Studiu de caz privind TVA deductibila, TVA colectata, TVA de plata, TVA de

recuperat, prorata si regularizarea TVA

Problema:
Societatea comercial X realizeaz urmtoarele operaiuni:
- livrri de mrfuri la export 100.000 lei;
- livrri de mrfuri de la intern cu drept de deducere n valoare de125.000lei, TVA 24%;
- livrari de mrfuri de la intern, scutite de la plata TVA, fr drept dededucere n valoare
de 25.000 lei;
- achiziii de materii primei materiale consumabile de pe piaa intern 75.000 lei, TVA
24%;
- achiziie de materii prime din import 20.000 lei, taxa vamal 10%, TVA 24%.
S se calculeze TVA deductibil, TVA colectat, TVA de dedus, TVA de plat sau de
rambursat, dup caz (la momentul achiziiei nu se cunoate dac materiile prime vor fi
folosite la producerea de bunuri supuse TVA sau scutite deTVA, frdrept de deducere).

Rezolvare:
Pas 1: determinarea TVA-ului deductibili de dedus.Pentru aceasta trebuie analizate
operaiunile pentru care se calculeaz TVA-ul deductibil,i anume achiziiile, respectiv
operaiunile care intr n calculul proratei TVAi a TVA-ului de dedus.Printre aceste
operaiuni se aflunele cu drept de deducere i altele fr drept de deducere. Prin urmare
este necesar s calculm ct din TVA-ul posibil dededus (deductibil) este i efectiv dedus.
Pentru aceasta vom calcula prorataTVA(%) pe care o vom aplica TVA-ului deductibil ,
urmnd a obine un TVA de dedus proporional cu totalul operaiunilor cu drept de
deducere n total operaiuni efectuate.n baza de calcul a TVA-ului deductibil vor intra:
- achiziii materii primei materiale consumabile de pe piaa intern 75.000 lei;
- achiziie materii prime din import 20.000 lei, taxa vamal10%.
n ceea ce privete mrfurile achiziionate prin import 20.000 lei, n calculul bazei de
impozitare TVA intr valoarea acestor materii prime, inclusiv toate taxele aferente (mai
puin TVA, desigur) pltite. Prin urmare, valoarea luat n considerare va fi preul
materiei prime plus taxe vamale aferente:20.000 lei + 10% x 20.000 lei = 22.000 lei.Baza
de impozitare a TVA deductibil va fi:75.000 lei + 22.000 lei = 97.000 lei.TVA deductibil=
24% x 97.000 lei = 23.280 lei
Prorata = venituri din livrri supuse TVA / venituri din total livrri == (venituri din livrri
de mrfuri la export 100.000 lei + venituri din livrri mrfuri de la intern cu drept de
deducere n valoare de 125.000 lei) / (venituri din livrri de mrfuri la export 100.000
lei + venituri din livrri mrfuri de la intern cu drept de deducere n valoare de 125.000
lei + venituri din livrri mrfuri de la intern, scutite de la plata TVA, fr
drept de deducere n valoare de 25.000 lei) = 90% Prin urmare TVA de dedus va fi 90% x
TVA deductibil = 90% x 23.280 lei = 20.952 lei

Pas 2: calcularea TVA-ului colectat

TVA-ul colectat este cel aferent tuturor livrrilor realizate de ctre contribuabil. Baza de
calcul este valoarea livrrilor de mrfuri de la intern cu drept dededucere n valoare de
125.000 lei. Deci TVA colectat este 125.000 lei x 24% = 30.000 lei.

Pas 3: compararea sumelor reprezentnd TVA de dedus si TVA colectat i determinarea

TVA-ului de plat sau de recuperat, dup caz.
TVA colectat 30.000 lei
TVA de dedus 20.952 lei
TVA de plat(TVA colectat> TVA de dedus) =TVA colectat- TVA de dedus = 30.000 lei
20.952 lei == 9.048 lei
 Studiu de caz privind TVA neexigibila.

