Bilet nr.

411

Cadrul legislativ privind recunoasterea stocurilor.

Definirea stocurilor
Stocurile reprezint active circulante care sunt:
- deinute pentru a fi vndute pe parcursul desfurrii normale a activitii;
- n curs de producie n vederea vnzrii n procesul desfurrii normale a activitii;
sau
- sub form de materii prime, materiale i alte consumabile care urmeaz s fie folosite
n procesul de producie sau pentru prestarea de servicii.
In categoria activelor circulante se cuprind: stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru
care nu a fost intocmita factura, creante, investitii pe termen scurt, casa si conturi la banci.
Activele circulante trebuie evaluate la costul de achzitie sau costul de productie, dupa caz, cu
respectarea prevederilor alin.(2).(pct.270 (1)).Ajustarile de valoare se fac pentru activele circulante in
vederea prezentarii acestora la cea mai mica valoare de piata sau, in circumstante speciale, la o alta
valoare minima atribuibila acestora la data bilantului.
Un activ este recunoscut in contabilitate si prezentat in bilant atunci cand este probabila realizarea
unui beneficiu economic viitor de catre entitate si activul are un cost sau o valoare care poate fi
evaluata in mod credibi.
B. Componena stocurilor
Caracteristica esenial a stocurilor este deinerea sau consumul acestora ntr-un ciclu de
exploatare reprezentat de fazele circuitului economic: aprovizionare, producie, desfacere.
Potrivit reglementrilor contabile, n categoria stocurilor se cuprind :
Mrfurile, i anume bunurile pe care entitatea le cumpr n vederea revnzrii sau
produsele predate spre vnzare magazinelor proprii;
Materiile prime, care particip direct la fabricarea produselor i se regsesc n
produsul finit integral sau parial, fie n starea lor iniial, fie transformat;
Materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat,
piese de schimb, semine i materiale de plantat, furaje i alte materiale consumabile),
care particip sau ajut la procesul de fabricaie sau de exploatare fr a se regsi, de
regul, n produsul finit;
Materialele de natura obiectelor de inventar;
Produsele i anume:
- semifabricatele, prin care se nelege produsele al cror proces tehnologic a
fost terminat ntr-o secie (faz de fabricaie) i care trec n continuare n procesul
tehnologic al altei secii (faze de fabricaie) sau se livreaz terilor;

- produsele finite, adic produsele care au parcurs n ntregime fazele

procesului de fabricaie i nu mai au nevoie de prelucrri ulterioare n cadrul entitii,
putnd fi depozitate n vederea livrrii sau expediate direct clienilor;
- rebuturile, materialele recuperabile i deeurile;
- produsele agricole - sunt cele rezultate la momentul recoltrii de la activele
biologice ale entitii, de exemplu, ln, copaci tiai, bumbac, lapte, struguri, fructe
culese (pct. 279 alin. (1));
Activele biologice de natura stocurilor - sunt acelea care urmeaz a fi recoltate ca
produse agricole sau vndute ca active biologice (exemple: animalele destinate
produciei de carne, animalele deinute n vederea vnzrii, petii din fermele piscicole,
culturile, cum ar fi cele de porumb i gru, i copacii crescui pentru cherestea) (pct.
278);
Ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziionate sau fabricate, destinate
produselor vndute i care n mod temporar pot fi pstrate de teri, cu obligaia restituirii
n condiiile prevzute n contracte;
Producia n curs de execuie, reprezentnd producia care nu a trecut prin toate
fazele (stadiile) de prelucrare, prevzute n procesul tehnologic, precum i produsele

1
nesupuse probelor i recepiei tehnice sau necompletate n ntregime. n cadrul
produciei n curs de execuie se cuprind, de asemenea, serviciile i studiile n curs de
execuie sau neterminate.
Stocurile cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care
sunt in curs de aprovizionare ( grupa 32Stocuri in curs de aprovizionare ) sunt reflectate
distinct in contabilitate .
Inregistrarea in contabilitate a intrarii stocurilor se efectueaza la data transferului
riscurilor si beneficiilor. In general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietatii
si de livrare coincide . Totusi, pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru:

