Sunteți pe pagina 1din 4

Consimtamantul -Prin consimtamant intelegem exteriorizarea hotararii de a incheia actul

juridic civil

Consimtamantul este o conditie de fond esentiala si generala a actului juridic civil

Manifestarea de vointa poate fi exteriorizata in 2 moduri : expres atunci cand este


facuta cunoscuta in mod nemijlocit cocontractantului si tertilor
Tacita sau implicita: in sit in
care ea se deduce din anumite actiuni sau inactiuni; Ex: mostenitorul care face un an de
dispozitie cu privire la un bun succesoral este considerat ca a acceptat tacit succesiunea

In acest sens in conformitate cu art. 1240 din CC consimtamantul poate fi exprimat vebal,
in scris (expres) sau printr-un comportament care potrivit legii conventiei partilor,
practicilor dintre ele sau uzantelor nu lasa nico indoiala asupra intentiei de a produce
efectele juridice corespunzatoare .

Consimtamantul tacit nu trb confundat cu tacerea. In dreptul civil roman in principiu


tacerea nu valoreaza consimtamant ( nu se aplica principiul din dreptul roman
-CVITACIT CONSENTire Videtum cine tace).
Ca exceptie tacerea valoreaza consimtamant atunci cand legea ,
obiceiul sau vointa partilor da tacerii aceasta valuare. ( art. 1196- aln. (2) CC in material
acceptarii ofertei) .

Vointa juridica:

- Consimtamantul este o parte a vointei juridice, celalalt element este repr de cauza
sau scop.
- Principiile vointei juridice: 1. Principiul libertarii actelor juridice
civile( principiul autonomiei de vointa 1169 din CC potrivit cu care partile sunt
libere sa incheie orice contracte si sa determine continutul acestora in limitele
impuse de lege de ordinea publica si de bunele moravuri.
Continutul acestui principiu se exprima in urmatoarele:
a. o pers poate sa incheie sau sa nu incheie un act juridic civil
b. partile sunt libere sa stabileasca continutul actului juridic civil
!obs. de la aceste element exista si exceptii in cazul
contractelor de adeziune .
c. partile sunt libere sa modifice actul juridic civil pe care l-au
incheiat anterior
d. partile sunt libere ca prin acordul lor sa puna capat actului
juridic civil pe care l-au incheiat anterior.

Consecinte ale acestui principiu: 1. partile sunt libere sa incheie nu numai acte juridice
numite ci si acte juridice nenumite
2. partile sunt libere sa aleaga forma actului juridic pe care il
incheie
2, principiul vointei reale;

Vointa reala a partilor intr-un act juridic civil are prioritate asupra vointei declarate .

Acest principiu nu e consacrat in mod expres in CC dar exista aplicatii ale acestuia:
1. ar 1266 alin (1) CC prevede ca interpretarea contractelor se face dupa vointa
concordanta a partilor iar nu dupa sensul literal al termenilor.
2. reglementarea simulatiei ca exceptie de la opozabilitatea fata de terti a actului
juridic civil . art 1289 alin (1) CC. Contractul secret produce efecte numai intre
parti daca din natura contractului ori din stipulatia partilor nu rezulta contrariul;
3. reglementarea viciilor de consimtamant

!obs. De la acest principiu exista si exceptii ; Ex: art 1290 CC potrivit cu care tertilor de
buna credinta nu le poate fi opus actul juridic secret ce corespunde vointei reale si numai
actul juridic aparent.
! Exceptie: art 1191 Alin 2 din vechiul CC din materia probei cu inscriusri , potrivit cu
care nu este admisa proba cu martori in contra sau peste cuprinsul unui inscris

Cerintele de valabilitate ale consimtamantului:

Pentru a fi valabil consimtamantul trb sa indeplindeasca urmat cerinte:


A. sa fie exprimat in cunosinta de cauza: adik sa provina de la o pers cu
discernamant;
B. trb sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice: nu este indeplinita
aceasta cerinta in urmat situatii:1. Coonsimtamantul este dat in gluma din
prietenie , curtoazie sau pura complezenta.
2. knd este dat sub contitie purpotestativa din partea
celui care se obliga Ex: iti vand casa daca vreau
3. daca manifestrea de vointa este prea vaga
4. daca manifestarea de vointa s-a facut cu o
rezerva: rezervatio mentalis cunoscuta de
destinatarul acestuia;
5. consimtamantul trebuie sa fie libr. Adica sa nu fie
alterat de un viciu de consimtamant.
Vicii de consimtamant: eroarea dolul(inselaciune)
violenta si leziune;