Un IMM inregistrat in Registrul persoanelor impozabile care aplic sistemul TVA la

ncasare conform art.1563 alin.(13) din Codul fiscal, in cursul lunii achizitionarea servicii
in valaore de 1.000 RON, TVA 24% cu plata la 45 de zile si materii prime si materiale in
valoare de 10.000 RON TVA 24%, cu plata la 60 de zile de la data facturii. Unitatea
presteaza servicii unitatii administrative locale in valoare de 20.000 RON + TVA 24% cu
plata la 30 de zile de la data finalizarii lucrarii.
Contractarea serviciilor

% = 401 1.240 RON

628 1.000 RON
442.8 240 RON
Achizitioanrea materialelor
% = 401 12.400 RON
302 10.000 RON
442.8 2.400 RON
Consumul Materialelor
602 = 302 10.000 RON
Finalizarea lucrarilor
411 = % 24.800 RON
704 20.000 RON
4.800 RON

Studiu de caz privind ajustarea TVA.

Societatea A, care aplica sistemul TVA la ncasare ( sau a cumparat bunuri de la o

persoana care a aplicat TVA la ncasare) a achizitionat n ianuarie 2013 un activ corporal
fix amortizabil n valoare de 10.000 lei plus TVA 2.400 lei. La data achizitiei societatea A
plateste furnizorului suma de 6.200 lei, din care TVA 1.200 lei, care se deduce. Bunul
este alocat unei activitati cu drept de deducere integral.

- n luna martie 2014, apare primul eveniment care genereaza ajustarea taxei,
respectiv bunul este alocat unei activitati fara drept de deducere a TVA.

Societatea A trebuie sa efectueze ajustarea taxei deduse astfel:

valoarea neamortizata a bunului este de 7.000 lei (reprezinta 70% din valoarea
bunului)
TVA dedusa 1.200 lei
- ajustarea calculata n functie de valoarea ramasa neamortizata: 1.20070%=840 lei,
n favoarea statului
- n luna iunie 2014 societatea A mai plateste furnizorului suma de 2583 lei, din care
500 lei reprezinta TVA. Taxa de dedus se determina proportional cu valoarea ramasa
neamortizata la momentul la care a intervenit evenimentul care a generat ajustare,
astfel: 500 x70%=350 lei- taxa care nu se deduce.
Diferenta de 150 lei (500-350) se deduce.
- n luna septembrie 2014, apare al doilea eveniment care genereaza ajustarea taxei,
respectiv bunul este alocat unei activitati cu drept de deducere.

Valoarea ramasa neamortizata este de 6.000 lei ( reprezentnd 60% din valoarea
bunului)
TVA achitata: 1.200 lei +500 lei=1.700 lei
- ajustarea calculata n functie de valoarea ramasa neamortizata: 1.70060%=1.020
lei n favoarea persoanei impozabile
 - n luna decembrie 2014 societatea A plateste furnizorului suma de 3.617 lei, din
care TVA reprezinta 700 lei. Taxa de dedus se determina n functie de valoarea
ramasa neamortizata la data fiecarui eveniment care genereaza ajustarea taxei, astfel:
70070% 70060%=490-420= 70 lei nu se deduc, iar diferenta de 630 lei (700-70 )
se deduce.

Studiu de caz privind decontarile cu personalul.

Un angajat al companiei pleaca in delegati din Bucuresti in Oradea pentru a

contracta un nou furnizor. In data de 01.03.2013, cand pleca in delegatie primeste
prin transfer bancar un avans de 1.000. se intoarcere pe data de 03 martie la ora
22.45. In data de 4 martie depune Decontul de cheltuieli, justificand urmatoarele
cheltuieli: bilet de tren 2 * 320, cazare 2 nopti * 120, taxi 100 ron, diurna3 zile32,5
ron

Primirea avans:

542 = 512.1 1.000

Justificare avans

% = 542 1.110

624 640

625 240

624 100

625 130

Inchidere decont

542 = 531.1 110

Studiu de caz privind veniturile de natura salariala.

