Aplicaii semestrul II 2016- Categoria Experi Contabili

1. Societatea ABC S.A. achiziioneaz un program informatic de gestiune a stocurilor,

personalizat, n scopul utilizrii pentru nevoi proprii pe o perioad ndelungat de timp. Costul de
achiziie al programului informatic este 16.000 lei, iar durata de utilizare economic a acestuia,
stabilit de conducerea societii este de 4 ani. Odat cu programul informatic societatea obine
i licena n valoare de 9.000 lei, care permite societii Alfa S.A. instalarea programului
informatic pe diverse staii de lucru (calculatoare) i folosirea acestuia pe o perioad de 3 ani.
Contabilizati conform OMFP 1802 / 2014.

Rezolvare:

a) Achizitia programului informatic si a licentei:

% = 404 25.000 lei
205 9.000 lei
208 16.000 lei
b) Inregistrarea amortizarii anuale:
6811 = % 7.000 lei
2805 3.000 lei
2808 4.000 lei

2. n vederea lansrii pe pia a produselor noi M i N, societatea ABC S.A. care i

desfoar activitatea n domeniul construciilor de maini a efectuat n cursul anului 2015 o
campanie promoional pentru care a achitat unei societi specializate suma de 15.000 lei, n
baza facturilor emise de ctre aceasta. Dei costul campaniei promoionale poate fi evaluat n
mod credibil nu exist certitudine c entitatea va obine beneficii economice viitoare din
vnzarea produselor noi. Contabilizati conform OMFP 1802 / 2014.
Rezolvare:
Intrucat nu exista certitudinea beneficiilor economice viitoare si nici contract incheiat de
societate, care sa ii confere drepturi legale, nu se poate recunoaste o imobilizare necorporala.
Costul campaniei promotionale este recunoscut ca o cheltuiala a perioadei. Astfel, acesta se va
intregistra in contabilitate:
% = 401 18.000 lei
623 12.500 lei
4426 2.500 lei
Achitarea contravalorii facturii :

1
 401 = 5121 15.000 lei
Cheltuielile aferente campaniei promotionale nu se pot recunoaste ca imobilizari necorporale ci
se recunosc drept cheltuiala in momentul efectuarii ei.

3. Societatea ALFA S.A. are ca obiect de activitate dezvoltarea de programe software.

n cursul anilor 2015 i 2016 societatea a realizat un program informatic integrat pentru
eviden financiar - contabil (denumit n continuare proiectul B), destinat a fi utilizat att de
societatea ALFA S.A. ct i de alte societi, operatori economici, n baza contractelor ncheiate
cu societatea ALFA S.A.. Acestea primesc astfel dreptul de folosin a programului produs de
ctre societate, sub form de licen de utilizare. Ulterior, contra-cost societatea ALFA S.A. poate
acorda servicii de asisten tehnic (mentenan, inclusiv actualizarea programului conform
modificrilor legislative n domeniu). n acest caz codul surs nu este divulgat clientului,
programul informatic rmnnd n proprietatea furnizorului, respectiv a societii ALFA S.A..
Perioada de realizare a programului informatic a fost 01 ianuarie 2015 - 31 martie 2016.
Cheltuielile totale suportate pentru proiectul B s-au ridicat la suma de 15.000 lei, din care 11.125
lei au fost efectuate n perioada 1 ianuarie 2015 - 31 decembrie 2015, iar 3.875 lei n primul
trimestru al anului 2016.

Rezolvare:

Etape de realizare a programului informatic

Faza de cercetare
Cheltuieli ocazionate perioada ianuarie iulie 2015 = 4.250 lei
Faza de dezvoltare
Cheltuieli ocazionate:
- perioada august decembrie 2015 = 6.875 lei
-perioada ianuarie- martie = 3.875 lei

Perioada 01.01- 31.07: faza de dezvoltare

Cheltuielile aferente perioadei mentionate, in suma de 4.250lei, se evidentiaza cu ajutorul
conturilor de cheltuieli, fara a fi recunoscute in costul activului, articol contabil:

6xx = % 4.250 lei

28x Amortizari privind imobilizarile

2
 3xx Conturi de stocuri si productie in curs de executie
4xx Conturi de terti
Perioada 01.08 31.04.2016 faza de dezvoltare
Incepand cu data de 01 august 2015, pana la momentul finalizarii proiectului B, cheltuielile
ocazionate de derularea acestuia se recunosc in costul activului, astfel:
- In cursul lunii, cheltuielile de productie aferente perioadei se evidentieaza in functie de
natura acestora, prin debitul conturilor de cheltuieli ( clasa a 6a )in corespondenta cu
conturile corespunzatoare (28x Amortizari privind imobilizarile, 3xx Conturi de stocuri si
productie in curs de executie, 4xx Conturi de terti).
- La finele fiecarei luni suma costurilor suportate se inregistreaza in contabilitatea ca
imobilizari de natura cheltuielilor de dezvoltare, articol contabil: 203 Cheltuieli de
dezvoltare = 721 Venituri din productia de imobilizari necorporale.

Presupunem ca valoarea cheltuielilor ocazionate de realizarea programului informatics,

aferente lunii august 2015 este de 1.048 lei; acestea se evidentieaza cu ajutorul conturilor
de cheltuieli:
6xx = % 1.048 lei
28x Amortizari privind imobilizarile
3xx Conturi de stocuri si productie in curs de executie
4xx Conturi de terti

31.08. 2015 evidentierea lucrarilor aferente etapei de dezvoltare a programului

informatic:

2013 = 721 1.048 lei

La data de 31 decembrie 2015 programul informatics este recunoscut ca imobilizare
necorporala la costul de 6.875lei, la nivelul cheltuielilor suportate incepand cu data de
01.08.2015, data la care societatea ALFA SA poate demonstra ca acesta indeplineste
criteriile de recunoasterea ca active.
La data de 31 martie 2016 costul programului informatics este de 10.750lei, care cuprinde
cheltuielile suportate in perioada august decembrie 2015= 6.875 lei si primul trimestru
al anului 2016 = 3.875 lei.

