6.

o alta clasificare a bunurilor:

-bunuri corporale : bunuri care au existenta materiala perceptibile prin simturile omului .
-bunuri incorporale care au exist materiala abstracta EX : drepturile reale, de propr
intelectuala, titlurile de evaluare, etc

7. bunuri divizibile-acele bunuri care pot fi impartite , fara ca ele sa isi schimbe destinatia
economica
Bunuri indivizibile- bunuri care prin impartire isi schimba destinatia economica( are imp
in mat partajului)

8. bunuri principale- care pot fi fol in mod independent fara sa fie destinat folosirii altui
bun
Bunuri accesorii- acel bun care este destinat in mod stabil si exclusiv, utilizarii economice
altui bun ex: antena sau telecomanda unui tel etc

In ceea ce priveste raportul dintre bunul principal si bunul accesoriu se aplica regula,
accesorium segvitur principale. ( bunul accesoriu urmeaza soarta bunului principal.)

9. bunuri sesizabil acele bunuri care pot forma obiectul executarii silite
bunuri insesizabile- nu pot forma ob executarii silite

10/ bunuri comune ale sotilor acele bunuri dobandite de soti in timpul casatoriei, cu
exceptia celor prevazute de art 340 cc
Bunuri proprii- bunuri dobandite inainte de incheierea casatoriei , precum si cele prev in
art. 340 CC ex: bunuri primite prin donatie sau testament

Partile raportului juridic civil

-sunt pers fizice si juridice

Determinarea si pluralitatea subiectelor raportului juridic civil:

Prin determinarea intelegem cunoasterea partilor raportului juridic civil.

Aceasta det. Se real dif in functie de:
1. drepturile absolute- in cazul drepturilor absolute este cun doar subiectul activ , iar cel
pasiv este nedeterminat
2. drepturi relative- este cunoscut atat subiectul activ (creditor) cat si subiectul
pasiv(debitor)

Pluralitatea sub raportului juridic civil: exista situatii in care rap juridic civil este stabilit
intre mai multe persoane, fie ca subiecte activa , fie ca subiecte pasive.

Raporturile reale si raporturile obligationale:

Rap reale: ca situatie de pluralitate de subiecte avem:
-coproprietatea ( proprietatea comuna pe coteparti)
- Devalmasia- mai multi proprietari dar ei nu isi cun cota parte; ex: proprietatea
comuna a sotilor ,
- -indiviziunea- coproprietatea raportata la un patrimoniu : mostenitorii impart
patrimoniul- culeg din patrimoniul defunctului ;

A 2 a sit de pluralitate: raporturi personale nepatrimoniale: in mat creatiei intelectuale , in

situatia unei opere comune realizata de mai multe persoane: cu o contributie determinata
sau nedeterminata.
In ceea ce priveste rap obligationale. Regula in materia pluralitatii de subiecte este aceea
ca obligatiile divizibile sau conjuncte:

1. fiecare creditor nu poate pretinde de la debitor decat partea sa

2. fiecare debitor nu poate fi tinut decat pentru partea sa de datorie

exceptiile sunt : pluralitatea activa pluralitatea pasiva si mixtta in care identificam

solidaritatea si indivizibilitatea;

-solidaritatea activa in care oricare dintre creditori poate sa pretinda intreaga datorie ,
iar debitorul care face plata se libereaza fata de toti creditorii solidari;
-solidaritatea pasiva: oricare debitor poate fi obligat la plata intregii datorii. Daca unul
dintre debitori plateste, creanta se stinge fata de creditor; solidaritatea inceteaza,
existand dreptul de regres al debitorului platitor .

Indivizibilitatea :

1. izvorul indivizibilitatii, pe langa lege si conventia partilor mai poate fi si natura

bunului.
2. indivizibilitatea se tranzmite catre mostenitori spre deosebire de solidaritate care
inceteaza .

