Tehnologia de exploatare a taurinelor

Rase neameliorate / ameliorate ( Baltata Romaneasca, Baltata cu Negru Romaneasca ) / rase de import .
In Romania se exploateaza rase mixte.

Rasele neameliorate Mocanita, Sura de stepa. Rase cu grad redus de ameliorare, exploatate pt productia de lapte,
carne, energetica ( tractiune ), greutati corporale reduse ( 400-450 kg ), productii reduse;

Rasele autohtone ameliorate:

Baltata Romaneasca prima rasa ameliorata in tara, este folosita in productia de lapte si carne, rasa cu o dezvoltare
corporala hipermetrica, au greutate corporala mare ( 600, >600 kg ), capul este mare, gatul este bine dezvoltat,
musculos, ugerul este bine dezvoltat, bune dimensiuni de largime si adancime ( torace adanc ), membrele sunt
relativi lungi si ongloane rezistente, are culoarea alb cu galben de diferite nuante; productia de lapte e aprox 4000 l,
prima fatare pe la aprox 33 luni;
Baltata cu Negru Romaneasca este o rasa cu preponderent folosita pt productia de lapta, dezvoltare corporala
hipermetrica, animalele se caracterizeaza printr-o conformatie fizica armonioasa, musculatura slab dezvoltata, are
ugerul bine dezvoltat, abdomen mare, este de culoare negru cu alb, are un temperament vioi, productii de 4500 sau
peste 4500 L lapte, are viteza de muls superioara;
Rasa Bruna ( bruna de Maramures ) are aptitudini egale intre productia de lapte si carne, are ugerul bine
dezvoltat, membre cu aplomburi corecte, are culoarea bruna, au potential productiv ridicat, au productie de minima
de lapte la 3500 l, procent de grasime sub 4 %, are o eficienta economica buna pt productia de lapte,viteza de muls
1,2 kg/ min, are sporuri bune, se preteaza pt ingrasarea semi-intensiva.
Pinzgau de Transilvania are grad mai redus de ameliorare, are o culoare specifica brun roscat si o dunga alba
incepand din zona grebanului pana la nivelul ugerului, formeaza inele albe la nivelul membrelor, are productie de
lapte mica max 3000 kg, sporurile de crestere sunt de aprox 700-900 g/cap/zi
Rasa Friza este denumita suprarasa, este o rasa cu o dezvoltare fizica hipermetrica, are productii mari, dezvoltare
corporala mare, se lucreaza genetic pt masivizare, este originara din Olanda, are conformatie armonioasa, are
abdomenul bine dezvoltat, uger mare si globulos, are o prod min de lapte de 6000 kg, cu grasime de aprox 4 %,
detine recordul mondial de lapte pe zi 80 L, viteza de muls are min 2 kg/min, are randament bun si in productia de
carne, are conversi buna a furajelor,
Rasa Simmental originara din Elvetia, este folosita in productia de lapte si carne, este o rasa rezistenta, are o
productie de 4500-5000 kg lapte pe lactatie, realizeaza sporuri f bune, randamentul la sacrificare are peste 55 %,
carne in carcasa peste 70 %,.
Rasa Charolaise rasa specializata in productia de carne, de provenienta din Franta, produce carne de calitate f
buna, are o capacitate f buna de adaptare, este utilizata ca rasa amelioratoare, se preteaza la exploatare semi-
intensiv, are spor de crestere ridicat la 1 an au aprox 500 kg, randamentul la sacrificare este de 60%, ponderea in
carcasa este de peste 80 %

Caracteristicile de reproductie

Activitatea de reproductie reprezinta o serie de masuri administrative, tehnice, economice, sanitar-

veterinare pt a obtine un nr cat mai mare de produsi.
Taurinele sunt animale poliestrice au ciclu sexual periodic 20-21 zile;
Momentul optim de introducere la reproductie al vitelelor : 16-21 luni in conditiile in care au 70-75 % din
greutatea standard si au o conformatie armonoasa. Introducerea poate fi timpurie / tardiva.
Depistarea caldurilor in functie de depistarea acestora se realizeaza monta, insamantarea.
Gestatia 283 zile ( 278-290 zile ) adapostire, intretinere, hranire, ingrijire, miscare.
Fatarea: pregatirea spatiului, animalului si personalului. Fatarea 1-3 h, invelitori 6-8 ore.
 Cresterea tineretului profilactoriu cresa organizare microclimat
Maternitate cresa organizare, microclimat
Custi amplasate in afara adapostului
Hranirea viteilor
- S colostrala
- S alaptare propriu zisa, sistem clasic de hranire : 1 integral, 1 smantanit si 1 normalizat
Sistem modern de hranire: substituient de lapte 1-2 saptamani, diluare 1,9-30 kg
pudra lapte;
Lpte integral pana la 4 saptamani + nutret combinat starter pana la intarcare
Hranire cu nutreturi vegetale
Concentrate incepand cu 14 zile
Fibroase incepand cu 3 saptamani
Suculente ( masa verde, morcov, sfecla, porumb siloz )
Saruri minerale apa

