ENDOCARDITA BACTERIANA

DEFINITIE Se caracterizeaz printr-o VALVULOPATIE ULCERO-VEGETANT,

perforaii valvulare.

CARACTERISTICILE friabile, neaderente, n zonele cu flux turbulent i presiune

VEGETATIILOR sczut:
pe faa atrial a valvei mitrale
i faa ventricular a valvei aortice.
Iniial VEGETAII TROMBOTICE NON-BACTERIENE,
apoi se infecteaz cel mai frecvent cu stafilococ sau streptococ
(75%).
POART DE INTRARE dentar
digestiv.

PARTICULARITATI TOXICOMANI,
localizeaz pe valva tricuspid
cu fungi, Stafilococi i germeni Gram negativi.
ENDOCARDITA STAFILOCOCIC
acut,
apare pe proteze valvulare,
frecvent pe valva aortic la brbai tineri.
ENDOCARDITA STREPTOCOCIC
subacut,
apare pe valve native
la persoane mai n vrst.

COMPLICATII abcese de inel valvular

anevrisme micotice n creier
noduli Osler (roii, dureroi, n pulpa degetelor)
pete Janeway (macule eritematoase palmo-plantare)
pete Roth (exsudate retiniene vtoase)
splenomegalie,
anemie
sufluri aortice diastolice variabile
ENDOCARDITA REUMATISMALA
DEFINITIE VALVULIT VERUCOAS
depozite de fibrin pe peretele posterior al atriului stng (petele
Mac Callum),
aspect de dini de pete.
MACROSCOPIC verucoase,
aderente,
nefriabile,
localizare pe marginile libere i comisurile valvulare ale valvelor
mitral i aortic
ducnd la stenoz mitral sau aortic).
MICROSCOPIC alctuite din fibrin,
limfocite,
macrofage
plachete;
apar n urma unei reacii de hipersensibilitate de tip II prin
mimetism antigenic (structuri sarcolemale similare antigenului M
streptococic).

MIOCARDITA REUMATISMAL
DEFINITIE Apare in cadrul reumatismului articular acut,
MECANISM AUTOIMUN (RHS IV).

MACROSCOPIC Caracteristic:
dilatarea cardiac ventricular.
MICROSCOPIC GRANULOMUL ASCHOFF, LOCALIZAT INTERSTIIAL SI PERIVASCULAR.
(PATOGNOMONIC) celula Aschoff celul mare (~ 40-50 m) cu mai muli nuclei
sau cu nucleu lobat
celula Anicikov deriva dintr-un histiocit, cu nucleu alungit,
cromatin strans n jurul nucleolului, cu aspect asemntor
unei omide sau de bar zimat.
limfocite, plasmocite, macrofage
rar, degenerescent fibrinoid prin alterarea fibrelor de
colagen.
DIAGNOSTIC nodulii Aschoff specifici +
HISTOPATOLOGIC miocardita interstitiala nespecifica +
leziuni parenchimatoasa (degenenerescenta, necroze)

TINTE ANTIGENICE glicoproteine ale valvelor cardiace reactioneaza incrucisat cu

hialuronatul din capsula strepto.,
sarcolema miocitelor reactioneaza incrucisat cu antigeni de
membrana strepto,
miozina miocitului are acelasi determinism antigenic cu
PROTEINA M a strepto.
PERICARDITA FIBRINOAS
DEFINITIE INFLAMAIE ACUT EXUDATIV a foiei pericardice a cordului,
caracterizat prin depozite fibrinoase
i prezenta unui lichid serocitrin.

CLINICA Poate apare dupa infarctul miocardic,

consecutiv unor fenomene inflamatorii (cum ar fi TBC)
sau in cadrul uremiei din IRC.

MACROSCOPIC aspect vilos,

cu depozite fibrinoase, roiatice, asemnator cu limba de pisic
sau cu o tartin cu unt dezlipit
MICROSCOPIC exsudat fibrinos,
nsoit de o reea dantelat de fibrin,
rare celule inflamatorii (limfocite, plasmocite) sau hematii.
Sub pericard se afl esut de granulatie,
iar sub el, miocardul apare hiperemic.

PLACA DE ATEROM
MACROSCOPIC ngrori ale intimei cu aspect cenuiu - albicios sau glbui,
pstrarea intact a endoteliului.
Pe seciune se poate observa miezul din material glbui, granular
i moale,
suprafaa luminal care tinde s fie ferm i de culoare alb,
constituind nveliul fibros.
COMPLICAII TROMBOZA pe placa de aterom fisurata,
CALCIFICAREA
ANEVRISMUL.