Un cabinet de contabilitate are 8 angajati: un director cu un salariu de incadrare de

6.000 RON, 2 economisti cu un salariu de incadrare fiecare de 3500 si 4 asistenti
contabili cu un salariu de incadrare de 2500 ron si un aistent manager cu un salariu
de 990 ron.

Cheltuieli cu salariile
641 = 421 23.990
Retineri salariati
421 = % 7.087
Impozit pe salarii 3.120
Somaj asigurati 123
CAS individuala asigurati 2.522
CASS individuala asigurati 1.322

Studiu de caz privind decontarile cu asigurarile si protectia sociala.

 Enuntul presentat la punctul 5
CAS calculat - societate
Baza de calcul: 23.990 * 20,8% = 4.989,92
645.1 = 431.1 4.990

Studiu de caz privind contributiile la asigurarile sociale.

Enuntul presentat la punctul 5

Fd. garantare creante salariale

Baza de calcul = 23.990 * 0,25% = 59,98
645.2 = 447 60

Studiu de caz privind contributiile aferente concediilor si indemnizatiilor

datorate de angajator. Enuntul presentat la punctul 5

Contr. pt. concedii si indemnizatii

Baza de calcul: 23.990 *0,85% = 203,92
645.1 = 431.101 204

Studiu de caz privind contributiile de asigurari pentru somaj.

Enuntul presentat la punctul 5

Contr. soc. la fd. somaj

Baza de calcul: 23.990 * 0,5% = 119,95
645.2 = 437.1 120

Studiu de caz privind contributiile de asigurari pentru sanatate.

Enuntul presentat la punctul 5

CASS - datorat de soc.

Baza de calcul: 23.990 *5,2% = 1.247,48
645.3 = 431.3 1.247

Studiu de caz privind contributiile de asigurari pentru risc si boli

profesionale
Enuntul presentat la punctul 5

Contr. pt. asig. accidente munca

Baza de calcul = 23.990 * 0,150 = 35,99 =36
645.1 = 431.1ACC 36

Studiu de caz privind contributiile de ITM.

Enuntul presentat la punctul 5

In prezent nu se mai plateste contributie cater ITM, insa pentru scopul didactic o sa
prezint un exemplu, enuntat la punctul 5, pentru care compania detine carnetele de
munca la ITM
Comision Inspect. terit. de munca
Baza de calcul = 23.990 * 0,75% = 179,93
623.ITM = 447.ITM 180

Studiu de caz privind decontarile cu asociatii si actionarii

Problema:
n vederea constituirii S.C. DIO S.R.L. conform contractului i statutului societii se
subscrie un capital social de 20.000.000 lei de ctre cei doi asociai n pri egale.
Jumtate din capitalul subscris se vars n contul bancar al societii, iar restul se depune
la caserie. Dup 6 luni asociaii stabilesc majorarea capitalului social cu 10.000.000 lei,
fiecare participnd cu cte o sum de 5.000.000 lei ce se ncaseaz prin casieria societii.
a)subscriere capital social de 20.000.000 lei:
456 / = 1011 20.000.000
b)vrsarea capital n contul bancar al societii, 10.000.000 lei:
5121 = 456 10.000.000
c) transformare capital nevrsat n capital vrsat
1011 = 1012 10.000.000
d) depunere de numerar la caserie, 10.000.000 lei
5121 = 456 10.000.000
e) nregistrarea capitalului vrsat
1011 = 1012 10.000.000
f) subscrierea capital social de 10 000 000 lei
456 = 1011 10.000.000
g) depunere de numerar la casierie, 10.000.000 lei
5121 = 456 10.000.000
h) transformare capital nevrsat n capital vrsat
1011 = 1012 10.000.000