Alaptare naturala si artificiala ( galeata, biberon, instalatii speciale )

Intarcarea viteilor pregatirea animalelor

Timpurie 30-60
Normala 80-100
Tardiva 5-7 luni operatii realizate dupa intarcare

Miscarea este indicat ca viteii sa faca miscare.

Cresterea tineretului femel de reproductie

Intretinerea tineretului in sezonul de iarna

1. Stabulatie legata anumalele sunt legate la iesle si se odihnesc pe paturi cu dimensiuni variabile in functie
de varsta. In functie de gradul de modernizare a adapostului, adaparea se realizeaza la discretie utilizand
adapatorile semiautomate cu clapeta, iar evacuarea dejectiilor se realizeaza mecanizat folosind instalatia cu
racleti batanti. Prezenta obligatorie a padocurilor exterioare.
2. Stabulatie libera prezinta avantajul unei dezvoltari armonioase a animalelor si se poate realiza in boxe
comune pe pardoseala plina sau pe pardoseala tip gratar sau cu spatii individualizate de odihna de
dimensiuni variabile, corelate cu varsta si greutatea animalelor. Alimentarea cu apa se realizeaza la discretie
prin utilizarea adapatorilor cu nivel constant, iar evacuarea dejectiilor se realizeaza mecanizat. Prezenta
padocurilor exterioare ( 5-6 mp/cap ) . Microclimat : temperatura 14-16 grade C pt tineretul sub 1 an ( 12-14
grade C pt animalele peste 1 an ), umiditatea aerului cca. 65-75 %, viteza curentilor de aer trebuie sa fie de
0.3 m/s iarna si 1 1.5 m/s vara.
Intretinerea tineretului in sezonul de vara
1. La adapost liber sau legat, hranire cu mv administrata in padoc adapare
2. La tabara de vara ( un loc in care animalele sunt duse pe perioada de pasunat, este organizat in tarcuri,
padocuri, poate avea soproane pt rezerve de furaj ) organizarea taberelor de vara, organizarea pasunilor,
pregatirea tineretului pt pasunat
Ingrijirea corporala a tineretului consta in perierea periodica a animalelor in perioada de stabulatie si in
controlul si toaletarea ongloanelor ori de cate ori este nevoie.
Hranirea tineretului hranirea optimizata trebuie sa aiba in vedere administrarea unor nutreturi de buna
calitate, in cantitati suficiente astfel invat sa se asigure cresterea si dezvoltarea normala a tineretului. In
momentul stabilirii normelor de hranire se are in vedere asigurarea parametrilor de crestere necesari si a
 nevoilor energo-proteice in vederea realizarii unor mase corporale corespunzatoare pe fiecare categorie de
varsta.
Stabulatie nutreturi conservate, fibroase( 3-6 kg fanuri de buna calitate ), sucuente ( 10-20 kg nutret siloz de
foarte buna calitate sau 5-10 kg sfecla furajera ) si concentrate ( cca. 1.5 2 kg /cap/zi) Ratia zilnica va fi
administrata in 3 tainuri iar adapatul se va realiza la discretie.
Vara masa verde intre 15-20kg pana la varsta de 1 an si cca 20-30 kg peste aceasta varsta si cu un supliment
de nutreturi concentrate in cantitati de 1.5-2 kg in functie de varsta.
Ingrijire : urmarirea starii de sanatate, vaccinari, refacerea individualizarii, tratarea ongloanelor si a diferitelor
accidente.

Zona de circulatie
Zona de odihna
Zona de furajare

In stabulatie libera, fluxul tehnologic difera in functie de gradul de modernizare, furnizarea furajelor se face
mecanizat. Suculentele sunt administrate cu remorci de administrare.

