Ilustrarea convingerilor latine in literatura

Scriitorii au fost inspirai din istoria poporului, trecutul sau n lupt, frumuseile
patriei, folclorul romnesc, tradiiile i obiceiurile poporului, remarcndu-se
astfel un puternic sentiment patriotic.

Literatura ce face referire la originile poporului roman, mai exact cele latine si
dacice, aduc in prim-plan doua concepte:

Sentimentul patriotic si credinta

1) Sentimentul patriotic
Esena patriotismului const ndragostea fa de patrie, fa de trecutul
glorios de lupt al poporului nostru pentru dreptate, libertate i
independena pmntului strmoesc de-a lungul veacurilor.

Dorinta de libertate a poporului, manifestata constant prin luptele cu cei

care doreau subjugarea acestuia, era in permanenta legatura cu fortele
divine, credinta in Dumnezeu reprezentand elementul de baza in obtinerea
victoriei.

2)Crestinism

Crestinismul romanesc se constituie intr-una din cele mai valoroase dovezi ale
vechimii si continuitatii poporului roman in spatiul carpato-danubian-pontic.

Raspandirea crestinismului in acest spatiu s-a facut in limba latina, astfel ca

noua credinta a devenit unul din factorii principali ce promova elementele
romane printre geto-daci. Profilul etnic al poporului romn este asigurat tocmai
de aceste doua elemente ale etnogenezei sale: romanitatea si crestinismul.

Raspandirea crestinismului la geto daci inca din primele trei secole ale erei
crestine este atestata de unele marturii literare, cum este cea provenita de la
Tertulian (240), care in lucrarea sa intitulata "Impotriva ideilor", afirma ca
"Hristos stapaneste si in tinuturile sarmatilor, dacilor, germanilor si scitilor". De
asemenea, crestinismul este ilustrat si in operele literare ale scriitorilor romni,
prezentat ca arma impotriva inamicilor.
 Un prim text ce exemplifica aceste doua ideologii este imnul Romaniei,
Desteapta-te, romane!, scris de Andrei Muresan.

Andrei Muresan este un poet pasoptist din Ardeal, care a creat poezia "Un
rasunet", devenita imnul revolutiei de la 1848. Titlul a fost schimbat ulterior
n "Desteapta-te, romne!" si astfel, poezia devine un testament romanesc
adresat urmasilor.

- Preoi, cu crucea-n frunte cci oastea e cretin,

Deviza-i libertate i scopul ei preasfnt.
Murim mai bine-n lupt, cu glorie deplin,
Dect s fim sclavi iari n vechiul nost'pmnt!-Andrei Muresan
Desteapta-te, romane!

Martor si ajutor ,in viziunea poetului ,va fi tot timpul Dumnezeu,

reprezentat metaforic in text de preoti si de simbolul crucii . Se
evidentiaza ideea sacrificiului, pe care romanii sunt capabili sa-l
faca:Murim mai bine-n lupta cu glorie deplina , / Decat sa fim sclavi
iarasi in vechiul nost pamant .

Mndria de a fi urmasi ai romanilor este exprimata prin faima de care se

bucura si astazi ginta latina: "si ca-n a noastre piepturi pastram cu fala-un
nume,/ Triumfator n lupte, un nume de Traian".

Ioan Nenitescu Pui de lei

()

i unu-i Decebal cel harnic

Iar cellalt Traian cel drept
Ei, pentru vatra lor amarnic
Au dat cu-atia dumani piept.
()
Au fost eroi i-or s mai fie,
Ce-or frnge dumanii cei ri,
 Din coapsa Daciei i-a Romei.
n veci s-or nate pui de lei!

Poezia reprezinta un prilej de evocare a eroilor neamului, pastrati

nemuritori in memoria oamenilor. Descendenta poporului roman a fost ilustrata
de acesti "doi barbati cu brate tari",care au reusit sa construiasca un destin pe
masura pentru aceasta tara, ei fiind personaje emblematice ale intemeietorilor,
aflati intr-o perfecta complementaritate (Si unu-i Decebal cel harnic,/Iar
celalalt Traian cel drept).

De asemenea, spiritul de sacrifiu al poporului roman este ilustrat in scrierea

lui Vasile Alecsandri- Cantecul gintei latine, acesta fiind imbinat cu
increderea totala in divinitate.

O opera literara importanta din punct de vedere al latinitatii poporului ii

apartine lui Vasile Alecsandri, aceasta fiind poezia Canteculginteilatine.

- Vasile Alecsandri- Canteculgintei latine

Latina ginta are parte

De-ale pamantului comori
Si mult voios ea le imparte
Cu celelalte-a ei surori.
Dar e teribila-n manie
Candbratul ei liberator
Loveste-n cruda tiranie
Si lupta pentru-al sau onor.

In ziua cea de judecata,

Cand fata-n cer cu Domnul sfant
Latina ginta-a fi-ntrebata
Ce a facut pe-acest pamant?
Ea va raspunde sus si tare:
, , O! Doamne, -n lume cat am stat,
In ochii sai plini de-admirare
Pe tine te-am reprezentat!

Autorul considera ca romanii erau un popor puternic, in calea caruia nu statea

nimic. Versurile ultimei strofe sugereaza faptul ca romanii erau un popor
crestin, lucru care se pastreaza si in ziua de astazi. Ei luptau cu credinta si
pentru Dumnezeu, dovada fiind raspunsul de la finalul textului: O! Doamne,-n
lume cat am stat, In ochii sai plini de-admirare Pe tine te-am reprezentat!

Romanii au un spirit de ajutor unii pentru altii, de grija, de sprijin, insa

acestia nu s-au lasat nici odata luati in stapanire de alte popoare, ci au luptat cu
manie pentru libertate, pentru onoare, pentru teritoriu si mai ales pentru
fericire si viata.