Studiu de caz privind decontarile in cadrul grupului

Problema:
O societate comerciala A din cadrul unui grup acorda in anul N, unei alte societati B
din cadrul grupului un ajutor financiar pentru 10.000.000.000 lei, cu o dobanda de 15%
pe an, restituindu-se in anul N+1 suma de 7.000.000.000 lei din ajutorul acordat si
dobanda cuvenita pentru anul N.
Operatiuni contabile:
1. contabilizarea acordarii ajutorului financiar intre cele doua societati
a. acordarea ajutorului financiar de catre societatea comerciala A, conform extrasului
de cont:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4511 Decontari in cadru grupului = 5121 Conturi la banci in lei
10.000.000.000
Analitic B
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. primirea ajutorului financiar la societatea comerciala B, conform extrasului de
cont
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5121 Conturi la banci in lei = 4511 Decontari in cadrul
grupului 10.000.000.000
Analitic A
------------------------------------------- -------------------------------------------
2. contabilizarea dobanzii calculate pentru ajutorul financiar:
(10.000.000.000 x 15% = 1.500.000.000 lei)
a. dreptul de a incasa dobanzi la societatea comerciala A:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4518 Dobanzi aferente = 766 Venituri din dobanzi
decontarilor in cadrul grupului 1.500.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. obligatia de plata a dobanzii la societatea comerciala B
------------------------------------------- x -------------------------------------------
666 Cheltuieli privind dobanzile = 4518 Dobanzi aferente
decontarilor in cadrul grupului
1.500.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
3. decontarea in exercitiul financiar N+1 a sumei partiale din ajutorul acordat si
integral dobanda
a. achitarea partiala a obligatiei si integral dobanda, conform extrasului de cont, la
societatea comerciala B:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 5121 Conturi la banci in lei
8.500.000.000
4511 Decontari in cadrul grupului 7.000.000.000
Analitic A
4518 Dobanzi aferente in 1.500.000.000
cadrul grupului
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. incasarea partiala a ajutorului financiar si a dobanzii calculate, conform extrasului
de cont la societatea A:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5121 Conturi la banci in lei = % 8.500.000.000
4511 Decontari in cadrul grupului 7.000.000.000
Analitic B
4518 Dobanzi aferente in 1.500.000.000
cadrul grupului

Studiu de caz privind decontarile cu debitorii si creditorii diversi

Problema:
La o entitate patrimoniala se inregistreaza in contabilitatea proprie uramtoarele:
dividende de incasat 7.000 lei de la o entitate la care se detin titluri de plasament
reactivare debite in valoare de 56.000 lei
acordarea catre un debitor a unui scont in suma de 750 lie
achizitionarea titlurilor de plasament in valoare de 4.000 lei achitate ulterior
diferente nefavorabile de curs valutar in valoare de 850 lei pentru o datorie in
valuta catre un furnizor extern
creante pentru concesiuni, chirii, locatii de gestiune, licente si alte drepturi
similare in suma de 50.000 lei
debitori prescrisi scosi din evidenta in suma de 300 lei
achitarea datoriilor fata de creditori in suma de 400 lei

Rezolvare:
Inregistrare dividend 461=762 7.000
reactivare debite 461=754 56.000
inregistrare scont acordat 667=461 750
achizitionare titluri de plasament 503=462 750
diferenta de curs 665=462 850
creante 461=706 50.000
debitori prescrisi 654=461 300
datorii 462=5121 400

Studiu de caz privind deprecierea creantelor

 Problema:
Deprecierea creantelor - clienti:
Cu ocazia inventarierii patrimoniului la sfarsitul anului se determina ca suma de 10.000
lei reprezentand creante de incasat de la clienti are probabilitatea de incasare este de 60%.
In acest caz, pentru partea de 40% se inregistraza o ajustare pentru depreciere. In anul
urmator, creanta se incaseaza, motiv pentru care ajustarea initiala nu mai are obiect si se
anuleaza:
Inregistrarea ajustarii pentru depreciere
6814
491
Cheltuieli de exploatare privind
Ajustari pentru deprecierea creantelor - 4.000 lei
ajustarile pentru deprecierea activelor
clienti
circulante
Anularea ajustarii efectuate pentru depreciere
491 7814
Ajustari pentru deprecierea creantelor - Venituri din ajustari pentru deprecierea 4.000
clienti activelor circulante
Deprecierea creantelor - decontari in cadrul grupului si cu actionarii/asociatii:
Dintr-un total de 25.000 lei reprezentand creante de incasat de la una din entitatile
afiliate, 15.000 lei se estimeaza a nu se mai incasa. Din acest motiv se decide
inregistrarea unei ajustari pentru aceasta valoare. In exercitiul financiar urmator, se
constata imposibilitea recuperarii creantei, motiv pentru care ajustarea ramane fara obiect
si se anuleaza.
Constituirea ajustarilor pe seama cheltuielilor
495
6864
Cheltuieli financiare privind ajustarile Ajustari pentru deprecierea creantelor-
decontri ntre entitile afiliate i cu 15.000 lei
pentru deprecierea activelor circulante acionarii/asociaii

