA de comert, cal e, Mr% o concui entg similarA producea.
de multe ori, mediocrinti lipsite de artg i numai cu scopuri
materiale.
In viata Moldovii, se produsese o schimbare. Unit ea prin-
.6patelor dela 1859, adusese o fundamentalg modificare in toate
dii ectiile de viat ale Inului. Cu strAmutatea capitalei 5i a dom-
niei, o bung.' patte din acea boerime, care sustinea sus moralul
artei, se stimutg 5i ea in jurul palatului domnesc din Bucute5ti.
In asemenea mpiejurrui, evident cg', cele mai de seamA
producen musicale nu se puteau evidentia cu succes deceit numai
In noua capitalg. Ia5u1 devenind centtu de a doua mara, i doar
ca o mngaere i se iezervase numirea de a doua capital a tAiii.
Totu5i nici In Ia5i, fa VA de o experient musicalg de apt oape
30 de ani, care a creat in sufletul moldoveanului o realri putintri
de apreciere, nu va mai putea pAtrunde Cu umint mice pi o-
dus musical, de provenienn importan, decat aeel care va in
t upa atta realg.
La 1 Main 1860, impresarul opetii din Ia5i, Victor Delmary,
terminAnd angajamentu! contractual, cedeazg. succesiunea
Constantin Rolla. Sub noul impresariat, subventionat de stat
cu suma de 70.000 lei vechi, concureazg, la reu5ita reprezenta-
tiunilor de operg, primadonele Donateli, Varezi, Gianfredi
Jackson1), baritonul Enrico Storti, tenorii Ren 2) 5i Angelo
Zernari, basul Segri Segara 5i Cavisago. De 5i soli5tii crau atrac-
tivi, ansamblul coral .5i orchestral lgsau Meg de dorit 3), deci
opera mergea slab.
In stagiunea 1862-63, revine la conducere Victor Dehnary,
care, ca o ultimrt incercare in intreprinderea sa, caun s recon-
forteze opera italiang pe noui baze, aductuid pe scena Ie5an un
repertor foimat din operile Traviata, Beirbierul de Sevilla, Otello,
Linda di Chamounix, Ana Bolena, Beatrice de Teuda, etc., 5i cu
annreti ca Pardini, baritonul Frederico Monad, Boca, Gaetano,
d-rele Salvini, Dona telii, Butti, tenorul Bozzetti Rigo,
Giovani Nieolai 5i altii ; totu5i intreprindetea regresa.
La Noemvrie 1864 vine in fruntea impresariatului G. Spiro,
fost director al Conservatorului de muzicA din Ia5i i contrac-
teaz6 6) un angajament al operii italiene pe un nou period de
Probabil fiica lui Lucy Iackson, care a trait Intre anii 1815-1866. Mu-
sicant auto-didact, organist si director al multor societati corale la Bradford.
Taal lui Charles-Olivier Ren un musician vestit. A scris piese pentru
piano, violina si orchestra.
Vezi : ziarul Ateneul roman" No. 7 din 12 Noemv. 1860.
Celebrul composiror al operii I Puritani. Vincenzo Bellini, a mai avut trap
musical], pe Carmelo, compositor de musica religioasli. Acel mentionat mal sus,
se poate de asemenea sa fie lost vre'un irate a lui Vincenzo (nota autorului).
Vezi : Monitorul Oficial No. 78 din 1864.

www.dacoromanica.ro
172

ani, Ong la 1 Maiu 1867. Din personalul artistic fac parte primado-
nele : Sofia de Montellio, d-ra Sofia Dixon, d-ra Luigia de Fanti,
tenori, baritoni i bai : Guiseppe Marli, Melkiore Vidal 1), Filipo
Prony, Giovani Caponi, Vincenzo Pa rabosehi, Alex. Manetti, I altii.
In ansamblul orchestral se vede o ameliorare, figurnd, in
program, 28 de instrumenti0i, iar corul din 20 de cntreti.
In asemenea conditii se cfint operile Un ballo in Maschera,
Marta, Maria di Rohan, Somnambula, Favorita, Traviata si Don
Pa. quale .
Totui intreprinderea nu mergea i G. Spiro e nevoit a cere
denunta rea contractului incheiat.
Dup cum se vede Intl eprinderea musical, care ne adusese
atta bine sufletesc in decursul attor decenii, contribuise att
de mult la cultura simlirii musicale rornneti, merge hotrt
9pre decadent. Impiesai ii cari se succedeaz preconizeaf pla-
nuri de abili tare ; dar mndria romnease, In ce prive.ste
musicalitatea sa, incepe s se impue i s lie apreciat in sensul ei.
Noul unpresar Luigi Ademollo, simte aceast lagun' In intre-
prinderea sa : aceasta, cu att mai mult, eu cat predecesorii sili
au ignorat elementul romnesc in forma tiunile lor musicale ;
de aceia, II vedem cA, pe 1An0 artiti de alte nationalitti in-
troduce i romni. Era i timpul.
In noua foiniatiune de oper figureaa pentru prima dat,
o trup de balet, primadonele : Asqunta-Rubini-Zanglieri, Emi-
lia Favi, Italia Citanti, primi tenori absoiuti Luigi Gallo i la-
talo C.ampanini, prim bariton abso/ut Filippo Corona, prim has
Giuseppe Saleni i Vincenzo Barobovschi i altii.
In orehestr se \TM, pe lng Ed. Caudella i Pietro Mezetti
i Gh. Burada violin, Gavrileseu corni, Spiridon clarinet, In corn/
operii se vAd ca tenon Dohreseu ,i Muzicescu.
Din cauza evenimentelor revolutiei dela 3 Aprilie 1866, aceast
trupii, dup ce, cu greu, renete s dea vre-o cteva reprezen-
tiuni, e nevoit totui ali stvili actiunea artistic, dei, MO de
felul trainic al organizatiei, promitea aa de mult.
Intreprinderea musical, a atkor impresari, cari sau perin-
dat in capitala AIoldovii, hotrt, nu mai putea aduce foloase.
Incererile lui Gaetano Biundi i Andrea Feri rmn fr succes.
l'irand seama de curentul nationalist, care lrgea, tot mai milt,
di umul spre o initiativ de art A romneasc, artistul romn Const.
Bfilneseu intentioneazii, prin o ofert5 adresat primriei, s a-
dudi o trup de oper. Cererea rmne Ins desiderat. rmnnd
ea Penn Catulescu s'o realizeze in sesiunea de iarn 1868-1869.
P. Catulescu, intru alcAtuirea operii, aduce artiti ca : pri-
madonele Elena Ridolfi, Morini Luiza, Faliea Nicolo, Marlinenghi
(ntonio, Agnes Desprez, vestita frumuset scenic Rachel/
1) Numele de Vidal si Prony, figurearA ca celehritAti musicale in dictionaruL
lai Hugo Riemann.

www.dacoromanica.ro
173

Giafredi 1), tenotii Ceresa Luigi, Simonelli i altii. Reprezintit


eAteva opere ca : Lucia di Lamermoor, Traviata, 11 Trovatore,
Don Pasquale, Un Ballo in Masquera, Norma, etc.
Actiunea nu merge ciici actorii operii nu sat ri, corul insd
e abominabil, orchestra mizerabilei, cdci, afarti de vioara d-lui
Voinescu, bale celelalte instrumente alungd nu numai publicul
asistent, dar, mai mult de bate, chiar 5i pe artiVii de pe scend".
In asemenea conditiuni, de sigur, asa zisa oper, trebue
Ineeteze actiunea musical. Interventiile succesive ale lui Gh.
Brtitianu, A/ex. Baralty si Felice Via nelli, pentru noi alcAtuiri de o-
per, rmn zildarnice. Chestiunea se compromisese ; iar autorita,
tea re nun de a mai subvent iona intreprinderi deasemenea naturii.,
intru cat impresarii puneau interesele lor bilnesti mai presus dealt
scopul cultural, pentru care autoritatea Meuse attea sacrificii.
In cursul anilor Ong. 1880, trupe de oper6 itilian, MCA
sprijinul oficial, ci sprijinindu-se nurnai pe propriiie lor puteri
de emanare artisticg, se perind la intervale In Iai, cu elemente
alese, ca tenorul Caroselli, primadona Elisa Capozzi, cari, Inca-
drati de restul trupei, cnt operile : Don Carlos, Wpres Sicili-
ennes, Luiza Miiller, Masnadieri, Figlia del Regiment de Doni-
zetti, Moise in Egitto de Rossini, Ughenofii de Meyerbeer, Marta
de Flotow, I falsi Monnetari, etc.
De asemenea In Noemvrie i Decemvrie 1878, opera italianii
de sub impresariatul lui B. Franchetti, cu primadonele Ostava
Toviani, Terezina Riboldi, Elisa Barabino, Adela Dominici, tenorii,
baritonii i basii : Felice Fottorini, Luigi Domeniei, Pietro
Miles, Lorenzo Barabino, etc. 2) cAntr, pe lng operile cunos-
cute In Iasi., opei ile Moise de Rossini si Crispin e la Coma re.
Din punctul de vedere romAnesc InsA, cea mai de searra din
aceste maniiestilri musicale, a fost incursiunea operii italiene
din ChisinAu, care, IncepAnd la 6 Maiu 1873, d' o serie de 15 re-
prezentatii cu operi'e : Ebreo, Confesa d'Amalfi, Beirbierul de
Sevilla, Norma, Il Belizario, Faust 5i al tele.
La 11 Aprilie 1873 s cAni opera Trovatore. avncl, in rolul
principal Maurieo pe cnt'retul romiln Costache Strut, ca re a fost
primiti aplaudat cu cdldurei de publicul numeros ce a asistat la acea
reprezentafie, in care, pentruintdia5i data se vedea un romdn caldnd
in ansamblul unor arti5ti italieni de opera', cari l'au felicitat apoi5i
ei de succesul meritat ce l'a ablinut" 3).C. Strat se vede cA era un
pnsionat musicant iunnedesprit al scenei, ina de pe cnd era
elev la Academia Mihilean'6, cnta deja roluri prime in piesa
Pefru Rare.s Vodd de Gh. Asaclul i musica de Paolo Cervatti.
Nicolae Filimon o mentioneaz5 In nuvela sa Nenorocirile unui slujnicar
sao Gentilomii de mahala", p. 35, editura H. Steinberg. Primadona R. Giafredi,
alterna debuturile sale, cAnd In Iasi, cAnd In Bucuresti.
Vezi : ziarul Stafeta" din 1878.
Vezi : Ist. teatrului in Moldova, vol. II, p. 339, de T. T. Burada.

www.dacoromanica.ro
CAP. V.
PHIMELE SCOLI DE MUSICA DIN MOLDOVA
upii cum am vazut In capitolul Musica diletanta in fa-
muja romneasca din Moldova", diletantismul musical, in
1 practica aparatelor musicale sau tale vocii, se manifestase
cu destula seriositate la curtea lut Stefan ce! Mare si dom-
nitorilor urmatori, unde Doamna, cu domnitele-fiice, erau mull
iubitoare de musice, pe care o practicau cu harpa, ghitara, sau
vocea. Cu timpul, acest diletantism, deveni o necesitate in
educatia de salon a fetelor de boer, si atunci, evident, sunt
primele inceputuri de scoala musical, cari, incepand mai
intai la Curtea domneasca, se estind treptat peste intreaga
patura culta a societati? moldovenesti 1).
Vornicul Mihalaehe Sturza, pentru educatia musicala a
fiicelor sale, aduce, din Viena, pe distinsa musiciand Elena Tav-
ber, sotia si colaboratoarea de mai tarziu a lu Gh. Asaehi i).
Actiunea aristocratiei moldovene, in cultura artistic', in-
fluentand, in oarecare masura, desvoltarea gustului musical,
hotart infiinjarea de scoli educative, in cari, musica s aiba locul
de preferinta.
La 15 Fevruarie 1812, hatmanul Stratilat, face un raport,
adresat lui Krasno Milaseviei, reprezentantul guvernului pro-
vizor rusesc. cerandu-i autorizatia de a deschide pensionatul
de nobile let," condus de d-1 i d-na Germont i unde, pe,
langa obiectele de cultura generala sa se predea musica,
forte-piano, harpa, 5i canto 3). Acest pensionat exist Inca din.
1810 4).
De produsul, de rezultatele obtinute in functionarea acestei
scoale, nu se stie cleat ca se mai invata a coasei si a broda" 5).
In once caz, se vede ca aceste intreprinderi de didactic-A musi-
call, aveau sucees; ceeace indreptati pe bunii Romani sa ja masuri
de nationalizarea artei, infiintand, pe lAng' gimnazia vasiliana
sau scoala domneasca dela Trei Sfetitele", la 30 Aprilie 1830,
un curs particular de music vocall, sub conducerea profeso-
rului Paulieek.
Vezi : Femeile... de N. Iorga, p. 139.
Vezi Capitolul Elena i Gh. Asachl" din acest volum.
Vezi : Domnia lui Alex. Calimachi" de V. A. Ureche, An. Ac. S. II, T. 23.
Vez): 1st. teatrului de T. T. Burada, val, I.
Vez): Arhiva senatorilor din KiVinAu.

www.dacoromanica.ro
175

Chiar In primul an de functionare, elevii clasei de musicil,


dornici de art, lucreaz5 cu tivnA, Mat, la 1 lunie 1831, la pri-
mul examen de musicA vocalA, se produce. un cor bArbAtesc cti
o piesA musical din opera Moisi de Rossini, sub conducerea
profesorului de musid., harpistul PauBeek. In aceast pri-
vint6 revista Alhina" a lui Gh. Asachi, spune :
Vrednic de auzire a fost induioilloarea armonie vocal a
colarilor, cari, in curs numai de Mktva luni, au glad in musica
Europeand minunale sporuri". Corul era instruit, condus
arompaniat cu Izarla de pro jesorul Paulieek.
Paralel cu aceast miscare de music6 didacticA, in Au-
gust 1831, vornicul Th. Burada-tatill, deschide, in locuinta sa
din Seireirie-14, 15110 biserica Vulpe" pe muchea dealului,
o pansione de nobile demoazelc" uncle T. Burada-tatill preda
piano 0 ghitara
Cele din-UM eleve au fost : fata vornicului Sandu Crupenschi,
douA nepoate ale vornicesei Casandra Negel poate erban
Negel fratele mitropolitului Veniamin, douil fete ale Agfii
Mihai Veisa i fiica vduvii Ruxanda a spAtarului Milani 2).
Paralel cu manifestkile diletantismului musical in familia
moldoveneascii, germenul unei muzici teatrale incoltise, cu des-
tul viat, in simtirea celor dornici de musicalitate rom5-
neascA.
Pe la 1834, diletanti si diletante musicale, cu o oarecare
practicA scenicA obtinutA in pensionul de nobile demoazele
de sub directiunea Madame Gare si a pensiona tului fiilor de
boeri condus de francezul Victor Quinet, reusesc pe deplin in
rolurile musicale, compuse de Elena Asachi, din piesa
Drago ; cel intdi domn al Moldovii, de Gh. Asachi3), precum
cntecele din piesa militarg Serbarea militar de Matei Millo')
In care autorul, in rolul principal, pe langA talentul sAu de actor,
mai poseda acea voce aleas i acea simtire in cantec, capabil
de a impresiona asistenta, in fruntea cAreia se afla domnitorul
Mihail Sturza i mitropolitul Veniamin.

Vezi : Capitolul Vornicul T. Burada" cu fil sli din acest volum.


Vezi : Femeile... de N. Iorga, p. 146.
Vezi : Albina romaneascA" din 1834 pag. 307.
Idem

www.dacoromanica.ro
176

CO NS E RV AT 0 TIUL FILARMONIC DRAMATIC.

Programele de studii musicale, a aces'or coli. n'aveau


alt scop deck a desvolta mai mult diletantismul in arta; nu se
putea den i face o selectie de elemente capabile sa produca ceva
distinct In musica. Conditiun le de progres cereau infiintarea
unor coli speriale.
In acest scop, vornicul Stefan Catargiu, V. Alexan dri, liga
Gh. Asaehi i Costaehe Negru(i 11, intiinteaza, la 15 Nc-
emvrie 1836, o coala de musica cu numele de Cons ervatorul
1 ilarrnonic dramatic, cu menirea de a forma demente musicale
romilneti capabile a da imbold raspandirii gustului musical in
popor.
Toti elcvii clasei de musica, din coala domneasca dela
Trei Stelitele, au verxit de s'au inscris in Conservatorul filar
monic, qi anume elevele doamne : Lang, 1Io5tie, Elisabeta
Fabian, e'evele domnioare : Eufrosina i Maria Corjeseu, Maria
i Ruxanda Citthureanu, Smaranda Dilseilleseu, Aniea Poni, Ana
Kugler i. Ana Metzter, apoi elevii : Theodor Stamati, Ianeu
Alexandri, Niel" Casu, Enutti, Ghitrt Crtlineseu, Dimitrie Gusti,
I. Albinetz, Nee. G. Mfiefireseu, D. Sterea, Emanuil Idieru, Leon
Filipeseu, Gh. Stihi, loan Gheras, Dimitrie Gherghel, loan Io-
neseu, N. Verdeanu si I. Dimitritt 2),
In cele doua camere de clasa ale Conservatorului filar-
monic, instalat In casa foastei coale teehnice, de lnga
biserica Sf. lije din Iai, elevii i. elevele coalei, sub conducerea
celor doi profesori de musica, ten orul Paul Cervatti pentru
musica vocala i violonistul Cuna, in frunte Cu directorul lor,
Gheorghe Asaehi, intreprind o activitate musicala Care, din
punctut de vedere romnesc, formeaza o epoca distincta de
regenerare no tional a.
La 23 Fevruarie 1837, adica' numai dupa vre-o. Wm luni
dela infiintarea Conserva torului filarmonic, se i da prima re-
prezentatie cu un succes desavArit, ceeace a determinat ca ace-
la program musical s fie repetat i la 26 Fevr. acela an. Iat
ce acre gazeta Albina Romneascr despre actiunea acestei
coale :
Piesa Lapeirus (la perouse)i Vaduva vesel, de C. Kotzebue,
tradus in romdnute de Gh. Asaehi, intrunit cu elemente alese
de cdntece de ale lui Rossini, Bellini, Blangini, Carafa i Persius,
s'au twat cu nimerire. Cuprinderea ei cea intristeitoare, 146(i--
alei u sentiment i adeveir, versurile cele armonioase, mai
ales a damelor au tndufo5at adeseori pe privitori pein la

Vezi : E. Lovines u In Opera lui C. Negruti", 11 considera pe C. Negrut


hare primii fondatori ai conservatorului filarmonic.
Vezi : Ist. teatrului, vol. 1 de Th. T. Burada.

www.dacoromanica.ro
177

lacrimi 5i i-au indemnat de a marturisi a lor multunire prin


inoite aplausuri
Artitii, cari compuneau orchestra, erau : I. Herfner, 1). capel-
maistrulbandeimuzicei militare, Cuna profesor la Conservatotul
filarmonic, Doppler, Veesler, Franeise Caudella 2), Brieze, Arnold 3),
Neudorfer, Werner, 4) Schultz 6), Pospisehel, Haase, Zatl si altii 6).
In seara acestor reprezentatii s'a cantat de orcheste o nou6
uverturil pe motive din operile lui Bellini, Rossini si altii, aran-
ja i conduss de P. Cervatti ; s'au cantat, de asemenea, mat
multe arii nationale 5i hore, precum i uvertura nationalli de I.
lIerfner. Entuziasmul provocat de primele producen i ale Con-
servatorului filarmonic ad use, din parten nobilirnii moldovene,
manifestri de sincer6 recunostint pentru truda, in folosul
neamului, depusA de Gh. Asaehi. Multi ii aduc daruri insemnate
iar logortul Const. Conaki fell, in folosul coalei, suma de
36 galheni.
Asigurandu-si, din parten ocarmirii, o subventie anual
de 200 # (galbeni) conservatortil fila rmonic continua, cii
ternei reprezentaOile de vodeviluri, musicale, cu soluri i co-
ruri ca : Pedagogul, Fiica lui Faraon, Drago 5 Vodel, Armindenea,
Desertorul Anrarul, Omiopatia, Pensionatul de le e.
Un crtliltor francez ce nu a ingiiduit sei-1 numim" entree-
riind Europa cu potalionul, se opri cateva zile la Iai, uncle
asist:1 la cAteva din reprezentatiile acestui conservator. Intr'o
scrisoare adresat unui coleg al s'Au la Paris, spune :
Dona tin ere 5i ceitiva din amatori .5i 5coleri alceituesc acea-
stei societate, pe care am auzit-o ceinteind... DWI una din acele
femei, am hotdri prin o statornicei inveiteiturd de ceifiva ani a se
indeletnici ca musica, apoi te incredin(ez, cei ar putea tigura 5i
in Franta 5i mai in wind chiar la Paris. Cu un an mai inainte,
nime din aceastii impel' nu cuno5tea o notei de musicii, astazi ea
eeintei cele mai grele arii, toldeauna in meisura 5i ea espresie
Ceit aqi ti dorit scumpul meu Leon, a te vede inpeirttiqind
cu simfirea plinei de entuziasm ce m'au cuprins la una d n re-
prezenta(iile, unde seitenii in a lor port national, aducea inaintea
pchilor mei, icoana ardor rechi Romani pa.stori" 7).
Vezi : Nlusica ostAseascil la Romitni" din accst volum.
Vezi : CapitolulCaudella" din acest volum.
Vezi : Arnold, famine foarte veche si foarte numeroasA de musiciani, care
dateazA din sec. al XVII-lea. Origina ei e din Tirol. S'au distins ca organisti
compositori pentru voci si instrumente. Unul din cei noul Arnolzi, a scris schite
biografice asupra compositorilor medievali.
Werner, familie musicalA de originA germanA, din sec. XVII-lea. Unul
din ei a fost predecesorul lui Haydn, ca sef al capelei printului Eslerhazi.
Schultz, familie de musiciani, care dateazA din sec. al XVIII-lea, de ori-
ginA germanA.
Vezi : Ist. teatrului, vol. I, de T. T. Burada.
Vezi : AlAuta romAneascii" supl. la Albina romineasc5" No. $8 din 7
Isloemvrie 1837, textul francez al scrisorii tradus de Gh. Asachi.
Mihail Gr. Posluktnicu Igoe& Minkel la Barnhill. 12

www.dacoromanica.ro
178

In urma succeselor Minute, directiune,a acestui conser-


vator filarmonic, Inchee cateva angajamente, contracte, cu
unii din elevii sau elevele scoalei, earl reprezentau destula ga-
rantie de pricepere i asiduitate in Indeplinirea rolurilor de
musica scenica.
Intre acestia e eleva Elisareta Fabian, care Inchee un diresi),
cu plata de 100 galbeni pe an, platibil in patru rate si Indato-
rid In ce priveste continuaren studiilor In conservator si a
studiilor scenice din rolul ce i se incredinteaza.
La 20 Decemvrie 1837, corpul ofiteresc al militiei Moldovii
and o serbare In onoarea domnitorului Mihail G. Sturza, In
casa hatmanului Teodor Bals, elevii conservatorului filarmonic
canta imnul Privigherea ostasului moldovan" cu versuri de
G. Asaehi, musica de Elena Asachi, compositie tiparita In 1837,
pentru voce i acompaniata de piano 1).
Studiile i reprezentatiile de musica vodeviliana s) aveatt
de scop a da elementelor romanesti o cat mai mill practica
scenica si a le pregati astfel pentru o musica serioasa de opera.
Tenorul Paulo Cervatti, profesor la Conservatorul filar-
monic din Iasi, convins de talentul elementelor romanesti
ce i se incredintase In conservator,. precum si de simtirea artis-
tica a multor diletanti moldoveni, paralel cu studiul musical
practic al atator comedii lince, prin Noemvrie 1836, pune In
studiu opera Norma de Bellini in toata intregimea ei.
Hotararea lui Cervatti era, In adevar, indrazneata, cand
ne gandim ca cu toata musicalitatea inascuta firix romnesti
a elementelor sale, fata insa de insuficienta stlintifica a musicei
practice, intreprinderea parea riscanil.
La 20 Fevruarie 1838, dupa studii neIntrerupte de un an
trei luni, prin staruinta i supravegherea neobositl a lui Gh..
Asaehi, elevii i devele conservatorului reusesc a reprezenta
opera Norma In limba romana si In rolurile principale cu d-na
Lang In rolul Normei, Elisabeta FabianAdalgisa, Hostie--C/o-
tilda, Dimitrie Gherghel Flavius, Const. Glieras Orovezo
Paul Cervatti Polion.
Aceasta Infliptuire musicala a conservatorului filaimonic
dela 1838, aceasta prim constituire de opera romdnease, Intr-o
epoca de indiferenta culturala, munca fara preget depusa si
sacrificiile banesti Mute pentru posibila montare a operii
Norma, denota dorul de mind, dragostea de arta, mandria
simtirii romanesti, a tuturor colaboratorilor acestei Inti eprin-
den i, mai cu seama, a lui Gh. Asachi, suf/etul acestei
cari de cultura nationala, care In ziva de 23 Aprilie, acelas,
Contract.
Vezi : CapItolul Elena i Gh. Asachi din acest //ohm.
De la francezul Vaudeville, un fel de piese comice cu intercalAri de
antece cu caracter popular. La germani Singspiel-comedis lirica.

www.dacoromanica.ro
179

an, Sf. Gheorghe, ziva onomastia a sa, av prilejul sA cons-


tate atA dragoste i recunostintA Ii purtau elevii conservato-
rului, and, cu acest prilej, imbrAcati in haine nationale, i-au
antat, in onoarea sa, corul pastoral Intre vile inflorite" cu
musica de Elena Asada 1).
La repetarea reprezentatiei cu opera Norma succesul a
fost covArsitor, ceeace unei pArti din societatea inaltA, instrAi-
natA de neam i vAndutA intereselor strAine, nu-i stAtea bine
pe suflet. Intriga, viermele distrugAtor de suflete, aceiasi rara
care a dus la peire creatia artistia a lui Eliade din Bucure,sti,
sl deslAntue, In laigul ei, i asupra institutiei musicale a lui
Gh. Asaehi si, In Sept. 1838, reuseste sA o omoare.
Se insinuase In mentalitatea pArintilor acestor elevi,
conservatorul filarmonic, n'are nici un rost, a au de gdnd
se WI' actori-ednlrefi, un grad social de cea mai joas 51 mai
deftiimtoare treapt, motiv de retragere din scoalA a elevilor,
a acelor talente cari demonstrase, cu prisosintA, sufletul de ar-
tist al romAntilui. CArmuirea retrage, si ea, subventia de 200
galbeni, silind, astfel, scoala ca sA-si suspende once activitate.
In letargia ei, institutia musicalA, mai Incercase o santeere
de viat5., cAnd, la 17 Martie 1839, In colaborare cu trupa italianA
a lui Tomasoni i Delvivd, i impreun cu trupa lui Fouraux, re-
prezintA scene de cor si solo din operile Norma, Brbierul de
Sevilla i Bclisario. Conservatorul moldovenesc" au inpreun
lucrat, asemene s'au deosebit prin me5tesugul cu care au ctintat
horurile cele frumoase din Norma, in cate intdia5 data versurile
italiene s'au intrunit cu cele romne5ti, informand cea mai fru-
moasti armonie" 2).
Totusi, toate incerarile au fost zAdarnice, i, dupA vre-o
doi ani si jurratate de activitate fructuoasA, acel Conservator
filarmonic, rAmAne definitiv desfiintat; pentru ca instructia
musicalA sA refnceapA, din nou, In familie, In modul acela rigid
si fAr rezutatele mArete ale unei scoli bine organizat i cit
toatA truda ce o depuneau, In lectiile particulare de musicA, musi-
cianii : I. Herfner, Cuna, Paul Cervatti care de acum inainte.
indemnat de inprejurri de f ami lie, arP scopul a petrece in
aceast capital 5i hrtize5le a sale slujbe inaltri noblefe, in darea
die inviitturi a cdntecului italian" 3).
Musicalmente N,orbind, nici pensionatul de fete a pahar-
nicului N. Cueuli, nu putea da rezultate dorite, cel mult, prac-
tica diletantA a musicei instrumentale, ca i institutul de bAeti
4e sub directiunea lui Victor Quinern care a Rya intre elevi
si pe Matei Millo.

Vezi Ist. teatrului, vol. II de T. T. Burada, p. 196.


Vezi; Albina romAneasc5" No. 23 din 1839, pag. 90.
Ibidem No. 33 1835 i Arhiva No. 5, 1906.

www.dacoromanica.ro
180

Desfiintatui conservator filarmonic dramatic, Irtsase,


sufletul bunilor romftni, durerea, care nu se putea alma deck
cu credinta liot6rAtA ca, inteun tArziii mai mult sau mai putin
apropiat, mtmdria romtmeascrt trebuia satisfcut, mai cu sea-
mA, cA, in mintea celor eu dor de pragres, chesiiiinea rsimrisese
meren la ordinea zilei.
La 1844, foaia PropAsirea" publicrt, cu titlul InsemOri
asupra nvrLturii publice", un proect de organizare a invil
umntului normal, elaborat de Ion Gliiea, In care spune
Inv*.!lira in aceste scoli, (rebue inbrfi$eze numai par-
tilo cele mai insem-
nate si mai de cripi-
tenie, precum sat
retirea, scrierPa, re-
ligia, calculul i
musica vocal. Cur
surile, acestor $coli,
vor fi de 3 ani, $i
vor cuprindestudiut
obiectelor : limba
nationaM, istoria
nationalil si fisica,
cuno.stinti
nesti, musiea voca-
l:1i aria didacticrt.
Musiea voeahl
- se va invta
efiteli troj ani, eiite
patru leetii pc silp-
tilmfinil de elasil",).
Dacri In pro-
grama de studii a
unei scoli normale.
loan Chica. ion Ghiea avea a
semenea conceptii
de ultima, ne putem inchipui ce valoare avea cultura musicalil
romneasa, in mintea inaintlsilor. nostril, and ea, musica, era
produsrt pe scenri. Grija exixtentii unei scold gpeciale de musia
era mereu vie si Pea !Mai operafie a unei direclii este a forma
artiVi prin un conservator filarmonic, pentru cd nu e de ajuns
a avea talent, ci lalentul se cuvine a fi cultivat dupd oare-can
regule si apropiet destinafiei sale, asa dar, in asta privire... are
nevoiP de protectiet, de ajutorul guvernului si de Inbriifo$area
compatriofilor" 9 clici este trist de a vedea cine-va cd, In aceasta
farif minunat, mai liberei decal celelalte provincii turce$ti si
Vezi : Ion Ghica" vol. 111 pag. 326.
Vezi : Gazeta de Moldavia" din Noembrie 1853.

www.dacoromanica.ro
18 t

guvernatd de Domni pdmiinteni, instructiunea este at& de aban-


donatd qi nu mai existd emula-tiounea cea stramosasca roman
pentru cultivarea muzelor" 3).
In 1860, Cu putin inainte de infiintarea Conservatorului din
lasi, se Infiinteaza un curs de musiea vocal a la $coala preparandald
de la Trei Erarh!, unde, primul profesor Gheorghe Burada, organi-
zcaza gratuit un cor religios, care canta liturghia in limba i mil-
nease6 in vechea catedral a lui Vasile Lupu.Reputatia ce-si Meuse
Gh. Burada 4u acest cor, il indrituise apoi s cante de mai multe
ori la mitropolie, unde Inca nli se infiintase musica armonica 2).

CONSERVATORUL DE MUSICA DIN I.1 $1


Gratie acestui curent musical bine alimehtat de presa contim-
porana, la 1 Octomvrie 1860, sub guvernul Mihail Cogalnieeanu,
se decide fnfiintarea conservatorului de musica din Iasi in r
Mcnitorul Oficial No. 36, en Ord. No. 14.852, pliblica, spre
obqteasc , c1coala de music(' se va deschide, la 15 Noembrie
acela an, in localul qcoalei de arte, sediul fostului conservator
filarmonic unde doritorii, de ambele sexe se pot inscrie.
Profesorii Cu catedrele lor de predare erau : Franeise Cau-
della, director i profesor de vioara si violoncel ; Gheorghe Bu-
rada prof. de solfegiu ; Constantin Gros prof. de piano ; Fr.
miarszi prof. de piano ; S. V. Paseali pro'. de canto ; Pietro Mez-
zetti prof. de canto ; I. Soltys prof. de pedagogia in usicala ;
G. Wagner prof. de viola, avand, printre elevii sai, pe Gavriil
Musieeseu ; G. Buzzi prof. de viloncel ; M. Galin prof. de mi-
mica ; C. Dimitriade prof. de declama
Chiar in primul an, Conservatorul a fost frequentat de 97
eievi, cari, la 12 lunie 1861, &ill primui examen *de musica vo-
cala i instrumentala.
Ca la noul conservator din Iasi se lucra serios, melodic si et,
rabdare, denota faptul cseoala cauta sa se inzestreze mereu tie cu
instrumente musicale fie cu biblioteca unui bogatrepertor musical.
Anuarul instructiei publice din anul 1863, spune cr, aeest conser-
vator, avea la crasa de piano, dowl claviruri, o metoda de Bertini
una de Hintun pentru piano ; la clasa de vioara, cloud vioare i
o metoda de Beriot ; la clasa de canto pa I-ru exemplare metoda,
de vocalize si canto de Panseron i Teseher, o metoda complecta
dela Blaj pentru voce de bas, o metoda mare de canto a con-
serval orului din Paris, compusa de mai multi profesori ; clasa
de cello, o metoda de Romberg si pe langa aces tea operile :
Rigoletto, Ernani, Lucre tia Borgia, Solfegii de Bordoni i altele.
In folosul acestei biblioteci musicale, clevii arestui aseza-
Vezi; 1st. gild. a Daciei" de Dionisie Fotino, 1859.
Vezi : Spiltarul Gh. Surada" de Gr. Butureanu p. 8.

www.dacoromanica.ro
182

mfint musical dau, in Iasi, la 1 Iulie 1865 un concert, reprodu-


and musich dup5, Rigoletlo pentru vioar5, iar pentru piano dupk
operile Traviata si Lucre(ia Borgia.
Profesorului de literatur5 romng, V. Alexandrescn-Urechc,
(lela Universitatea din Iasi, i se pare ins c studiile. conserva-
torului merg prea inc.2t, cA nu cl rezultate imediate ; de aceia,
prin cererea din 31 August 1866, adresat prim5riei, de a i se
conceda intreprinderea tea trului, se oblig5, pe spesele sale, s
intretie o clas6 de musicil pentru elevii I eatrului din Iasi 1).
In Decurvrie 1867, Francisc Candela, directorul conser-
vatotului inceteaz5 din viat, i ahia in Dtcemvrie 1868, Con-
stantin Gros e coniirmat in functiunea predecesorului ski. E
drept (.5 la 'input, orgarizatia conservatorului era incomplect5.
tudiul a dou5 sau trei instrumente lute scoal, asa zis, spe-
nu putea confribui la formarea unei orchestre complecte,
de care era absolut5 nevoe ; de aceia, la 1870. Const. Gros,
ins'st5 mereu asupra nevoilor buntilui mers al studiului musi-
cal,cernd, autorit5tilor superioare, fnfiintarea de noui catedre
pentru studiul instrumentelor cu coarde i v5nt. Sfruintele
i-au fost f5r5 rAsunet, dei, la 6 Dec. 1873, comi tetul musical
al consetvatorului, compus din Gr. Buicliu ca pre.sedinte, X.
Ciurea si Tb. T. Burada ea membrii i mutori oculari la pro-
gresele simtitoare ale scoalei, sprijin5 cererea directitznii cu
raportul No. 81 adresat ministerului instructiei.
In locul unui rAspuns favorabil, ministerul de. instructiune,
dui:4 ce, la 8 August 1875, decreteazA legea pentru introducerea
musicei vocale in scoalele secundare, in Decemvrie, acelas an,
ministrul de instructie Titu Maioreseu, desfiinteaz5 canserva-
torul de musia din Iasi, pe data d? 1 Ianuarie 1876.
Directorul Const. Gros, prin adrega sa, ccre profesorii :
C. Biscotini, Pietro Mezzetti, Ed. Candela, W. liumpel, Gavril
sieeseu, A. Parini, Gh. Dima i Mihail Galin, anunt dispozttia
ministerial5 cA, desfiinthndu-se scoala pe ziva de 1 Ianuatie
1876, domnii prolesori i$i vor continua cursurile la Universitate.
Situatiunea aceasta insA, atat cle clAunstoare intereselor cul-
t urale ale Moldovii, nu putea s clinue mult5 vreme. In urma u nui
documentar si edificator raport al directorului conservatorului, in-
tervenind i energice proteste din partea reprezentantilor Moldo-
ministrul de instructie i culte, Gh. Chiu, cu adresa din 26
Sept. 1876, anunt5 c5, pe ziva de. 1 Sept. acelas an, a dispus rein-
fiintarea conservatorului de musicA din Iasi si roagA ca, profesorti
scoalei, sl facA sacrificiile materiale p5n la noul buget, and se
proecteazA reorganizaren acestui conservator pe haze trainice 2).
Hot5rarea ministruini Gh. Chi(u, usurase intru atAt su-
fletul moldovenilor, 'Mat, la imbucurAtoarea veste a reinfiirt-
1i Vezi 1st teatrului de T. T. Burada,
2) Vezi : Revista Arhiva" de T. T, Burada.

www.dacoromanica.ro
183

.reiicoalei, incomparabila afluenta de cereri de Inscrieri do-


vedi cu prisosinta, cata pierdere suterise Iasul, prin vremelnica
desfiintare a Conservatorului.
Pentru a asigura si mai mult trainicia acestei scoli i a intari
credinta obstiei a, de existenta conservatorului depinde In-
deplinirea nevoilor ei culturale, profesorii : Ed. Candella, Be-
notti, P. Illezzetti, G. Musiteseu, Parini, Basiliu i fratii Cirillo,
constituiti in asociatie musicala, iau hotararea de a forma o or-
chestra model si complecta din 50 executanti, de a crea, prin a-
ceasta, un viitor elevilor instrumentisti ai Conservatorului, cari
vor imbratis. cu seriositate4 cariera musicala. Primaria Iasului,
chemata a da sprijin acestei nobile intreprinderi ignoreaz
complect cererea asociatiei inaintata primariei la 17 Oc-
tomvrie 1879.
La 1887, se vede o tendinta de reforma a Conservatorului.
Corpul profesoral, In urma ord. ministerului de culte, intocmeste
un proect de reforma al programei de invatamnt, in care pre-
vede o clasd de ansamblu coral 5i una de ansamblu instrumental,
dei tendinta de reforma, venise din of iciu, totusi, din vesnieul
motiv bugetar, proectul raznase tot desiderat.
Nevoia unei clase de orchestra se simtea, ori de cate ori
imprejurarile scoalei cereau si atunci, cel mai indicat, era Ed.
Caudella, care, la Iunie 1888, reuseste s execute parti din opera
sa Fata Razasului". Acest Inceput de orchestra primi o reor-
ganizare mai temeinica in 1894, and, Ed. Caudella, 1) director
fiind, incepe o serie de concerte simfonice cu o orchestra com-
plecta, formata din 40 de membri, executnd simfonii de Haydn,
Mozart, Beethoven, uverturi de Cherubini, Weber, Wagner,
Leoncavallo, etc. 2).
In definitiv, institutia musicala iesana, prin diferitele ino-
vari de progres, prin seriozitatea si garantia ce ne-o prezenta un
corp ales de profesori, isi puse o trainica baz pentru viitor, isi
creiase o convingere obsteasca de folosul cultural ce conser-
vatorul iesan il poate infptui.
De aceia, Elena Scarlat Donici, doneaza' conservatorului in
1902 o biblioteca de 319 volume musicale, dou biblioteci de
stejar, un piano Pleyel", etajere pentru note, o serie de ta-
blouri musicale, un fond de 1000 lei, aur, pentru intre-
tinerea donatiunei si un fond de 5.000 lei, aur, pentru bursa unui
elev talentat roman-ortodox.
De altfel, daruri de asemenea natura, mai Meuse si profe-
sorul etnograf Teodor T. Burada odat In 1873, si a doua
In 1895, daruind dou violine de pret, un violoncel, o viol
repertor musical.
Vezi ; Capitolul viata oi opera musicalft a lui Ed, Caudella,
Vezi ; Comunicarea de Al, Aurescu In rev, Arta romtinii.6 1910

www.dacoromanica.ro
1.84

CONSERVATORUL DE MUSICA DIN SATUL


R OTOPANqTI-FALTICENI.
Iubirea de arta, de cultura musicala, patrunsese cu mult
temei in sufletele multora din boerii Moldovii. Unii din ei au
fliers pana acolo ca., i-au pus la picioarele artei, sacrificiile
muncii lor de-o viata.
Boerul Neculai Istrati, proprietarul moiei Rotopaneti din
jud. Suceava, infiinteaza, paralel cu fiinta Conservatorului din
Iai, la 1 Noemvrie 1860, chiar in casele sale boereti, un con-
servator de musicd .yi declarnafiune.
La clasa de principii dadea lectii Petru Mezetti, la clasa de
canto, Maestro Galea, iar la clasa de declamatiune Mihail Galin.
La carte era profesor de beti preotul Costaehi Milu, iar la fete
sotia sa Elena. Pe lnga aceste clase se mai adauga, in localul coa-
lei, i clasa de cor bisericesc, la care preotul Costachi IIlilu era pro-
fesor, cor care cnta in biserica dela Rolopdnoti, cu vre-o ase
ani inainte Inca de infiintarea acestei coli. Tot in aceasta coala
se invata i psallichia, la care era profesor Iordachi Iconomu,
fost elev in seminarul din Roman. Toti elevii 1 toate elevele
erau de pe moia Rotopaneti i de pe alte moii invecinate.
Prof esorii coalei aveau intretinerea i locuinta chiar in casa boe-
reasca. Ei dadeau lectii in toate zilele, cate doua ore i erau pia-
titi cu cate zece galbeni pe lima, afara de profesorul de declama7
tiune care avea 15 galbeni lunar.
Sala de teatru era intocmita chiar in casele boereti. De-
corurile erau zugravite de Iosef Fiehtner din vitera, profesorul
elevului Titus, fiul lui Neculai Istrati. Acest Fichtner era i
zugrav i se pricepea in arta decorativa.
Costumele pentru piesele nationale era!" lucrate in casa lui
Neculai 'strati de devele coalei, cari av,au ca profesoare de
lucru pe Elena N. Istrati i pe Sevastia solia preotului C. Milu,
Dupa vre-o cinci luni de studiu contiincios, elevii coa-
lei au fost in stare sti reprezinte mai multe piese de teatru i
cantecele cornice, din cari enumeram : Cinel-cinel,Fluerul fermecat
Scara mdfii, Baba Hdrca, Paul lohn, Margo, Her5cubuccengiu,
Mama Anghelua5'oldun Viteazu i altele.
Reprezentatiile teatrale se dadeau de doua ori pe saptamana,
Joia i Dumnica. Cupletele la vodeviluri i corurile erau acorn-
paniate cu violina de P. Mezzetti. Intre acte cnta corul de mu-
sica vocala a coalei. La fiecare reprezentatiune sala era ticsitil
de boeri, proprietari i posesori de pe la moiile invecinate, cari
se minunau de felul cum fiecare elev ii interpreta rolul sail.
De multe ori venea i mitropolitul Moldovii Calinic Miclescu,
care, pe atunci, era arhiereu egumen la manastirea Slatina, pre-
cum i arhiereul Iosif 114canu dela manastirea Raca. Pe langrt
acetia se mai aduna un public numeros, nu numai din judet.

www.dacoromanica.ro
185

ci si din orasul Suceava, precum si din alte parti ale Bucovinei.


