Sunteți pe pagina 1din 8

1.

Descriei ce este o linie de radioreleu terestru i desenai un exemplu care conine


numai ramificaii, nu i bucle.
Linia de radioreleu terestru reprezinta un sistem de telecomunicatii
directional care transmite informatii de-a lungul unui traseu bine precizat, ntre puncte
fixe, situate la extremitatile traseului.

2. Clasificai radioreleele dup modul de propagare al undelor ntre staii.

radiorelee cu vizibilitate directa (LOS line-of-sight): au avantajul puterilor mici necesare


la emisie
cu propagare prin difuzie troposferica: necesita puteri mai mari, de ordinul kW,
semnalele ajung mult atenuate si sunt necesare receptoare cu sensibilitate foarte mare
radiorelee cu difracie pe creasta unei nlimi (naturale sau artificiale); folosite n
domeniul undelor ultrascurte; legturi nesigure.

3. Descriei ntr-o fraz obinerea fasciculului de canale pentru o linie de radioreleu


pentru cazul unei multiplexri n frecven

Fiecare din cei n utilizatori este translat n frecventa (prin procedeul modulatiei BLU) ntr-o astfel
de pozitie nct, adunnd spectrele translate, acestea sa nu se suprapuna, si sa nu lase ntre ele
intervale de frecventa inutile

4. Ce este un grup primar i ce lime de band ocup

Un ansamblu de 12 canale reprezinta un grup primar sau, simplu, grup. Largimea de banda
ocupata este de 4 x 12 = 48 kHz.
5. Ce este un grup secundar i ce lime de band ocup

Grupul secundar, numit si supergrup, se obtine prin reunirea a 5 grupuri primare. Contine 60 de
canale si ocupa o largime de banda 5 x 48 = 240 kHz.

6. Descriei (fr desen) cele dou etape de prelucare la formarea grupurilor primare cu
premodulare.

- toate canalele sunt pre-modulate cu aceeasi purtatoare


urmeaza modularea de canal, cu 12 frecvente purtatoare diferite ntre ele cu 4 KHz

1
7. Descriei (fr desen) cele dou etape de prelucare la formarea grupurilor primare cu
pregrupare.

- se formeaza grupuri mici, numite pregrupuri, de 3 canale modulate cu 3 frecvente purtatoare


diferite
apoi, pregrupele sunt translate prin modulare cu alte 4 frecvente purtatoare diferite

8. Prin ce se deosebete o staie terminala de radioreleu de o staie intermediara.

Staia intermediara conine si receptor si emitor, pe cnd staia terminala conine


numai una din cele doua.

9. Descrieti pe scurt ce este un sistem radio trunked.

Un tip de sistem radio bidirectional


este controlat de PC si permite partajarea canalelor de frecventa radio intre un grup mare
de utilizatori
utilizatorii sunt atribuiti la o grupare logica talkgroup
cand un utilizator doreste si vorbeasca cu un alt utilizator sistemul selecteaza automat
un canal radio liber iar conversatia va avea loc pe acel canal

10. Diferenta dintre radioul bidirectional conventional si radio trunked


sistemele radio trunked difer de sistemele radio convenionale prin faptul c un
sistem radio convenional utilizeaz un canal dedicat (o anumit frecven)
pentru fiecare grup de utilizatori n parte, n timp ce sistemele radio "trunked"
aloc n mod dinamic un anumit numr de canale, care sunt disponibile pentru
foarte multe grupuri de utilizatori.

11. Caracteristicile de baza ale radioului TETRA


timp scurt de initiere apel
suport pentru comunicare in grup
mod operare direct intre unitatile radio
servicii de transfer pachete si circuit de date
utilizarea economica a spectrului de frecvente
economie de energie
securitate buna
apel in asteptare
resctricitonare apel
redirectare apel
ascultare ambientala
12. Descrieti modurile de lucru ale sistemului radio TETRA
Trei moduri in care poate lucra sistemul radio TETRA:
V+D (date + voce)
mod de propagare directa (DMO)
pachete de date optimizate (DOP)

2
V+D permite
comutarea de voce si transmisiile de date( realizeaza chiar si ambele)
comunicatia MS cu BS este full duplex

DMO- face capabil comunicarea directa intre MS-uri fara ca statia sa se implice. MS-
urile pot comunica si in afara razei de actiune a unui BTS.
permite simultan voce si date
comunicarea este simplex
DOP- este optimizat pentru transmisii de volum mare de date

13. Cum se realizeaza sincronizarea intr-un sistem radio TETRA

Sincronizarea MS cu BS se face:
BS trimite pe BSCH semnale de corectie frecventa si de sincronizare pentru a permite
unui MS sa se sincronizele la un canal cu modulare in faza si daca este necesar sa-si corecteze
frecventa in conformitate cu cea a BS-ului.
Duratele de timp a cadrelor si a multicadrelor TDMA au niste contori care ruleaza mereu
indiferent de MS si BS. Procesele MS-ului sunt sincronizate cu BS o data ce a determinat starea
curenta acestor contori.