Bunuri vandute in consignatie sau stocurile la dispozitia clientului;

Stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care raman in evident
debitorului pana la vanzarea lor
Bunuri receptionate pentru care nu s-a primit inca facture, care trebuie intregistrate in
activele cumparatorului
Bunuril livrate si nefacturate, care trebuie scoase din evident, transferul de proprietate
avand loc;
Bunuri vandute si nelivrate inca, pentru care a avut loc transferul proprietatii. De
exemplu, la vanzarile cu conditia de livrare ex-work, bunurile vandute ies din
stocul vanzatorului din momentul punerii lor la dispozitia cumparatorului.

Este necesar sa se asigure: receptionarea tuturor bunurilor material intrate in

entitate si inregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materialele primate
pentru prelucrare, in custodies au in consignatie se receptioneaza si intregistreaza
distinct ca intrari in gestiune. In contablilitate, valoarea acestor bunuri se inregistreaza
in conturi in afara bilantului.
In situatia unor decalaje intre aprovizionare si receptia bunurilor care se dovedesc
a fi in mod cert in proprietatea entitatii, se procedeaza astfel: bunurile sossite fara
facutra se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitare, cat si in
contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare, bunurile sosite si
nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrare in gestiune.
In cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, acestea se intregistreaza
ca si iesiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia astfel: bunurile
vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar in contabilitate in conturi
in afara bilantului, bunurile livrate, dar nefacturate se inregistreaza ca iesiri din
gestiune atat la locurile de depozitare, cat si in contabilitate, pe baza documentelor
care confirma iesirea din gestiune potrivit legii.
Bunurile aprovizionate sau vandute cu clause priivind dreptul de proprietate se
inregistreaza la intrari si, respective, la iesiri, atat in gestiune, cat si in contablilitate,
potrivit contractelor incheiate.
In cadrul stocurilor se include si bunurile aflate in custodie, pentru prelucrare sau in
consignatie la terti, masinile folosite numai ca material de demonstratie pentru
negociere in domeniul automobilelor, cu durata de utilizare de sub un am. Acestea se
inregistreaza distinct in contabilitate, pe categorii de stocuri. Daca materialele de
demonstratie au durata de utilizare mai mare de un an, ele reprezinta imobilizari.