Schimbarea subiectelor rap jur civil:

-se pune numai in sit rap jur patrimoniale astfel, in ceea ce privete rap juridice reale , prin
tranzmiterea bunului se tranzmite calitatea de titular al dreptului real, deci cea de sub
activ .
Raporturile juridice obligationale: facem distinctie intre schimbarea subiectului activ care
se poate face prin
1 cesiunea de creanta
2.prin subrogatia personala
3 prin novatia prin schimbarea de creditor

Schimbarea sub pasiv se poate face prin:1 stipulatia pentu altul,

2.novatia prin schimbare de debitor
 3.prin delegatia perfecta sau imperfecta
4. prin poprire

ACTUL JURIDIC CIVIL:

- ESTE Acea manifestare de vointa facuta cu scopul de a produce efecte

juridice( cu scopul de a da nastere la drepturi si obligatii civile) ; respecctiv de a
da nastere modifica sau stinge un raport juridic civil.
- Sensurile termenului de act juridic:

1. operatiune juridica: ( negotium yuris ) adica sensul din definitie;

2. in sens de inscris in care se consemneaza operatiunea juridica si care reprezinta un
mijloc de proba a acelei operatiuni. (In sens de instrumentum probatione)

Clasificarea actelor juridice civile: 1.in functie de nr ul partilor distingem intre acte
juridice unilaterale care prezinta manifestarea de vointa a unei singure parti : art 1324.
Ex: testamentul, acceptarea succesiunii, promisiunea publica de recompensa, oferta de a
contracta etc

2Actele juridice civile bilaterale: care resupun acordul de vointa a 2 parti

3. actele juridice plurilaterale: care presupun acordul de vointa a 3 sau mai multe
part. De ex: contractul de societate civil.
= contractele se subclasifica , 1dupa cum dau sau nu nastere la obligatii in sarcina
ambelor parti sunt contracte unilaterale care dau nastere la obligatii in sarcina unei
singure parti de ex: contractul de donatie, contractul de imprumut, contractul de
depozit neremunerar.
2 contractele bilaterale sau sinalagmatice care dau nastere la obligatii in sarcina
ambelor parti.

Nu trebuie confundata clasificarea actelor juridice unilaterale si bilaterale cu

clasificarea contractelor unilaterale si bilaterale .
A 2 a clasificare a actelor juridice :- acte juridice cu titlu oneros si gratuit

Acte juridice cu titlu oneros: acele acte in care partea care le face urmareste ca in
schimbul folosului pe care il procura celelalte persoane sa obtina de la aceasta o
contra prestatie.
Titlu oneros: partea care il face , procura celeilalte parti un folos fara a urmari
obtinerea unei contra prestatii. Aceste acte sunt facute cu scopul de a gratifica.
In domeniul contractelor in functie de titlul lor contractele pot fi:. Contracte care prin
esenta lor nu pot fi decat cu titlu oneros... daca ar lipsi titlul oneros, contractul si-ar
schimba natura juridica ceea ce ins k ne am afla in prezenta altui contract.

Exista contracte care prin esenta lor sunt cu titul gratuit: de ex imprumutul de
folosinta sau comodatul.
Exista si contracte care in marea lor maj sunt cu titlu gratuit dar care prin exceptie pot
si cu titlu oneros.Fara ca prin aceasta sa isi schimbe calificarea juridica.
Contract cu titlu oneros- contracte care prin natura lor sunt cu titlu gratuit.
Contractul de mandat contractul de depozit.
Contractul de consumatie.
Actele juridice cu titlu oneros se subclasfifica in: acte juridice cu titlu oneros
comutative si aleatorii.

Comutative: exista sau intinderea drepturilor si obligatiilor partilor sunt cun de

acestea din mom incheierii contractului.
Aleatorii- acte juridice in care existenta si intinderea actelor juridice nu este cun din
mom incheierii actului.
Ex: conractul de asigurare.
Contractul de intretinere, de renta viagera

Acte juridice cu titlu gratuit se subclasifica in: liberalitati si acte dezinteresate( acte
juridice cu titlu gratuit prin care se tranzmite beneficiarului- gratificatului. Un bun, o
infractiune de patiimoniu ce apartine dispunatorului .
Ex: contractul de mandat gratuit: sau comision