Tehnologia exploatarii taurinelor pentru productia de lapte

Laptele se caracterizeaza prin platabilitate ridicata, grad mare de digestivitate, iar sub raportul valorii nutritive
este considerat un aliment complet ( contine circa 20 aminoacizi, 25 vitaminte, 45 elemente minerale, 10 acizi
grasi, permitand obtinerea a circa 1000 produse )
Compozitia chimica : 87.5 % apa si 12.5 % SU
Productia individuala factori de influenta: rasa, tipul fiziologic, individualitate, varsta, luna de lactatie, hranire,
mulgere
Productia totala de lapte factorii de influenta: efectivul de vaci mulse, nivelul productiei individuale,
activitatea de reproductie
Productia de lapte marfa : volumul total de lapte fizic consumul intern de lapte fizic calitatea laptelui

Tehnologia intratinerii vacilor de lapte

A. Intretinerea vacilor de lapte pe timp de vara:
a. Intretinerea la adapost
b. Intretinerea pe pasune in tabere de vara
c. Intretinerea mixta ( stabulatie + pasune )
B. Intretinerea vacilor de lapte pe timp de iarna:
a. Intratinerea in stabulatie legata
b. Intretinerea in stabulatie libera

Ingrijirea animalelor: miscare in padocuri, starea de sanatate, starea asternutului, verificarea individualizarii,
ajustarea ongloanelor.

Sistemul de mulst:
Mulst manual
Mulst mecanic

Tehnologia de hranire si de muls este de maxima importanta in producerea productiei de lapte.

Mulsul vacilor intretinute in stabulatie LEGATA:
Instalatie de muls la bidon de muls IMMB
1. Pompa de vid
2. Supapa de reglare vacuum
3. Robinet de vacuum
4. Bidon de muls
5. ZKK dispozitiv de spalare
6. Manometru

Muls mecanic la conducta IMMC

Muls la carucior mobil de muls GIM 2

Sistem de muls manual

Mulsul vacilor intretinute in stabulatie LIBERA:

Sala de muls tip Bradulet
Sala de muls Side by Side
Sala de muls Rotolactor
Robot de muls
Tanc receptie lapte
Sala de asteptare

Tehnologia hranirii vacilor este diferentiata sezonier.

In perioada de pasunat intretinerea pe pasune, intretinerea in adapost ( conveer 50-65 kg mv/cap/zi )
In perioada de stabulatie fibroase, suculente, concentrate,
Tehnologia de hranire din stoc

Tehnologia exlpoatarilor taurinelor pentru productia de carne

Sub raportul compozitiei chimice, carnea de taurine, se prezinta ca un aliment complet ce contine 36.2 % SU
( 18.7 % proteina, 15.3 % grasimi ), are o caloricitate de 1800 kcal/kg si are in componenta toti aminoacizii esentiali si
aproape toate vitaminele.
Productia individuala de carne : factori rasa, tip morfologic, varsta, sexul animalului, precocitatea, influenta
hranei, sistemul de ingrasare.
Productia totala de carne: factori efectivul sacrificat, greutatea la sacrificare, randamentul la sacrificare.

Tehnologii de ingrasare utilizate la taurine

Tehnologia de ingrasare in sistem extensiv - este de 400-600 g/cap/zi, consecutiv unui consum specific de 8-20
UN/kg spor; sunt utilizate animale in varsta de peste 12-12 luni si animale adulte, durata ingrasarii fiind de 5-6 luni.
Tehnologia de ingrasare in sistem semiintensiv are la baza utilizarea in hrana animalelor a nutreturilor de volum si
a unor subproduse din industria alimentara, care se suplimenteaza cu cantitati moderate de nutreturi concentrate.
Subperioada de pregatire activitati: preluarea si receptia animalelor, transportul si lotizare acestora,
carantinarea animalelor si obisnuirea acestora cu consumul progresiv al nutretului ce va constitui baza
ratiilor de ingrasare si are o durata de 15-25 zile.
 Subperioada de ingrasare propriu-zisa are caracteristic participarea nutretului de baza in proportie de 65-
70 % din valoarea ratiei zilnice. Durata variaza in functie de sporul de crestere realizat si greutatea propusa a
fi realizata la sacrificare.
Subperioada de finisare nutreturile de volum se reduc in favoarea celor concentrate. Are loc imbunatatirea
calitatii comerciale a animalelor, a calitatii comerciale a carnii ( marmorarea si persilare tesutului muscular ),
imbunatatirea indicilor de abator. Variante de ingrasare: nutret verde, suculente, fibroase si grosiere.
Tehnologia de ingrasare in sistem intensiv-industrial:
Faza I ( alaptare-intarcare ) dureaza de la varsta de preluare pana la varsta animalelor de 70 de zile intretinere
baxa colectiva organizarea boxa, adapare, hranire, evacuare dejectii
Faza a II-a ( crestere-ingrasare) are o durata de cca. 190 de zile, intretinere in adaposturi tip hala, in stabulatie libera,
boxe colective cu pardoseala tip gratar. Suprafata de intretinere de 2-2.5 mp/cap pana la greutatea de 350 kg si de 3-
3.5 mp/cap peste aceasta greutate.
Faza a II-a ( ingrasare-finisare )are o durata de cca. 140 zile, cand animalele realizeaza o greutate de peste 450 kg,
consecutive unui spor de crestere de peste 1250 g/cap/zi intretinere, adapare, hranire, evacuare dejectii,
depopulare.