Fiecare elev cauta sa-si fnvete rolul cat se poate de bine, stiind
c avea in fata sa, pe acesti doi arhierei i multime de straini,
veniti de peste hotar ca auda.
Dupa insistenta multor boeri, acesti elevi au dat, In vara
anului 1861, vre-o cateva reprezentatiuni i in Falticeni, in gra-
dina lui Ianeu Botez Topor. Piesele ce s'au jucat atunci au fost :
Fluerul fermecat, Cinel-cinel, Scara i Baba Hcirca. coala
numara 28 elevi si eleve, din care 19 baeti si 9 fete.
Din elevii cei mai buni ai scoalei aratarn pe : loan Savin,
fost judecator la Roman, Costaehe Rotopan fost primar la Roto-
panesti, Vasile Teodoreseu fost posesor al mosiei Pascani, Aleen
Alexandreseu i Vasile Grigoriu la Falticeni, Petre Con-
stantineseu fost primar, laeob Teodoreseu posesor de mosie,
Neeulai Teodoreseu din Horodniceni, fost contabil la mosia
Faraoani jud. Bacau, Mihail Boisteanu din Horodniceni, fost
profesor de musica vocala la scoala primar din Falticeni iVasi1e
Dimitriu telegrafist.
Duminicile i sarbatorile se aduna, la N. 'strati, lume multa
de prin imprejurimi ca sa asculte corul bisericesc, care canta toata
liturghia cu repertor rusesc i canta asa de corect de se minu-
nau toti cei ce-1 ascultau. Acel cor care numara in total 40 baeti
si 10 fete, era vestit pe timpul acela, nu numai in judet, ci
prin alte locuri, si a fost cel dintai cor bisericesc de musick
vocala europeneasca la noi in tara, in care s'au vazut alaturi de
baeti sa cante in biserica i fetele la sfanta liturghie.
Dupa esirea din biserica, toata lumea mergea la N. 'strati,
apoi in spre seara boerimea se ducea la o padurice toata de brazi
situata pe un deal numit Bradatelu". La poalele acelui deal,
erau dou ramnice, de toata frumusetea, iar in varful dealului
un chior de unde se desfasura ochilor o priveliste din cele mai
incntatoare si mai pitoresti. In acel chiosc sedeau toti musafirii
Ja sfat, facanduli-se ceremonia cafelei si a ciubucului, in timp ce
corul vocal, canta bucati pe cari boerii, desfatndu-se il ascul-
tau cu mare mirare.
Dup moartea lui Neeulai 'strati, care s'a Intamplat la 1
Noemvrie 1861, conservatorul din Rotopanesti s'a desfiintat 1).

1) T. T. Burada comunicare In rev. Archiva No, I 5i 11 anul IX 1898.

www.dacoromanica.ro
CAP. VI.
CORURI BISERICESTI IN MUNTENIA.
orurile religioase in Bucureti, ii au inceputul cam In aceiai
vreme and, la Iai, Petrino pornise deja pe aceasta cale.
Se vede ca psaltul Cheosa, indrumatorul musical al lui
Anton Pan, era iscusit in alcatuirea de ansamble religioase.
In 1830, Guvernatorul rus, generalul Kiseleff, la intrarea sa In
Bucureti fu intampinat la biserica Siirindar de un cor de 12 ini
sub conducerea cntaretului Cheosa.
Probabil ca acest cor nu era armonic ci mai mult un cor de
psaltichie monodica, totui se vede c'a fost reuit instruit, intru
cat eforia bisericei Sarindar 11 gratifica cu 2500 lei, suma destul
de respectabila pe acele vremuri.
Prima intocmire de musica armonica religioasa infaptuete
cunoscatorul musicei liniare Popa Rusu, dup care urmeaza Gri-
gorie Manciu. Se vede insa ca mai multa seriositate presinta demni-
tatea de cleric, caci, In scurta vreme, ca organizator al corului mi-
tropolitan vine arhimandritul rus Visarion, care, In colaborare cu
tenorul Barbu Popp 1), instruete corul mitropoliei muntene cu re-
pertor liturgic rusesc, gat ca musica, cat i ca text. Vine lush' de-
cretul domnesc cu inlocuirea limbii slavone din biserica i atunci,
gasindu-se nepregatit pentru indeplinirea poruncii domneti, arhi-
mandritul Visarion, cu intregul &Au cor, e inlocuit cu corul bisericii
Sf. Dumitru, in frunte cu conducatorul lui, Atanasie Verzeanu.
Daca se inlocuise limba slavona, rmasese insa musica rued,
pentru inlocuirea careia, au trebuit s lupte, multa vreme, com-
positorii : A. Flechtenmacher, I. Cart, Ed. Wachmann, G. Bet-
tianu, Mugur, Podoleanu, Bunescu, etc. 2).
Pe lang corul Sfintei Mitropolii era un internat, unde ea-
taretii coriti, pe lnga complecta lor intretinere mai aveau, ca
profesor de vioara si cello. pe Al. Flechtenmacher, pe Grigorie
Manciu pentru teoria musicei occidentale i psaltichie, pe Ca-
rollo pentru vioara. Din aceasta *coala a eit celistul Const. Di-
mitrescu fost profesor la Conservatorul din Bucureti. 3)
La 1848, biserica Cretulescu" posed un cor armonic bi-
sericesc format din tineri platiti cu cate 20 lei vechi pe hinri i
pus sub instructia i conducerea lui Anton Pann.
Autoru unor manuale de teorie i solfegii.
Vez!: Revista Doina" din Bucureti.
Vezi : Afirmatia d-lui Corneliu Moldovanu din rev. Musica" din 19111

www.dacoromanica.ro
187

Nevoia une alcgtuiri de musicg armonicg vocalg, se impu-


sese tot mai mult, cgci, la 1864, odatg cu fnfiintarea conserva-
torului de musicg din Bucuresti, functioneazg, pe lAngg el, un
cor vocal bisericesc compus din 50 de insi, sub conducerea lui
Grigorie Maneiu, avAnd ca tenori pe Dumitru Grorgeseu, Const.
tefilneseu i Barbu Popp ; iar, ca basi i baritoni pe I. Ioneseu,
Neculai Iosif, Grig. Rgduleseu i Matei Lupeseu 1). si altii.
La 18 Ianuarie 1865 intervine decretul domnesc No. 101, prin
care domnitorul Alex. Cuza, regulamenteazg introducerea co-
rurilor vocale In biserici si, ca urmare a acestui decret, la 25 la-
nuarie, acelas an, profesorul Ioan Cart, e numit primul condu-
c'gtor oficial al corurilor religioase din Bucuresti.
Consequent acestui decret domnesc, Ministerul de culte,
la 22 Ianuarie 1865, dg un ordin circular tuturor bisericilor din
Bucuresti, si din targ, punAndu-le In vedere cg, IntrucAt se
urmgreste a se introduce musica vocalti armonicti religioas
In bate bisericile Romtiniei, prin instruirea ecinterefilor, cano-
narhilor qi paracliserilor se fndatoresc ca sg urmeze regulat cursul
de a se forma mici le coruri executtitoate a imnurilor liturgice".
Cei visati neglij And acest ordin, ministerul intervine cu
amenintarea cg vor fi scosi din posturile lor 2).
Biserica sf. Ecaterina din Bucuresti, se bucurg fnsg de o
sgngtoasg i constientg conducere, In ce priveste folosul ce-I
poate aduce musica armonicg sufletului crestin. De aceia aci,
chiar din 1865, se perindg o serie de cAntreti psalti cu voci
distinse, cari, fiind si specialisti In cAntarea coralg; au fost reali
colaboratori In actiunea lui Ion Cartu.
Acestia sunt
GHEORGHE I ONE S CU

Potrivit spiritului cultural ce, pe la 1850, dAinuia fria in pg-


tura mijlocie nrkieneascg, cu acea lipsA de fndemn spre o Invg-
tAturg mai fnaltg, Gheorghe Ionescu, fusese predestinat carierii cu
imediat folos material, acea de meseria i nici nu se putea 3)
altfel, cAnd, ca fiu de negustor, copilgria, ngscut fiind In Bucu-
resti, la 31 Maiu 1842, vi-o petrece In prAvglia pgrintilor sgi. Poate
cg instinctul prea evident al firii sale de viitor apostol al musicii
romAnesti,InlAturg intentiunea pgrintilor sgi, trimite la mAngs-
tirea Ciolanu-Buzgu, unde-si asimileazg primele cunostinti teore-
tico-practice de musichie psalticg. Reintors in Bucuresti, la 1861, e
elevul scoalei de psaltichie din Plasa de sus, de sub directiunea ar-
himandritului Ioil. Aci, -in apropierea musicalg a vestitilor psalti
1) Vezi; ist, artelor de Idieru,
2. Vezi : Croni.a bis. Sf Ecaterina de p.. C. Bobulescu.
3) Date culese dela familiile Bunescu si Maria Toncescu din Bucuresii.

www.dacoromanica.ro
188

Nicolai Mateescu si stefan Popeseu, isi desgvarseste specialita-


tea devenind, astfel, unul din meritosii indrumaori ai musi-
chiei psaltice.
Infiintandu-se Conservatorul de musicg din Bucuresti, Gheor-
glie Ioneseu face parte din prima serie de elevi, urmeazg si ab-
sclvg cursurile necesare pentru viitoarea sa abilitare de profe-
sor de musicg. occidentalg ; in urma arda e, pe rand, profesor
la Gimnaziul din Giurgiu", la Externatul sec. de fete Carmen
Sylva", la 4coala normalg a societgtii pentru invgtAtura pc-

Gheorghe Ionesou,

porului roman", apoi organizatorul musicei vocale armonice


la biserica Sf. Gheorghe Nou", la biserica Sf. Ecaterina" si la
biserica Protopopu Tudor". In aceste calitgti profesioniste, la
1885, serie o liturgie pentru voci beirbdteqti, dupg melodiile
orientale, la 1906 o colectie de cdntece de stea cu caracter psal-
tic, armonizate pe 3 voci, heruvice, tro pare, Ca un izbdvitor, etc.
Truda depusg, timp de 40 de ani, in serviciul musicei
romanesti scolare si extrascolare, a fost rgsplgtitg Cu atentii
oriciale bine meritate : Ofiter si Cavaler al ord. Coroana Roma-
niei, ligsplata muncii pentru invgtgmnt", etc. La vArsta de
.80 de ani, in ziva de 10 Iulie 1922, s'a rupt firul acestei vieti, si
tgetura firului s'a produs la punctul unde, o constiintg, deplin
ImpAcatg, ti da dreptul sg-si doarmg linistit somnul de veci.

www.dacoromanica.ro
10
IOAN BUNESCU
E fiul preotului Grigoric Bunescu si e nAscut la 1852, in casa
15r1nteasc4 din satul CrAciunenii de Jos-Olt. Crescut in spiritul
pravoslavnicei Orintesti, e trimis la seminarul Curtii de Arges,
cu scopul bine determinat de a urma viata c1erica15 a pArihtelui
sAu. Aci In seminar, In studiul ski programatic-cultural se re-
marc5, deosebit, la studiul musichiei psaltice. Elev fiind, profe-
orul s'au Gheorghe ('aru, increz5tor In soliditatea sa musical
Ii Incredinteaz, de
multe ori, suplinirea
catedrei. Cu credinta
cA alta e chemarea lui
In viatA, dup absol-
virea seminarului de
Arges, la 1869, i lec-
tiuni de music5 occi-
dental, teorie-solfegii PFF

Cu profesorul Ion Car-


tu, armonia i compo-
sitia cu Ed. Waehman
la Conservatorul de
music5 din Bucuresti.
In 1872, dup4 .ob-
tinerea titlurilor de
absolvire la Conserva-
tor, ocup5 postul de
sef al corului bisericii N:: Y-
SArindar", sefia coru-
lui Sfintei mitropolii a
Munteniei, apoi a bi-
sericei ZlAtar". In a- .

ceast postur de con-


ductor, specializat al
corurilor bisericesti
din Bucuresti, in anul loan Bunescu.
1885 1), pe cnd era
seful corului mitropoliei, compunc, armonizeazA, i aranjeaz,
pentru cor mixt, liturgia Sf. loan gura* de aur, cu ecteniile mari,
imnul Unule ntiscut, in trei conceptii melodico-armonice, anti-
foane, dou4 imne Venifi sc ne inchineun in recitativ, Heruvic in
la motor, trei imne Pie tata dou In recitativ i unul In concep-
tie melodic-atmonicA, dou rtispunsuri, dou5 P re Tine Te Id udeirn,
dou axioane in Do si Fa major, conoertul Lauda(i pie Domnul,
Serviciulacatistului, Privigherea din Joia Mare, Irmosul Invierii,
apoi coruri laice ca Peste botare i altele. Moare in Ianuarie 1928.
1) Vezi : Rev. ,,Candela" din CernAuji, din Noemv. 1885.

www.dacoromanica.ro
190

NECULAI BANULESCU.
Originar din Bucuresti, nscut la 1847 ca fiu de negustor.
Studiile culturale le indeplineste in orasul de nastere. Presat
de firea sa musical, face parte din primele serii de elevi ai Conser-
vatorului de music din Bucuresti, ca elev al lui Ed. Waehmann
la armonie si compositie ; iar mai trziu, evidentiindu-si calitatea
de cantret-tenor leger, se inscrie printre elevii lui G. Stephilneseu,
la bel-canto. Cu aceste cursuri valorificate obtine mai intai condu-
cerea corului bisericii Sf. Gheorghe", apoi conducerea celui dela
SI. Mitropolie a Ungro-Vlahiei, unde uzeaz de toate mijloacele
de pedagogie didactic6 pentru ca ansamblul religios s corespund
rangului ce i-1 oferea biserica celei mai Ingle chiriarhii.
In cariera de profesor N. Balnuleseu, la scoala normal de
invttori a soc. pentru invttura poporului, precum si la gim-
naziul Sincai", alturi de vederile didactice ale lui G. Bril t anu,
a preconizat intensificarea musicei armonice in scoala secundar.
Din compunerile imprimate si manuscrise se remarc : 0 litur-
ghie pentru voci egale, heruvice In Do major si Do minor, piese
corale, cu caracter didactic, lmnul incai, etc.
Peste vre-o 20 de a ni, la 1885, ca conduatori al corului mitro-
poliei din Bucuresti, aflm pe profesorii Verzeanu, I Buneseu i N.
Bnuleseu. Dela acest dat, musica armonic In biseric, i o des-
voltare impuntoare. Musicianii vremii, in acest scap, se dedau com-
positiilor religioase, inteo msur destul de abondent ca liturgii si
diferite imne referitoare serviciilor variate ale bisericei ortodoxe.
Printre primii compositori, in acest gen musical, e loan Cart,
fost profesor la coala normal Carol I din Bucureti, apoi : Teodor
Georg eseu, fost conduator al corului dela biserica Cretulescu", G.
loneseu, Alexandru Podoleanu, Loan Bun eseu, Al. Fleehtenmaeher,
G. *teffineseu, Ed. Waehmann, Simeon M. Nieolescu, etc.
Cum Ins multe din aceste imne, compositii religioase, d e-
psise, cu mult, caracterul etnic al trii noastre, caracterul or-
todox, ca si G. Musieeseu la Iasi, Dimitrie G. Kiriae, profesorul
Conservatorului de musicA din Bucuresti, incearc si reuseste pe
deplin ca, musicei noastre bisericesti, s-i adapteze o armoni-
zare pretabil caracterului si spiritului ei religios.
Dovada se produsese la 12 Martie 1900, cAnd .un cor, compus
din studentii faculttii de teologie si elevii celor dous seminarii
Central" si Nif on" din Bucuresti, d un concert la internatul
teologic sub conducerea prof esorului D. G. Kiriae, in prezenta celor
doi mitropoliti ai vechiului regat, a ministrului de culte G. 'strati.
a intregului Sinod, al primarului Delavrancea, Muzicescu dela Iasi,
etc. Programa concertului continuse numai piese cu caracter reli-
gios din psaltichie, cari alternau in cele opt glasuri (game), tare
cari tropare, heruvice, axioane si axionul Ingerul a strigat" 1).
1) Vezi; Cartea de musia biserieeasca de arhiereul Nifon Plooteanu,

www.dacoromanica.ro
191

Cu tot succesul obtinut, cu toat convingerea celor doi chi-


riarchi a opera compositionalg a maistrului D. G. Kiriac a atins
realitatea idealului de p5n6 a tunci, s'au ggsit totusi antagonisti,
-ca preotul econom-stavrof or Vasile Popp dela biserica Sf. Vineri",
ca unul ca pretentiunea de adnc cunoscAtor al musichiei
afirme cu convingere c5, incercarea profesorului D. G. Kiriae,
este nereusit i zadarnic5.
Totusi, profesorul D. G. Kiriac, ca i elevul sAu G. Cueu,
profesor la acelasi conservator de musicl, nu se impresioneazA
de aceste treatoare incidente, ci, continuAnd opera lor, s'au
specializat pe deplin in ramura musicei orientale.
Pentru generalizarea unei musici bisericesti unificate, in
genul celei psaltice traditionale, o liturghie monodicA a fost
intocmit de profesorul D. G. Kiriae in 1926, si alt ?le pentru dou5
voci de Al. Podoleanu i profesorul I. Popescu-Paserea in 1914.
Sub imperiul atator exemple de reform a serviciului divin
prin introducerea musicei armonice in biseric5, in Bucuresti, se
infiinteaz, cu suficiente subventii, coruri religioase ; astfel
treptat, dui:a puteri bugetare, Ora' la 1916, s'au putut numAr
un considerabil nunir de biserici cari, se ingrijau ca, serviciul
divin, s nu fie lipsit de acest mijloc cultural sufleteasc.
PelngI corul catedralei metropolitane, se organizeaz5 coruri
la bisericile Domnifa &dap, Crefulescu, Spiridon,
disputau, fare ele, calitatea i perfectio-
narea de esecutie al repertorului liturgic. Conduatori ai corului
Domnifa &dap e Al. Podoleanu fondator, apoi succesiv Costaehe
Bfirefinescu, Ed. Wachmann, Dim. Teodorescu, musicianul D. G. Ki-
riae, apoi Ion Baston. La biserica Olteni, profesorul de musia I. Va-
silescu, infiinteazA cel int5i cor in 1885. La biserica Amza" corul e
format si condus de G -,orge Stefilne su, fost profesor la azilul Elena
Doamna" i autor multor piese cu caracter coral, lalc i religios.
Se crease astfel, un spirit emulativ care, pentru biseria,
nu putea s aib decat urm5ri fericite. Intr'o vreme, pe la 1895,
se crease chiar un inspectorat al corurilor din Bucuresti, dem-
nitate tinut ca merit de profesorul-si directorul conservatorului
din Bucuresti, Ed. Wachmann.
Reforma musical ce se introdusese in slujba bisericei bu-
curestene, se resfrange i asupra tuturor centrelor provinciale.
In toate capitalele de judete se incearc a se infAptui aceste ino-
vgri armonice. Asupra organizrii lor, ins5, se cere, nu numai ele-
mentul specialist, capabil de a instrui si a conduce un asemenea
ansamblu, nu numai elementele vocale necesare ci, mai cu seam6,
sprijinul material si moral al autoritAtii laice i bisericesti.
Din nefericire, nici astzi, in mozaicul de credinti si de idei
_subversive, de cari suntem incunjurati, nu intelegem cA singurul
mijloc de in,tArire a simtului national, singurul loe de reculegeresi
1) Vezi : Rev. RomAnia musicale' din Aprilie 1900.

www.dacoromanica.ro
192

simtire romAneascA, nu poate fi deat Mewl' rugAciunii cu altarul,


amvonul i calasul resfirAtor de armonii de usurare sufleteasc5.
Coruri bisericesti, cari sprijinite real din toate punctele lor
de vedere, au fost, in primul loe, corurile de stat ale mitropoliilor
din Bucuresti si Iai, apoi cele sustinute din fondurile epitropiilor
bisericesti, din cari s'au distins corul Domnita Map" i Cretu-
lescu" din Bucuresti, corul Sf. Spiridon" din Iasi, Bucuresti
Madona" Dudu din Craiova, dar a c5ror rezultate artistice evidente
s'au datorat 'lute larg m5sur5subventiilor suficiente ce li s'au dat.
Tot de stat au fost subventionate corurile episcopiilor din
Roman, Hui, Galati, BuzAu, Arges, R.-Valcea si Noul Severin.
Cum subventia acestor coruri era, de cele mai multe ori, insuf
cient, de sigur c nici progresele nu puteati sA ajungA la cali-
tatea corurilor din Bucuresti si Iai. tiut fiind c5 unui corist
nu i se poate cere att sacrificiu, ca, neglijndu-si interesele sale
personale sau familiare, s5 fie obligat a veni cel putin de trei ori
pe sAptdmanA la studii i repetitii, ba, uneori, tinnd seama de
multimea cntArilor necesare marelor sArbAtori, e nevoit ea,
aceste studii i repetri sA le faa zilnic.
Deci, cu cat a ntAretul a fost legat si de un interes material
.convenabil, dirigintele a putut dispune cu mai mult usurint5
de elementele musicale necesare, and astf el rezultate mai evidente
si conforme cu cerintele unui ceremonial religios impun5tor.
Ici, colo, ate un centru judetean, neresedint eparhia15..
a lost mai mult favorizat In acest scop, cand, mai cu seam5., in
fruntea treburilor comunale i judetului, se &eau brbati cu
dor de progres cultural.
Asa a fost George Mareu, primarul i prefectul Dorohoiului,
care, pentru propAsirea gustului musicei laice i religioase, a pus
la dispozitie sacrificiile b5nesti ale cornunei, convins fiind
i aceasta e o oper de edilitate
Alte ori initiativa particularA, din dorul musical In5scut a In-
fptuit asemene orginizatii corale cu caracter religios, totde au na
ins5 fAr5 sperant5 de durabilitate, sau chiar desfiiutndu-se la pri-
mele inceputuri. Asa preotulTeodorMihilileseu profesor de music5
la gimnaziul din Vaslui, devenit apoi, arhiereul Teofil MihAileseu,
locotenent al episcopiei deArges, InfiinteazA la 1891 un asemenea
cor. In scurt vreme Ins5., s'a desfiintat pentru ea, abia dup5. 14
a ni, sA se reinfiinteze cu o derizorie subventie de 50016 aur anual.
Din nefericire, consideratia aceasta dat5 unui cor religios,
trona, si troneaz5 ine, In marea maj oritate a oraselor vechiului re-
gat. Cu toate sacrificiile f5cute de stat cu intretinerea celor dourt
Conservatoare din Bucuresti si Iasi, din cauza ignoi Arii intereselor
culturale, dup5 cum am spus mai sus, a autoritAtilor de tot felul ;
profesorii de musia ca tot dorul lor de munc5, n'au putut cola-
tribui cu nimic la aceast5 chestiune ant de important pentru pro-.
gresul cultural al natiei, pentru mentinerea si intArirea religiosi-

www.dacoromanica.ro
/93

EVOLUTIA MUSICEI SIMFONICE I A REUNIITNILOR


CORALE IN MUNTENIA,

Simultan cu miscarea musicalA dela Iasi, cu infiintarea Soc.


filarmonice din 1868, la Bucuresti, prin
saruinta lui Ed. Wachmann, se institue
prima societate filarmonia. La 11 Maiu
1868, membrii fundatori se fntrunir si
aleser un comitet compus din principesa
I. Ghica nAscut Alavros, principesa
Alexandrina Ghica, nAscut Blaremberg,
Lucia Negri, A. Cantaeuzino, Const. E-
xareu, Dim. Sturza, Dr. Tuduri, Menelas
Ghermani, Abraham Halton i Neculai
Steriade, iar PRINCIPELE CAROL,
domnul principatelor, contribui la sus-
tinerea acestei societAti filarmonice, cu PrinCipele Carol
suma de 300 de galbeni 1). Doinnul Princip aid or

PRIMUL CONCERT AL FILARMONICF1

SOCIETATEA FILARMONICA. ROMANA


Duminecii 15 Decembrie 1868
LA 1 ORA DILIPA AMAIN

PR IMUL CONCERT
SIMFONIC
IN SALA ATENEULUI ROWAN

PARTEA I.
PROGRA MMA PARTEA II.
4 liverturti, din Plautul magicii Mozart
1. UverturA din Corlolan. . Behove,' 5 Andante con moto . . . Memdeisrohn
L Nattnrno din Visul use! 6 Simfonia No. 6 in la mat, ra
'moil de vrli . . . . Metadeloolon (pastoral) Beethoven
a) Sosirea la (rril; devteptarea aim-
3. Simfonia Nr. 8 in ml bemol tImintelor voiCose.
mitior , Boyd bl Seen& pe marginea unlit rluleta
Adagio-Vivagio assai. cl Petrecere tarrinEascIL.
Adagio. d) Fortuna, vijelia
C) Menueto. e Canturile pbstoresci; siintIminte
d) Vivace. de recunoscInta dupa tortoni.
Orchestra va fl dirlgista de D. EDUARD WRCHMRN, cepul OrchestteT Socletatzi.
Preciad locurilor: Locul 1, 7 St Locul 2, 3 Sf
1) Vezi ; Capitolul F.duard Wahmann din acest volum.
Istoria Musical la Romani. 18
/Mail Gr. Posluenicu

www.dacoromanica.ro
1.94

Societatea a dlinuit, cu o distinct activitate musical, pn5


la rAzboiul de independent5 din 1877. Dela aceast dat,
de fonduri, societatea filarmonicA i duce drumul greu, pan5
oAnd trece iarAsi sub auspiciile conduatoare ale principelui
tirbey, la 1880, cnd Ed. Waehmann actioneazA musicalmente
In fiecare primlvarA, cu ate sase concerte simfonice, la care
obtine de multe ori, concursul celebrittilor mondiale, ca, vio-
lonistul curii imperiale ruse, Leopold An, profesor la Conser-
vatorul din Petersburg.
Odatl cu aceastA miscare Musical, inBucuresti, pe la 1882,
porneste o remarcabil5 miscare musical5. SocietAti de musicrt
vocalA i instrumental5 iau fiint5 pe tapete. La 1882 e societatea
musical5 Lyra", la 1884 soc. musicala
,,Buciumul" de sub presidentia lui
Titu Maioreseu, un p5truns musician
diletant, un distins flautist 1).
In 1885 se infiinteaz, dinteodatii,
trei societAti musicale : soc. coral
Regina Elisabeta", soc. musicala
Ecoul" i Uniunea coral" de sub
; pre.sidentia profesorului de conser-
vator G. Briltianu, primul inspector
musical al scoalelor secundare.
In anul 1893, o societate coral
de bArbati, cu emblema CAntati
cntarea iubitei Romnii" de sub
conducerea profesorului dela liceul
Sf. Saya, Ion Costeseu, se produce In
Ti tu Ala larescu. fiecare seat% pe lacul
apoi in grAdina Opler", iar in anul
1895 concerteaz5 Duminica i sArbAtorile, in sala Orfeu" unde
azi e Casa regal cu No. 20 din Str. Cmpineanu.
In acelas an, 1893, infiinteaz5 societatea coral5 a studen-
tilor universitari. Profesorul I. Costeseu o intreag5 viat didac-
tea scolar i in afar% de ea, a preconizat ideia de educatie so-
cial5 numai prin music5, convins fiind ca, simtul onoarei, respectul
de sine si al cuvntului dat, nu se poate mai bine cultiva dect
numai prin asemenea asociatii.
Pentru perpetuarea practic a acestei idei, a infiintat, in
casa sa din str. Cometa 88, din Bucuresti, Institutul filarmanic
national", aruia i-a testat, cu toate formele juridice, fntreaga
sa avere mobil i imobil. Un consiliu de administratie al ace-
stei fundatiuni de cultura caracterului e constituit i institutul
functioneazA dup bate normele statutului ad-hoc.
MA a reflecta mult asupra acestui fapt, and boatia unui
1) Vezi : Capitolul Ioan Sclirlatescu din acest .vol um.

www.dacoromanica.ro
195

oarecare, agonisin fr trudi, e da LA, cu a tta uurint5, desfrului


i necinstei, iar alt avere, catigat cu chin i .sbucium dinteo
modestil leak de profesor, e consacratri unei Intreprinderi de
cultura nobletii, fapta profesorului I. Costeseu vorbete dela sine.
In 1895 avem In fiint i-i continuA cu temei activitatea
societ. filarmonicA romra i societ. musical Lyra romn6" 1).
De asemeni e societatea mu sical de ajutor reciproc
,,Odeon" sub preidentia
f ostului prim-ministru D.
A. Sturza, fiind vice pre-
edinte i conducAtorul
technic vocal i instru-
mental Ed. Waelunann,
precum i soc. german
Lidertafel" de sub con-
ducerea profesorului L.
Milde.
In genul creatiei mu-
sicale a lui Waehmann,
mai e, In Bucureti, ini-
tiativa lui G. Sigala, care,
In scop cultural, organi-
zeazA concerte populare
de music6instrumental,
cu repertor din Beetho-
ven i Beriot i concursul
art4ti1 or L. Barad, M.
Mano, L. $terneseu i
D. Dimitriu.
Cu aceiai tendint
de cultur a clasicismu-
lui, pe la 1900, sub con-
ducerea lui Rudolf Wi-
das2), se Infiinteaz Cer- ofesorul Ioit Costescu.
cul amatorilor de musicil
din Bucureti". Orchestra formatrt din 70 de instrumentiti dile-
ta nti,1i evidentia matineele sale simfonice ce le ddea In sala Lie-
dertafel", ca, bun oarrt, matineul din 23 Aprilie 1901,a cArui pro-
gram continea Simfonia a VII-a de Beethoven a), apoi Visul unei
nopfi de .varfi de Mendelssolin 4), 0 searil in Toledo. de Seheling.
Vezi: Revista Doina !din Bucuresti.
Autora unui metod de violinA cuprinzAnd peste 600 exercitii gradate.
Ludvig von Beethoven, 1770-1827, unul din cei mai marl si mai desAvAr-
sit' musiciani ai Germaniei si a lumii Intregi. Din marea sa oPerA compositionalit,.
faima lumii Inttegi o fac cele nou simfonti ale sale.
Felix-lacob Ludvig-Mendelssohn, 1809-1847, autor extraordinar de fe-
cund in toate genurile de musicA vocalA i instrumental!!, uverturi,simfonii, lieduri,
eantate, music5 religioasA, etc. etc.

www.dacoromanica.ro
196

In aceiai epocA activeaza i cercul Romania musicalr


din Bucureti, cu I. Iliescu, Cornelia Adam (piano) Constanta
Creteseu (voce) si altii.
De asemenea activeazA vestitul quartet de coarde Carmen
Sylva" intemeiat de distinsul cellist D. Dinieu, din care au fAcut
parte consecutiv : George Eneseu, Loebel, Skohoutil, Lewinger,
C. Fleeh, I). Milieu, G. A. Milieu, D-ta Margot Zehender i altii,
Imprettiirt cu George Iloseoff, despre care cronicarul Revistei
Idealiste" 1) musicianul M. Margariteseu, spune : tehnica im-
pecabila, sentiment toldeauna nobil, stil elegant, bale aceste
le intruneVe piani.stul nostriz iubit Cu mici, cu parul lung,
en balen/u! mare".
Primul Concert al quartetului Carmen Sylva" a avut loc
la 10 Fevr. 1899, in prezenta reginei ELI-
SABETA a Romaniei, la Ateneul roman
din Bucure,sti.
Tot D. Dinieu, in scop de a intruni, in
asociatiune, pe diferiti instrument*i din
Bucure4ti. aleitueste, in 1904 Societatea
filarmonicA romfinrt" i care s'a produs,
pentru prima oarii, in vara acelui an, la
Sinaia, cu repertorul clasic simfonic al lui
Mozart 2), melodiile lui Grieg 3), ariile de
balet a lui Gluck 4) i Rameau 3), uvertura
din opera Tanhaiiser, preludiul din Tri-
stan, etc.
fu recenzia asupra intreprinderii lui D.
cronicarul musical al Revistei
D. Diniou, Idealiste" din Ianuarie 1905 spune :
,,Arta de a conduce orchestra e cea mai
complexa din arte ea cere o cunoVinfei vasta a tuturor ramurilot
cari lormeaza musica. Uttadeva rat qej de orchestra trebue set ca cu-
not iinfei ajar de inlrebuinfarea ci mijloacele fie-cdrui instru-
ment, de juga qi contra-punct istoria musicei. Musician
deseiveir01, el trebue s se bucure de o cultura !iterara lntinsa,
Din Manic 1905.
1Vollgang Amedeus Mozart, 1756 1791, originar din Ausburg i mort
la Salzburg. Ca si Beethoven de celebni. Opera sa musical se Imparte In: musicd
blsericeascd, musicd scented, musicd nocald de concert, Lieduri, misted orchestrat,
minted de camera, musted de piano, orgd, etc.
Edvard-Hagerup-Gtieg, 1843-1907. Compositor norvcgian. Autorul ce-
lebrelor lieduri, cari fac faima sa universal, dansuri, balade, sonate, romante, etc.
pentru orchestril, instrumente cu coarde I voce.
I) Cristoph-Willibald GInck, 1714-1787. Originar din Weidenwang, mort
la Viena. Autor a numeroase opere scenIce : Orleu, Alces(e, simfonii, cantate, so-
nate, etc.
5) Jean-Philippe-Rameau, 1683 1764, originar din Dijon, mort la Paris,
autor de epere celebre, un tratat musical : Noul sistem de music() teorelied, Demon-
strata/ prinicpiilor armonice, etc.

www.dacoromanica.ro
197

niel una din capo d'operile literaturilor straine nu trebue sa ne


je necunoscut.
Un devarat yel de orchestra' nu se va margini numai a bate
tactul cu energie, nu se va margini a da o eseculiune esacta mate-
rialmente, in.sa necredincioasa qi nula in ceia ce privete spiritul.
A esecula no/ele, nu va s zica a esecuta musica unei opere.
El va cauta, inainte de bale, senzul pe care autorul a vrut
sa-1 dea operi sale; el va peitrunde geindul, deja compositorului;
el va lace astlel ca nuanfele. m4carile sil concure la exprimarea
-all mai complecla a concep-
fiunii poetice ; el va .studia - -
It 7=-4,.- ,41,- - -
i observa ca minufiositate
intlica(iunile compositorn-
lui : pe parlifiunile lui
Beethoven, ateste indicafiuni
sdnt riumeroase. Cdnd ele ,.
lipsesc, ca, spre pilda, la
Bach, alunci el le va re- -

constitui, subordondnd tot-


deauna amanuntele ideii
ansamblului care lorineaza,
ca sa zic aya, esenla operii.
Musica trebue i nterpre-
tatil si nu executaiii.
Spiritul compositorului
va inspira inteiprelarea,
sulletul san ti va da viala".
In miscarea musicalrt a
ltti 1). Dinieu, intreprinsrt
din 1900, calitatea sa de
dirigent s'a evidentiat si
s'a impus.
Ministerul de instruc-
tiune infiinteazrt, prin fou-
durile sale bugetare, un
ansamblu instrumental, cu G. Enescu.
numek de Orchestra per-
manenta a ministerului de instruefiune publica" i incredin-
teaz6 conducerea artisticA acestui distins musician romAn.
In cursul trrtiniciei acestui ansamblu artistic, pAng in 1916,
anual, in fiecare stagiune de iarnA, s'a produs, in aproximativ
15-20 concerte i matinehri musicale, cu repertorul orchestral
a celor mai celebrii compositori ai apusului, cuprinziind : uver-
turi, simfonii, suite, serenade, etc.
La tribuna de dirigent a acestei orchestre oficiale, s'au pro-
-chis compositorii francezi Jean Ilur, Jos Lasalle, etc.
Plastic era insil spiritul evolutiv al acestei organizatii mu-

www.dacoromanica.ro
198

sicale, and, bagheta conduditoare, se afla in mana marelui


nostril George Enescu. Paginile de datini i antece strAmosesti
din Poema Rom'anA" impletiturile de perle a melodiilor noastre
nationale din Rapsodiile sale, erau, in adevr, momente de re-
culegere si inAltare sufleteascA.
In Martie 1909 se cAnt5 celebra simfonie a 9-a de Beethoven
sub conducerea lui G. Enesen. Ca violonisti in orchestrA se re-
marc6 : N. Buick 1. &min, R. Cionca, pianista Aurelia Cionea.
Prin 1914, paralel cu actiunea musical'A a orchestrei Mi-
nisterului de instructie, in Bucuresti fiinteazA i societatea ,A-
micii Musicei" care, prin statutul ei, i propune a incuraj,
proteja i ajut infiintarea operii romne. Intre protagonistii
acestei organizatii, figureaz, in primul rand, G. Eneseu, apoi
N. Otteseu, Lucia Cosma, Barozzi
altii.
In acelas an activeazA cu temei in
sala Liedertafel Asociatia musical6
romn".
In 1919, supravietuitorii marelui
rAzboi, reintorsi din nou la pupitrele
lor orchestrale, gAsind, prin demi
siunea lui D. Dinieu, vechea organt-
zatie musicalA a Ministerului de
instructie desfiintatA, se reconstituesc
in Societatea !Harmonica sub condu-
cerea musicianului George Georgeseu,
De aceast dat, puternic susti-
nut, aceast societate desilsoar, In
adevAr, o activitate unicA, tinnci,
ca deosebire, seama de succesele obti--
George Georgesou. nute In Capital, in cuprinsul Ora si
peste hotarele ei, cu clasicismul mu-
sical ai marilor maistrii apuseni.
Sub inaltul patronaj al M. S. Regelui Ferdinand se institue
un consiliu de administratie, format din Alex. llarghiloman,
Lt.-colonel Lupaseu, T. Simioneseu-Ramnicennu, etc., precum
un consiliu techinc din musicianii : George Eneseu, Alfred Alessan-
dreseu, Alfons Castaldi, Cuelin, D. Dinieu, G. Georgeseu, Nonna
Otteseu, I. Searlfiteseu, etc.
Ca si organizatia fostei orchestre a ministerului de instructie
Societatea filarmonicA" are menirea de a fi pusA la dispozitia
conceptiilor de merit ale compositorilor romAni si a contribui
prin concertele ei periodice, la cultura musical romneasc.
Prin prestgrile ei musicale de 0116 in prezent, Societatea filar-
monicA" a dovedit cu prisosint net5gAduita ei valoare, mai cu
seamA, prin clasica conducere si interpretare a musicianului
George G'eorgeqeu, care, faima de dirigent, dus-o peste nAri

www.dacoromanica.ro
199

i Oft Adanc cunoscator al clasicismului, un erudit al musicii


imarilor maistri, G. Georgeseu talmaceste cu deplina realitate
inspiratia Ior compositionala.
Paralel ca societatile simfonice, s'au distins i societatile
corale barbiltesti i mixte, cum e Cercul artistic" dirijat de
Ed. Waehmann, G. tefaneseu i profesorul Mihail Taniseseu
In sala Liedertafel.
Aproape simultan cu societatea filarmonica, in 1919, in
casa cu No. 5 din Str.
Palatul Justitiei din
Bucuresti, fermenteaza
ideia unei societati sim-
fonice, din diletanti in-
strumentisti. La acele
doua persoane S. Nieo-
leseu piano si Al. Fotino,
flaut, cari in diletantis-
mul lor pasional, ras-
pundeau aproape zilnic
instinctului lor musical,
s'au adaugat, din ce In
ce, noui aderenti i In
asa numar, incat, in
1922, ei simt nevoia de
a se constitui in o so-
cietate simfonica de a-
matori-intelectuali sub

,
numele de Musica".
Dupa o trudnica mun-
In 1925, inaugu-
reaza activitatea musi-
calA publica, cu. primul-
concert dat In palatut
sindicatului ziaristilor
dInBucuresti. De atunci Simeon Niculeseu.
progreseaza mereu, cu
rezultate recunoscute de opinia auto ritarA a musicianaor romni,
si, la once manifestare de pura art romneasca, societ. simfonica
Musica" In frunte cu alesul ei Simeon Nieoleseu, e chemata
presta nu diletafitism ci reala arta de interpretare a operilor clasice.
In 1927 are 135 membrii, avand la activul eijl4 concerte simfonice.
La 1 lunie 1901, un grup de ,vre-o 40 de tineri entuziasti din
Bucuresti, in. fuunte ca profesorul D. G. Kiriae, infiinteaza so-
cietatea corala ,Carnien". La inceput numai cor nriAtesc, In
urrpa primelor succese musicale dobandite, atrase elementul
feminin, deveniud astfel un ansamblu mixt.

