Sunteți pe pagina 1din 4

Izvoare raport juridic civil concret

Reprezinta o imprejurare de care legea civila leaga nasterea modificarea sau stingerea
unui raport juridic civil concret

Clasificare
Un prim criteriu de clasificare: dupa cum sunt sau nu independente de vointa
omului distingem intre fapte omenesti si evenimente
Fapte omenesti- fapte ale omului , actiuni sau inactiuni facute cu intentia sau fara
intentia de a produce efecte juridice respective de a da nastere modifica sau stinge un
raport juridic civil .
Evenimentele- imprejurari care se produc independent de vointa omului si de care
legea civila leaga ,nasterrea modificarea sau stingere unui rap juridic civil.

Ex: 1. producerea unui cutremur sau unei inundatii ,acestea pot fi considerate
evenimente de forta majora care pot avea ca effect exonerarea de raspundere civila
2. Moartea unei persoane care marcheaza momentul deschiderii unei succesiuni

II. in functie de sfera acestor izvoare distingem intre fapte juridice in sens larg (latosensu)
Fapte juridice in sens restrans sau (stricto sensu).

Fapte juridice latosensu cuprind evenimentele cat si faptele omenesti facute cu


sau fara intentia de a produce efecte juridice. In consecinta faptele juridice latosensu
includ evenimentele ,actele juridice civile ( faptele omenesti facute cu intentia de a
produce efecte juridice) si faptele juridice strictosensu (adica actiunile omenesti savarsite
fara intentia de a produce efecte juridice dar de care legea civila leaga producerea acestor
efecte)
La randul lor faptele jur. Strictosensu se subclasifica in fapte licite :
1. gestiunea de afaceri ( gestiunea intereselor altei persoane)
2. plata lucrului nedatorat
3. imbogatirea fara justemei ( justacauza)

Fapte juridice ilicite care atrag raspunderea civila delictuala

Continutul raportului juridic civil concret

Drepturile subiective civile si obligatiile civile

Drpt sub civil formeaza latura activa


Oblig formeaza latura pasiva

1. Drpt sub civil: Def! Este posibilitatea sub activ de a avea in limitele
normelor juridice civile o anumita conduita si de a pretinde subiectului pasiv sa
aiba conduita coresp ( sa dea sa faca sau sa nu faca cv) putand apela in caz de
nevoie la forta coercitiva a statului
Clasificarea drp sub civile:

- in functie de natura continutului drepturilor distingem intre drepturi


patrimoniale si drepturi nepatrimoniale
drpt nepatrimoniale se subclasifica in
o drepturi care privesc in subzistenta si integritatea fizica sau morala a
pers fizicce(drt la viata la reputatie)
o Drpt care privesc identificarea persoane fizice sau juridice( dreptul la
nume dreptul la domiciliu , dreptul la resedinta, drpt la denumire si la
sediu)
o Drpt nepatrimoniale care decurg din dprt de creatie intelectuala ( Ex:
dreptul la paternitatea unei opere literare stiintifice sau artistice , drpt
la inviolabilitatea unei creatii lit art etc.)

Drpt patrimoniale la randul lor se impart in 2 categ:


1. drepturile reale drepturi in temeiul carora titularul lor isi poate
exercita singur prerogativele asupra unui lucru in mod direct si
nemijlocit fara concursul unei alte persoane Ex: drpt de proprietate
2. drepturi de creanta- drepturi in care subiectul pasiv (debitor) trb sa dea
sa faca sau sa nu faca ceva catre sub activ numit creditor. Ex. Drpt
imprumutatorului de a i se restitui suma imprumutata de catre
imprumutat

Deosebiri:
Drepturile reale spre deoseb de cele de creanta sunt limitate ca numar si sunt
expres prevazute de lege iar drepturile de creanta sunt nelimitat ca numar.
Numai drepturile reale confera titularului lor dreptul de urmarire (prerogativa
urmarii) si dreptul de preferinta sau prerogativa preferintei.
Dreptul de urmarire consta in posibilitatea titularului dreptului real de a urmari
bunul in mainile oricui s-ar afla.
Dreptul de preferinta care confera titularului dreptului real, dreptul de a-si realiza
dreptul cu prioritate fata de titularii altor drepturi Ex. In cazul dreptului real de ipoteca
In functie de opozabilitatea lor distingem intre drepturi absolute si drepturi
relative .