2
 Evaluarea initiala a stocurilor

Reglementrile contabile prevd faptul c la data intrrii n entitate, stocurile se

nregistreaz n contabilitate la valoarea de intrare care se stabilete astfel:
a) la cost de achiziie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de producie - pentru bunurile produse n entitate;
c) la valoarea de aport, stabilit n urma evalurii - pentru bunurile reprezentnd aport la
capitalul social;
d) la valoarea just - pentru bunurile obinute cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere.
n cazurile menionate la lit. c) i d), valoarea de aport i, respectiv, valoarea just se
substituie costului de achiziie (pct. 75 alin. (1)). Costul de achiziie al stocurilor cuprinde:
- preul de cumprare;
- taxele de import i alte taxe (cu excepia acelora pe care persoana juridic le poate
recupera de la autoritile fiscale);
- cheltuielile de transport, manipulare i alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziiei
bunurilor respective;
- comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obinerea de autorizaii i alte cheltuieli
nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.
Cheltuielile de transport sunt incluse n costul de achiziie i atunci cnd funcia de
aprovizionare este externalizat (pct. 8 subpunctul 6).
Reducerile comerciale acordate de furnizor i nscrise pe factura de achiziie ajusteaz n
sensul reducerii costul de achiziie al bunurilor. Atunci cnd achiziia de produse i primirea
reducerii comerciale sunt tratate mpreun, reducerile comerciale primite ulterior facturrii
ajusteaz, de asemenea, costul de achiziie al bunurilor (pct. 76 alin. (1)).
Costul de producie sau de prelucrare al stocurilor cuprinde:
a) cheltuielile directe aferente produciei, precum: costuri cu materiale directe; energie
consumat n scopuri tehnologice; manopera direct i alte cheltuieli directe de producie;
costul proiectrii produselor
b) cota cheltuielilor indirecte de producie alocat n mod raional ca fiind legat de
fabricaia acestora.
Costurile de conversie (de prelucrare) a stocurilor includ costurile direct legate de
unitile produse, cum ar fi costurile cu manopera direct. De asemenea, ele includ i
alocarea sistematic a regiei fixe i variabile de producie generat de transformarea
materialelor n produse finite .
O seam de cheltuieli ce nu trebuie incluse n costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept
cheltuieli ale perioadei n care au survenit, sunt exemplificate n reglementrile contabile i
se refer la:
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producie nregistrate peste limitele
normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei;
- cheltuielile de depozitare, cu excepia cazurilor n care aceste costuri sunt necesare n
procesul de producie, anterior trecerii ntr-o nou faz de fabricaie.
Cheltuielile de depozitare se includ n costul de producie atunci cnd sunt necesare
pentru a aduce stocurile n locul i n starea n care se gsesc;
- regiile (cheltuielile) generale de administraie care nu particip la aducerea stocurilor n
forma i locul final;
- regia fix nealocat costului, care se recunoate drept cheltuial n perioada n care a
aprut.
Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitii normale de producie
(activitate) .
Alocarea regiei fixe de producie asupra costurilor produciei se face pe baza capacitii
normale a instalaiilor de producie, astfel:

3
a) n situaia n care se consider c nivelul real de producie aproximeaz capacitatea
normal - pentru alocarea regiei fixe de producie se poate folosi nivelul real de producie;
b) n cazul obinerii unei producii sczute sau a neutilizrii unor echipamente - valoarea
cheltuielilor cu regia fix alocate fiecrei uniti de producie nu se majoreaz ca urmare a
obinerii unei producii sczute sau a neutilizrii unor echipamente. Cheltuielile de regie
nealocate sunt recunoscute drept cheltuial n perioada n care sunt suportate;
c) n perioadele n care se nregistreaz o producie neobinuit de mare - valoarea
cheltuielilor cu regia fix alocate fiecrei uniti de producie este diminuat, astfel nct
stocurile s nu fie evaluate la o valoare mai mare dect costul lor.