Partea a III-a.

1. Enumerai 3 particulariti ale legturilor de comunicai prin satelit

lungimile traseelor parcurse de semnalul de RF sunt, n esenta, aceleasi, putnduse neglija


distanta dintre statiile de sol;
legaturile cu sateliti aflati pe orbite geosincrone pot fi afectate de o ntrziere a
transmisiei, td, de circa 119 ms, ntre un terminal de sol si satelit, rezultnd o ntrziere de
238 ms pe traseul user-to-user si o ntrziere a ecoului de 476 ms.
legaturile prin satelit cu statii de sol aflate n aria comuna de acoperire se fac cu un singur
repetor RF pentru fiecare legatura prin satelit. Asta permite ca terminalele de sol
pozitionate n orice loc convenabil din aria de acoperire este iluminat de antena satelitului.
Echipamentul terminalului poate fi mobil sau fix pe uscat, naval sau aeropurtat.

2. Enumerai 3 particulariti ale legturilor de comunicai prin satelit

1. lungimile traseelor parcurse de semnalul de RF sunt, n esenta, aceleasi, putnduse neglija


distanta dintre statiile de sol;
2. legaturile cu sateliti aflati pe orbite geosincrone pot fi afectate de o ntrziere a transmisiei, td,
de circa 119 ms, ntre un terminal de sol si satelit, rezultnd o ntrziere de 238 ms pe traseul user-
to-user si o ntrziere a ecoului de 476 ms.
3. legaturile prin satelit cu statii de sol aflate n aria comuna de acoperire se fac cu un singur
repetor RF pentru fiecare legatura prin satelit. Asta permite ca terminalele de sol pozitionate n
orice loc convenabil din aria de acoperire este iluminat de antena satelitului. Echipamentul
terminalului poate fi mobil sau fix pe uscat, naval sau aeropurtat.

3. Care sunt subsistemele segmentului spaial i ce rol au?


- sarcina utila reprezinta blocul de comunicatii de pe satelit: antenta si transponder

3
- subsistemul de urmarire, telemarurare si comanda - componentele care asigura
controlul in timp real al satelitului
- subsistemul de control al orientarii - contine componentele necesare pentru
determinarea orientarii sateliturlui in spatie si mijloacele de a controla aceasta orientare
- subsistemul termin si energetic - contine componentele necesare pentru mentinerea
starii terminece si a alimentarii cu energie a satelitului.
- subsistemul de propulsie- format din rachetele necesare pentru pozitionarea satelitului si
mentinerea pozitiei acestuia pe orbita

4. Descriei cele trei legi ale lui Kepler (fr relaii matematice)
1. Toate orbitele planetelor sunt elipse in plan, cu soarele intr-unul din focare
2. Linia care leaga soarele si una din planete baleiaza arii egale in intervale de timp
egale. Asta inseamna ca viteza orbitala fiecarei planete nu este conntanta, ci depinde de
distanta fata de Soare.
3. Patratul perioadei de rotatie a planetei este proportional cu cubul distantei medii fata
de soare.

5. Descriei caracteristicile unei orbite de tip HEO


Orbita de tip HEO:
Acest tip de orbita eliptica se caracterizeaza printr-o excentricitate mare, ceea ce nsemna ca are
o altitudine relativ joasa la perigeu si o altitudine extrem de nalta la apogeu.

6. Descriei caracteristicile unei orbite de tip MEO


Orbita de tip MEO
Orbita MEO, numita uneori si Orbita Circulara Intermediara, este situata ntre orbitele
LEO si cele geosta_ionare, adica la altitudini ntre 2 000 km si 35 786 km. se gasest satelitii de
navigatie: GPS, Glonass si Galileo

7. Descriei caracteristicile unei orbite de tip LEO


Orbita de tip LEO
O orbita LEO este n general definita ca o orbita aflata n spa_iu pna la altitudinea de 2000 km.
Deoarece la altitudini sub 160 km obiectele cad rapid de pe orbita, se accepta ca altitudine
minima pentru orbite LEO valoarea de 160 km.