MICROSCOPIC COMPONENTE PRINCIPALE:

celule (incluznd celule musculare netede, macrofage)
fibre de colagen i fibre elastice
depozite lipidice intra i extracelulare.
ACOPERISUL FIBROS este alctuit din
intima,
celule musculare netede, i
esut conjunctiv.
MIEZUL (centrul lipidic al placii)
mas dezorganizat de material lipidic, colesterol, detritusuri
celulare, fibrin, i proteine plasmatice.
ELEMENTUL CEL MAI IMPORTANT
prezenta macrofagelor spumoase (foamy cells) incarcate cu esteri
de colesterol.
Sub centrul lipidic se gaseste media distrofica
ATEROSCLEROZA SISTEMICA

ATEROSCLEROZA Formare de placi de aterom pe artere mari si medii la nivelul intimei.

CAUZE hiperlipidemia,
HTA,
fumatul,
DZ.

TEORII PATOGENICE teoria infiltrarii cu lipide/ acumularea de lipide in

intima din singe,
teoria trombogenica /ASS este produsul final al
episoadelor de tromboza intramurala,
ipoteza fibrei musculare netede /raspuns la
ipoteza lezarii/ lezari ale endoteliului vascular
ulceratie sau cresterea permeabilitatii duc la
acumulare de material necrolipidic.

FAZE : striul lipidic

Leziunea gelatiniforma
Placa fibroasa (centrul necrolipidic + patura
fibromusculara
ARTERIOSCLEROZA: termen generic pentru diferite pattern-uri de boli arteriale
care produc ingustarea lumenului +
ingrosarea peretelui arterial +
pierderea elasticitatii.

SCLEROZA CALCIFICA a leziune la nivelul mediei de scleroza cu calcificari

MEDIEI
(ARTERIOSCLEROZA
MONCKEBERG)

ARTERIOLOSCLEROZA Afecteaza artere mici si are doua forme

hialina (depozite de hialin in intima) si
hiperplazica (necroza de perete, depozite fibrinoide, infiltrat
inflamator.
DEFINITIE NECROZA ISCHEMIC ACUT miocardica,
datorit obstruciei unui vas coronar.

CAUZA TROMBOZA PE PLAC DE ATEROM FISURAT,

mai rar embolia.

LOCALIZARE ANATOMICA transmural

subendocardic

HISTOPATOLOGIE Zona de necroza

Zona lizereului hemoragic
Zona infiltratului leucocitar

TRSTURI ULTRASTRUCTURALE DE
30 Min.
AFECTARE IREVERSIBIL

FIBRE ONDULATE (WAVY FIBERS) 1-3 Ore

DEFECT DE COLORARE CU SRURI DE

2-3 Ore
TETRAZOLIU (DISPARITIA ACTIVITATII SDH)

NECROZ INCIPIENT 4-12 Ore

ALTERRI MACROSCOPICE 12 -24 Ore

OBSTRUCTIA A. INTERVENTRICULARE IMA perete ant. VS + 2/3 ant. sept + apex
ANTERIOARE STANGI: EKG: Q in V1-V4

OBSTRUCTIA A. CIRCUMFLEXE: IMA perete lat. VS

EKG: Q in D1 si AVL

OBSTRUCTIA A. INTERVENTRICULARE IMA perete inf. VS + 1/3 inf. sept

POSTERIOARE DISTAL: EKG: Q in DII, DIII, AVF
OBSTRUCTIA A. INTERVENTRICULARE IMA VD;
POSTERIOARE PROXIMAL: EKG: R in V1 + Q in V6
BIOCHIMIC GOT,
LDH,
CPK-MB
DEFINITIE ISCHEMIE ACUTA, PRELUNGITA.
MACRO: < 12 ore= paloare
18-24 ore = demarcat si circumscris
2-3 zile = e constituit
> 7 zile = incepe cicatrizarea
4-6 sapt = e vindecat
MICRO < 4-8 ore : ME: umflarea mitocondriilor, edem, pic de lipide in celule viabile, spatii
vacuolare in celule (apa, glicogen, lipide)
> 4-12 ore: necroza de coagulare/ischemica, edem, hemoragie, infiltrat cu PMN,
3-7 zile: creste infiltrat inflam macrofage mononucleare
7-10 zi: apare tesut de granulatie, vase de neoformatie, fibroblaste
IV-VI sapt: colagenizare a intregii zone necrozate.