Tehnologia cresterii cabalinelor

Importanta cabalinelor.
Printre multiplele foloase pe care le aduc cabalinele, productia principala o reprezinta capacitatea sa energetica la
care se mai adauga carnea. Mai sunt subproduse care se folosesc de la cabaline in grupa carora intra: pielea, sangele,
alte organe, gunoiul de grajd.

Productia energetica a cabalinelor pt efectuarea diverselor munci in gospodarie fiind folosit la transport dar si la alte
activitati agricole.

Caii sunt folositi la sporturile hitice, echitatie, forme terapeutice, exploatatii forestiere in areale alpine sunt rase
grele care se folosesc pt a aduce materialul lemnos de la altitudine.

Subprodusele sunt utilizate in diferite industrii de marochinarie, farmaceutice.

Sunt mai multe cauze care au constat in evolutia numarului de cabaline din Romania unul din ele este modernizarea
si mecanizarea agriculturii

Caracteristici:
Sunt animale hipermetrice
Ierbivore
Dentitie schimbatoare
Greutatea variaza
Sunt animale coniestrice
Gestatia dureaza 336 zile

Cel mai bun furaj pt cabaline este ovazul.

Rasele de cabaline. Principalele criterii:

- Gradul de ameliorare
- Deformarea
- Aptitudinile economice
 Calul de calarie prezinta o dezvoltare medie, cu o musculatura mai putin voluminoasa, cu tendinte dolicomorf, cu
o tonicitate ridicata a pielii, un schelet subtire, o rezistenta buna ale membrelor, articulatiilor, prezinta o armonie de
ansamblu, corpul este bine proportionat, prezinta rezistenta si suplete, prezinta o corectitudine a aplomburilor

Rase usoare de cabaline:

Rasa Araba este originara de pe platoul Asiei Centrale in urma unui proces complex de selectie, de crestere in rasa
curata, dar si pt o gimnastica curata, dezvoltarea medie talia 150 cm, greutate 420-460 kg, format corporal patrat,
conformatie armonioasa, cap mic, profil drept usor concav, gat scurt, coama bogata, greban inalt, spinare si sale
scurte, crupa lunga, coada prinsa sus, pieptul este larg, musculos, torace profund, membre solide, articulatii
puternice, abolmburi corecte, culoarea predominanta este murga mai rar roiba sau neagra. Rasa are un
temperament vioi, recunoscut dupa eleganta mersului. Este rezistent la hrana.
Pur Sange Englez au musculatura evidenta, capul este mai mare, trunchi mai larg si adanc, sale lungi, aptitudini de
calarie, crupa larga, mermbre scurte, copita mai mare, au aptitudini mixte : calarie, tractiune usoara.

Rase intermediare in Romania: Lipitan, Trapasul American, Trapasul Romanesc, Calul Nonius,

Calul Lipitan a luat nastere prin incrucisare cu armasari din 6 linii spanioli ( Conversano, Maiestuoso, Favorit,
Napolitano, Pluto, Tulipan ) se caracterizeaza printr-un format dreptunghiular, talia 150-155 cm, greutatea 450-500
kg, prezinta un cap mai mic, expresiv cu profil drept, gat musculos frumos arcuit, greban sters, spinare si sale lungi
bine imbracate in musculatura, crupa larga musculoasa, piept larg musculos, torace adanc, membre puternice dar
uscative, cu articulatii evidente, chisita de lungime medie, copita rezistenta, este un cal robust. Are un temperament
vioi. Culoarea este predominant vanata, neagra, murga, cu un mers energic si armonios.