Anularea ajustarii la momentul constatarii imposibilitatii recuperarii creantei:

495
7864
Ajustari pentru deprecierea creantelor-
Venituri din ajustari pentru pierderea 15.000 lei
decontri ntre entitile afiliate i cu
de valoare a activelor circulante
acionarii/asociaii

Deprecierea creantelor - debitori diversi:

Ca urmare a vanzarii unui activ, se asteapta incasarea sumei de 20.000 lei. Dificultatile
financiare ale partenerului impun inregistrarea unei ajustari pentru o valoare egala cu
25% din valoarea totala a creantei. In anul urmator, creanta se incaseaza pentru intreaga
ei valoare si ajustarea ramane fara obiect.

Constituirea ajustarilor pe seama cheltuielilor

6814 496
Chelt. de exploatare privind ajustarile Ajustari pentru deprecierea creantelor- 5.000 lei
pentru deprecierea activelor circulante debitori diversi

Anularea ajustarii
7814
496 Venituri din ajustari pentru deprecierea
Ajustari pentru deprecierea creantelor- activelor circulante 5.000 lei
debitori diversi

Studiu de caz privind cheltuielile in avans.

In data de 25 Martie 2013, compania plateste prin transfer bancar 1.200 de ron
reprezentand contravaloarea unei polite de asigurare CASCO cu urmatoarea valabilitate
01/04/2013-31/03/2014.

471 = 512.1 1.000

Incepand cu luna aprilie se trece pe cheltuiala 100.
612 = 471 100

Studiu de caz privind venituirile in avans.

Editura ALFA Press incaseaza prin banca in luna decembrie abonamentele aferente
anului viitor in suma de 1.000 lei plus TVA 24%, conform facturilor emise si a ordinelor
de plata.
Emiterea facturilor:
4111 = % 1.240
472 1.000
4427 240

Studiu de caz privind obligatiile fiscal privind impunerea veniturilor din

salarii.

Un salariat cu un salariu de incadrare de 2.000 ron, si tichete de masa in valoare de

180 ron, cu doua persoane in intretinere, obtine urmatorul venit net:
Salariu brut = 2.000
Contributii retinute de angajator
Somaj (0,5%)= 10
Sanatate (5,5%)=110
C.A.S. (10,5%) = 210
Total Retineri = 330
Venit net = 1.660
Deducere= 450 x [1-(Venit brut lunar-1000)/2000] = 450 x (1-((2180-
1000)/2000)=190
 Venit baza calcul = 1.660+180 190 = 1.660
Impozit = 1660*16% = 266
Venit net = 1404

Studiu de caz privind regimul fiscal al pierderilor fiscale din exercitiile

financiare precedente.