Eroarea: intelegem falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic civil.
Clasificare: 1. in functie de consecintele care intervin distingem intre :
eroare esentiala:- este estentiala daca falsa reprezentare cade asupra
: a. Naturii sau obiectul actului juridic ( error
innegotium). Astfel o parte crede ca incheie un
anumit act juridic iar cealalta parte crede k incheie
alt act juridic.
b. Cade asupra identitaii fizice a obiectului
prestatiei ( error incorpore)
c. cade asupra calitatilor substantiale asupra
obiectelor prestatiei (error in substantia)
d. cade asupra identitatii persoanei sau
asupra unei calitati ale acesteia ( error in persona)

si eroare neesentiala sau indiferenta : cea care cade asupra unor imprejurari mai putin
importante la incheierea actului juridic a.i. partea ar fi incheiat acel act juridic chiar daca
nu s-ar fi aflat in eroare

!Obs. exista cazuri in care legea califica o eroare ca fiind neesentiala: art. 1210 CC
prevede ca simpla eroare de calcul nu atrage anularea contractului ci numai rectificarea
acestuia.

2. In functie de natura falsei reprezentatii: distingem intre eroare de fapt si eroare de


drept
Partea se afla in eroare in ceea ce priveste o situatie de fapt

De drept: Falsa reprezentare priveste existenta sau continutul unei norme juridice.

Eroarea de drept este considerata esentiala atunci cand priveste o norma juridica
determinanta la incheierea contractului sau actului juridic civil; norma jur care nu trb sa
fie accesibila si previzibila

Structura erorii esentiale: in structura erorii intra un singur element: elementul subiectiv
care este de natura psihologica si reprezinta falsa reprezentare a realitatii...

Cerintele erorii esentiale: 1. Elementul asupra caruia poate eroarea sa fi avut un caracter
determinant la incheierea actului juridic civil, adica daca ar fi fost cunoscut de cel care
invoca eroarea , acesta nu ar fi incheiat actul juridic civil.
2. In cazul actelor juridice bilatelare cu titlu oneros, este necesar
ca; cocontractantul sa fi stiut sau sa fi trebuit sa stie ca elementul asupra caruia poarta
eroarea a avut un caracter determinant la incheierea actului juridic respectiv .

! obs. Aceasta cerinta nu este necesara a fi indeplinita in cazul actelor cu titlu gratuit ,
deoarece se da prioritate dispunatorului care se straduieste sa evite o paguba ( certat de
damno vitando) fata de gratificat care incearca sa pastreze un avantaj ( certat de lucro
captando)

Sanctiunea in cazul erorii esentiale : Sanctiunea este nulitatea relativa a actului juridic
civil.

Noul cod civil prevede posibilitatea adaptarii contractului evitandu-se astfel anularea lui
art 1213 CC.
Cel in drept sa ivoce nulitatea actului juridic pentru eroare , trebuie sa notifice cealalta
parte
Acesta din urma, trebuie ca in termen de cel mult 3 luni de la cererea de chemare
in judecata sa declare ca este de acord cu executarea contractului sau sa execute
contractul, astfel cum a fost inteles de partea aflata in eroare

2. DOLUL

Art.. 1214, DOLUL repr falsa reprezentare a realitatii determinata de manopere dolozive ,
frauduloase ale celelalte parti sau prin omisiunea celelaltei parti de a aduce la cunostinta
celelaltei parti care trebuiau cunoscute la incheierea contractului.

Spre deosebire de reglementarea anterioara , in actualul cod civil , eroarea provocata nu


trebuie neaparat sa cada asupra unui element determinant la incheierea actului juridic
( nu se mai face distinctie inre dolul grav ( dolus malus) si dolul usor sau incident ( dolus
bonus)

Structura dolului:
1. element obiectiv sau material care consta in folosirea de mijloace frauduloase .
aceste mij pot sa constea intr-o actiune. De ex in mat. Liberalitatilor actiunea
consta in sugestie sau captatie . Ceea ce inseamna specularea afectiunii unei
persoane pentru a o determina sa faca o donatie sau un legat

In cazul omnisiunii ne aflam in prezenta dolului prin reticenta .

2. elementul subiectiv- eroarea provocata . nu ne aflam in prezenta dolului at cand


eroarea a fost provocata prin neglijenta fara sa existe reacredinta sau intentie .

Conditiile Dolului: Utilizarea de manopere frauduloase fie de catre cocontractant fie de


catre reprezentantul, prepusul sau gerantul afacerilor celeilalte parti.

Atunci cand dolul provine de la un tert , este nevoie ca cealalta parte sa fi cunoscut sau
sa fi trebuit sa cunoasca dolul la incheierea contractului. Ceea ce inseamna complicitatea
partii la comiterea dolului.

Sanctiunea este nulitatea relativa a actului juridic civil si de asemenea victima dolului
poate solicita despagubiri, deoarece dolul constituie o fapta ilicita.
Se aplica dispozitiile art 1213 CC privind adaptarea contractului.

3. probatolului- dolul nu se presupune , el trebuie dovedit de cel care il invoca. Dolul


poate fi dovedit prin orice mijloc de proba deoarece este un fapt juridic si nu un act
juridic