www.dacoromanica.ro
200

Pe WO clasicistuul lu,i Palestrina l), Mendel 2) si trecand


aproape prin intreaga serie a celebrilor maistri din apus, se cut--
UNI, co deosebire, musica noastrA nationalA si musica armo-
nizat5 a cAntgrilor .psaltichiei.
Ca si actiunea concertant a societAtii lloina" din T.-Se-
verin, profesorul D. G. kiriae intreprinde actiunea de infriltire col-
turalA in Ardeal.
La 20 August
1905, societatea Car-
men" concerteael la
Lugoj. Ziarele romii-
nesti de pe acele
vremuri, rezerv5 pt -
gini elogioase si pline
de admiratie, de iu-
bire frAteascri, aces-
tor misionaricultiva-
tori a simtului ro-
mnesc. Principele
Leon Well, primul
presedinte al acestei
socienti, a contri-
buit, cu molt inte-
res, la dAinuirea si
progresul acestei or
ganizatii de artil ;
aflndu-se alAturi de
Carmenili, in ori-ce
intreprindere concei -
tantA, in ori-ce ma-
nifestare nationalri.
Dup rAzboi, la
1921, refAcAndu-se
ansamblul vocal, se
Dimitrie G. Kiriac. dA o mai mare exten-
siune musicei reli-
gioase, aceasta, mai cu seamk cu intrarea celui de al doilea con-
ductor, in persoana profesorului de Conservator George Cueu.
Fiecare concert coral de produttiune musical laic si reli-
gioasg, a fost si este un eveniment evolutiv in miscarea artisticA
romneasc5. Revistele 4) si cotidianele au rezervat totdeauna
I) Giovanni-Pierluigi Palestrina, 1526-1594, unul din cel mol vcchi com-
positor italieni de musiell religioasa.
Georg-Friedrich-Haendel, 1685 1759, compositor de musica vocala 0, ha-
strumentala. A compus oratorii, sonate, pentru violina, orga, piano, orchestra, etc.
Vezi : gazeta Banatul" din 27 August 1905.
Vezi : Revista idealista a lui Holban, Noua revista romana" a lui C. Radu-
lescu Mot ru 5i mujoritatea ziarelor cari simpat izeazli m icarea cultural li romaneawa.

www.dacoromanica.ro
201

cronici speciale, relevand mereu opera de culturA sufleteascii


ce soeiet. Carmen" o infAptuete dela inTiintarea ei, di n
1900.
AlAturi de prodigioasa activitate a carmenitilor, dupA rk-
boiu, la 27 Sept. 1919, din initiativa musiciarmlui 'Marcel Botez,
i fiint societ, coral Ccintarea Romniei". Un comitet diri-
guitor format din elita intelectualg a Capitalei, impreunA Cu co-
mitetul technic format din musicianii : Alfred Alessandreseu,
I. Atanasiu, Marcel Botez, Alf. Castaldi, Cuelin, D-na Driiguli-

Marcel Botc7.

ueseu-Stinghe, I. Sefirliiteseu, R. Vrilbieseu, E. Massini, G. Geor-


leseu-Breazu i altii lanseazil o chemare" care tineret, reuind,
astf41, a constitui ansamblul coral mixt.
DacA din punctul devedere politic, concertele soc. Carmen"
intreprinse in provinciile romneti, de peste munti, au con-
tribnit la preg5tirea sufletelor pentru marea zi a libertAtii na-
lionale, apoi, dupA marele rAzboi al lumii, soc. Cntarea
liomnier, condus cu atata, competentrt de profesorul Marcel
Botez, prin escursiunile ei concertante in Vrile invecinate i
apusul Indep6rtat, a aye misiunea nu numai de a proba

www.dacoromanica.ro
202

renttmele artei romnesti, dar, mai Inuit, a contribui la con-


solidarea Oa si prieteniei Intre popoare.
In Capitala mai exista societatile musicale Lyra" si"
Hora" Infiintate prin harnicia inepuisabila a institutorului
Juarez Movila, care prin competenta Sa musicala a reusit sa
contopeasca societatile Trompeta" si Asociatia generala mu7
sicala" trite() orchestra sinVonicd a sindicatului general musical'

Juarez Mora.

din Bucuresti, care s'a si produs inteun mare concert simfonic 1a


19 Sept. 1919. In gradina Carabus" sub conducerea directorului
conservatorului Nonna Oteseu.
In 1915, profesorul Georgeseu-Breazu, In colaborare cu
Cczar Th. Paso'', este faptuitorul reuniunii Asocialia musical&
pentru popularizarea dinteirilor patriotice i religioase". Corul
religios al acestei asociatii format din 120 barbati, s'a si produs-
cu prilejul sfintirii bisericii din cartierul Floreasca-Bucuresti, in
Octomvrie 1915.

www.dacoromanica.ro
203

ASOCIATII MUSICALE IN CENTRELE JUDETENE ALE


MUNTENIEI.
La AZUGA, in 1898, o societate filarmonicA format din func-
lionarii, lucrAtorii si lucrAtoarele fabricei de postav, ja fiintA prin
stAruinta Dr. C. Popescu, preot Athanasiu, loan Babe i Ion Comfi-
-neseu. Coral instruit si condus de profesorul de musicA G. Stratt re-
purteazA succese in arenele romane din Bucuresti in 1910 i la Si-
mla cu concertul dat in onoarea printului mostenitor austro-ungar.
La BRAILA, in 1884, din initiativa lui G. Cavadia, Mihai-
lidis, Petzalis, Th. Drossimo i A. de Bini, infiinteazA societatea
filarmonicA Lyra".
GEORGE CAVADIA.
Unul din pionaii diletanti ai culturii artistice brAilene, e
-vestitul G. Cavadia. Dotat cu un deosebit spirit de crea tie com-

George Cavadia.

positional, cu o superioarA culturA general si musical, Cu o


superbA voce de bariton, Cavadia nu e numai promotorul mis-

www.dacoromanica.ro
204

c5rii culturale begilene, dar unul din marii dintilreti cari deter-
minA succesele intreprinderilor arti3tice ale aristocratiei bucure-
5tene de pe la 1880 1884.1)
Vocea sa de o remarcabil5 intensitate de la gravitatea
basului si pAn5'n registrul al 2-le de tenor a rAsunat si A
desfiltat atatea generatii nu numai in cuprinsul tArii dar chiar
In indep6rtatul Neapole, Paris, Madrid si Nissa Cronicarii
vremii 11 aseamAnA, In valoare vocal-a, cu Tamberlick, Faure
si Carusso. 2)
In compositiile lui nu-i nimic silit, totul curge lin, purcede
firesc, inspiratia lui fgr a avea un suflu prea puternic, e vie
si inoeste necontenit. Musica lui e dominatil de o veselie ve5nic
tAnNr5 ca si intreaga lui viatA.
Romantele lui au paruns in spiritul poporului nostru. Cu
ele l'autarii nostrii. i-au Intins popularitatea peste hotarele
vechiului regat, in Basarabia, Bucovina si Ardeal. Piesele
Unde e5fi?, Alinta, Douil roze, Desprfirea, Umbra, Sdrutaiul,
Dil-mi pace, Dar de rdzbunar.:, Adio, visul, Te iubesc, Luna mat,
etc., etc., i-au creat aceastil faimA.
0 bunA parte din opera ca a fost clan publicitgtii treptat,
odat cu creatia ei.'Mai tArziu editorul Jean Feder din Bucu-
resti i-a publicat o colectie de 23 Illelodii penlru voce qi
piano".
Bogai, mare proprietar agricol, fr5 On ocupatie deca't
acea de consul al Spaniei, subt imperiul consideratiunilor de
care se bucura arta In aceste vremuri nu preil indepilrtate, de-si
Cu aceste inalte calitAti scenic, Cavadia n'a practicat, decat
diletantismul. De aceia, ca drept cuvnt, spune C. D. Anghel :
Ce pAcat pentru arta romka cil mid acesta, a-Mt de inzestrit
Cu daruri, nu s'a ngscut si ca darul sArkiei".
Totu-si acest mare suflet de artist a avut grija ca, din
averea sa, s testeze orasului Begila mijloaCele necesare pentru
clildirea si intretinerea unui institut xnusical.
Desideratul silu testamentar a foct indeplinit de societatea
inusical5 br5ileanri Lyra".
La BUSTENI-Prahova, in 1895, e un col' religios condus
de invAtAtorul A. M. Mihriileseu.
La CALARAS!, o actiune culturalli, pe teren musical, s'a
evidentiat de mult vreme, fie 'n judet fie 'n oras. invAtAtorul
Marin Mimi, pe la 1890 desfilsoar o vrednicA musicalitate, ca
organizator de coruri laice si bisericesti din elemente rustice.

11 Vezi: .,Buettrestii de altil datil" de C. 13acalbap p. 298.


2) Ve7i : Ilev. Flac:Ira An. III No. 16 din Febr. 1911.

www.dacoromanica.ro
20fi

In orasns, in ultimul timp, un vajnic regenerator al su-


fletului romnesc, un cultivator al moralei sociale, e netgggduit,
profesorul Calistrat Popfirilseu. Din .initiativa sa, din inepuisa-
bilul sgu dor de actiune artisticg, pe la 1912, infiinteazg societatea
musical Freamgtul". Cu corul acestei societti, pe lngg po-
purarizarea compositorilor romni, i, cu deosebire, a cntecului
national, prin actiunea sa coralg escursionistg, a contribuit
la indrumarea pgturilor sociale spre o culturg civilizatoare.
De aceia scriitorul obiectiv al monografiei Cglgrasilor si al
jud. Ialomita nu va putea trece cu vederea contributia
cultural a societAtii FreamAtul" din epoca lui Calistrat
Poprilseu.
La CAMPINA, in 1906. initiativa particularg determing_
infiintarea societtii corale G. Musicescu" sub presedintia lui
N. Filipescu i conducerea musical a profesorului Gli. Stratt,
La CAMPULUNG-Muscel, Ind. din 1847, Costaehe Ariceseu
influen tat, de sigur, de musica lui A. Flechtenmacher, creazg o
trupg de artisti-cantgreti cu care urma sg reprezinte vodevilu-
rile lui V. Alexandri. Ceeace inseamng c, dac un curent musical
se desvolt, mai trziu, din ce in ce, inceputul lui C. Arieeseu a
avut urmgrile lui binefkg.toare, cgci la 16 Dec. 1900 societatea
musicalg Carmen Sylva" in care diletantismul musical e repr e-
zentat prin d-rele VIfidescu, Zoe Warlam, d-nii I. pranu, C.
Popovici i altii, prezintg o organizatie de musicg vocalg si in-
strumentalg destul de temeinicg,
La CAVARNA, in ultimul timp, dupg rgzboi, profesorul de mu-
sicg Neeulai Ioneseu, conduce un cor religios i societatea filarrno-
nicg Tinerimea". Tinnd seama de popularitatea eterogen al ace-
stui orgsel, serbrilesi concertele cu caracter national date de acest e
asociatii artistice, influenteazg vklit asupra sufletelor instrginate.
La GIURGIU, in 1902 e societatea filarmonid Lyra". In
prezent actioneazg fiumos soc. Cntarea Dungrii" condusg
profesorul Anghel Bgrbuleseu,
La PLOESTI, prin struinta diletantilor musicali: farmacist
V. Livovsehi, I. Gavrileseu, Paloni, Boris Coffer si altii, la 15
Febr. 1908, ia fiintg societatea musicalg Excelsior". iar la 1902
fiinteazg societ. musicalg Doina Prahovei" care fiind sub aus-
piciile Ligii culturale" a dat frumoase rezultate sub instructia
conducerea profesorului I. C. Danieleseu.
Mai trziu a luat fiintg societ. Cercul musical" refgcutg, de a-
celas stgruitor profesor, in societatea actualg Freamalul codrului"
La RAMNICUL SARAT In 1898, e societatea filarmonia
infiintatg din initiativa d-rului Octav Blasianu.
La TULCEA actioneazg frumos societ. musicalg Armonia"
de sub conducerea profesorului de musidi Spacovici infiintat
In 1901. Cu succese similare a continuat societatea si sub con-
ducerea succesorului profesoru/ Gh. Zavalide.

www.dacoromanica.ro
206

La CONSTANTA, pa' nA in anul 1916 exist si activeaz5 cu


vridit progres reuniunea coralA Gavriil Musicescu" infiintatil
.si cordus5 de profesorul Ion Baston.
La TURNU SEVERIN, unde, in 1897, erau trei societiiti
musicale strAine : german, sArbo-slavA si. israelitg si ca un
reflex al marilor centre artistice romftnesti, profesorul de music.
loan Paulian, infiinteazg la 5 Decemv. 1897, o societate coral
romneascA cu numele de Doina". Ca ori unde, din
cauza susceptibilitAtilor sociale,aceast infAptuire nu putea sil
aib4 loc Milt sprijinul celor cu shut democratic. De aceia si
intocmirea musical a por-
nit, nu de sus, nu din p-
i
ii tura inteligentii culturale,
cum, de altfel, s'ar fi cu-
venit, ci cu lucatori din
... ,
santiere, din atelierele gArii,
mici functionari, etc., s'a
putut realizA ceeace, pfinii
atunci, profesorul I. Pau-
,...11 lian, idealizase.
Urm rile primei activi-
tAti ale Doinei" s' au vAzut
la 2 Mai 1898, chid, cu un
format din 30 de mem-
.: ,. : , Icor
brii, alAturat de sprijinul
d-rci Luiza
musical al
o Urdilreanu (violina), Vor-
.... p...,,t - voreanu (piano) Alice Crt-
, .
(voce),
.
1
lugfiru Eugenia,
-,;;. ,
,Cillugilru (mandolin.), Ly-
..,.i dia Racanie si d-1 Poroi-
neanu, concerteaz6 cu un
repertor in mare parte
I. Paulian.
national.
Para in anul urmAtor
1899, progresele erau mereu
erescnde, mai cu seam cA, de ast datil Doina" isi asigurase
si. sprijinul entuziastului director al liceului Traian" I. Costeseu.
De aceia, la aniversarea societAtii Doina" din 19 Noemvrie
18993 sPirlAtoreasca manifestare a membrilor societAtii a fost,
cu deplin merit, adresat acestor doi protagonisti.
Cea mai plastic actiune romiineasa a fost, ins, intreprin-
derea musical Cu caracter de unificare a sufletului romnesc,
ce, profesorul I. Paulian, propunnduli, a infAptuit-o in Ardeal.
In zilele de 21, 22, 23 si 24 Aprilie 1902, soc. Doina"
escursioneaz in Banat, la Caransebes si Lugoj. IntAlnirea Cu
fratii nostri a fost ultima expresie de cordialitate, iar con-

www.dacoromanica.ro
207

ferintele si concertele au reinviat sufletul romnesc, pe acele


locuri si In acele vremuri, pentru legAtura frteasc5 de mai tArziu.
De actiunea romaneascA a Doinei" si-a reamintit cotro-
pitorul railenar._Marele rAzboi a oferit prilejul de rAzbunare,
si, ca urmare, entuziastul nationalist dela 1902, profesorul I.
Paulian, tocmai peste 15 ani, a trebuit sA plAteascA cu suferinti
trupesti si cu exil, curajul su si iubirea sa de patrie si neam,
manifestat In memorabilele zile din 1902.
Ziarele si revistele contimporane, de ambele pArti ale Car-
patilor, i-au remarcat, elogios, fiinta de apostol si martir al nea-
mului, iar revista Foaia Diecezanr1) din Caransebes, intr'un
istoric al sociegtii Doina" red, ca un real document al vii-
toarelor generatii, pilda de munc6 si abnegatia de sine a aces tui
neinduplecat luptAtor pentru cauza neamului.

1) Vez i No. 6, 7 i 8 din:Febr. 1927.

www.dacoromanica.ro
CAP. VII.
ORIGINA CORURILOR BISERICEM
DFN MOLDOVA.
41A
usica coral 4 armonick in cursul vremurilor inconstiente
c)jJf f de valoarea culturii musicale, era cu totul necunoseut.
Acea unisonia, insk se putea auzi, cel mult, in cate-
dralele episcopale si mitropolitane, pentru care, chi-
riarhii din acel timp dkleau imbold stkuitor pentru
ca aceastA laturA a activitAtii bisericesti sA ja mereu desvoltare.
La 1632, pe Ing5 principe, erau l'autari si un cor de mu-
sicanti, cari, in limba romiineasa, viersuiau, din gdt plin, dintece
nationale. Juxta Vayvodam citharoedi el musicorum chorus erat,
gui Valahia lingua patrium carmen pleno gutture cantabant. 1)
Ceeace inseamrAc, pe la inceputul secolului al XVI T-lea, sa' fi
fost coruri formate din copii de casi, cari antau probabil in uni-
son, complectndu-si melodia cu armonia bizarA a l'autarilor
Pentru istoricul acestei laturi musicale a Romnilor, ar fi
fost, de sigur, interesant, ca s ne fi p5.strat mAcar ateva din
acele cntece nationale, cari, probabil, se antau inc i la 9
Februarie 1653, and, arhidiacontil Paul de Alep, in alkoria sa
ca patriarliul Maearie de Autiohia, prin tkile romne, descriind
am'anuntit parada religioas6 cu care a fost intampinat la biserica
Sf. Saya din Iasi, g'Azduitea i petrecerile, ce li s'au oferit, ci-
teazA deskila(oarea cdntare a copiilor de case/. a Beiului, cari se
intreceau intre ei ca s'a' destIteze pe ascaltkori.
Aceastti stare a musicei armonice vocale, d'ainueste multA
vreme, cci, daa pe terenal instrumental, l'autarii i mehter-
hanelele, progresau mereu, de musica cea coralA i, mai cu
coral bisericeasa, nu se interesa nimeni.
Pe timpul ocupatiei rusesti, guvernatorul provizor al Mol-
dovii 2), generalul-Major Cusnieov, la 3 Martie 1808, cere, mitro-
politului Serapion din Kiev, trimiterea functionarului dicaste-
riei, Gitetoponov, eunosator in ale musicei armonice, ca s in-
fiinteze un cor bisericesc la Iasi.
D3 rezultatele acestui demers, documentele cercetate in
1) Vezi : Almanahul musical 1876, de Th. Burada.
1) Vezi : Arhiva senatorilor din ChiOnfiu, de R. Rosetti, In An. Ae. Seria
I I, Tom. 32.

www.dacoromanica.ro
209

acest domeniu, nu piecizeaza nimic. Pe Fa inceputul sec. 19-lea


65 fi existat un cor la manastirea Neamt, care era instruit pe nota-
tiunea musical numita sinodalti 1). Poate ca incerc5ri de ase-
menea natura i MI% rezultat s'au mai continuat ; fapt e el cele
intai incercAri corale se fac la gimnazia Vasiliana, apoi, abia la
/ Martie 1844, profesorul Alexandru Petrino infiinteaza u cor
vocal la seminarul Veniamin" din Iasi, care, incurajat, apoi, de
primele sale succese In aceasta directie musicala, trifiinteaza,
la 2.Iulie 1847, cel dintai cor in ostirea Moldovii.
Realizarea lui A. Petrino n'avu viata ; la 1848 se des-
fiinteaza tot ce era armonic in biserici. Sardarul A. Petrino,
fusese, in acelas timp, si profesor la conservatorul filarmonic
din Iai, pentru care, in 1850, tipareste in institutul Albina"
a lui G. Asaehi, Grarnalica de musicil vocal&
Dela acest frumos inceput, nevoia unei reforme, in musica
cultului bisericesc, se simtea tot mai mult. Daca, totusi, intar-
zierea dainuia, era lipsa specialistului care sil-si i raspunderea
si sa asigure reusita intreprinderii.
Dup5. zece ani, la 1854, Gheorghe Burada, cu ajutorul mosului
boerul Evdoehim Ianov, un pasionat pentru musica corala,
ca unul ce auzise cele mai bune coruri bisericesti in Rusia,
reuseste s'A infiinteze un cor vocal religios, care anta liturgia,
pentru prima data, in ziva de SI. Gheorghe (23 Aprilie 1854), in bi-
serica SfintiiAtanase Chiril" din Iai. In urma acestui inceput,
corta condus de Gh. Burada, a cntat alternativ in bisericile iesene.
Tatl lui Gheoriihe, Vornicul Tuduraehi Burada, Ii pusese la
dispozitie, pentru studiile corului, casele sale din strada SarAriei.
La conducerea corului a urmat apoi Paul Hett si Ed. Hiibseb.
Pe la finele anului 1863, mitropolitul Calinie Mieleseu al
Moidovii, patruns de binefacerile i progresele musicei armonice
In biserica, organizeaza un internat pentru copii-cntareti, cari,
intretinuti si supraveghiati special pentru pastrarea s5natoasa
a vocii lor, sa-i poata intrebuinta cu folos in musica vocala co-
rala a mitropoliei. Instruirea cortilui, format, la inceput, din 12
copii isase barbati2) se Incredinteaza lui Dimitrie Vestali, care
era pedagogul i profesorul-instructor al acestor copii ; iar con-
ducerea generahl a fost Incredintat. lui Gheorghe Burada 3).
La inceput mare era mirarea credinciosilor cand auzeau
In biserica un cor de musica european5. Multi, deprinsi numai
cu cntarile psaltichiei, se scandalizau si consideran corul ca
musica pagneasca.
Aci, in corul mitropoliei, Gheorohe Mira(la, concepe o serie

Vezi : revista Arta" 1893.


Vezi : capitolul Vornicul Tedodor Burada 5i fiii
Intre cei 5ase barbaP la vocile de tenor 5i bas era 5i vestitul bas oclavisl Petra
Nomen, eare coborti uimitor de profund panit la contra Do sub portatio, in chela de Fa.
Mihail Gr. PosInsnieu. Istoria 3lnsicei la Romani. 14

www.dacoromanica.ro
210

de -compositii de musidi coral religioas, care, Oatla, 1876


au format repertorul de bazA al corului religios mitropolitaii.
. Grigorie I. Gheorghiu, tenorul acestui cor, si profesor la
Seminarul Veniamin" martor ocular al acestor imprejudri,
in cartea sa Corul lui Musicescu" spune : De 'apt, Ca Sti jim
drepfi, corul mitro pillan nici nu ne-a facut douada uredniciei sale
deceit dupd 1876. Pricina era lipsa de continuitate fn conducere.
$efii corului s'au schimbat des : Gh. Burada 1864 1866; D.
Vestali 1866-1868, Gh. Burada 1868-1870. Apoi, duprt moartea
lui Burada, au condus
Gh. Dinia, profesor de
principii la conservator
1870-1871; Petru Sfe-
teseu 1871 1873, apoi
j. iarAsi Gh. Da pan5.
la 1876, cand conduce,
rea corului o i Gavriil
Musiceseu".
Dela aceast data,
1876, aceasta institutiu-
.
ne amplificandu-si acti-
vitatea i cu musica
laick clasic i, mai cu
seam5, national, devine,
pAn5 la 1903, cel mai
sclipitor focar de culturI
national5, du cfindu-si
faima p5n5 peste hota-
' rele Inri, prin contribu-
tia ce a adus-o, infAp-
tuirii unitAtii nationaie
romnesti de pretutin-
Dimitrie Ionescu. denil)
Urmasii lui G. Musi-
ceseu,dela 1903 inainte, profesorii Grigorie Gheorghiu si D. Di-
mitriu au luptat mereu pentru mentinerea faimei acestui cor.
AlAturi de miscarea musical sustinutA de Gheorghe Burada,
peste putin timp, la 1868, se infiinteazA, sub conducerea lui
Gheorghe Arbore, un cor religios pentru bisericile sf. Lazar
Nicorifa din Iasi, care functioneazil pAn la 1877, cand trece pe
seama bisericei st. Neculai domnesc, iar cu prilejul dAramgrii
acestei biserici, la 1884, coruI se desfiinteaz, dup ce a fost
condus succesiv de N. Neculau, profesorii: stefan Vasilian, 'Petru
Sfe(escu si eel din urmA Dimitrie Ionescu.
Cam clan cu prima initiativ a lui Gh. Burada, la mAnAs-
1) Vezi : Capitolui Viata si opera lui Gavriil Musicescu" din acest volum.

www.dacoromanica.ro
211

tirea Neamt, profesorul loan Cart, trimis din Bucureti, se in-


cearc a aleAtui un cor de cAlugAri, E, hotrat, oprit de staretul
Gherasim, care fat de 16 martori, pArintele Dosoftei cntAretul
Vladimir cntretul, spune cA nu va ing6dui in biseri&a,
oantAri armonice 1).
Biserica Sf. Spiridon din Iai, nu se putea s rsmAie in urma
progresului infAptuit de celelalte biserici, de aceia Ebria aezri-
mintelor ei contribue cu stAruint'd i cu subventiunea necesar
la crearea unui cor religios, pus sub conducerea lui L Vestali,
care, cu colaborarea vestitei familii de cntAreti fratii Vasile, Ilie
Gheorghe Seorpan, tenori distini, baii loan Cortez i loan
Coleeag i altii, intretine fiinta acestui ansamblu, una din
podoabele serviciului liturgic bisericii Sf. Spiridon".
Valoarea musical a acestui ansamblu, a crescut i Cu suc-
cesorii musiciani profesorii Titus Cerne i Teodor Teodoreseu.
AstAzi e in continuu progres sub conducerea musicianului
Antonin Ciolan.
La 1902, se infiinteaz pentru biserica Buna Vestire" un
cor de vre-o 30 de persoane, care, aproape onorific, face servicii
sub conducerea musicului-diletant N. Cristeseu.

EVOLUTIA MUSICEI SIMFON10E $1 A REUNIUNILOR


CORALE IN MOLDOVA.
PAns la unirea principatelor, am vAzut c, Iii rAstimpuri, la
epoci destul de distantate una de alta, se produsese manifestri mu-
sicale destul de apreciabile. Odarg cu intronarea domnitorului Al.
Cuza, o reforma se produce sub ministeriatul de eulte a luiMano-
laehe Costaehe. Conservatoarele de musia iau f iinl1 i, potrivit
produsului lor musical, curentul prielnic se desvolt6 din ce in ce.
Paralel cu fiinta corurilor religioase, o micare de culturti
artisticg se produce i in pAtura intelectual a sociertii Iwne.
Pe la 1864, se gAsea in Iai o societate de musicA instrumen-
targ, format6 din instrumentiti strini, la care se afiliase i cei
ctiva romni in persoana lui George Burada, Franeise Caudella,
altii. Stampila socientii ave forma rotuna i cu urmAtorul
continut : Muzygzne czesko-polskie towarzystwo Harmonic?'
Iassach. Stampila se afl pe un manuscris musical autograf al
lui George Burada2).
Vezi: Gomunicarea R. Rosetti, Anal, Ac. S. II. Tom. 32.
ManuscPisul, Mina de la d-I Brascu proprietarul magasinului dc mu-
sica din Iasi, e In posesiunca autorului acestui volum i contine Uvertura na-
tionalA" de I. Herfner, aranjatil de. G. Burada, pentru patru viori, dota viole
sl dottA cello.

www.dacoromanica.ro
212

In anul 1868, se constitue societalea filarmonicei musical,


care, dup o activitate asidu, reuseste ca, la 14 Ianuarie 1869,
s-si dee primul ei concert vocal instrumental care ins, din
nefericire, a fost i ultimul.
Totusi, cei ptrunsi de focul artei, nu-si pierdur. ndejdea..
La 1873, in casele din curtea bisericei Talpalari" din Iasi
din imboldul dtorva profesori si'diletanti : *Wan Vasilian, Petru
Victor, Chescu, Wiszniewschi, Stamati, Prat si altii, se reinfiin-
teazil din nou, societatea filarmonica, Dup vre-o doi ani, are
aceiasi soart, se desfiinteaz.
Dup o epod de crizA artistic, prilejitil de rilzboiul inde-
pendentii, 1877, si de desfiintarea conservatoruIui, din initiativ
musicianilor, dr. Otremba, Ed. Caudella, Const. Gros, Theodor
Asian, Const. P. Constantinescu i N. Gr. .5u1,u, se infiintead, in
1880, Societatea
Fat de competenta acestor initiatori, societatea
reuseste ca, In scura vreme, s reprezinte opereta Vindecarea
lard refeld sau Medecine sans Medecin cu musica de Hrold. La
succesul desvrsit al intreprinderi musicale au contribuit mem-
brii .,societtii lince" in persoana cntretilor artisti Const.
Ivaleu, Ion Contu, Ion Dumitreseu tenor, Anast. Petroviei ba-
riton, Matilda Va,siliu si Maria Tomaziu.
Cu tot progresul, ce-1 realizase prin colaborarea ei cu soc.
dramatid, reusind astfel a reprezenta o serie de opere cornice
ca Fiica regimenfului, Somn bun si altele,totusi, din cauza nein-
telegerilor, a intrigilor, se desfiintead si aceast societate, pen tru
ca, poate, multi din chiar membrii aceleasi socieLi, reveniti
la alte sentimente i judedti, cari copleseau intriga si rilutatea,
la 10 Decemvrie 1884, &A se reconstitue, din nou, in o societate
musical cu titlul Amicii artelor".
De data aceasta ins, aviind in vedere garantia
ce o oferea seriozitatea, i, mai cu seamil, sprijinul material al
initiatorilor societtii Amicii artelor", format din aproape
vre-o 300 membrii, promitea o situatie infloritoare, intru et
fondurile adunate Ii asigurau trinicia pe mult vreme.
D-1 Rud. Sulu, in simpatica sa lucrare istorid Iasii de o-
dinioar" vorbind si de aceast societate, mentioneaz, intre
membrii ei, pe urmAtorii : I. Bogdan, A. Nanu, Lt.-colonel Ma-
carovici, C. Zirra, ca membrii ai comisiei financiare, iar ca mem-
brii activi : principele Gr. M. Sturza, presedinte, Alex. Gr. ,5utu
vice-presedinte, apoi membrii : C. P. Constantiniu, Gh. Scheletty
fost profesor la conservator, un distins musician, Gb Pavloff,
Nicu Ghica, Gli. Roiu un pasionat diletant musical, dr. I. Ciurea,
Nicu Gane literat, Ed. Caudella, Wilhehn Humpel, Gr. CobAlce-
scu, Gavriil Musicescu, Const. Climescu, Const. Gros, T. T. Bu-
rada, Mihail Galino, dr. A. Pende, N. Mesederu, N. Luchian, Gh.
Panaiteanu, Aliron Pompiliu, Emil Maescu, Const. Cerchez,

www.dacoromanica.ro
213-

Em Hardasare, N. Bridfirriu, ertpit. A. Munteanu si multi


altii.
Pe lngrt productiunile musicale de tot felul, societatea
Arnica Artelor", a mai creat, pentru mernbrii societtii, i cursuri
gratuite de musid vocal% i instrumental, sub conducerea lui
G. Musieeseu si Ed. Caudella, cursuri cari aveau loe in inciiperile
sediului acestei societti, din casele Ghica din Str. Banu, uncle
astzi e instalat Conservatorul de musid i art dramatid
din Iasi.
Amicii artelor" e una din cele mai frumoase amintiri ale
Iasului. Acolo se 'ntalneau toti iubitorii de frumos, acolo dom-
nea armonia cea mai desvrsit, acolo nu se cunostea ce in-
seamn trguialt, intrigil i nedemnitate, In scurt, societatea
Amicii artelor" a fost prima in gentil ei, care, pe acele vremuri,
n'avea pereche in toat. tara.
La 1899, din initiativa profesorilor Titus CerneIlex. .Au-
reseu, si D. Atanasiu, se infiinteazA Asociatia general a arti--
stilor din Iasi" imprtit in sLcliuni : picturrt, literaturri, dramr
arbitectur i musid.
Activitatea acestei asociatii s'a mai evidential, prin valo-
rificarea artei. contribuind, moral si material, la incurajarea
sustinerea membrilor talentati in musid i pictur. S'a
distins, de asemenea, prin initiativa cultural desfsuratri cu
prilejul srbtoririi brirbatilor neamului, I. Mirada, Ed. Caudella
si G. Musieeseu, cu care prilej, opinia publid a putut cunoaste,
In de aproape, opera musical a protagonistilor artei romnesti,
scris i tipArit in cele trei brosuri cu titlul Jubileul Eduard
Caudella" Jubileul T. T. Burada" sifestivalul G. Musicescu".
De asemenea, pentru a contribui la cimentarea legAturii
frtesti italo-romn, cu prilejul mortii marelui G. Verdi,
asociatia artistilor organizeazA In memoria lui, un festival ar-
tistic musical, iar viata si opera sa o publid lute() brosur cu
titlul de Festivalul lui Verdi". Toate aceste luceri se dato-
resc, in mare parte, muncii i interesului depus de secretarul aso-
ciatiei, prof. A. D. Atanasiu, Cu colaborarea profesorilor
Alex. Aureseu, Em. Ilardasare i altii.
La 11 Noemvrie 1902, din initiativa profesorilor Praja A.
loan, T. Ilereseu, Vasile Xegruli, D. Dimitriu. cu colabcrarea
invttorilor neamului. a marelui inv.tat Vasile Bogrea, se infiin-
teaz5 Societatea de musid i gimnastid",
Scopul societtii, conform statutelor, e de a desvolta
intretine gustul pentru musid, pentru diferite feluri de exer-,
citii fisice i precum si a rspandi aceste deprinderi in Owl.
Societatea e condusrt de un grup de intelectuali, profesori, con--
stituiti inteun consiliu de 11 membri.

www.dacoromanica.ro
214

De asemenea directorul conservdtorului din Iasi, Enrico


Mezzetti, organizeaza o orchestra simfonica cu care, timp de
doua luni, In vara anului 1906, actioneaza ca succes In casinul
din Constanta ; iar pe la 1911, instrueste si conduce societatea
corala Musica" de sub presidentia melomanului T. dellea, a-
\rand sediul in localul societatii de gimnastica, sport si musica.
Timp de doi ani s'a produs frumos. Inevitabilele intrigi au avut
totusi puterea sa distruga
ceiace un suflet entuziast
crease cu atata dor de
munca.
Cauzat de faptul c in
Iasi, In 1917 si 1918, se
concentrase cele mai de
searna elemente musicale,
un grup de musicali, con-
stitnesc societatea simfo-
nica G. Enescu", care, in
scurta vreme, musical-
mi nte, desfasoarti o frumosil
activitate cultural, (land
cateva zeci de concerte
simfonice in centrele Mol-
dovii intregite, Buco-
vina si Basarabia, concerte
conduse, cu toat maestria
de G. Eneseu, Mircea Bilr-
san, M. Jora si Antonin
Ciolan.
La 1918, ministerul ar-
telor subventioneaza cu 50
mii lei, iar la 1920, suma
Enrico Mezetti.
e manta la o suta de mii
lei. Dar se vede ea nu e dat,
vitregitei capitale a Mol-
dovii, s sillasluiasca in ea creatii artistice romnesti, institutii
de arta, de o dainuire trainica, care, din generatie In generatie,
sa desvolte i sa ne cultive simtirea pentru tot ce e at nostru,
din sufletul nostru ; caci, nu mult, dupa o scurta glorie a Iasului,
o diabolica intriga distruge, dinteodata, tot ceeace o mna de
energii artistice crease. Subventiunea e suprimata, elementele
de merit imprastiete, creandu-se, astfel, bietului Iasi, o stare
de inferioritate artistica nemeritata.

www.dacoromanica.ro
215

CORURI BISERICESTI IN CENTRELE JUDETENE


DIN MOLDOVA.

Nu mult dup6 aceast rernarcabil manifestare musical


din centrul Moldovii, in orasele provinciale incep licAriri, mici
ineeputuri de organizatie musical laic i religioas.
In Tg.-NEAMT, pe la 1879, dei un centru cultural destul
de redus, totusi, loan Posescu, reuseste, sAformeze, pentru putin
timp, un cor religios. De
sigur c6 lipsa elementelor, Ir liar -IniammEr.31111.mor,: 1

dar mai cu seamA, lipsa


unui expert in materie a
lAsat acest trgusor de pe
vremuri, fr nici o ma-
nifestare musical, panA ;
trziu. Abia la 1912, pro-
fesorul-pensionar B. Ana-
staseseu cunoscutul fol-
clorist musical si armoni- t
zator al cntec:ului
popular, numai din pa-
tima sa musical, fr
nici un ajutor bAnesc,
reuseste sA organizeze o
asociatie coral laic si re-
1igioas,in care se distin-
gea soprana solistg, D-na
Mrejeru 1).
In celelate orase, odatil
cu infiintarea catedrelor
de musicd In gimnazii,
profesorii respectivi
extind actiunea extrasco-
lar i in directia coru-
rilor religioase. In cele 5t. lonescu.
mai multe cazuri, ins,
fr6 izbAnd, din cauza lipsei de sprijin moral si material
din partea autoritAtii indicate a sustine intreprinderile de ordin
moral si cultural. DacA, in unele orase, s'a Pcut ceva in aceastA
directie, si mai cu seam in asa vremuri, aceasta se datorat
elementelor cu cultura deplinA, elementelor pltrunse, de folosul
sufletesc ce-1 creiazA muzica.

1) 5tirt comunicate de B. Anastasescu.

www.dacoromanica.ro
216

La DOROHOI, ctiva intelectuali constienti de valoarea


-artei in educatia sulletului crestin, in frunte cu loan Coroi, Gh.
Gh. Burghele, pe la 1884, insArcineazA pe prolestirtil de mula
tStefan loneseu s formeze un cor religios. Ajutat real, in actiunea
reuseste s creeze din corul sAu, o necesitate nediscutabil5
In servicial bisericei dorohoene in asa mod, incAt filtre slujitorii
altarului acelor dou biserici, se crease un antagonism, cauzat
-de faptu 1 cA biserica cea fArA cdr, rAmAsese i Mil credinciosi.
In a doua fazA de perfectionare, intre a nii 1907-1913, acest
..ansamblu religios, gratie sprijinului acordat de primarul Gh.
liaren, pe 15110 musica
religioasA si nationalA,
ajunsesc a executa, Cu
deplin succes, operile cla-
sicilor medievali.
Aprecierile unuia dintre
' " regeneratorii culturii no-
:stre nationale, fostul mi
e. 4 ' nistru Spiru Ilaret, con-
, ..; Fiderase acest cor ca un
puternic focar de cultur5
-
-
sufleteasa in nordul Mol-
dovii 1).
l., A 4-
- r. La BOTOSANI, in a-
cest centru al vechii
pravoslavnici boeresti,
orasul nobilimii cu pre-
tentiuni de progres cul-
tural, cu toat5 truda pri-
ceputului organizator de
musicA armonicA, nu s'a
gAsit acel iubitor de art.
acel pios crestin, care fiind
Oh Mareu. In fruntea treburilor ori
sAnesti sa judece cA a
-sprijini real si cu temei o institutie de culturA musical biseri-
-ceasc5, este a face operl national, oper de edilitate public5.
ToatA truda depusA de priceputul musical, institutorul
loan Popoviei-Puin, ca i urmArtorii lui in a cre ceva demn de
trecutul acestui oras, a fost zadarnicA.
La VASLUI, la 4 Aprilie 1891, se infiinteaz5 ce) in tai cor
bisericesc de profesorul de music' Teotlor Mib5;leqeu, devenit
mai trziii arhiereul Teofil Iiihaileseu, locotenent al Episcopiei de
Arge,. Infriptuirea aceasta musicalA fArA nici un mijloc de durabi-

1) Vezi : Musicalilatea Dorolioiului In Itevis(a Afoldolii din 1921.

www.dacoromanica.ro
217.

litate, fat% nici un sprijin al autoritatii, s'a desfiintat, pentru ca


abio dupa vre-o 11 ani sa renasca in conditiuni de anemie ce nu
se cuvenea.
Exemplele citate la Tg.-Neamt Dorohoi i Vaslui demon-
streaza, destul de evident, care a fost si este Inca mentalitatea
opiniei romanesti, cand e vorba sa cultive prin musica, credinta
sufletul crestinului ortodox.
Rari au lost barbatii, laici sau clerici, cari sa se intereseze
In de aproape, de acest fel de manifestare religioasa. Singuri,
cari au ramas ce dorul nestirbit de a lucra, in acest ram musical,.
sunt profesorii. de musica, imprastiati pe intregul intins al tarii.
Se vede c o aversiune exista, nu fata de musica armonica
religioasa ci, -NO' de calitatea de a cnta inteun local !Brit, In-
tr'un cor al bisericei. E aceiasi susceptibilitate sociala,
din vremuri, ca o reminiscenta urata a trecutului, pe care toat
parada actual de democratie, pe care o desfasoar coala po-
liticei de azi, n'o poate inlatura cit nici un pret.
La HUI In 1893, in urma staruintei episcopului
Balfineseu, se infiinteaza un cor religios, instruit i condus de
economul Teodor Bargoveanu 1).
La ROMAN, prima organizatie coral bisericeasca, Infap-
tuita pentru biserica episcopiei, are loc la 1858, adica ()data cu
infiintarea seminarului teologic. In lipsa unui specialist roman,.
e adus basarabeanul Neeulai Spacovici, rus de origina', care, pana
ce si-a insusit limba romneasca, timp de vre-o doi ani, a inva tat
pe seminaristi liturgia in limba rusa cu musica de autori
Desi la 1860 Se romanizase textul cntarilor, musica ramasese
aceiasi, ramanand ca, mai tarziu, sa. fie introdusa opera compo-
sitionala a lui G. Musieeseu, copilul rasfatat al episcopului de
Roman Melhisedeek.
Corul lui N. Spaeovici n'a dainuit deCat pana la 1873, cand..
din motive bugetare, catedra de musica a seminarului s'a des-
fiintat 2).
Pe la 1876, reinfiintandu-se orele de musica la scoalele se-
eundare, pe taramul musicei corale religioase, desfasoara o lau-
dabila activitate profesorul de musica Mustea.