208 = 203 10.750 lei

Evidentierea amortizarii lunare a programului informatic:
Amortizare lunara: 10.750lei/ 5 ani / 12 luni = 179 lei

3
 6811 = 2808 179 lei
208 = 721
Evidentierea cheltuielilor ocazionate de realizarea programului informatic:

6xx = %
28x
3xx
4xx
Evidentierea productiei in curs de executie la sfarsitul perioadei:
331 = 711
Preluarea soldului sontului de productie in curs de executie :
711 = 331
Inregistrarea productiei finite obtinute
345 = 711

4. Societatea Grafitti BBDO S.A. a ncheiat un contract cu o fabrica de pantofi, n vederea

realizrii unei serii de studii pentru identificarea unor noi metode de desfacere competitiv
i eficient a produselor pe care le comercializeaz. n baza studiilor efectuate a rezultat
c vnzarea produselor va fi stimulat n urma primirii i procesrii de comenzi
electronice, respectiv a construciei unui website prin intermediul cruia potenialii clieni
s cumpere produse, prin plat electronic sau ramburs. Varianta construirii unei pagini
web anticipeaz o cretere semnificativ a vnzrilor comparativ cu alte dou practici de
vnzri, respectiv desfacerea n cadrul unor seciuni speciale din marile magazine
comerciale i comercializarea prin intermediul targurilor de profil adresate sezonier
populatiei. n urma rezultatelor studiilor, societatea decide s construiasc un website n
vederea vnzrii produselor, prin comenzile on-line plasate de clienii care urmeaz s
acceseze site-ul. De asemenea, se anticipeaz posibilitatea renunrii la contractul ncheiat
cu o alta firm de publicitate. n scopul construirii website-ului, societatea desfoar
urmtoarele activiti: Achiziia unui nume de domeniu (domeniu.ro) n spaiul Internet,
achiziionare component hardware necesar realizrii site-ului cu caracteristicile dorite
de companie; achiziionare componente software compatibile cu construcia de site-uri
(de la aceeai firm, achiziioneaz o licen pentru instalarea unei aplicaii care permite
plasarea de comenzi on-line de ctre clieni, respectiv pentru efectuarea plii produselor
n funcie de modalitatea de plat aleas de clieni, precum i o licen pentru instalarea

4
 unei aplicaii care permite departamentului de vnzri s introduc informaiile referitoare
la companie, produsele
oferite i beneficiile acestora; contractul nu permite separarea cu claritate a programului
informatics i a licenei associate), proiectarea grafic a paginii web, de ctre o firm de
specialitate, realizarea, de ctre o firm specializat, a unor fotografii digitale de nalt calitate
prin care se prezint produsele comercializate; dezvoltarea coninutului site-ului, activitate
desfurat direct de angajaii societii, operaiune permis n baza aplicaiei achiziionate.
Cu ipoteza unor sume fictive, contabilizati conform OMFP 1802.

Rezolvare :
Achizitie nume domeniu : pantofi.ro
Achizitie componenete software program compatibil pt site = 1 000lei
Achizitie licenta pentru instalarea aplicatiei de plasare comenzi si licenta pentru aplicatia
departamentului de vanzari = 400lei
Achizitie servicii de proiectare grafica = 500 lei
Cheltuieli pentru promovarea site-ului achizitie servicii fotografiilor digitale = 600 lei
Dezvoltarea continutului site-ului = 700lei
Cost toatal achizitie web site = 800 lei

% = 404
208
4426

Plata 404 = 5121

Amortizarea pe 2 ani = 6811 = 2808
% = 404
214
4426
Inregistrarea amortizarii liniare
Amortizare anuala /3ani =
Amortizare lunara/12 luni =
6811 = 2814

Cheltuieli pentru promovarea site-ului achizitie servicii fotografiilor digitale = 600 lei
% = 401

5
628
4426

Achitarea contravalorii facturii 401 = 5121

5. Societatea comerciala Alfa realizeaza din productie proprie doua tipuri de produse
finite X
si Y. La nceputul lunii noiembrie situatia stocurilor era urmatoarea:
X: 700 buc, evaluate la costul standard de 60 um/buc
Y: 900 buc, evaluate la costul standard de 30 um/buc
Nu exista diferente de pret aferente soldului precedent. n cursul lunii noiembrie au loc
urmatoarele operatii:
- se obtin produse finite din procesul de productie: X 900 buc, Y 500 buc;
- se vnd produse finite unui client: X 200 buc, pret de vnzare 100 um/buc, Y 800 buc, pret de
vnzare 65 um/buc. La sfrsitul lunii noiembrie se calculeaza costul efectiv de productie: X 66
um/buc, Y 28 um/buc.

Rezolvare:
1) Obtinerea de produse finite :
Intrucat avem doua sortimente de produse finite, vom folosi doua conturi analitice : 345.01
pentru produsul X, si 345.02 pentru produsul Y. Obtinerea produselor finite va determina
cresterea stocurilor simultan cu recunoasterea unui venit latent reflectat in contul 711
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse :

% = 711 69 000
345.01 7015 72 000
4427 14 400
2) Vanzarea de produse finite:
4111 = % 86 400
7015 72 000
4427 14 400
Descarcarea de gestiune
711 = % 36 000
345.01 12 000
346.02 24 000

6
 6. O societate comerciala vinde pe baza de factura marfuri n valoare de 9.000 um, TVA
20%, cost de achizitie 8.000 um. La receptia marfurilor se constata ca o parte din acestea nu
corespund comenzii, fiind restituite de catre client. Factura de reducere ntocmita pentru
marfurile returnate furnizorului este n cuantum de 9%.