Problema:
S.C. X S.A. inregistreaza in cursul exercitiului financiar N cheltuieli totale de
2.500.000 lei si venituri totale de 4.500.000 lei. Cifra de afaceri a intreprinderii in cadrul
exercitiului financiar curebt este de 4.000.000 lei. In categoria cheltuielilor au fost
realizate urmatoarele cheltuieli particulare:
- cheltuieli cu protocolul 55.000 lei, valoare fara TVA;
- cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului 2.500 lei;
- cheltuieli privind penalitatile contractuale conform contractelor comerciale
inchiate 8.000 lei;
- cheltuieli cu sponsorizarile 10.000 lei;
- cheltuieli privind constituirea unei ajustari de valoare privind imobilizarile
corporale 4.000 lei;
- cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna executie acordate
clientilor 3.500 lei;
- cheltuieli privind TVA nedeductibila aferente proratei TVA (mai mica de 100%)
500 lei;
- cheltuieli cu scaderea din gestiune a unui stoc de marfa distrus ca urmare a unei
calamitati naturale, stocul de marfa nefiind asigurat 3.600 lei.

Capitalul social al intreprinderii este de 1.000.000 lei, iar pana la 31.12.N intreprinderea a
constituit rezerva legala in valoare de 160.000 lei.

In categoria veniturilor s-au inregistrat urmatoarele categorii particulare:

venituri din participatii (dividende) 50.000 lei;
venituri din reluarea unei ajustari de valoarea privind stocurile 4.000 lei;
venituri din reluarea unui provizion privind clientii incerti conform hotararii
judecatoresti definitive si irevocabile 2.000 lei;
venituri din penalitati incasate conform contractelor comerciale 20.000 lei.

Din exercitiile precedente intreprinderea a contabilizat o pierdere in valoare de 270.000

lei, din care 70.000 fiscala si 200.000 lei contabila.

Fluxul informational contabil privind impozitul pe profit este urmatorul:

contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:

Cont debitor Cont creditor Valoare
121 ./. 2.500.000
6 - cheltuieli 2.500.000

contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:

Cont debitor Cont creditor Valoare
./. 121 4.500.000
7 - venituri 4.500.000

determinarea rezultatului contabil al exercitiului:

Rezultatul contabil = Venituri totale Cheltuieli totale
 Rezultatul contabil = 4.500.000 2.500.000 = 2.000.000 lei.

calculul si contabilizarea rezervei legale:

Rezerva legale = Rezultatul contabil * 5%
Rezerva legala = 2.000.000 * 5% = 100.000 lei

Intreprinderea nu poate sa constituie aceasta valoare, deoarece aceasta are deja

constituita din exercitiile financiare anterioare valoarea de 160.000 lei. Valoarea
maxima deductibila a rezervei legale este de 20% din capitalul social subscris si
varsat, adica 200.000 lei. Diferenta deductibila pe care o poate constitui
intreprinderea este de 40.000 lei.
Cont debitor Cont creditor Valoare
121 1061 40.000

determinarea rezultatului fiscal al exercitiului:

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + cheltuieli nedeductibile venituri
neimpozbile

Cheltuielile nedeductibile sunt urmatoarele:

Cheltuielile cu protocolul care depasesc limitele legale: 14.000 lei;
TVA aferenta depasirii cheltuielilor cu protocolul: 3.360 lei;
Cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului: 2.500 lei;
Cheltuieli cu sponsorizarea: 10.000 lei;
Cheltuieli privind constituirea unei ajustari de depreciere a imobilizarilor
corporale: 4.000 lei;
Cheltuieli privind stocul de marfa distrus prin calamitati naturale: 3.600 lei;
Pierderea contabila din exercitiului precedent: 200.000 lei;
Total cheltuieli nedeductibile: 237.460 lei

Procedura este urmatoarea:

determinarea bazei de impozitare si a cheltuielilor cu protocolul: (2.000.000 +
55.000) * 2% = 41.000 lei;
determinarea cheltuielilor de protocol nedeductibile: 55.000 41.000 = 14.000
lei;
TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 14.000 * 24% = 3.360 lei.

Veniturile neimpozabile si alte reduceri ale bazei de impozitare a impozitului pe profit

sunt:
veniturile din participatii: 50.000 lei;
veniturile din reluarea unei ajustari privind stocurile: 4.000 lei;
pierderea fiscala din exercitiile financiare anterioare: 70.000 lei;
rezerva legala constituita in exercitiului financiar curent: 40.000 lei;
Total venituri neimpozabile si alte reduceri din baza de impozitare: 164.000 lei

Rezultatul fiscal = 2.000.000 + 237.460 164.000

Rezultatul fiscal = 2.073.460 lei

calculul si contabilizarea impozitului pe profit:

Impozit pe profit = Profit impozabil * 16%
Impozit pe profit = 2.073.460 * 16% = 331.754 lei.

