Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sistemul de Irigații În China
Sistemul de Irigații În China
Asia are o foarte veche tradiie a irigaiilor este i continentul cu cele mai ntinse
culturi irigate. Cultura orezului irigat a fost aceea care a obligat populaia la acest tip de
agricultur irigat.
China, cu mult naintea erei noastre, construia Marele Canal Chinez i aternea pe
cmpiile ei o deas reea de canale. Dup 1950 aceast activitate s-a dezvoltat n cadrul
unor aciuni complexe, care au urmrit stvilirea inundaiilor i combaterea secetei,
mbuntirea transporturilor pe ap i construirea lacurilor hidroenergetice pe
principalele ruri. Prin terasarea versanilor muntoi i irigarea acestora s-a ajuns ca
suprafaa irigata sa creasc i mai mult, n anul 1995 depind 49,3 mil. ha- prin care
China se afl pe primul loc n lume, dei pe plan intern acest suprafa irigat reprezint
dar 5,3% din totalul suprafeei agricole.
China este un mare productor agricol, aeast activitate fiind practicat aici de
peste 4 milenii. Alturi de pescuit i sivicultur contribuie cu aproximativ 9,5% la PIB i
utilizeaz mai bine de 39% din fora de munc. Agricultura, care se bazeaz n mare parte
pe o vast reea de irigaii, asigur n mare msur necesarul de hran al populaiei. Acolo
unde pecipitaiile sunt sub 400mm/an, adic n nord-vestul i nordul rii i o parte a
bazinului mijlociu al fluviului Huang, irigaiile sunt obligatorii. n regiunile cu
precipitaii cuprinse ntre 400 si 1000 mm-an, aflate sub influena musonului (Cmpia
Chinei de Nord, Cmpia Manciuriei) irigaiile sunt necesare pentru securitatea
produciilor. n partea central i sudic a rii, unde cad multe precipitaii (peste
1000mm/an), irigaiile sunt utilizate pentru culturile de orez.
Marele Canal
ntinzndu-se pe circa 1.800 km, el este cea mai lung cale navigabil artificial
din lume i reprezint una dintre cele mai mari i mai extinse proiecte de inginerie civil
din lume, realizate nainte de revoluia industrial.
La momentul de vrf, avea mai mult de 2.000 de km de ci navigabile artificiale,
care legau cinci bazine hidrografice principale ale Chinei.
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Marele_Canal,_China#/media/File:Grand-Canal.png
Cnd a aprut calea ferat, canalul a ieit treptat din uz i nu a mai fost
reparat. Astzi, este navigabil doar de la Hangzhou la Jining. Seciunile central i de sud
sunt ntreinute i utilizate n principal pentru transportarea crbunelui de la minele din
provinciile Shandong i Jiangsu. Alte seciuni ale Marelui Canal s-au colmatat, iar
seciunea nordic a secat n ntregime.
Bibliografie
3. https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2015/08/04/patrimoniul-mondial-
unesco-marele-canal-din-china-11-10-34
4. http://www.dozadebine.ro/marele-canal-din-china-1-800-km-de-indiguire-
navigabila/