Rezolvare:
Vanzarea marfurilor :

4011 = % 10 800 lei

707 9 000 lei
4427 1 800 lei
Descarcarea de gestiune:
607 = 371 8.000 lei
Factura reducere:
% = 4111 972 lei
709 810 lei
4427 162 lei

Descarcare de gestiune:
607 = 371 9000 810 = 8 190

7. n data de 29.12.2015, societatea M vinde societatii N pe baza de factura marfuri n valoare de

20.000 lei, TVA 20%, cost de achizitie 18.000 lei. La receptia marfurilor se constata ca o parte
din acestea nu corespund comenzii, fiind restituite de catre societatea N n data de 05.01.2016.
Factura ntocmita de societatea M la aceasta data pentru marfurile returnate se refera la un rabat
de 15%.
Rezolvare:
Vanzare marfa :
4111 = % 24 000 lei
707 2 000 lei
4427 4 000 lei
Descarcarea de gestiune :
607 = 371 18 000 lei

7
Acordare rabat 15% ( 2 000 x 15%)
% = 4111 3 600 lei
709 3 000 lei
4427 6 000 lei

8. Societatea A presteaza n luna mai 2016 servicii de reparatii pentru un depozit apartinnd
societatii B, emitnd n acest sens pe 21.05.2016 o facura n valoare de 35.000 lei, TVA 20%.
Scadenta facturii este stabilita pe data de 30.09.2016, iar decontarea se va efectua prin banca.
Avnd n vedere anumite neconcordante privind aspectele calitative si termenele de executie
solicitate, societatea A acorda o reducere comerciala sub forma unui rabat de 5%, TVA 20%.
Rezolvare :

4111 = % 39 900 lei

704 33 250 lei ( 35 000 x 5%)
4427 6 650 lei

9. Societatea comerciala X primeste n concesiune un bun apartinnd domeniului public al

statului. Durata concesiunii este de 15 ani ncepnd cu 01.01.N. n contract este prevazuta
valoarea totala a concesiunii, de 1.800.000 lei, cu o redeventa lunara de 10.000 lei, platibila pe
data de 28 a lunii urmatoare lunii n care se datoreaza. La sfrsitul contractului, bunul luat n
concesiune se restituie. Amortizarea concesiunii se efectueaza pe durata contractului, prin
metoda de amortizare degresiva fara influenta uzurii morale. Concesiunea este capitalizata.

Rezolvare:

a) La data de 01.01.N, la semnarea contractului de concesiune, se intregistreaza valoarea

toatala a concesiunii primite:

205 = 167 1.800.000 lei

Si concomitent : Debit 8038 ( bunuri primite in administrare, concesiune si cu
chirie)=1.800.000
b) Inregistrarea amortizarii lunare a concesiunii:
Amortizare lunara = 1.800.000 lei/120 luni = 15.000 lei
6811 = 2805 15.000 lei
c) La 28.02.N se efectueaza inregistrarea redeventei lunare:
167 = 404 15.000lei
d) Plata redeventei in data de 28.02.N:
404 = 5121 15.000 lei
Inregistrarile contabile de la punctele b),c) si d) se repet lunar pe intreaga durata a
contractului de concesiune (15 ani)

8
 Soldul contului 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate ne arata in orice moment
datoria concesionarului ramasa fata de concedent.
e) La expirarea duratei contractului se intregistreaza restituirea bunului si scoaterea din
evidenta a concesiunii primite:
2805 = 205 1.800.000 lei
Si concomitent : Credit 8038 Bunuri primite in administrare, concesiune si cu chirie

10. Societatea comerciala X primeste n concesiune un bun apartinnd domeniului public al

statului. Durata concesiunii este de 9 ani, ncepnd cu 01.01.N. n contract se prevede o
redeventa lunara de 900 lei, platibila pe data de 28 a lunii urmatoare lunii n care se
datoreaza. La sfrsitul contractului, bunul luat n concesiune se restituie. Concesiunea nu
se capitalizeaza.

Rezolvare

a) La data de 01.01.N, la semnarea contractului de concesiune, suma totala a redeventelor

datorate pe intreaga perioada a concesiuni este:
900 lei x 12 luni x 9 ani = 97.200 lei
Debit 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate = 97.200lei
b) Inregistrarea redeventei lunare pe 28.02.N:
612 = 401 900 lei
Si concomitent: Credit 8036 = 900lei
c) Plata redeventei in data de 28.02.N:
401 = 5121 900 lei
Inregistrarile contabile de la punctele b),c) si d) se repeta lunar pe intreaga durata a
contractului de concesiune.
Soldul contului 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate
ne arata in orice moment datoria concesionarului ramasa fata de concedent. De
exemplu, la sfarsitul anului N, contul 8036 va avea un sold de 86.400 lei (97.200-
900*12luni) .
La sfarsitul perioadei de concesionare, odata cu plata ultimei redevente, contul 8036 se
soldeaza.

9
11. Societatea comerciala X achizitioneaza de la Y dreptul de a comercializa produse sub
sigla Y. Societatea X achita o taxa de 18.000 lei, iar lunar plateste o redeventa de 2.000
lei. Durata contractului de franciza este de 3 ani.
Rezolvare:

Contabilizarea operatiilor la francizor:

a) Inregistrarea contractului de franciza:
461 = % 21.600
7588 18.000
4427 3.600
b) Inregistrarea chiriei lunare de incasat:
411 = % 2.400
706 2000
4427 400
c) Incasarea chiriei lunare:
5121 = 4111 2.400

Contabilizarea operatiilor la francizat:

a) Inregistrarea contractului de franciza:
205 = 167 18.000
b) Amortizarea lunara a francizei:
18.000 lei/3 ani/12 luni = 500 lei/luna
6811 = 2805 500 lei
c) Inregistrarea redeventei lunare:
% = 401 2.400
612 2.000
4426 400
d) Plata redeventei lunare:
401 = 5121 2.400
Inregistrarile contabile de la punctele b), c) si d) se repeat pe toata durata contractului.

e) La sfarsitul contractului se scoate din evidenta franciza, in cazul in care contractual nu

se prelungeste. In caz contrar, franciza integral amortizata ramane in evidenta
contabila:
2805 = 205 18.000

