In ciuda societatii sale moderne cu un nivel de trai ridicat, trecutul recent al Canadei mu a fost lipsit de grijt, cu incor- darea provocata de structura sa federald, un Quebec nerdib- détor si cu dificultétile aparent insurmontabile in crearea unui cadru constitutional general acceptabil sel aa ato’ occidental, Canada Linsics See's inertia, mic co aincepat in 1953 niga 2 eanadand cat pope tribune in an 1990. ind cu anit 1960 i sabi mneleagur- Provincia Quebec, majo ar vorbtoare de limba franceza, a experimen it 2 devotamentul fi de a, probabil, paral 7 nck de limba engl dar care in mod obis- hu prefers nvete engleza Quebechezi au inceput st simet ck ea ameninat propria lor culurtfnu-o federatie dominat de vorbiton a Timi engleve.Spstl mitant al acest a ez, Charles de Gaull ee cu mult entuziasm for eatre multime “Vive cbc Hes" Jominati de cre pin Tiel cel progress ilepte ale federatie. In criza © Natura mut-etnics » societal canadiene, Feflectata in acoste afi billgve, ii are ‘rigines In colonizarea timpuri efectuat de {ancez i britanicl, (© Pere Trudeau, prim-ministru (1968- 1979, 1980-4), in 1983 in cadrul unor dis: uti privind drepturile indienilor.Els-2 opus Separrl eu toate cB era canadian francez ‘tt pentns a mn puterea provinciel dar est duicind lx nemuluris si anul fost-martorl aster unui pamid pur wal, Parkhil Quebecois (al quebechezlor) care miita pent independent tu. Problema a continiat si moeneaset dea Dunguliotegolu manda ata idea 66-84, 0 paz cuplasd Trudeau benefiia de avant deaf) un canadian france (dec) nu era un dusman al fquebecherion dar un opus velement a sepa- fatsmati In 1968, veri condus inf cones lt cul etice preuat pater in Quober, cerind 0 prin saverundate’, ce avea ins implica econo- mice, Cind partidul a organizat un referendum ul SN acest fernomen [a incurs pe Trudeau ss ‘duct la indeplinive una dint vectile sale nib sbi fae din consiuia canadian © pentn politica va coe propune © Conductor sles! ai popoarelor Cree s Sioux presenting! in 1981 propunerlo, in adel Gscutilorprivind consti. in ude faptulu cB erau cel mal vehi locuitor,repre- _Zentani inden pu au fost inital participe. “7116 ‘CANADA IN CRIZA © Un inion mohiean, Is 0 demonstrate di 1990 Impotva expansiuil unui tren de gott pe teritora tribal. Protest sn incheiat cu 0 Bale de singe dup interventia arma a polite, lege afta sub contol canadenlor rep rer consi). Din punc de vedere hn, ca turmare a tecutulu su colonial, constiuta exis ten em un atefict btn cae pita fae feat doar print lege a parlementuls brane Tn 1982, Marea Brianie 2 Rew de bunavoie toate moxificle nocesare, inst Quebecal a espins const amendaia "a hi Trudeau! insstid asuprafaptluiet'documentl trebutt 8 ofere provinciel un stitut special bazat pe ‘mosienires st fnceat, Mune! nimeni mi putea imagina cf fncercaren de gisie 2 nel consi cue S14 sitslael pe tt) canadien putea da nastere une! dispute nationale care ave st dueze pan in anit 1990, Era Trudeau a fost una de mare prospesate, deteroratt inst i inceputul anor 198) de fetecelerecesunil monde. Trudeau a dems ‘onat in 1984 iar succesonil saa fot invins de conser care au dobindi 0 vic- torie electoralt prin Bran Mulroney. Croat et conservateri etau mal Incinat st diminuere cheltuiele public sist privtizeze concemcle publics, principals lor grid, 2 fox acordul © Brian Mulroney, prim-ministeu (1984-93) prinzind facira ia Jocurle Ofmplee de lor fin 1987. in 1983, Kim Campbell a devenit prima femeie prim minstru a Canad © In 1992, eschimosi au ajuns fa un ‘cord eu guvernl canadian penta infin, pind la sfrytulsecollu, © noua patee, Nunavat 368 Meech Lake, din 1987, care ainceat st dea © rezolvare ize consttusonake 51 negocienle pivind acordul enim un comer liber cu Satele Unite, din amuse 1988, Liber su opus cu vebementt acordulu pevind comomul ber inst alegelle din 1985 a ‘fet conserstorlor o jortate mut red e atune!torul ‘la pentru Mulroney Tn 1990, Newfoundland s1 Manitoba nu ref at st rafice acondul Meech Lake, lisind asl problem constutioal inc Tn astentare. Re Yendicnle amerindenoe canadient st imbri Cat fooma elsputelor pluind dreprulasupra tere rurler cae aproape cf au sit co lapel ust inte trpele armate si mohieanl cae a ridieat blocade dea lungul unai pod de pe 8 Taswrence. 5), ol press de toate, recestunes continua sf se fac simi Recesiunea Recesunea stinsese nivehl mondial, ceea ce 4 facut ca guveral 8 susting ca Iupta econonick depisca un nivel pe care std powta conta, CCanacieni Tl acuzau insi pe Mulroney pentru 0 ‘ax dureroast de sapte procente plea buna rile si servicilor s! pentru in cord comercial lips de taxe pe cae i resimten find progsotonal “emigeaiafsceor in SULA fn august 1952, apareneneinficat, guvemal a cominuat st ssn scorch comercial Her al Americ de Nord, intenionfind st ereeze “0 Piald comunt, cae st cuprindt Canad, S17. Hi Mexicl, A fot finalzat 61 un ou uatatprivind constiui, Acesta pated St siisfaed” toate FAURITORI [STORIE! Kien Carpe. 1947) a fst ans prima femeia prim-minitru in lune 1993, dupa demisia ki Brian Mulroney. A. conde partidul progresiv-conservator. Sa nscut | Port Alber, British Columbia, ql a StuclatStingele police! Oreptis In 1988 CComplell a obtinst un toc in. Camera Federativd a Comunelor, devenind in 1989 rmiistre adjune, ministre aljustife (1990) Si instru al apicir (1993) In eaete de rministrua efectuat mumeroase Aeplasi. A avut nenumarate apart in media, incercind 53 recstige. torent Plerdut de conservator In toarmna anu 11993, eu ecaziealegerior, a fost infin, province si popoarele bassnase Undieni feschimosi. fn octombrie Inst, cu ocazia referendumului organist, 54 procente inte votang au respins: Cu 0 susinere tot ml fn 1998 Mulroney & demisonat, Tra urmat Kim Campbell, care a. clit alegerile. In acelas timp, paridal boocuki que: bechezsa cstigat influent 5 beneficia in anul ‘are unmade unele avantje police. Asta ix 1995 sa onganizat un referenda, Tn referendumul privind suveranatea sau at 5 mlloane de vorur, 5,6 procente npotrva. Aceasz ultima respingere a Idell de separate fost deocamdats marginal, de act aceasta’ va_ sti 4 preintlmpine mpliatile econamice si police ale proces FERRED sore circ 5 — COMMONER nore vera COMPTICTEEE ENTER] mam