Relittle datA de profesorul de musica M. RAdulescu din kiwi.


Comunicarea profesorului Const. Pope dela sern. din Roma..

www.dacoromanica.ro
.218

SOCIETATI MUSICALE IN CENTRELE JUDETENE


DIN MOLDOVA.

LuAnd exemplul in itiativelor iesene, din 1868, si a gelor de


mai trziu, din Bucuresti, societti musicale laice se forrnea,4
1i. In celelalte centre ale Moldovii.
La Tg.-NEAMT, pe la 1903, intelectualii trgului, Din!.
Zamvel, Gli. Stefinescu, Vasile Teodorin, in colaborarea al-
tor domni si doamne, pun bazele celei dintai socienti musi-
cale.
La DOROHO I, abia in 1918, ativa dornici de music, se
constituesc 'in asoclatie musical Zorile" al crei scop primor-
dial era constituirea unui fond suficient pentru cldirea unui
local de teatru. Datorit melomanilor H. Z. Manoliu, Art. Beiu
. i Mih. Rogrea si altii, conductorii acstei societAti, Dorohoiul
sustine Cu mndrie aceastri alctuire musical, care anual isi ex-
pune rezultatele activittii sale, influentnd, vdit, asupra eta-
turii sociale dorohoene.
La BOT0ANI, inceputul musicei diletante e In functiune
de influenta diletantismului musical al boerilor si curtii domnesti
din Iasi, Aceiasi susceptibilitate de rang social opreste, mula
vreme, nu numai crearea unei asa zise arte, dar chiar delectarea
musical a nobilimei e mrginit. Hara, ghitara, si mai trziu
clavirul erau singurele instrumente musicale admise in edu-
catia de salon a fetelor nobile. Cu canonul 1) cantal.' numai bo-
erii. Paharnicul Vasile Ureche din Botosani era cel mai vestit
canonist al Moldovii.
Vioara, aceast nobil regin a tuturor instrumentelor mu-
sicale, era demn numai de ltitari 2). Mai tarziu, arta produs6
de emisarii Iasului, virtuosii organizatiilor de oper si operet
a lui Frisch si Castiglia puteau s'a' influenteze, lateo msur oa-
recare, asupra educatiei tineretului, dar acea care determin mai
mult seriozitate In cultura musical btosnean a fost, de
sigur, intreprinderea lui Costache Carageale.
Acesta, ajutat de Nicollini 3), precum si de o subventiune
de zece galbeni dat de boerul Iordache Vrnav, reprezint in

Vezi : Monografia instrumentelor musicale din acest volum.


Vezi : ultima parte : Lilutarii din acest volum.
0 controversii In scriptele arhivelor nu lfimureste personalitatea acestui
Nicollini. De unde Istoria Teatrului" de T. T. Burada 11 dk drept cofetar din Iasi
notele biografice reproduse In monografia Botosanilor de Art. Gorovei, ll dau drept
profesor si direct orul 5coalei domnesti -din Botoani.

www.dacoromanica.ro
219

1839, pe lAngil piese comice si dramatice, o s&ie de vodeviluri


musicale. Asupra actiunii culturale infAptuit de Costaehe Ca-
rageale, boerul Tordaehe Vrnav fAce o amnuntit recenzie in
publicatia Foaia pentru minte" din 1838.
Ca rezultat al acestor influente artistice, in 1846, Boto-
sanii au un pension condus de Friedrich Gros, in care partea
musical e predat de Luiza Mutiis-clavir, si Carolus Tu'iadin-
ghitara.
Desi instructia musical in aceste scoli, putea si ea s in-
lture acea prejudecat lipsit de progres, totusi ea se men tine
incA mult vreme.
Multitalentatul Andronie pranu, convetuitorul vremu-
rilor de la 1860, povesteste multe episoade caractersitice men-
talittii de odinioar, asupra consideratiunilor publice, de cari
se bucura violonistul diletant sau de profesie din ptura clasei
boeresti. 1).
Dar trecAnd peste toate susceptiliilittile sociale si in contra
ighemoniconului boeresc, la Botosani, pe violonistul Andronie
piranu, acest distins si pasionat diletant musical, II vedem con-
certnd in vara anului 1875 alAturi de T. Popeseu haritonul o-
perii italiene din Bucuresti, alAturi de virtuosul cellist si com-
positor Const. Dimitreseu, profesor la conservatorul din Bucu-
curesti, precum si in toate initiativele particulare cu caractere
filantropice. De aci inainte, pe A. Piranu Il vom vedea alAturi
de once actiune cultural, iar ca membru al societ. musicale
Armonia" un puternic stlp de sustinere pentru progresul ei
moral si .artistic.
Dar vremurile sunt sub om, oficialitatea comunal se
convinge si ea de nevoile sufletesti ale societtii botosnene,.
de aceia, intre anii 1873 1877, primria intretine o musicil
instrumental in care gagistii trebuiau s fie bispeciali ti,
pentru fanfar si pentru orchestr cu coarde. Musica comunal
a fost cu mult pricepere instruit si condus de capelmaistruf
losef Loren(, devenit apoi seful musicei reg. 29 linie din Do-
roll oi.
Creatorul unui puternic curent de educatie muzical e MI
ndoial Alexandra Saint-Georges.

1) Vezi revistele : Universul Literar, Cultura Poporului, Revista Moldovii,.


-5i Monografia ora5ului Boto5ani de Art. Gorovel.

www.dacoromanica.ro
220

ALEXANDRU SAINT-GEORGES
Infiintarea societatii Armonia".
Peirtia spre socializarea inusicei se Meuse. Pe la 1883, in-
ginerul Alex. Saint-Georges, in dorul de a 15rgi drumul atre
moral, infAptuete, nu WA trudA, societa tea musical Ar-
monia". Actiunea ei dus5 cu greutate i abnega(ie de initiatorul
ei, contribue la crearea de curente cari aveau s5 serveasa mai
t5rziu ca pilde de cultur sufleteascii.
Fonda torul societ4ii Armonia" e n5scuL la 1854 i ori-
ginar din Ion5enii-Doro-
hoiului, moia pririntilor
si George Saint-Georges
i Maria nscut5 Wier-
vilely. Dotat dela naturri
cu o aleas5 simtire musi-
cal5, posed5nd i virtuo-
si tatea technic5 a dou5 in-
strumente musicale, piano
*i flaul, precum *i talen-
tul de improvizator cu
care-0 asimilase curio-
tinti de compositie, per-
sonalita tea sa de musician
fu recunoscut5 chiar de
contimporanii s5i I. Flon-
dor, G. AIusieeseu, Pop-
vici-Beureuth, cu care era
in legAturi de prietenie.
A scris musia pen tru
voce Cu acompaniament
de piano, pentru piano i
flaut, pentru piano selo
romante pe textul poetic
al lui Carol Serob, GIL
Serlaineseu, Dr. liven-
Alexa.ndru St. Georges. baum, ca : Mi-ai spus la
revedere, 0 I vino mai a-
proape, Din ochii ce au
pidas data, etc., musia de dans : valsul Balaille de Fleurs,
dedicat5 M. Sale Regina Maria, and er principes moteni-
toare, liaise du Souvenir, scris in patru pArti in genul marelui
Strauss, cu un r5sunet egal compositorilor lui Ivanoviei i Vald-
teufel, etc. S'a ocupat de asemenea de folcloristica musicii
nationale, melodii a crwor fiorituri le anta cu o uimitoare
technicri. Din lucr5rile sale parte s'au tiprit in editura Gebauer,
restul de manuserise se giisesc in p5strarea familiei.

www.dacoromanica.ro
221

Daa in cursul vietii lui Al. Saint-Georges, Armonia" a


actionat frumos i ca temei, aceasta se dator grijei sale, energiei
pe care, cu drnicie, consumat-o in folosul iubitei sale pa
siuni, musica.
La inceput, 1883 84, musicalitatea societtii se produce
anevoie, adusi cu voie sau nevoie in trsuri, membrii activi
retinuti sub cheie in locuinta lui Saint-Georges, exercitau
cntau de multe ori pn 'n zori. Cei intai adepti ai acestei
actiuni, au fost Andronie prawn, Dr. Arpad llaynall i alti
membrii din ptura cult a comunittii armenesti. Afiliindu-se
apoi i altii ca: Toma Ioneseu i Viiidu( efi de musicmilitarL
Kelly Ciolae 11. Tempea, G. Pildure, G. Baugh, loan si Petri,
Nicoleanu, Cristea Ciomae, inginer Vitos, cpitan Misihneseu,
baritonul Cont. Cosmoviei, cari, mai trziu, prin anii 1901 1903
actioneaz asa de frumos in concertele date.
Dup moartea sa, la 30 Aprilie 1904, unele mentalitti priel-
nice, pn atunci, intreprinderii lui Al. Saint-Georges, au devial
din drumul real al artei i coplesite peste msurg de diferite in-
fluente prozaice n'au mai putut fi readuse.
Sub presiunea constiintei de bine influentat, de spiritul
predecesorului presedinte, dela 1904 incoace, melomanul loa n
Xieoleanu, ca i fiul s'u. distinsul vilonist i priceputul musicant
Const. Petru Nieoleanu, i) cari se succedeazA la presidentia Ar-
monier, reusesc a regener viata acestei socienti, indrumnd'o
frumos Cu reale succese, adeverite in seriile de concerte date
an at an, in cari s'a cultivat clasicismul compositorilor Haydn,
Flotov, Massenet, Weber, Mozart, Haendel, etc., fr s lip-
seasei preferinta pentru musica national.
Pe lng vechii armpnisti" intre nouii colaboratori s'au
remarcat D-ra Etzbergher, Jean I. Lieu, E. Manea, P. Nieo-
leant], D-ra deana Vitos, flautistul Hadu Saya ef de music mi-
litar'. Ch. Vrtineeanu, D-ra Floriea Nierdeanu, D-ra Prof ira Hu.
D-ra H. Olivenbaum, apoi D-na Cheriea Costin-Leoneseu,
I. Iaeox lov, Mireea Gorovei magiitrat si distins violonist, Ion.cA
Goilav cellist de seam, etc.
O frumoas actiune cultural pe terca musical o indepli-
neste principele Leon Gliiea la mosia sa, satul Dumbrveni, in
care scop, ca sacrificii materiale personale, organizeaz' un cor
de steni. Intru indeplinirea acestui desiderat cultural princi-
pele Leon Ghiea aduce si stabileste 1h satul su pe profesorii
de musicA Calistrat Poprseu 2) si loan Capritii 3) distinsi
cntreti ai societtii Carmen" din Bucuresti. Irl curs de 10
12 ani, corul de steni a indeplinit o adevrat oper national
Mort In floarea bArbiltiei In Octombrie 1927.
Acum profesor la liceul din Caracal.
Acum profesor la ChisinAu.

www.dacoromanica.ro
222

fie prin cantul liturgic In biseria, fie prin concertele de antece


nationale date in diferitele centre al judetului Botopni.
La VASLUI, In 1908, se iniftptuete, sub prqedintia de
onoare a Doamnei Lucretia Ed. Ghiea, societatea corala Lyra"
forman din 54 membrii activi, sub prqidentia activA o prole-
sorului 111e llitecu, i sub conducerea artisticrt a profesorului
de musidi Iowa Vasiliu.

La FOCSANI Ina din a nul 1851, curentul musicalli lArge*te


drumul, and trupa de vodeviluri i operete nationale, de sub
conducerea lui Mateilo, fiind aci retinun de imprejurarea
crt gnnicerii munteni nu Ingilduiau trecerea trupei spre Bucu-
rWi, d aci, timp de 20 de zile, 15 reprezentatiuni musicale cu
vodevilele i operetde Nunta leireineascd, oldan Viteazu,
Kiri(a, Hervu Buccengiu, Muza dela Burduicni,
Kira voie i Baba hdrca.
Reprezentatiile se dAdeau lute mare magazie de sare,
transforman In sal6 de teatru. Peretii acoperiti cu pnz ameri-
cang, un bordei de lArne,. ciritei i copad i tufoi dela
forman fundul i culisele. FocOnenii entuziasmati de meritele
neintrecutului artist Matei Millo, at i a trupei sale, Ii Ininfinan,
prin boerul Stamatin, un act de multunire, din partea notabili-
lor oraului 1).
Gratie acestor inceputuri i consecintelor ion, la Focani
se infiinteaz4 pe la 1898 societatea fiiarmonia din initiativa
snruinta melomanului I. I. Langa, care organizeazA i d primul
concert vocal i instrumental la 7 Martie 1899.
Succesele se valorifia mai mult, and aceasn societate colabo-
reaz6 cu Lucio Vechi, eful musicei reg. Putna, in concertele care
au urmat, ca acel din 8 Ianuarie 1900, and In programul musical
figureael i d-ra Dimitriu, nepoata distinsei artiste Elena Teodorini...
La BAGAU societatea musicalli e destul de veche.
16 lunie 1846, o asim dand un concert vocal executat cu bun
metod din Cruciato, Barbiere, i Norma, qi au cdqiigai mai mull
aplauzul decdt banii publicului 2). De sigur, fiinda aceasn so-
cietate n'a urnArit deat aplauzul, de aceia a i tnit, aci, la
1898, and criza musical era In toi, la Baau, ea tnete, pentru
putin timp, inghitin fiind de patima jocului de arti 2).
Totui, la 30 Ianuarie 1899, societatea filarmonia d6 in saloa-
nele palatului administrativ o auditiune de musia instrumen-
ta15, Cu d-ra Marg. Emandi, subloc. Coni, Elisa Proveanu, C..

I) Vezi; Inst. teatr. de T. Burada, vol. 11.


Vezi: rev. Arhiva" pag. 19 din 1308.
Vezi : rev. Romania musicalli".

www.dacoromanica.ro
223

Maurevel, Titus Galin, H. Erlich, *t. Ferhat i D-na Clotilda


Aveiescu, sub conducerea lui Oscar Hineke.
La GALATI, sub imperiul indemnului artistic al lui Gh.
Asachi din Iasi si I. Eliade Bildfilescu din Bucureti, inca din 1848,
un grup de diletanti se constituesc In societate filo-dramatica, sub
conducerea profesorului de musica vocala Ademolo, care infi-
inteaza un mic teatru In nite incaperi cladite pe locul hanului
Ventura, unde reprezenta mici operete cu o orchestra formata
din italienii cari lucran pe schelele magaziilor din portul Galati1).
Acest inceput, a avut, ca efect, trainicia curentului care a
determinat Intocmirea societatii musicale Harpa" din 1896
Lyra" din 1898.

La BARLAD, Infiintata societate filarmonica, da, la 6 Mai


1901, in aula liceului ,,Roca Codreanu" o auditiune musicala.
care, profesorul Oscar Hinke, Impreuna cu stefan si loan Ferhal,
C. I. $1,man i Luiza Brezzi, au executat quintetul de Pleyel.
iar orchestra a excelat prin elanul violonistelor Elisa ProArlan,
Eufrosina Cernea, Maria si 'Matilda Singher, impreuna cu S.
.Cauf, Alex. GfilcA, V. Albertelli i altii.
Conducerea ansamblului vocal al societatii o avea profe-
sorul Eugeniu Bulbuc.
La ROM,AN In 1885, Dr. loan Burada, infiinteaza socie-
tatea filarmonica". Mai tarziu, In 1915, e societatea musicala
.Miron Costin" at care profesorul Danielescu d frumoase
resultate culturale.

1) Vezi: Ntoria teatrultti vol. 11 de T. Bimodal.

www.dacoromanica.ro
CAP. VIII.
EVOLUTIA OPERE! ROMANE.
Misearea dela Ia.si
,.)coala de intuitie musicalg, pe care o practicase Romnii.
cu prilejul perindgrii atkor artisti strgini orga nizati in trupe
operg, operete sau vaudeville-un, cu proba ce o Meuse
In studiile de musieg din scoalele, institutele private, si
conservatorul filarmonic iesan, precizase, pe deplin, tempera-
mentul musical al romnului. Ceeace determing, pe Indrumgtorii
culturali moldoveni, la crearea unui inceput de organizatie
musicairt reprezentativg romneascri. Din aeestia, M. Cogal-
nieeanu, departe de tara sa, dela Berlin, scrie surorii sale la
In Maiu 1838, set aib loatcl rclbdarea i s(i 7ncurajeze din
tot suf 'dui, pe ariisiii tedralo-musicali incepcliori moldoveni".
Cu tot dorul pgturii intelectuale moldovenesti, cu toate
succesele primelor producen i musicale, ale elevilor conservato-
rului filarmonic, nu s'a putut, totusi, nimic infgptui romneste,
deck, cel mult, ici colo, ateva elemente, cari, desi cu probe evi-
dente de talent musical scenic, colaboreazg in roluri secundare
cu trupele musicale germane sau franceze.
Un Inceput de independentg artistia il creazg Costaeld
Carageali, la Iasi, and, la 1840, cu elemente romAnesti, repre-
zintg piesa musicalg Furiosul, pe care G. Asachi o declarg ca text
al unei opere de Donizetti 1), intru ct musica era prea asemg-
niitoare cu una din operile acestui compositor.
Cu acest gen musical reprezentativ elementele rcinnesti"
au continuat, mult vreme, practica lor musical scenicg, la
care contribuise lucrgrile teatraie a literatilor romAni G. Asa-
chi, C. Negruti, M. Millo, loan Poni, Apostoleanu si altii, precum
si colaborarea musicalg a musicianilor romani, Elena Asaehi,
I. Herfner, A. Fleehtenmaeher, I. Waehmann, i alt.i. E. Lovineseu,
In studiul sgu asupra operii lui C. Negruti, atribue acestui scrii-
tor multe librete, traduse sau originale, ca : Treizeci de ani sau
Viola unui juclitor de ceirfi, etc. cgreia s'a adaptat conceptia
compositionalg a acestor musiciani,
Conservatorul, filarmonic desfiintkidu-se, lipsind deci o
I) Gaetano Donizetti, 1797-1848, autor al pet-nor: Somnambula, Lucia.
di Lamermoor, FUN reg mentului, Faoorita, Linda di Chamounix, Caterina Can-
naro, etc.

www.dacoromanica.ro
225

scoal special, studiile musicale, in montarea diferitelor piese,


mergeau greu. Se vede ins cA, nici cei tris.rcinati cu instruirea
musical, nu-si prea fceau datoria. Determinat de acest fapt,
beizade Neculai Stitt' i eamisul Matei Millo, intocmesc un
regulament disciplinar, la 1846, care, aprobat de domnitorul
M. Sturza, prevede ca elul polifiei, prin viu grai set aducti
la cunoVin(a dascalului de !misted cu repertorul still, despre in-
datoririle ce are a le indeplini".1)
Organizatia teatralo-musical romneasc, conform cerintelor
contractante cu oficialitatea moldovean, e, de multe ori, in con-
tact cu cntretii trupe-
lor -strine si chiar, de
multe ori, colaboreaz
efectiv impreun. Teatrul,
oricare a r fi fost, romnesc
sau strAin, nu era frequen-
tat cleat numai dac avea
si music in text sau, cel
putin, o bun orchestr in
preajma scenei, care sA in-
cante auzul spectatorilor
In antractele dramelor sau
comediil or. De aceia, com-
positorii, los. Heriner, Al.
Flechtenmacher, L Waeli-
mann, au mereu de lucru,
In ce privestearmonizarea,
compunerea, aranjarea si
orchestrarea d if er it el o r
piese, vodeviluri si come-
dii cu- cntece.
De multe ori,rdad nu
se putea altf el, in cursul u-
nei piese teatrale, fat% mu - M. Mil).
sick', se introducea un in-
termezzo musical ca bun owl, dud la 14 Martie 1848, dndu-se
in beneficiul directorului trupei romnesti, Benoit Luzzatto, piesa
Clopotarul dela St. Pavel, s'a cntat in antract, pe scen,
variatia si rugciunea din op. Norma, ceintat la piano si acompa-
niat cu Melodicon de Fr. Candela, de asemenea s'a cntat Carnaval
de Venetia, variatie pentru piano dup Paganini 2).
Se pare ins c' epoca traducerilor, a localizrilor incepe sil
treacil pe alt plan. Literatii ambitioneaz cu originalitAti. E,
putem zice, o intrecere care, bine inteles, nu putea sI fie dect
Vezl; Rev. Arhiva" No. 6 din 1908.
Vezi astorla Teatrului" de T. T. Burada, vol I.
Mull Gr. Poeluonicn. Ietoria Minicei la Romani. lb

www.dacoromanica.ro
226

spre bincle progresului nostril literaro-musical. Simultan e si o


revolutie a musicei romanesti. La 26 Decenivrie 1848, M. Millo
si Al. Flechtemnaeher expun publicului opera Jor Baba Hdrca.
Inse-si autorul libretului, M. Millo, interpreteaza rolul prin-
cipal, Baba Hdrca, pe tiganul Chiossa I. Tcodorini, pe Lascu
Veenlau, pe Viorica Gabriela Negroni, pe fngerul .Nini Valery.
Din ate picse nationale se jucase, pan atunci, pe scena
Teatrului national, nici una nu impresiona publicul, mai mult

. -*-.,.^-1.-.. 7, decat opereta Baba


n Harca" atat prin origi
1 nalitatea ei cat si prin
, II
frumusetea m el o di il o r
'if',
fl adevarat nationale, asa
ca ea va r5mane cea
dintii Incercare de ope-
T reta romana. Aceasta
I

fr. pies 5 s'a jucat si se


I

joaca, pana 'n ziva de azi


''' ';-.;1
si e ascultata cu mare
drag de publicul care
alearga din toate partite
'25:4,;;;,...
.
dk i Vr spre a o vedea"1).
.
Musica din Baba
.w
Harca a fost editata si
, . , .u*' . tiparita de firma Th.
...i.
Codreanu si G. Petrini".
,g
Prof esorul Cordo-
neanu afirma 2) ca nu
Wit d- mai exist nici o par-
. o?..f ,
44

s'
'
titura a acestei operete,
,,.: ' ... , care, in urm5, a fost or-
r ,,- ,,.
. ..
chestrata de Ed. Cau-
.., ..
7
-:;..
,
4'; f' .; ' '. .''' '.1 iI
',,,, della la Iasi si de II.
........k,..t% fl I I-Rimer la Cernauti.
Alaturi de libretul
Constantin Negruti. Baba Hdrca, la activul
literaro-teatral al lui Ma-
tei Millo, se adauga Un trcintor cdt zece, Ursul alb i Ursul negru
i altele.
Const. Negrati, da scenei romanesti pe Nicprescu, Doi fdrani
li cinci cdrlani, etc. Cel mai fertil e Ins Vasile Alexandri, care
In latura teatrala musicala, si-a valorificat o Intreaga literatura :
Coana Chirifa sau Doud fete ;i-o nineacd, Doi morfi vii, Scara
mdfii, Peatra din casd, Nunia (drdneascd, Millo director, Pa-
raclisierul, Har(d rdzeul, Lipitorile satelor, Doi fefi logofefi,
Vezi; Ist, teatrului vol. 11 p. 35 de T.T. Burada.
Rev. RomAnia musicallt" din Martie 1893.

www.dacoromanica.ro
227

Florin i Florica, Fluerul ermecat, .Soldan V iteazul, Herscu


buccingiu, Parbu ldutarul. etc.
Intreaga sa operA a fost recunoscut i apreciat5 prin marele
premiul I al Cupei de aur, obtinut la concursul poetic din Mont-
pellifr cu poesia sa Cdntecul gintei latine. Recunostinta poporului
romanesc vAzut-o cu prilejul s'arbstoririi sale dela Teatrul
National din Iasi, din 29 Noemvrie 1879.
La ridicarea cortinei, a fost expus, In mijlocul scenei, por-
tretul lui Vasile Ale-
xandri, pictat de G.
Stahl, din initiativa
artistilor romani Lu-
&fan, Bill5neseu
Galino si care se afl
astAzi In foaierul
teatrului din Iasi. Pe
seen se aflau, In ti-
nut de galA, tati ar-
dramatici, corul
teatrului, unit cu ce-
lelalte coruri din Iasi.
Imnul gintei latine"
a cArei melodie fu
compusA de maistrul
Marehetti, a fast susti-
nut de orchestra con-
dusA de directorul
conservatorului.
In timpul cnt-
rii, toatA lumea din
sail se ridic6 In pi-
cioare i privind and
pe scenl and In loja
In care se afla Vasile
A1exandri cu cativa
membrii ai soc. Ju- Vasile AleNandri.
nimea", cari de ase-
menea sateau In picioare, toat acea lume piing de admiratie
cAtr nemuritorul poet, isbucni la sfArsit In aplauze frenetice i stri-
g5te de Ura. Apoi artistii M. Galino si Elena Lapu, Incununalii
ImpreunA portretul lui Vasile Alexandri cu o coroan6 de foi de
stej ar 1).
De sigur cA toat aceastA literaturl scenicL pretabil mu-
sicei, n'ar fi putut vedea lumina rampei f5r6 abilitatea compo-
sitional6, ran conceptia melodicA, in stil romnesc, a lui A.F1eeli-
1) PovestitA de martorul ocular T. T. Burada In rev. Arbiva, din Iasi No.
5 din Mai 1912.

www.dacoromanica.ro
223

tenmaeher, I. %VacImam', Ed. Waelunann, Ed. CaudeIla, N. Voi-


neseu, Gh. Burada, si intr'o oarecare mAsurA de inttres rapid, a
,sefilor de musicA militerg I. Umfoghel, S. Weimar, Em. Lehr,
etc. Vasil Alexandri si ceilalti literati scenici Const. Negruti,
Mate Millo, etc., Intelesese complect personalitatea musicalA a
lui Waelunann, Caudella, etc. fiindcA fecunditatea lor pOeticii
si literarg dramatic5 se bizuia, cu temeinicie, pe talentul si
isvorul lor de inspiratie musical.
Dar se explicA si gat de pretabila inspiratie compositional
a protagonistilor nostri musiciani, cari, pe acest teren, au putut
sA fAureasc6 o adevAratA epocA de glorie romneascA
Opera InfAptuitA de acesti musictani a avut efectul asteptat.
Lirismul, propriu sufletului nostru, redat In limba dulce romfi-
neascA, avea sa prevaleze, In primul loc, erice producen i strAine lip
site de spiritul artei, avea sA creeze, In pAtura culturalA, un deosebit
interes pentru musia, un deosebit spirit de observatie driticA la
toti cronicarii musicali, pe la revistele contimporane, dar, mai cu
seamA, interes pentru limbA, pentru constiint de patrie si neam.
In recenzia musicalA a reprezentatiei lui Don Cezar de Bazan
din Martie 1859, se spune :
Ne place mult limba romdneascei in gura unei muntence ca
d-na Teodorini, care, ca gesticulafia gra(ioasti, rotunda' i regu-
Ida , in rolul de cantatrice, au #iut lua adese poze teatrale, pentru
care o I elicittim cu plc-were.
D-na Teodorini, are, de sigur, voace mai intins chiar decdt
are nevoe pentru vodevil. Noi credem c'ci buctilile de melodie simpl
le-au cdntat mai bine decdt cele cu f iorituri, aceste chiar de-ar fi la
Local in piesa ce genul lui Don Cezar de Bazan" stint cerloare
de mull exerci(iu vocal, de mult posedere qi mldiere a organuluil).
AdaptArile musicei strAine lucrArilor nationale Incep a nu
fi primite cu interes. In seara zilei Ve 22 Oct. 2) publicul a sem-
nalat o prea abundintepresurare a arii strine extrase din operile
italiene, pe cari s'au pus cdntecele din PAunasul codrilor ce arare-
ori, ba chiar nici Matti, prtisete pitoreqtii munfi Carpafi, spre a
se str purta pe aripsle vaporului in patria muzicei occidentale.
Fiece lucru cere al ski.
Tabloul de la finitul Paunaului Codrilor" au lost foarte
bine vilzut, totu#, orchestra, care reclama' f oarte simfitoare imbu-
ntitafiri, ar fi contribuit la indoit succes al reprezentafiilor, dacti
intl.' actele erau amplificate cu 1 rumoasele qi melodioasele arii natio-
nale, pe cari Romeinii, din ce in ce, le apreciaza dupli tot meritul,
Sdntem Mitzi de valfarile lui Strauss 3), ce mull ne-au Mint urechile
Vezi: rev. Steaua Dunarli (Zimbrul si vulturul) No. 34 din 30 Mar-
tie 1859.
Vezi; Idem No. 127 din 29 Oct. 1859.
Strauss lose!. 1793-1866, Iohan Strauss, 1825-1899, loser Strauss
(nepotui) 1827-1879, Richard Strauss 1864.-1905, toll compositori celebri ai
Austriei.

www.dacoromanica.ro
229

cursul anilor de ocupafie austriacd. Dovadei aplauzele frenetice


a publicului, dind Doina fainted are onoare de a vent la Mild".
Miscarea musical, curentul artistic ce patrunse adnc in
sufletul romanesc, schimbase, oarecum, i mentalitatea oficia-
litatii, care se convinsese ca, Intru alcatuirea operetei romnesti,
s'ar g5si suficiente elemente romanesti cu talent, ceeace explica
refuzul primariei de Iasi de a concesiona Teatrul national din
Iai lui Ed. Kern, directorul trupei de operete germane din Bu-
curesti, dei se obligase a introduce, in repertor, operete naftonale,
Reprezentatii muzicale fiind mai mult apreciate, mai mult
frequentate de publicul romanesc, ele ajunsese a crea prejudicii
teatrului subventionat dela Copou-Iasi. Caci in 1867 si 1868, la
mai existau, Inca dou5 teatre, unul In casele lui Bucyinescu
Beilie i altul In casele Neuschotz.
In teatrul din Betlie, se reprezinta, in 1867, vodeviluri
operete cari, la inceput, sunt acompaniate de tarafuri de Maui,
apoi de o orchestra de diletanti i elevi de ai conservatorului de
.sub conducerea lui Gheorghe Burada, profesorul de conservator si
seful corului metropolitan. Repertorul era national, format din
vodeviluri i operete, din care, pentru succesul trupei, nu trebuia
.sa lipseasca opereta Baba Hdrca. Repetitiile de cor, orchestra si
cantonete se faceau In casa preotului protoereu Poenaru, din
curtea bisericei Sf. Neculai domnesc ).
In teatrul din casele Neuschotz, in 1868, lucra trupa de vo-
Wevile romd ne a artistului I. Lupeseu 2). Se canta, de preferinta
vodevilul in 7 tablouri Lumpatius vagabondus" cu musica de
loan Wadlunann. Foaia contimporana Moldova" consacra arti-
cole extrem de elogioase.
Expunerile acestei trupe romanesti, cu caracter musical,
atragand, din ce in ce, tot mai mult auditor, din cauza prejudi-
ciilor morale si materiale ce incepuse a aduce trupei dramatice
dela Copou, se iveste un conflict, care determina ca primaria sa
opreasca productiunile musicale ale trupei Lupescu. In urma unui
.energic protest, Lupescu e pus in drepturile sale si continua seria
de vodeviluri pana la 25 Aprilie 1869 9.
Paralel cu musicia nii mentionati in mediul musical romanesc
alaturi de organizatiile musicale straine, talentele romnesti ies
la iveala. Se releva tenorul Gavrileseu, In teatrul de sub conducerea
lui G. Burada, din casele Buc5ineseu-Beilic ; soprana Vasilescu
baritonul Alexandrescu, din organizatia lui Lupescu, apoi canta-
retal diletant Leon Cerchez, care, la 1 Ianuarie 1873. se releva in
pa tetismul compositiilor lui Pietro Mezetti, ca : Adela, Gondoleta,
La Lufica mea, etc., de asemenea cntaretii Irimescu i Strati.

Vezi ; Ist. teatrului vol. II de T. T. Burada.


ldem 1 foala ',Moldova.' din 1868.
1st teatrului de T. T. Burada vol,

www.dacoromanica.ro
230

Cu distinc(ie se-releva bud violonistul IN. Voinescu, care a


cdntat o doind foarte placutd, fiind viu aplaudat de public, ea,
totdeauna, cdnd scoale, din melodioasele sale strune, cdte o arie-
nafionald". Concertist, abil sef de orchestra, compositor, al/And la
activul sat' : Suvenir de Carpafi, Suvenir de laqi, Elega romdnd,
pentru violina, vodevilul Richelieu, sau un Maria j de 15 ani..
Orchestra, de1a reprezentarea unei drame sau comedii, are
importanta ei. Ba, de multe ori, pe cronicar nici nu-1 interesevza
asa mult, subiectul piesei, ci musica executata In antract. Daca
nu e buna, nu o cruta debe, In schimb fi Mica si mai mutt mo-
ralul, cand executia a fost satisfaca toare.
Am vdzut, vre'o 24 de persoane, cu instrumente musicale -
in mad, dar dintre aceste numai 6 sau 7 tieau sd mcinueze acele-
instrumente. Am preferi mai bucuros o orchestra' din mai mic per-
sonagiu, dar cel puf in bine compusd. Conducerea une f asemenea
orchestre trebue sd fie o adevdratil torturd" 1) sau
Orchestra de cdnd s'a reorganizat, a devenit in posifiunea.
de a putea mulfumi ateptarea publicului.
In locul ruginitelor valfuri, qi polci de pcind acum, azi
publicul poate sd audd Mire acte i cdte o uverturel i potpourri_
Cu aceastd ocuziune MO s'a executat cu mild preciziune o uver-
turd de Verdi, qi potpourri din opera Linda di Chamounbc." 2).

PRIMA TRUPA DE OPERETE IN MOLDOVA:


De sigur, ca Intreaga miscare musicala romaneasca, dela
1840 s'i pana la 1874, va putea avea alt scop de cAt pregati-
rea unui teren prielnic culturii geniului roinnesc de mai Mr--
ziu. Bazat pe experienta si practica evolutiva, de 35 ani
a elementelor musicale romnesti, Teodor Aslan care, Inca dela
1870, se gasea In fruntea teatrului din Iasi, si care, putnd con-
stata pe ce anume elemente se poate baza, face primul pas spre
alcatuirea unui ansamblu de operete, cu repertor din autorii re-
putan ai apusului si fncepAnd cu opera Fata mamii Angot, mu-
sica de A. Ch. Leeoeq, 8), libretul tradus de capitan Bengesen,
In zilele del i 2 Martie 1875, putem zice, cu drept cumint,
cd au avut cloud serbdri, teatrul national, cu tntdia 0 a doua repre-
zentare a operii comice Fata mamii Angot, zicem cloud serbilri 3i
Vezi; Curierul de Iasi" No. 704 din Noembrie 1870 si 1st. teatrului
vol. II de T. T. Burada. Recensia asupra reprezentatiiior trupei artistului N..
Luchian.
Vez[: Curierul de Iasi No. 2 din 1871. 'Elem.
Alexandre-Charles-Lecocq, nascut la Paris 1832, autorul operetelor,..
earl au biitut recordul musicei de acest gen, faja marnei Augot, Girofle-Giruflae-
Micul duce, Pasdrea aibastrd, etc. etc.

www.dacoromanica.ro
231.

.nu ne gre0m. Cu o luna infante de anunfarca piesei bate locurile


eran deja refinute, unii ofereau prefuri indoite, ca s poatil asista
Ja Inidia reprezentafie a piesei. Sala teatrului, .prin ea insu5i,
-of crea o privire interesant prin mulfimea spectatorilor i eleganfa
ioaletelor.
Opera Fata mamii Angot, maid, pe scena noastra, in roma-
neqte, va f ace o epodi in analele tealrului nafional, caci, pentru
prima aril, de la infiinfarea lui in far, s'au veizut o opera
tradusa in romeineqte si *aid de artili rorndni.
Cine nu simte greuta-
file cari au trebuit set. se
intimpene, i cine nu se
miff' de perseveren fa unei
intreprinderi at& de cuteza-
loare? la noi unde ne lip-
sesc arli.ti speciali, cm bale
acestea a obtinut un mare
succes, si a captat apla-
uzele renetice a specta-
torilor, cari nu mai Thai peau
.in saki. Aceste aplauze nu
se adresau numai artiVilor
-ce au jucat in pies?", ci qi
meritul d-lui Bengescu, care
a tradus piesa at& de bine.
Fart" a se departa de
spiritul ei original, tofi ar-
titii, cari au luat parte la
aceast reprezentafie, si cari
se pot tali cd sdnt,cei intai
ce au aparut intr'o operetei
comic, pe seena rormina,
sdnt de bard lauda.
D-ra D'nescu, in rolul Teodor Aslan.
.,,Cleretei" a avut un succes
surprinzator. D-sa a interpretat nu se poate mai bine, rolul sau,
,atrgeind aplausele unanime, mai cu seama cu vocea sa simpatica
cu justefa esecufiunii. Ni se afirm, de Care persoane cari.
,au vazut aceastil pies& reprezentata pe scenele teatrului strain, ca
,d-ra D'nescu, in unele peirii a lost superioarei.
Rolul Langei" a lost neat de d-na Bernola, a card merit
musical este deja cunoscut. D-ra Amelia in rolul Amorantei",
we of era oeasiunea i asid data s-i admir'm talentul su flecsibil.
amintete rolurile de caractere diferite jucate de d-sa peina
acum, va recunoaqte qi asid dat meritul acestei june artiste. D-ra
Amelia a oblinut un succes minunat in aintecui Vestita precu-
Epeafa" unde si-a atras aplausele entuziaste pentru gesturile sim-

www.dacoromanica.ro
232

plificative i uurinfa jocului, acest cuplet In modul cum a lost


cdntat a produs o vie mullumire asupra publicului ; sperm c in
acest succes bine meritat va incuraja luna artista in cariera ce a
intreprins.
Rolul lui Pomponet" s'a jucat de excelentul nostru comic-
(1-1 Balanescu, in acest rol, arlistul nostru, a invins toate greurd-
file pentru a dovedi cal nici in opera comicti nu este strain.
D-1 Ionescu, a jucat pe Ange-Pitou", unul din cele mai grele
roluri din piesii. D-I Ioneseu are o voce de tenor loarte placut, i
.ylie s'o manieze cu uprinfli
Corul a lost compus din 65 persoane, mire care a predominar
vocea de bas prolund a lui Const. Cortez, ceiace law ca, publicut
din said, sa-1 aplaude In special # sti-1 cheme la rampa, de cdte ori
cdnta in cor, ca qi ye un solist, ceiace era un ce ne mai pomenit,
la noi in Iqi pdna atunci. Afaistru conductitor al musicei a lost
Pietro Mezetti".
Aceasta operet a fAcut, In cursul stagiunii, o serie de 10-
reprezentatiuni, si dupa ultima reprezentatie a stagiuni de la
19 Martie, s'a dat, aceiasi oper, de dou ori la Back', trei ori
la Galati, trei ori la Brkila, trei ori la Fotsani, opt ori la Bucu--
resti, si opt ori la Tecuciu, orchestra era compusa din un piano
la care canta Nicola Compansebi precum si un sextet din Iasi;
iar la Bucuresti, acompania orchestra tea trului de sub conclu-
cerea lui L. Wiest.
La 28 Aprilie, soseste In Iasi o trup,1 de operete franceze,
care, dintr'un spirit de comparatie si concuren15, reprezinta si
dansa Fala mamii Angot. Curierul de Iasi" No. 47 din 2 Mail.'
spune : Trupcs d-nei Keller, este buna, qi a jucat piesa cu tor
*icul francez, inset' trupa noastrei cuJoate ca in joc e mai inferioatii,
a ccintat piesa cu mull mai bine deceit trupa frgncezti, i astfel ro-
lurile Cleretei, Langei si Larivodier, au lost mai bine en tate de
artitii noqtri" 1).
Idealul musical, pentru desavarsirea caruia se lucrase ctt-
teva decenii, se Infaptuise pe deplin. Sufletul acestei miseri
artistice, T. Asian. Incurajat de opinia public musical5 reu-
seste, cu entuziastii sAi cantAreti ss reprezinte In Noemvrie a--
celas an, opereta Girofle-Giro/la de Lecocq si In Ianuarie 1876
Principesa de Trebizonda de Jaques Offenbach2), ambele -Ira-
duse de Bengescu.
Fa-0 de reusita acestei IndrAznete intreprinderi, compo-
sitorii romani au si ei, prilejul ca, in cursul fui Fevruarie 1876,
In fata un.ui auditor iubitor si apreciator de musicg: bunA, sil-si
valorifice lucrkile lor de musica scenicg, loan Wachmann cu
V ezi ; Curierul de Iasi" No. 25 din Marne 1875 si ist. tatr. de Th.
Burada vol. II.
Jaques Offenbach, 1819-1880, autorn1 operilor Orfeu tri in/ern, Frumoascr
Elena, Viala paristand, Pooestirile lui Hofman: etc.

www.dacoromanica.ro
233

-opereta Iudita i Olofern, F.mil Lehr cu opereta Scaiul b6rbatulu


Dad intreprinderea musicala a lui T. Asian, a mai conti-
nuaf sau ha, daca, dela 1876, abia in 1881, asociatia musicala a
lui T. Asian mai reprezinta opereta Vindecarea f refet tradusa
din frantuze*te de Aslant cu musica de Herold 1), fara sa mai.
continue mai departe intreprinderea inceputa cu atAt succes,
aceasta n'are importantit. Dovada unei musicalitati romAne*ti
-se Meuse *i intentiunile mergeau spre realizari mai mari, spre
oper6.
Elita societatii ie*ene, soprana Boteanu, tenorii, baritonii
ba*ii Asian, Maisner, Guerini, *i P. Botez, cAnt'A, la 26 Martie
1876, actul al II-lea din opera Berbierul din Sevilla de Rossini 2),
scena din opera Marino Faliero i din Trovatore.

AII5CAREA DIN BUCURE5TI.