Trapasul Romanesc este format in tara noastra dintre femele autohtone cu Trapas American, Francez, Rusesc, fiind
folosit atat la calarie cat si la tractiune mijlocie si semigrea. Talie 157 cm, greutate peste 450 kg, format corporal
patrat, cap mare, gat musculos, spinare si sale largi, are temperament vioi, roba de culoare murga sau neagra, poate
fi si roib.

Rase grele de cai masiv, truchi larg, adanc, format corporal dreptunghiular, musculatura evidenta, constitutie
robusta dar temperament linistit, dezvoltarea dimensiunilor de largime, adancime cu profile musculare groase.
Prezinta un mers linistit. Rase : Ardenez, Percheron, Semigreul Romanesc

Semigreul Romanesc profil drept, gat scurt si musculos, greban larg, piept puternic, spinare si sale scurte, sale
duble datorita masivitatii, culoarea intalnita este piersicie, deresa.

Reproductia cabalinelor

Este important privind sporirea efectivelor dar si ameliorarea animalelor astfel incat este necesar
evidentierea performantelor reproductive ale speciei.
Este conditionata de calitatea materialului biologic.
Pregatirea armasarilor se face cu cel putin 1,5 luni inainte de inceperea campaniei de inmultire printr-o
hranire adecvata bazata pe nutreturi de calitate dar si un aport proteic ridicat.
Este indicat in perioada de vara ca masculii sa fie hraniti cu masa verde 25 kg, sau aport de supliment
concentrat de nutreturi la care se administreaza fibroase de leguminoase care au continut ridicat de proteine. In
suplimentele concentrate se pot introduce oua, faina de origine animala.
Intretinerea consta in mentinerea in permanenta a abilitatilor privind performanta de reproductie, armasarii
sunt contentionati dublu. Elementele de ingrijire constau in: miscarea lor periodica, tesalatul, ajustarea copitelor.
Se mentine un anumit program pt a se evita obosirea armasarilor, se urmareste calitatea materialului
seminal.
 Pregatirea iepelor consta in refacerea femelelor adulte din pct de vedere fizic pt un nou ciclu de reproductie
cat si pregatirea tineretului femel pt intrarea in productie. Aceste pregatiri constau in hraniri supimentare printr-o
ratie corespunzatoare, in care sa intre furaje cantitativ si calitativ superioare si supliment concentrat. Ingrijirea
corporala se face periodic, ajustarea copitelor este obligatorie, pansajul se efectueaza zilnic.
Monta si gestatia se efectueaza fie liber dar nu este indicat, sau se organizeaza o campanie de monta.
Monta dirijata este indicata. Unui mascul ii revin 10-15 femele dar in situatii de organizare superioare unui mascult ii
pot revenit 60 de femele intr-o campanie de monta
Gestatia la femela are o durata de 336 zile.
Trebuie administrate fanuri de calitate in perioada de gestatie, alaturi de concentrate. Se poate administra si
nutret insilozat dar in prima parte a gestatiei in cantitati relativ mici.
Adapostul trebuie sa fie prevazut cu padoc exterior.
Fatarea iapa devine agitata, moment in care ea trebuie pusa in boxa de fatare, fatarea este eutocica (
normala )

Suine

Linita sintetica LSP-2000

Este o populatie paterna nou creata la Romsuinest Peris, care a fost omologata in 2003. Animalele din aceasta linie
au o constitutie robusta, cu jamboane dezvoltate de culoare alba sau baltata.
Realizaza greutatea de 100 kg la varsta de 170-175 zile, cu un spor mediu zilnic de viata de 575-600 g.
Grosimea stratului de slanina este sub 10 mm.

Rasa Mangalita
S-a format in Iugoslavia din porcii primitivi din aceasta zona prin incrucisare cu porcii de origine asiatica.
Prezinta o conformatie de tip mezomorf, cu perimetru toraci care depaseste lungimea corpului cu 10 cm, avand linia
superioara convexa, crupa testia, membre scurte cu chisita moale. Parul este cret.
Randament la sacrificare de 80-85 % din care 50-70% il reprezinta grasimea.