12. Entitatea ALFA S.A. Achiziioneaza un calculator si doua programe informatice. Primul
este sistemul de operare iar cel de al doilea este un program de contabilitate creat special
pentru entitate. Durata de utilizare a programului de contabilitate este de 5 ani.
Calculatorul se amortizeaza pe durata de 6 ani. Odata cu achizitia programului pentru
necesitatile proprii, entitatea achizitioneaza si licenta, respectiv dreptul de a multiplica si
vinde tertilor acest program, pe o perioada de 4 ani. Factura cuprinde: pret calculator
6.000 lei, pret sistem de operare 2.000 lei, pret program contabilitate 15.000 lei, pret
10
 licenta 9.000 lei, cheltuielile de transport facturate de curier sunt de 1.000 de lei.
Calculatorul beneficiaza de o reducere comerciala de 8%.

Rezolvare:

1) % = 404 35798
2131 6310
205 9306
208 15068
4426 5114

Calculator = 6000 + 2000 8% x 6000 + 1000 + 210 = 6310

Licenta = 9000 + 306 = 9306
Soft = 15.000 + 68 = 15.068
K = 6000/6.200 + 9000 + 2.000 = 0.034

Calculator = 0.034 x 6.200 = 210.8

Licenta = 0.034 x 9.000 = 306
Soft = 0.034 x 2.000 = 68

2) 6811 = % 1141.1
2813 6310/6 = 1051/an
2805 306/4 = 76.5/an
2808 68/5 = 13.6/an

13. Entitatea X achiziioneaza la 31.12.N-1 un echipament la costul de 900.000 lei, TVA 20%.
Durata de utilizare este estimata la 6 ani iar metoda este liniara. Se aproba un plan al
inspectiilor generale care prevede inspectii semnificative valoric la fiecare 2 ani. n luna
decembrie N+1 are loc prima inspectie al carei cost total este de 40.000 lei. A doua inspectie
are loc la sfrsitul anului N+3 deoarece exista indicii privind existena unor riscuri de
exploatare iar costul ei este de 50.000 lei.

Rezolvare

Anul N-1:
% = 404 1.080.000 lei
2131 900.000 lei
4426 180.000 lei

Anii N si N+1:
Amortizarea activului fizic:
6811 = 2813 100.000 lei
11
 Anul N si N+2:
a) Amortizarea activului fizic:
6811 = 2813 100.000 lei
b) Recunoasterea in luna decembrie la cheltuieli a cheltuielilor cu inspectia generala, dupa
natura lor:
Clasa 6 = Clasele 2,3,4,5 40.000 lei
c) Capitalizarea cheltuililor cu inspectia generala:
2131 = 722 40.000 lei
La 31.12.N+2, entitatea are 2 componenete:
- Componeneta fizica, a carei valoare contabila este de 900.000lei-2ani x 100.000lei/an
= 700.000 lei
- Component de cheltuieli ulterioare, a carei valoare contabila este de 40.000 lei.
Anul N+3:
a) Amortizarea activului fizic:
Amortizarea = 700.000 lei/12 ani = 58.33 lei/an
6811 = 2813 58.33lei
b) Amortizarea componentei de inspectie generala:
Valoarea amortizabila = 50.000 lei
Durata = 2 ani
6811 = 2813 25.000 lei
c) Scoaterea din evidenta a valorii contabile a inspectiei anterioare:
Cost inspectie anterioara = 50.000 lei
Amortizare cumulate = 25.000 lei
Valoare contabila = 25.000 lei
% = 2131 50.000 lei
2813 25.000 lei
6583 25.000 lei
d) Recunoasterea in luna decembrie la cheltuieli a cheltuielior cu a doua inspectie generala,
dupa natura lor:
Clasa 6 = Clasele 2,3,4,5 50.000 lei
e) Recunoasterea componentei de inspectie generala :
2131 = 722 50.000 lei

14. Entitatea ABC contabilizeaza urmatoarele tranzactii:

a) Pe 30 aprilie N cumpara 4.000 actiuni M (valori mobiliare pe termen scurt) cu un pret de 20
lei / act. Institutia financiara care a intermediat tranzactia percepe un commision de 1.000 lei.
Societatea M nu este cotata la bursa. La 31 dec N o actiune M valoareaza pe piata 22 lei. In
cadrul inventarierii din anul N+1 se constata ca pretul acestor actiuni este de 19 lei
b) Pe 9 august N cumpara 6.000 actiuni N (valori mobiliare pe termen scurt) cu un pret de 10
lei / act. Institutia financiara care a intermediat tranzactia percepe un commision de 800 lei.
Societatea N este cotata pe o piata reglementata. In ultima zi de cotatie din exercitiul N, o

12
 actiune N valoareaza pe piata 8 lei. In cadrul inventarierii din anul N+1 se constata ca pretul
acestor actiuni este de 13 lei.
c) Contravaloarea certificatelor verzi a caror tranzactionare este amanata la data constatatrii
dreptului de a le primi (adica in octombrie N) este de 70.000 lei (pret publicat de operatorul
pietei de energie electrica). La 31 dec N se constata deprecierea acestora pentru 15.000 lei. In
ian N+1 ABC primeste certificatele verzi la pretul de tranzactionare de 55.000 lei.