Incercarea musicala scenica din 1850 aduse, In sala tea-
trului Mauillo" in urma, pe scena noului Teatru Na-
tional prima stagiune serioasa din 1853. Costaehe Cara-
. Beale in colaborare cu I. Waehmann cu elemente romtne*ti,
reprezinta operile musicale : Smeul nopfii , Lampa f ermecatd, Iudita
Olof ern opera de I. Waehmann, Scara femeii, Kethly i altele2)
" Paralel cu actiunea lui I. Wahmann i Const. Caragiale, la tru-
pele de opera italiana sau germana, faptul romAnesc ce se remarca,
reprezentarea primei opere romAne*ti, Madalena" de Al. T.
Gissu ; iar in 1882 o trupa italiana sub impresariatul lui Sorg-
freprezinta, in limba romitla i cu libret romit isec, opera
Haiducul" de Oreste Bimboni A) i textul de Cav. d'Ormeville
*i Fred. Dam& CATtaretii protagoni*ti cari au cAntat in romA-
ne*te aceastA opera au fost : soprana Fohstrohm, tenorul Petro-
viei, barotinul Pogliani i basul Pinto.
In 1905, opera Haiducul" s'a reprezentat la Boston-Ame-
rica, Musical Courier" din New-Vork ii consacff merituoase
recensii.
Dar omncercaremaiserioasdea se 'infanta o opera romAn5 in
Bucure*ti nu dateaza decAt de pe la 1879, and George Stefilneseu
numit compositor *ef de orchestra al Teatrului national de
1) Louis loseph-Ferdinand 'Jerold, 1791-1833, autor a peste 20 de opera,
Zampa, Le Pre aux Clem.
Giacchino Antonio Rossini, 1792-1868, autorul operilor Barbierzzl de
Otello, Guillaume Tell, Semiramida, Stabat mater, etc, etc.
Vezi Rampa" din 2 Ianuarie 1927.
Fost director al Conservatorului de musich din Boston. Autor a multor
lucr5ri de seamA, ca opera Modelul", reprezentatii la Berlin. Pe la 1880 e In Bu-
curWi l conduce orchestra operil italiene.

www.dacoromanica.ro
234

catre principele loan Ghica, pe atunci director general al tea-


trului, a putut sa-si puie fn practica ideia sa de predilectiune
a incerca inliiniarea unei opere romeine.
Astfel vedem mai nti operete i mici opere comice ca : Nun-
la Janetei de Mass Bund seara ve4ine de Poise 2) Stalia de
Adam 8), etc., apoi feerii : Lampa minunabl, Fata aerului, ope-
rele cornice ca Olteanca, Hatmanul Ballag de Ed. Caudella, etc.
Dela aceste Incercari, cu succes indeplinite, se porneste
drumul real de care, conducatorii culturali ai neamului, aveau
sa se convinga tot mai mult ca, elementul musical, e Cu priso-
sinta fnfipt In simtirea romanului.
La 1885, profesorul i musicianul Gh. .5tefaneseu, instituec
la Teatrul National din Bucuresti, al ckui director general era
Gr. Cantaeuzino, stagiunea de opera romana In Bucuresti. In
personalul artistic al acestei fntreprinderi romnesti se remarca_
sopranele primadone : Charlotta Leria, E. Odeseanu, Daneseu,
M. Papadopol, Tamasiu, E. Mateeseu si Al. 5tefilneseu; tenor de-
f orla Dumitrescu; tenori legeri : Gr. Gabrieleseu, t. Rasianu,.
I. Bajenaru, baritoni : C. Cairetti, Simioneseu, M. Mateeseu, Cato-
poi, hasi : D. Teodoreseu, t. lulian, In repertorul stagiunei figu-
reaza operile Lucia de Lamermoor, Traviata, Faust, Don Pas-
quale,. Fra Diavolo, Linda di Chamounix, etc.
Distributia peril ,,Linda" a lost : PierotD-na Al. tefiine-
seu ; MarchizulIulian-tatal; ViconteleGr. Gabrieleseu-tenor ;..
RectorulD. Teodoreseu-bas.
La s ksitul anului 1885, 25 Decemvrie Opera romana canta
opera Traviata cu celebra Adelina Patti in roltd Violetei" 4).
In urma acestei reprezentatiuni directiimea .convingandu-se-
ca exista elemente romane pentru operd i opereld, decide sa se-
formeze o stagiune Erica romana, i, In anul urmator, 1886. se.:
Teprezinta operile ; Lucia di Lamermoor, Linda di Chamounix,..
Traviata, Faust, Ernani, Fra Diavolo, Studental ceretor, etc., cu
artistii romani D. Teodoreseu, Gr. Gabrieleseu, Heraseu, M. To-
maziu, etc.
Anul urmator fug lupta reincepe, sau, mai bine zis, trupa
romana e data pe planut al doilea, caci, daca se formeaza sub
Serghiade, o asa numita trupa romana,. actorii principali sunt
italieni i dintre romni nu figureaza cleat tenorul Gr. Gabrie-
leseu i tenorul Rasiana, basul D. Teodoreseu si parte din cor.
Tata ce spune revista Doina" No. 3 din 1886:
Opera romnd este altoitd in opera italiand care va desidteer
dacd va desidia, pe Bucureqteni in stagiunea 1886-1887. Cd Id-
vezi nota de la biografia lui Cohen-Linaritt dinacest volum.
Jean Al. Ferd. Poise, 1828-1884, autor a 12 operete g opere cornice.
Adam de Adolphe Charles, 1803-1856, autor a peste 50 de operete l opera-
cornice.
Vezi : Rev. Doina"" dln 1886.

www.dacoromanica.ro
235

tiara ramurdaltoita inteun trunchiu secular, 41 crui sevd puter-


flied va putea s'o hrtineased mai bine decal s'ar fi putut hrtini ea
singurd la inceput. Opera romcind n'a perit, ea continua avea
personalitalea sa distinctd, a se inputernici, fi, cu timpul, sempre
crescendo et rinforzandosi, fn elementele sale incetul cu incetul,
va goni in cadenfd pe strilini de pe scena teatrului national".
In 1888 licrirea Incepe a se lumina din nou i In 1889 rein-
-cepe din nou stagiunea lirie6 romAn6 reprezentAnd Lala Roukh,
Marta, etc. arturi cu Baronul figanilor, care obtine peste 50 de
reprezentatiuni. Dar suntem In perioada auptelor. Opera ita1ian6
se readuce $i se subventioneaz, dar plead. din Bucuresti cu un
deficit relativ enorm, deficit desigur regretabil. Plecnd Ins
opera italianA, maistrul Spetrino, seful ei de orchestrL cere
ministerului o subventiune pentru a rea-duce la iarna viitoare
o nou6 trup4. Nu cunoastem rezultatul aceastei cereri, cert e
d ea a produs o adevAratA ascoall Intre artistii musicali din
Bucuresti, cari cer parlamentului, c dad& este a se da o sub-
ventiune, sA se dea societtii lince mu-lane.
Incerc4iile ce s'au fcut pan acum au dovedit cA ar fi
timpul pentru stabilirea operii romne i, dacil ar fi de acei cari
ar spune cA elementele existente n'ar fi suficiente, li se poate
aspunde cA strinii gelsesc intre romdni interprefi de valoare, de
ce romanii nu ar g6si?
Incerarile Mute au dovedit cA nlci compositori n'ar lipsi,
apoi dad n'ar fi stificienti, nici odat mai bine cleat acum
nu s'ar putea aplica proverbul : L'occasione fa... l'artista.
Rill a Impinge dorinta de a veden realizatA opera national5
pfin6 In a zjce : nu ne trebue trupe .strAine, zicem din contra :
Poftiml In Bucuresti, in Iai, i ori ande, o trup6 de artisti buni
va fi bine primitA ; dar vie pe spesele ei fArA obligaini i cu
pretentiuni conforme cu valoarea lor, si nu vor da faliment.
Iat cum red rev. Arta") din Iasi, prin corespondentul
ei din Bucuresti, frAmantkile musicianilor zilei, lupta cu o anu-
mitg mentalitate a celor din fruntea trebilor statului, lupta con-
tra unor prejudedti cari au .ainuit mult vreme, pentru ca, In
cele din urml, sA se realizeze opera romana In conditiunile trAi.-
niciei si progresului de azi.
In stagiunile 1890 91 si 1891 92, trupa de pea romAnii
din non reInfiintat i condus6 de musicianul G. *tefAnescu, d6
peste 30 de reprezentatiuni de pet% din repertorul compositional
al marilor clasici occidentali.
Condusi de =rile succese obtinute, profesorii de musich din
scoalele secundare, ai Conservatorului din Bucuresti alti
artisti romani fac, In Ianuarie 1894, o Intampinare Camerii
deputatilor cerand, insistent, subventionarea Intreprinderii ro-
1. No. din 18.34.

www.dacoromanica.ro
236

manesti infaptuita de profesorul G. Steffineseu, in contra ten-


dintei anti-romnesti a altor profesori si artisti straini, platirti
din bugetul statului romAn3).
Oricare ar fi fost rezultatul acestui demers, societatea lirick
a profesorului G. .*tefrineseu, inzestrata cu un dor nestins, in
realizarea idealului musical romanesc, continua, In urma, a da.
In rastimpuri, mai mult sau mai putin apropiate, opere in con-
ditiuni de organizare ireprosabila.
In Martie 1895,2) reprezintk opera 0 noapte in Grenada,
sub conducerea lui G. $teffinesen, Cu cntaretii : tenorul I. BA-
jenartr, baritonul Eliade Aurel, soprana Stroescu, iar in 1896,
In colaborare cu diva Elena Teodorini, reprezinta veo cinspre--
zece opere.
Tntreprinderea profesorului G. tefiinescu, inceputa la 1879,
a avut daml ca, dupa atatia ani de trua Indelungata si stoica
rabdare, pornita, numai si riumai, din o adnca dragoste de arta,
sa convinga autoritatea oficiala, ca., cultura musicala romneasca,
trebue si se desvolte si In aceasta. directie, deci datoare e sil
acorde tot sprijinul cenit de institutia unei opere romane.
In acelas an 1896, llinisterul de instructie publica, institue,
In persoana lui Ed. Wacinnann, directinnea operei romne, pe
care, In lipsa de local propriu, o instaleaza la Teatrul National
din Bucuresti, oferindu-i in acelas timp, o subvenVe de 60.000
lei aur.
In personalul artistic-musical angajat se remarca sopraneIe
dramatice : Gernma Mezetti-C.apeleanu, sotia profesorului com-
positor Enrico Mezetti, soprana Maria Hereseu, soprana legera
Ortansa Mihaileseu-Dr. Udrischi, o distinsa absolventa a Con-
servatorului din Iasi, mezzo-sopranele Augusta Karbus si Vir-
ginia Miciora, primul tenor liric I. Bajenariu, tenorul dramatic-
loan Drunitreseu, tenorul leger Biirefineseu, barito'nii Poenaru,
Dellin, si Aurel Eliade, basii D. Teodorescu si Alexiu, tenorii
C. Grigoriu, M. Tfinfisescu, maestru de cor Tache Popescu. Apor
celebrele primadone romane : Elena Teodorini, Maria Dumitres-
err D'Asty si Darcle Hartular care, In 1899, organizeazit o
stagiune de opera cu celebrul tenor Cremonini.
In curs de cativa ani, atat timp at in fruntea ministerului
de instructiune se gasea omul Imtelegator real al culturii nationale,
opera romAnA a mers progresnd si cu dovezi reale de trainicie.
Se reprezentase operile : Navarezza de Massenet, Ernani,
Un balto in maschera,Neaga, cu musica de Holstaim, libret de Car-
men Sylva, pseudonimul reginei Elisabeta a Romniei, Tan-
hailser, Lohengrin, Don Juan, Ebrea, Othello, Rigoletto, Faust,
Favorita, Mignon, Fra Diavolo, Pagliacci, Carmen, Gioconda,
Vezi; Rev. ,,Romilnia muzlculA" N. 3,. 1894.
N. VAnni,escu, In lucrarea sa ,,Istoricul operii ronidne" afirmil a In 1895-
nu s'a &at nici o reprezentatie de operh.

www.dacoromanica.ro
237

Trovatore, Traviata, Hugheniofi, Cavaleria rusticand, Lucia di


Lamermoor, Manon, Aida, Tosca, Maria di Rohau, etc., apoi
operile romnesti Petru Raree) de Ed. Caudella, Crai nou, de C.
Porumbeseu, etc.
in 1901 opera romAnA Ii Inceteaz5 activitatea pentru ca
tot G. 5tefilneseu s'o continue pe proprie rAspundere la teatrul
Adison" din Bucuresti, uncle /a 24 Martie 1902, reconstituia
sub vechiul nume deSociet. liric romn", reprezent opere-
tele : Principesa de Trepizonda, De-ai fi rege, Crispino e la
Comare,2) cu ant6retii romni Nieuleseu-basu, V. Maximilian,
P. Grigoriu, Aura Mihiiileseu, Tache Popeseu, N. Constantineseu,
D-ra Teodoreseu i altii.
Lipsitrt dela un timp de sprijinul obligator al oficialitrttil,
opera roman5, care drtduse asa de frumoase rezultate, I.i Trice-
teaz5. mersul.
Intreprinderi In aceast latur musica15., la intervale mai
mult sau mai putin Indeprtrtate, s'au tot continuat de diferiti
initiatori entuziasti i hotArki, dup5 Imprejud.rile favorabile
ce se iveau, In ce priveste comunitatea de lucru i elementele
alese cari s5 asigure succesul dorit.
Intelectualitatea romneasd, fat de talentul musical ro-
mnesc dovedit In curs de a-LA-tea decenii, se deprinsese a aprecia
acum mai mult o Intreprindere serioas romneascrt, cleat acea
invasie de produse subrede, In care materialismul primeazrt ta-
lentul si arta.
De aceia, dela 1900 Incoace, Intreprinderile musicale de
operd Incep a avea mai Mult viat. Dad. la Inceput se repre-
zenta isolat i cu anevoie, and si and, ate un fragment sau
o oper5. Intreag5., acum, treptat, In serii de reprezentatii, se antA`
operile maistrilor clasici. Ba, uneori, s'a Incercat, cu deplin
reusit, ate mai multe stagiuni alAturate.
Ideia unei opere romne de stat Incepe, deci, a prinde r-
drtcini sAnRoase. Chiar In stagiunea Operii romne din Octomvi ie
1900, figureaz In repertor operile romnesti Neaga" de Carmen
Sylva, musica de Hallstriim 8), Petru Rare" de Ed. Caudella
Crai nou" de Ciprian Porumbeseu.
Iat ce spline, din acest punct de vedere, cronicarul musical
al Revistei Idealiste" No. 5 din Maiu 1914
Necesitatea infghebeirii unei trupe permanente de operd
noi, a invederaro, Compania de opera romdno-italiand" de sub
conducerea tenorului Corfescu.
A ceastei trupei dispundnd de diteva elemente romdne $i italiene
Vezi : Romania musicala" No. 18, 14100, pag. 114 145.
Vezi Romania musicala" No, 18 1902, pag. 137.
Hallett-15m law., 1826-1901, originar din Stockholm. Autor al operilor
Marele Duce, Niaga, Fiica Grenadei, etc.

www.dacoromanica.ro
238

de seamd, a reuVt sd dea cdteva reprezentafii apreciabile ca : Tosca,


Rigoletto, Cavaleria rusticanA, Pagliacci, Traviata si Carmen.
Semnele bune date de aceastd injghebare, pusd la cale cu atdt
entuziasm i desinteresare, credem cd ar fi cel mai bun indemn
pentru un om hotrdt care ar putea sti pule tn lumina atdtea i
aldtea elemente bune ce kinjesc, rdoyind in acelq limp, pe temeiul
dragostei de muzicd a publicului, so facd i o companie stabile(' ce
or putea tr.& de sine stateitoare, ddnd i beneficii apreciabile unui
bun administrator".
Dela 1908, in cAteva stagiuni dearAndul, actioneazA trupa
de operete Compania liricA romAnA" de sub conducerea
tenorului Constantin Grigoriu, cu mult succes si multe spe-
rante de trAinicie. Fatalitatea insA-1 doboarA inainte de timp
si in plinA vigoare de a actionA cu folos, pentru cultura artei
romAnesti. Colaboratorit sAi fideli au fost : C. StAneseu, Al.
Gheorghiu, M. Leonard, V. Maximilian, G. Carussi, Laura Stasian,
Floriea Floreseu, M. tevineseq, Ana Gane, si Gr. Petrovi-
CPSCIL
DupA pierderea conducAtorului, trupa a mai continuat opera
regretatului lor sfAtuitor, sub numele de Compania liricA romanA
Constantin Grigoriu", pAnA cAnd, in 1914, o nou formatiune de
operA comicA si operete ja nastere sub conducerea lui G. Carussi.
Iatii ce spune cronica timpului :
Odatd cu deschiderea sezonului de yard, s' a intemeiat la noi
i o notai trupA liricA aceea a d-lui G. Carussi, cunoscutul 0
apreciatul artist al Teatrului Nafional, lost de atdfia ani de zile
sidlpul trupei lince de sub conducerea lui C. Grigoriu.
Eminentul artist a rduit sd strdngd in jurul sifu un meinunchiu
de elemente cunoscute qi prefuite de public in frunte cu sopranele
Jipa, MAinescu, Zaborovski, subretele Cinschi si Graur, excelenta
artista Grant V apoi tenorii StAnescu-Cerna si Ghimpeteanu,
comicii Canner, Leonescu-Vampiru si Graur si, tn sf drit, coruri
excelente, ca i orchestra sub conducerea unui muzicant de f alma
maestrului Franck.
Dovada sigurd de ce poate face aceastd trupd bine orno geni-
zata a dat in vechia 0 pururi noua Fatamamii Angot",cdntateicu
elan din ce in ce cresaind intr'un ir de reprezentafii ce au umplut
ochi vechia i simpatica Gradina Blanduziei", unde 10 va urma
seria de succese Noua Companie de oper6 comicA si operea
G. Carussi".
Paralel cu actiunea trupelor de operA comia si operea,
cAntAretii romAni, Corfeseu, Stilneseu-Cerna, Cristide si Cutavas,
In dorinta de a continua actiunea culturalA inceputA de G.
$tefAneseu, au procedat la' diferite IncercAri de a reconstitui
vechea operA romAnA. Lipsiti de indemnul necesar si impiedicati
de greutAti imposibile de tnlAturat, intreprinderea s'a disolvat
chiar In inceputurile ei.

www.dacoromanica.ro
239

Totusi, pentru ca pritura intelectual a societiltii romAnesti


doritoare de artA sA nu fie lip-
sin de mijlocul culturii musi-
cale, o serie de Lbuni romAni :
Serlat Coeorilseu, Jean Feder,
Micleseu, Arion, Butculescu,
Franasoviei, aduc succesiv, sub
impresa lor, trupe de operA
francezA, italianA, germanA,
cari indeplinesc, temporar
cu mari merite, o nevoie de
art musical.
Chiar intre studenti, o Ice
vremuri in anii 19/3-/4, se
porneste sAnAtoasA actiune
In directia fiintArii operii ro-
mAnesti. DacA intreprinderea
n'a reusit, frumoasa actiune
extra-universitarl a studenti-
mii de alt clan, media totusi
sA' fie relevatA. Scarlat Coco risen.
In Iunie 1919, cei mai de
seamA .cAntAreti aineamului procedeazil la infiintarea Operii Ro-
mine de Stat. M. Sa Regina
Maria i ofer sprijinul.
PAnA la realizarea aces-
tui desiderat national, cAntii
. %N., o
retii se constituesc, la 4 Sept.
V"..,
1919, in societatea Opera
artistii aspciati" condusA de
urmAtorul comitet : barito-
nul Jean Athanasiu prese-
dinte ; primadona Ec. DrA-
gulineseu-Stinghe si G. Fo-
lescu vicepresedinti ; Ey.
Massini director artistic ;
$111' &" ' .N. Viimi'iseseu administra-
A. =
tor; basul R. Steiner si
6
e tenorul M. Toscani cenzori.
Nici n'a intrat bine in
A ..
actiune si la 22 Sept. acelas
an, societatea i schimbil
numele in Societatea liricA
romAnA opera" condusA
No nna Otteecu.
tle un comitet format din
directorul conservatorului
I. Nonna Ottescu presedinte, Eg. Massini director artistic si

www.dacoromanica.ro
240

N. Viimilseseu administrator. Era in joc prestigiul protagonis-


tilor nostril musicali. De reusita intreprinderii depindea viata
ei, depindea, mai cu seamA, asigurarea cA intriun tArziu mai
mult sau mai putin apropiat, opera romAnil sA ajungA institutie
de stat. Sub ochiul ocrotitor al M. Sale Regina Maria ca pre-
sidentA, comitetul de patronagiu format din Doamnele : prin-
ripesa Ec. Ghica, Maria general Poenaru, Iriinia Procopiu, Aristia

IL S. Regina Maria.

Disseseu, maresalul curtii Henry Catargi, prof. universitar I.


Peretz, directorul lAncii Nationale I. Clinceanu, delegatAl.
Ministerului de eulte N. Dumitreseu, consilierul juridic avocat
S. Rosenthal, a luptat din rAsputeri pentru ca, tnvingand toate
prejudiciile protivnice unui ideal, sA ajungA la scop.
De asemenea mundi depusA de presedintele activ I. Nonna
Oteseu era imbold pentru toti colaboratorii sAi, apostolii de
sacrificiu pentru realizarea unei idei.

www.dacoromanica.ro
241

n'a fost zadarnicA aceast trucl comunl. Gratie perse-


verentei i trecAnd prin o intreag6 serie de desilusii atinggtoare,
de multe ori, a susceptibilitritii ine-
rente firii de artist ,), in 1921, in-
treaga asociafie lirica ronid nci ,,Opera",
s'a vAzut, prin stAruinta neinduplecat5
a ministrului artelor Octavian Goga,
si prin votul Corpurilor Legiuitoare,
recunoscut ca institutie de stat, cu
numele de Opera Rornd rid" i push'
sub directia competentului musician
Searlat Coco rcii.

Octavian Goga.
Minlqtru al Arteloroi Cultelor.

De sigur c5 0 pera'Ro-
man de Stat, pentru dare,
timp de 50 de ani, attea
generatii de antareti au
dus calvarul surd al su-
ferintii morale, se (poate
consider ca un mare fapt
de cultur6 national5, mai
cu seam cA, dela 1921 in-
cel mai mare sane-
Icoace,
tuar al artei romneti,
inflorete an cu an, gratie
t
ndrumrii inelepte, gra-
tie autori tritii rationale, pe
rare, jnarii romAni Octa-
ai
_ vian Goga, C. Banu, Al -
xandru Lapedatu, Vasile
Met Lapedatu Gold si alti conducAtori
Ministru al Artelor i Cultelor. ai ministerului artei roma-
neti inteleg s'o exercite.
Geniul romnesc se etaleazA in plin pe scena Operii romAne ;
iar marile celebritAti din Wile clasicismului musical se simt
onorate a debut alAturi de virtuoii romAni.

1) vezi ,,Istoricul peril ratline" de N. Vfirnasescu.


Milian Gr. Poslusnien. Istorla Minkel la Romani. to

www.dacoromanica.ro
21WeTill_ ICTI.
Cu 23 chipuri In text

cap. I. CiIntdreti celebri ea repatatie mondiald din epoca


renaqterii.
CRP. H. Biografia criticitor masicali si compositorilor Man..
teniei.

www.dacoromanica.ro
CAP. I.
CONTESA DE MARCOLINI
pseudonimul marei dinar* Frosa Vlasto-Popeseu.
tenta cea mai stralueita i soarta cea mai aleasa a a-
( xvut-o
is D-ra Frosa Vlasto, devenita apoi Eufrosina Popeseu,
cu pseudonimul de Mareolini1).
Crescut, de mica copilarie, in casa lui Emanuel Flo-
reseu, la un loc si MA deosebire, cu fetele sale, ea dovedi de
timpuriu frumoasele aplecari pentru cantec, pentru dans, pentru
recitari in proza si versuri, la care Vileareseu, Climpineanu si alti
boeri, prieteni ai casei, nu cu putine indemnuri si laude, contri-
buiau sa i le creasca intotdeauna. A fost dar un lucru, cu totul
firesc ca, deschizandu-se o scoa la in care se invata anume musica,
declamatiunea si arta dramatica, tanara copila, abia de 15
ani sa-i fie una dintre cele dintai eleve. Pusa pentru buna
ingrijire si studiul limbilor straine, impreuna cu cele patru ca-
marade ale sale, in pensionatul .lui Duport, apoi Vaillant, ea
prospera atat la invataturile clasice, cat si la cele artistice, asa
c' in curand fu punctul interesant, imprejurul caruia se roteau
profesorii, camarazii, publicul si mai ales tineretul de pe atunci.
Inalta, frumoasa la chip, bine facuta la trup, cu ochi vioi si
vorbitori, cu gura mica, sagalnicd si placut zambitoare, cu vocea
melodioasa ca un cantec, sprintena, vesel, gratioasa, si mai cu
seama patrunsa de farmecul ce raspandea in jurul sau pretu-
tindenea, era usor sa isbuteascil pe scena si srt cucereasca dra-
gostea celor ce o priveau si o ascultau. Cand deschidea gura s
cante, numai gingasa ei friptura, splendoarea vocii, maestria.
cantecului ramannd vie si atrgatoare pentru cei de fata.
Vlasto si-a atras laudele parterului atat in cntecele
cele ',D-ra
in parte, cat si in duetul cu D-na Caliopi. Multmirea pri-
vitorilor a fost a-tat de mare Mat, si de asi fi voit sa zic ceva
pentru D-ra Vlasto, ca in Alzira isi uitase rola, fara grija s'a
urcat pe scena, dar una voce poco fa" din Beirbiernldin Sevilla,
imi astup gura si trelme a cinsti cineva talentul".
Era deci o minunata cantareat si avea dreptul Barbu Ca-
targitt, care scria aceste randuri, caci cu cantecul si-a asemanat
1) Vezi : Istoria teatrului de C. OlAneseu.

www.dacoromanica.ro
246

faima sa in Europa culta si a cules laurii cei mai stralu.riti ai


tineretii sale artistice.
Pe la sfarsitul anului 1836, polcovnicul T. Popeseu, adju-
tant al principelui domnitor Alex. Ghiea, inamorat de mult de
(lama, o lua de sotie, disparAnd astfel de pe scena teatrului
bucurestean, fax% a inceta totusi sa-si cultive mai cu drag arta
sa. late calatorie, ce Mai la Viena cu barbatul su, ea luil lee-
tiuni dela cei mai mesteri dascali de cantec din capitala Austriei,
precum avea sa fie la Paris, mai in urma, eleva faimosului Bar-
dognj 1), profesor al principeselor d'Orleans.

Contesa de Marcollni.

Cu studii serioase si cu bogat repertor de opera, primadona


llareolini pseudonimul ei teatral se duce in Italia unde
awn indelungi si stralucite succese. Dela Milano la Torino, dela
Torino la Venetia, In Teatro fenice", apoi in La Pergola" din
Floren fa, la Pisa, la Palermo, la Luca, Sinigaglia, Ancona, Bari,
Neapole, ori unde era o sarbatoare la curtile suveranilor, in
palatele principilor si mai marilor lumii italiene, de pe atunci,
vocea ei rasuna tot mai fermecatoare, gingasia ei tot mai rA-
pitoare, uimi si incanth mintile si inimile tuturora. Nlorile,
I) Bordogni Giulio-Marcor1789-1856, profesor celebru de Baum& la Con-
-servatorttl din Paris.

www.dacoromanica.ro
247

giuvaericalele, aurul si inimile cadeau la picioarele ei, ca o


binefcatoare ploaie, din care ea rasarea tot m,ai placuta, mai
iubita, mai pretioasa cantareata si femee I ,Rossini 1) a fost ua
moment nebun dupa dansa, iar marele tragedian, Erneste Rossi,
pe atunci in splendoarea tineretii si talentului sat' o iubi
avectoute l'ardeur de mes vingt-cinq ans", precum singur a
marturisit-o lui Dimitrie C. 01fineseu, autorul acester biografii..
In timpul imperiului se intoarse in Franta, in mai multe
randuri canta la Nizza, unde Meyerbeer 2) fi trimitea scrisori
pline de admiratie si duiosie, iar Alphonse Karr Ii scria articole
infocate si elogioase in ziarele contimporane.
La Paris da concerte sub patronajul contesei Castiglione,
la cari asista si o aplauda publicul cel mai distins. In sala Herz,
mai cu seama avt, un succes nebun. Se prezinta impreuna cu
Rossi inaintea unui ilystru auditoriu" care ti aclama pe a-
mandoi. In foyer-ul operii italiene, zise cu prilejul concettului
dat de Gordigiani il dolce canzoniere" cavatina din Purilanii
lui Bellini3) in asa chip !neat cea mai insemnata foaie musicala
La Gazette musicale de Paris", declara ca d-na Mareolini,
are o voce stralucita de ' soprano, perfectionat prin o exce-
lenta metoda". Toate ziarele o landau, toti artistii o cantau,
toate inimile i se intindeau cu dragoste ; nu-i lipsea de cat su-
prema consacratiune : angajamentul la opera cea mare I Mini-
strul Achille Fould, ii subscrie contractul, dar... la 20 Septem-
vrie 1859, vedem, sub directiunea lui C. A. Rosetti, debutnd
In Fiamina, pe scena teatrului national din Bucuresti, pe d-na
Eufrosina Popeseu, vaduva colonelului pensibnar T. Popeseu,
fost adjutant domnesc.
Astfel inceteaza activitatea musicala a distinsei cantarete
Marcolini, pentru ca Eufrosina Popescu s o continue, cu atAtea
succese viata artisticg de comedii si dramL

Rossini Gioacchino-Anionio, 1792-1868, celebru compositor. Autorni


unora din cele mai vestite opere de musicil scenicii.
Meyerbeer Giacomo, 1791-1864, celebru compositor. Autorul vestitelor
opere : Cruciato", Robert le Diable", Hughenotii", Africana".etc.
Bellini Vincenzio. 1801-1835. Autorul operilor Bianca e Fereando",
II Pinata", Montecchi e Capuletti", Norma", etc,

www.dacoromanica.ro
248

TAMBERLICK
pseuclonimul marelui (tenor romtm, Toma Cozma.
Pe vremuri, lintre anii 1840 i 1870, in lumea musical mon-
dial, un nume si o glorie de :artist Ii impusese ifaima de cel mai
mare antAret al lumii si de cel mai desAvArsit interpret al o-
perilor lui Bellini i Donizetti.
Era marele tenor Tamberliek, care prin indoita sa calitate
vocal, liricA i dramatic, culegea laurii unui princeps musicae,
laurii unui fascinator al no-
bililor simtiri de inaltA artri
musical.
Cine era acest Tam-
berlick ?
Asupra originii lui, cro-
nicarii contimporani ai oc-
cidentului se contrazic In
relatiunile lor biografice 1).
Unii fl dau de origing
italiand ; altii Mai s6 preci-
zeze, spun ell e de originA
str6inil ; cA Tamberliek En
rico, cum numesc ei, s'ar
fi n5scut In Roma la 16
Martie 1820; c ar fi fiul
unui functionar in departa-
nie fina ntelor din Roma,
c5 la inceput, hotArAndu-se
a studia dreptul in Bo-
lognia, Ii pArAsi ins acest
drum nepotrivit, i Ii In-
drept6 calea spre art, cAtre
Tenorul Tamberliok care Il presa vocatiunea
peudonimul lui Toma Coma. sa. Asupra sfarsitului vietii
sale, spun ei, cA ar fi mu-
wit la Madrid, on la Paris in 15 Martie 1899.
Asupra unui singur lucru nu pot fi contraziceri : faima
prodigioas6 pe care Tamberlicic o dobAndi pe cele dou6 conti-
nente, Europa si America.
Debutul frica la teatrul i,,Del Fondo" la Neapole, in 1891
Cu opera I Capuletti de marele Bellini. Trece apoi la San Carlo,
'Linde incepe triumful sAu, continuandu-1 la Lisabona, Madrid,
Londra, Paris, etc. La Petersburg, tiny de doi ani, e cnt5retul
Vezi: La grande encyclopedie", vol. 30 1. 901 si Hugo Illernanns Mu-
-sik-Lexicon p. 1005.

www.dacoromanica.ro
249

agreat al curtii imperiale ruse, iar in 1858 strdbate in lung cele


cloud Americi.
Puterea sa vocald, claritatea si intinderea vocii sale, care
atingea pe Do diez din piept, talentul sdu de cAntdret, fiziad
sdu superb, usurinta si dramaticul silt' joc, contribuiau din belsug
la succesele sale.
Ultima sa prestare musicald e in anul 1877 la opera italiand
din Paris.
A stint sd-si pretuiasc, sd-si pdstreze marile sale calitdti
musicale, cari i-au creat gloria, mai cu seamd in rolurile din
operile Otello de Rossini si Polinto de Donizetti.
In aceastd chestiune preotul Toma SAvescu, din Uricenii Boto-
sanilor, spune cd, copil fiind, in seminarul Veniainin din Iasi, prin
Insusirile sale vocale, si-a atras atentia specialistilor. Profesorul.
Vestali, seful corului Sf. Spiridon din Iasi, examinndu-1, constatd
cd numai la G. Musieeseii, la corul mitropoliei din Iasi, un asemene
sopran s'ar putea acord cu profuziunea ba#lor s4i octavi5ti.
$i in adevdr, aceast constructie fizicd a vocii preotului
Toma, este o proprietate fireased a intregii familii dupd marnd i
cilci, in aceastd laturd ascendentd, a mai avut o mdtusd, deve-
nag :cdluggrit5, care, ca si maicd-sa, si unchiul sdu, cnt strasnic.
de frumos.
Unchiul sdu, Toma Cosma, un bdiat de vre-o 15 ani, rdmas.
orfan, pe la 1835, se angajeazd ca servitor grdjdar la un hotel
din Botosani, ce er pe locul actualului hotel Princiar (Creditul
Ordnesc). Trupele de operd germand a d-nei Frisch sau acea,
italiand de sub conducerea lui Dominico Castiglia, trupe stabile.
In Iasi si subventionate de visteria Moldovii, se indreptau la
intervale si spre Botosani.
Intr'una din zile din grajdul hotelulni venea o voce senin if,
euratrt i slreilucitoare, ceva, care in ritmul cadentat al mdtu-
roiului piire a fi o manea, ultima rdmdsit turceascd.
Poate cd un interes de breasld, dar se prea poate ca si un
sentiment altruist de artd reald, sd-1 fi fdcut pe un Domenico
Castiglia, ca, admirand sincer extraordinara voce de tenor al-
mdturdtorului din grajd, sd-I tonvingd de nepretuita sa co-
moard si sd-1 clued in Italia. A plecat si, pentru familia sa, du
a fost pentru totdeauna.
Constient de valoarea-i musicai, si adnc indurerat de
ignoranta atdtor boieri moldoveni cari, dei l'au ascultat de
multe ori, l'au Mat totusi In voia intfimpldrilor, a pArdsit tara
cu repulsiune, andu-si originea de italian, ca o recunostintd
cdtre primul sdu indrumAtor, eu toate cd er romn, ndscut
In satul Andrieseni din jud. Botosani. Sord-sa mai micd, in amin-
tirea unui frate pierdut dar iubit, cdsdtorindu-se, ddda primuiui
stiu copil, numele de Toma, actualul preot Toma Sdvescu.
Se prea poate ca inainte sii fi ajuns in Italia, la Roma, in-

www.dacoromanica.ro
250

rolat ca corist sau comprimar in vre-o opera italiana, sa fi co-


lindat prin orasele tarii. Caci revista Doina" din Ianuarie
1886 spune : era un harnic jucator de carti, care-si etal pa-
siunea adapostita prin cafenelele Brailei".
In adevar, inainte de universalitatea sa musical', era un
pasionat cartofor, si se incredea mult in sansa de cAstig ce i-ar
da pontajul pe cartea de joc numit As sau Berlic; de aci numele
de Toma Berlick, apoi pseudonimul Tamberliek.
Isi Matase, Toma Cosma, pseudonimul, care s'a-1 instraineze
complect de tara si de neam si l'a g'sit. De altfel, multa vreme
a dainuit acest obiceiu al cantaretilor romni. Faima celor mai
vegtiti cantreti de ai nostri din strainatate n'a fost cunoscuta
prin nume romnesti, ci prin pseudonime ca : celebra Marcolini
(Frosa Vlasto) . contimporana cu Tamberlick (Toma Cosma),
Nuovina (Margareta Iamandi), Darele (Hariclea Haricly de-
venita prin mariti Hartulari), etc.
Tarziu de tot, dupa 1899, anul decesului sau, dup' ce fai-
mosul cantaret, acoperit de glorii, de faima universala si, mai
cu seama, asigurat de averea sa, castigata cu vocea, in suma
de aproape zece milioane lei aur, depusa la bncile din Neapole
si Paris, rudele sale din satele Andrieseni si Uriceni Jud. Boto-
pni, au putut afl de Tamberlick si anume ca anii batranetii
a-a petrecut la Paris, ranga cele dou fiice naturale, din cari
una ar fi traind si astazi maritata acolo, cu medicul oculist
,Caligarschi.
Revista musicala II mondo artistico" din Milano din 1901
.adica dupa 12 ani dela moartea lui Tamberliek, spune ca s'au
ivit mostenitori de ai celebrului cntaret, care, a lasat averea
fara testament. Revista Romnia musicala" din acelas an
reproducand publicatia revistei italiene, spune : Partea curi-
,oasa a acestei informafiuni sta in faptul cel numita revista afirma
ca Tamberlick ar fi originar din Iai i deci motenitorii cari se
ivesc trebue sti fie de sigur Romdni.
Afirmatia revistei II mondo artistico" se confirma pe de-
plin, caci la vre-o zece ani aflandu-se de moartea celebrului
cantaret, familia acestuia da dreptul de procurator marilor avocati
Ghita Marzescu, electorul Iasului, si fostului ministru Alex.
Badarau, intru apararea si revendicarea drepturilor ei suc-
-cesorale.

www.dacoromanica.ro
251

ELENA TE OD ORINI

Un mediu artistic musical era bine determinat in familia


artistilor Maria si Iorgu Teodorini, cari, pe vremuri, in epoca
mijlocie a secolului trecut, fac parte din regeneratorii vietii
culturale din Craiova.
Era deci firesc ca Elena, fiica acestora, nascuta la Craiova
In anul 1857, sa-si evidentieze de timpuriu temperamentul mu-
sical innascut, care se desvolta simultan in dona directii,
ca viitoare virtuosa pianist probata in concertele ei din.
Craiova prin anul 1870, si, ceeace a fost, celebra cAntareata.

Elena Teodorini.

Vocea ei, acea calitate sonica neobicinuita, o determina]


sA ia drumul operii. In consecinta, la 1871, Elena Teodorini:
se afla la conservatorul de musics din Milano, unde dupa trei
ani si asimileaza, Cu temei, stiinta practica i teoretica a
bel-cantoului cu profesorul San Giovanni.
La 1874 debuteaza in roluri de contra alto la opera teatrului
Cuno din Italia. Timp de patru ani cana roluri secundare va-
riind intre contra-alta si soprano leger, cu mari succese, in ro-
luri din opera Bdrbierul de Sevilla, etc., i la opera din Varsovia.
Dupa patru ani, la 1878, Elena Teodorini 1) debuteaza la
opera mare dela Scala" in rolul Valentina din Hughenofil
1) Relatiuni de d-na Rita D. Tuca, Bueure.5ti.

www.dacoromanica.ro
252

Erodiada de musicianul Alassenet, care atins fericit in demni-


tatea sa de compositor de modul ideal cum i-a fost interpretata
opera, ofera divei fotografia sa, cu o elogioasa dedicatie.
Dela, acest triumf fncepe fajina ei de mare antareata ca
soprana-dramatica. Cele mai mari teatre din lumea fntreaga
fsi disputa onoarea de avea pe una din cele mai mari interpre-
tatoare al clasicismului musical. De aceia activitatea Elenei
Teedorini e fail odihna. Calatoreste In Intreaga Europa. In
Italia la opera San Carlo din Neapole, Constantzi Roma, Mas-
simo Palermo, apoi Spania, Portugalia, In America Brazilia,
Argentina. Presteaza cu tot elanul geniului su artistic rolani
din operile : Mefisto de Boito, Gioconda de Ponchielli, Carmen
de Bizet, Navareza de Masgenet, Africana de Meyerheer, etc.
Criticul musical Nappi, Milano, spune In cronica Inusicala
contimporana, ca trebue sa mai treaca 200 de ani ca sa se mai
gaseasca un asemenea eIement musical, ea voce si temperament
artistic. La Madrid, Spania, In orwle din Brazilia, etc., publicul
entuziast, admiratorii celebrei dive, In dorul de a preamari arta
ei geniala, si ca un omagiu de profunda rasplatire sufleteasca
fi desbracau haina pentru ca s'o atearnA In calea ei.
La 1900 fi fnceteaza cariera de cAntareata pentru ca sa fn-
teapa aceea de profesoara de canto, misiune fndeplinita la Mi-
lano, Paris, Buenos-Ayres; la Rio-Brazilia, si In ultimul timp
Ja Bucuresti, cand e numita profesoara la conservatorul de mu-
_zica. Inceteaza din viata In 1925, fnainte de a-vi fi Ineeput dru-
inn] didactic In scoala neamului ei.

www.dacoromanica.ro
253

NUOVINA
pseudonimul prima donei, Margareta lamandi.
Originara din Iasi, nascuta la 1865. Educatia culturala
filcut'o la Sacre-coeur" din Lemberg. Studiile musicalela Paris.
tu celebrul bariton Victor Maurel. Debuteaza la Bruxelles,
uncle creazh rolurile din tohengrin, Cavaleria rusticancl, Amide,
L'allaque du moulin. Mt la opera comica din Paris.
.