Rasa Marele Alb ( Larde White )

A fost formata in Anglia, pe baza porcilor locali cu urechi lungi, fiind recunoscuta ca rasa in anul 1868 sub numele de
Large White.
Este una dintre cele mai valoroase rase de suine cu insusiri deosebite, cu capacitate de aclimatizare, rezista la
tehnologia de exploatare in sistem intensiv.
Prolificitatea este ridicata, se obtin in medie 10-11 purcei la o fatare.
Tineretul crescut pt carne atinge greutatea de sacrificare de 105-115 kg la varsta de 7-8 luni.
Randamentul de sacrificare este de 75-76%. Carcasele sunt de buna calitate cu o grosime a slaninii de 15-20 mm.

Rasa Landrace
S-a format in Danemarca intre anii 1850-1907 prin incrucisarea porcinelor locale cu rase albe mai ales Marele Alb.
Datorita calitatilor sale, rasa s-a raspandit in toata Europa.
Suinele Landrace au pielea fina, culoare alb-roz, parul alb, talia mijlocie spre mare. Capul este mic, trunchiul este
lung ( au 2-3 perechi de coaste in plus fata de alte rase ).
Prolificitatea este de 10-11 purcei la o fatare.
La 8 luni se atinge masa corporala de 115-130 kg.
Rasa Landrace se preteaza cel mai bine pt productia de bacon, furnizeaza carcase cu lungime mare, grasime putina si
carne multa.
Rasa Duroc
Suinele din aceasta rasa sunt de talie mijlocie spre mare, au pielea pigmentata si parul de culoare roscata de diverse
nuante. Spata este bine imbracata in munsculatura, crupa este oblica si musculoasa, suncile bine dezvoltate.
La o varsta de 6 luni realizeaza greutatea de 105-110 kg, grosimea medie a stratului de slaninta este de 13-15 mm,
ponderea carnii in carcasa de 55-56%.

Sisteme de reproductie la suine monta

Maturitatea sexuala apare la varsta de 6-7 luni, scroafele sunt femele poliestrice. Sisteme de reproductie:
- Monta libera
- Monta in grup
- Monta dirijata
Insamantare artificiala
Gestatia la suine are o durata de cca. 115 zile.

Flux tehnologic dintr-un complex intensiv-industrial de crestere si ingrasare a porcilor:

- Sectorul monta-gestatie
- Sectorul maternitate
- Sectorul cresa
- Sectorul de ingrasare

Tehnologia cresterii pasarilor

Rasa Gat-golas de Transilvania rasa romaneasca.

Rasa cu o precocitate medie ( varsta depunerii primului ou ).
Gatul nu prezinta pene. Rasa are dezvoltare corporala medie ( femelele au o greutate 2-2,5 kg, masculii 2-3
kg ). Are o productie buna de oua ( 160-170 oua intr-un ciclu de exploatare de 52 saptamani ).
Rasa este rezistenta, rustica, putin pretentioasa la conditiile de exploatare.
Rasa Gat-golas de Transilvania produce o carne de calitate superioara cu suculenta, fragezime si gust placut.

Rase de import
Rasa Cochinchina
Rasa Brahma
Rase de gaini grele: Comish, Brahma, Cochinchina, Langshan, Dorking.
Fac parte din tipul de carne sunt masive, au conformatie specifica : talie inalta, cap mic, creasta si barbite
mici, gat gros si scurt, trunchi de forma patrata, spinarea scurta, usor convaca, pieptul larg, musculos si abdomenul
bombat. Pasarile au coada scurta globuloasa, penajul este bogat si prezinta frecvent incaltatura.