Cheltuielile cu sponsorizarile sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil, dar

facilitatea fiscala acordata intreprinderilor consta in faptul ca valoarea acestor
 cheltuieli se scad din impozitul pe profit cu conditia ca ele sa nu depaseasca minim
20% din valoarea impozitului pe profit sau 3 din cifra de afaceri.

Calcule financiare :
valoarea financiara 1: impozit pe profit * 20% = 331.754 * 20% = 66.351 lei;
valoarea financiara 2: cifra de afaceri * 3 = 4.000.000 * 3 = 12.000 lei.

Valarea cu care impozitul pe profit va fi redusa este de 10.000 lei, deoarece sponsorizarile
realizate de catre intreprindere nu depasesc limitele impuse de acesti indicatori. Daca
valoarea sponsorizarilor ar fi fost de 25.000 lei, reducerea impozitului era de 12.000 lei,
limita minima rezultata din calculele financiare anterioare.

Contabilizarea impozitului pe profit este:

Cont debitor Cont creditor Valoare
691 441 321.754
Concomitent
Cont debitor Cont creditor Valoare
121 691 321.754

determinarea profitului net:

Rezultat net = Rezultat contabil Impozit pe profit Rezerva legala
Rezultat net = 2.000.000 321.754 40.000 = 1.638.246 lei

Aceasta valoare a rezultatului net este contabilizata la 31.12.N si evidentiata in

situatiile financiare ale acestui exercitiu financiare astfel:
Cont debitor Cont creditor Valoare
129 117 1.638.246

In cursul exercitiului financiar urmator fluxul informational contabil este urmatorul:

inchiderea contului 121 pentru a reflecta corect veniturilor si cheltuielile
exercitiului financiar respectiv:
Cont debitor Cont creditor Valoare
121 129 1.638.246

contabilizarea repartitiilor din profitul net, tinand cont ca intreprinderea are de

finantat o pierdere din exercitiile anterioare in valoare de 270.000 lei. In acest
sens din valoarea profitului net se va finanta in primul rand aceasta valoare, iar
ceea ce ramane va fi supusa altor repartitii: dividende, alte rezerve, etc. Valoarea
care trebuie suspusa repartitiilor este de 1.638.246 270.000 = 1.368.246 lei.
Cont debitor Cont creditor Valoare
117 ./. 1.368.246
457 1.000.000
1068 368.246

Studiu de caz privind intocmirea si prezentarea declaratiei 101

Problema:

In decursul anului 2011 societatea X a inregistrat urmatoarele elemente:

venituri din vanzarea marfurilor 100.000 lei
venituri din dividende de la o societate romana 2.000 lei
cheltuieli cu marfurile 30.000 lei
cheltuieli cu servicii prestate de terti 10.000 lei
 cheltuieli cu amortizarea 10.000
cheltuieli de protocol 1.500 lei
cheltuieli cu salariile 4.000 lei
cheltuieli cu amenzile catre autoritatile romane 4.000 lei
cheltuieli cu impozitul pe profit 3.650 lei
Capitalul social este de 100.000 lei. Rezerva legala deja constituita este de 20.00
lei. Nu sunt pierderi de recuperat din anii precedenti.