Nouvina.
Copie dupa vol. Iasii de odinioari" de R. Sutu.
In turneul facut la Berlin in 1902 aline succese stralucite
In opera Novareza.
Ziarele germane se intrec cu laudele ditirambice. In urma
succesului prestara sale artistice In prezenta curtii imperiale
germane, e angajata la opera regard berlineza. 1)
La 1889 contribue la fiinta opera romane din Bucuresti,
infiintata de Gh. $tefiineseu i continuata de Ed. Wachmann.

1) VezI rev., Romilnii musical din 902 Noembrle.


Idem : Enciclopedia romanA" de Dr. Const, Diaconovid.

www.dacoromanica.ro
2,54

D,ARCLE
pseudonimul celebrei cAntgrete Harielea Hariely-Haetular
Originarg din Bucuresti, ngscutg la 1860. Studiile musicale-
si de canto si le Indeplineste la Viena. In colaborare cu pianista
Zoe Mieleseu debuteazg la Iasi In 1884. In 1886, devenind sota
apitanului G. Hartulari, pgrgseste tara si, la Paris, studiazg canto-
cu profesoarele M. Sass ) si Olagnier, apoi cu profesorul Duver-

parade.
nois dela conservatorul din Paris. Ajutatg de consiliile cele-
brului bariton Faure 2) si a compositorului Gounod 8) debuteazg
Marie Constance Sass, originarl din Gand. 1838-1907. GAsitA cAntArea/A-.
Inteun varieteu, a fost luatA de celebra cAntArea/A Ugalde, si educatA cu o com-
plectA musicalitate. Devenitfi astfel mare& cAntlirealA mondialli, creazA cele mal
grele roluri din operile celebrilor clasici.
Jean Baptiste Faure, originar din Moulins-Allier, nAscut la 1830. CAntAre/
celebru tare anti 1852 si 1876, ca roltst In opere, apoi a continuat drumul concer-
telor in Intreaga lume. A concertat la Iasi pe la 1891. Autor de tratate de canto,
roman/e, etc.
Gounod Charles-Francois, originat din Paris, 1818-1893. Autorul multor
opere din celebrul repertor mondial, si a cArui musicalitate s'a manifestat absolut
In toate ramurile activitAlii composiponale, de aceia numele de Gounod stA alliturii
de mart! maistrii al apusului.

www.dacoromanica.ro
255-

la 4 Ianuarie 1889, la opera mare din Paris in rolul Margarelei


-din opera Faust" si a Juliettei din Romeo si Julietta" de
Gounod.
Pe lngA greuttitile ce ofereau in sine aceste roluri, Darele
succeda imcomparabilei Patti. Cu atat mai mare i-a fost meritul
succesului, cu cat marele public, si inssi maistrul, ii consacrase
unanim supe loare calitAti artistice.
La Paris st putin. Renumele si l'a mArit din ce tn ce. Ad-
mirabilul Umbru vocal, o extensiune de trei octave, un joc de
scen6 de o puternicA expresiune, contribuir a face ca, dela Bue-
nos-Ayres la Petersburg, Darele sa fie proclamatA una din cele
mai mari si mai apreciate cnfrete dramatice. A creat roluri in
operile Condor de Gomez, Wala de Catolony, Alnico Fritz, Rant-
zau de AIaseagni, etc.
In 1898, la 15 Decemvrie, aceast faimA a neamylui a fost
invitat5 de regina Italiei, dela care primi cele mai cAlduroase
felicitAri pentru modul ireprosabil cum a interpretat rolul din
opera Iris a lui P. Mascagni 2).
Cu acest prilej revista italian6 II Mondo artistico" publia
elogioase recensii asupra prestkilor ei artistice. In acelas an a
fost decorat5 cu ordinul Osmanie" de Sultanul Tnrciei.
Fiul ei, Giovani IIartulari, stabilit in Italia, la Milano, e un
distins compositor autorul operetelor : amore in Maschera i Ca-
pricio .antico, lucrAri cu renume in lumea musicalA italian.

Vezi : Enciclopeddia romanli" de Dr. Diaconovici Con


Vezi: Rev. italianA Il Mondo artstico" din 1898.

www.dacoromanica.ro
256

BAB1TONUL DIM1T111E POPOITICI-BAYREUTII


Originar din Iai. n5scut la 1861. Dup terminarea s.tudiilor
de cultur general, se hotrase a se deda carierii juridice. Mu-
sicalitatea sa, cu deosebire, vozea sa de faimos eAntret romn

Baritonul p. Popovici-Bayreuth

i indemnat de regina-artist Elisaveta, se dedil cu totul artei..


In acest scop, tn 1888, studiile de bel-canto le face la Viena cu
celebrul profesor Gausbaeher 1). La 1890, chemat de directorul
I) Probabil descendent al lui lohann Baptist Gausbacher 1778-1844, fe-
cund compositor al VieniL

www.dacoromanica.ro
257

operii din Praga, Angelo Neumann, contracteaza un angajament


care-i aduce stralucite succese. Ziarele contimporane Prager
Tagblatt" i altele fi consacra recenzii elogioase. La 1894, e
chemat la marea opera din Beyreuth, unde, desavarsind inter-
pretarea rolurilor din Lohengrin, Tanhaiiser, Tetralogie, Parsi-
fall, etc., i creaza legatura definitiva cu acest mare focar al
artei scenice, care-i da faima consacrata de mare cantaret. Cu
a ceasta aureola de rar ideal, D. Popoviei Baiieuth, intreprinde
&Aram-file sale artistice, parcurgand aproape toate marile opere
din Europa, si in cele doua Americi. Ziarele americane The
Chicago Times Herald", Tze Omaha Daily Bee", The Chicago
Evening Post", Boston Saturday Evening Gazette", The
Chicago Dispath", The Chicaho Tribune" The Mineapolis
Wedenes-day" apoi ziarele germane europeme Volkszeitung",
Ilustrirtes Wiener Extrablatt" etc., se emuleaza una pe alta
in a releva distincta personalitate de antaret a lui Dimitrie Po-
poviei-Beyreuth.
Era pe timpul atator desnadejdi in sufletul Ardeleanului,
cari au creat vestitul memorand de pe vremuri. Ca Hand,
fratia de sange a celor din vechiul regat, nu putea trece neob-
servata vitregia opresorului secular, si atunci incep acele fai-
moase i demne manifestari de sincer nationalism ale studen-
tilor ieseni i bucuresteni, de cari fatal avea sa se influenteze
rnarele anti:fret.
Solicitat sa ante in anul 1894, la opera din Buda-Pesta,
D. Popoviei-Baireutli, raspunde, prin o scrisoare urmatoarele :
Cu pdrere de rdu refuz propunerea D-v., de oarece nici un om cu
minted intreagd n'ar putea sc`i ceard ca el, un adevdrat romdn, sa
accepte un post trite institufte maghiard 1).
Pentru romanii ardeleni a fost unul din factorii deter-
nanti in cultura lor nationala, and alturi de musicianul G.
Dima, a colaborat asa de frUmos, ani de-arndul, cu reuniunile
de cantari din Brasov si Sibiu. La sfarsitul carierii sale de mare
cantaret se reintoarce in tara, de aceasta data in mod definitiv,
pentru ca sa se pue in slujba neamului ca organizator i indru-
mator artistic. In 1905 ia conducerea conservatorului de musica
din Bucuresti precum si catedra de bel-canto, eland operii romane
vestita serie de cntareti : George Folescu, Vasile Rabega, A.
Costescu-Duca, Al. Lupescu, N. Apostolescu, Mimi Nestorescu,
Mircea Lazar, Gr. Teodorescu, G. Paulian, Traian Grozavescu
altii. Dupa razboi i se incredinteaza conducerea operii romane
din Cluj, pe care organizand'o i-a dat in totul caracterul romnesc.
Moai e in primavara anului 1927.

1) Vexi : gRevista muzicalAs pag. 43. 2894.


Allhail Gr. Poaluipicti Istorla Musical la RomAnl. 17

www.dacoromanica.ro
258

Tenorul IOAN (Giovanni) DUMITRESCU

Originar din Iasi, din o modest6 familie de meserias, n6scut


pe la 1860. Intre anii 1879-1885, dup ce-si termin6 cultura
genera16, urrneaz6 cursurile de armonie, canto si declamatie la
conservatorul din Iasi, cu profesorii s6i : G. Musieeseu armonie
si compositie, Pietro Mezetti bel-canto, Mihail Galino declamatia.
In acelas timp, activeaz6 In intreprinderile societtii lince din
Iasi cu operetele Bonsoir Pantalon, Medicina gird doctor, etc.,
apoi in corul metropolitan al lui G. Musicescu. Avid de stiintA
si progres, de o modestie excesiv6, se cultiv6 serios asumandu-si
un bogat repertor de perk pretabil intensitAtii sale de tenor
liric, pentru pa, In 1885, la apelul profesorului G. terneseu,
fondatorul operii romne, sA r6spund demn increderii ce i-o
acordase musicianul bucurestean.
In repertorul italian, acea limb6 pretabil cAntAretilor sce-
nici, vocea sa omogeng si mlAdioas6 se desvolt generoag in toatI
splendoarea ei. Cu aceste calitAti vocale expuse pe scena operii
din Bucuresti, e determinat a lua calea atre orizonturi mari,
In consecintA, in toamna anului 1885 se duce la Milano. De adi
In 1884, cu rolurile determinante ale faimei sale : Tculhattser, Lo-
hengrin, Re di Lahore, Aida, Hughenofii, Pagliacci, Faust, Ri-
goletto, Ballo in Maschera, etc., parcurge t6rile mari europene
In orasele Madrid, Lisabona, Paris, Londra, Berlin, Moscova,
Kiev, Kazan, cele dou6 Americi la Sahtiago-Chilli, Buenos Ayres,
etc., Revistele si cotidianele contimporane fi consacr recenzii
elogioase. Ajunge tenorul agreat al reginei Victoria a Angliei.
Dar munca MA preget il consum6 panI la neurastenie, care ro-
zandu-1 zi cu zi, prin anul 1907, isi curm6 singur firul vietii.

www.dacoromanica.ro
259

TEN ORUL GRIGORIE GABRIELESCU.


In cuprinsul istoric evolutiv al operii romane, marele can-
thret Grigorie Gabrielescu, ocuph locul de frunte. Allituri de
marii protagonisti ai artei romnesti, depune toath virtuosi-
tatea talentului shu intru valorificarea musicalithtii romnesti,
calitate recunoscut de marea Adelina Patti in marele eveniment
musical romnesc din Bucuresti, in anul 1885 1).
Dotat cu un mare intelect cu o culturl academich aleash,
intelege ch arta musicii scenice nu poate progresa cleat sub
imboldul continuithtii culturale, ceia ce explich mhretia repur-
thrilor sale artistice din lungul si latul celor douh continente,
America si Europa, unde, eu acele formidabile angajamente
bnesti, imprstie, Cu toath dhrnicia geniului shu, faitna de
roman.
Aceste glorii i-au adus distinctia de angajat al operii de
la Scala din Milano, unde creiaz faima de mare intetpret al
bijuterului Eleazar din opera Ebreea de F. Halvy.
Reintors in tart ocuph, cu titlu definitiv, catedra de bel-
canto dela conservatorul din Iasi. Nu functioneazh deck un singur
an scolar, 1894 -95. In toamna anului 1896, duph un an de ab-
senth, nereusind a obtine un nou concediu, demisioneazh. Cu
tooth valoarea sa de profesor-expert, forma a trebuit sh anihileze
fondul, a trebuit ca Iasul sh se lipseasch de o valoare a artei
si s cedeze unor prejudechti pe cari constiinta cultuzalh de azi
le repugnd.
Stabilit la Craiova se consacrh organizhrii i conducerii con-
servatorului de musich Corneiii". Ad i e inventatorul unui apa-
rat de precisie ritmich musicalh, e autorul a numeroase con-
ceperi compositionale, corale, romante i piese cu caracter pa-
tetic : Cucul, Hora dela Jii, Cu Gltivanii dela plug, etc., e autorul
unui tratatat de musich didactich cu o otiginalh sistemh de
predare.
Colaborator fervent la ziarele si tevistele literare din
Craiova, in cari, intre altele. si-a publicat memoriile vietii sale
de artist.
Din valul idealismului, din aureola repurtath cu impu-
nhtoarele sale merite, de mare canthret, imprejurAri fatale fac
ca Gr. Gabrielescu, s cadh in noianul crudelor realithti, cari
Ii determinh sfarsitul unei vieti, curmath de inshsi mana sa
hothrit.
La locul de pururea liniste a fost petrecut de toate organi-
zatiunile musicale, vocale i insttumentale, cari, conform, dorin-
telor testamentare, n'au cntat cleat operile cari, in viat,
l'au purtat din glorie in glorie.
1) Vezi : Biografia lui Ch. StefAnescu.

www.dacoromanica.ro
260

TEN ORUL IOAN BA JENARU.

In cucernica viat casniel a preotului Gheorghe Biljenaru


presviterii Teodora, ifscut Pascanu, din aciulatii Ilfovului,
domina acel instinct musical, apreciat de attea ori de stpnul
domnitorul Alexandru Glam. Dac fii si : loan, Teodor
Grigorie, nu puteau rezista pornirii lor artistice, nu era ded.t
impulsul inscut care-i presa spre alt drum de art si nu acel
ingAduit de susceptibilitatea social a vremii. Fatal deci, doi
din ei, se supun si se indrumeazA egtre musica bisericease.
Singur Ioan Bitjenaru, in contra ighemonicoanelor boeresti, se de-
died artei lake, acel cmp larg de emulare si progres,
Nscut in casa printease la
1863, loan BAjenaru i face
studiile culturale in satul s6u,
apoi in seminarul central din
Bucuresti. In 1885, urmeazg con-
servatorul de music cu profeso-
rul G. $teffinescu. Progreseazil
ins grabnic ; in 1887 il vedem
deja debutnd strlucit in ope-
reta Giro/le-Giro/la, succes care-1
indeamn spre orizonturi largi,
si in consecint se duce la Milano.
Nostalgia pmntului scump al
patriei i copifriei sale, Il re-
cheam in tar. La reintoarcere
debuteaz in compania de ope-
rete din Craiova, apoi in inj ghe-
barea musical din Bucuresti cu
Irina Vladaia, D. Teodoreseu,
Alexiu, Grigoriu, Bilreilneseu, TA-
nilseseu, in rolurile din opere-
loan tele : De-aqi rege, Voevodul
figanilor, etc.,
In noua organizare de oper a lui G. tefilnescu, dela 1893
inainte, il vedem si pe loan Biljenaru, cum, arturi de celebrittile
mondiale : Ad. Patti, Belineioni, D'Asty, Darele, Teodorini, Nuo-
vina, etc., in rolurile din operile : Carmen, Lucia, Ernani, Traviata,
Faust, Aida, Ebrea, cant cu o prestant de mare artist, fapt
remarcat de celebrul tenor Picaluga, care, fat de succesul lui
I. Brtjenaru, spuse : De ce ne miii chemari pe noi, aind Romdnii
au astf el de voci?
In Martie, 1898, in compania divei Darcle, debuteaz la
Constantinopole in fata sultanului Abdul Hamid, care-1 deco-
reazil cu ordinul Medgidia"

www.dacoromanica.ro
261

Dela 1899 incoace, 11 vedem succesiv aproape in toate in-


treprinderile lince: fie a lui G. teffineseu, mai tarziu a lui Const.
Grigoriu, sau organizatia Wick' dela grdina Ambasadori" cu
primadona Margareta Dan si Dan Demetrescu.
Cu studiile sale de musicg didactic6 reusise s-si creieze o
cadet% asigurat ; dar atras de scandura fermecat a scenei si
simtind, pare-a, repulsia a dou cgi opuseproz amar si
poezie ideal pArAseste profesoratul.
De aceia prea insufletit de focul artei si vitregit de Impre-
jurAri, cnd oficialitatea nu se prea gandea a si musica scenic6
este un focar de cultur national, cade victimA oarbei sale pa-
siuni. Aproape de sffirsitul carierii sale, ImpovArat de necesitAti
familiare, isi duce greul vietii cu ceeace putea s6 dea un buget
restrns si neconvenabil pentru prestigiul faimos al unui cor ca
acel dela Domnita Balasa".
Alte surse nu pute s" aib', cAci, cum spunea el, aria nu
lace politica i n'are trecere la autoritafi. In asemenea conditiuni
la 5 Noemvrie, 1921, decedeaz, fpus de o dubl pneumonie.
1:15.m6sitele sale pArnntesti se afl inmormntate la cimitirul
4erban Wet" (Belu), din Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
CAP. II.
NECULAI M. FILIMO.N
Cel Mai critic musical la Romani.
Musica ungar, musica vagnerianfi.
studiu asupra vietii si operii literare a lui N. Filimon,
datorit marelui nostru invtat, N. Iorga, a aprut in
Revista Nou" din 1890. Din pretioasele relatii presrate,
$n documentar, In studiul mentionat, cat si din inse-si scrierile
sale literare pentru generatia de azi, constient in valoriifcarea
talentelor musicale, N. Filimon, apare, In adevr, ca un real
talent musical care se impune ca o pila de simt, In trecutul
musical al Romnilor.
De aceia, In istoricul musicei romnesti, musicalitatea lui
N. Filimon, st, cu mult merit, alturi de protagonistii mu-
sicali contimporani ai neamului.
Pe lang grupul de cantreti, format din Anton Pan, N-
neseu, Chiosa-fiul si Unghiurliu 1), se mai lipise un copilandru
nalt, rumen, sprintenel, ochii negrii, cu prul negru cret si plete
de tarcovnic. Era tnrul Neculai M. Filimon.
Indat ce Ianeu Vilereseu, Eliade Itilduleseu sau Anton
Pan fceau o poezie, a doua zi el o stiea pe din afar; canta
din memorie si foarte bine, cu voce de tenor, toate ariile auzite
In sala Sltineanu. Din printi, a cAror originalitate romneasc
e disatabils 2), Neculai M. Filimon, se naste In Bucuresti la
1819. De si nu invtase in scolile statului, totusi insusindu-si
cultura In mod autodidact, la vrsta de 30 de ani, era destul
de invtat.
Intr'o continu tovrsie ca grupul de cantreti, mentionat
mai sus, i se desteptase gustul de musie Intr'un mod lion-
rator, care avea s-1 cAltizease In o bun parte din viata lui.
Inceputul, In aceast carier, nu era tocmai asa de strlu-
citor, admiratorul lui Verdi si Donizetti, fanaticul de opers ita-
lian, trebue s-si castige painea cu Innltarea de evlavioase con-
dace, la strana uneia din bisericile bucurestene. Cauze necuno-
scute, 11 filcurg s prseasc aceast sfnt profesie ; cci motive
profane se vor fi amestecat, poate fret voia cantretuiui, In ar-

Vezi : Scrisori cAtze Vasile Alexandri, vol. III, p. 54 de I. Ghica.


Vezi : Revista Noull" din Bucure#1, -No. 9, din 15 Noemvrie 1891, Ne-
culai Filimon, de N. lorga.

www.dacoromanica.ro
263

monia nasalA a glasurilor bisericesti, aducAnd concediare acestui


extraordinar psalt.
Dup ce isbutise s fie admis in corul trupei Madamei Carl,
o nouI vicisitudine a soartei 11 prefAcit in flautist de orchesta,
ultima sa ocupatie scenia.
Impresarul unei Intreprinderi de asa zis6 artil, Papa Nicola
zis si Pupa Nieolae, prietin mai tArziu al scriitorului Filimon,
avea un defect mai au decAt decorurile anacronice, corurile
discordante si rivaliatile artistice, ale trupei sale, el nu plAtea
lefurile. AceastA Imprejurare dureroasA prefAcit in critic pe fostut
flautist al orchestrei teatrului.
In Decemvrie 1857, N. Filimon, incepe in Nationalul" seria
articolelor sale de criticei musicale!. Ne-am prom's" spunea el,
In intAia dare de seam5, ca printr'o criticci severei sei lumintim
oarecum publicul asupra muzicei teatrale" 1).
Potrivit cu priceperea cetitorilor, de pe la 1850, foiletonistul
nu se multumea cu judecata chipului de interpretare, in lipsa
unor librete romAnesti ori a cunoasterii limbilor staine, In
care ele erau serse, criticul trebuia s-i l5mureascA asupra
1nsusi subiectului, sarcinA pe care Filimon a 1ndeplinit-o mula
vreme, eu zel si cu pricepere, uneori stiri muzicale intovAaseau
foiletonul scris la intervale neregulate.
fiindc6 ziarul avea nevoie de materie, In lipsA de articole,
Filimon umplea golul coloanelor cu viata. scris6 cu entuziasm,
a cAte unui compositor clasic Donizetti, Verdi, Paganini.
In critica teatral era neinduplecat, glume intepAtoare ca influ-
enta cometului asupra artistilor de la opera italianA " punea vArf
necazului celor atinsi de dnsa. Dernoazele" primadone jignite
In vanitatea lor de inexorabilul critic, interveneau pe lAngA im-
presariu, care era silit s retragA biletul celui asa de imprudent
in atacurile sale. Pentru a impAca spiritele atAtate, bietul Fili-
mon era silit s'A treacA cu vederea unele reprezentatii, prea bA-
atoare la ochi prinimperfectia lor, adAugAnd 1nsA, pentru mul-
tumirea constiintei sale de muzicant, cA singura fricA de a nu
trece peste limitele prescrise de buna euviintA", 11 impiedica de
a spune ce-i stAtetur pe limb5.. Indignarea era mai puternicA
In lumea artisticA i acelas impresariu, trebuia, pentru multu-
mirea general, sA-si pue la incercare talentele de scriitor, M-
aud un aspuns contracciul, 11 reprezenta ca asociatul predece-
sorului sAu, cunoscutul Popa Nicola auplAtitorul, and, ca
motiv al severiatii sale, setea de resbunare pentru rnotivul bi-
letului gratuit. Alte invinovAtiri urmau, menite a jigni, si mai
adAnc, pe susceptibilul musicant, care nu uita sA pomeneascil,
dup cuviina, atacurile aduse sinceriatii critice.
Pe lAng5 ocupatia de scriitor-foiletonist, care era prea putin
1) Vezi : Influenta musicei apusene din acest volum.

www.dacoromanica.ro
264

platita, N. Filimon era si profesor de music'. Meren dornic de


cultura, el intreprinde o clatorie In Europa centrals& a carei de-
scriere amanuntitrt o publica, in urm, in volumul Escursitzni
In Germania meridional/I, memorii artistice, istorice f i critice",
tiparit In topografia jurnalului Nationalul" 1860 1).
Musicalmente vorbind, spune ea', plecat din Bucuresti la 20
Iulie 1858, si ajungnd la Giurgiu, se urea pe vaporul Arhiduca
Albrecht" in sunetul melancolicelor melodii nafionale, esecutate
de o companie de ldulari adufi apositamente, din Bucurefti, de
amicii unuia din callitori, ca sti celebreze departul lui.
Ideia aceasta nu o gasi de loe rea, dih contra, ar fi bine s6
se tie, pe la toate frontierele trii, cAte o hand'a de lautari din
cei mai buni cu plata dela stapnire, ca s4 ciinte suferintele tarii
tuturor acelora "ce isi parsesc patiia si se duc in strintate sa
comploteze In contra fericirei ei.
,,S le cante fi iar sa le Mille, ca sii le mifce inima, fi sa-i
faca sci infeleagti cei nu fac bine, cdnd sacrif icei cele mai sfinte in-
terese ale pa/riel, numai ca sci-fi sature oarba pasiune, de a deveni
biciul oarnenilor onefti fi impilatori ai sracilor.
Ceind auzii pe unid din leiutari intortand,cu o voce foal* me-
lancolicei, aria scrisa pe versurile
Departe stint de line
Ma tem ca m'ai uitat
mi sa umplu mima de jale. Imi adusei aminte cd las jara in care
am o muma, fiafi 5i amici.
Ochii mi Sc intunecara, inima incepu a bate in convulsiuni,
simfii, pentru prima oar, aceea de se zice amor de patrie, fi-mi
veni lacrami in ochi".
llusiea Ungureaseii.La pag. 58 din volumul citat, vorbind
de musica ungureasca auzita lute gradina publica la Pesta,
spune :
Na trecu multu, fi sa nazi resunetul mai multoru instrumente
musicale. Aruncaiu privirea in panca din care venea sunetulu
fi vazuiu o grupd de artifli de diferite instrumente, ei formara un
patratu intocmai ca bandele militare, apoi la semnalul data de
primal violin, incepura a sana overtura dela Gulielm Tell" de
Rossini. Ascultaiu ca mare atenfie celebrulu solo de violoncelu,
f i catel sa atestu di mi-a Jacid mare impresiune. Ce intonare? ce
precisiune de timp I ad de bine observau acei artifti nuanfele de
electa alle muzicei. Negrefil, zisei u, asta e o orchestru de la Teatrulu
Na(ionalu din Pesta, nu poate fi alt-feliu. Dar cdt de mare fu sur-
priza mea, &Ind alkali de la conductorulu meu di acelu corpu mu-
sicalu, nu era de cdt o ad unaturti de figani ungurefti, cunoscuta in
Pesta sub numele de Banda lui Ketes Kerneti-Lajos".
1) Un volum. Cu literA semicirilicA. se an/i 1n posesiunea scriitorului Const.
Iordfichescu, Botoani.

www.dacoromanica.ro
265

Cat finu overtura, tofi asistanfii observara o solemnii Were,


iar, dupa finitulu ei, se auzi o strigare : Ketes-Kemeti-bace Iatzon
egy csardas". La aceste f raze, figanii feicurei un compliment care
mti incredinta si mai mult ca sintu ligan i, ear dupei aceea incepurti
a sana eroica arie. Maghiarii obicinuesc a numi Ceardasu,mai
toate ariile Ion. D'aci vine al sunt ceardase pe toti timpii si modu-
rile musicale. Unele au misiunea a servi danfului ; iar allele a
distra urechea si a face sa vibreze diferite pasiuni, ce se agitti in
mima maghiarului.
Abia se auzird primele acorduri ale tarantelei maghiare #
!Ma adunarea se electrizei. Bel rbali, femei, un i, panel chiar si co-
pii, fncepura mai intaiu a face un I el de exercitiu preliminaru,
apoi sa aruncarti ca tigrii in arena jocului.
Am vazut bale spaniol, francez, italian si yerman, dar nu are
nici o asemanare ca ce! maghiar. Ceardasul este un joc care elec-
trizeaza, esalteaza, care omoarei chiar. El se compune din douei
despartiri, una gimnasticei si cealalta atleticei.
Musica, de la prima parte, fiind scrisei pe unu movimentu ?met
(Andante), datuitorii fac diferite pose gimnastice, pline de mae-
state si gratie. In panca a doua insei fofa lucrurilor se schimba ca
total. .11Iusica ja una movimentu iute, precipitat (Allegro preci-
pitato), dantuitorii se infuriaza, Pia lor la un aspect teribil, ochii
incet li se umple de sage, miscarea devine convulsiva, in fine ba-
letul se schimbei intr'un stabat infernal. Aci vezi pe adeveiratul Hun,
asa precum il descrie Amian Marcelin.
Aceasta specie de dant dura mai mult de trei zeci minute, in
care veizui o multime de figuri surprinzatoare, dar de OW, si ca
din elect magic, tofi dantuitorii incetara si reimase numai unul
care, dupa regula, catel sei esecute f inalul danfului.
Acest celebru danfator, dupti ce esecul mai multe figuri foarle
frumoase si pline de cutezare, incepu a juca pe vine ca o inlaid- ;i
grafie nediscriptibile, finalmente musica !meta si dan ful se sf drsi
in strigarea mulfimei : Ellen Horvt Szecny".
Dar daca dan ful maghiar difera at& de mull de c,e1 european,
ce s distinge din ori-care all musica prin structura frazelor, prin
gamele ei cele semi-magiore, dar mai mull curiositatea, ;i da mai
mare proba despre caracterul cela f ioros si indomabil al maghia-
rului, este preceptele sau regulile ce observel compositorii lor de
musica in componimentele lor.
Toatel lumea cunoaste di musica in general are cloud moduri :
until magiore si celalt minore. Modul magiore sei intrebuinteaza in
composifiunile musicale, a carona tendinfei este a destepta in mima
omului sentimente de bucurie, de glorie si maestate; iar modal mi-
nore pentru cele ce au de lintel a descrie durerea, sujerinfa si dis-
perarea.
Ei bine, am auzit o multime de melodii maghiare wise pe
modul minore, dar care prin constructiunea lor si ideile belicoase

www.dacoromanica.ro
266

din care erau compuse, in loc s inspire tristefil, f &eau pe maghiar


sti danle ca unu turba/u".
Ungurul Kovesdy Iano, prietenul nou al lui Filimon, la o
masA comunA in Pestat cu mAncruri i bAuturi alese ungureti,
toastA in terminii urmatori : Inchin acest toast, pentru unirea
tutulor romdnilor, pentru redobcindirea drepturilor i a libertfii
lor qi pentru prosperitalea materiald 0 morald a acestei nobile
nafiuni. Fie ca Dumnezeul popolilor .s. d auzd vocea mea".
La acca convenire prieteneascA luarA parte musicantii Nagy-
Sandor, Telecy-Istvan i Giurey Betleem, cari incepur a suna
mai multe arii din operile cele mai frumoase.
Ceva maghiar, ceva arii eroice maghiare zise Filimon
lui Iano zi-le sd ccinte un ceardaq de ple, ceva melancolic, ceva
care sic detepte sentimentul de amor de patrie i rezbunare !... Eu
iubesc musica maghiard, cdci ea, ca i cea italiand, cunoate foarte
bine calea ce duce la inimd, i seamn prea mult cu adevArata
music romnA. Musicanfii cdntar ccintecul banditului Rosa
.5andor" care avu vestitul cura j, a da Ungariei o probd despre
celebrele icilhdrii ale bandifilor italieni Rinaldo i Fra Diavolo.
Era in acea arie # in executm ea ei ceva misterios, ceva care pro-
voca deodat toate sentimentele. Une-ori mi aducea mind la lacrimi
alle ori mi fcea si nesocotesc pericolele cele mai mari ; lar cdte
odat imi inspira amorul pentru umanitate, un amor plin de ab-
negafiune i de caritate".
In drumui cAlAtoriei sale, N. Filirnon, in cartea sa la pag. 83,
spune c visit oraul unguresc Gran-Nana in catedrala crtruia
s'a cAntat pentru prima oar faimoasa liturghie (messa), pus
pe music5 de celebrul compositor Frantz List, regele juctorilor
de piano din toat Europa". Oprindu-se apoi la Viena, spune c :
Viena are mai multe teatre, dar cele maiprincipalesunt : Kornth-
nerthor, sau teatru imperial de ()perk deschis in tot cursul
anului ; ins in lunile Maiu, Iunie i Iulie se reprezint oper ita-
Hank', cAntat de artiti italieni ; iar in celalt timp al anului, se
cAnt oper national german.
Orchestrul, dela acest teatru, in ceeace privete precisiunea
intonArii *i. exactitatea timpilor musicali, intrece pe cele mai
bune din Italia i Francia ; are cu toate astea mare lips5 de ceea
ce numim sentiment i colorit musical.
In fata bisericei SI. Carol Boromeo, din Viena, se all douI
monumente, din cari unul rdicat in memoria lui I. Haydn, ce-
lebrul compositor de musicA.
Tot la Viena, in Wienervald, N. Filimon, vzit otelul in care
Mozart compuse cea mai mare parte din celebra oper 11 flauto
magico ; lar In localitatea Hiezing vzu 5i asculta magicele sunate
ce es din orapl lui lohan Strauss ; deasemnenea la Vaebring
vza cimitirul cu mormintele lui L. V. Beethoven, Frantz Schu-
bert i Gluck.

www.dacoromanica.ro
267

Musiea Cecoslovaa. La pag. 201, N. Filimon, dup6 ce des-


crie intrarea sa in Praga capitala Boemiei de alt dat, apune:
Imi adusei aminte ca m allu in patria lui Schubert Frantz
Schubert, boem de origina, se net' scu la 1797 qi muri la 1829. El
fu unul din cei mai renumifi compositori de musica al secolului
sent. Scrierile lui se compun din opere teatrale, oratorii, musicei
bisericeasca 5i peste 500 romanfe, iar meritul su ti vine delaielul
cel din urma de composifiune qi crezui cei umbra acestui sublim
orlan al Boemici imi inspira acele idei melancolice.
Luai flautul in mad 5i, dupei ce facui sa se auzei pateticele
note, din care se compunea nocturnul, in Re minore, de Julio Bri-
cialdi unul din cei mai renumifi flautuqii ai Italiei intonaiu
cu cel mai profund sentiment celebra serenada Die Schwanen
Gesang" cea mai frumoqsa din romanfele lui Schubert, dar
notele cele plentive din care se compune aceasta arie, ce poseda
secretul de a de5tepta chiar obiectele cele neanimate, imi cauza alcita
emotiune, di ma vazui silit a lepda instrumentul. Pusei mcina
pe frunte 5i ma lasai in curentul diferitelor senlimente ce de5tep-
lase in mine acea canfoneta plinei de loc.
In momentele acelea auzii un sunet de instrumente musicale.
Mel repezii iareigi Mire fereastra ca sei observ de unde venea acele
sunete artnonioase ci aflai ca ele eqeau dintr'un palat ce era situat,
lard in cu locuinfa mea.
Erau patru juni ce formau un cuartel compus de o violin,
un flaut, o violina second, 5i un violoncel. Ei sunarel diferite cuar-
tete cu o ma estrie i pasiune musical ce nu o poate gsi cineva
de cdt In Boemia 5i Italia, dar dupa o mica pauza se puserd- i ei
a suna serenada lui Schubert.
Prima fraz a celebrei cantilene, de qi u executatei cu o ex-
presiune 5i o culoare poetica demnei de primarii arti5ti ai Europei,
tot rasa ceva de dorit ; dar cnd aiunsera la a doua fraz, in care
nernuritorul Schubert a depus iea mai frumoasei inspirafiune
musicalei a geniului su, tinerii boemi se animar ca 5i mine de un
sentiment misterios i electrizator. Intrebaiu pe secretarul otelului
despre ddniiqi aflaiu cei erau tog fei rei vedere; iar musica o in-
veifase in institutul din Viena.
Aceasta ma' fcu sa-mi aduc aminte eel locuitorii orientului
orbesc paserile dintatoare i, dupa ce le inchid in colivii, le pune
Intre alte pasen i libere; lar ele de intristare &Mid neincetat. Nu ma
mirai dar de ce acei juni sunau din instrumente cu ateita f oc
pasiune".
N. Filimon, dup ce descrie teatrul din Praga, fundat la 1783
de Emilia Ghaloti de Lesing, pentru care Mozart serse operile
Don Juan 5i Titus, dupA ce visiteaz biserica curtii din Dresda
In care admir marea NA fabricat de celebrul Silberman,
precum i teatrul cu statuele lui Gluck, Mozart si altii, se
opreste la Munchen.

www.dacoromanica.ro
268

Lohengrin" de Richard Wagner sau musica viitorului.


Musiea Germanfi. Exceptindu pe Italieni, nu cunoa5temu o
alta nafiune in Europa care s fi cultivatu 5i sa cultive musica cu
attila pasiune ca Germania. Deschidefi istoria musical i veli
vedea c, daca arta aceasta s'a radical la perfecfiunea in tare se
all astazi, este datoare in mare parte acestei nafiuni. Germanii
inventar cele mai mulle instrumente musicale. Ei 5i Flamanzii
pert ecfionarti armonia care, in secolul al XV, era ca tolul neca-
pabila de a exprima diferitele idei tonale ce Mc frumuselea mu-
sicei actuate.
Ca discipoli ai ilu5trilor Italieni, Germanii 5tiurti a rpi, de
la cicin5ii, bate serretele materiale ale artei, nu putea cu toate aces-
tea sa clued ca dcin5ii, in Germania, scinleia divin a geniului
italian, qi acele suave melodii ce s concep in dumbrtivile de por-
tocali ale peninsulei italice, 5i se matureazti prin adierea plpan-
delor atzre i dulcelor raze ale soarelui mericlionalu. De ad i vine ea
ace5ti locuitori ai nordului in arta musicala in bale celelalte,
inlocuesc geniul i coloritul natural prin o mulfime de forme 5i
invenliuni materiale loarte fine in adevr, dar lipsite de expre-
siunea aceea care mi5cti sufletul 5i face sa bat inima. Am ascultat
eu atenfiune operile clasice ale lui Gluck, Haydn, Sebastian Bach,
Mozart, Beethoven, Mendelsohn, i Meyerbeer, i am admiral
foarte mutt arta ce am gsil intrdnsele .5i pacienla colosalti a
mai5trilor germani, de a inventa mullimea aceea de armonii de
care sunt pline, dar n'am simfit acea dulce melancolie qi emo-
fiunea ce gusta cineva ccind aude o melodie de Rossini, Bellini sau
Donizetti.
Iatt credinfele mele in privinfa musicei clasice germane : ccit
despre cea moderna' nu am ce zice, cad lipsesc cu total composi-
torii, sau, dacti exist cineva, sunt foarte mediocri i excentrici
exceptam, din num'aul acestora, pe Meyerbeer, Flotov i Ball e.
Am pronunfat zicerea excentrici i cat s-mi dau cuvtintulu caci
altl el a5i trece de unu criticu nedreptu, i tocmai aceasta nu a5i
voi sit se inttimple.
Incep dar de la delinifia beleloru arte 5i a miraculoasei in-
fluenfe ce exercit ele asupra inimei omului.
Antele cele l rumoase au misiunea de a de5tepta in mima omului
sentimentele cele mai nobile gi a-i spiritul mai presas de
prozaismul materiei; dar ca sa ajungel la aceasta inlet ele se ser-
vese de diferite mijloace qi dd.
Pictura, sculptura i arhitectura, exalt!' admirarea qi mica
inima prin facultalea vederii ce comunicti cu celelalte ptirfi interne
ale organismului aman, i ca sa poata a-5i implini seo pul lor, ele
cold sil imiteze foarte mult natura qi sublima ei poezie, caci altlel
perd magica lor forla i devin inutile.
Musica 5i poezia suntu chemate a produce, in in ima omului,

www.dacoromanica.ro
269

fleck mull mai mari, dar pe o cale cu totul diferit de a celorlalte


arte ce indicarm, voim a zice prin facultatea acusticei.
S fristim deocamdat poesiea i se,- venim la musica ale eireia
ef ecte au produs 5i produc incti miracole. De la formarea primelor
societli umane, musica a lost privit ca o artti diviner.
alte popoare ale antikiteifii, s servir cu ddnsa spre a tempera
moravurile cel barbare ale popolilor i a-i aduce cu incetul la ci-
vilizare; iar medicii o intrebuinfau cu eficacitate la maladiile
morale.
Osta5ii Greciei antice electrisafi de sunetul fluerului lai Tirteu
mai mull decdt prin discurile lui Dimosten i Eskin, desprefuia
moartea pe cdmpul de onoare. Roman.ii la sunetul trombelor res-
belnice introduse in legicane de Servie Tulie infroducerea
sicei in arma/ele romane s'a operat in cmul 587 inaintea Erei Hri-
stiane se aruncau ca tigrii asupra inimicilor. Saul, regele Ebrei-
lor, nu se putea lini5ti de turmentele spiritului malin decal prin
pateticele accente ale, lirei pstorului David. Care sti I ie oare mij-
loacele ce dO musicei aceastO 'odd supranaturalO? Ele sunt foarte
pufine. Sunt 5ap1e vibrafiuni desparfite una de alta prin grade
determinate de ascufire 5i gravitate.
Cu aceste neinsemnOtoare mifloace, s'au servit mae5trii de
musket* antic qi modertdi ca s producti miracolele ce indicarni.
Germanii ins, ca Dameni reci qi meditativi, neput nd ree5i
sti compile musiccl. plina de melodii, cari s mi5le inimile, cercar
sa indeplineasca, lipsa aceasta, prin cultura armoniei, 5i in mania
lop de a descoperi noi efecte armonice, pdrsird calea cea veritabila
sau, cu alte cuvinte, cercar a scoate arta musicald din limitele ei
prescrise de naturcl, dar nu ree5ird.
Richard Wagner, unul din compositorii actuali, I cu 5i mai mult
deceit predecesorii lui ; el calc'd in picioare toale tradifiunile artei musi-
cale cercti set' formeze dintr'insa o limbd dramatic convenlional
Acest,nou metod s'a numit de cOtre proselifii lui Wagner, cu
ridicolul nume de Zukunfts-musik (musica viitorului). Am as-
cultat la tea/tul de la Miinchen opera Lohengrin" ce trece de cap
d'oper al musicei de felul acesta. Am pus cea mai mare aten-
fiune ca s nu perd nici o nota; cu bate acestea, nu am putut afta
intr'insa nici o nuanl care sti-5i excite cel pu fin curiositatea. Totul
in a"cea opera era confusiune : Melodia care este basa principabi
a musicei, lipsea cu totul ; armonia ceo naturala ce satisface urechea
mima, era inlocuit prin niqte transifiuni i acorduri repetate
la prfile acute, medii 5i grave, pri,n care Richard Wagner pretinde
a descrie lumina focului qi a fulgerului, a reprezenta distincfiunea
colorilor qi a devine viitorul ; fr s observe cd cautd el ecte noi,
acolo unde nu se gasesc deceit defecte i neant.
E de mirare cum a putut s ajunga la o asa de mare excentri-
citate 5i materialism un compositor ca Wagner, carele pe ltingO
talentul musical une5te 5i pe al poesiei dramatice. Eu cred c dacti,

www.dacoromanica.ro
270

acest compositor s'ar fi gzindit ceva mai bine, 0 de nu ar fi los,


dominat de (deja de a creea un sistem musical esclusiv ; ar fi vtizult
cum vede bald lumea, c mtzsica-se compune din sunete, i, in ca-
litatea aceasta, ea nu poate s reprezinte de ceit obieetele cc infra'
in domeniul sunetelor sau, cu alte cuvinte, tot ce slug, i asifel ar
fi dal acestei arte ce este al ei, i ar fi liisat pe seama picturii, sculp-
turii i a poesiei, s ne reprezinte apusul soarelui, lumina lunei
;erpuirea julgerului ; elu inset ca toll utopi0ii, persistel in sis-
lemul i opiniunile sale, cu toate acestea caf s mrturisim
escludeind de la acest maestru calea cea grgita" prin care yogie
reformeze muzica, li rilmein incti multe merite i credern
ea arta musicale! 0 dramatia va prolita mull din scrierile
Fiji.
Operile didactice eite din pana acestui compositor sunt ace-
stea : Die oper und das Wesende musik (opera esenfa mu-
sicei); Das Schauspiel und das Wesen der Dramatischen Dicht-
kunst (comedia i esenla poesiei dramatice); Dichtkunst im
Drama de Zukunft (Poesia musica viitorului). Afarti de
acestea el este stimat ca primul compositor de drame al Germania
actuate".
Revista Nou5" prin scrisul d-lui N. forgo, spune a N. Fi-
limon dup5 ce trecu, in cillAtoria so, prin Pesta, Viena si Miinich,
dup5 o scurt sedere la Kissingen, trecu in Italia. Aci, la Milano,
st5tu mai mult vreme, fericit c poate auzi operile antate la
Scala si s5 vad5, in urm5., mormantul lui Donizetti dela
Bergam.
Intors In tar, continuA colaborarea la Nationalul" de unde
la 1860, se retrage, pentru ca sA i se ofere, exflautistului de la
Madam Carl, un loe la arhivele statului. Nu mult, dup5 aceasta,
o scurt5 boal5 de piept puse in mormant pe uriasul care fisiceste
pArea neinvins.
Intre operile sale, cari sant, in cea mai mare parte serieni
literare, sant i articole de music5. publicate In Nationalul"
impresii din orasul Bergamo si monumentul lui Donizetti, nu-
vela Mateo Cipriani, cantAret la catedrala Bergamo, Stapp"
in care e vorba de un organist. Biografii musicale : Verdi, origi-
nile oper, Donizetti, Bellini, Paganini, opera ungureasa In
Revista Carpatilor", etc.

www.dacoromanica.ro
271.