Rezolvare :

a) 501 = 512
20 x 4.000 + 1.000 = 81.000
Valoare pe actiune = 81.000/4000 = 20.25/act.
La 31.01.N => 22 > 20.25 - titluri necotate = > nu se inregistreaza cresterea.
N + 1 = > 20.25 > 19
Depreciere 1.11 x 4000 act = 4.440
6863 = 591 4.440

b) 501 = 512
10 x 6000 + 800 = 60.800
Valoare pe actiune = 60.800/6000 = 10.13/act.
622 = 512 800
Decembrie N = 8< 10
Depreciere 1 x 6000 = 6000
668 = 6000
Decembrie N + 1 = > 13 > 8 = > 2 x 6000 = 12.000
Depreciere 501 768 12.000

c) 266 = 472 70.000 ( octombrie)

(Certificate verzi amanate)
Depreciere in decembrie N = > 472 = 266 15.000lei
Ianuarie N + 1 = > 472 = 741 70.000
% = 266 70.000
507 55.000
668 15.000

13
15. SafeTrans este un operator de curse interjudetene pe ruta Bucuresti Constanta, tur- retur.
La data de 31 dec 2015 cumpara un autocar la pretul de 495.000 lei cu durata de viata de 15
ani. Un specialist in domeniu anticipeaza o reparatie capital ce are loc la fiecare 3 ani si
presupune inlocuirea motorului principal. Costul de achizitie al motorului este de 45.000 lei.
Se practica regimul de amortizare liniar si nu exista valoare reziduala. La 31 dec 2017
autocarul este reevaluat pentru suma de 416.000 lei. Tratamentul contabil cf IAS IFRS
impune eliminarea amortizarii din valoarea bruta si surplusul din reevaluare va fi transferat la
rezultatul reportat pe masura folosirii mijlocului de transport. La 31 dec 2019 autocarul are
valoarea justa de 345.000 lei.
Rezolvare:
Contabilizam astfel:
- 31.12.2015 - Achizitie autocar:
2133 Mijloace de transport = 404 Furnizori de imobilizari 495.000 lei

-Costul motorului principal, de 45.000 lei, se va adauga la valoarea contabila a autocarului:

2133 Mijloace de transport = 404 Furnizori de imobilizari 45.000 lei

- Reevaluarea activului la 31.12.2017:

Cost = 495.000 lei + 45.000 lei = 540.000 lei
Amortizare anuala =540.000 lei / 15 ani = 36.000 lei/an
Amortizare cumulata pe 2 ani (2016 si 2017) = 2 ani x 36.000 lei/an = 72.000 lei
Valoare contabila neta = 540.000 lei - 72.000 lei = 468.000 lei
Valoare justa = 416.000 lei

Diferenta negativa din reevaluare = 468.000 lei - 416.000 lei = 52.000 lei
- eliminarea amortizarii cumulate din valoarea bruta:
2813 = 2133 72.000 lei

- inregistrarea diferentei negative din reevaluare:

1052 = 2133 52.000 lei

-Reevaluarea activului la 31.12.2019:

Valoare justa (calculata anterior) = 416.000 lei
Durata de viata ramasa = 13 ani - 2 ani = 11 ani
Amortizarea anuala = 416.000 lei / 11 ani = 37.818 lei
Amortizarea cumulata pe 2 ani (2018 si 2019) =75.636 lei
Valoare contabila neta = 416.000 lei - 75.636 lei = 340.364 lei
Valoare justa = 345.000 lei

Diferenta pozitiva din reevaluare = 345.000 lei - 340.364 lei = 4.636 lei
- La sfarsitul anului 2019 activul va fi recunoscut in bilant la valoarea reevaluata de 345.000 lei.
Pentru a transfera surplusul din reevaluare la rezultatul reportat, efectuam urmatoarele calcule:
14
Amortizare calculata la valoarea reevaluata (345.000 lei / 11 ani ramasi = 31.364 lei/an) -
Amortizare calculata la costul initial al activului (36.000 lei/an) = 4.636 lei
1052 = 1175 4.636 lei
Rezerve din reevaluarea Rezultatul reportat reprezentand
imobilizarilor corporale surplusul realizat din rezerve din reevaluare

16. La sfarsitul anului N 1 se cumpara un echipament pentru suma de 50.000 lei. In factura
sunt incluse si cheltuielile de transport de 6.000 lei si se mai cunosc anticipat viitoarele
costuri de demontare a echipamentului in suma de 7.000 lei la sfarsitul duratei de viata utila
de 6 ani. Amortizarea este in regim liniar iar valoarea reziduala este de 3.000 lei fiind
constanta pe toata perioada. Echipamentul nu are ca destinatie productia de stocuri. In ian
N+2 se decide majorarea duratei de viata, noul numar de ani din aces moment fiind 7.

Rezolvare :

Cost achizitie = 50.000 + 6.000 + 7.000 = 63.000 lei

Inregistrare achizitie echipament :
% = 404 75.600 lei
2131 63.000 lei
4426 12.600 lei
Valoare amortizabila = 63.000 lei 3.000 = 60.000 lei
Inregistrarea amortizare N-1:
68111 = 2813
Amortizarea instalatiilor mijloacelor :
60.000/6 = 10.000 lei
Inregistrarea amortizare N:
6811 = 2813 10.000
Amortizarea instalatiilor mijloacelor:
60.000/6= 10.000 lei

Inregistrare amortizare N+ 1
6811 = 2813 10.000 lei
Amortizarea instalatiilor mijloacelor:
60.000/6= 10.000 lei
Valoare neta contabila = 63.000 3 x 10.000 = 33.000 lei
Inregistrare amortizarea N+ 2

15
6811 = 2813 4.714
33.000/7 = 4.714 lei

17. La 31 dec N 1 este achizitionata o cladire pentru suma de 3.000.000 lei. Durata sa de viata
este estimata la 30 de ani. Se preconizeaza ca dupa 8 ani cladirea va fi vanduta. Pe piata, un
imobil similar cu vechime de 8 ani are pretul de 600.000 lei. La finalul anului N+1 se
reevalueaza cladirea la valoarea justa de 2.800.000 lei. Valoarea amortizata este eliminata din
valoarea contabila bruta a imobilului iar surplusul din reevaluare va fi transferat la rezultatul
reportat in momentul cedarii cladirii.
Rezolvare:
Inregistrarea achzitie cladire :
% = 404 3.600.000 lei
212 3.000.000 lei
4426 600.000 lei
Valoare amortizabila = 3.000.0000- 6.000.000 = 2.400 000 lei
6811= 2812
Amortizare constructii 2 400.000/30 = 80.000 lei
Valoare neta contabila = 3 000 000 2 x 80.000 lei = 2.840 000 lei
Valoare justa = 2.800.000 lei
Anulare amortizare :
2812 = 212 160.000 lei
Inregistrare minus din reeevaluare :
6813 = 212 40.000 lei