B. Evaluarea produselor obinute simultan (cuplate)

Ca regul general, costul de producie sau de prelucrare al stocurilor cuprinde
cheltuielile directe aferente produciei, i anume: materiale directe, energie consumat n
scopuri tehnologice, manoper direct i alte cheltuieli directe de producie, costul
proiectrii produselor, precum i cota cheltuielilor indirecte de producie alocat n mod
raional ca fiind legat de fabricaia acestora.
Dintr-un proces de fabricaie a produselor se obin, de cele mai multe ori, produse
identificabile n mod distinct i pentru care este posibil stabilirea cu uurin a costurilor
aferente obinerii acestora. Exist, totui, domenii de activitate n care din acelai proces de
producie se obin simultan mai multe produse, principale sau secundare. n aceste situaii,
deoarece cheltuielile de producie ocazionate de procesul de fabricaie sunt comune tuturor
produselor obinute se pune problema modalitii de repartizare a acestora, n vederea
determinrii costului de producie al produselor.
Produsele simultane (cuplate) sunt acele produse ce rezult din aceeai faz/acelai
proces de producie coninnd aceeai materie prim i utiliznd aceeai tehnologie de
fabricaie. Uneori acestea necesit prelucrri ulterioare punctului de disociere (separaie).
Punctul de disociere este momentul sau stadiul de producie n care produsele devin
identificabile n mod distinct. Dincolo de punctul de disociere, costurile pot fi identificate pe
fiecare produs n parte. nainte de punctul de separaie, cnd costurile de conversie
(prelucrare) sunt indisociabile, acestea trebuie alocate fiecrui produs pe baza unei metode
raionale care trebuie aplicat cu consecven. Pentru exemplificare nominalizm cteva
industrii n care, n mod curent, se obin simultan, produse identificabile, rezultate din
aceeai faz/proces de fabricaie, precum: industria alimentar n care din aceeai materie
prim (laptele) se obine unt, smntn sau iaurt; industria extractiv unde prin extracia
crbunelui se obine cocs, gaz etc.
Cu privire la alocarea costurilor aferente obinerii unor produse cuplate, reglementrile
contabile precizeaz faptul c atunci cnd costurile de conversie nu se pot identifica distinct
pentru fiecare produs n parte aceast alocare se poate baza, de exemplu, pe valoarea de
vnzare relativ a fiecrui produs, fie n stadiul de producie n care produsele devin
identificabile n mod distinct, fie n momentul finalizrii procesului de producie. Prin natura
lor, majoritatea produselor secundare au o valoare nesemnificativ. n acest caz, ele sunt
adesea evaluate la valoarea realizabil net i aceast valoare se deduce din costul
produsului principal. Ca urmare, valoarea contabil a produsului principal nu difer n mod
semnificativ de costul su .
n nelesul reglementrilor contabile, prin valoare realizabil net a stocurilor se
nelege preul de vnzare estimat care ar putea fi obinut pe parcursul desfurrii normale
a activitii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci cnd este cazul, i
costurile estimate necesare vnzrii .

4
 3.3 Evaluarea stocurilor n situaiile financiare anuale
Potrivit reglementrilor contabile, n scopul ntocmirii situaiilor financiare anuale,
entitile trebuie s procedeze la inventarierea i evaluarea stocurilor deinute.
n situaiile financiare anuale, activele de natura stocurilor se reflect i se evalueaz la
valoarea contabil, pus de acord cu rezultatele inventarierii.
n nelesul reglementrilor contabile, prin valoare contabil a unui activ (de natura
stocurilor) se nelege valoarea la care acesta este recunoscut dup ce se deduc ajustrile
acumulate din depreciere.
Valoarea de inventar a unui activ reprezint valoarea contabil a activului, stabilit cu
ocazia evalurii la inventariere, respectiv valoarea nscris n listele de inventariere .
n cazul n care valoarea contabil a stocurilor este mai mare dect valoarea de inventar,
valoarea stocurilor se diminueaz pn la valoarea realizabil net (definit la pct. 88 alin.
(3)), prin constituirea unei ajustri pentru depreciere.
Ajustri pentru depreciere se constat inclusiv pentru stocurile fr micare. Fac obiectul
evalurii i stocurile n curs de execuie .
Valoarea produselor i serviciilor n curs de execuie se determin prin inventarierea
produciei neterminate la sfritul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului
de finalizare sau a stadiului de efectuare a operaiilor tehnologice i evaluarea acesteia la
costurile de producie .
Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate n bilan la o valoare mai mare dect
valoarea care se poate obine prin utilizarea sau vnzarea lor. n acest scop, valoarea
stocurilor se diminueaz pn la valoarea realizabil net, prin reflectarea unei ajustri
pentru depreciere .