IOAN ANDREI SACIIMANN


In primele fnceputuri de miscare musical, preconizan de
loan Eliade Rildulescu cu colaborarea intelectualilor contim-
porani, Cimpineanu, Const. Mann, Em. Bleanu, Scarlat Cre-
tulescu, loan Rosetti, Grig. Cantacuzino i Barbu Ca(amiu, se
gAsea si musicianul loan Wachmann, de originA ungar5, n6scut
la Pesta in 1807, care, fire.ste, era nelipsit la once initiativA cu ca-
racter musical si fricea parte din soc. ui1armonic, creat5, cu
anta trudii, de I. Eliade.
Dr. Tavernier 1), strAin de
neam, reusind, prin unel-
tiri antagoniste, srt intro-
duc vrajba in sanul acestei
socienti ; la 1 Sept. 1837
reuseste sA o desfiinteze
din cauid ea i se afiliase
multi din membrii socien-
tii, intre cari i loan Wadi-
mann.
Cu tot punctul negru
ce istoria Il aplicA asupra
atitudinii celor, cari au
contribuit la desfiintarea
unei institutii de adevg-
ran cultur romneascA,
valoarea musical a lui I.
Wachmann ramne neatin-
sA, intruck, ca si A. Flea-
tenmacher in Moldova, el e
chemat la sustinerea oricA-
rei initiative artistice,
in special, de naturA mu-
sical.
Inc din anul 1830,
loan Wachman, se afl In loan Andrei Waehmann.
fruntea organizatiilor mu-
sicale, cari aveau s" determine, mai nrziu, influenta asupra
culturii romanesti.
La trupa de open germang de sub conducerea lui Tb. Milner,
Waehmann e conduatorul orchestrei, forman din elemente ca
faimosul flautist lose' Gebauer, violonistul Fran' Hochmann,
Handa, flautistul Sellner, clarnetistul Ferlendis. In 183a deve-
nind conducalorul operii, fncepe compunerea si reprezentarea
operilor sale, cu librete romnesti din istoria neamului. In sta-
giunea 1834-1835 Waciunann instrueste i tonduce peste 60
1) Vezi : Teatrul la RomAni, de D. C. Wiesen.

www.dacoromanica.ro
272

de opere, Intre cari si opera sa Les Braonniers, pe care o repre-


zint la 11 Martie 1834 1).
Cu sprijinul celor -52 de boeri, de toate rangurile, infiin-
tandu-se In Martie 1835 o scoal public6 de music5 vocall
instrumenta15., pentru tinerimea de anuindoud sexurile i
gird plaid, I. Waehmann e pus In fruntea ei i, In scurt, in
acelas an, la 11 Dec. 1835, elevii s5i debutau deja in vodevilul
Triumful amorului, compositia sa musical.
Se vede cA, la 'nceput, actiunea lui Waelimann, din cauza
disgratiei publice, In care cAzuse, nu era simpatizat, c5.ci
Gazeta teatrului" spune cA reprezentatia reusise att de bine
Incat a .ters once f el de nemulfumire din partea publicului.
coala de music5 vocal fAcea progrese simtitoare cu L Waeh-
mann care, un an dup intemeierea ei, i produse elevii In opera
Semiramida de Rossini, dat atunci, pentru intaia dat5 in limba ro-
mn5. Succesul, fAr5 a fi stillucit, a 15sat o bun impresiune si a
dovedit cA cu stilruinfd la lucru, cu incredere in puterile noastre
en o povdfuire bine chibmitd, colarii puteau s" ajung departe
si se n5drij duia c vor ajunge. Reprezentatia se dase, in Iunie
Octomvrie 1836, en cAntdreteie : d-na Caliopi, d-ra Ratio,
d-ra Frosa Vlasto, Nieu Androneseu, I. Curie, Const. Milialaclie 2).
$coala, condusg de Waehmann, din cauza curentelor anta-
goniste, n'are viat si e nevoit ca, In scurt vreme, s5-si Inceteze
activitatea. De aceia, ali:ituri de L. Wiest, distinsul compo-
sitor si virtuos, e in continu5 lupt i stAruint5 pentru reinfi-
intarea acestei coli. Abia la 1851, reuseste a obtine aprobarea
domnitorului B. Stirhei pentru realcAtuirea societ. filarmonice,
condus del un comitet In frunte cu loan Ottete1e5eanu, Ludvig
Wiest si paharnicii Stefan Beliu i Samurea5.
Totusi, scoala din cauza indiferentii publice, nu se poate
duchide, pn cAnd statul, in fine, se hotAr, la 1860, sA sustie
subventioneze o scoat5 de music instrumentalg, ca un pre-
ludiu preparativ, pentru Infiintarea Conservatorului de music5
din 1861, pentru care, loan Waelunann luptase decenii de ani
la crearea lui at mai neintarziatA.
DacA, pe terenul musicei didactice romnesti, Intampina
greutAti, In realizarea unui ideal, care era si al Romnilor, apoi,
paralel cu aceastA actiune, era nelipsit dela oriceintreprindere,
dela once manifestare, musical cu caracter romnesc. In Noemvrie
1850, colaboreaz5 cu Carageale la alc5tuirea unc trupe rom5.-
nesti cu repertor de music5. teatrar. Cu privire la aceast5 cola-
borare artisticA iat ce spune scriitorul D. C. 01fineseu In cartea
sa Tea trul la Romni"
Temeiul intovtird5irii lui Carageale cu I. Waelimann era,
pe leingd dorinfa de a ji aldturi cu un brutal I oarte apreciat i cu
Vezi : Revista idealist5, 1 Aprilie 1900, relatie de St6neseu.
Vezi : Gazeta Teatrului, No. 4 pag. 43 I 44, 1836, i Teatru" de D. C
Olaneseu.

www.dacoromanica.ro
273

multa trecere in societalea Malta qi interesul de a avea la indemand


pe un maistru i fertil compositor de musicd, pentru cupletele
comediilor qi pentru melodramele, lei rd de care nicl ca se putea re-
prezenta ceva pe scena !wastrel. Intr'atata publicul fusese deprins
cu ccintecul de neintreruptul 5ir al operilor italiene sau germane
0 de salteirefele qi mai ales sloboadele la gurti vodeviluri fran(uze5ti.
Dae.4 ar fi slat el s plateascii deosebit musica fiecrei bucdfi a re-
pertorului celui ateit de variat in spectacole, ce era dator sa
pentru a mulfumi gustul privitorilor, nu i-ar fi ajuns o avere 'n-
treaga 5i n'ar fi putut reuqi sei aibii composifiuni originale, pline
de simfimeint national 5i de cea mai aleasti fi mai bogata fantezie".
In curnd C. Cara9ia1e av In repertorul s.0 peste 50 vodevile,
15 operete i pieseteatrale complectate cu musica lor de harnicul
i devotatul su colaborator, de la care avea s trag folos, nu
numai el, ci toate teatrele din tar, de atunci Ora acum. Cola-
borarea aceasta a durat ctiva ani, i la 31 Dec. 1852, Inc cu
prilejul inaugurrii stagiunii teatrului din Bucureti1), I. Wadi-
mann i reprezi nt vodevilul Zor sau amor romcinesc" iuvertura
sa Claca romeineascei" in care se distinge flautistul Folz.
Ioan Waehmann era unul din acei musiciani plini de talent,
care, In vremea /ui dup cum 11 calificA Ed. Caudella scu-
tur ariile din mnec5., 'Mat o multime de operete din repertorul
vechi al teatruluibucuretean, Ii datoresc lui originea lor, ca: Fata
aerului", ,Ltunea pe dos", Cine orea poate", iar Iudita i Olo-
fern ptrunsese 'MI Moldova i s'a reprezentat pentru prima oar la
Iai, In 6 Martie 1877. Cu toat valoarea lor musical, aceste,
operete nu se mai aud i e pcat. A mai elaborat cartea Prin.
cipiuri generale de music europeneasc modernr, tiprit In Bu-
cureti la 1846 In tipografia lui C. A. Rosetti i Winterhalder.
A mai compus 67 opere comice, operete, musia pentru drame,
comedii i vodeviluri, ca : Lampa minunatti, Fata aerului, Idiotul,
Paradisul pierdut, Pepelea (operet nejucatrt) Rosa magicil , Iudita
qi Olofern, Smeul noplii, Steaua pdstorului, apoi Zamfira 5i Illihai
Viteazul la Ctilugtireni, cu text de L El. Rilduleseu, opere cari
s'au pierdut In incendiul avutului lui I. Waeltmann din 1847. De
asemenea Ecou din Valahia In trei caete 2). A scris trei liturgii
pentru elevii dela SI. Saya, cloud liturgii pentru biserica romano
catolicd, colec(ii de melodii populare, hora de intronare" etc.
Musica lui "loan Andrei Waelimann, zice criticul musical
M. Milruilriteseu 8), se distinge printr'o form'a melodia totdea-
una fericit i gratioas6, printeun stil interesant care contrasta
surprinetor cu tot ce se compunea la noi pe atunci.
In 1860, dup o grea suferint trupeasc, I. A. Waeltmann,
Inceteaz' din viat.
I) Vezi : Anal. Acad. S. H T. 28 de N. Iorga.
Un exemplar In manuscris se Ohl In posesiunea d-lul prof. G. Georgescu-
Breazu.
Vezi : Rev. Musica" No. 3, 1908.
Mihail Gr. Posiu@nicti. Istoria Musical la Romani 18

www.dacoromanica.ro
274

EDUARD WACHMANN
lntemeetorul eoneertelor simfoniee la Romni.
In Bucureti, In casa dominaM de spiritul Eu.terpei, a lui
loan Waehmann, la 4 Iunie 1836, se nate fiul su Eduard.
Motenind, din natere, simtirea musical, dela primele
ale manifestrilor sale musicale, i se determinase viitorul
de musician distins. Primele lectiuni, de principii i piano
le primi In familie, apoi dela profesorul L. Wiest. Dup ter-
minarea studiilor teoretico-practice In 1856, e numit ef de or-
ehestr, iar In 1858, se perfectioneaz6 mai Intai la Viena, luand
lectii de piano cu Dachs 1) i compositia cu Nottebonne 2), apoi la Pa-
ris, in arta compositiei, cu celebrii profesori Reber 8) Carafa 4),
piano cu profesorul Marmontel 4), iar orga cu profesorul Benoist 6).
Aci, la Paris, In tovria lui Caudella-tatl a colegului su
Eduard Caudella,7) a studentilor romni Neeulai Culiano, fostul
rector al Universittii din Iai. geologul Gr. Cohleeseu si Dr.
Agapi, Eduard 1% aehmann a petrecut frumoase zile de impuls
patriotic pe meleaguri strine. La 1863, reintors In tar, ocup
postul de ef al orchestrei teatrului national ; jar In anul ur-
mtor, e numit, odat cu Infiintarea Conservatorului de music
din Bucureti, profesor de piano i armonie la aceast nou
institutie de art.
Dela 1865, indeplinete Insrcinrile de membru al comi-
tetului teatral, al ateneului, la 1869, dup retragerea lui Alex.
Fleehtenmacher, e numit director al Conservatorului de mu-
sic iar, In anu11874, pred, Mriei Sale Doamna Elisabeta, cursul
de armonie i compositie.
Pe terenul compositional a scris rnusicA pentru piesele :
Spoelile Bucuretilor, Duelurile, Aghachi flutur,Hapurile dracului,
Contesa Bufoi, Ruinile, Dan(ul salbaticilor, Ph-unapt codrilor,
Dachs losel, 1825-1896, distins profesor de piano la Conservatorul din
Viena. A publicat o criticl asupra compositiilor lui Hummel.
Nottebohm Martin Gustav, 1817-1882, a publicat studii istorice 1 critice
asupra operii lui Beethoven si Mozart.
Reber Napoleon Henri, 1807-1880, autor de opere celebre, ca : La nuil
de Noel, marea operit Nairn, etc., profesor de armonie si compositie la Conserva-
torul din Paris, autor de simfonii, musicA de camerA, etc. si autor al celebrului tra-
tat de armonie.
Carala (de Colobrano) Michel Enrico, 1787-1872, mai IntAi ofiter-militar
In armata lui Napoleon, apoi se dedicil cu totuI musicei. Autor a 36 opere scenice
musicii religioasii, Requiem, Stabal mater, etc.
Marinon101 Antoine Francois, 1816-1898, profesor de piano la Con serve-
torul din Paris. A avut de elevi pe Duvernoy, Wieniavski, Bizet, Dubois, etc. Opera
sa musicalii are mai mult caracter didactic, apoi sonate, nocturne, etc.
Benoist Francois, 1794-1878, profesor de orgA la Conservatorul din Paris,
compositor de musicil religioasA, trei liturgii, etc., cloud opere. Organist al Capelei
regale, etc.
Vezi : Gazeta Artelor si Arta RomAnii" No. 6 si 7 din 1922 de Ed.Caudella.

www.dacoromanica.ro
275

Prpdstiile Bucureqtilor, Corabia Salamandra; sonete si cuplete


ca : Esmaralda, Paraponisita, Gurd cased. Paracliserul,
ranul boerit. Toate aceste format' repertorul vodevilurilor cari
feceau saccesele in stagiunile trupelor romne din Ii i
Bucuresti.
Pe 1 ange acestea, a mai compus musicd de piano, trei
liturgii, Te-deum, axioane, concerte i imne religioase. Pentru
scoale a scris coruri mixte qi bdrbdteti, cursuri de principii,
basuri cif rate i cdnturi pentru cursul de armonie, notiuni ge-
nerale de musice, exercitii
studii cte Intonare, coruri
laice berbResti, etc.
Ceeace e mai presus de
meritul sell. In frumoasele
sale inspiratii compositio-
nale i abondenta operilor
sale In spirit didactic, laic
religios, e, necontestat,
vointa steruitoare In crea-
rea i organizarea comer-
telor simfonice.
Paul la anul 1866, nu
se deduse, In capitala Ro-
mniei, un singur concert
instrumental de orchestre
simf onic6. Prin urmare,
operile marilor simfonisti,
cari au ilustrat arta musi-
cale a apusului, nu erau
cunoscute cleat unui mic
numer de alesi, cari le au-
zisere in streiratate, pentru
masa publice romneasce Eduard Wachmann.
tug, ele erau necunoscute.
Cauza principal6 era lipsa unei orchestre stabile.
Se ivi Eduard Waehmann i), care, abia tutors din Paris,
numit profesor la Conservatorul din Bucuresti, Intreprinde,
pentru prima oar, darea unui concert simfonic in sala teatrului
national, spre a pipei gustul pub licului. Programul era strict cla sic
si se compunea din uvertura operii Prometeu de Beethoven, din
simfonia In Sol minor de Mozart, dintr'un Adagio de Haydn si
din simfonia In Re major de Beethoven.
Pentru Infeptuirea acestui Inceput de mirare musical,
in sens simfonic, Ed. Wachmann a trebuit se suporte greuati,
pe cari nu le prevezuse. Personalul orchestrei teatrului national
era prea redus, avea deci nevoe sl se adreseze, pentru aceste
1) \rem : Revista Idea1ist5, 1 Aprille, 1903, eronica muzicala.

www.dacoromanica.ro
276

lipsuri, strainatatii. Pe lnga aceasta, mai era tocmai i timpul


cand, lumea romneasca politica, se a fla inteo ferbere din cele mai
neobieinuite. Principele Cuza abdicase cu cateva saptamni mai
'nainte si nu se stia inca, cu siguranta, cine va fi urmasul F Au la
tronul tarii. Dueele de Flandra refuzase coroana romana, pe care
tara a oferit'o apoi principelui Carol de Holienvollern Sigma-
rinpn. Evenimentele acestea, cari se precipitau necontenit prin
surprindere, Inlturase, pentru catva timp, gustul pentru arta.
Cu toa te ocestea, tanarul Waehmann n'a pierdut curajul.
Concertul, ce fusese anuntat pentru 1 Aprilie 1866, fu amanat
la 22 Aprilie, cand se stia
ea prineipele Carol, a pri-
mit coroaPa i ca se astepta
plecarea sa din Germania
spre Romania.
La data fixata, In con-
tra tuturor asteptarilor sale,
,
teatrul national era plin de
,
o lume aleasa din toate
paturile sociale i succesul
artistic si moral se realizase
pe deplin. Personalul, care
forma ansamblul orchestrei,
1 4
tb.I numara 30 de executanti,
pltii, fiecare, cu cate un
.! , galben ; intre ei se afla
musicianul diletant marele
barbat de stat, Nieolai
Fleva, devenit mai tarziu
tribuntil poporului. precum
marii romani B. VIA-
doianu i L Parasehiveseu.
Se capatase o stralucita
dovad ca asemenea con-
Neculai Fleva. certe plac publicului bu-
Dupa o revisa umoristici.
durestean, piedicele mate-
riale erau inca destul de pronuntate cari sa stnjeneasca aeest
frumos inceput. Totusi educatia musicala publica, fiind Ipce-
puta cu atata succes, trebui sa se continue. De aceia la
3 Aprilie 1867, In sala teatrului national, se da al doilea
concert simfonic, pentru ca, periodic, sa se continue si In
anul urmiltor, a 17 Martie 1868, in sala Atheneului cu al treilea
concert.
In urma acestor rezultate atat de favorabile, Ed. Wadi-
maim isbuti, In fine, a excita interesul cercurilor noastre culte,
pentru infiintarea unei societati filarrnonice. La 11 Maiu 1868,
rnembrii fondatori, se Intrunira i alesera un corral et compus din

www.dacoromanica.ro
277

principesa 1. Ghica, nasc. Mavros, principesa Alexandrina Ghica.


nilsc. Blaremberg, d-na Lucia Negri, A. Cantaeuzino, C. Exareu, D.
Sturza, Dr. Theodori, Menelas Ghermani, Abraham Halfon i Neeu-
lai Steriade, iar prineipele Carol, domnul Principatelor, contribui la
sustinerea aeestei societai filarmonice, cu suma de 300 galbeni.
In aceste conditiuni de trainicie viitoare, societatea filarmo-
nica d concertul ei la 15 Decem. 1868. Curentul musical, se
vadise real. Apreciatul musician .roman, Gr. Ventura, i martu-
riseste bucuria ce a avut-o and, principesa Alexandrina L
Ghiea, Ii face cunoscut onoarea de a-1 inscrie printre membrii
activi ai soc. filarmonice 1), dar, distinsul critic musical si
colaboratorul disparutei - Cu regret - a revistei Revista
idealista" continua: De la 1866 incoace, concertele au mers
strun, la 1869 s'au dat trei concerte, la 1870 ase, la 1873
ase, la 1874 cinci, la 1875 ase, la 1876 lase".
Cu anul 1877 incepe o epoca critica pentru opera lui
Waehmann. Razboiul independentii a o lovitura de moarte
societaii filarmonice. Vointa de fer a lui Waehmann ramane
insa neinvinsa. Dupa sase ani de intrerupere, relua sirul con-
certelor, de asta data insa, pe rizicul sau. De atunci ele nu
s'au mai intrerupt i succesul lor a mers crescand. In 1883
trei concerte, In 1884 trei, in 1885 trei, in 1886 trei, in 1887
patru, In 1888 patru.
La 5 Martie 1889 s'a dat primul concert simtonic in sala
paldtului actual al Ateneului. La 1889 s'au dat cinci concerte,
la 1890 patru, la 1891 cinci, dela 1892 la 1903 cate sase concerte
pe an. Si nu e gluma de a organiza, de a studia i de a executa
150 de concerte simfonice, mai ales cand esti silit s creezi totul
artiqti, instrumente i parti(iuni, and ai a te lupta, de multe ori,
cu indiferentd, ha uneori chiar cu invidia i Cu reaua vointa.
Este interesant de a infra in unele amanunte si de a da idee
despre ce s'a lucrat In concertele simfonice, ca toata lumea sa
vaza c prin ele s'a realizat un adevarat progres cultural.
Nimeni nu stie, de pila, ca In cele 150 de concerte sim-
fonice, cari s'au dat dela 1866 Ora la 1903, s'au executat,
pentru prima oara in Romania, 245 de opere musicale ale com-
positorilor celor mai vestiti i anume :
Beethoven 22 riese; Bach S. F; Bizet G. 4, Brahms 4, Ber-
lioz 9, Bruch Max 3, Cherubini 6, Chopin 2, Delibes 1, Fuchs
Robert 3, Resenham 2, Schumann 11, Volkman C, Wagner R,
29, Weber 6, Gade 2, Gliick 2, Golmarck 3, Grieg 8, Haydn 13.
Handel 1, Linder 1, Lyszt 2, Humperding 1, Lachner 1, Tschay-
kowski 3, Wagner Sigfr. 1, S. Detana 1, Swendom 1, Dworack 2,
Massenet 10, Mehul 1, Mendelsohn 20, Meyerbeer 2, Mozart 14,
Popper 14, Reiniche 1, Rameau 3, Rossini 1, Raber 1, Dubois 1,
Friederichscn 1, Gliucka 1, Enescu 5, Graedner 1, Chabrier 1.
1) Vezl: Revista Idealist?1, din 1903.

www.dacoromanica.ro
278

Zic douil sute patruzeci i cinci buc4i de musicl instrumen-


tall, dintre cari un mare numgr de dapete de operA, ce ar fi rAmas
necunoscute marei majoritti a publicului nostru.
,,V inchipuifispune Gr. Ventura 1), un moment ce operei colo-
sal6 e asta? Pare cti Ed. Wachmannqi membrii orchestrei sale ne-ar
fi finut cloud sute patruzeci i cinci de conf erinfe musicale, din care
unele le-a repetat in mai multe rdnduri, reispdndind astfel, in
public, gustul musicei clasice i f eicdnd educafiunea musicard a.
unei intregi generafiuni.
Multe institufiuni culturale, sus (mute de stat cu sume mari
i ani indelungafi, ar fi putut set se mcindreascti eu asemnea rezul-
tale i ar putea lua exemplu de la concertele simfonice pentru
indeplini misiunea.
Sti mai adaug, ca ameinunt, ell din 312 instrumentiti, cari
au luat parte la concertele simf onire dela infiin(area lor i ptinti
sunt 172 prof esori i elevi ai Conservatorului nostru, 136 ar-
titi straini, 4 amatori, c din tre acei cari au esecutat soluri gsim
pentru piano-forte, pe Doamnele: Principesa Elena Bibescu, Con-
stanta Romalo i Eleonora Riiureanu ; pe D-rele Salmiza Bil-
cescu, D-na Alimrineteanu, Caterina Teodorv i Margareta Ze-
hender. Pentru vioarti pe D-nii Ludovic Wieit, Eduard Htibsch,
W. Boretzky, Blau, Levingher, Ondriceck i Enescu. Pentru
violoncel pe d-nii Dumitrescu, Feri, Kletzer, i Dumitru Dinicu.
Pentru harpti, d-na Elodia Coana (Caselli) mire amatori
cari au luat parte ca instrumentiVi in orchestrii vedem pe d-ra
Edmea Chabudeanu, d-nii N. Fleva, Vldoianu qi Paraschivescu.
In ce prive0e pe Ed. Wachmann eu onsider stabilirea concertelor
simf onice, in capitala Romdniei, ca meritul cel inai mare, de care
poate fi, cu drept cuvtint, mtindru".
Celebra simfonie a VII-a, In La major, de L. Beethoven
care, In Franta i Italia, fu cntatg abia in 1873, In Bucureti
ea se esecutase deja la 15 Decembrie 1868 cu prilejul primului
concert simfonic de sub conducerea lui Eduard Wachmann 2),
Apoi, mai departe, Gr. Ventura, reflectnd asupra raretei
opere infAptuit de Ed. Waehmann spune urmAtoarele din 6-
lAtoria sa la Mtinchen :
Cu prilejul acestei cliorii, avusesem, pentru prima aril,
fericirea de a vorbi cu Richard Wagner la Milnchen. Vechiul meu
amic ci profesor de musicil, Franz Kroll, ma prezen tase maistrului.
Tara voastra are viitor, Imi zise Wagner ; Hohenzollernii grit
stgruitori i steaua lor e departe de a apune". Voiam raspund,
dar el m'a intrerupt, intrebdndu-mei : aveti oare In Bucureti o
orchestrrt care, sA poat6 executa binior o simfonie de Beethoven?

Vezi : Revista Idealista, I Aprilie 1903, relatia Gr. Ventura.


Constatar facute dap lucrarca Les symphonie de Beethoven" de I.
G. Prod'homme, p. 335.

www.dacoromanica.ro
279

ml veni greu sa-i spun, da I Dar nu voiam nici sa-i spun nu !


De aceia, reimeiseiu cam incurcal. Wagner interpretei tacerea mea
ca o negafiune, i urma ziceind : Inteleg, nu ,aveti orchestr bun,
ei bine, domnul meu, nu sunteti ine civilizatil".
Dupei asta maistrul imi vorbi de tot felul de lucruri, dar des-
pre musica nu mai zise nici un cuveint. Marturisesc di am eyit
de la dcinsul dezamagit i indignat. Kroll imi zise : Ai voit s ve7i
pe Wagner, l'ai vAzut, *i sunt sigur c ti-a displricut ; cu toate
acestea, el are dreptate". i i in realitate Wagner avea dreptate.
Celt de mare imi fu dar bucuria ceind veizui cei grafie societafii
filarmonice i mai ales grafie efului ei de orchestra',. Wachmann,
lucrurile erau pe cale de a se schimba.
Astazi a voi ca, Richard Wagner, sei poatei asista la un Con-
cert simfonic, in palatul Ateneului ; el ar vedea o orchestra' de 80
de instrumentiti, cari esecutti bate capo d'operile musicei in-
strumentale, intr'un mod, care ar lace onoare oricarei capitale mari
a Europei. Ar vedea ca, pria munca steiruitoare a unui sin gur
om, am ajuns, dupei 37 ani, a sarbeitori pe al o sutei cinci zecilea
Concert simfonic".
Eduard Wachinann, srbtorind al 150-lea Concert simfo-
nic in 1903, i*i srb6tore*te cei 50 de ani de activitate musicalri,
indreptat'd pe toate trmurile ei, *colar, religios *i artistic ; f*i
serba e*irea la pensie, dup5 37 ani de apostol al artei, *i incheerea
unei vieti muncitoare, de pe urma creia, tara *i neamul, si-a
v'zut inchegat tendinta trainicA a unei culturi musicale, care
avea s serve, de aci inaintd, ca baz'd solid desvoltrii gustului
musical, mai cu seamA, al musicei nationale, pe care dac Ed.
Waciimann n'a cultivat'o cu musica instrumentalA, a cules'o,
a creat'o *i. a armonizat-o pentru ca generatiile tinere *colare s'
o popularizeze mai departe.
La 1 Ianuarie 1909, Eduard Waehmann apune, pentru tot-
deauna, lsnd, in urin-i, drumul bttorit musical, prin elanul
*i-energia caracteristic' firii lui, pentru ca, urma*ii s-i continue
*i s-i mentie opera.

www.dacoromanica.ro
280

LUDOVIC WIEST.

In epoca de organizare a Intregii vieti culturale romnesti,


Intre alti factori instructivi culturali e si Ludovic Wiest. Originar
din Viena, fiul croitorului militar al curtii imperialehabsburgice,
nAscut la 25 Noemvrie 1819. Pe lnO studiile de culturA gene-
rail, urmeaz5 si terminA la Conservatorul din Viena cursul de
violin4 cu celebrul Bhm 1) si de oompositie cu boemianul Simon
Sechter 2).
Domnitorul Ghica Vodil, In dorinta de a organiza o musicA
a stabului si o orchestr a palatului domnesc, In urma recoman-
aril directiunii Conservatorului dinViena, incredinteaz, In anul
1838, tnArului Ludovic Wiest instructia si conducerea acestei
intreprinderi. Indeplinind cu toat mAestria, dorinta Domnito-
rului, calitatea de sef al musicei militare o detine pAnA la 1859,
data desfiintArii stabului. La 1850 are de coleg la conducerea
musicei stabului pe Carol Enghel 2).
In acelas timp, la 1839, adic numai dup4 un an dela venirea
sa In Bucuresti, Ludovic Wiest, organizeazA o orchestr de 24
instrumentisti la teatrul Mamollo".
Intrat astfel In gratiile curtilor domnitoare Ghica, Barbu
tirbey si Bibescu, pus deci la adApostul grijelor prozaice, acti-
yitatea sa se desfsoar5, lute larg5 m5sur, in toate ramurile
artei musicale. Conduator al orchestrei Teatrului National, al
orchestrei curtii domnesti, al Operii italiene, fare anii 1358 si
1866 conduce orchestra sa simfonic5 format din 60 de instru-
mentisti. La fntreprinderea simfonicg a lui Ed. Wachmann,
alAturi de Eduard Ilfibsch, ocupA pupitrul de violinA-solo, In
concertele simfonice, ca si la opera italiana' 4), de asemenea seful
orchestrei din GrAdina Slatter sau Slater din Bucuresti.
Dup" desfiintarea stabului la 1863, devine profesor la Con-
servatorul din Bucuresti, unde creazA atti violonisti de frunte,
Fr. Kneisel, Rubintein, Ernesto Narice, fiul s'u Iuliu Wiest,
etc.
Intreprinde, In urm, cateva turnee concertante la Paris
In sala Erard, la Viena, Milano, Budapesta, Odessa, Constanti-
nopole, etc., unde cu vioara sa de o justet6 f6r5 cusur si de o
technicg des5v'rsit, obtine succese entuziaste ; dar despre vir-

Vezi notele dela biografia lui A. Flechtenmacher.


......
Simon Sechter, 1788-1867, nAscut la Friedberg-Boemia, organist al curtii
vieneze, profesor de armonie si compositie la conservatorul din Viena. A tipArit
Die Grundsatze der musikalischen Komposition", a compus musicA religioasA :
liturgii, off ertorii, un Te-deum, a publicat preludii si piese pentru orgA, douA guar-
tete pentru coarde si opera Alihitsch-hatsch" reprezentatA la 1844.
Vezi : Articolul Gorneliu Moldoveanu" din Rev. Musica, 191R.
Vezi : Enciclopedia romAnA" de I. Diaconovici.

www.dacoromanica.ro
281

tuositatea Sa nici cA se poate o mai p1astic5 expunere decat cum


o red Cezar Boliac ').
Copilul rAsatat al domnitorilor Ghiea, Bibeseu, tirbey si
Cuza, cu inima sa larg6 se af16 in fruntea operilor de binefacere,
cand era vorba s-si presteze talentul su desinteresat, fapt ce,
In 1863, i-a adus recunoasterea de cetAtean romAn. Virtuosita-
tea sa asemuitoare marelui Paganini i-a adus rivalitatea mare-
lui su contimporan Ernesto-Camillo Sivori 2) pe care totusi 11
iubea si-1 aprecia.
In toamna anilor 1857 si 1859 concerteaz6 la Iasi in saloanele

Iuliu Wiest.

consulului Popoff in presenta caimacanului Moldovii3) N.


Konaki Vogoride. Cu acest prilej cronica timpului4) spune:
Alegerea din propriile sale compuneri i a lor esecutie,
semnaleazti genial compuitorului i ghibticia esecutorului, care
a tiut s'd dea la bate notele expresia sentimentului ce tnsui

Vezi : Capit. Influenta musicei apusene.


Ernesto Camillo Sivori, celebra violonist, originar din Genua, care a trAit
fare anil 1815-1894. Elevul hit Paganini. La vrAsta de 10 ani era deja copilul mi-
nune, celebru prin turneele sale concertante, pe cari le-a continuat apoi regulat
dela 1836 si pAnA la sfArsitul vietii sale.
A publicat douli concerte pentru violink cupric% fantezii, duete pentru vio-
linA si piano.
Loctiitor de domn.
Vezi : Gazeta de Moldavia".

www.dacoromanica.ro
282

;i-au dictat. Arcupl still face a rsuna ni;te acorduri magice


;i se pare ca transformeaza violinul s'eiu, in un alt instrument
necunoscut, ce are puterea de a sub juga inimile ;i a le rapt
expresii de admirare. Suspinurile cele delicate de flageolet, de
arpegio i de pizzicato, meirturisesc di acest capo d'operei n'au
trecut cu marele Paganini. Variatiile pe ariile romne i pri-
vighitoarea dela Olt au reisunat in inimile patriotice ale specta-
torilor, cari la fiecare piesei esecutatli de Wiest l'au aplaudat cu
un adeveirat impuls de admirare ;i in mai multe riinduri l'au
rechemat".
Din opera compositionalA a lui Lud. Wiest se disting, mai
intai, lucrrile sale pentru violing,fantezii concertante, potpuriuri
romeine;ti, apoi Nunta feirdneascei, Privighetoarea Oltului, Car-
naval de Bucure;ti, pentru orchestr, piese patetice pentru vio-
linA i piano, etc, mai compune musica scenicA la piesele Cons-
tantin Breincoveanu, .*fan cel Mare, etc.
In casa sa, de sigur, c adungrile membrilor trebue s fi a-
mintit de multe ori, virtuositatea musical a celebrei familii Bach
and in ansamblul instrumental al familiei Wiest, figurau din-
tr'odat6 tata i mama cu cei patru fii, Francisc, Ludovic, Iuliu i.
Ernest, cu cele dou fiice i cu cei doi gineri musiciani, profesorul
'kith i Emil Lehr, eful musicei reg 13 din Iai.

www.dacoromanica.ro
233
ALEXANDRU FLECHTENMACHER.
Pe la 1811, boerul moldoVean Sturza, aduce la Jai, pe vie-
nezul Cristian Flechtenmacher 1) ca guvernator al copiilor
si. Acesta, dotat cu o distins culttul 'iterar si juridic5, este
insrcinat, de autoritatea superioar a Moldovii, cu traducerea
codicelui civil austriac, lege care, la 1 Iulie 1817, fu promulgatI
de domnitorul Moldovii, Searlat Calimah.
Competinta, in materie de drept, a lui Cr. Fleehtenmaeher,
era bine cunoscut, numai el si logoftul Andronaehe Doniei
stieau, pe atunci, pandectele 2). Stabilit in Jai, prin legtura
familiar ce o infptuise, Cris-
tian Flechtenmaeher, profes5,
mult vreme, avocatura 3), fiind
In acelas timp, profesor de drept
la Academia Vasilian 4).
Din aceast familie, pe lAngti
alti sspte copii, se naste i co-
pilul Alexandru 5). Data precisrt
a acestei nasteri, e cOntrover-
sabil, prin datele variate, gsite
la diferiti scriitori, cari s'au o-
cupat, cAt de putin, de viata
opera musical a lui AL Fleeh-
tenmaeher. Prima afirmare e cg 1

s'ar fi nscut la 5 Iunie 1822,


a doua cg 23 Iunie acelas an,
iar a treia la 23 Decemv. 1823 6).
Potrivit strii culturale In
care se gseau printii, btrAnul
Fleehtenmaeher ar fi dorit fiului
s6u o cultur similar. Trind AL Flechtenmacher.
ins intr'un mediu musical, ce
i-1 ()Urea manirt-sa, o distins pianist, firea sa musical se
evidentiazl zi cu zi, fr ca mijloacele s-i permit a luA drumul
pornirilor sale de iitor musician. La vArsta de 10 ani anta
din vioar grelele variatiuni ale lui Bode'). La 11 ani cAnt
In orchestra teatrului francez din Jai.
fl Vezi : Anale/e Acad. Mom. seria II Tom. 18, domnia lui Scar/at Callmah,
de V. A. Ureche.
Vezi : Ce este Basarabia" pag. 22 de Matei H. Bares.
Vezi : lasii de Odinioara" de Rud.
Vezi : Dictionar de Lazar lineanu.
In publicatiile i documentele cari mi-au servit la schitarea acestei bio-
grafii, e o controversa asupra adevaratului nume de botez.
Vezi : Rev. Arta Romana" din Iasi, relatia de Ed. Caudella.
Jacques-Pierre-loseph Rode, nascut la Bordeaux, la 16 Fevr. 1774 si mort
la Chateau-Bourbon, la 25 Noemvrie 1830. Elevul celebrului violonist Viotti la
Paris. Calatorl ca virtuos In Anglia, Germania, Austria si Rusia. Timp de 5 ani
e primul violonist al Tarului Alexandru I. Autor a 13 concerte pentruj vioarli, 3
pentru orchestrA, 8 sonate, 12 capricii, 12 etude si variatiuni, etc.

www.dacoromanica.ro
284

Marele logafat Costaehe Konaehe 1) sau .printul Vogoride,


admiratorul si cultivatorul pasionat al musicei, auzindu-1 can-
Vaud cu vioara si descoperindu-i realul talent musical, in
1834, 11 trimite, pe spesele sale, cu o bursa lunara de opt gal-
beni, la Viena. In primii ani de studiu, inspiratia talentului sau
de compositor, daduse suficiente dovezi de originalitate crea-
tiunilor sale. Avand prilejul a-si sistematiza studiile la conser-
vatorul din Viena, isi asuma, aci, cu celebrul BOhm 2), cunos-
tinti de musica practica si teoretica.
Reintors in tail la 1840, in varsta de 17 ani, in noua sa
postura de technician musical alaturi de Franeise Cau(lella-
' tatal si altii, ocupa pupitrul
de prim violonist in orchestra
teatrului francez de sub con-
ducerea M-me Frisch, 'Ana la
1846, &and e numit capelmai-
al orchestrei teatrului na-
\stru
tional condus de Matei Millo.
\ In aceasta calitate, nici o
piesa, nici o cantoneta mai de
1

i seama, n'a trecut prin fata


I publicului teatral, fara cola-
borarea musicala a lui Al.
Flechtenmacher, cu original ele
sale conceperi melodice.
La 1844, domnitorul Mi-
halache Sturm il trimite la
Paris, din cauza insa a impre-
Mimi Sturza Domnitorul Moldovii.
jurarilor cari precedan eveni-
mentele politice dela 1848, si
dupa ce isi asimileaza cunos-
tintele de perfectionare musicala, se reintoarce in tara.
De aci inainte devine indispensabil progresului teatrului
roman. Compositiile sale coucureaza, vadit, la succesul repre- .
zentativ al lucrarilor teatrale, datorite scriitorilor romani.
Piesele teatrale, inspiratiunile poetice ale lui Vasile Alexandri,
C. Negruli, D. Gusti, M. Millo, etc., ii ()feral cel mai fericit prilej
In a-si desvalui talentul, lucru ce se si intampla la 1 Martie
1847, and la teatrul din Iasi se reprezinta vodevilul Spiridon

Vezi : Rev. Albina" din 8 Martie 1898, relatia Const.1 Notara.


loseph Bblun sou Boehm, -1 Martie 1795-28 Martie 1876. Celebru artist
de origin5 ungur. Profesor de vioara la Conservatorul din Viena, celist al mill
imperiale habsburgice. La 1837, e violonist-concertator la teatrul din Petersburg.
Pe liingA Flechtenmachor, a mal avut de elevi pe celebrii Ernst si loachtm. A pu-
blicat : quartete de coarde poloneze, varialluni pentru vioara i orchestr5, vibar5
si piano, etc.

www.dacoromanica.ro
285

Samson, concepere musical adapta0 textului pieselor fran-


ceze, traduse de Apostoleanu si M. Millo.
Cu aceas0 imprejurare, fata fiind i celebrul Frantz Lyszt,
Alex. Fleehtenmaeher execut cu orchestra teatrului national
Uartura nalionalei, una din lucrkile sale scris6 trite formg. a
la Rossini sau Bellini" 1) in care spiritul romnesc e in plin5 floare
despre care s'au urat cu bun6 vointA de spectatorii ce ascul-
tau si aplaudau cu plkere tonurile na(ionale s5.minate In
frumoasa uvertu0" 2).
Inzestrat cu attea cali-0.0 musicale, el n'a putut rezista
indemnurilor eului ski de artist-virtuos si se hotkAste a se
indruma cAtre orizonturi mai mari. Fleehtenmaeher pleacg deci
In larga Rusie 3) ca violonist concertator, culegAnd onoruri
admiratia unui public ales si cunoscstor, devenind, cu acest
prilej, rivalul contimporanului su, renumitul violonist mondial
Ghys. 4)
Incununat cu succese, revine in tar cultivand, In special,
genul popular, pe care l'a utilizat, cu succes, in toate creatiile
musicale, adaptate lucrkilor literaro-teatrale ale scrlitorilor
romni de pe acele vremuri.
Avea abia 25 de ani, cnd i impusese talentul de compozitor
cu lucrkile musicale : Don Cezar de Bazan, dup traducerea lui
I. Poni, $trengarul din Londra, tradus de D. Gusti, Imnul solemn
de G. Sion, etc.
La 26 Decemvrie 1848, reprezin0, la teatrul din Iasi, fai-
moasa sa lucrare musical.5. opereta Baba Ileirca6) cu rolul principal
interpretat de Matei Millo, autorul libretului.
Reprezentarea operetei Baba Heirca" pies fn cloud acte de
Matei Millo, avu un succes ne mui pornenit qi cu drept cuveint se
poafe numi cea Wed operet romcInd. Illusica lticutd de Alexandru
Flechtenmacher, capelmaistru orchestrei teatrului moldovenesc
este fnceinttoare adevrat romneascti" 6).
Baba "'circa, s'a jucat, pentru intaia oar, cu Matei
Millo-Baba Heirca, T. Teodorini In rolul Chiossa, Neeulatt
pe Lascu, Gabriela Negroni pe Viorica i Nini Valery pe
Ingerul.
Din cte piese nationale se jucase /And atunci, pe scena
teatrului national din Iasi, nici una nu impresiona publicul mai

Vezi : Rev. Arta RomAnA" relatia Ed. Caudella.


