Sechele osoase postraumatice , Sechele articulare posttraumatice ,Osteoporoza

Sechele osoase postraumatice

Definiie - manifestri aprute ca urmare a procesului de reparare osoas fr a respecta
condiiile fiziologice .
Sechele osoase postraumatice sunt :
-pseudartroza
-calusul vicios
-osificarea subperiostal
-osteoporoza de imobilizare
-necroz aseptic
Pseudartroza
=lipsa de consolidare a unei fracturi
-cauze : apoziie imperfect a fragmentelor , interpoziie de fragmente moi ntre esuturi ,
distan prea mare a capetelor de farctur , existena unei boli osoase locale ,infecia , imobilizare
insuficient sau imperfect
-fractur neconsolidat nseamn :
1.fractur consolidat prin esut fibros dar care mai pstreaz potenial de consolidare
osoas dacse realizeaz o mopbilizare intern suficient de lung
2.pseudartroza variabil - ca o fals articulaie cu capsul i o cavitate ca cea sinovial
Calusul vicios
=deformare osoas postraumatic prin deplasarea unei fracturi care schimb rapoartele
anatomice normale , care aduce dezaxri ale oaselor i articulaiei
-etiologia unui calus vicios este dubl : fractur i greeal terapeutic
-calusul vicios apare oriunde s-a produs o fractur cu deplasare
-consecine importante au calusurile fracturilor articulare i juxtaarticulare care pot
compromite funcia articular
-zone unde se dezvolt mai frecvent calus vicios 1/3 distal a gambei i antebraului , cotul ,
genunchiul , piciorul
-are dimensiuni mai mari dect cel normal ; poate compresa nervi, artere , tendoane
-nu poate fi tratat dect chirurgical
Osificarea subperiostal
-decolarea periostal apare n fracturi, smulgeri ale inseriie tendoanelor , dezinserii capsulare
rupturi de ligamente
-ridicarea periostului conduce la reacie intens osteoblastic cu osificare subperiostal , proces
care se dezvolt n cadrul hematomului subperiostal
-apariia sechelei este evitat prin intervenie chirurgical practicat n timp util pentru evacuarea
hematomului i refacerea aderenei periostului
-dac nu este nsoit de fractur decolarea periostului nu necesit imobilizare complet .Este
interzis mobilizarea i ntinderea pasiv cnd se ncearc reducerea redorii articulare
( accentueaz producerea hematomului )
-este permis numai mobilizarea activ
-determin : -limitarea micrilor articulare
 -retractur capsular
-aderen musculotendinoas
-clinic tulburri funcionale + relief osos anormal
Osteoporoza de imobilizare
-are evoluie rapid i const n decalcifierea osului
-apare dup imobilizarea unui membru n aparat gipsat
-devine vizibil dup a 3a 4a sptmn de imobilizare
-osteoporoza este determinat de resorbia osteoclastic
Greig i Leriche hiperemia este ntotdeauna asociat cu osteoporoz , n timp ce ischemia cu
scleroz
-n caz de imobilizare se realizeaz hipervascularizaie osoas realizat hiperemia de staz , cu
creterea spaiilor intertrabeculare
-lipsa presiunilor exercitate asupra osului de contracia ritmic mucular ( n imobilizare)
modific fenomenele fiziologice de piezoelectricitate la nivelul osului .Manifest preponderent
ncrcare electropozitiv care favorizeaz osteoporoza
- osteoporoza de imobilizare este un semn de averizare asupra intensitii recuperrii ( manevre
pasive, elongaii , mecanoterapie)
-se impune introducerea precoce a kinetoterapiei precoce actiive pentru prevenirea sau limitarea
agravrii osteoporozei
Necroz aseptic ischemic
-apare ca urmare a unei embolii , tromboze sau fracturi care opresc brusc n special
vascularizaia unei epifize
-prinde osul , cartilajul articular
-n zona de infarctizare celulele osoase mor
-zona de necroz se va regenera prin burjoane de granulaie din esutul sntos vecin
.Revacularizarea se face precoce n insule .Repararea unei necroze aseptice se face n luni sau
ani .Osul nou format este la nceput moale , deformabil
* Obiective ale tratamentului recuperator
-recuperare cu grij pentru c n consolidarea lent sau ntrziat mobilizarea poate agrava
evoluia procesului de consolidare
-recuperarea fizic este mai puin indicat n aceste sechele
-pseudartroza nu se imobilizeaz ; eventual se intervine chirurgical pentru ndeprtarea
chirurgical a esutului scleros i densificat al extremitilor osoase i favorizarea renceperii
procesului de granulaie ( se restabilesc condiiile unei fracturi recente dup care se realizeaz
imobilizare perfect)
-consolidrile ntrziate - se acioneaz prin
-radioterapie 30 50 r/edin aplicat pe mai multe pori cu convergen n focarul de fractur
-diapulse =nalt frecven pulsat ; grbete consolidarea
Schem de aplicare pe ficat -10min , freceven 400/min , penetraie 4
-pe zona de fractur- 20 min , frecven 600/min , penetraie 4-6
- pe zona de fractur aplicaiile sunt zilnice
-ultrasunet
-osteoporoz
-tratament = reluarea ctmai rapid a micrii
-executare contracii musculare sub aparat gipsat
-micri active zilnice a tuturor articulaiilor membrului traumatizat care pot fi mobilizate
-hematom subperiostal
- diapulse ajut la resorbia rapid a hematoamelor
- se aplic ct mai precoce
- se utilizeaz frecvene ntre 500-600 pulsaii cu o penetrare de 4-5 pe durat de 10-
30minute , 4-6 edine