3.4 Stocuri n curs de aprovizionare

Stocurile cumprate, pentru care s-au transferat riscurile i beneficiile aferente, dar care
sunt n curs de aprovizionare (grupa 32 Stocuri n curs de aprovizionare din Planul de
conturi general) sunt reflectate distinct n contabilitate .
nregistrarea n contabilitate a intrrii stocurilor se efectueaz la data transferului
riscurilor i beneficiilor.
n general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietii i de livrare coincid.
Totui, pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru:
- bunuri vndute n consignaie sau stocurile la dispoziia clientului;
- stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care rmn n evidena debitorului
pn la vnzarea lor;
- bunuri recepionate pentru care nu s-a primit nc factura, care trebuie nregistrate n
activele cumprtorului;
- bunuri livrate i nefacturate, care trebuie scoase din eviden, transferul de proprietate
avnd loc;
- bunuri vndute i nelivrate nc, pentru care a avut loc transferul proprietii. De exemplu,
la vnzrile cu condiia de livrare "ex-work", bunurile vndute ies din stocul vnztorului din
momentul punerii lor la dispoziia cumprtorului etc.
n cazul bunurilor achiziionate nsoite de factur sau de aviz de nsoire a mrfii, urmnd
ca factura s soseasc ulterior, cursul valutar utilizat la nregistrarea n contabilitate este
cursul de la data recepiei bunurilor.

EXEMPLU:
La inceputul lunii martie a anului 2015, societatea ALFA cumpara de la un furnizor cu
sediul in Statele Unite ale Americii, materii prime in valoare de 45.000 dolari. Bunurile sunt
transportate pe cale navala, iar cumparatorul intra in posesia materialelor prime din momentul

5
in care bunurile sunt incarcat pe nava, in portul vanzatorului. In data de 10 martie 2015,
transportatorul efectueaza in numele cumparatorului, atat incarcarea , cat si receptia bunurilor.
Cursul valutar utilizat la data receptiei este cursul de schimb al pietei valutare,
comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ultima zi bancara anterioara operatiunii
privind receptionarea bunurilor. Astfel, cursul valutar utilizat pentru evaluarea bunurilor
receptionate este de 3.0200lei/dolar ( acesta fiind de fapt , cursul de schimb al pietei valutare,
comunicat de Banca Nationala a Romaniei in data de 9 martie 2015, ultima zi bancara
anterioara operatiunii de receptive din data de 10 martie 2015).
Cu aceasta ocazie, vanzatorul transfera cumparatorului atat proprietatea, cat si riscurile
si beneficiile.Receptia bunurilor se face de catre transportator in numele cumparatorului. La
receptie nu se constata diferente fata de cantitatea livrata de vanzator, moment in care
transportatorul confirma cumparatorului existent bunurilor solicitate si transmite o copie a
facturii primate de la furnizor si o copie a procesului-verbal de receptive. Pe toata perioada
transportului pana la predarea bunurilor catre comparator, acestea se afla in proprietatea
cumparatorului si in raspunderea transportatorului. Plata furnizorului se face in 7 zile
calendaristice de la incarcarea bunurilor pe nava transportatorului, respective 17 martie 2015.
Cursul valutar utilizat la plata facturii este de 2.9000lei/dolar.
Bunurile ajung in tara in data de 12 mai 2015. Odata ajunse in tara, transportatorul preda
cumparatorului materiile prime si factureaza catre acesta cheltuilile de transport in valoare de
5.000 dolari. Data la care cumparatorul a acceptat facture de transport este in 12 mai 2015, iar
cursul valutar utilizat la reflectarea in contabilitate a acestor cheltuieli este de
3.2000lei/dolar (cursul de schimb valutar comunicat de BNR in data de 11 mai 2015). In
perioada imediat urmatoare,cumparatorul vamuieste bunurile importate si plateste taxele
vamale in suma de 12.800 lei si TVA in suma de 27.360lei. Plata cheltuielilor de transport se
face in 2 zile calendaristice de la data facturarii, respective in data de 14 mai 2015, la cursul
valutar de 3.2200lei/dolar.
Cursul valutar utilizat la data decontarii este cursul de schimb al pietei valutare,
comunicat de BNR in data de 13 mai 2015, ultima zi bancara anterioara operatiunii de
decontare din data de 14 mai 2015. Odata ajunse la comparator, materiile prime importate
sunt date in consum, in vederea prelucarii acestora.