18. ABC primeste pe data de 01.09.2015 o subventie guvernamentala pentru a cumpara un utilaj
in valoare de 20.000 lei, costul utilajului fiind de 120.000 lei. Tratamentul contabil practicat
este recunoasterea subventiei sub forma de venit amanat. Utilajul va fi folosit 5 ani, amortizat
in regim liniar, neavand valoare reziduala. Conditiile prestabilite la momentul primirii
subventiei nu au fost corect respectate de ABC, ca urmare a acestui fapt, 70% din valoarea
subventiei primite va fi restituita la finalul anului 2017.
Sa se detalieze contabilizarea conform IAS 20 precum si efectele in situatiile financiare.

Rezolvare:

01.09.2015 primire subventie guvernamentala

16
 4451 = 475 20.000
Incasare: 5121 = 4451 20.000
Achizitionam : 2131 = 404 120.000
Plata la furnizor : 404 = 5121
Amotizarea in anul N: 120.000/5ani x 3/12 luni = 6000
6811 = 2813 6000
475 = 7584 20.000/120.000 x 600 = 1000
Amortizare N + 1, N + 2 = 120.00/5ani = 24.000
Reluare subventie: 24.000/6 = 4000
6811 2813 48.000
475 = 7584 100.000
Decembrie N + 2 : rambursam 70 % din 20.000 = 14.000
% = 5121 14.000
475
6581

19. Best Jobs primeste si incaseaza la data de 01.07.2016 o subventie guvernamentala de 750.000
lei cu destinatia crearii a 20 de locuri de munca ce vor fi pastrate pentru 4 ani. Recrutarea si
angajarea noilor salariati genereaza costuri de 100.000 lei iar cheltuielile saariale sunt de
1.200.000 lei in primul an, cu o progresie de crestere de 5% in fiecare din anii viitori, datorita
inflatiei. In decembrie 2018 se constata ca preconditiile de acordare a subventiei nu au fost
indeplinite (este necesara concedierea a 4 angajati) si se estimeaza ca 75% din valoarea
subventiei se va rambursa. La 01.09. 2019, presupunand ca saluariul lunar este constant pe
parcursul unui an, se ramburseaza 80% din subventia primita.

Rezolvare:

1) Calculul costurilor :
Costuri anul N = 1.200.000 + 100.000 = 1 300 000 lei
Costuri anul N + 1 = 1 200 000 + 5% x 1 200 000 lei = 1 260 000lei
Costuri anul N + 2 = 1 260 000 + 5% x 1 260 000 = 1 320 000 lei
Costuri anul N + 3 = 1 320 000 + 5% x 1 320 000 = 1 386 000 lei
Costuri totale = 1 300 000 + 1 260 000 + 1 320 000 + 1 386 000 = 5 266 000lei

2) Anul N

17
 a) Primirea subventiei la data de 01.07.2016 :
445 = 472 750 000 lei
b) Incasarea subventiei la data 01.07.2016:
512 = 445 750 000 lei
c) Inregistrarea cheltuielilor aferente anului N:
Salarii: 1 200 x 6/12 = 600 000 lei
641 = 421 600 000
Recrutare: 628 = 512 100 000 lei
d) Transferul subventiei la venit pe perioada 01.07.2016 31.12.2016
750 000 x 1 200 000 / 5 266 000 x 6 / 12 = 82.500lei
750 000 x 100 000/ 5 266 000 = 14 242.31 lei
Total venituri in avans de transferat = 82 500 + 14 242.31 = 96 742.31
472 = 741 96 742.31 lei
3) Anul N + 1
a) Inregistrarea cheltuielilor cu salariile aferente anului N + 1:
A1) perioada 01.01.2016 31.06.2016, cand salariile au fost de 1 200 000lei:
1 200 000 x 6/12luni = 600 000 lei
A2) perioada 01.07.2016 31.12.2016, cand salariile au fost de 1 260 000 lei:
1 260 000 x 6/12luni = 630.000 lei.
Total salarii anul N + 1 = 600 000 + 630 000 = 1 230 000 lei
641 = 421 1 230 000
b) Transferul subventiei la venit in anul N + 1 :
B1) perioada 01.01.2016 -31.06.2016, cand costurile au fost de 1 200 000 lei:
750 000 x 1 200 000/ 5 266 000 x 6/12luni = 85.453 lei
B2) perioada 01.07.2016 31.12.2016, cand costurile au fost de 1 260 000:
750 000 x 1 260 000 x 6/12luni = 89.726 lei
Total subventie de transferat anul N + 1 = 85.453 + 89.726 = 175 179 lei
472 = 741 175 179 lei
4) Anul N + 2
a) Inregistrarea cheltuielilor cu salariile aferente anului N + 2:
A1) perioada 01.01.N+2 31.06.N=2, cand salariile au fost de 1 260 000 lei:
1 260 000 x 6/12luni = 630.000lei
A2) perioada 01.07.2016 31.12.2016, cand salariile au fost de 1 320 000 lei:
1 320 000 x 6/12luni = 660 000
Total salarii anul N + 2 = 630 000 + 660 000 = 1 290 000 lei
641 = 421 1 290 000 lei