Sechele articulare posttraumatice

-sunt regula dup majoritatea traumatismelor membrelor

-sunt 2 mari categorii de sechele articulare :
1.sechelele unui traumatism care a interesat direct structurile articulare
-plgi articulare
-traumatisme articulare nchise fracturi articulare nchise
-traumatisme capsulo-ligamentare nchise
-traumatisme ale fibro cartilajelor articulare
2.sechele articulare consecutive imobilizrii segmentelor lezate la distan de articulaie
-traumatismul poate afecta una din structurile :
a.conturul suprafeelor articulare opozante
b.integritatea capsulei fibroase i a ligamentelor
c.fora protectoare a muchiului care mobilizeaz segmentele articulaiei
Plgile articulare
-afecteaz osul fracturi epifizare
-cartilajul
-elementele capsulo-ligamentare
-dau sechele funcionale foarte frecvente
-clinic durere , tumefiere , redoare articular
-pericol rmne infecia articular
Traumatisme articulare nchise
Nu apare infecie, dar apare inflamaie
-n fracturile articulare nchise apar fracturi parcelare , smulgeri osoase , leziuni combinate
fracturi luxaii
-calusul se consolideaz mai greu se pare din cauza lichidului
sinovial care are aciune inhibitorie asupra formrii sale
-lichidul are pH acid i induce necroze ale fargmenetlor osoase
-traumatisme capsulo-ligamentare nchise
Entorse la baza lor st elongaia ligamentar , ruptur parial sau total , leziuni
osoase ( fracturi parcelare prin smulgeri ) , capsulare
-pentru recuperare intereseaz :
1.laxitatea articular
2.atrofie muscular pe extensori
-cea mai frecvent complicaie a entorsei
-rezist la recuperare
-produce instabilitate articular
3.hidrartrozele rebele i recidivante
4.algoneurodistrofia
 Luxaii -este ntlnit mai rar ( 1luxaie la 10 fracturi )
-dislocarea capetelor osoase se poate produceintracapsular
-se pot nsoi de degradri tisulare severe , cu sechele importante
-luxaiile pot fi incomplete
-complete capsul rupt
-ligamentele care delimiteaz sensuri de micare sau amplitudini sunt
rupte
-muchii sunt ntini ,dilacerai
-toate aceste degradri determin apariai de hematoame periarticulare care se pot organiza i
calcifica , hemartroze , scleroze i atrofii musculare
-traumatisme ale fibro cartilajelor articulare
-n aceast categorie intr leziunea meniscal a articulaiei genunchilor
-traumatismul determin fisurarea longitudinal , clivajul orizontal , dezinseia sau ruptura
complet a meniscului
Simptome obinuite n traumatismele articulare
-durerea cu caracter inflamator
-apare n repaus, se exacerbeaz nocturn
-se calmeaz la crioterapie , mobilizri uoare , antiinflamtoare
- combaterea = obiectivul principal n planul de recuperare
-tumefierea articular