In contabilitatea cumparatorului, materiile prime in curs de aprovizionare pentru care s-au

transferat riscurile si beneficiile aferente se reflecta astfel:
1) Recunoasterea stocurilor la momentul transferului riscurilor si beneficiilor (10 martie
2015) Evaluarea stocurilor se face pe baza documentatiei transmise/confirmate de
transportator, utilizandu-se cursul valutar comunicat de BNR din ultima zi bancara
anterioara operatiunii de receptive, respective cel din data de 9 martie 2015, Valoarea
stocului este de 135.900 lei (45.000 x 3.0200lei/dolar). Intrucat stocul detiunut este in
curs de aprovizionare, recunoasterea se face, dupa natura acestiua, in conturile din
grupa 32 Stocuri in curs de aprovizionare.
321 = 401 135.900lei
2) In data de 17 martie 2015 se plateste furnizorului suma de 45.000 dolari, la cursul
valutar de 2.9000lei/dolar( curs comunicat de BNR in data de 16 martie 2015).
Contravaloarea in lei a sumei platite in valuta reprezinta 130.500lei ( 45.000lei/dolar x

6
 2.9000lei/dolar). Diferentele de curs valutar favorabile, inregistrate la data platii, sunt
de 5.400 lei x 45.000 dolari x 3.0200 lei/dolar 2.9000lei/dolar).
401 = % 135.900lei
5124 130.500lei
765 5.400lei
3) Preluarea efectiva de la transportator , a materiilor prime importate, vamuirea acestora
si recunoasterea bunurilor primate la nivelul costului de achizitie, prin inregistrarea
tuturor cheltuielor costului de achizitie. Astfel, costul de achizitie al materiilor prime,
in valoare de 164.700lei, cupirnde:
Pret de cumparare, stability la data receptiei, in valoare de 135.900lei
Cheltuieli de transport-aprovizionare, in valoare de 16.000lei ( 5.000 dolari x
3.2000lei/dolar)
Taxele vamale, in valoare de 12.800lei.

TVA platita in vama in suma de 27.360lei nu este inclusa in costul de achizitie

intrucat aceasta taxa este recuperabila.

301 = % 164.700lei
321 135.900lei
401 16.000lei
446 12.800lei
4) Plata cheltuielilor de transport in valoare de 16.100lei ( 5.000dolari x 3.2200lei/dolar)
si inregistrarea diferentelor de curs valutar nefavorabile, aferente platii acestora, in
valoare de 100lei x 5.000 dolari x 3.2000lei/dolar 3.22000lei/dolar):

% = 5124 16.100lei
401 16.000lei
665 100lei

5) Plata taxelor vamale si a TVA, calculate in vama:

% = 5121 40.160lei
446 12.800lei
4426 27.360lei
6) Inregistrarea consumului de materii prime:
601 = 301 164.700lei

3.5 Evidena stocurilor n condiiile folosirii inventarului permanent i a inventarului intermitent

Contabilitatea stocurilor se ine cantitativ i valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului
permanent sau a inventarului intermitent .

n condiiile folosirii inventarului permanent, n contabilitate se nregistreaz toate operaiunile de

intrare i ieire, ceea ce permite stabilirea i cunoaterea n orice moment a stocurilor, att
cantitativ, ct i valoric.

7
 Inventarul permanent const n evidenierea n debitul conturilor de stocuri a valorii stocurilor
intrate, la pre de nregistrare, iar n creditul acestora reflectndu-se stocurile ieite din gestiune.
Soldul conturilor de stocuri reflect valoarea bunurilor existente n gestiune, la pre de nregistrare.
Inventarul intermitent const n stabilirea ieirilor i nregistrarea lor n contabilitate pe baza
inventarierii stocurilor la sfritul perioadei . Aplicnd aceast metod intrrile de stocuri nu se
nregistreaz prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli .

Stabilirea ieirilor de stocuri n cursul perioadei are la baz inventarierea faptic a stocurilor la
sfritul perioadei.