Rezolvare:

Total venituri: 102.000 lei

Venituri impozabile: 100.000 lei

Total cheltuieli 63.150 lei din care nedeductibile 8.310 lei alcatuite din:
cheltuilei cu impozitul pe profit 3.650 lei
cheltuieli cu amenzile 4.000 lei
cheltuieli de protocol nedeductibile 1.500 lei -840 lei = 660 lei
Impozit pe profit datorat 45.160 lei * 16% = 7.226 lei

1. Impozit pe profit anual 7.226

1.1 Impozit aferent baruri de noapte 0
1.2 Impozit aferent altor activitati 7.226
2. Impozit datorat 7.226
3. Impozit in urma inspectiei 0
fiscale
4. Impozit declarat in Declaratia 3.650
100
5. Diferenta de impozit datorat 3.576
6. Diferenta de impozit de 0
recuperat

691 = 441 3.576

Studiu de caz privind accizele la bauturi spirtoase, bere, vin si tutun

Problema bauturi spirtoase:

O societate comercial produce n anul 2011 o cantitate de coniac de 150 hectolitri.
Concentraia alcoolic a coniacului este 35%. Acciza unitar este stabilitla 280 euro /
hectolitru alcool pur, iar cursul de schimb este1 euro = 4.35 lei. Care este valoarea
accizei?
Rezolvare:
Formula de calcul a accizei este cantitatea (n hl) x concentratia alcoolic x acciza
unitar x cursul de schimb.
Acciza = 150 hl x 35% x 280 euro/hl alcool pur x 4.35 lei/euro == 63.945 lei.

Problema bere:

O societate comercial importn anul 2011 o cantitate de 500 butoaie de bere a

500 litri fiecare. Concentraia alcoolic a berii este 5,6 grade, iar numrul de grade
Platoeste 3. Acciza unitar este 0,6 euro / hectolitru grad Plato2, iar cursul de schimb este
1 euro = 4.35 lei. Care este valoarea accizei?
Rezolvare:
Cantitatea de bere = 500 x 500 = 250.000 litri = 2.500 hectolitri.
Formula de calcul a accizei este: acciza = cantitatea (hl) x nr de grade Platox acciza
unitar x cursul de schimb.Acciza = 2.500 x 3 x 0,6 x 4.35 = 19.575 lei.

Problema tutun:

Un agent economic produce n anul 2011 20.000 pachete igarete a 20 igarete fiecare.
Preul maxim de vnzare cu amnuntul declarat de agentul economic este 3 lei/pachet.
Acciza reprezint 5,73 euro / 1.000 igarete +31%. Cursul de schimb este 1 euro = 4.35
lei. S se determine acciza pe care trebuie s o achite agentul economic.
Rezolvare:
Acciza care trebuie calculat n cazul igaretelor este format
dindou componente,respectiv acciza specific i acciza ad valorem.A = A1 + A2, unde:
- A1 =acciza specific;
-A2 = acciza ad valorem.
Vom determina mai nti acciza specific
:A1 = Q x K x Cs, unde:
- Q = cantitatea exprimat n uniti de 1000 igarete;
-K = acciza unitarla 1000 igarete;
-Cs = cursul de schimb.A = (20.000 x 20)/1.000 x 5,73 x 4.35 = 9.970 lei.
A2 = Bi x 31%, unde:
Bi = baza de impozitare
Baza de impozitare este dat de valoarea igaretelor la preul maxim de vnzare cu
amnuntul declarat de productor.Valoarea la preul maxim de vnzare cu amnuntul
declarat = preul maxim de vnzare cu amnuntul declarat x cantitatea = 3 x 10.000 ==
30.000 lei. Acciza ad valorem = 30.000x 31% = 9.300 lei.

Problema vin:

O societate comercial produce pentru comercializare n anul 2011 ocantitate de 60.000

sticle de vin linitit a 0,7 litri fiecare i acord sub form de dividende acionarilor 500 de
sticle de vin a 0,7 litri fiecare. Concentraia alcoolic a vinului este 12 grade. Cursul de
schimb este 1 euro = 4.35 lei. Care este valoarea accizei?Dar care era nivelul acesteia
dac firma producea n plus i 10.000 sticle devin spumos la un litru fiecare? Concentra
ia alcooliceste de 15 grade.
Rezolvare:
Societatea comercial nu datoreaz acciza pentru cantitatea comercializat,ct i pentru
cantitatea acordat sub form de dividende acionarilor n cazul vinului linitit deoarece
acciza este 0.