Rasa Cornish rasa grea, este utilizata la crearea hibrizilor in exploatatia de carne. Greutatea pasarilor adulte
este de 3.5-4 kg la femele si de 4.5-5.5 kg la masculi.
Varsta de depunere a primului ou este de 200-210 zile iar productia realizata intr-un ciclu de ouat este de
cca. 100-130 buc iar ouale au o greutate de 60-65g si coaja pigmentata in brun.
Rasa Cornish realizeaza un randament la sacrificare de 75-78% si produce o calitate superioara fina, frageda
si suculenta.
Un consum specific variabil ce poate ajunge la 5-5.5 kg furaje/kg spor la 90 zile.
 Rase usoare ( pt productia de oua )
Rasa Leghorn
Pasarile au capul mic, alungit, creasta simpla de marime medie, ciocul scurt si curbat, trunchiul purtat
orizontal, de forma trapezoidala cu baza mare spre trenul posterior.
Rasa Leghorn prezinta mai multe varietati de culoare: bruna, potarnichie, neagra, barata, pestrita, cea mai
raspandita este varietatea alba.
Greutatea pasarilor adulte este de 1,7-2,2 kg la femele si 2-2.7 kg la masculi.
Rasa Leghorn are o precocitate pronuntata, varsta depunerii primului ou este de 140-160 de zile, iar
productia realizata intr-un ciclu de ouat este de cca 180-270 buc/ciclu cu un consum de 170-180 g nutret / ou.
Ouale au o greutate de 55 g cu coaja alba.
In productia de carne rasa Leghorn realizeaza o productie slaba datorita greutatii corporale scazute.

Rasele mixte
Pasarile din aceasta grupa au talie si greutate corporala mijlocii si prezinta caractere intermediare intre tipul
de oua si cel de carne. Au o masivitate mai redusa decat rasele grele. Comparativ cu rasele usoare au creasta si
barbitele mai mici, gatul mai scurt si gros, abdomen si piept bombat.
Rase: Sussex, Wyandotte, Australorp.

Rase mixte de gaini ( directia carne-oua ) Plumouth Rock, New Hampshire, Orpington

Rasa Rhode-Island rasa mixta

Varietati de culoare: alb, rosie-caramizie.
Greutatea pasarilor este de 2.5-3 kg la femele si 3-4 kg la masculi. Rasa Rhode-Island are o precocitate buna,
varsta de depunere a primului ou este de 180 zile sau mai devreme, productia realizata intr-un ciclu de ouat este de
cca 170-240 buc/ciclu, un consum specific de 3,5 kg nutret combinat / 1 kg masa ou.
Ouale au o greutate de 58 g cu coaja maron.
In productia de carne rasa realizeaza performante deosebite materializate prin ritm ridicat de crestere la
tineret, greutatea mare a pasarilor la finalizarea ciclului de exploatare si caracteristicile organo-leptice deosebite ale
carnii.

Rasa Plymouth-Rock
Greutatea pasarilor este de 2.5-3 kg la femele si 3.5-4 kg la masculi.
Rasa are o precocitate buna, varsta de depunere a primului ou este de 180-210 zile, productia realizata intr-
un ciclu de ouat este de cca 170-215 buc/ciclu cu un consum de 5 kg nutret combinat / 1 kg masa ou.
Ouale au o greutate de 59 g iar coaja de culoare galbena inchis. Instincul de clocit este de 15-20%

Structura oului:
Albus
Galbenus
Membrana vitelina
Coaja si membranele de sub ea
Disc germinativ
Camera de aer
 Factorii de influenteaza calitatea oului de incubatie

Varsta pasarii are o influenta atat asupra oualor cat si asupra ritmului de productie, motiv pt care in
fermele de reproductie pasarile nu se mentin mai mult de primul ciclu de ouat.
Raportul dintre sexe la rasele de gaini usoare un mascul la 12-15 gaini, la rasele mixte un mascul la 8-12
femele si la rasele grele un mascul la 6-8 femele.
Conditiile de hranire prin tipul de furaje administrate si prin frecventa administrata.
Starea de sanatate a pasarilor trebuie ca toate verigile fluxului tehnologic (adapostire, intratinere, ingrijire,
furajare, adapare) sa fie asigurate la nivel optim.
Recoltarea oualor actioneaza dupa producerea oului de incubatie, pentru mentinerea unei calitati
corespunzatoare a oualor recoltarea trebuie sa se realizeze la 3-4 ori / zi, pentru a se evita contactul
prelungit al acestora cu mediul din hala de productie.
Depozitarea si transportul oualor depozitarea trebuie sa se faca intr-o camera speciala dotata cu instalatii
frigorifice si depozitate pentru asigurarea si controlul factorilor de microclimat. Transportul de la locul de
productie catre locul de depozitare trebuie sa fie facut astfel incat sa se evite spargerea salazelor, cojii, etc.

Incubatia oualor: naturala si artificiala

Factorii de microclimat care influenteaza icubatia: temperatura (38-39.5 grade C ) umiditatea 45-75%,
ventilatia.
Mirajul 1 (5-6-zile) mirajul 2 (14zile)