8. Descriei caracteristicile unei orbite geostaionare

O orbit geostaionar (GEO) este o orbit geo sincron poziionat exact deasupra
ecuatorului terestru (0 latitudine, nclinaia orbitei este 0), cu excentricitate orbital zero
Este tipul de orbit care prezint cel mai mare interes pentru comunicaiile prin
satelit, pentru c antenele de sol sunt poziionate pe o direcie fix pentru a menine
legtura cu un anumit satelit

9. Ce sunt centurile Van Allen i care este efectul lor asupra obiectelor spaiale
Centurile de radiatii Van Allen sunt doua zone de forma toroidala de particule
incarcate energetic aflate in jurul Pamanatului si mentinute pe pozitie de campul magnetic al
Pamantului.
Radiatiile puternice din aceste centuri pot distruge celulele solare, circuitele integrate senzorii

10. Enumerai cerinele unei misiuni de contact-continuu pentru un satelit

4
Misiunile de contact-continuu cer de obicei ca satelitul sa fie capabil de:
1. comunicatie cu toti utilizatorii interesati pe o emisfera a Pamntului
2. sa necesite ct mai putin sau de loc orientarea catre statii terestre
3. sa fie disponibil la orice ora pentru comunicatii
Satelitii capabili sa execute aceste functii sunt satelitii geostationari, sau GEO, cum mai sunt
numiti.

11. Descriei cele trei funcii criptografice de baz care permit asigurarea securitii unui
mesaj

- Incriptarea - este procesul de conversie a mesajelor, informatiilor sau a datelor intr-o


forma de neinteles penutr oricine, cu exceptia destinatarului. Textul incriptat se numeste
criptograma
- Decriptarea - este procesrul descuierii mesajului. Datele incriptate trebuiie sa fie
decriptate inainte ca destinatarul sa le poata citi. Cheia reprezinta de fapt o parola,
- Managementul cheii - se refera la generarea, distributia, receptia si recunoasterea
cheilor criptografice. Managementul cheilor criptografice este cel mai important element din
proiectarea oricarui sistem criptografic.

12. Descriei cifrarea ntre staiile de sol (satelitul transparent)


Satelitul rmne transparent, el nu are nici un rol in cifrare.
Fiecare staie de sol poate genera nite chei: K(t), K(r), si nite numere aleatoare RAND(t) si
RAND(r). staia transmitoare incripteaz RAND(t) cu cheia proprie si l transmite la receptor.
Receptorul aduna modula 2 RAND(t) cu RAND(r), generat local pentru a obine cheia curenta

13. n ce const cifrarea cu procesare la bordul satelitului


Satelitul joac un rol activ n procesul de cifrare. Cheia curenta a procesorului de pe
satelit este criptata sub cheia master a staiei de sol. => cnd o staie de sol recepioneaz un
mesaj criptat de la satelit el poate recupera cheia de lucru si staia de sol poate acum decripta
mesajul original folosind cheia curenta de lucru.

14. Descriei etapele de lansare a unui satelit folosind vehicule de lansare fr echipaj uman

a. n cazul unei rampe ecuatoriale:


1. se lanseaza vertical racheta, cu scopul de a reduce parcursul prin atmosfera densa
2. se curbeaza traiectoria verticala pentru a o racorda la o orbita circulara de parcaj. Pe
aceasta orbita se determina cu mare precizie parametrii orbitali ai satelitului cu scopul estimarii si
corectarii erorilor de lansare
3. plasarea satelitului pe o orbita eliptica, de transfer, al carei perigeu este egal cu raza orbitei
circulare de parcaj
4. cnd satelitul ajunge la apogeul orbitei de transfer, se face manevra de plasare a satelitului pe
orbita finala, geosta_ionara, deci ecuatoriala, cu ajutorul unei rachete speciale numita motor de
apogeu, sau apogee kick motor (AKM).

b. Daca lansarea se face din rampe neecuatoriale, atunci cele trei orbite nu sunt coplanare; n
aces caz sunt necesare manevre suplimentare de trecere de la un plan orbital la altul. De obicei se
face o singura schimbare a planurilor orbitale, de exemplu schimbarea planului orbitei de transfer
n momentul n care satelitul se gaseste la apogeul acesteia.

5
15. Descriei pe scurt procesarea la nivel de purttoare fcut la bordul satelitului

Consta in prelucrarea semnalului receptionat, fara demodulare. Purtatoarele modulate,


dupa amplificare si conversie de frecventa sunt distrubuite direct catre antenele portului de
iesire (downlink) folosind circuitele de comutatie fisxe sau reconfigurabile aflate pe satelit.
Un switch este reconfigurabil cand sabloanele interconexiunilor dintre porturile sale de
intrare si de iesire pot fi schimbate in raspuns pentru a schimba configurarea dintre perechile
sursa-destinatie.