- articulaie cald , mrit de volum , culoare modificat a tegumentelor
-redoare articular cauza principal a impotenei funcionale
-impoten funcional
Laxitatea articular -ligamentar
-subluxaiile , luxaiile i entorsele determin elongri sau rupturi ale capsulei sau ligamentelor
articulare , iar ca sechel va aprea laxitatea articular
-durata unei vindecri ligamentare normale variaz n funcie de mrimea ligamentului , de
forele la care este supus n mod fiziologic
-semn de laxitate articular nu se pot executa hiperextensia cotului , micrile de lateralitate
sau antero-posterioare ale genunchiului
2. Sechele articulare dup traumatisme la distan
-pentru evitarea lor se aplic principiul articulaai a crei imobilizare nu este necesar va fi
mobilizat chiar de a doua zi dup traumatism
-poate fi la fel de sever a sechela dat de leziunea n sine
-imobilizarea prelungit duce la o invadare a articulaiei cu esut fibro-grsos care devine treptat
fibros , blocnd micarea articular
-urmri ale imobilizri sunt : aderenele capsulo-ligamentare , musculare , musculo-osoase
*Obiective ale tratamentului recuperator
-se refer la 1. durere cureni de joas frecven diadinamici
-cureni cu impulsuri
-cureni de medie frecven
-cldur local compresa cald , termoforul , cataplasmele calde , parafina
-cureni de nalt frecven-efect caloric
-masaj de netezire
 2.-inflamaie repaus i postura articular relaxant
-crioterapia compres cu ap rece , ghea , imersie n ap cu ghea , masaj cu
ghea
-aplicaie de cldur e de preferat gheaa n faza acut
-curentul galvanic are aciune hiperemiant
-rontgenterapia antiinflamatorie
3.mobilitate articular
-mobilizri pasive : traciuni continui, discontinui , mobilizarea articular sub anestezie ,
mobilizarea pasiv asistat , mobilizarea autopasiv
-mobilizri active-pasive
-mobilizare activ crete treptat amplitudinea micrii n toate planurile
-hidrokinetoterapia
-gimnastic de asuplizare , corectare , relaxare
-scripetoterapia
-mecanoterapia
-terapia ocupaional i ergoterapia

4.abilitatea micrilor regula celor 3R

-recuperarea amplitudinii articulare i forei musculare
-readaptarea la gestica uzual
-reantrenarea la efort
- se realizeaz prin terapie ocupaional sau ergoterapie
5.stabilitatea articular
-nseamn obinerea unei articulaii indolore
-obinerea unei articulaii fixate de o musculatur puternic
-articulaie protejat de mobiliti anormale , prin capsul i ligamente integre

Osteoporoza

Definiie - este leziune osoas caracterizat prin subierea i rarefierea oaselor, cu formarea unor
caviti de diverse dimensiuni ca urmare a pierderii Ca . Este frecvent nediagnosticata pana se
produce o fractura, deoarece nu sunt semne de avertizare a existentei acesteia.