Ieirile de stocuri se determin ca diferen ntre:

- valoarea stocurilor iniiale, la care se adaug valoarea intrrilor, i

- valoarea stocurilor la sfritul perioadei, stabilit pe baza inventarului .

Not: Entitile care utilizeaz metoda inventarului intermitent efectueaz inventarierea faptic a
stocurilor conform politicilor contabile, dar nu mai trziu de finele perioadei de raportare pentru care
au de determinat obligaii fiscale. Aplicarea metodei inventarului intermitent presupune respectarea
Normelor privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor i
capitalurilor proprii . Inventarul intermitent nu se utilizeaz n comerul cu amnuntul n situaia n
care se aplic metoda global-valoric.

Studiul de caz privind recunoasterea stocurilor

Societatea ALFA achizitoneaza marfuri (bauturi racoritoare) in suma de 4.000 lei, TVA
20%, insotite de ambalaje care circula in regim restituire in suma de 400 lei. Se vand marfuri
la pretul de vanzare de 5.000 lei, TVA 20%, costul de achzitie al marfurilor vandute fiind de
2.500 lei, impreuna cu ambalajele in suma de 250 lei. Ambalajele sunt returnate de client, iar
societatea Alfa le returneaza la randul sau furnizorului.
a) Achizitia de marfuri insotite de ambalaje care circula in regim de restituire:

% = 401 5.200 lei

371 4.000 lei
4426 800 lei
409 400 lei

Debit 8033 Valori materiale primate in pastrare sau custodie 400 lei
b) Vanzarea de marfuri impreuna cu ambalaje care circula pe principiul restituirii:
4111 = % 6.250 lei
707 5.000 lei
4427 1.000 lei
419 250 lei
Credit 8033 Valori materiale primate in pastrare sau custodie 250 lei.

c) Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:

607 = 371 2.500 lei

8
d) Inregistrarea ambalajelor returnate de client:

419 = 4111 250 lei

Debit 8033 Valori materiale primate in pastrare sau custodie 250 lei

e) Restituirea ambalajelor furnizorului :

401 = 409 250 lei

Credit 8033 Valori materiale primate in pastrare sau custodie 250 lei

Ambalajele in regim de restituire nu ii sunt facturate clientului (circula pe baza de

aviz de insotire a marfii) si nu se supun taxei pe valoarea adaugata, clientul fiind
obligat sa le restituie. Pentru ambalajele nerestituite de catre client, furnizorul va
intocmi o facture in termen de 5 zile calendaristice de la data comunicarii, in care va
inregistra si TVA aferenta ambalajelor nerestituite. Ambalajele care circula intre
furnizorii de marfa si client prin schimb, fara facturare, nu se include in baza de
impozitare a taxei, chiar daca beneficiarii nu detin cantitatile de ambalaje necesare
efectuarii schimbului si achita o garantie baneasca in schimbul ambalajelor primate.
Pentru vanzarile effectuate prin unitati care au obligatia utilizarii aparatelor de marcat
electronice fiscal, suma garantiei banesti incasate pentru ambalaje se evidentieaza
distinct pe bonurile fiscal, fara taxa. Restituirea garantiilor banesti nu se reflecta in
documente fiscal. Persoanele care au primit ambalaje in schimbul unei garantii banesti
au obligatia sa ii comunice periodic furnizorului de ambalaje, dar nu mai tarziu de
termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, cantitatile de ambalaje scoase din
evident ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor sau altor cause de aceeasi natura.In
termen de 5 zile lucratoare de la data comunicarii, furnizorii de ambalaje sumt obligati
sa factureze cu taxa cantitatile de ambalaje respective. Daca garantiile sunt primate de
la personae fizice de catre proprietarul ambalajelor, pe baza evidentei vechimii
garantiilor primate si nerestituite, se va colecta taxa pentru ambalajele pentru care s-au
incasat garantii mai vechi de un an calendaristic.

9
10