Vezi : Rev. contimporang Albina RomAneascd".
Vezi : Rev. Albina" din 8 Martie 1898.
Ghys Joseph originar din Gand-Belgia, mort in P tersburg la 1848. Au-
tor fecund de piese pentru violinA.
Musica din Baba HArca" a fost editatA si tipAritA de firma Th. Codrescu
si G. Petrini din Iasi. A fost orchestratA din nou de Ed. Caudella si de musicianul
H. Horner din CernAuti. Vezi rev. RomAnia musicalA" din 1893.
Vezi : Rev. Albina RomAneascd" din 27 ianuarie 1849.

www.dacoromanica.ro
286

mult deck opereta Baba Hdrca, atat prin originalitatea ei cat si


prin frumusetea melodiilor adevarat nationale, asa ca ea va !I-
mam cea dintai incercare de opereta romana. Aceasta piesa s'a
jucat i se joac i pana 'n ziva de azi si e ascultal cu mare drag
de publicul care alearga din toate partile spre a o vedea 1).
La Craiova, In anul 1850, trupa de artisti a lui Haleplin, a-
nun-0 reprezentarea operii Baba Hdrca. Intreprinderea e oprita
de episcopul de Minnie, fiindca Inteo scoala publica, inteun
local de moral, de cultura a religiunii si a credintii indraznise
sa scoata doi draci din cazan 2).
In curs de vre-o sase ani, in calitatea sa de sef al orchestrei
teatrului national din Iasi, pana la 1852, devine autorul unet
intregi serii de vodeviluri, cantonete si operete, ca : Nicorescu,
Banii, Gloria fi Amorul, Rmqagul, Conliinfa. Doi frani qi
cinci cdrlani, Cimpoiul, Scara mdfii, Coana Chirifa, I aii in
carnaval, Doi morfi vii, Tuzul calicul, Rotarul, Peatra din easel,
Cinel-cinel, Celatea Neamfului, Nunta flirneasca,
La sdnul mamii, Un trdntor cat zece, Crai nou, Domnia slugilor,
Cire5ar. Sgeircitul galanton, Urdta Satului, Smrndifa, Doi fefi
logolefi, Florin qi Florica, Fluerul fermecat, Rzvan, Doi solda fi
Gagn(ii, Domniqoara 1i schimb din(ii, etc.
Lucrari de literatura teatral, in cea mai mare parte, apar-
tinnd lui V. Alexandri, apoi Const. Negruti, Maid Millo, D.
Filipeseu i altii. Poetul Vasile Alexandri, In o scrisoare adresai
ministrului de culte la 1881 spune textual : Eu am existat numai
pentru neamul romeinesc din ziva cdnd stihurile mele au rsunat
sub arcuqul lui Flechtenmacher".
Inteo larga m'asura la creatia atator conceptii compositio-
nale, a colaborat si educatia literara' a sotiei sale Maria Fleeh-
tenmacher, nascutti Mavrodin, femeie cu mult spirit initiator,
careia i se datoreste, In buna parte, inlfarea statuii lui Mihai
Viteazul din Bucuresti *). Cu inspiratia ei poetica a dat, Fleeh-
tenmaeher, la iveala acele coruri patriotice si nationale, acea mu-
sica de caracter patetic, ca : Barcarola veneliand, Dorul lnstrei-
nalului, Adio la Moldova, pentru voce si piano, etc. Apoi coruri
Imn festiv pentru cor si piano, Mirele Romdniei, Vivandiera,
Drag far, Salt Romdne. etc. dansuri i hore : hora lui Cuza,
hora lui Carol, Hora Unirii, hora de salon, Banul Mrcine, etc.
O reforma In musica bisericeasca corala Infaptuita de ase-
meni, prin inlaturarea repertorului coral rus din corul bisericesc
al calugarului Visarion, pe la 1840.
In acest scop, compune pe textul serviciilor religioase, din
biserica romneasca, axioane, din cari axionul Ingerul a strigat,
Vezi : Ist. Teatrului, de T. T. Burada, vol. II, p. 35.
lbidem.
Vezi : Rev. RomAnia musicala" din Febr. 1898.
Vezi: Rev. Doina" din 1885.

www.dacoromanica.ro
287

imn la ocotirea epitafului, prohodul Meintuitorului din Vinerea


Mare, apoi heruvice, etc.
La 1852, impins de conceptiile anturajului su, dela teatrul
din Iai, i cari erau protivnice idealului su in materie de artg,
se desparte de locul naterii sale i pleacs la Bucureti.
Gh. Asachi 1), Gr. Cuza i M. Cogfilniceanu conducAtorii
teatrului national, ingrijati de aceastl hotsrAre a musicianului,
ingrijati de existenta teatrului din Iai, prin pksirea lui de
artitii locali, cari tineau s6 se angajeze la Bucureti, i, mai cu
seamA, artistul Flechtenmacher carele prin talentul still au cci.Fligat
meritul de compositor al ariilor nafionale se dis(eireazer intervin
la Domnitor ca s ja cuvenitele m'Asuri.
Interventia e ins'd Mr% rezultat, Flechtenmacher, ho-
t:AYR in actiunea sa, luand calea Bucuretilor, se oprete la Ba-
c6u, i la 14 Iulie 1852, in asociatia artitilor colegi, cu vioara
sa i un piano, acompaniaz4 i calla melodiile nationale, com-
positiile lui proprii din lucrrile teatrale ale lui V. Alexandri.
Reuita e deplind, Gazeta de Moldavia" ca No. 53 din 1852
la rubrica Cronica provincial6" publicA un articol elogios la
adresa artitilor, cari se produc in fata spectatorilor din Bac6u.
Pe la 1855, dup6 ce st6tu atva timp la Craiova, se intoarce
la Iai. Aci curentul Unirii lui, din ce in ce, proportii, partidele
politice se imp6rtise. pro i contra ; protivnic hotArat, lug, al ideii
de unitate politic6 a frilor romnqui, era domnitorul Mihalache
Sturza. Alex. Flechtenmacher, artistul prin excelentA, care, la idei
mari de cari depinde viata unui popor, se entuziasmeaz6 i
comunic6 multimii, acel foc al simtirii, prin vestita Hora
Unirii", cantecul care i-a atras ura guvernului, Ortaul de idei
cu domnitorul, i e nevoit, din nou, sA pArAsascg. Iaul i Mol-
dova, i s6 se stabileasa in Bucureti la 11 Ianuarie 1857.
In Fevruarie 1859, adicA dup incheerea marelui act al
Unirii principatelor, Al. Flechtenmacher, satisfcut in sufletul
s'du de intors*tura protivnicA dorintei lui Mihalache Sturza, se
intoarce la Iai, in leagnul copil6riei sale.
Aci, reluand firul activitAtii sale artistice, in colaborare cu
contimporanul s6u V. Alexandri, monteazA i reprezint opereta
Scara Meifii, filosofiea qi poeziea, unite cu melodia musicei d-lui
Flechtenmacher 2), ne-au procuratil o srel de rarei mulfumire la
teatrulu romeinescu. Vorbindil de d. Flechtenmacher, nu put=
de a nu exprima ptirerea noastrli de rttu, pentru pufinula sprifinti
ce nalionalulti i suavulti s6u talentO, au inteilnitig intre noi, cari
aplaudrunti ateifia ;arlatani streini, f eirti a pune in reindulig aces-
fora gi pie celebrula magicil egiptenii d. Busivon, care ne-a
Duminica trecutel, paralele, spre a ne face s tie fie mild de pufina
sa abilitate j de marea sa cutezare..."
) Vez!: Ist Teatrului de Th. Burada, vol. II.
) Vezi : Opere complecte de V. A. Ureche, Tom. I, Seria E p. 312.

www.dacoromanica.ro
288

Faima de desAvArsit musician i se stabilise definitiv In a-


precierea opiniei publice moldovenesti. Nu putea exista con-
cert sau vre-o reprezentare a produselor literaro - musicale
romAnesti, nu se puteau organiza sArbtori oficialef5r5 ca pro-
gramul acestora s nu cuprindg fie una din operile sale, fie com-
positii de natur simfonic la care se ad5uga, neapArat, i vestita
sa uverturd nalionald.
In cuprinsul turii romnesti, Intre Iai, Bucuresti i Craiova
Alexan(1ru Fleelitenmaeher duce o via-0 nestabil pn la 1864.
In acest timp de sbucium, provocat de lipsuri materiale, tip'reste
la Iasi, in tipografia lui Gheorghe Asachi, culegerea sa de cdntece
moldoveneVi.
La 1861, e numit profesor de musici la o scoalg a statului
din Bucuresti 1), unde functioneazil Oa. la 1864, cnd Domni-
torul Alex. 1, Cuza Il numeste profesor de vioar5, violoncel, ar-
monie si director al Conservatorului de musid din Bucuresti,
pentru a drui infiintare a pus atAta suflet i struint. In acea-
st calitate, cu prilejul venirii In tail a principelui Carol de Ho-
henzolern, d la lumin compunerea sa Mirele Romniei" cu
text de G. Sion si dedicat noului Domn.
La 1870, prseste directia Conservatorului, rmnnd ca
profesor de violin pn la 1894, cnd, dobordt de slbiciunitru-
peti, e nevoit sfArseascA cariera de profesor 2). De altfel
chiar din mica copilrie i pn la ultimul suflu de viat o debi-
litate excesiv i-a predominat fisicul. El Insusi povesteste c5,
copil fiind, In vArsri de 12 ani, era att de debil .Inckt, pe
cAn,d se afla la pupitrul sAu din orchestra teatrului din Iasi,
colegul de orchestr5' Doean, trec5nd, In timpul repetitiei, pe
15110 el si dndu-i peste spate, numai cu mneca paltonului sau
a bl'nii, II fsturn5 de pe scaun cu vioar5 cu tot.
Tntre elevii si la vioar se numArg i profesorul Idieru, au-
torul celei dint5i schite istorice a musicei romnesti, de asemenea
Ed. Wachmann, Dimitreseu, Klenek.
Dup5 ce o via t' intreag a lucrat pentru valorificarea mu-
zicei nationale s'a gAndit s-si repauzeze trupul istovit In prc-
priul s'Au cuib. Cu putin.ele sale economii, ce artistul idealist si
le-a putut Inftiptui, cumpr, 1ng5 Cmpulungul muntenesc, o
c5sut5 pe dealul Mf ai, unde-si duse si considerabile teancuri
de manuscrise musicale, ca s5 le revad, s le pue n ordine pen-
tru mai tarziu, cAnd prin tipar le-ar fi dat publicit5tii. Numrul
operilor sale imprimate i manuscrisetrecAnd de sase sute de piese.
enorocirea 11 urmAri ins5 i ad, un incendiu Ii mistui casa In-
preu n5 cu tot avutul su si, mai cu seamA, Intregul produs musical
de o viat Intreag. Un Intreg tezaur de inspiratii melodice
compositii s'au mistuit Intre cari i cea int5i oper5 roinneascg,
Fata dela Cozia, operA In trei acte cu 'ibret de E. Carada.
Vezi : Rev. Arta RornAnd" din Iasi relatia Ed. Caudella.
Vezi : Rev. ,,Albina" din 8 Martie 1898, relatia Const. Nottara.

www.dacoromanica.ro
289

Alungat de acide vitregia soartei sale, se stabileste, din nou. in


Bucuresti, inteo cAsutA retras5 din mahalaua N siparii dela margi-
nea Bucurestilor. Aci, singuri fAi A sptij in al biltrA net elor, e con-
damnat a-si duce calvarul vietii, dupii ce, pe ind, asistA la tragedia
vietii sale sufletesti, la 1872, c5nd i pierde fin] dotat cu un mare
talent musical, la 1888 isi pierde sotia, acea pretioas5 colaboratoare
la opera sa, la 1891, dezastrulmaterial dinCrnpulungulMuscelului.
Distrus in existenta sa materialA, dobort in moralul s5.11,
cel dint5j director al Conservatorului din Bucuresti1), slAbit de
suferinti, cade la pat. Cu mAhnirea in suflet, i arund arcusul,
liana lui subred nu-1 mai poate sluji, cleat sA fad jalnice
scrisori pe la prieteni, aducndu-le aminte cA e oropsit i f5rA
pie de sAnAtate, c5. e prAsit i ignorat de toti acei contimporani
ai s5i, cari odinioar5 Il sl5veau pentru arta sa, pentru geniul sAu.
Doar colegii s5i, profesori ai Conservatorului din Iasi. impreunrt
cu elevii lor. ca si initiativa lui Ed. Waehmann din Bucuresti,
Ii ()feed produsul bAnesc al Concertului organizat de ei, in folosul
lui, in 1894, fapt care, pentru scurt timp, i-a indulcit arnAl A-
ciunea sufletului sAu chinuit. Recompensa nalionalcl, ce-i votase
parlamentul rom5n, in sumA de 240 lei lunar, i-a fAcut mai mult
rAu, c5ci, cum intelegeau financiarii oficiali de pe vremuri,
aceastA recompens6 Ii luase dreptul la pensiune.
La 28 Ianuarie 1898, dup o viatA de rodnicA activitate
musical5, in spiritul natiunii dela care mereu s'a insuflelit, se
inmormantau rAmAsitele p6m5ntesti a celui care a fost Alex.
Fleehtenmaeher, acel care a imortalizat opera literarA a lui V.
Alexandri, Const. Negruti i altii, acel care prin cultul musicei
nationale, cu toat5 invazia artei strAine, a stiut s. tie sus, cu
musica sa, stindardul romanesc, dar care totusi la sfrsitul zilelor
sale a avut o r5splatA a-UR de vitregA ; acel, de pe urma operilor
cAruia, s'au folosit generatii intregi de artisti musicali, incasAnd,
fAr jenA produsul muncii lui, Mr% sA judece, dad o lege,
de serioasA protectie a proprietAtii literare si musicale nu era,
bunul simt Ii obliga ins5. sA inlAture acest nesocotit abuz.
Ariile marelui artist trAesc i vor tai, le fredonAm mereu,
cAntAnd sA sorbim din ele paifumul unei musici dulci, calde, care
a indlzit odinioar5., clipele din viata barzilor nostri. Fleeh-
tenmaeher, si-a scris, pard, budtile sale cu sAngele sAu, fAc5nd
epoc5, pentru cA au intrupat, in ele, caractere din firea noastrA,
din sufletul nostru 9.
In musica sa a dutat, tot mai rnult, a imita genul popular,
nu numai introdudnd motive populare, dar si intrebuintnd
succesiunile armonice proprii acestui gen, uz5nd cu abondent
de cromatismul oriental, care ne dA at5ta culoare popularA.
Vezi : Rev. Albina" din Martie 1898, telatia C. Nottara:
Spusa lui Rud. Sulu In lucrarea sa Iasii de odinioara".
111/1ail Gr. Poslusnicu. Istoria Musicei la 'Romani 19

www.dacoromanica.ro
290

111EDELNICERUL ION KARTU.

In cursul expunerii istorice a vietii artistice romnesti, din


acest volum, personalitatea lui Ion Kartu iese in evidentA ca until
din fidelii pioneri pentru cauza artei romnesti din epoca re-
nasterii. Moldovean de origing, nAscut in satul
1), la 1820, studiile de culturA genera1 si le-asimileaz5. la
Academia miliailearA din Iasi. Demetru Abeleanu in Neamul
aromaesc din Macedonia" afirm6 ing a Ion Kartu ar fi de
oi igin romAn rnacedonian i educat in scoala arhimanditului
Averchi.
Tinand seama de valul cultural cu care Gheorghe Asachi
presa asupra intelectualitatii moldovene, atras de musicalita tea
tenorului Paul Cervatti, violonistul Cuna; musicianul I. Heffner,
altii, Ion Kartu, se spune er ar fi figurat printre devil rouser-
vatorului filarmonic din Iasi, c ar fi fost un distills eiemcnt
musical, un pretios ghitarist.
De E life] valoarEa musicalitAtii sale o explicg prezenta sa
printre primii profesori ai conservatortilui din Bucuresti, unde
In ami! 1865, are. printre elevii sAi, pe Ion Bunescu si altii.
In acelas an la 25 Ianuarie e insArcinat de domnitrul I. Cuza
cu demnitatea de conductor oficial al corurilor din Bucuresti.
In epoca renasterii noastre culturale, loan Kariu lupt pentru
inlturarea musicei ruse, introdus in biseric de arhimandritulVi-
.sarion, in care scop compune serii de piese religioase 2),
liturgia sf. loan Hrisostom pentra cor mixt. Apreciat de
ministrul eultelor, Manolache Costache, i se incredinteazil misiunea
de a formA coruri religioase la bisericile din Bucuresti si la
in5nAstirea Neamt 8).
A profesat musics didactic la Azilul Elena Doamna. la
scoala normal:A de inv5.16tori Carol I" din Bucuresti iar ca lu-
crAri musicale laico-didactice se r emard un tratat complect de teorii
si solfeaii pentru curs secundar, a Kris de asemene musicN cu ca-
racter nations] ca, Doina dela Valea-Alb'd pentru voce si piano,
etc. Moore in 1875.

Vezi : Dictionarul musical de 'vela pag. 41.


Vezi : volumul musical de Nifon Ploeteanu.
Vezi acest volum petg. 91.

www.dacoromanica.ro
291

GrlIE011611E M. TEPI1ANESCL
Intemeetorul operii romilne.
Intre anii 1840 1860, o viala artistica romAneascil se pt o-
nuntase destul de evident. ActiunPa lu 1. El. RilduleQeu daduse
rezultate dorite. Curentelc musicale, produse dc atAtia
importati, contribuira Cu succes la reusita manirestAi ilor mu-
sicale diletante, inteun cuvAnt, intreaga miscare musical
ajunse.,e la un oarecarc grad de exigentA In artil, care piltrundea

Gheorghe teflneeeu.

acum, Cu temei, nu numai in clasa boeriei aristocratice, ci i in


acea a negustorilor cari, dei preocupati de &Tija zilnicA a trebu-
rilor, simteau, si ei, nevoia unei usurinti sufletesti.
In casa si hanul negustorului blAnar Miliaill lIagi-$tefan,
de pe BArAtiea Bucurestilor, cu greu sA fi pAtruns totusi patima
antecului sau a musicei instrumentale, mai cu seamA, de cAnd in
pravoslavnicia sa, din etilAtoria fAcutil la mormntul s ti din Ieru-

www.dacoromanica.ro
292

salim, obtinuse i rangul de Hagiu, titlu ce greu s'ar fi impAcat


cu gAndul ca In casa sa s5 aib5 un ortopian, lada necuratului.
Dar, In fata unei stki sufletesti intransigente, care-I sileste,
pe Ilsigi-,$tefan sA facA poate lungi drumuri spre Tg.-Jiu, pentru
o viitoare iubit5 tovarAs6 de viat, el cedeaza tuturor cerintelor
cari aveau aducA nu numai linistea casnic5 dar si convingerea
cl e pktasi al unei epoci de cultur5 i civilizatie. Casa Cre(eltilor
din Tg.-Jiu daduse doarA destui vrednici bArbati, lupt5tori pen-
tru desvAluirea constiintei nation.ale, dAduse pe Alexandru Cre-
ieseu, fratele sotiei lu Hagi $tefan, fost ministru In anul 1874--
1875 sub domnia regelui (arol, apoi presedinte al Curtii de Casatie.
In asemenea conditiuni de educatie si med;ki cultural, co-
sotilor Hagi $tefan, d5 frAu talentului in5scut. La vArsta
de opt ani, naseut la 12 Dec. 1813, George $tefan mai tkziu
$tefilnescu era deja un mic pianist-virtuos.
DupI ce-si termin5 studiile de maul% general 5 la liceul
Sf. Saya, si dup5 ce studiaz5 musica la profesorii Weineter,
Fr. Lorenz, Degen si, in urni5, la Eduard Wacbmann, in 1865,
se duce la Paris.
Ad, In marele focar al artei, George AI. $tephAnescul), se inma-
triculeazA In Conservatorul de music5, al anti director era, pe
atunci, Auber 2), unde are de colegi pe celebrii Massenet 8) si
Salvayre 4), cu car* leag5 o cald5 prietenie dginuitl si dup5 des-
pArtiiea lor prin scrisorde ce fac parte din bogata eolectie de
raritAti musicale 5). Studiazti compositia cu II. Reber 6) si canto
Cu Delle Sedie.
In 1870, terminAndu-si misiunea la Paris, se tnioarce in
tat% si in 1872 e numit profesor de Bol Canto la Conservatorul
din Bucuresti. Distins i apreciat fiind, i se propune directiunea
acestui conservator, pe care din deosebit5 .consideratie pentru
fostul s5u profesor Ed. Wachmann, 11 refuz5. E numit totusi,
In 1874, director al prchestrei teatrului national, in care demni-
tate, lucreaz5, enorm de mult, pentru ridicarea scenei romAne
pentru care scop compune musica scenic5 la un considerabil
numrir de pies e dramatice : Oedip Re qe, Pigmalion i Amilcar Barca
Numele de $tephiinescu l'a adoptat spre deosebire de omonimul sat'
$tefilnescu, profesor la azilul EL Doamna din Bucuresti.
Auber Daniel-Francois-Esprit, 1782-1871, francez de originA, mort la
Paris. E unul din cei mai productivi compositori ai occidentului. Autor are peste
50 de opere cornice si dramatice: La muelle de Portiei, Manon Lescaut, Fra Dia-
oolo, etc., etc.
Massenet Jules Emile Frederic, 1842-1912, de originA francez, mort la
Paris. Pianist virtuos, compositor fervent : Improvizapuni, uverturi,
requiem-uni pentru 4 si 8 voci cu org5 i eoarde, piese pentru piano gi coarde,
coruri bitrbatesti 1 mixte, un eonsiderabil numOr de opere : Manor', La Nava-
raise, etc., etc.
Salva yre, Gervais Bernard Gaston, 1847, din Taluza, autor de opere, 11-
turgii, simfonii, etc.
Vez!: Caletularul Minerva" pe 1926.
Vezi nota 5 dela biografia lui Ed. Wachmann.

www.dacoromanica.ro
293

-de Bengeseu, Peste Duneire de Gr. Ventura, !Runlet, Re-


gete Lear, Electra de Sofoele, Hatmanul de P. Deroulde, Fecioara
din Orleans, Strigoiul, Cdpitan Negru, Cazacii i Polonii, etc.
Activitatea sa compositional se desfAsoar cu o extraor-
dinar Numrul compositiilor sale trecAnd peste
600 de piese de diferite caractere : musica orchestrald, simfonicel,
guartele qi octete de coarde, sonate, tautest', music(' de camera
musicd nalionald, maruri, dansuri, etc., 12 'lore pentru orche-
stra, Marqul steagului dedicat reg. 50 din Alba Iulia, etc
Romanie ea text romdn qi francez de Emineseu, Corneliu
Moldoveanu, Traian Demetreseu, Vasile Alexandri, etc., apoi
Victor Hugo, etc.
11/1usicti religioasi ; 5 liturgii pentru cor barbeitesc si mixt.
Poemul Santinela Romdnd pentru cor, soli si orchestrA, antat
la concertele conservatorului din Paris In 1872. Opere : Petra,
Inteun act, dupl libretul lui Edgar Aslan, Mama soacra In trei
acte dup Sperantil, Sraiul barbatilor In trei acte dupii Bengeseu,
Reizvan Vodd dup P. Hajdeu, etc., Tratatele : Mecanismul
vocal, sill composifie 2), etc.
G. Stephrmeseu, adpat la isvoarele marilor clasici, si-a asimilat
claritatea, echilibrul, bunul gust al acelor maistri
pAstrndu-si Ins calitate ce face pe adevkatii compositori-
o personalitate proprie, de un farmec cu totul atrgAtor, In care
sufletul romnesc, duios si poetic, planeaz necontenit 2).
Ceeace a preocupat, cu deosebire, music,alitatea lui G. $te-
ffineseu, a fost idealul credrii unei opere romtine. Educat In mediul
musical al occidentului, influentat, In patriotismul stt, de marile
institutii musicale din Paris, se gndete serios a lupta, pe toate
cEle, Intru realizarea acestui desiderat national. 0 viat de om,
supus grijelor riispunderli sale morale, fr' sprijin oficial, lupt'
,din greu pentru idealul unei culturi artistice romnesti. Cu rAb-
darea stoic, a omului hotkat In actiunea sa, pn la riscul
periclitarea avutiei sale personale, Gheorghe tephfineseu reuseste
s netezeasd drumul ctre realizarea visulut sAu musical, opera.
Dac' Intemeetorului operii de azi, i-a succes, in scurt vremc
truda depuO, o dovedeste urmtorul episod din viata sa mu-
sicals.
Era In iarna anului 1885. Gheorghe Steplifineseu, conducA-
torul operii romnesti de atunci, creat de el, anunf reprezen-
tarea operii Traviata. In acest scop celebra Adelina Patti 3), e
Vezi : Enciclopedia RomAn I" de Dr. C Diaconovici, tom. III, X. 1005.
Vezi : Rev. Musica" din Ianuarie 1916.
Patti Adelina (Adela Juana Maria) nAscutA la Madrid 1843. cea mal mare
cantAreat5 a secolului trecut. Renumele ei ti hotgrase aparitia ei lo Londra 1861.
De acl turneele ei concertante au fost adevArate triumfuri, vocea el legerI si tn-
cAntAtoare fertneca auclitorul. A fost de trei ori mIritat : Cu mqrchisul Henri de
Cana, cu tenorul Niccolini, apoi cu bnronul Cederstrom.

www.dacoromanica.ro
294

invitatA presteze rolul prim, alAturi de eilraketii Gr. Ga-


brieleseu, E. Dumitrescu, Teodorescu i atIli allii. DusmAnia
neamului i top acei cari vedeau cu ochi pismasi intreprinderea
lui G. Steplainescu, au avut grija ca, a priori, despre cantretii ro-
maid, s transmitA divei Patti, in strAinatate, tot ce putea fi
mai urat, mai degradator i, mai cu seamg, riscant pentru faima
geniului ei musical
Ea totusi rAspunse invitArii i veni Marmara, Insa, cut toate
precalitiunile pentru ca prestigiul ei sa nu fie atirs. AjunsA in
Bucuresti, in ajunul re.prezentArii operii Traviata, slat de con-
vins6 fusese ea de lipsa de musicalitate a cantaretilor nostri,
Mat a refuzat nu numai sA repete dar chiar s asiste la repetitia
igeneralA a operii, rezumandu-se doar numai a indica maistrului
G. $teplainescu, animate schimbilri in partitur, pentru a pai
fiascul artistilor nostrii.
Pe cat marea cantAr-eatA astepta cu infrigorare trecerea
acelei seri, a acelui calvar imaginar, pe atat cntAretii n'aveau
DILA preocupare decat doar deghizamentul i costumele lor sil
fie cat mai ireprosabile, fatA de grandoarea spectacolului, fajA
de demnitatea artisticA a partenerii lor.
Incepuse reprezentatia, fara nici o repetare prealabilA in
ansamblu i, de uncle celebra stea a lumii ii impusese o anumita.'
rezerva in voce i in joc, spre a menaja pe artistii romni, iatA
c5 se vede coplesit de farmecul vocii si nobleta jocujui de
scena a tenorului roman Grigorie Gabrielescu. Atunci s'a putut
vedea i auzicea dintai intrecere artisticA pe o scena romaneasca.
In primul antract, Patti, entusiasmat i peste masurA de
surprinsA de succesul absolut neasteptat de ea, renuntA la acele
schimbAri de partitura, exprimandu-si admiratia pentru perfec-
tiunea intregului ansamblu al operii, o superioarA apreciere pen-
tru cantaretii soliti fatA de cei strini cu cari, panA atunci.
diva lumii cantase. A( estui desIvarsit succes s'a datorat ulterior
faima mondialA a cantaretilor romani Gr. Gabrielescu, I. Duly i-
trescu, apoi mai tArziu Nuovina, Darele, etc.
Dad astazi avem un minister al artelor, cu menirea de a cul-
tiva si a incuraja talentele musicale romanesti, daca, in fine, avE m
realizatA institutia operii romane de stat, aceasta se datoreste,
In cea mai largA mAsura, marelui roman Glieorglie Step/Hines( u.
DacA, dupA munca sa de o -viat6 vAzut realitatea idea-
lului dorit de once suflet romanesc, la 20 Aprilie 1924, el moare
cu suflet impricat, memoria lui trebue consolidatA
imortalizatA nu numai prin bronzul rece, care s." orneze, destul
de modest un vestibul al operii romne, dar mai cu seamri pi in
publicarea Intregii sale serien i musicale, aflat in deposittil
arhivei teatrului national si in depositul aflat in posesiunca
d-lui arbitect V. $tephiineseu din Bucureti, fiul marelui mist] u.

www.dacoromanica.ro
295

IOA.N SCARIATESCU.

Originar din familia Searlatos, care, pe vremuri, fusese se-


cretar al regelui Otto de Bavaria, 1).
Se naste in Bucuresti, in ziva Invieril Donumlui din 1872.
De ntic copil i s'au evidentiat calitrttile musicale. La varsta de
patru ani cnta, dupg ureche, la piano, inelodiile auzite, cu
armonii simple dar complecte, compuse de el. La vArsta de 7
an urmeaz6 institutul lui Cocorttscu din Bucuresti, unde, In ac-
tiunea sa musicalit, a fost incurajat de distinsa pianist6 D-na
Coeorilseu. PAn'a. la 18 a ni a fcut studii muzicale fa a urma scoala
oficiall; d' aci inainte, iii lectii de piano la Consen t orul din Bucu-
resti cu Iuliu Wiest i 1)-na E. Saegia. La 1893, uimeaz, la
Viena, cu profesorii conservatorului lulius Em,tein piano, Robert
Fuel's 2) si Carol Navratil 3) armonie, fugrt, si contra punct 4).
Apoi W. Rauch, Leselietitzki i Eusebie Alandieevseld 5).
La 1900 e numit codducAtorul corului capelei romnesti din
Paris, acolo, din Indemnul profesorului Charles Marie 1Vidor 6)
i prezint compositiile sale in concertele din sala Erard. Cela
ce a determinat ca studiile sale pentru piano s' fie admise, ca
music didactich", in academiile musicale parisiene, Lipsca
Viena. S'a perfectionat, in colaborarea musicar, cu Carol Rei-
nielie 7) directorul conservatorului in Lipsca, Dr. Koemann
Dr. Hugo Rieman') autor literar musical. Cu prilejul cursurilor
sale pedagogice la Viena, isi execut operile cu orchestra con-
servatorului vienez.
La Paris i publicA Etudes Symphoniques i Vier Lieder.
La Lipsca publie Tonstiiclie i poenze romdneVi. In 1916 publicA
20 poeme musicale.
De o fecunditate musicalri rail, a scris : schile sitnionice,
menuete, smite, toate pentru piano, balade uocale, romanfe, doine,

0 rainuril a acestei fanilii s'a stabtlit In Bavaria sub numele de Scalalli.


0 familie de musiciani, care porneste din 1752 Robert Fuchs, n'iscut la
1847. Compositor de rassil. A publicat o liturgie In Fa maior, sonate pentru piano
pentru violinA, serenade pentru orchestr, (1ouk qmfonii, o uverturii, etc., apoi
operile Mireasa regclui" i Clopotele diavolului".
Carol Nauratil, n5scut la 1836. Doctor In drept, dup:i ce ocupil functiuni
de prima sa specialitate i dup indemnul lni Brahms, se ded studiului compo-
sitional. Autor de opere de musica de camerA, quartete si quitete de coarde uver-
turi psalmul XXX pentru cor. soli 5i orcheArd, cea mai mare parte In manuscris.
Vezi : Rev. ,.Arta RomanA", 1910.
Vezi : Eusebie Mondiceosehi din acest volum.
Charles Marie Widor ngscut la 1845, niiscut In Alsacia, dar de origina un-
gur. Organist-virtuos, compositor de merit, 3 simfonii, din eari a doua pentru orga,
8 sonate, etc., opere comice si dramatice, istoriograf musical.
Vez! !iota de la biografia lui G. Dima.

www.dacoromanica.ro
296

rapsodii iomdneVi, pentru orchestr, fantezii na(ionale, uver--


turi, suite bagatele pentru violin si piano, si altele.
La 4 Martie 1902, se intoarce in tar, si, ca until care-si
terminase cursurile de perfectionare la conservatorul din Paris,
d la Ateneu, un Recital, cu concursul cntretilor romni, D-na
Charlotta Leria, si Aura Eliade. Cu acest pri/ej, publicatiile musi-
cale periodice, ii consacr articole elogioase rnarelui su talent.
Dotat cu o cultur lite-
ca unul ce a
fost si colaborator fervent
la Convorbiri literare",
alturi de I. Al. Br6teseu-
Voitesti, la Guide musical"
la Revue internationale
du theatre et de la musi-
que" a fost apreciat si in
aceast laturri a activittii
sale 1).
Marele brbat al roma--
nismului, Titu Alaioreseu,
Cu interesul lui viu pentru
toate laturile culturii si
pentru once tnr, in care
vedea, ori numai bnuia
un talent, a sprijinit si a
urmrit cu cldur desvol-
tarea artisticA a tnrului,
I. Seirliiteseu. Acesta pe
lng darul de a infiinta, in
vestmntul poeziei, o simti-
re distins, adesea grea de
cugetare, avea si o rarA
cultur musical era pe
L ScruUtesqu. atunci un distins pianist
si arta a fi, ceia ce.
pretuia,
- in deosebi, Titu Maiorescu, tin spirit creator, o v
loare original si un creator.
Maioreseu insusi era un fin cunosctor al musicei, un mare.
admirator al lui Beethoven, un bun executant la flaut al bud-
tilor clasice. Prin anii aceia, cel putin o sear pe sAptmn, se
fAcea music in casa din Str. Mercur No. 1. D-na Maioreseu, I.
Serirlfiteseu, unul din fratii Buieliu sau alt cineva la pian,
T. Maioreseu la flaut, altcineva la vioar, executau, impreunk.
bucti clasice.
Inteuna din aceste neuitate serate familiare, in carel. Scr-
1) Vezi : Rev. Convorbiri literare" necrolog de 1. A. R, Ott. 11122.

www.dacoromanica.ro
297

lateseu, cantand un menuet, d-na Maiorescu inteun alb costum


de casa, cu gratia si distinctia sa SuperioarA i cu acea familia-
ritate plina de tact, porni intr'o miscare usoara, trecand, prin usile
deschise, din camera In camera, In pas de menuet, spre Mean-
tarea tuturor si mai ales, a d-lui Maioresen, care privea cu ochii
.sai Iuminati de suras, de bunatate, de placerea de a gusta im-
preuna cu altii viata transfigurata in art..
Cu sprijinul lui T. Maioreseu i, spre implinirea acestui po-
stulat al sau, ca once -lanar care fagridueste ca va trebui srt mearga
s studieze i s stea, catva timp, inteo tail de cultura apuseana,
spre a primi de acolo impresii i sugestii directe de stiinta, de
arta, de literatura, de viata socialrt, SeArlateseu pled. la Paris.
Mi apoi s'a stabilit la Viena, unde a stat, aproape neintrerupt,
cei din urma douIzeci de ani ai vietii sale, castigAndu-si In cea
mai mare capitala iubitoare i cunoscatoare de musica, un nume
respectat de remarcabil pianist si compositor.
Prin cultul lui pentru musica german i pentru Richard
%Vaguer, a intrat in relatiuni de prietenie cu Houston Stewart
'Chamberlain %i In acel mediu dP culturrt germana, s'a simtit
indemnat sa serie i In nemteste cteva poezii i cteva lucrari
-dramatice, intre cari piesa Othello's letzter Aufzug pe care a re-
prezentat-o, la teatrul din Praga, in anul 1906,
Firea lui, de o distinsa rezerva, a fricut ca, in tar sa fie mai
putin cunoscut de marele public, si sa nuiseoferedeoficialitate
o situatie, la care era ridicat, prin marele sau talent, prin prega-
tirea lui exceptionala i prin demnitatea caracterului sau. Va
trebui sa fie socotit ca unul din pacatele de neertat ale celor ce
au avut In mana soarta asezaminteIor de culturd ale acestei tad,
cri n'au voit sau n'au stiut sa retina si s intrebuinteze spre o mai
directa si mai intinsa influenta asupra culturii musicale, in tara
noastra, marea capacitate a lui loan Sefirlatesen.
Se poate zice despre ei : Intre ai si a lost i ai sat nu rau
eunoscut". S'a intamplat, de altfel, cu el ceca ce s'a intampla la
noi Cu atatia oameni de merit. Cei adusi de valurile politicei
chiverniseasca bunurile sufletesti ale neamului, fiind, de cele
nrai multe ori, mediocritati lipsite de adevarat cultura, au o
repulsiune instinctiva pentru valorile reale ale tarii, le ignoreaza
saule inlatur, spre a face loc celor ce stiu sa le amageasca vani-
tatea sau s serveasca interesele politicei lor de partid.
Cu atat mai mult era pretuit I. Searlateseu de putinii cari
stiau rara Jul valoare de compositor si pianist si insusirile lui
superioare de om de cultur' i om de caracter.
1) Chamberlain Houston Sleawri. Din Portsmouth Id 1855. Mare literat
musical. Avand o Intinsa cultura stiintifica i filosofica, a scris o Intreaga opera
de filosofie critica asupra operilor lui R. Wagner. Colaborator critic musical la
.cele mal de seama reviste gernzane. Se casa tori cu Eva, fiica lui R. Wagner Vezi :
lingo Ricmann. prtg. 184.

www.dacoromanica.ro
298

Regina Elisabeta se interesa de aproape de el, i, In anii din ur-


mil, era unul din oaspetii cu care fAcea musia. inapreun5..
In vara anului 1920, fusese delegat s'51 tie cursuri de war
la noul conservator romAnesc din Cluj: Cu prilejul reintoarcerii
sale in Bucuresti, In drum pe calea ferat'd, pierde sau i se lurk'
intreaga sa oper6 musicalg In manuscris, ce se &sea puse in
tare altele si un numilr de scrisori dela T. Maioreseu. Aceasta l'a
deprimat adnc i trebue s fi contribuit Ja sfrsitul ssau prea
timpuriu, c6ci in sanatoriul Diaconeselor din Bacuresti, dup
ce-si trAeste ultimele cupe de durere moralli i trupeascA, se stinge
din viatA la 19 Sept. 1922.
In viatA fijad, ca un omagiu din partea .admiratorilor
revista Musica" din Noemv-rie 1921, consacr un intreg num'.r
poetului musician I. SefulMeseu. Cu aceastli imprejurare, mu-
sicianul D. Cuelin, evidentiaz maestria compunerilor lui Ser-
hitesen spunfind ca': prtstrarea conditiunilor musicale elementare
i-au impus o just sobrietate car asigur echilibrul i durata
operii lui. Aceiasi revist publicA, de asemenea, una din valo-
roasele sale lucrilri poetice cu titlul Desrobire".
Din lucriirile sale se remared :Lieduri pentru voce si piano
Wandert ihr Wtilken; Ein Lied; Um Mitternacht; Das Blatt
hu Buche, Ein Sonnenblick, cu text de Carmen 'Sylva; Der
Naar (baladri); Der Todtenkranz, text de Carmen Sylva; Es
fllt ein Stern; Rheinsage (baladil); Noch ein Meerlied, text de
C. S.; Der Mummelsee; Gavotte; Fugei in Do minor pentru
piano ; Sonata In Re minor ; Bagatelil in sta arhaic, Am Spinn-
rade schit6 simfonicA ; Mennetto In Sol minor qtiartett; Varia-
linni, Naiade i Appassionate. Mare parte din liter:Vile sale au
fost editate de casa Hachette.
GEBAUER ALENIS.
Originar din Transilvania, nAscut In Cluj la 1815. In epoca
renasterii nationale vine in Buctiresti i functioneaz6 ca profesor
particular de piano, luand parte in toate organizatiile simfonice
lui Wiest i Ed. Waelunann. La 14 Decemvrie 1889 decedeaz%
Compositor fervent, a publicat diferite caete de studii pentru
piano 9i num.eroase tomposilii cu me