Factori de risc
sexul; femeile la care menopauza s-a instalat prezinta un risc crescut de aparitie al osteoporozei
deoarece nivelul estrogenilor scade;
rasa; caucazienii sau asiaticii prezinta un risc mai mare decat africanii;
operatiile; femeile care au avut anexectomie inainte de a implini 45 de ani (in special daca
ambele ovarele au fost indepartate) vor avea oasele mult mai slabe;
fracturi ale oaselor in tinerete; orice fractura face ca structura osului sa devina slaba, acesta
pierzand din densitate;
sedentarismul;
lipsa vitaminei D;
subponderabilitatea;
utilizarea pe termen lung a corticosteriozilor;
inhibitori de aromataza, folositi in tratarea cancerului de san;
 hipertiroidismul si hiperparatiroidismul;
poliartrita reumatoida;
hipogonadismul; un nivel scazut de testosteron la barbati, creste riscul lor de osteoporoza;
tulburari digestive, cum ar fi boala Crohn, boli hepatice cronice sau boala celiaca.

Simptomatologie
Osteoporoza este asimptomatica daca nu este complicata cu o fractura (prin compresie
vertebrala sau a pumnului, soldului, coastelor, bazinului, humerusului).
Fracturile prin tasare vertebrala apar la eforturi minime (stranut, aplecare, rotire, ridicarea
unui obiect usor), mai frecvent in regiunea toracica medie si inferioara sau lombara superioara.
Durerea de spate debuteaza acut cu iradiere in lateral si in fata, pentru ca apoi sa se reduca
treptat in cateva saptamani. La cei cu mai multe fracturi apare deformarea coloanei vertebrale
(cifoza dorsala + lordoza cervicala), o durere cronica de spate accentuata in picioare si pierderea
din inaltime. Uneori aceasta modificare poate sa apara lent si asimptomatic.
Fracturile de sold apar dupa cadere, mai ales cele pe o parte sau chiar inainte de cadere.
Complicatiile acestor fracturi au o rata a mortalitattii de 15 - 20 % la batrini si duc la incapacitate
fizica severa cu necesitatea ingrijirii la domiciliu timp indelungat.

Diagnosticul de osteoporoza se stabileste prin urmatoarele investigatii paraclinice :

examenul radiologic - osteodensitometria DEXA
tomografia computerizata cantitativa a coloanei vertebrale - cea mai sensibila metoda pentru
diagnosticul initial; nu pentru masuratori repetate datorita costului ridicat si dozei mari de
radiatii
absorbtiometria unifotonica la nivelul antebratului proximal - putin sensibila in stadiile
precoce
absorbtiometria bifotonica la nivelul coloanei vertebrale si soldului - limitata de numeroasele
artefacte
dubla absorbtiometrie cu raze X la nivelul coloanei lombare sau asoldului - metoda de preferat

Obiective ale tratamentului recuperator

Odata instalata osteoporoza, nu este posibila refacerea masei osoase. Totusi interventia precoce
poate preveni osteoporoza iar cea terdiva poate opri progresia bolii. Daca este prezenta o cauza
secundara tratamentul specific are scopul indepartarii cauzei.
Metode fizice :
corset / brau ortopedic
exercitii fizice cu consultarea unui fizioterapeut
In faza acuta a tasarii :
analgezice
miorelaxante
caldura
masaj
repaus conform indicatiilor medicului
Tratamentul cronic farmacologic ( numai la indicatiile medicului de specialitate) :
Calciu
o 1000 - 1500 mg / zi la femeile postmenopauza
 o 1500 mg / zi la adolescenti si adultii tineri pentru preventie
Estrogeni pe cale orala sau transdermica
o la femeile cu uter intact se asociaza obligatoriu cu o progestina
o la femeile cu histerectomie se administreaza zilnic fara asocieri
Calcitonina
o pare sa reduca pierderile numai la nivelul coloanei vertebrale / are si efect impotriva durerii
deci se foloseste predominant la cei cu dureri cronice legate de fracturi sau deformari
scheletice
Bifosfonatii (etidronat,a lenronat)
o mijloc terapeutic important pentru ca pot creste densitatea osoasa si scad riscul producerii
fracturilor
Vitamina D si metabolitii sai
o 800 UI / zi asociate cu calciu scad semnificativ riscul aparitiei fracturilor de sold
Terapii de viitor
o antiestrogeni (tamoxifen, raloxifen)
o florura de sodiu cu eliberare lenta
o parathormonul in doza mica