18
 b) Transferul subventiei la venit in anul N + 2:
B1) perioada 01.01.N+2-31.06.N+2, cand costurile au fost de 1 260 000lei:
750 000 x 1 260 000/ 5 266 000 x 6/12luni = 86 250 lei
B2) perioada 01.07.N+2-31.12.N+2, cand costurile au fost de 1 320 000 lei:
750 000 x 1 320 000/ 5 266 000 x 6/12luni = 93 750lei
Total subventie de transferat anul N + 2 = 86 250 + 93 750 = 180 000 lei.
472 = 741 180 000 lei
c) Constituirea unui provizion pentru probabilitatea de rambursare a subventiei:
750 000 x 75% = 562 500 lei
6812 = 1581 562 500 lei
5) Anul N + 3
a) Inregistrarea cheltuielilor cu salariile aferente anului N + 3:
A1) perioada 01.01.N +3 31.06.N + 3, cand salariile au fost de 1 320 000 lei:
1 320 000 x 6/12luni = 660 000 lei
A2) perioada 01.07.N + 3 01.09.N + 3, cand salariile au fost de 1 386 000 lei:
1 386 000 x 2/12luni = 235 620 lei
Total salarii anul N + 3 = 660 000 + 235 620 = 895 620 lei
641 = 42 895 620 lei
b) Transferul subventiei la venit in anul N + 3:
B1) perioada 01.01.N + 3 31.06.N + 3, cand costurile au fost de 1 320 000 lei:
750 000 x 1 320 000 / 5 266 000 x 6/12luni = 93 999.24 lei
B2) perioada 01.07.N + 3 01.09. N + 3, cand costurile au fost de 1 386 000 lei:
750 000 x 1 386 000 / 5 266 000 x 2/12luni = 49 349.60 lei
Total subventie de transferat anul N + 3 = 93 999.24 + 49 349.60 = 143 348.84 lei

c) Rambursarea subventiei la data de 01.09.N + 3 :

Suma rambursata = 750 000 x 80% = 600 000 lei
Soldul contului de venit amanat la data de 01.09.N + 3 = 750 000 96 742.31 175
179 180 000 143 348.84 = 154 729.85 lei.

% = 512
472
6588
d) Anularea provizionului pentru soldul sau:
1581 = 7812 562 500 lei

19
20. O fabrica de incaltaminte produce in luna august N cizme de dama dupa cum urmeaza:
cheluieli directe 1.000.000 lei, regie de productie 800.000 lei, din care fixa 300.000 lei.
Cantitatea produsa este de 6.000 perechi de cizme, cea normata fiind doar de 5.000 de
perechi. Luna urmatoare conditiile de productie sunt: costuri directe 800.000 lei, regie
700.000 lei, din care fixa 300.000 lei; productia reala a fost de 4.000 perechi iar cea normata
de 5.000 perechi. In octombrie sunt vandute 7.000 perechi de cizme la un pret de 800 lei
aplicand FIFO. In decembrie se incheie un contract ferm pt vanzarea a 2.000 perechi de
cizme in decursul lunii ianuarie N+1 la pretul unitar de 820 lei. Brandurile competitoare vand
produsele la pretul de 650 lei / pereche. Comisioanele pentru vanzare sunt de 60 lei pentru
fiecare pereche de cizme. Prezentati si contabilizati efectele in situatiile financiare conform
IAS 2.

Rezolvare:
Calcul cost in luna august N:
Costuri directe = 1 000 000 lei
Regie de productie = 500 000 lei
Regie fixa = 300 000 lei
Total = 1 800 000 lei
1 800 000 / 6 000 perechi = 300 lei/buc.
345 = 711 1 800.000 lei
Calcul cost in luna octombrie N:
Costuri directe = 800 000 lei
Regia de productie = 400 000 lei

Regie fixa = 300 000 lei x 4000/5000 = 240 000 lei
Total = 1 440 000 lei
1 440 000 / 4000 = 360 lei
Vanzarea : 7 000 perechi x 800lei = 5 600 000 lei
411 = 7015 5 600 000 lei
711 = 345 6 000 x 300 + 1.000 x 360 = 2.160.000 lei
Stoc 3000 x 360 = 1.080.000lei
Valoare realizabila neta = 2 000 (820 -60) + 1000 (650 60) = 2.110.000 lei
Vanzarea stocurilor
4111 = 345 2.000x820 = 1.640.000lei
Contabilizarea comisioanelor :
628 = 5121 2.000 x 60 = 120.000lei
Decarcarea gestiunii :
20
711 = 345 2.000 x 360 = 720.000 lei

21. Definiti pragul de semnificatie.

Pragul de semnificatie se stabileste la inceputul misiunii de audit si este pragul de semnificatie
preliminar. Este necesar pentru a determina domeniile si sistemele semnificative si este aplicat de
auditor atat in avaluarea denaturarilor cat si in formarea opiniei asupra situatiilor financiare auditate.
Relatia dintre pragul de semnificatie si riscul de audit este invers proportionala. Daca riscul de audit este
unul mare atunci pragul de semnificatie va fi mic, iar daca riscul de audit este mic, atunci pragul de
semnificatie este mare.
Stabilirea pragului de semnificatie ajuta la:
Orientarea mai buna si planificarea misiunii de audit,
Evitarea lucrarilor inutile,
Justificarea deciziilor referitoare la opinia emisa.
Pentru determinarea pragului de semnificatie se pot utiliza urmatoarele elemente:
Cifra de afaceri,
Capitalurile proprii,
Rezultatul brut, etc.
In stabilirea elementelor care se folosesc la determinarea pragului de semnificatie se va tine cont de
evolutia acestora, daca societatea a fost sau nu auditata in anul anterior si care este opinia auditorului,
existenta prevederilor legale, statutare sau contractuale.In timpul misiunii se stabileste pragul de
semnificatie pentru fiecare sectiune din situatiile financiare. Aceasta ajuta la planificarea programului de
munca si la stabilirea corecta a esantioanelor de control.
Pragul de semnificatie este de doua feluri:
Global,
Functional.
Pragul de semnificatie global reprezinta suma stabilita initial de auditor, pana la care eroare, o
inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situasiilor financiare, cat si imaginea
fidela a rezultatului, a situasiei financiare si a patrimoniului intreprinderii.Pragul de semnificatie
functional reprezinta suma sau sumele stabilite de un auditor la un nivel mai scazut decat pragul de
semnificatie globa. Acsta se calculeaza pentru a reduce la un nivel adecvat de scazut probabilitatea ca
denaturarile necorectate sau nedetectate agregate sa depaseasca pragul de semnificatie pentru situatiile
financiare ca intreg. In cazul constatarii de erori mai mici sau mai mari decat pragul de semnificatie,
auditorul va anunta conducera entitatii si o va ruga sa rectifice greseala. In cazul in care nu se efcteaza
corectura, auditorul va emite in functie de situatie:
Opinia cu rezerve daca eroarea constata este mai mare decat pragul de semnificatie,
Opinia cu observatii daca suma este mai mica decat pragul de semnificatie.