Drepturile absolute sun opozabile tuturor celorlalte subiecte de drept ( elgaomnes)


acestea a

Drepturile absolute actul pasiv este nedeterminat


In cazul drpt relative cazul este determinat.

Obligatia corelativa a dreptului absolut este o obligatie generala ( pt ca apartine


tuturorcelorlalte subiecte de drept) este obligatie negativa pt ca consta in a nu face ceva si
abstracta pt ca nu se preciseaza ce anume trebuie facut .

In cazul drepturilor relative obligatia corelativa este obligatie particulara in sensul ca


apartine numai subiectului pasiv determinat , este oblig poz (de a da sau de a face) sau
neg( de a nu face ) si concreta (de a nu face cv din ceea ce sub pasvi a fi putut sa faca
daca nu s-ar fi obligat

O alta clasif a drepturilor


in functie de corelatia dintre drp sub civile distingem intre :
-drepturile principale au existenta de sine statatoare si nu depind de existenta
altui drept
-drepturile accesorii depinde de existenta altui drept

In ceea ce priveste corelatia dintre ele se aplica principiul accesorium seqvitur


principale
Ex: drepturi reale principale , dreptul de concesiune, dezmembramintele dreptului de
proprietate, dreptul de uz , dreptul de uzufruct , dreptul de abitatie , dreptul de
servitute si dreptul de superficie.

Drepturi reale accesorii : drpt de ipoteca , dreptul de gaj .

Drepturi de creanta principale sunt de regula toate drepturile de creanta iar


Dreptul de creanta accesoriidreptul creditorului de a pretinde de la debitor dobanda
aferenta creantei principale.

Ultima clasificare in functie de gradul de certitudine pe care il confera titularului


distingem intre :
1. drepturi pure si simple- drepturi care confera un grad maxim de certitudine
titularului deoarece exitenta sau exercitarea lui nu depind de o imprejurare
viitoare;
2. drepturi afectate de modalitati- drpt a caror existenta sau exercitare depind de o
imprejurare viitoare certa sau incerta ; modalitatile care pot afecta drpt subiectiv
civil sunt : termenul conditia si sarcina

Abuzul de drept
.
-exercitarea drepturilor subiective civile este cuvernata de urmatoarele principii:
1. dreptul subiectiv civil trebuie exercitat cu respectarea legii si a moralei ( art 14.
alin 1 cod civil)
2. drpt sub civil trebuie exercitat in limitele sale externe de ordin material si de
ordin juridic
3 drpt sub civil trb exercitat in limitele sale interne adica potrivit scopului
economic si social pentru care acel drept este recunoscut de lege
4. dreptul subiectiv civil trebuie exercitat cu buna credinta ( art14. alin 1 cod civil)
In masura in care se incalca ultimile doua principii de exercitare a dreptului subiectiv
civil, ne aflam in prezenta abuzului de drept ; astfel potrv art 15 din cod civil exista abuz
de drept atunci cand titularul acestuia cu rea credinta il deturneaza de la finalitatea lui in
scopul de a vatama sau pagubi pe altcineva
1 elementul subiectiv care consta in reaua credinta cu care este exercitat dreptul
subiectiv civil
2. elementul obiectiv care consta in deturnarea dreptului de la scopul pt care este rec de
lege.

Sanctiunea abuzului de drept consta in obligarea autorului abuzului de drept daca este
cazul la plata despagubirilor pentru pejudiciul material sau moral cauzat potrivit regulilor
care guverneaza raspunderea civila delictuala.