16. Descriei pe scurt procesarea n banda de baz fcut la bordul satelitului


Purtatoarele ascendente sunt intai demultiplexate, urmeaza apoi demodularea pentru
extragerea bitilor sau pachetelor de date din banda de baza, comutarea, remodularea, si
remultiplexarea pentru livrarea, fiecare catre o destinatie in diferite antene pentru legatura
descendenta.

17. Explicai structura de baz a unei staii de sol

Blocurile: antena, sistemul de urmrire, receptorul, transmitorul, multiplexorul


i legturile terestre prin modem sau codec.
Semnalele in banda de baza, voce, video, date sunt aduse prin legtura terestra
(Fibra optica, cablu coaxial) de la diferite surse, apoi multiplexate si codate cu o schema de
corecie in avans a erorilor (FEC forward error correction), in cazul transmiteri digitale prin
satelit, dup care moduleaz o purttoare de frecventa intermediara ce va fi apoi translatat pe
frecventa radio si apoi amplificat.

18. Enumerai tipurile de staii de sol

- statie lunga de sol


- statie scurta de sol
- statie cu deschiderea foarte mica

6
19. Enumerai restriciile de proiectare a staiei de sol

Restrictii:
1. Parametrii sistemului: puterea echivalenta radiata izotrop, factorul de merit al statiei
de sol si zgomotul sistemului si alte interferente datorate locatiei site-ului
2. Eroarea relativa de urmarire a derivei satelitului - limita superioara a antenei statiei
terestre.
3. Capacitate si disponibilitatea sistemului: capacitatea de trafic a canalului,
posibilitatile si costul de service-are

20. Enumerai trei sisteme de cutare i direcionare folosite n staiile de sol.


- Urmarire programata
- Urmarire calculata
- Urmarire automata in bucla inchisa

21. Enumerai i descriei pe scurt componentele GPS.

segmentul spaial compus din satelii GPS care transmit continuu mesaje
coninnd poziia lor i timpul. ntregul set de satelii poart numele de
constelaie;
segmentul utilizator const din orice utilizator dotat cu un radioreceptor
specializat, numit simplu, receptor GPS;
segmentul de control este compus din toate staiile tereste folosite pentru
monitorizarea i controlul sateliilor. De obicei acest segment este invizibil
pentru utilizator dar vital pentru sistem

22. Care sunt serviciile de poziionare oferite de GPS i care este legtura acestora cu
frecvenele de lucru ale sistemului?
Planul Federal de Radionavigaie elaborat de ctre Department of Defence (DoD) i
Department of Transportation (DoT) al SUA impune existena a dou servicii de poziionare
i cronometrare prin GPS
Serviciul de Poziionare Precis (PPS) care furnizeaz precizia maxim a
sistemului(Acest serviciu poate fi folosit numai de utilizatori autorizai care posed
echipament criptografic, coduri cheie de acces i receptoare special echipate)
Seviciul Standard de Poziionare (SPS). (serviciu de poziionare i cronometrare
furnizat prin semnalul L1 = 1575,42 MHz,)

23. Ce reprezint pseudo-distana i care sunt cele trei scri de timp existente n GPS
Distana real dintre satelitul emitor i receptorul GPS este diferit de distana calculat
de receptor datorit nesincronizrii dintre ceasurile satelitului i receptorului i datorit
mediului de propagare. Aceast distan calculat de ctre receptor a fost denumit pseudo-
distan.
t- timpul GPS. noteaza evenimentela GPS in absolut
tsat-timpul masurat in scara de timp a satelitului. ( de catre ceasul satelitului)
o tsat=t+tsat
trec timpul masurat in scara de timp a receptorului(de catre ceasul receptorului)
o trec=t+trec

7
24. Ce nelegei prin diluia preciziei unui GPS?

Efectele asupra preciziei datorate geometriei sateliilor se exprim prin termenul de


diluie a preciziei (DOP Dilution of Precision) definit ca raportul ntre eroarea de poziionare
i eroarea de msurare a distanei la utilizator:

DOP este o valoare scalar reprezentnd contribuia configuraiei geometrice a


sateliilor folosii n calculul poziiei asupra preciziei acestei poziii

25. Descriei principiul GPS-ului diferenial i enumerai cinci tehnici care permit aplicarea
coreciilor difereniale.

PrincipiulGPS-ului Diferenial (DGPS) se bazeaz pe faptul c, dac dou receptoare


sunt suficient de aproape unul de cellalt (la cteva sute de kilometri), semnalele care ajung de
la un satelit la ele vor traversa aproximativ aceeai zon atmosferic, deci virtual receptoarele
observ un satelit cu aceleai erori.

Tehnici care permit aplicarea corectiilor diferentiale:


diferenta simpla intre receptoare
difereta simpla intre sateliti
diferenta simpla intre momentele de timp
diferenta dubla satelit-recepto
diferenta tripla