22. Prezentati clasificarea opiniei intr.-o misiune de audit.

21
Paragraful opiniei raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca
situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu
referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale; Termenii utilizati pentru
exprimrea opiniei auditorului sunt dau o imagine fidel sau prezint n mod sincer n toate aspectele
lor semnificative. Aceste 2 formulari semnifica, intre altele, ca auditorul nu ia in considerare decat
elementele semnificative privind situatiile financiare.

Acest paragraf poate avea urmatoarele forme:

- opinia fara rezerve (curata);
- opinia fara reserve, dar cu paragrapf de observatii;
- opinia cu reserve;
- imposibilitatea exprimarii unei opinii;
- opinia defavorabila.

23. Care este structura unui raport de audit.

Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de
baz:
- titlul recomandat sa se foloseasca titlul de Raportul auditorului independent pentru a-l distinge de
rapoartele care pot fi elaborate de alte persoane;
- destinatarul raportul trebuie adresat destinatarului care poate fi consiliul de administratie.
- paragraful introductiv cuprinde identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate;
- responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare raportul trebuie sa precizeze ca cei din
conducere sunt responsabili pentru intocmirea si prezentarea corecta a situatiilor financiare in
conformitate cu cadrul general aplicabil;
- responsabilitatea auditorului raportul trebuie sa precizeze ca responsabilitatea auditorului este sa
exprime o opinie asupra situatiilor financiare;
- paragraful opiniei poate avea urmatoarele forme: opinia fara rezerve (curata); opinia fara reserve, dar
cu paragraf de observatii; opinia cu reserve; imposibilitatea exprimarii unei opinii; opinia defavorabila.
- alte responsabilitati de raportare daca auditorul are si alte responsabilitati de raportare, acestea trebuie
prezentate intr-o sectiune separata a raportului

- semntura auditorului raportul trebuie sa poarte semnatura societatii de expertiza contabila insotita de
semnatura auditorului;
- data raportului raportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit;
- adresa auditorului raportul trebuie sa mentioneze locul specific unde sunt situate birourile auditorului.

24. Prezentati etapele de control al conturilor.

Elementele probante n audit

Potrivit Standardelor Internationale de Audit, elementele probante intr-o misiune de audit reprezinta
informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta isi fondeaza opinia; aceste
informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care
sunt coroborate cu informatii din alte surse.
Elementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvata a testelor de procedura cu controalele
substantive sau numai prin controalele substantive. Testele de procedura sunt testele care permit obtinerea de

22
elemente probante privind eficacitatea conceperii si functionrii sistemelor contabile si de control intern.
Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului in contabilitatea intreprinderii si constau in proceduri
care urmaresc obtinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative in situatiile
financiare; ele sunt de doua tipuri:
-controale privind tranzactiile, operatiile si soldurile conturilor;
-proceduri analitice care constau in analiza tendintelor si ratiourilor (rapoartelor) semnificative, examenul
variatiior si examene de coerenta cu alte informatii.
In functie de credibilitatea informatiilor obtinute in etapele precedente, auditorul stabileste programele de control a
conturilor pe baza carora s poat obine elementele probante necesare fundamentrii opiniei sale.

25. Ce reprezinta probele de audit semnificative?

Din punct de vedere al sursei, probele de audit pot fi :
- obinute de auditor;
- obinute de tere pri;
- obinute de la entitatea auditat.

26. Care sunt fundamntele opiniei cu rezerve?

27. Definiti auditul statutar?

Prin audit statutar se nelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si

independent asupra situaiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate
asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor
(performantelor) obtinute de aceasta.Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de
auditori statutari care examineaza (verific) si certifica n totalitatea lor situatiile financiare, potrivit
normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate, in virtutea unor dispozitii
legale (legea contabilitatii, legea societatilor comerciale, legea pietelor de capital etc.), ca urmare a
mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati).

28. Clasificati tipurile de audit in cadrul unei firme.

Auditul operational are ca obiectiv cerinta de a face analiza riscurilor si a deficientelor existente n
vederea furnizrii de sfaturi.
Auditorii, n general,nu pot avea imixtiuni n gestiunea ntreprinderii auditate si, ca urmare, acestia nu
pot efectua audit operational la entitatea la care fac auditul situatiilor financiare si nici consultanta;
Auditul de gestiune are ca obiectiv fie gsirea de probe ale unei fraude, fie de a aduce o judecat critic
asupra unei operatiuni de gestiune sau asupra performantelor unei entitti sau a unui grup de entitti.

29. Ce reprezinta serviciile conexe?

Examenele limitate, examenele pe baza de proceduri convenite si misiuni de complilare.

30. Care sunt caracteristicile auditului financiar.

-examinarea unei informatii trebuie s fie exclusiv o examinare profesional;

-scopul examinrii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;

23
-opinia exprimat asupra unei informatii trebuie s fie responsabil si independent, ceea ce presupune c
persoana care face aceast examinare are anumite responsabilitti pentru activitatea sa si trebuie s fie o
persoan independenta;
-examinarea trebuie sa se faca dupa reguli dinainte stabilite cuprinse intr-un standard ,norma legala ori
profesionala care constituie criteriu de calitate.
-statutul de independent al persoanelor care realizeaz aceste misiuni de audit si autonomia
organismului din care face parte auditorul.

24